Rae ee CULLy le N Wy Nea) CONSTANTA Aventura unui proiect european EYemi asain cersttriborurmior, Sina Dv. everest ‘sap um dar minus de a poves doen wdcaun © 9 Se a mgevind chip 5 sail plat atu ton 8 ste otal persona ‘Xe reamintim cum Ta ograda bseict vorbis adeseori eu Alexandra Vlahutd cv yor ioe cu Barbu Delavranca, iar din stra Viorllor a Soo mica blndei gr a i Nicolae Grgoreseu Milagre, D= colonel, activates Dv, de oss ier geograt ore tom a scoi riot sar covdta 108 mah egutor ai stat de i bcurat de farmecel imine de spas acpunsel tu} Ionescu Dobrogianu rerum un eter ous iprejure aw pit cash primese pobtiea Des (2 archer nn «Dragostea ce-mi pura i cr Sin deagostc to prin dragost se spun t.Deogote ce porto cet a note prin <9 mah eee seneul de mai bind a regu not a patand, pentru ch este si cel mal vec tnut ‘tog voting: ai brn pent 3 in eeu droite. VS declare pn a cca dit iow area pu meu, vo uplapeiu cxeetared Droge, pe creo ues sca davad ef am aust fume ela num mew patonimic. tn’ 1949 Tovefina colonel onescu Dobrogiant, vAduv’ (soul moare in 1938) din Constanta vinde Uraniei Barbie? sorta in mobi care sim imreuitat Tn ons Hae TT stanume: ret de imobil ce mi-a mai rimas dupa Van spat partea mare din sad imobitutul sotitor GR eam rv Supafata in cau7d este de 42 mets pat: diss Grameen ocupai de constuctia aciuith din-un ane, at pov, arestul deo cur prpretara is ryt saute dep ut pe mpl vii ea in Fenn nae, aa ean a eprventat actu de dot al Tsefine! > obligor tip tne a cisttora cu un ofits al arate omsine eciteste pe figure Dv 2 Constanta, Aventura unui proiect european, [NUMELE ACELEIASISTRAZI Peninsula este situ de la nord a sud (cu incepere in lata Ovid de cele dou sti pe cre l-am desis Tn amis aa ee Tomis (Sulimons astzi) si Scoalei (Callas in prionda maemporans) urinea74 o alta, paraleld cu strada Seoalet Pe senuune cupeinst ine rm scala Mires el Mare, num vot Geren i usor oblicd pe urmaorul segment. inte atercle ‘nce oi Carol (ari bulevardol Tomi) insitulat stra France fa pranul general al orasului Constanta Ia sara 1/2000, “sian 189 de Inginr V Sina, ct adage pe ae servi GAAS prmrii lea efecuat sse ani mai tzu, artera este eae seuss sub cle dou denumi ciate n 1896 tad ‘Cee pvc in vziunea retrospect a tui Marin fonesou Dobro Gn, See arin 1905, sob mumeleALahovary, 142° Ana 197 ar Fount ale enuntul:strada Ceres are lungime de 291 mane fave cv on ea i 1 cu dou nivel, sr meri Floste ime ul de cmd pst? Strada France este igncratin ie monografi, Dupt 1899 intreaga acer a chemat Al Tjovary. per ca ast! sf poarte mmc i Arid Kara 7; Contant nformear unl dine exegeti si - a exist rei rds) Lanovary, einstind un aume istra atl: Ceres si Teed au nuit un timp A. Labovary: sada ton Lahovary @ ree anil dup schimbarea name in Costache Bud, i vechen Mjattet spre creao confuie total, sada Lamine, ai Marie ‘Yaz pru faplatioperoadl Gencral Jaques Laovary. °° ‘O itt de documente aflate ja Athivele Status din CComnuots fondalprimiril, ne permit indvidalizarea unca dine Cate pr cas eu ta care fe referie n 1897 looaenentl Mibtenesee (iitoral M.LDobrogians): petental M Prima Prrecralunl obi in eCaesFancesd NT (conlis 96 Werrine sf aih ou ne zruncnd convingcile eat mates) ve atin bza planus ratzate de inginel~athitest Hermannina Pauleans ‘Schmidt, mansardarea casei detinute 2 Autorzatia est emis Ia 1S august 1899, ‘Onor edili ai Constantei au ineeput deja sirul fmbuntitilr ce au de gin sh fac in oeasrelateaz la rubrica Injormatuni, racul Constamea din 4 iunie 1900." ,Cea dint Iucrare inteprinss, este pavarea woteurelor cu bazaltl cumpirat pe ddatorie dela fabrica dl Pluvier, a pit Infundate in mare din se, ‘Scoaei -vorba si fie de scoli in partea loclui- si Ceres, pall ceei-lae, pata care plac de la bisericagreach in jos, avin in ‘reaptacasele J jutor de primar Tonits Dumireseu sn