Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • HCL 137 - 2018 Privind Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Al Orașului Năvodari 2018 2028 - ACTUALIZAT PDF

    Uploaded by

    Cosmin Filip
    5 views178 pages

    Original Title

    HCL-137_2018-privind-aprobarea-Planului-de-mobilitate-urbană-durabilă-al-orașului-Năvodari-2018-2028-–-ACTUALIZAT.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views178 pages

    HCL 137 - 2018 Privind Aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Al Orașului Năvodari 2018 2028 - ACTUALIZAT PDF

    Uploaded by

    Cosmin Filip

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 178
    Romania JUDETUL CONSTANTA \CONSILIUL LOCAL NAVODARI HOTARARE NR. 137/21.05.2018 a sarea PLANULUI DE MOBI IRBANA DURABILA ‘A ORASULUT NAVODARI - actualizat CConsilil Local Navodati, inant in gedinga de indata din data de 21.05.2018, in conformitate ‘eu prevederile art 39 alin, (4 din Leyes 21572001 privin administra publica locals, epublisa, cu modifica sicompletirieulterioar, “Lund in dezbatere: Expunerea de motive a Primarului Orasului Navodari, proictul de hotarare init de catre cesta, portal compartimentuli de speciaitat; Luind in considerare Ghidul Soictantului- condi specitice de aceesare @ fonduilor tm cadrul apelului de proieete eu ttl POR/20173,3.2/7 REGIUNI, Axa priortara 3: Spriinirea ttanzite ltr o economie eu emisiselzute de carbon. Priritatea de investi 4e; romovarea unor strategi cu emis scizute de dioid de carbon pentr toate tipurile de triton special pent zonele Urbane, inclusiv promovarea mobili urbane multimodale durabile gi a masurlor de adaptare felevante penta atenuare, Obiectvul specific 3.2: Reducerea emisilor de carbon in zonele urbane bazati pe planurile de mobiltate urban durabil; ‘Avind in vedere prevederile it, 4, alin. 1 din Legee nr. 273/2006 privind fnanfele pubice locale, cu modifictril s completrl ulteroare, ale 0.U.G. nr. 64/2009 pivind gestionare finaneiar 4 instrumentelr structurale gi utilizes acestora pentru obiectivul de convergen, cu modifcile si ‘completiile ulterioare, ale Hotiriei Guverului nt. 39972015 privind regulle de eligiiltate a Planul de amengjare a teritriuluinajonal - PAT > Planul de amengjare a teritoriului zonal - PATZ. > Planul de amengjar a tertoriulijudejean - PATS > Planul urbanistic general - PUG > lanl urbanistic zonal - PUZ > Planul urbanistic de detaiu ~ PUD La fntocmirea PMUD pentru oragul Navodari a fost anslizt PUG-ul si n eazal in care 1 fost identificateinformafi relevant, acestea au fost preluate fn eadrul PMUD. Planul Urbanisic General are att caracter de reglementare cit si caracter director gi stratgi, gi reprint principal instrument de planificare operational, consttund buza legal pentru realizarea programelor gi sciunilor de dezvoltare. Prioritaile in domeniulacivitii de famensjare a teritoriului gi decile posibile de dezvoltare ale lcalitfilor eau eabilt pe baza analizei situate exitente ia optiunilor factrilor de deci, dar sa popultii. 13. _ INCADRAREA iN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE ‘SECTORIALE ‘13.4. Documentel strategie secoriale a nivel European, > Strategia Kuropa 2020 ‘In cadrul sttegii Europa 2020 este prezentatsstratgia de erestere economica pentru ‘urmatorii 10 ani. Uniunea european a stbilitcinci obiective major, privind cupareaforei de -munc, inovare, educa, ineluziunea scialt si mediu/eneria, care urmeazs fe ndeplinite pnd In anul 2020, Statele membre au adopt proprileobiective in aeste dome Pentru obiectivul “Schimbisi climate si utlizarea durabila a energie", sunt stabiite ‘ae abet ina in cadrul strategie: = reducerea cu 20% a emisilor de gaze cu efect de ser (sau chiar cu 30% in condi favorable) ft de nivelurilefnregistate fn 1990; = crestereaponderi surselar de energie regenerabile pint la 20%; = crstereacu 20% a ficient enegetce. Pentru anul 2020, Romina g- stabilt wmatoareleobiective + Reduoerea emisilor de carbon CO2 cu 19% ~ Surseregenerbile de energie ~24% = Schimbsriclimatice gi tlizareadurabils energiei ~10% > Cartes Alki a trancporturilor ~,Foale de parcurs pentru un spatiu european unie al transporturilor~ Citre un sistem de transport competi ficient din punet de vedere al resurselor”, Comisia Europeani 2011 CCartea Albs propune 20 de initiative privind tmbunstjres ttansporturlor penta pevioada 2011-2030, astfel fzct po’ tn anul 2050 s& fic atinse urmitoarele obiectve srineipale: = Bliminarea autovehizulelor ,alimentate in mod convenfonal” din transportu urban; + Transferarea unui pocent de 50% din transportal de mirfuri pe distanje de peste 300m cite alte maduri de transport eum ar fi ransportul pe ealea feral sau pe eile navigsile ea jutoul coridoarelor de transport de mart efieiente si ecologice. {ndeplinira ecestorobietive vor contribu la atingerea obiectvalui de reducere cu 60% ‘emisilor de GES pint Ia mijlscul secoluli > Pachetul de Mobilitate Urband — fmpreund pentru o mobilitate urband competiivi care uilizeazi ficient resursele, Comisia Europeand (2013) ‘Acest pachet de documente introduce conceptul de Plan de Mobiltte Urbana Durabild. Pe baza acestor documente, Patforma Europeani privind Planurile de Mobiltate Urband Durabilé va coondona cooperaea la nivelul UE privind dezvoltares mai depare a conceptlui -PMUD gi instrumentelor ferent Pechetul de documente ete constituit din documeatal fmpreund pentru © mobilitate hand compettva care uilizeazaeficentresusele, Anexa I, are stabilesteconceptul de Plan de Mobilitate Usband Durabli gi 4 pachete de lucra in domenille logistics urbant, replementareaaccesuli in zon urband, dezvoltarea de solu inteligente de trnsport in zonele ‘urbane 5 siguranja pe drumurik urbane ‘Pechetul prvind mobiltatea urband din 2013 propune un concept de plan de mobiltate rband durabils (PMUD) eae «rezulatdinte-un dialog larg intre pire interesate si experi din domeniel planifictrii din Unimes Europeans, Conceptul deer prinipalele caracteristci ale ‘unui plan de mobiltte gi tansport urban modern si durabil. Aceste euprinde urmtoerele lemente principale: + Tints obictive ‘Un PMUD are ca tint principala imbunditrea accesibiltji zonelor urbane si ‘umnizarea de servcii de mobiltate gi transport durabileeltre, pin gi tn zona urband respectiva. ‘Acest plan vizeazA mai curind necesitle ,ragului funcional” gi le zoneloradiacente dectt cele ale ube! administrative ‘+ Vici pe termen lang $i plan de implementare lar ‘Un PMUD prezinth sau este legat de o strategie pe termen Tung existent entry Adezvotare vitoare a zone shane respective gi, in aoest context, pentru dezvolare vitoare a inrastructri gi servicilor de mobiltate si ransport. Acesta include in egal masuré un plan de fexecutare a implementirii strategiei pe temen scurt, care precizeani calendarul de mplementae,alocéresponsabilitifie cu claitae si idemificresursele i fondurile necesare. ‘+ Bvaluarea performanteiactuae i vitoare Planul ar trebui si se bazeze pe o evaluare