ICS 91.020 LIAL nm es: STANDARD ROMAN ‘ty, SR 4163-3 whe Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa RETELE DE DISTRIBUTIE Prescriptii de executie ¢i exploatare Water supplies. Distribution networks. Engineering and operation technical directions Alimentation en eau. Réseaux de distribution. Prescriptions techniques d'exécution et d'exploitation APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 12 decembrie 1995 Inlocuieste STAS 4163-88 CORESPONDENTA La data aprobérii prezentului standard nu exist nici un standard international sau european care s& se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no International or European Standard reffering to the same ‘subject ‘Ala date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européene traitant du méme sujet DESCRIPTORI 11 Alimentare cu apa, refea de distributie, apa potabild, prescriptie de executie INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13 0201, Bucuresti TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 Repreducaen eu dlizaren gral su pri» prasersl standard noc publ prin ore procedeu (clacton, O1RS pecan, focoplere,mirotimer at) ete ered ecm xia acral Ref. SR 4163-3: 1996 Editia a 6 aPREAMBUL . Acest standard reprezint& revizuirea STAS 4163-88 pe care Il Inloculeste partial Prima ediie @ standardulul a fost elaborat iniial in anu! 1983 si a fost revizult In anil 1961, 1970, 1980 1 Prin revizure, standard fst restucurt, find Impartit in 3 pay distinct, astfel: ~ SR 4163-1: 1995, Alimentii cu apa. Rejele de distribute. Prescriptii fundamentale de proiectare SR 4163-2: 1096, Alimentiri cu apa. Rejele de distributie. Prescriptii de calcul ~ SR 4163-3: 1996, Alimentéri cu'apd. Rejele de distrinutie: Prescriptii de executie si exploatareSR 4163-3 1 GENERALITATI 1.1 Obiect gi domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste prescriptille fundamentale de executle i exploatare a refelelor Tngropate de 260 mm: donenor + 2 Duc Geronge SiaMetrul exterior al Conductei, in centimerri, Duo spaliy minim ao tucr conform tabelului 1 Tabetul 1 ‘“Danevornomnalmm [aaa mam om | 0206 < Dn < 350 25 | on 350 s On < 700 30 ‘On 700 s Dn < 1400 40 n> 1400 56, Penteu s2ntun sprjinite valonie minime se asiqurd intre fejele libere ale dulapurilor 3.2.5 Pentru adancimi de sapaturd mai man de 4,00 m, valonle din tabelul 1 se pot mari cy minimum 5 cm, dar latunea santului trebuie s& fle minim 90 cm, 3.3.6 fn timpul lucrarilor de executie @ rejelelor, transeele si gropile pentru Imbinéri, c&mine etc. se pastreazd uscate (cu eventuala apa epuizata). 3.3.7 Acoperirea conductel este intotdeauna superioara adancimil de Inghet. 3.3.8 Fundul trangeiltrebuie s& asigure rezemarea conductei uniform pe toatd lungimea acesteia, conform profilului longitudinal din proiect. Dacd este necesar, funcjie de tipul materialulul conductei intrebuintat, in Greptul imbindirilor se mareste adéncimea transeel pentru a se permite efectuarea imbin&rilor. 3.3.9 Patul de pozare a conductei trebuie s& asigure o repartizare uniforma a eforturilor. Nu se admit rezeméri punctuale sau pe generatoare. Unghiu! re rezemare este cel specificat pentru fiecare material, funclie de condijile specifice ale terenului de pozare. 3.3.9.1 De reguld, p&m&ntul natural poate fi utilizat, in condijii bune, drept pat de pozare. Fac exceptie terenurile stancoase, cele care nu sunt capabile s& preia sarcinile provenind din pozarea conductel.ca si terenurle necoezive ce nu pot i compactate corespunzator.SR 4163.3, In acest din urma caz, se procedeaz& la ellminarea pméntulul necorespunzator si inlocuirea sa cu pant cu capacitale de compactare Sau prevederea unor paturi de pozare de beton. 3.3.9.2 In terenun stincoase transeea se executd functie de materialul conductei si de prezenta protectii exterioare. Aducerea terenulul Ia cota de pozare a conductei se face prin realizarea unui pat de pozare din nisip 5 pietrs sau pmAnt cernut, fr impurtai sau substane agresive Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebule s& fie 100 mm + 0.1 On, dar minim 150 mm, 2.9.3 in cazul terenurilor slabe masurile ce trebuie vate pentru realizarea patului de pozare sunt determinate prin protect, pe baza studillor geotennice. 3.3.9.4 Patul de pozare In condiii variabile de teren Tn lungul axei conductei sau in zona intersectilor cu alte conducte, existente se realizeaz’ cu luarea tuturor masurilor de protectie pentru conduct. Acestea pot consta in realizarea unui pat de nisip mai gros sau prevederea unor imbin&ri elastice gi lungimi reduse de tronsoane de jeava pe zonele respeciive. 