stinga peace ale dconsilier Leon Butters baa turcease cu celalt cap Inte-o rip mare, fri ald comunicatie nici fm dreapta nici fm stinga, Este vrba ss fac pe acess trad si un canal de scur- geteaapelor,fnded d, fonts Dumiteseu a gresit plans easclor, ind eartea mai jst de ct sada, umplindulsecurtea si sub- soll cu api, orrend di cite oploaic mai mare. Gribeasci-se Dumizescu, dat n- proita acum, cine cie ‘ese poate itimpla nts vitor et de apeopat. Planul lacs ebuie sie deja gata. Ce, degeaba pliteste csomuna un ingine se si indeosebi un arhitect in viva de 18 iunie,ziarl revine,int-un atco cu tonai- tate grvd la probleme ediitare stringent, Ine care ,totoarcl 8 ‘cnalul proietate pe strada Ceres!™ si relateazi ctapele acestui dlemers: .De sti, Consliul comunei Constanta a hotirat. cu ‘eaziunea probire planuluioraul,lucrat de dnginer Simw si Schlawe, exproprietea Blocului de case dine Pata Independentet Si stata Thetis, unde ese cofetiria Modem, spre a fe un squar ou privire liber peste port. {hn acest scop Sipe aeast baz sau expropriat deja mai mule eli vechi din acest bloc, privlile de fruct..a(e) com rit armene din Varna, pe pret de 100 lei mp. si cite wn Toe ‘uivalent a extremitateasradei Mangala spre oborul de cereale ‘Vecin cu acestaelocul d Ai Riza, de unde proprietarl 8 cos tot materi de pir ciplit si bru, pe eae a eatin Toca, sind acolo nist gropi ane, ce se vd si acum. Locul fo Ali Riza are fata spr pit iar al accra ce da mai cum rt apt, fat este pe seada Thetis, a por Mai ani treeuti coma vind 58 expropriezeTocul Riza intra in trative, dar neputnd-seinelegeasupra petal oferit ni se pare 100 let pe mp. sicelorati exproprat face te a fost defer tribunal care a adjodecat rin expert nuit, tit 1 le mp, penr ot erenul ce Ali Riza posed acum, aids pent cel eumplrat de la ¢ Butter si un ala, cam 350 metr de la Emindoi, cca ce patea fart eqitabil ‘Dard Ali Riza afc pel la Galt, de unde isa dat 80 fei mp. eistgind un plus de 19 leila mp. mai zilele tecute Inerescle dl Ali Riza a fost aptrate de un domn avocat din ati asistat de Leon Butter, conslier al Comunei Constanta, 16sDoina Pauleat omit de Guver..cae aff avid parte de 455 din cif ‘eres comune! fos inredintal avoest RobeIR a aay jd aveatr, aang pe un an avast din Gal id.conslierofiter al strc civile Tocul d=, pe care Int asista tee peect ai -avocat al comune’ ALPoteca. desi my or Matcoc! omund in aceasta mishune. Inte alle ace de ae weal Toc sitet ua lb! de PRE Ps Droit sath cosines de impunerea ta tax 2 Loci, “Alamaté de pravitatea situate, primal Insrineaz pe inginerulcomunal Hermann Schmit, prin Ordinul ne367/20 is nari 1895, cu intoemirea unui studi aprofundat asuprs moduli tum sar putea faces se evite deo nou pebusie a maluli mire pe partes nordic a orasuli" 2 Presa vremii consemneaz8 prompt acest eveniment: .D! inginer Smid este Insircnat a face stile necesare pentru pro tectiuneamaaritor mire pe partea de Nord - Est, in sensil unui avis dat de d erusn, inspector general al ministerulu ucrarilor Publice tims dn Bucuresti anume "2 Peni incepat se sented motvee: natura soul ini trarea api de ploaie pe care o canalizare dfoctuous sau inexis- tent nt poate opr; erecomands si remedi: santuri cpusite cu iat grog inclinate cite mare. tease si taluzti bine consol fate la baz, plantateintensiv. La costurile enorme pe eare le prevede, inginerul comunal opineaz in favoarea uneifinantirt rationale. Hermann Schmit evidenia23 in continure riscurile inactivitt care ar conduce, in lima instant nw numa la sup {de proporti i sila innmoirea portal sipropune tn final Solute wlopica:relizarea unordigur i stacturi care sh permit Cumplerea adeevatl a spatul cuprins ine bisricaarmeneasc si ‘strada Basar een] ate estgnts-ar putea vine parelat pen tru oturi de casa, recuperindy-seasifel 6 parte din invest. Desigur cd acestesupositi