atenté a performanjetactuale gi vitore a sistemului de transport urban, prin analiza situate’ sctuale, stabilrea uni etalon fal de eare ‘Poa fi masurate progresele, precum si prin defniresunor obiective de peformants si cbiective ‘SMART pentra a orienta implementares planului ‘+ Dezvoltarea plurimodala echilibraa 1 inegratt Un PMUD facliteazd o dezvoltare echilibratl a tturor modurilor de transport relevante, ‘ncurajnd totodatitrecere cite moduri mai durabile, Planul prevede un set integrt de masuri tebnice, de infastructurt, de politict si nelegislative mente a tmbunitti performanta si cficactatea din punctul de vedere al costurilr in ceea ce privese scopul g obectvele specifice Aeclarate In mod norma, se tateazi rmitoarelesubiect: (@ Transport fn comun () Mersul pe js si cu beicleta (© Intermodaitatea (@) Sigurana ruterd urband (@) Transport rutier (in migeare si staionar) (9 Logistca urbana (© Gestionarea mobiliti 1 Sisteme de transport inteligente © Integrarea ovizontala gi vertials Decvolars si implementarea umsi PMUD uneazi o abordare integra cv un nivel riot de coopera oordonre icons inte divest nivel ale guvemii storie ‘sivas Inacet cop, a teu! insite rcp proce adeovate © Abordarea paricipatina ‘Un PMUD se pliaz pe o abordare transparent si participativi. Autortatea de planificare locali ar trebui si implice actoriirelevani,cetifeni gi reprezentani ai societfi civil gi sctor ‘economici, in dezvoltares i implementarea planului de la un capt la altul pentru a putea sgarenta un nivel rdicat de acceptae si spin, * Monitorizare, analiza, raportare Implementarea unui PMUD ar trebui monitorizati indeaprospe, Progreslcitre realizarea scopulu, a obiectivelor specifice ale planlui gia jntelortrebuie evaluat periodic pe ‘baz indicatorilor select. Trebuie lute masurile potivte pent a asigura acces rapid la datele gi statistcile relevante. Un raport de monitorizare ar tebui si reprezinte baza analiza implemeatiri planului de mobilitate urban8 durbils. » © Asiqurarea eat Autortile locale de plaifcare ar tebui si dispund de mecanisme de asigurare a alti side vlidae a conformisiii PMUD cu cerntele conceptlui de PMUD. ‘Acest concept nu reprzinti o solujie universala la problemele de planificare ‘wansportului urban, find necesar si fic adaptat la cicumstanfele individuale ale statelor ‘membre gale znelor urbane > Ghid - Dezvoltarea si implementaren unui Plan de Mobilitate Ui Comisia Kuropeand (2014) and Durabilt, ‘Acest ghidreprezints documenul cl mai euprinzitor pentru elaborarea PMUD gi care ‘rezint in detals etapele penturealizarea gi implementaea acestua, El este destinat specialigilor din domeaiul tansportlui gi mobiitfii urbane gi altor sctori implicafi fn dezvoltarea gi implementarea unui asfel de plan. Ghidul pentru reaizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea eetijenilor gia tuturr pliior, pe coordonarea poliicilor inte sectoare (transport, uilizareaterenurilor, mediu, dezvoltare economies politi socile, sinitae, siguranjé ete), inte difeitele niveluri de autortate si inte autre fnvecinate. 132, Documentele strategicesectoriae la nivel national > Strategia Nafionald pentru Dezvoltare Durabili a Romfniei Orizonturi 2013-2020- 2030 Documental urmeszA prescripfile metodologce ale Comisiei Europene si repreznt un proiect comun al Guveraului Reméniei prin Ministeral Mediului si Dezvoltirii Durbie, si al Programului Nafinilor Unite pentru Dezvoltre, prin Central Nafionsl pentru Dezvolare Durabila Flaborarea Strategii este rezultatul obligate! asumate de Romina in calitate de stat ‘membru al Uniunii Buropene cuaform obietivelor convenite la nivel comunitar, n special cele Satuate In Irataul de aderarc, in Strategia Lisabona pentru erestere gf locur de munca $1 In Statepia reinnoitia UE pentru Dezvoltare Durabils din 206. fn urma dezbateri procul la nivel national si regional, eu implicaea activi a fectorilor ines cu sprit conceptual l Academie Roma, Stateya ropune 0 viiune a dezolirit Romina perspectiva umitoarlordout deceni, eu obective cae transced dur ciclo letra i pefrinee politic conjuncture: © Orizont 2013: Incororren organick « principilr si practcilor dezvoltit durbile fn ansamblsl, ‘programelor i poitlor public ale Romine + Orizont 2020: Asingeea nivel meu actual al yelor Unni Europene Ie principal indicator i ezvolii durable; » ‘© Orizont 2030: Apropierea semnifieatva a Romfsiei de nivelul medi din acel anal iilr UE. > Strategia de Dezvoltare Regionali a Romfniet 2014-2020 ‘Comisia Europeans a adoptat Acordul de Partenerat 2014 ~ 2020 cu Roménia la data de 6 august 2014, Document prezints modu in cae vor f folositefondurle enopene structurale si de investi tn vitoarea period de programar. Acordul de parteneriat include cincifondur structurale gi de investi europene (fondutt ESI): Fondul european de dezvoltare regional (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fond social ccuropean (FSE), Fondul european agrcol pentru dezvoltae rualé (FEADR) si Fondul european pentru pescuit i afsceri maritime (EMFF), ‘Acordul de partenerit vizeaz8 urmitoarele provoet i prortile aferente: ‘+ promovarea compettvtifi gi a dezvoltisi locale, ia vederea consolidisi sustenailitiji operatorloreconomici sa mbundtiiriatractivitii regional; ‘+ dezvoltare capitalului uman prin eregterea ratei de ocupare a fore de munca ‘numirului de sbsolvenji din invipiméntl tertiar,oferind totodati solu pentru provociile sociale severe gi combaterea siticici, tn special I nvelul comunitiilor efavorizate sau marginalizate ori in zonele rurale; © dervoltarea infastructuii fizice, tit in sectoral TIC, cét gi in sectoral transporturilor, in vederea sporitit sccesibilitfii regiunilor din Roménia si @ strait acestora pentru investitori ‘© incugjarea utlzarii durabile gi eficiente @ resurselor naturale prin promovarea cficienjei energetice, a unei economii eu emisi reduse de carbon, a protectiei ‘mediului gi adapt a chimbarileclimatce; ‘© consolidarea unei administra: publice modeme si profesioniste prin intermediul ‘nei reforme sistemive, orientati citre soluionarea erorilor structurale de ‘guemanf > Programul Operational Regional 2014-2020 Obiectiv. general al programului este crestrea competivitii economice 1 ‘mbunitijires conifjilor de viaia ale comunitiilor locale si regionale, prin spiinirea eqvoltit mediului de afacesi,infastructurit gi servicilor, peatra dezvoltarea durabild a regiuilor,astfel int acestea sisi poatAgestiona in mod eficient resursle gis ig valorifice poteniall de inovare si de asimilare a progresuluitehnologe. Axele prortare aflate tn stash relsie eu dezvoltares $i implemestarea Planurilor de Mobilitate Urban Durabila sunt ‘© Axa prioritard 3: Sprijniea tanzitei elie © economie cu emit scizite de carbon; + Obiectiv specific 3.2: Reducerea emisilor de carbon in zonele urbane bazate pe planurle de mobilitateurband durbil; = Obicctiv specific 3..: Crestrea cali vie tn zonele urbane; a + Axa priortars 4: Spijinireadezvoluci