3.2.10 In terenuni cu pant8 mare trebule luate masuri speciale care s8 imoiedice spalarea patului de pozare 3.4 Prescriptii privind montajul conductelor $i accesoriiior 3.4.1 inainte de coborarea in sanj. in vederea montarii, conductele, piesele de imbinare, armaturile etc trebuie veriicate in vederea depistari eventualelor deterioriri apdrute in timpul manipulSrlor $1 indi acestoia ce catre nersonal de specialitate De asemenes, concuctele $1 accesonile se cura, atat la extenor c8t sila interior. 3.4.2 Cobordrea In transee a conductelor $i accesorilor trepuie fAcut cu mijloace adecvate, in siguran{’ astfel Incat acesiea sa fie ferite de lovituri sau Geleriordn ale suprafetelor exterioare 1 nterioare 3.4.3. Télerea conductelor trenuie SA se facd cu unelte potrivite, in functie de materialul conductei, conform Indicatilor proaucaton Secjunea Uiictury repuie SA fe normala pe axul conducte gi neted8, f8r& aspen Caperele ecnsucte: tdiate \rebule pregalite corespunzdtor materilului din care este fBcut8 conducta si moduli de iobinare Dum idiere. in cazul in care conducta este prevazutd cu protectie exterioard sau interioara, se procedeazs la 3.4.4 Panta de montai a conductel este cea indicat’ orn project asiguréndu-se rezemarea conductei si accesomior uniform, pe toatd iungimes acesteia Zone ety pant’ foame oronunwatd trenue $4 se ia masun de asiqurare a conductei impotriva alunecdn prevederea de masive de beton corespunzatoare sau alle masuri prevazute de prolectant pe baza ccalilor pioducatorului 3.4.6 La ampiasarea conductelor retelelor de distributie a apel trebuie s& se respecte distanjele minime intie avestea 51 alte conducte si instalafii subterane conform STAS 8591/1 3.4.6 Schimbaile de directie de pe traseul refelelor se realizeaz& functie de materialul conductei si de modi! de imbinare, prin mantarea coturilor preuzinate; — montarea tuburior inclinate in mufe (la imbin&ei prin mufe), unghiul maxim admis, fiind cel precizat de producstor: ~ montare2 de coturi din segmente sudate (a conducte de otel: — folosirea capacitajii de indoire a {evii (pentru materiale care se preteazd la acestea). La schimbéarile de direcjie, ramificafi, capetele conductelor, reducfii etc., pentru preluarea eforturiior suplimentare ce pot aprea pe {eav8, se prevad masive de ancoraj in condifile precizate prin proiect, 3.4.7 Pe durata executiei, conductele trebuie protejate Impoteiva p&trunderilimpuritailor. La inireruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaza prin mijloace adecvate (dopun, acoperir. ange ‘oarbe) impotriva patrunderii apel sau n&molulu. In cazul in care apar totusi, impuritat in interiorul conductelor, acestea se curd. 3.4.8 Montarea armaturilor se face f8r& a supune conducta la eforturi aeSR 4163-3 Arméturile se sprijind pe masive de rezemare. 3.4.9 Trecerea conductelor prin pere|ii constructillor anexe ale retelei de distributie sau prin pere|il cladirilor se face cu luarea tuluror masurilor constructive ca s& Impiedice orice influenj& negativa. 3.5 Prescripfii privind realizarea imbinarilor conductelor 3.6.1 Imbindrile conductelor trebuie s4 asigure o perfecté etanseitate. precum si posibilitatea preluArii tuluror efortunor statice si dinamice. 3.5.2 Inainte de executia oric&rui tip de imbinare se asiguré curiijarea interioar& atdt 9 pieselor de imbinare. cat si @ capetelor de conducté, cu ajutorul periiior moi sau a carpelor. 3.6.3 Pe intreaga perioad’ a executie, in cazul In care apar Intreruper ale lucrulul trebuie sf se ie msurt Ge protectie @ conductetor impatriva patrunderti de corpus strdine, animale mici, apd, nmol etc. 3.5.4 La imbindnte cu gurubun, acestea se strang in cruce, asifel incat s8 realizeze 0 presare uniforma a elernentelor de etangare. 3.6.6 imbin pozitie le cu mufe, trebuie executate astfel inedt garnitura s8 fie montal8 nedeformaté si exact la 3.5.6 Pentru toate tipurile de imbindn trebuie s& se respecte prevederile producatorilor si cele ale reglementinlor tehnice specifice In vigoare. 2.6.7 Imbinavea conductetor metalice 3.5.7.1 Imbinarile prin sudur3 ale conductelor metalice (ofel) se realizeaz3 conform indicafiilor proiectantului Inioinarile se executd numai de personal de specialitate, cu calificarea necesar8. 3.8.7.2 La imbindnie cu flange ale conductelor metalice strangerea suruburilor 1 piulifelor trebuie efectuala asilel inca s8 sigure 0 evangeitate de duratf, f8r8 a supune suruburle i piulifele unor eforturi suplimentare Fiansele gi accesodile montate direct in plmant trebuie protejate anticorosiv. 