trebuie Intrite prin argumente stn tfce extase din sonduje, misurtori, dar st pin achiztonarea de tlre primi a patra volume de speiaitate crise de dG Hagen, tiretorl generat al lucrirlor hidrulice din regatal Pri Un grup de locuitor i propritari din zona nord-stie8 @ orasui adreseazd primului-ministu la 9 martie 1895 0 ce pltetckprvind periolul de asi pierde toate bunurile: deja 15-18, Famili din ond armas fir adipost.Accast petite -a doua Tn 189Doina Paulean wine cronologica~ 1a ate in vedere fri valurilor Mai N te ne dist oral” pentru ct reprezini o conditie asumat .ne plingem contra modului vicios al disposiiunit ce s'a dat de omund (penta) seurgereaspelor, ia marl orasuli ‘Stn rect § ani, de ednd Domnule Prim Ministu ne-am ‘plans formal repeezentantilorautoritts comunale locale si ram ‘gat Tua mis de asigurare cote supirt maluilor,atindle ‘chiar pericolal la care este expus onaul.." in continuare sunt Solictate Jucriri mai serioase iar nu ca pnd asi eet numat Ast-fel partea cea mai frum6sé si eu vitor a orasului nw va fi himieil si proprietiile noastre asigurate”, Semneazd ite at GHlisico, MLV Casapa. dr.N.Cecilianopulo, D Kefala, Ii Sava G Peiresc Durostor,Ibraim Mustafa, Tranule Papadopol, Emir Sali Hagi Habits att semnat turceste nedescifrabil Primarul se adresa7i la 16 marie 1895 Prefectlu, care probabil ceruse imi, informing asupra misurilr provi- tori late in timp, a memorului si adgeselor trimise Consult ‘Tebnic Superior cdt si asupra tudiului comandst, Anvergura cereettilor, studilor si proiectului depiseste Ins posbilitiile ‘comune, epuiindle. De acea,primiea -a limita la eaizarea tor ,canalur Ia sradele unde malurile sunt ameninate,nivlind Tocurle spre a inlesni scurgeres apelor. Si acum noi edutim rmijloacele de face oarecar uc car i intrie eit se va putea repetareaprabusinlor dar aceste masuri, cum am zis, nu sunt de at provizorit. Luares masurilor pentru consolidarea maluilor tn rod duabil, w se poate hus decit de Stat, care este proprctarul mmalurilor, Comuna putind contribu la aceste de cit in limitele restrinseoe sale mifoace" 0 alt notd este transmis de primirie .D™ polite al orasului” si contine, pe lingd informatia potrivitcareia din “malurile mis in partea despre nord se scoate pat si petrs “isportia dea stop aceste practic iezae si disructve.** La 14 aprile 1895, Servicil sunita al jdetului Constanta, sesizat la rindul su, transite autor comunale responsabl tateaprivindscurgerea apelor direct in mare si protjaea maluilor 190) Constanta, Aventura unui prolect european rin planatun."™ ‘Un grup de fost proprictari ai casclorloculi cufundat revine ev vlactimile in och” la 16 mai 1895 pe lingd primar, “patincle cetitenilor”, pena ai ajuta in nenorocirea care s-a Shit ssupra for oferindure fn compensa alte terenur a rer Saute in cele din arma, fost propritari au fost desplgubit prin fete sume de bani iaral Constanta din ziva de 25 june 1895 se refed la problem’ prompt, pe pasina I, proprtional eu importanta subie {ula «Chestiunea surpirilor malrilor miei spre Nond-Estul fraslu nostra devine din ce ince mai ardent peru ora. Na ft tdar fra interes, de a pune publicl in eunoseinta eu vederile fexpuse de un inginer al Primareiintr-un raportcerut de cite Donna Primar ‘Pentru acest scopraportal propane urmitaree let 1, Desecrea malul actual Je apele irate de sus side cele ce se vor adune din ivoarele subterane pin ficerea de Sanur, umplote cu pata neregult. 