urbane dursbile; + Obieetiv specific 4.1.: Reducerea emisilor de carbon in municipile regedinys de {det psn investi bazate pe planurile de mobiltate urban durbilé; + Obicetiv specific 42: Creterea clit vii in zonele urbane. > Master Planul General de Transport al Roménicl, 2014 (Minicteral ‘Transportarilor) Document! prints cadrul general de deavolare a infrastructure transport, sursele de finanare, strsegia do implementare a proiectclor, precum si asigurarea activi de fntrjinere i repaaii curente pink in anul 2030. Totodatt, stabilete obiectivle strategic, coridoarele de transport, intervenfile specific si scenarile de implementare pent dezvoltarea cchilibrts,sustensbilé si armonizath cu obiectivele strategic transeuropene a infrastracturi de ‘transport de pe tertoril fri noaste. ‘Master Planol General de Transport l Romine va contebui semnificatv la dezvoltarea sustenabil a Rominei pe termen lung, prin eresterea conectivititintermodale(lepituri create ‘rin combinarea taturot modurlor de transport) inte regiun,accesul populaieig al mediulut de afaceri Ia reecua de transport gi susfinerea dezvoltiiireginilor ev potential de crestere economies. ‘Scenarul de prognozs al MPGTT ia in considerare marimes popolate,precum gi rejelle 4e transport i dstele socio-economice de referiné, motiv pentru care oferi tazA solid de entra elaborareaprognozelor de atic la nivellorizonturilr de timp 2020 si 2030. Propunerile de dezvoltarea a relei majore de transport din zona de influenfi a PMUD Nevodari se vor fncadra in prevedeil strategie gi i politica naional care se regisesc in MPGT al Romniet pentru fiecareorizat de timp menfionat. {In cadral PMUD sunt urmarite urmatoarele abiective din eadral MPGT: + pronovareatransportului durabil; = _redicereaemisilor de GES provenite din acest sector, + imbunitajires condifilor de mediu gi siguranl in transporturi pent protecia snail umane Pentru stagerea acestor obiective se propune dezvoltarea gi extindewa refelel de transport public pentru incursjarea populajei st renune Ia deplsarea cu autoturml personal ‘pe plan local, mai ales n cazaldeplastrilor zlnice curente dela domicii etre leeul de munc’s sau geoal > Planul de dezvoltare reglonalé Sud-Fst 2014-2020 Obiectvel din ,Planul de dezvoltre regionals Sud-Est 2014-2020" ce vor fi urmaite fn cad MUD Nivodari sunt umitoarele + {mbarstajrea condiilor de louit, a spafilor publice, aa ealitiii medului tn zonele ‘urbane, i dezvoltarea unui tansport public urban ecologic; = Imbunittiea accesbiliii, mobiltit si conetivitfi regionale prin dezvoltarea ‘uni transport rie bazat pe principle drablitii, novi gi socuriti, capabil si.asigure legiturirpie si efciente cu piefee internationale = Imbundugiea infastructurii de turism specitice in vederea cresterii atractviai regiunil ca destnaietristca ‘Aceste obiective vor putea fi atinse prin urmatoarcle activitiVopersuni orenative ropuse: = Construfia, modeizarea, extinderea tramei stradale din mediul urban, pentru Iimbuntijirea calitii aeruluis = Constr, modemizares extinderea aleilorpitonal/trotuarelor din medial urban; = Construct, reabilitarea, modernizarea parctrilor din mediul urban; = Constrefia, amenajarea pstelor pentru biciclete. > Strategia Nafionala pentru Transport Durabil 2013 - 2020 ~ 2030 (Durabil 2013 - +2020 - 2030 Guvernul Romnie i Programul Nafiunilor Unite pentru Dezvoltare) {In eadral PMUD sunt urmaite urmatoareleobiective: = Realizarea unui transfer echilibrat cite mijloacele de transport care respect ‘mediul faconjuritor, in scopul cretrii unui sistem durbil de mobilitae si transport; = Diminuares emisilor potuante generate de trnsporturi la niveluri care redue la ‘minim efectle asupra sintiii populieisi/sau mediul inconjuritor; = Atingeree unor nivelusi duabile de consum de energie pentns transporturi si diminuarea emisilor de gaze eu eect de seri generate de transport; + Reducerea zgomotului generat de transport att la sus, eit gi prin misuri de stenuare, astfl init nivelurile generale de expunere si aib& un impact minim asupra siti populate Prin PMUD se vor propune misuri pe termen lung pentra diminuarea graduli de poluare atmosfericé gi fonicd in zonele de aglomerare urbant prin diminoarea numirului de Aulovehieule de transport al marfurilor si a numiruli de autovehicule personale care cirulé tn ont. Planal de mobilitate urban a oragului Nivodssi se va tncadra i prevederile umitoarelor documente strategic valaile la nivel nationel: > Legea nr. 350/2001 ‘Anexa 2 la Leges 350, din 6 julie 2001, privind amenajrea teritriului gi urbanism, definete un plan de mobilitate urban ca un instrument de planficare strateged teritorialé care coreleazh dezvoltarea spatial a localitiflor din suburbi/zone metopolitane, mobilitatea i tcansportul persoanelor, bunurilor si mérfurllr. Accasia reflecth definijia prezentat in Ghidul JASPERS privind Pregatirea Planulul de Mobilitate Urban Durabili Ghidul JASPERS este un ghid metodologic publicat de AM POR care defines biectivele si continutul-cadrul al Planufui de Mobilitte Urbana pentru clase difeite de aslomerari urbane. Studiul de ft tine cont de reeomandarile acestui Ghd. 14, PRELUAREA PREVEDERILOR PRIVIND DIEZVOLTAREA ECONOMICA, SOCIALA $I DE CADRU NATURAL DIN DOCUMENTELE DE PLANIFICARE ALE UAT-urilor Prevelerleprivind dezvoltarea economicd, social side cadru natural au fost preluate tn. PMUD din documeatele stategice exstente Ia nivel juejean gi loca: Strategia de Dervotare a Zonei Metropolitane Constanta: Stategin de dezvoltare durebiléaoragului Navodari 2015-2020, ze > Strategia de dezvoltare a zonel metropolltane Censtanis Zona Metropolitana cuprinde in afsra municipiului Constana (municipiu de rang I de importanji nafionalé cu influent potenfild la nivel european, ce! mai important ors din Rogiunea de Dezvoltare Sud - Est find a dous mare aglomerare urban (ri, dups capitala Bucuresti) o serie de localititi urbane gi rurale situate in zona de proximate, pe orazi de 25 ~ 30km, Localitjileafiliate Zonei Metropolitane Constana: Navodari, Bforie, Ovidiu, Murfallr, ‘Techirghiol, Mibail Kogdlniceanu, Cumpia, Valu lui Traian, Lumins, Tuzla, Agigea, Corbu gi PPoarta Alba sunt concentrate fn jurul nucleuhi care determind procesele de interdependent, Obiecivele de coopera Ia nivel metropolitan pot fi teritriale, econ>mice, sociale, ‘calturale gi ds medi, Obiectivele stategice din Stravgia de dezvoltare a zonal metropoltate (Constenga preluat in PMUD sunt: + fmbustitree accesibilitii in interior si tn exteriorul municipilui Constanfa gi in arealu stu de influens, realizind conexiuni cu zonele din imediata veinitate; = Creserea coatribusiei turismului Ia dezvoltaea orapului Navodae, st implicit, a Zone. ‘Metrpolitane Constanja, prin moderizarea stzilor din zona Mama Sat, realizarea ‘nor piste de bicilete,infinjareaunor lini noi de transport public in acest zond: = Crejerea calitii infrastruc de transport din oragul Nivodaris = Dezvoltarea durabilé si protectia mediului prin apicarea unor mésuri exe s& contribuie la sebierea emisilor GES, > Strategia de dezvoltare a oragului Navodari Strntepia de dezvoltare a oragului Navodari are rolul de a orienta dezvoltarea local in. perioada 2015-2020 gi de a fundamenta accesl aesteia la Fondurile Structure si de Coeziune ale UniuniiBuropene, fondurile guvernamentale, precum si eventual pateneriste, Proiectele din Stratogia de dezvoltere durabilé a oragului Nevodari preluate in PMUD sunt + Excoufe rami stradald- asternere covor asic si trouare zona Mamaia Sat gi zona de lotiaisi T si C; + Bxooujetramd stradala strieicarticr social Peninsula; + Modernizare srizi existent in oragul Nevodari; + _Asfltaresosea de centut a orapui Navodsr, = Redizareade parciri pe tertril oragului Navodari gin zona Mamaia Sat; + Relizare piste de biciclist i amenajareatrotuaelor Ia nivel crasului Navodari. 