3.8.7.2 imbinanite prin ingurubare ({ilel) se realizeaz& cu folosirea materialelor de etangare corespunzatoare (call, buna’ de etansave ete.) 3.5.3 imbinarea conductelor de material plastic 3.8.8.1 Tubunie 51 racordurile de policiorurd de vinil se imbind de regulé prin cap cu mula, cap drepl cu ajutor unui inet din elastomen, La temperatuni mai mici de §°C treouie sé se ia masun speciale 1a montaj iar fa temperaturl mal mari de 40°C tuurle $1 acordusile 'rebuie protejate de influenta direct& a razelor solare. La montajul tubuntor g\ racordutilortrebuie s& se tind Seama gi de recomandEiile producStorulul 3.5.8.2 Tubutle gi racordurile de potietten’ se Imbind, u2ual, prin sudurd sau cu flange Suidura se poate executa in dou’ modurt ap la cap cu disc (oglindd) cu rezistent&, deci o sudur& prin fuziunea capetelor; ~ cu termoelemente pentru sudurd si piese electrosudabile (mansoane, coliere de prizd) Realizarea sudurii $i rezisten(a la presiune interioar& sunt condifionate de anumiti faotori care trebuie s& fie corelati prin masuni adecvate, astfe: a) temperatura exterioar8 care acfioneaza asupra timpului de sudurd: ~ la temporaturi mai mici de 5°C, trebuie s8 se asigure o protectie exterioard si o inc&lzire; ~ la temperaturi mat mari de 40°c trebuie 88 se asigure o protectie exterioard si impiedicarea curentilor de ‘er prin tubul sudat; b) compatibilitatea materialelor sudate ~ acelasi tip de polietilend - PE 100 sau PE 80 etc. ~ indice ve fluiitate-topire MFI cuprins intre (0,4...0,7) 1.3 gt/10 min; ©) gradul de instruire a sudoriior — trebuie s& se facd instrurea de c&tre producdtor sau s8 se utilizeze personal atest 4d) _respectarea parametriior de sudurd: ~ presiune pe suprafete; = timp de sudura,SR 4163.3, = limp de racire inainte de scoaterea clemelor de fixare; 2) _respectarea recomand&rilor produc&torului la montarea tuburilor si racordurilor, 3.6.8.3 Conductele de policiorur& de vinil si polietilen’ cu flange se imbin8 asigurandu-se protearea conductelor fad de eforturile de incovoiere sau de efortunle datorate variatilor de temperatura La montarea armaturilor grele se lau masuri speciale de rezemare, 3.5.9 Garniturile si materialele de etangare folosile la executarea imbindrilor nu trebuie SA influenteze calilatea apei potabile transportate si nici materialele din care sunt fabricate conductele. 3.6 Protectia impotriva coroziunii a conductelor $i accesoriilor 3.6.1 Conductele retelelor de distribute a apei trebuie s& reziste eventualei acti ape! subterane Jn cazul in care materialul din care este alcStuité conducta nu prezint® rezisten{a la actunile agresive mentionate trebuie $8 se realizeze 0 proteclie impotiva coroziunii, ce se alege functia de recomandarile ‘tudilor hidrochimice $1 geotehnice $1 Ge prevederile ceglementdilor tennice in vigoare Protectia exterioard trebuie si reziste la solicitani mecanice agresive a solulut si a 3.6.1.1 Conductele si piesele speciale realizate din ofel se protejeaz conform STAS 7335/3. Se recomand’ ca aceasta protectic 8B se realizeze de c&tre producdlor, pe gantier urmand a se realiza completévile impicate de sudun ete, 3.6.1.2 Conductele de material plastic nu se pozeazd in terenuri cu con{inut de hidrocarburi 3.6.1.3 Conductele de poliesteni armati cu fibre de sticla nu necesité nic: un fel de protectie jn cazul in care apare necesitatea protej2rii tubunlor de beton protectia este cea indical& prin protect si se fecomands sé se realizeze in uzind. 3.6.1.4 Pentru conductele de font ductild eventuala protectie este funcjie de natura terenulut 3.6.2 Portiunile detenorate ale protectiet exterioare trebuie refacute, cu deosebit atentie, la locul de punere in opard a conauclee. 3.6.3 Peis conductele metalice pozate in zone cu curenti vagabonzi, protejate la exterior se prevede $1 0 proteche catouicé, ce se executd contorm STAS 7335/3 3.7 Prescriptii privind pozarea conductelor gi realizarea umpluturilor 3.7.1 Realizatea pozdrii conductelor prezinta 0 deosebité importan{a. in sensul asigurdrit repartitie! Uniforme a eforturilor, stabilitjii conductelor $i reducerii la minim a riscurilor de deteriorare a conductelor. Tn acest scop se au in vedere: ~ coniilile locale (stabilitatea generalé a terenului, caracteristicite solului si cele ale apei subterane, alte rejcle exillare din 20n8, in special canalizdri telefonice, electrice, gaze etc.); ~ natura si destinatia terenului in care sunt pozate rejelele (zone carosabile $i pietonale cu categoria respectiva, terenuri agricole, spatii verzi ~ conditi speciale (traversani de cursuri de apa, rape etc.) = {pt conductei (materialul din care este alcdtuit# conducta: proprietati mecanice, clase de presune capacitate de rezisten{& la coroziune etc.; mod de imbinare si comportarea Imbinarilor la intindere, incovoiere etc.; dimensiuni, diametre, clas8 de fabricatie etc.): ~ modul de executie a terasamentelor. 