2, Prefaerea malulahacualmenteaproape vertical in tease cu talusri si banchete acomodate nature ern 3, Indies unde va fi novesar a piciourelor trae. 44. Plantare tertsclr sa banchetelor cu plante care prin buna for invlcinare dav pimn(luio legdturk sb Imbricaturs solids ca de exempla Lyi Istaria si taitunea populatune! ne spun ac co parte & corasuli spre Nor-Est arf nccat in mare. Aceasta este pate eae afl ne actual bisericd armen actual Hotel Carol, unde © pare din ors atc Toms” mai epede sau mai inet, poate chiar {prin concursalcuremurlor a disput in mare - si aceasta dup ce Tose de apie In conzaValurlor cede sigur orasul Tomi avea in pute aoea pe timpal Romario antic, nau mai fos teint Gin contra, petrele consiructivnilorantice au fost pte de Tocutor barbirilteror pena ale uza in construction or ‘Astfel set format acest mic golf a() cui mal mai bine proteat fn vremuti departate de coll ling biserica armencan, 1Doina Paulean vip la fundul cubature sale aajns fn fe mal dept de aergitea apslor porul, ling atelier hydraulic, dee de 340 aati piclorl mallu int Higa viaduct drumuta de “i Politi, nu ene mai deprtat de piciona sob Hotel Gambeta the cat de 170 met. ‘Svat continu a manca mere direct in picioarele mal: tui sob stra Mare Aurel ne bisricaarmenean si nou stun te poms Dack rar exist ne col bier arenes mal {inet urada Besrab o ancl de pits ~ pate char rimisitle fhorinlor de aprarefacute de Romani antici care ss opue pt Teer oecare ptere neg a aur venite din rg miei eyelet cam se conoaste chiar la formar var in tip de found insinares surpitunoe a fi fst sar fs ast fel! ms fPabmicd Ace foc ese exempl cum aes deve cal spite nae loaiie unde dea incepta se forma curbele concave Je dou puncte stincouse dat nu sa ua mls seria. Ta mwestelocaliti, unde eurbole au intat deja mai mult fnure doud puncie stincoase, cum e de exemplu paren de ting aaa Mircea cel Mare, ne capulstaei Garis strada Fractlor Site le strade Maren Aurel, sramtoarealocurior nepermitind Tonarea Je terse, nu este alt mile, decdt neinchiderea curbelor weer ut locut siincoase prin diguri de pat si aceasta end Mfg apcioe mei est pet mare, Iuera js care nu ese geet golf acesteane-a¥nd nci-eri mai mult decit 2-3 set adincime: Se intlege de a sine 8 acestediguri de pat prosum st umpluara curbefor Formate de ape pnd fa picioral malurifor ‘dept cu plmdnt, vor fi mai scumpe deck facereaterasclor pe GEER pri anemcnea digur se vor cistgaterenripretioase, cai vebjae trun mod convendbi cu stad comunicatore in pre sree asupra malurilor asi vericale se vor putea vind Pena Jocuri de case, sablimente industrial ee. Folovindurne de stramtoarea peninsulei fore statunes pompei st polit, terenurle recta sr mai putea legs cd Por eiviuon penton tunel atl cum este de exemple tunel $0 wm “anstanta, Aventura uni proect european cetate Orin a Butapesta Raportl mentionat al dinginer Stumid ines fn eval arc peal #acestor ler si ect - bine intles pe dt © ‘iehenea evaluae cu pint cid pu s-au Put net tui aro fandate totus ese inferesant de eur in ideile sale mat cu seit in qustonea recSstigirt de pimant de pin golfl ele bic Serica armeand si hotel Carol ‘Aci sunt ei perspective Prin cca mai miei trageres unei lini drepte din coll stincilo lings biseria armani spre capul sre’ Basta, se pot istige 25.000 met pital prin facerea unui dig de 300 mets Tungime, iar un dig, de la coltu dupi biserica greacd pind 1a ttamile sub calea Pvnei, 200 metr ang. va cistiga 9.000 mets Patra - pecdnd combinatunea cca mai mare af de a fae digul iis biserica armeand pnd la coltalhoteluii Carol, avand o tungime de $80 mers ecstighnd 65,000 met part de pamdnt cance 9.000 met pial castigat dup biserica greacé fac un foul Je 74000 mete pita, din care send 9.000 m.p. penta wears nocesre min 65.000 mp pentru vinzare la paticul si xploatre pin industries comerciu, Dindu-ne sama cl stipe fa parle orasulu nga Pia Independents ptese 100 lei pen tee impo mai la vale 30 pind $0 Tei, nu este dof afard de tcotcala a focuilereedstgate dup stabilree comunicatiei co por usor se vor pt de ere persoane intresate ou 50 le mp. om aveaclar 65.000 mp2 50 lei, 3250.0, ‘Addugind la aceast sul de lei 3.250.00 valoares celor 214.000 mp. cistigat prin erasamentele de Fut