2% 2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE. 2.1, CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU__MMENTIFICARFA DENSITATILOR DE POPULATIE $I A ACTIVITATILOR ECONOMICE, Populatte stabil COragul Nevoderi este situat in zona central judefului Constanfa, pe malul de sud al lacului Tasaul gi pe grindul dnt acesta si lacul Siutghiol. Se als i o distant de 1S km de ‘municipiul Constanj, avind ca vecini a nord — Lacul Tasul gi sat Sibioara, la sud — Lacul Siutghil i staiunea Mamaia, la vest~ comuna Lumina, iar la est ~ Marea Neagr’. Din punct e vedere administratv, are o supafata de 701.82 ha. Oragul Navoda face pare din regiumea de dezvoltare Sud-Est, impreuni cu judefele Briila,Buziu, Gala, Tuloes, Vrancea. Regiunes ‘Sud-Bst este situa in partea de sud-est a Rominici, acoperind 35.762 km? sau 15 % din suprafaa total a fir, repiumea este doua ca mirime din cele 8 ale Romfnii. Refeaua de localitii @regiunii Sud - Est era aleStuits din 33 de orage (dnte care 11 erau municpi) gi 1455 de sate (organizate in 339 de comune). Cel mai mare ora al regiunii este Constanja (309.965 locuitori), umat de Gali si Brila (peste 200.000 de locuteri), Buziu, i Focsani (peste 100.000 de oeuitor), 24, (P21 are rn det Rss Judeful Constanfa este situat in extremitatea de sud-est a RomAniei, pe malul Mit [Negre. La Nord este despiit de judeful Tulcea print-o linie convestionald, ce serpueste fntre Dunire si Marea Neagra stabitind Podigul Casimeci si complesul timanelor Razim, ‘Zancica gi Sino), La Sud este mitginit de frontera de stat romino-bulgart ce traveseazA Podigul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est) La Ves, fuviul Dunirea desparte jdeful Constanta de judefele Clirai,Ialomija si Bria, curgind de-e lungul mallu fnalt 1 Dobroge Ta Fst, frre Gura Porta gi localitatea Vama Veche,podigul dobrogean, este selldat de apele Mart Negre. De la linia firmului spre larg, 12 ile marine (chivalent eu ‘22 kam), se iatinde zona apetor teitriale romfnestistabilte conform convenfilor internationale. Gu cei 707129 tilomesi pti, judepl Consuria deine 297% din supaija Rominii i © fi pe local, duph supra si pe local 5, dup popula, ttre judeele i. Consana ete judefl cel mal rbanizat din Romina, popalaia care lout in rae mumiri 532,64 de oii, popula total ind de 769837 volufa popula stable fn utimii 15 ani este prezenta fn igure 2.2. lg. 22. Erohia popula! totale desl Costas ll 2s 04 2 7 8 39 21021 3 29 2142 167 Degi la nivelul ntogiiregiuni de deavoltare Sud-Est se observi o seidere totalé a populaii fn ultimii 15 ani cu 4.06%, la nivelul judpului Constana, populajia a ereseut fa de ‘anu 2002 cu aproximativ 164%, Astfl, pnd in anal 2013 .ainregistrato cregtere de 1.97% i, fncepind eu anul 2014, evolu ‘8 cipitat o tending descendents, inepistrind 0 scbdere total de 0.32% fatre anii 2014-2017. Migearea migratorie populaiei in judetul ‘Constanja pind in anul 2014 a fost impulsionats de dezvoltarea economicd i urbanistic, O alt atracte penteu populata alto judefe a consitut-o activtatea sezonierd (balneoclimateric, turistca sau agricola). Flg.23. vehi popula! regia de ezvltareSe-Dst 000000 — = 20000 est000 2940000 2503000 312 28 220 26 207 2082009 210 291 912213 24 Ms 2162017 Pe medi de reziden, urban gi rural, evolufa populaiei fn ulmi 1 ani este ascendents fn mediul rursl, inogisteind 0 crestere de 10.18%, gi are 0 ugoar tendintl descendents in ‘mediul wan, cu scBdere de 1.95%. Fig 24 Evel pop edu Constanfs pe med deren ‘Oraqul Nivodari sa dezvoltt in jul platformei industriale Petromidia, cea mai mare rafinicie din sudestul Europei, Refindcia si itreaga platform industrials sunt deservite de portal Midia Navedar proiectet si contrit pentru acest tip de activtate. Oragul Navodai are in ‘adminstaie si zmele Mamaia Sat gi Peninsula. Dinamicasituatci demografic la nivelul Oragului Nivodar se prezit asl: ST AFRITTTR NATE STEN PDT ‘repeat nee aa ‘ig 25. Broo populated oral Navodan $5000 fy ppp : “Al An Anu Ap An An An An AD An Aru! Bo! 2005 2006 2007 200820092010 201 2012 2013 204 205 2016, ‘Se obserid din analiza datelor statistice faptul e4 din punct de vedere demogratc, populajia Oragului Navodari a fnegistrat 0 dinamic& constant ascendenté in ultimii 12 ani, ‘reserea total tnegisratl find de 10.29%. » {In tabelul urmitor este prezentatt © statistic a mumirului anual de persoane care fyi stabileseregedinja in oragul Nivodari Ei TUNE Num persone Te ees | or eee] aT Conform datelor furnizare de Insitutul National de Statistic, populajia oraului Névodari in anul 2016 era de 41693 locutori iar siuctara popula pe grupe de viral era umn: ‘Grupece | uvs ] 59 | nie | isis | 2026 | asa | 3549 oc os | 7580 | Powe Rea Pa [Ta GT Tana [aS seeps fe Lae Ta aaa [os Fig-26, Distal pops! pe grpe devs 57430) ae Sitsant sani costar tom Say, 10a cane 7 3549301 ‘Rata nataliti gi mortalitai la niveul UAT Navedar se prin tn flul umtor: 20 = fw >s [slo [s [elle [eo |@ 5 Te NSTTUTIE NATIONAL DEST As As = Np FORD oer gue _| on_| dor | aos | ge | as | oa Ut Ramer perme [am] ae] [m7] as] 2 oa] am] mw] 2a] so 10552018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Mea sal pepe — Pee dss POPIIGD ‘Se observa un spor natural pozitiv la nivelal localitii, in anul 2016, numiral persoanelor niscute fiind mai mare dectt eel al persoanclor decedate ca 95 de persoane, reprezentind o diferent de 31%, 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011. 7012 7012 OMe 7015 7H (© prognoei a evoljei populate! fn oragul NAvodart pind in emul 2030, considerind c& tata de crstere a populate! rimine aceeasi cu cea dintre anit 2015 si 2016, este prezeataté tn tabelul unmitr: ‘Nam loin “4169500 “41998:16 a29749 42608. 