3.7.2 _Inainte de a se proceda la realizarea umpluturitor se verific& conductele $i toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in timpul montajului $i remedieri tor. zona 3.7.3 Materialul rezultat din s8p&tur& se poste folosi, de regui8i pentru realizarea umpluturilor ata de protectie a conductei, c&t si pentru restul umpluturilor. in cazul in care acesta nu este corespunztor pentru zona de umplutur! speciale se procedeazi la inlocuirea cu pAmént adus din alte zone sau objinut din prelucrarea materialulul rezultat din s8p&tur& prin diferite procedee. P&méntul inghefat nu Se foloseste. -7SR 4163-3 3.7.4 Realizarea umpluturi se face conform reglementarile tehnice specifice pentru tipul de conduct ales. Spatile laterale conductel se umplu $1 Se compacteaz’ simultan, in acelasi sistem, de reguid manual, ca spatiul de deasupra conductel, pand ta limita superioard a zonei de sigurants Gradul de compactare este stabil prin proiect. Se precizeaz c& dimensiunile zonei de pozare a conductei, deci si @ zonei de sigurant8, sunt exprimate, pentru diferite materiale, considerandu-se p&mantul compacta corespunzéter. 3.7.8 Zonele de imbinare a fevilor sau tuburilor sunt lasate libere pan la efectuarea probei de presiune in restul traseului find realizat8 umplutura cu p&mént rezultat din s@paturd cel putin pnd la limita superioard a zonei de siguran& Dupa terminarea probei se realizeaz8 umplutura sn zoneie de imbinare, exact in aceleasi condijii cu cele ayule in vedere la realizarea restului umpluturilo. 3.7.6 Umplerea trangeii pnd la cota wnal8 se face respectandu-se $i condifile proprietarulul sau celui in a Aru tolosin§ se afld terenul in care sunt amplasate retelele de distributie. 3.7.7 in general, realizarea umpluturit In zona de umplutur manual sau mecanic& nu reclam8 condi speciale, nefiind dependent de diametrul conductel gi tipul acesteia. Realizaia giadulu: de compactare specificat in proiect se poate face prin utiizarea mijloacelor de compactare mecanica, cu excepiia cazurilor Tn care producstorul conductelor sau alte reglementairi tennice speciice interzi¢ acest iueru in zona de deasupra conductei 2.7.8 in partea final a zonei de pozare a conductelor se pozeazd si elementele de marcare a conductelor contoi STAS 9570/1. Aceste elemente nu se monteazé in zona de siguran{a sau deasupra conductei 3.2 Prescriptii privind refacerea suprafetei drumurilor sau solului vegetal 3.2.1 Relacerea supratelelor drumuniior sau solului vegetal este independent de matenialul conducte: Gictnetul Sau tipul acesteia, ea depinde numai de condijille impuse de propnetar sau de cel care usimanistresza terenul 3.8.2 Pentru conductele pozate sub zone carosabile, pana la realizarea imbr&cdmintii definitive se recomandd realizarea unei imbrAcamin}t provizori din materiale bituminoase sau pavaje 2.8.3 inane de refacerea imbracdminfii definitive se verific’, impreund ou cel ce administreazd drumnul bradul de compactare a umpluturi 3.8.4 imbrfodmintea defintiva trebuie 8 aib& cel putin caltatea celei existente in momentul inceperi luoiiior, cu realizacea stratului de fundalie (cu toate componentele sale) si stratulul de uzurd 285 Capacele cAminelor sau gurilor de acces se pozeazd la nivelul imbr&c&minti definitive a zonet catosabile sau pietonale conform standardelor in vigoare. 3.8.5 In terenuri agricole este obligatorie refacerea stratului vegetal, ta parametrii existenti inainte de \ceperea lucraritor, astfel incat S8 nu fie st&njenit’ dezvolatea cutturilor. Capacele cdminelor sau gurilor de acces se pozeazd la cotele din proiect, conform standardelor in vigoare $i cu acceptul proprietarului sau a celui care administreaza terenul 3.8 Prescriptii privind zonele de lucru gi de protectie 3.9.1 Pe toald durata execuliel lucrdfilor, in lungul conductelor trebuie asiguarté 0 zona de lucru si de protectie. Lajimea acestor zone se stabileste funcfie de tipul si diametrul conductei fe condifile locale. 3.9.2 in interiorul zonei de lucru side protectie nu este permis accesul persoanelor si a utilajelor sirdine de santier Zona de protectie se masoard din axul conductei si are, orientativ, valorile indicate in tabelul 2.SR 4163-3 Tabelul 2 Diametrat nominal, mm Lijimea zonel de protege, m Dn < 150 4 150 s Dn < 400 8 400s Dn < 600 8 Dn > 600 a La conducteie pozate in paralel se mareste lajimea acestei zone, corespunzator. 