fn patea de ss trasul cu cite 15 lei mp 360.00, vom avea in tua suma de 3610.00 Braluarea Ivrtior pena terasamente dren et. Pro pn in prtea de sts a oral, dupi o socotalprealabil revi ula osm rotund de ei 100000 ‘Cont digufu celui mae impreund cu umplutura pimnty Tj ara uma de 1515.00 I ‘Tunell 350,000 le ws———— ina Paulean Rampele et. pen comuniatia eu pltile de sus ale coral 50.000 et daaeensg chelit pentru terenuti de eistigat in partes ‘rasa de jos let 1 915,000, spunem rotund lei 2.000.000, art sitoyat la cle de mai us ae 0 smal rotund de 3.000000 Ie ROE ined procenele de 5% a aceste sume pe ipl de 3 a aecetgn spre a face consractiunile propuse i pentru a ira in aeatanea tren edsigate, vom webu eadoga sum de Spe 5.000.000, acd Tei 450.000 Ia costa Inriritor de tei Stood, ceca ce ne i o sur de ei 3.450.000 ca capital ness ent tune propase.fath de si 3.610.000 ar s vor meen cat prin vnare lourlrresstigate dt aele mi 1D Sehnidt nu are prefeniunea ca proectel ca st socotelle sale nu war putea modifica, int l-a revisits reflcut dé mat va ot cu toathstemtiunes neces lao asemeneaevalvare Pre ah sf He comsierate ca autoritative ~ inside date prin ‘Gpor i, de spur meri a lust fn considerate sine dame nila ntehare Na car gis industrial omfni care executing dele dle, st se foloseaact de terenal de reedstigat din apa miei, Facing sae ae nsaliet mart de fabrcatune,infebuintand materiale aa produse i tar care prefScéndu-le in marl de comet sar putes expt in Te pin Yasele de comet din prt most me Derg Ne gandim la mori de micinatpefectonste, unde ar Prstie cereate di tara noasit esporting apoi india, ne mah nam i industria ex de Hinds atele pe cae wit te bles i dese Pear tral bre cSutte fn stint ca se prac snare pti scump - am inceput a face singui in aro mi vie # webuntlor nowt prin insta indigent a sunt nek eparte de a esporta marta decomercin faba la ni Pesta mar’l vom avea, da al vom fost de ct pe ‘ua forniaa sedinattek marfa brut eftins de ce si. preface SGhgur set material noseu brat fin, im mar de comercia pe care o vom putea esporta flosindu-ne de cistigul scum 198 tucruuin. La aceast intebare,rispunsl se suspen peste secole ‘milena, iat tunelee, ampele,teasamentele sau suprafet! {ecfstigate din mare, par chat 6 acum, ctratd opie in sedinta Consul comna din 19 fun 1898 se citeste petiia Ii € Mano «prin care tnainteazplanurite ftocmite de Dinginer Dimittescu Tudor, relative la consolidarea maluilor ihe i constuitea unui bulevard incepind de la eapatul actual Tur bulevard (Elisabet na) spre vam pnd I margines osu in deepal cazarmeclor"™ (aura dieapd a strizii Mircea, dincolo de actalabibliotet. ‘ropunerea este inswsiti Je consi, sub rezerva probe sate la Consul Tehnie Superior si condita ca ere 3 neeap fin parte de Nord a hotelului Carol I (azi Amialtatea n..), ‘imu ca cre J angulaetalulibulevard tse fueprind {de comuna conform decisiunei din sedinta de Ia 20 Deeembrie 1897" (det mai tei). In continue secteste pti pein car ma ul otsen propitar de casse pe malul miei, stale 11 Tonic (ae Cuza Vou nn) si Cees, cota se lua misuri pentru intrirea Imus see se pune tavis eimai lor sia se preintimpina ‘mee scutundiie™ Rezlutia face referin a plan Dimitreseu ‘Despre destinul ster Cieémidar, aati continua linet maluli, spre nor si dramatica sa pribusre vom relat ins in volumal urmitor IN MEMORIAM : CONTELE DELEPIN Siwada Pranceicu tase deja emuntat (det in prelungirea ‘els ume, spre mare, Ceres» or aleatul apo impreun stad ‘AtLahovary,astizi Aristide Karatzali) poate fi desens, conform {ablulu din 1998. prin Prva Mantrea (cot cu sada Carol Uti Toms), easele -Caracili, Instiutl Petrar, Scoala greacd Atormand cata eu sada Mircea cel Mare, dei viss-is de bis {1 Metamorfsis). Pe aceasta stad se pare ea Tocut un persona} (rigmatic, numt Deepin, cote si consul france pela 1879. Ws