2910.75 “22071 2022, B20 2028 “6735 2024 ‘aa6408 2025 4a485.08 2026 “a8 40 2027 4510805 2028 4545.00 2029 4578233, 2030) 4113.05 2.1.2. Suprafafs locuibila Se observi din analiza datelor statistice faptul ef, din punct de vedere demograic, populata Oragului Navodari a fnregistrat 0 dinamicd constant ascendentA in ultimil 12 ani, cresteren total inrgistratt find de 10.29%, Acests exestere se datoreaz8extindeii orapulul "Navodari prin consruiea unor catere noi la periferliprecum si dezvolrizonei Mamaia Sat {ntabetul umator se poate observa evoluiasuprafte desigurate locuiile fn utimi 12 ani, de unde rezulté ocretee cu 95.71% a acesteia, 1 18k 218 NSTFUTUL NATIONAL DE STATISTICA ‘Fig. 2.8 Bvoluic are eutble destaurate Aces voli poi api a supraeeilocubile se datoreaz, in special itm alert tn care #2 derotat sectoral construc, faire anit 2005 si 2016, au fost terminate, in mete, 318 Joeuin, i orga Navodar, oe _| pox | Som | Sow | Sies_| ie | siv_| aorz_| sos | ate ns 15 TST NATIONAL DE STATISTICA LiLo Gee rl TOO. 2 2.413. Turlomul Populafia sezonlers CConforn: institutului Nationa de Statistics, numarul anual de tui cazai fn unitile de rimiretristc, in oragul Navodari a evoluatastfel: ‘Aaal | Anal] Asal | Anal [Amal | Anal | Anal ] Anul ) Anul | Anul | Anal ] An 200s | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 201s | 201 | 201s | 2016 ‘UML Nur prsoane 25106 | HSH] 956] aseT | 7H | toon | aoeoe | sisoa | seme] zones [art] snes ig 29 Nomar suual tr cazaia waite de primi tristet Desi inte anii 2012-2015, mumdral anual de turigi a fuctust, se observ o dublare a ‘numdrulut de turigtt fn ultimit 12 an (fp de ancl 2005). Azcasti evolujie se datoreazS tit 12 taxes alt tip de suspensie oe | Autovehicule wansport marfa~12 3 axe oi suspensie penumatica 6 10 | Autovehicale transport marfa~12 3 axe alt tp de suspensie 30 11 | Antovehioule taneport marfinI2 G4 axe alt ip de wospensio 7 2 | Autovehicole wansport marfu>12 4 axe si suspensie poeumatica 1 1 [ Autovehioule transport marfa>12 2 +1 axes alt tip de suspensio 7 14 [ Autoveicule transport marfs>12 1: 273 axes alt tip de suspensic i 15 | Renori, semiremorci, rude ar 8 Lunte, baci fara motor -agrement Tune, baci fara mot alte scopurl "Bareica motor penru agrement ‘Nave de spor si agremient Tahar Remorchere, impingatoare ‘Ceamuri lepuni, baje duvide "Barelcu motor ale sopuri Salupe alte seopurt Seutere de apa ‘Auiexcavator (excavator pe antosaiu) Autogreder Auiostivalior Buldozer pe par ‘Conbina agricola pera ecolat cereale sau foraje EEEEEEEREEEE ‘Compactor sutopeopulsant 3 Excavator cu racieti pena spat sanfuri 3 ‘Excavator pe pneuri 34, Freze riers 35 Tcareatr eu 6 Capa pe paar 36 ‘Macera cu grifer 7 ‘Macara mobila pe paar 38 ‘Macara turn autopropulsata 39 ‘Masia autopropulsanta muftifancionala pen Tucan de Terasare 20) ‘Masia autopropatsanta pentru decopertarea imibracaminte sfaltice Ta Grumurh aL "Masina aufopropulsanta pent finisarea drumuilor a “Tractor pe pent a ‘Ul mftifenctional pen intretinderea Gramrilor a ‘Vehicul pentru marcet drumur a ‘Macara cu grefer 6 ‘Macara mobila pe past a ‘Bacur, poduri plutitoare 4 ‘ave de sport si agrement a ‘Autocositoare 30 “Tractor pe pneuri [=f] —|=|o]—[4{85]-]-|+]=[8|)3] | ‘Numarul de autotursme/1000 de locitori la niveul oragului Navodar in anul 2016 este {de 253 de autoturisme!1000 de locuitri. Valoarea este comparabilé cu datele tnregistrate la niveluljudefului Constanta. Se poate aprecia, lund in considerare rata de crstere pocitivs 8 ‘mira de autorrisme/1000 locuitor la nivel judeyuui Constana sin acelas timp, rata de cresere pozitvl a populaiel orasului Navodar,c& mumdral de auloturisme tn oral Navodati ‘a crete mani urmator. Se poate face o prognozi a gradului de motrizare la nivelul orgului Navedari, in funete de rata de crestere a numtrului de autoturisme I nvelul judefului Constanga penta ani 2019, 2020, 2025 i 2030, tn carlin care se mente rata de crestere actual. Se poate obsecva 0 cresere total cu 64% pant in anul 2030. “Anal ‘Atoterieme/1000 de beukor Toe THSST T4863 TaiT0 200 “PPPPPPOROOPE "Fi 1 Props cpr ar ri i a pal 22. RETEAUA STRADALA Principalle efi de aces spre oraul Navodari sunt reprezentate de Autostada Soareui (A2) si DN21 (E60), care realizeazleghtura oragului Navodai cu municipiul Bucuresti, DI226 (Ovidiu-Navodari, sau DN22 Tulees-Navodar. Aceste drururi sunt foarte importante pentru circulai,importanya sport gi de numacul mare de navetit care folosesesceste drum. 2.2.1. Legitura eu teritoriul ‘Tertoriul administrati al oragului Navodari poseda c rejea rtrd formal din strizi cu (© lungime total de 261km, din care doar aproximativ 60.000 km strizi modemizate — asflate, fr restul sun drum de pimdnt sau sri pietruite Find situat in partea centrala a Judefului Constana,oragul Navodari ae legituri cu ate localiii prin drum = 1226 ex orientare spre vet, care asigurlrelajia cu zona Peninsula, ou prima localtate Lumina si de aict prin DN2 cu Tulcea, iar prin DN2A cu locelitstea Ovidiu si Bucuresti = 1226 eu orientare spre nor, paall cu jmal Masi Negre, asigurd legitura cu localitijile Corbu, Sdcele, zona monumentelor istrice (stra) si zona tursid gi de tratament Chitu,respectiv Nunta = CRG asigurleghtura cu loalitatea Sibioara i poate fo variant de legaturt cu N22, Legitura eu Municipiul Constana se pote raliza prin DN2A. 4s ‘Toste acest legituri cu teritoriul la intersectia cu calea ert, sunt denivelate, ceea ce limind punctele de confit si asiguedfluenfa circuljieiautovehiculelor. Legiture cu Municipiol Constanja, care se ficea prin stajiunea Mamaia s-a ntrerupt cele 4 anotimpur, de tote evenimentele (culture, sportive, teligioase, et), de sezonul esa, de zilelesiptimini ‘Fima Transevren SRL executé curse regulate pe relajia Constanja Ovidiu — Lumina ~ avodar gi retur cu autobuze de tip Temsa, Isuzu gi Mecedes. Numarul de eaori transports ste de aproximativ 530-560 persoane/7i. Traseul este urmatorul: Navodari Casa de Culturi — str, Albinelor ~ st. Rindunelelor ~ Pareul on Dobre ~ Bdul Navodari ~ Lumina ~ Ovidiu ~ Constanta Fina Metropolitan SRI. transports pe ruta Navodari ~ Lumina ~ Ovidiu eu mierobuze 0 18 locur, in medie 320-350 calitor ini. Fi 238 Tre enn Oriani rr 23.2. Transportal in regim taxi ‘Transportl cltorilor fn interiorul oragalui se realizeaz fn speclal cu txiul. fn orap sunt amensjate 7 sti taxi, amplasat atl 1, 20 Anlee ern pil ag Node Pe raza oragului sa aprobat un mumar de 28 de autorizaii de taxi penta transport persoane, din care: 27 de taximetristi independeafi si 1 peri operator taxi, 3 autorzaii transport bunuri si un numar de 8 autorizajii seronier, conform datelor fumnizate de UAT Navodasi, 2.33, Probleme Identifieate {nprezent, deplasarea cu mijloacele public de transport se fuce doar din central orapul cite localitile vecine. De aceea, lf Tocalnisi prefers folosirea autoturismului personal pentru deplasrea cite Iocul de munca. Mulfi dint aoeytia lucreaé in ara orafui, tn Municipal Constanja sau pe Platforms Industrialé Petromidis. Lipsa unor trasce ale tcansportuli pubic care sa fac legitura fntre caterele periferice gi cetrul oraului, unde sunt amplasateunitjile de favitmat gi lt institut yublicereprzint o elt cauz care contrbuie n 1a sporreatraficul folosind autoturismul personal. Acestea cauze duc la congestionarea ‘raficulu ir zona centrala, mai ales dimineata si seara, cand