3.10 Prescriptii privind proba de presiune a conductelor 3.10.1 Rejeiele ue distributie nou execulale trebule s4 fie supuse probei de presiune inainte de darea in functiune. Scopul probei de oresiune este verificarea etanseitd|ii conductelor, imbindrilor acestora si a tuturor accesorillor ete. precum si a stabilitSti conductelor la regimul maxim de presiune 3.10.2 Probarea retelelor la presiune se face penins fiecare tip de conduct, conform prevederilor producatorulu., a standardelor si reglementinlar tehnice specitice in vigoare $i a caietelor de sarcini Inocmite de provectant, dupa o spalare prealabils 3.10.3 Nu este admmis8 punerea in functiune a tronscanelor de refea in care pot apare fenomene negative datont anariviet lovituri de berbec, f4r4 realizarea mAsunilor necesare de provenire si/sau protectie 3.10.4 Lungimea tronsnanelor de proba este de maximum 500 m ea puland fi mai mare doar in cazuri in care experienia anteprenorulul s\ garantie oferite de acesta sunt acceptate de beneficiar. Tronsoanele de proba pot fi mar scurte in cazul terenurilor in pantd sau pentru portwnile de rejea pentru care condijile locale Impun inchiderea vapid a transeelor 3.10.5 Tronsoanele de orob3 webule s& cunrinda portuni de relea cu aceeasi presiune de functionare (nomunals) 3.40.8. La incepevea piobei de presiune tronsoanele de releatrebuie 4 aibd montate toate armature Inchiderea capetetor tronsoanelor se face cu blinduri. flange oarbe. capace. in cazunle in care acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face $1 cu conducte de brangament montate avai de robinetele de concesie ale acestora, 3.10.7 Umplerea conductelor cu apa polabild se incepe de ia punctul cel mai de jos al tronsonului de probat $i numa: dupa montarea dispozitivelor ce asiqurd eliminarea aerulut Dup’ umplere se recomandd o aenisire finald, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pana la eliminarea totaia a bulelor de aer din ap& Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire. 3.10.8 Punerea sub presiune pentru proba 3.0.8.1 In cazul conductelor realizate din materiale impermeabile la apa (font ductla, ofel, neprotejate prin tencuire) ridicarea presiunii, dup& umplere, se face in trepte, secjiunile de imbinare gi celelalte sectiuni specitice fiind sub permanent supraveghere a personalului de specialitate. In cazul in care aerisirea nu este fcutA corespunzator, sesizat& prin raportul necorespunzétor dintre calitatea de apa introdusd gi cregterea presiunii, Se procedeaz’ la reducerea presiunii §! 0 noua aerisire, dup care se reia procesul In cazul in care apar deplasari neimportante ale conductel sau pierderl nesemnificative de apa in timpul ridicdini presiunil, Se poate continua ridicarea presiunii pénd la presiunea de prob’, daca acest lucru nu genereazd efecte negative importante, Imbinarile neetange se remediaz8 dup& sc&derea presiunl 3.0.8.2 Pentru conductele realizate din materiale permeabile (tuduri de beton armat, de beton anmat centrifugal, de font ductilf sau de ofel protejate prin tencuire) ridicarea presiunii se face Tn trepte, pand la presiune de regim, dupa care tronsonul de prob se mentine sub aceast& presiune minimum 24 h. upd expirarea acestui timp se trece, tot in trepte, la ridicarea in continuare a presiunil, pnd la atingerea presiunii de proba. In continuare, se tin sub observatie tronsoanele de proba in conditjite ardtate la 3.10.8.1SR 4163-3 3.10.8.3 Pentru conductele de material plasic, dup atingerea presiunii de prob se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa 2 h. 3.10.9. Penttu efectuarea probei de presiune se folosesc: ~ pomnpe pentru ridicarea presiunii manometre cu domeniu de masurare care acoper8 presiunea de probé si cu diviziuni de 0,1 bar, clapete de retinere dispoztive de aensire; ~ armatur de inchidere: contogre sau debitmetre, cu diviziuni de 1 | (sunt indispensabile pentru conducte din beton armat sau beton ‘armat precomprimat) 3.10.10 Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn, 3.10.11 Ourata probei este, de regula, 1h. 3.10.12 ScAgerile admise de presiune $i pierderile de ap8 admise in timpul probei sunt specificate pentru fiecare hip de material din care sunt realizate conductele in caietele de sarcini ale proiectantului 3.10.13 Destisurarca probei de presiune, cu toate datele din mAsurfirile efectuate se inscriu in fige speciale, Aceste fise treoe sd cuprinds gi toate defectiunile constatate pe pertoada probei si remedierile efectuate 3.10.14 Scaderea presiunii, dup’ incheierea probei, se face in trepte. Masivele de prob’ se demoleaza $i se paneazd 3.11 Prescriptii privind spalarea gi dezinfectarea retelelor de distributie a apei 3.41.1. Qupd ce proba de presiune a fost incheiatd si s-a constatat c& nu mai sunt necesare nici un fel de reparatii $e procedeaza la spalarea conductelor. 2.11.4.1 Spillarea se face oe caire constructor, cu apd potabild, pe tronsoane de (100._.500) m. Durata spaida este determinatd de necesitatea indepdrtarii tuturor impuntitor din intenorul conductet 3.11.1.2 In cazul in eve se spala mai multe tronsoane succesive. spalarea se face dinspre amonte spre aval taiea se face imediat dup& spdlare, pe Wwonsoane separate de restul refelei si cu enise brangamentele 3.1.2.1 Devinfectarea se face, de regul, cu clor sau cu 0 alt substan dezinfectantd, sub forma de solutie, are asigu'd in retea minimum (25...30) mg clor activ la 11 ap 3.11.2.2. Solujia se introduce in rejea prin hidran{i sau prin prize special amenajate si se verific’ dac& a aos "9 Invreaga parte de relea supusd dezinfectarit Veniicaiea se face prin hidranl sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea find considerata terminata in momentul in care soluja dezintectata apare in toate aceste puncte de venificare, in concentrajia dont 3.11.2.3 Solutia se menjine in refea 24 h, dupa care se evacueaza prin robinetele ca golire sau prin hidranti 51 se procedeaz’ la o noua spaiare cu apa Spalarea se considera terminat in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in himitele admise Dupa terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice $i bacteriologice Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea refelel in rejeaua de canalizare s& se fact ‘cu luarea masunlor necesare de neutalizare a clorulul 3.11.24 in cazul In care intre dezinfectarea si darea In exploatare a refelei trece o perioad’ de timp mai mare de 3 cile sau in cazul in care, dup& dezinfectare, apa transportaté prin tronsonul respectiv nu Indeplineste conditile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repel’ 3.11.3 in cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi de beton armat, font ductlé sau de fel protejate pin tencuire) se recomands efectuarea operatiunilor de proba si de dezinfectare concomitent “10-sR 4163.3, 3.12. Prescriptii privind evidenta refelelor de distributie gi marcare 3.42.4 Evidenta rejelelor de distributie a apei sub form& de planun, schile eto. cu mdicarea tuturor elementelor caracteristice (diametre, cote absolute etc.) care constituie cartea constructiel. se nasireaz’ de organele de exploatare. Toate modificdrile ce se aduc refelelor se transpun si pe planun 3.12.2 Conductele gi celelalle elemente caracteristice constructive ale rejelelor se marcheaz’ conform STAS 9570/1 4 PRESCRIPTII DE EXPLOATARE 4.1 Punerea in funcliune a retelelor se face treotat, pe tronsoane succesive de conducte pnncinale $1 api conducte de serviciu, astte! ~ se deschid hidranti de la extremitatea aval a porfiumii care urmeazé a se pune in funciiune ~ se introduce apa in conductd, prin deschiderea treptata a robinetului de la extremitalea amonte a portiunii respective, = dupa ce apa a umplut conducta $1 a legit complet limpede prin hidrantu deschisi, se mai asieapt& inc& 5 min dup care se inch hidranti, Jn cazul in care oF conducta ce se pune in tunctune se afl montate aparate de misurat, cismele publice etc., se ventica functionarea acestora. De asemenea, se verificd existenta reperelor cu care sunt marcate robinetote $1 celeiaite armatun, c&minele ete Puneiea in tunciune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care venficd dac& apa transnortala prin reyeava respectiva indeplineste condijile de potabilitate conform STAS 1342. Solictarea venificari 51 a acondulu se face de c&tre intreprinderea de exploatare, cu minimum 5 zile inainte de dala orevazutd a punenit in funetwune a retelelor 4.2 Exploatarea retetetor de distnbulie cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza de catre personalul unitdtu de expioatare. astfel incal refelele s& funchioneze in permanen{é Ia parametn stabilit: prin fegulamentul de exploaiare 4.2.1 In exploatare repure s8 se asigure = continuitates distrbuir ape! la toate punctele de consum, nefiind admise intrerupert in funchonare, decat in cazuri considerate de forta majora ca. intreruperea aliment&ni cu energie electricA la stalile de pompare care refulcaza apa in retea, lipsa accentual si prelungité de apd la surse, avarii pe aduchuni, conducte principale sau de serviciu, situatii de detenorare a calt3qi ape: sub standardele in vigoare. ~ menjinerea presiuni de serviciu intre valorile minime proiectate $1 cele maxime admusibile; = prevenirea fenomenetor care pot stanjeni funclionarea retelei prin implicafii asupra debitulul, presiunii sau calitaitn apes 4.3 Exploatarea retelelor se face cu toate robinetele de linie 51 de ramificalie deschise, inchiderea partialA say Iotald a unora dintre acestea find permis numai in cazul unui incendiv de proporti, cand este