locuitri aasuli se deplaseaza, spre sau de la servic De aceea este necesar si se ia masuri care sa incurgjeze pypulatia sa foloscasca tmijloacele de trasport in comun sau a mijloacelor de transport allematve care mu afecteaci ‘medi, males pentru deplasarea pe pln local ‘Acesta misuri trebuie 8 vizeze Inflntarea unor lini noi de transport in comun prin incheeres nor contacte eu firme care saasigue acest transport, + Modemizarea unor strazi penta permite accesul mijloaelor de transport in + Constrire unr stati de autobuze pe linile propuse care xa sporeasca confortl utlizatorior; + Modemizarea,redimensionarea gi adaptareatrotuarelor la nevoile peronelor dt zat ~ Realizarea unor piste pentru bicicis pe strife oragulu care, impreund cu cele existent, si formeze un sistem integrat de piste pentru bilgi, Amplasarea unor sisteme pentru stocarea biciclteor, eventual fa stale de autobuz, 24, ‘TRANSPORT DE MARFA 2.41. Destinaja marfurllor to Oragal Navodart Prinepalul destnatr si, ta acelagi timp, prinipalul poducitor de micfui ce necesité transport este RafiniriaPetromidia, {In anul 2016, rafiniria Petromidia « procesat 41 milioaxe tone materie prim, un exhivalent de 15.700 mii tone pe zi de matere prima procesata dn cae: 4,707,837 tone jt si 700.090 tone alte materi prime (Cantitste de produse rezultate gi destnaia acetora sunt prezenate tn tabelul 2.29, Datele au fost extrase din ,Reportal anual 2016 al consilluui de administratic pentru exerci flnanclar 2016 a societiji Rompetrol Rafinare S.A.” easiest 1250201 OHLSIE ot 159.028 é Pe Bae Te r7 2326921 ELLs pecs 8 125 24978 o 23638 ae 2 ase sisi SL 107398 7 SOK Tara In anul 2016, ponderea piefei interne in total vinzirilor a fost wor supeioart (51%) clei definutd de piaja extems. Piaja interna a absotbit cca. 45% din cantata totala de carburani auto comercalizat in 2016. Vinziil de carburanj auto destinaipefl interne pein rejeaua de benzindrii au acoperit toate zonele geografice din Romfnia. Cea mai mare pondere (cea, 84%) in vinzile de carburani auto comercializai pe pina romneases a avut-ovinzitile de motorne. \Vénzatile pe piaja externa eu avut ca destnaieatit spatial comunitar, ct gi cel non ‘comunitar, Livesile intracomunitare au ereseut tn anu 2016 ea pondere (cca, 36% din total ‘roduselor finite vindote), mai mult deci in anul precedent (30%) Pe is, vinviile av avut urmitoaree principale destina + Benzine - Grecia, Liban, Georgis, Tueia, Moldova, Bulgaria ~ Motorine— Grecia, Turcia, Bulgaria, Georgia, Moldova, Serbia = Petro - Bulgaria, Georgia, Moldova, Ungaria + Cocs = Uersina, Ture, Bulgaria + Sulf-Beipt, Maroc Distribuirea produselor petroiere vindute a ficut cu mijloace autos pe eae frat fn carul vinziilor pe pisja inter iar in cazul vinzllor pe piaja extemd, distibuirea produselor s-a realizat in cea mai mare parte pe cale maritima prin portal Midis gi portl ‘Constanja dar gi pe mijloace autos feroviar ‘Vinziile de produse finite pettochimice pe pis extern au avut ca destinfie att spatial comunitar, eit gi el non comunitar. Livrrileintrcomunitare au insemaat cca. 74% din ‘tall produsclor finite vindute, diferenjareprezentind vinzri la expor pe pijele non UE. Pe tri, vinzirle de produse petrochimice (PP/LDPE) au avut umtoarele principale Aestinaji: Romania, Bulgaria, Kali, Turcia, Serbia, Distribuirea produselor petrochimice vindute de Rompetrol Rafinare s ficut cu rijloace auto sical frat tn cazul vinztrilor pe pis interd iar in cazul vinzilor pe piaja eer, dictibuires acestor produce e-arealizat att prin mijlonce auto eft gi prin transport ‘mari prin porturile Agigea si Constanj. ‘Tieiul- principala materie prima a Rompetol Rafinare - este achizitiont si asigurat prin contacte ferme de import fncheiate anual cu KezMunayTrading A.G. (saderul Grupului KMG International), ceea ce conferé 0 stablitate si 0 sigurany’ pentru operazea in condi ‘optime a rafindriei. Sursa de aprovizionae pentru ei este exter, principal pith de pe eare se import find Kazakstanul, Volumele de jfei achiztionat se traniteaz prin terminal aparinind socitiii Miia Marine Terminal SRL. Achiztia clorate materi prime este asgurat tit din Roménia, ct si din sure exter, © canttte importants de mirfui se transport fi cite yi de Ia Combinstl de {griximinteChimice (CHD, amplsat in zo indus Ferlchim “ _Actvitigile desfiguate de Combinatul de Ingrigtminte Chimice sunt ~ ifuta acid sulfuric, capacitte 130,000 t acid diluatlan; ~ Micinare rca fostatit,capacitate 290.000 van; ~ FabricareaSuperfosfatulu Simple Pulbere ~ SSP, capacitae proiectatt 183.000 van; ~ Fabricare superfosfat simplutripiu granulat sau Cereals si Superfos ~ capacitate proiectata 100,000 t/a, ‘Transport matrilor prime ga produselr finite se fae pin intermediulcelar 3 portui aflate in apropire, portal Midi, portul Constanja si portul Ovidiu si Canaful Duniea-Marea [Neagra, sau rtier. Transport rater pe tritorial Oragului Navodariafecteaz4 Bulevardul ‘Navodari dar i strada Réndunelelor care asigud accesul cite fsta zon’ Fertlchim. Hipermarketurile Kaufland, Lil i Penny reprint lj destinstar ai trarsporturilor de misfuri cu 0 cctivitele constants. Conform informailloroferite de Priméria Navodari, ‘objinute prin interviuri cu reprezentanfi ai acestori operator, trafiul zilnie cite cele tei hipermarketuri este urmitoru: Lidl = 1 autotrenii = Kaufland 2 autotrenur i S magni de 7 tone/noapte = Penny =I autotreali ‘Traficul ele aceste puncte afectearA Bulevardul Navodari gi stzile Rénduneelor i Constante ‘Apropirea orajului Navodai faa de cele tei cariere de piatri situate pe drumul 1DC86, cite localitaten Sibionra ese un at factor care afecresztmtrimeatafcului de marfuri cu vehicule grele pe str¥zile oragului Navodari. Zini, autovebicule de mare tna, cul spre si dinspre acest cziere de pinta cite Oragul Constanja, urmdnd cea mai scuts eae de acces ceatre Bulevardele Navodari si Mamaia Nord, pe strizile Recolte, Nuferilor, Constanje si Randunelelo. Lipsa uneisosele de centri a oragului determing utlzarea strzilor Revolte, Nuerilor, ‘Constanje si Rindunellor pentru transportul de mirfuri cu vebicule de mare ton, sti aflate fn zonee cele mai aglomerate ale oragulti, pe eate se inrgisteaz8 cel mai mare tafe in org gi ‘pe care circuld mijloacele de transport in comun, 242. ‘Transportul feroviar ‘Transport de marfi feroviar se face in special de la Platforma Pettomidia citre Echiparea tchnico-edilitars si asfaltaretramA stradald zona Midia Sat Execufia a uneirefele de canalizare menajert de aproximatv 6.80 km gi amensjarea gz asfltrea de drumusi in lnigme total de 7 kn, int-un carte entra tne Eehiparea tehnico-edilitara si asfatare tram stradali in zona Stagiunii Nivodari ‘Asfaltaea prelungisistzlor deja asaltate din zona Mamaia Nord, care fac legitura ‘ue Dulevardl Mamaia Nord gi Promenada Navodari, 4 a strtzilor perpendicular po acesion, asfaltares striziifnvecinate Promenade Nivodari ce va asigua accesul turglor pin in aproape de pla. ‘Se va realiza o refea de canalizare pluviala de peste 7,1 km, dar gi moderizarea gi asfaltarea stzilor din zona de litoral pe lungimea de aproximatv 11,79 km, De asemenea se ‘Yor amensja trotuare pictonale adiacente strzilor modernizate si asfltate ce e vor realize prin proiect. 