necesard jentarea cu precddere a anumitor puncte de consum, in defavoarea allora, pe 0 perioadd strict limitatd de timp, sau in azul unor avari, in sistemul de alimentare cu apa. Exploatarea refelelor ce este imparjtd in zone de distribulie se face cu robinetele de separatie dintre zone inchise si sigilate, iar robinetele din interiorul fiec8rei zone complet deschise, Manevrarea robinetelor de separate este permisé numai in situalii speciale (incendii exceplionale etc.) cand este necesard prelevarea ‘unui debit de ap’ suplimentar dintr-o zona invecinat&. In asemenea cazuri porjiunea in care se introduce debitul suplimentar trebuie s& fie minima iar restabilirea situaliel inijiale se face medial ce aportul suplimentar de apa nu mai este necesar. 4.4 In cazul in care, din una din cauzele enumerate la 4.2 nu este posibild menjinerea in permanen|é a Condijilor de debit 5i de presiune, distributia apet se face cu restricfi. Durata si amploarea restriilor trebuie sa fie minime, in acest scop luandu-se unele muri ca — suspendarea temporar8 a unor puncte de consum sau folosinje ca: spalatul strézilor, functionarea fantanilor ornamentale, stropitul spajillor verzi etc.; ~ folosirea intensi a sistemelor de recirculare a apelor de la consumatori industriall si aplicarea mAsurilor de ‘reducerea pierderilor in instalajille propril, nclusiv In refele interioare: ~ remedierea operativa a avarillor In cazul In care acestea constituie cauza introducer restricilorSR 4163-3 4.5 Aphcarea restricfillor in functionarea rejelei este de competenta consililor locale, a regiilor $1 societatilor de exploatare, organelor sanitare si de gospodirirea apelor, pompieriior etc. in conformitate cu presenplile de provectare. 4.6 Pe toata durata restrictilor, dezintectarea apei se face cu doze mai mari decét cele ulllizate in mod curent, doze ce se stabilesc cu avizul organelor saritare locale 4.7 intretinerea retelei pentru corecta exploatare cuprinde urmatoarele operatiuni ~ supravegherea functionari refelei - venilicaiea punctelor de liveare a apei direct din retea, ~ identificarca deficientetor care implicd interventia echipelor Ae intretinere a cetelel ~ efectuarea tuluror manevrelor pentru izolarea unor portiuni de retea la care se executd lucrén de racordare a unor imobile, racordares la rejea a unor conducte noi, lucr&ri de remediere @ unor avari 4.8 Supravegherea functionari rejelei cuprinde verificarea circulatiel apei in conducte, controll presivnilor in conductele de serviciu, situalia robinetelor care, dup destinatie, trebuie s8 fie complet deschise sau inchise, caltatea aper distnibuite (pe baza analizelor de laborator) ete Se acorda o atemie deosettd verticfrii in laboratoare de speciaitate, a calitBti apei din punct de vedere a standlardelor in vigoare In expioatare trebune s8 se asigure ca apa SA ajung4, cu presiunea normal pand la capetele - terminus ale fetele: in car contrar se statileste prin incercdn succesive. zona unde se produce incetinicea sau Intrerunerea cucaitulus ave: care poate fi, dup§ caz, consecinta une! situa ca = defectarea unut obinet din amontele sectorulu in cauzd, prin desprinderea 51 ciderea sertarulul ~ existonta unut robinet in poziia inchis, ca urmare a unei manevre anterioare efectuald in vejea (cu ocazia izoldrit unui tronson pentru remedierea unei avatii, stingerea unui incendiv etc ) ~ spargerea unei conducte $i descérearea apei int-un canal invecinat, f&r semne viribile la suprafata teenuia = prelevarea unui det subxeran de cétre un consumater neautarizat sau aulonizal, dar eu furrizace a ape: ~ obturarea conducte’ de servicy cu unele resturi de materiale ramase de la 0 lucrare anterioara important de ap& din relea, grin aspiratie sau prin desc&rcarea intt-un rezervor ncdlcarea conditilor din contractul de 4.9 La reteicle aotate cu aparate de masurat debitele transponate sau presiunile de serviciu, personalul de exploatare are sarcina de a citi inregisiranle acestor aparate sau a schimba diagramele ziinice sau sApldmanale in contormitate cu instructiurile de exploatare proprii in cazul existentei unei asemenea aparaturi Dv interpretarea datelor colectate, prin comparare cu vaiorile uzuale ale parametrilor prvind Gebitele 51 presiumie in punctele respective, se stabileste dac8 exploalarea refelei se des'8soar8 normal, sau este perturbaid de anumit facton 4.10 Venficarea punctelor exterioare de consum cuprinde controlul modului in care sunt folosite gurile de ap de catre organele PSt, de c&tre personalul unitatior de salubritate, al spatillor verzi, al santierelor de Cconstructi $i alte categorii de consumatori temporan, functionarea cismelelor publice de strada si cu jet, @ fantanilor omamentale etc Se ventica atat aspectele privind corecta manipulare a instalajilor respective, cu respectarea regutlor de igiend, cat $1 aspectele privind utilizarea rationala a apei, f&8 depagirea cantitatilor avizate, in vederee elimingni pierderilor $i reducer risipet. Tot in cazul acestor verific&ri este inclusd si actiunea de depistare a eventualilor consumatori clandestini 4.11 Verticarea stini tehnice a refelelor se refers la toate p&rfile componente ale acestora si cuprinde tn principal = identiicarea neetanseitajlor puse In evidenta prin plerderle de ap& vizibile (la supratata pavajelor, ta armatun, in cdminele de canalizare etc.) $i ascunse; ~ constatarea deteriorarii arméturilor si a constructillor anexd ale rejelei ca: robinete blocate, capace spare ‘sau lipsa, zidarie deteriorat, trepte czute, repere devenite ilizibile, garnituri neetangate etc. Personalul de expioatare are si sarcina de a examina dac& pe traseul sau In Imediata vecindtate @ re{elelor hu se incep iicrdri de construire @ unor cladiri sau rejele edilitare, care pot avea implicatii esupra funcjiondirit normale a rejelei de distribufie sau asupra calit&fji ape! potabite 4.12 Depistarea pierderilor da ap& ascunse se face in functie de dotares fiecdrei unital! de axploatare tnSR 4163-3, conformitate cu instructiunile de exploatare. Utlizerea metodelor acustice care folosesc stetoscopul, geofonul S8u aparatul denumit “ureche elecronic’ se face Indeosebi pentru localizarea unor neetanseitali a c&ror texisten{S se presupune In anumile zone, unde se constaté sc&deri importante de presiune sau de debit, infitraji putemice in releaua de canalizare, subsolul imobilelor, sau alte simptome. Folosirea si Intretinerea facestor aparate 6 face in conformitate cu indicatile tehnice dato de unitajile care au produs aparatele respective 4.13 Constatfrile fcute de personalul de exploatare cu ocazia efectuani Iucr&rilor mentionate la 4 8...4.12 se consemneazd in rapoartele zilnice de activitate ale acestuia, iar aspectele care implica interventia personalulul de intratinere se transmit imediat unitati respective pentru a fi solutionate 4.14. PAnd la introducerea supravegnerii computerizate a rejelei, la intervaie de (1.2) ani se efectueaz’ de c&ire personalul de exploatare céte o masurare general, pe ansamblul retelelor de distributie, a presiunilor de serviciu, Operatiunea se organizeazd tntr-o perioad’ de consum maxim, de preferinja in luna iulie sau august 1 const in masurarea presiunilor de serviciu intr-un numar de puncte caracteristice. raspandite cét mai uniform pe teritoriul deservit de rejelele de distributie, la distante de (400.500) m Determinarile se fac la hidrant, cu manometre portabile Prix, msurdi se pun in evident& zonele deficitare din punct de vedere ai presiunilor, stabilindu-se masuri necesare pentru echilibrarea retele.SR 4163-3 Membrii comitetului tehnic CT 186 "ALIMENTARI CU APA $I CANALIZARI" care au participat la elaborarea prezentului standard. Pregedinte: D1. Marian Oproiu Secretar: Dna. Aura Alpopii PROED-SA Institut de Studii si Proiectare pentru Lucrri Tehnico-Edilitare Reprezentant IRS; Dna. Mihaela Udran Membrii Dl. Costin Berevoianu Regia Generala de Apa Bucuresti DI. Mircea Costache —Ministerul Lucrarilor Publice si Amengjari Teritoriutui-Directia Servicillor de Gospodarie Comunala DI. Valentin Chercea Ministeru! Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului-Departamentul Apelor DI. Victor tanuli Universitatea Tehnicd de Constructii Bucuresti-F acultatea de Hidrotehnica Dl. Alexandru lonescu SC “inginerie Urbana"-SA DI Gheorghe Moraru SC "SETA" SA DI. Costicé Murgociu SC "EDIL-PROIECT” SA DI. Viadimir Rojanschi ICiM-institutul de Cercetare gi de Inginerie a Mediului DI. Leonte Simionescu PROED-SA Institut de Studii si Proiectare pentru Lucrari Tehnico-Ediltare DI. Vicentiu Schiopu —- AQUAPROIECT-SA DI. Gheorghe Ghiocel ~CNPDA- Comitetul National al Producatorilor si Distribuitorilor de Apa Anteproiectul standardului a fost elaborat de Dna. Rodica Tanagoca de la PROED-SA Un standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederior necesare pentru contractare Utilizator standardului sunt rdspunzatori de aplicarea corectd a acestuia, Este important ca utlizatori standardelor romane s& se asigure c& sunt In posesia ultimei edi gi a tuturor modificarlor. informatie referitoare la standardele romane (termenul de Incepere a aplicari, modifican etc ) sunt publicate In Catalogul standardelor romane gi In Buletinul Standardizari. Modificari dupa publicare Nr. modificarii Buletinul Standardizarii Puncte modificate Nr/an | LEI 960