108 > Lirgire sl asfaltare Pod Keluzi Reabiltares, lrgrea si asfaltarea tramei stadsle gi poduluirtir din proximitatea Eeluzei Navodar pe o lungime de aproximativ 1,300 ma > Silistra-ecofrlendly-visble-clectrical-Navodarl transport Promovarea trensportului sustnabil si eliminsreablocajlor fn rfelele de infrestructurs importante prin reabiltarea tonsonului din drumul judejean DJ226, sitat inte podul peste CCanaful Paria Alba-Midia Navodari si podul peste cles feratt Dorobanju-Capal Midi ‘Amenajarea unor piste de bicilete pe Bulevardul Nivodari pe sectoral de drum rmodemizat, dar si pe stile Constanjei, Rénduneelor si Albinclor cu scopul de a oft o alterativi de transport ecologic. ‘Amplaserea a 36 de sai de autobuz, ev parcare pentru bicilee, in zona central a ‘oraguli, i pe Bulevardul Nevodar pn la platforma Navodar > Inbunatatires accesulul tatre E60 gi platforma industriala Navodari prin ‘modernizarea cali rutiere Extinderea drumului D1226 pe porfiunea Navodari ~ Lumina, eu lungimea Je 10.2 km 4 la 2 Ia 4 benzi de circu, reliarea unor piste penta bic gia unui trotuar parle eu rural moderizt. Entindorea drumuli la 4 benz de circulajie s realizat, urmfnd si se reizeze gi pista orbit +228 senarial Do Minima: | caer | cater | Cattort | Teel etttort | Cacia = cA NA peovtase ar — \ | c setae | Om nt | san [nae | am [aoe | pee | eno aT faa [ene ise [pt | is [a fant as| seo [ ast | me [ns tees est [ae [ones [te [as | Zena9 1674 on Tr 107.91 12405, 305, Zar e [ reat [as =| aeieteat n= ‘coma sonata a0 Seopa ‘Tieds eatertt | came | caseraca | cours |g Z%,, | “aunt 2m tan Taal Ba | ess | esas |e [an usas—[ erat [59404 | 108 ae. 2178 sin | as | ne 03 aio [9096 | —aians | 131% ast 356 [aos [sis | 474 0 a n ° fl o n ° 6 n ° @ ° cs 8 307 ne | a | ism ass se m077 | sat |_250 “otal also aut ntrse is Navodari | 370431 Flg.323.Prodaceredeplasarautturio personal an! 202, cna Da “Mlaieam asia | anans [29m [russ | as eo |e | os [os 2 suas ‘0 oto [Ceca rte oa arr sioauta | esnuer soa \| cites | ter | cots | tit Zooai| 27935 | sisat_|ssna7_| 165526 % Zeon? | 7693 | 19439 |_13440_[ a7 % Zoon3 |i | ion | 1252 | 3062 % Zonna | S805 | 17ast_|tano6 | 38756 % Zonas | ¥73¢ | mom | rahe | a8. 75 % Zona | 14585 | e682 | ase | 23829 % Zona? | 8394 | 2971 | 286 | 198.8 % Zeon | 195 [299 | 275 | Bak % Zoms | 663 | 2361 | 1601] 4626 % Zoo | 0 | 2582] 1578 | a0 % ssv761 im0se iss mans nbs a Ei ao wo IN 22 85 38 ops g Sone Sars Ra 5 2 ea al a Wee deg gad S93 (82 a ala 285 825 888 88 Zeon Zook? Zon Zona ZonrS ZousS Zan? Zonas Zou Zoua 10 cari Cos-Monca "Calor Cesele Calan seas mm 1g 3.28 Atragere deplasar cu autotartsmal personal, ans!2028, ‘scenario Do Minium, sas 5847 i Zona Zona2 Zona3 Zona’ Zona Zona6 Zona? Zonas Zona9 Zona 10 ‘=CabtoniCast-Munca eCalatoriiCase-Aliele & Clatorinon acasa +2028 ea scenariul Do Something: ‘Acest seenariu implied realizarea misurilor din proiectele selecate print-o analizi multi-criteria ji cuanificdimpactal acestora in materi de pluare loa 1 Tet Gt [eer ower Se NA slater pre aca = increl amon cst | camnca | ate | ate om taxi | | Toms | aa | % aunt | — 907 | 1836 | —s586 | as. % ous | ais | tea | sr] 2a * tout | ass | an | sa | aon * eens | oe | ater | rae | sr * Toa ° o o © = tad [ 38 | a | 08 | % mnt | 928 [ae | a | oo * Tea aia ear Nowis [7 "i 3.26 Protas Doplarenal 32a Do Smaing aso 00 — — a 1300 = ation 11000 5 age 3 z & 3.8 0 su cue oh - | F AE g A Zeon! Zoe? Zoe} Zon ZoS Zoos on? Zonal Zod Zoo scanoiicasfen sCaiti CoA Conon st M4 AUTO: us Fig 3.27 Produce DeplstlAntaario Prana anal 202 sonata Do ‘Semething 00 2 oo — 00 00 oie 20 5 109 ° zal a} ceaanit | cats | cami | 20, | capt fon [Cee | na | state | eae as _[isee [iomse | sie | vor | sis [0 | amo | 10, isis [sme | asa | raiss | 20iss_| so | | a3 | 9s 9as_[27aa | 27 | rowas [ 20075 mos | 25 | 20 | 450 wis oa20 | asia | casas | mens | ess | 90 | 20s [200 eras [asia | sooo | soean [52005 [sas | 0 [us | 0 mos | a7 | 93s | 496 o 1650 ooo [25 [25 728 7 | « 1s | 0 258 © of sts | o ten | sors ses [95 [ 330 eC co ‘COTA MopaLa | 0.33333, Seopa Tou Catatntt | Cattort | calatort | tater toa \| ot | “ca NA | auto Zoi | 178s | 0105 | 38685 | 105600 % Zoo | —soas | ipeat| asa [26052 % Zena | 3995 | usr [ 7329 | 23.98 % Zona | 37.12 | tiao7 [7729 | ana % Zonas | S542 | 15341 [0531 | 1298 % Zona] 9257 | 2992 | 2978 | 15227 % Zom7 [$33 | 187 13 [9a % Zonas | 50s | 178 1s [ss % Zona-| 421 | 1509 | Tos | “3 % Zona 10 | 0 —| 16s | 1008 —| 2638 % “Total aatori auto arase Navodari 2291.67 ‘lg 3.28 Atrapere Deplasarl anal 2028 ceuartl Do Something 235 Fy i ahi Zuni Zou Zom3 Zon Zor Zen Zon? Zoat Zomed Zone 0 canaiCa Mine "Cari Cu-Able = Cn em us Flg.329.Atragere DeplaartAutotrsm Peronal nu 2028seani! Do ‘Sometiag sans S585 00 300 ia 20 10 ‘Leon Zo082 Zo0n3 Zoen4 Zonas Zoos Zoma7 Zoma8 Zoea9 Zeasl0 ‘Cala Cet Muna Calor Csst-Alsle Casto non scst 3.7. ‘TESTAREA MODELULUI DE TRANSPORT fN CADRUL UNUI STUDIU DECAZ, In acest capitol se prezina o compari inte cele dou scenari modelate cu sjutorul ‘modelului de transport, pentru anul de prognozi 2028. ‘A Prodi cae 313) 3a 36 mT 1. Confratioeriel En 10 10 0 (C.Baiares caper ss 5 2 28 Dr Report ond nea [ 521667 con sss Bra ur Raport modal N&vodari 2028 sto #T Pe =k «Pein caimae | ome s ‘@_| ‘Gomme | yrizi | woo | co e802 us Raport modal Navodsri 2028 samo zl 2 0 Ceasen emu in) | SAT] anna [ars aaa Impact disfunctionalitiilor identificate in modelul do transport din panet de vedere economic: eresterea numiruluideplasiilr cu autoturisml sia eanttjit de combusibil pe distange mii din eauza: = Nocesiii inp nei refele de transport public inter; = Existenfel nei efele de trai pietonal defieitars din panct de vedere al adap scesteia la nevoile persoanelor cu dizabiltai it gi din punct de vedere al sti de degradare. Solu propuse: = Moderizarea si reamensjrea spajillor publice, tn special In zona central a foragulu, refacerea trotuaelor, adaparea acestora Ia nevoile persoanclor eu izablitii prin redimensionarea totwarelor ia traseelor pictonale, sistematizarea vertical a trotusrelor gia traseelorpietonale, conformarea unot rampe de acces ine trotusee si partes carossbila,rezolvareainterstefilor intre traseele pietonale gi carossbil,adaptarea sailor de transport in comun la nevoile persoanelor eu dizabiliti. = Intericeres fonts pe principalcle atere decree si implicit implementa ui sistem intgrt de paresje amengjito pen vitor, neve popula local. ~ Infinjarea unor linii de transport in comun intern, care si faci legitura intre zonele pierce ale orl zonele aud sino) si Mama Nord x central oragui 42. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sectorul tansporturilor este nul dintrefactri principal eneratori de poluae in zonele uwbune, din punst de vedere al cli: seu gi al zgomotui. Mult dze problemele idenificste pe parcusul proietului interveatilor dezvoliate pentru rezolvarea si ‘mbundajirea lor au efecte arupra mediuli fa 20na de deservire « acest servici, in special la nivel orasului Navodar ia zonei Mamala Nor, m La nivelul anulu de baza 2018, pentra modelulul orelor de vif, mobilitateaurbund tn Oragul Nivodari produce urmatoarele euntitii de emisii poluante, pentru ansambll refelei considerate fn eadrul modelulai de transport. Se eo a ‘aa | msc on | Malet | test | sansa = eee © on ae pe enee | mene | reas | wane Trams eeropaas | | COE £00 ee | — 80 ise 96 Uaul din obiectvele operafionale ale PMUD Navoderi va fi reducerea acestor, prin doptarea de misuri de dezvoltaresustenailé a transportului urban. Probleme identifcate care conduc Ia eresterea graduli de motoizae gi a raporului de utlizare a autoturismelo i, implicit la crestereagradului de poluare, sunt: Nu existe un sistem integrat de piste pentru bicilete find necesar8.uilizarea pari carsabile sau atrotuarului de ede bicilgi; Sistem de tansport public subdimensionst, care mu cuprinde toate zoncle forafuli, determing locuitorii si foloseaet maginile personale chiar gi pent transportl pe plan local; Este necesart modemizarea sau repararea trtuarelor pe numeroase sti din ‘ras pent a inuraja popula st se deplaseze pe jos; Se impune deviereatraficlui de vehicle grele pentru trnsportul de marti din zona centalé a oraulu, ete periferie. Sok opus ‘Amenajare piste pentru bic gi zone de stocare in cadrul Oragului Navedari Extindereatraseelor de transport mn comun existente gi fnfinarea unor Ini de transpot in comun infer, cares fac legitura inte zonele periferice ale agua (zonel su s nord) si Mamaia Nord cu centrul oragului; Reparai gi modemizari a strizilor existente; ‘Moderizarea soselei de centuri a orasulu pentru preluarea trafiului grew. In cazul soenaruhui “Do minimum” (“A face minimum”), emisile de carbon tale gi ‘prognozate, pentru anu! 2028 sunt urmatcarele: m3 ie ey a watt | apc | ime cer ‘ ee OD 50 et pip svg rent i a nr Fig 41. mbt plants nana e bard 20189 anal 2028, scetaral "Domini" ssoonc0 ss amal208 iy Axl 228 fives ole = O mpi a)” CH impact) Fig 42. ox ature) {nan bart 30189 2028scenaril "Do minum” me 43. ACCESIBILITATEA Accesbilitata rpeeint abilitatea de a ajunge Ia bunurile, servile si activtiledorite de cdtre populate. Accestilitates poste afectatipurile de afacei,valoareapropritiilor sau Eshiparea tehnico-eiltard faltare tram stradalé zona Midia Sat Execufia a uneirejele de canalizare menajeré de aproximati 6.80 km gi amengjaea si asfaltarea de drumuri in lunigme total de 7 kin, int-un carter pene tne > Echiparea tchnico-dilitard sl asfaltare trama stradald in zona Stafiunii Navodari ‘Asfaltara prelungcii stzilor deja asfltate din 2ona Mamaia Nord car fac legitura {tre Bulevardul Mamaia Nord si Promenada Navodari, ia strzlor perpendicuare pe acestea, asfallarea strizii invecinte Promenadei Navodari ce va asigura aocesul turislor pind in aproape de pais. Se va realiza o rej de canalizae pluviala de peste 7,1 km, dar si modemnizarea si asfaltarea strizitor din zona de ltoral pe lungimea de aproximativ 11,79 km. De asemenea se vor amenaa totuare pietonale adiacente tzilor modernizate si sfillate ce se vor realiza prin proiec. > Langire pi asfaltare Pod Eeluzi Reabilitarea, largitea si asfaltarea tramei stradle si a podului nuier din proximitatea cluzei Navodari pe olungime de aproximativ 1,300 ml > ‘Silistra-ccofriendly-viableelectrical-Navodari transport ‘Promovarea transportului sustenabil si eliminareablocajelor fn refelele de infresructars {importante prin reabilitaea tronsonului din érumul judefean DJ226, situa intre podul peste CCanalul Posrta AIbi-Midia Navodari si pod peste calea erat Dorobanju-Cepul Miia. ‘Amenajarea unor piste de biciclete pe Bulevardul Nivodari, pe sectoral de drum rmodemizat, dar gi pe stzile Constanei, Réndunelelor si Albinelor cu scopul de a oferi 0 altemativa de transport ecologic. Amplasarea @ 36 de staji de autobuz, cu parcare pentru biiclete, in zona centalé a ‘orayului, si pe Bulevardul Nevodari pl la platforma Navodari > fmbunitagires accesului intre E60 si platforma industrial Navodari prin rmodernizarea cli rutiere Extinderea drumului DJ226 pe porfiunea Nivodari ~ Lumina, eu langimea de 102 km. dela 2 ln 4 benzi de cieulaie,relizarea unor piste pentru bicel 1568 i601 1334 energie 3 [Ponderea % Ey 3 cllitoritreu | raporal moa vehiule ry o o TS NF Tndleator ‘Studia actual] De-Minimum | Do-Something on mma 2008 [Petar aT 0 10 2 | Consul de energie 30,84 7 100 3 | Fondere eiitorilor co 338 ° 100 sehicle motrizate J] Namirl pasegeior are v v 100 tlieaz transport urtan ‘Rating er) Final media pondeat Te o 100 penta feearesecarin 73. ACCESIBILITATE Tdicator Sted | Do-Minimum | DoSometiing sctaal_| 208 208 “sera a ea mal eprops vio ds 700 700, 350 ‘wansport pubic Testor ‘Stadinactasl | DeMinimum | Do-Something 2028 2028 “Reser a ea al apropial aie de a 7 00 scansport public "Rating (002) fal medio pond peare 7 o 100 Scare sonar 74. SIGURANTA Ne] dlestor Tait de | Stadivactal ] De-Ainimam | Do-Something et inert 2m, 28 1 | Denaiatea watcahar | Ne. deplasi | 337 3645 2 rier 2m star i 7 7 as smoderizate 3 [Km infasrucirt cy 620 Bo 350 pent citi 1 FY mei ro 7 3 5 ceridoaelor pitouale 3] Redoseres nomial | Ne 7 3 de aocidente cvenimente ierlan Ne Tadetor ‘Stati actal | Do-Mininum | Dp-Something 105 a, ams 1 | Dessiiea wa rier 3 0 i 2 [Ram rt modes 308 2 Tt 3 [Ken nstac penta v 07 100 sic 7 [Dangimes cotbaraior o 100 05 pietonle 5} Redveres narialar de 7 oo 3 scsdente ating (oor) Gal eis ponder 60T 3400 3180 pent flcarescenarin 78. CALITATEA VIETIE Ne] Indicator Unitate de] Stdiwaciual | De-Miaimam | Do-Sometting et mort ans. ama T | Dessiaice wafer [Ne aa 35 Ba utr eplasici 2 | Kminiasica i 320 Be Bio pene ili ‘Tngine coidcarcior | Tax 7 $ 3 pictonale Ne Tealeator Stadineensl | De-Minimws | Do-Somethng 028 ext aa 1 | Densiatea eae ae sr © 07 [Kam infact pentrw 0 207 100 elisa 3 | Cungimes eardourlor 7 100 00 pietonale Rang (0) fad cia pndoat 350 oar 7 entra fcare soar 1st 8. CADRUL PENTRU PRIORITIZAREA PROIECTELOR PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG 8.1. CADRUL DE PRIORITIZARE Analiza {nfuncte de rezultatele produse de modeele do transport sau de evaluiril exper 5-8 svordat un punctaj de la 0 Ia 100 pentru fiecare crits gi respectiv pentru fccare scenari, rezultind un punctaj final; Media acestora a determinat nota final penta tcare seenariy evaluat evidenind diferenele clare de impact asupra mobiliti dn Navodar pena anul 2028. Datori dterenei clare de punctj,scenarul eftigator de unmarit gi dezvoltat este al ‘unmisiri iavestilor sugerate, al abordiri integrate coordonate care mbink poictespecifice fiecirui mod de deplasarefnt-o sinergie sustenabild. Acesta presupune o reducere a cote

    You might also like