prin )@RADCOM Str, Gara Herastrau, nr. 2-4, Bucuresti Telefor/Fax: 212.10.39; 212. 10. 68; 212.22.37 Sisteme si echipamente profesionale de radiocomunicatii: “ stati radio portabile, mobile si stationare achizitii gi transmisii de date sisteme de trunking repetoare sisteme de paging local@ EDITORIAL Pe un drum eja_de la numarul precedent, revista RADIO a intrat in cel de-al doiiea an de aparifie. Daca in 1994 am reusit editarea a patru numere, in acest an rit mul aparitiel revistei va fi lunar, Actuala tranzitie face viata presei din ce in ce mai grea, in special a presei de specialitate Pe de 0 parte preturile de productie crese (hartie, manopera tipografica), pe de alta parte puterea de cumparare a cittonor scade. Si acest lucru cu atat mai mult cu cat categoria dé cititor potential, cea mal interesata de aceste publica, © formeaza tineri, care sunt cei mai afectali de cresterea prejurior. Sitotugi, revista RADIO acrescutcatira) si si-a imbunatatit permanent confinutul ‘Semnalele ca suntem pe drumul cel bun ne vin de la dumneavoastra, dragi cititor! Meritul nostru, al celor care realizam in mod direct revista RADIO, este mult mai mic decat al Colaboratorilor nostri infinit mai mic decat al dumneavoastra! Noi, cei care realizam revista, nu ne facem decat datoria. Este adevarat cA ne-o facem cu STIMATI Aiicetimpe acresareciactes, oP. 7-4 Bucuresti (cu mentiunea Pentru revista RADIO"), in vederea publicarii, ar- ticole interesante din domeniul electronicii, cu 0 pronuntata tendin{a practica, aplicativa Articolele trebuie dactilogratiate (la dou randuri), desenele aterente fiind executate cu tus pe calc, Este preferabil ca montajele sa fie insofite de cablaj RADIO ascendent dragoste gi pasiune, dar acest lucru nu este atat tun tent, cat o obligatie Va promitem, in continuare, rubrici nol gi ar ticole din ce in ce mai interesante. Dupa ce am facut proba seriozitatii noastre, ‘numerosi specialist din domeniul electroniciine- au incredintat articole continand excelente realizari proprii $i vor urma alfi autori si alte numeroase articole, E necesar doar ca’dum- neavoastra, iubtti cittor, sa ramaneti langa noi ca si pana acum. Revista RADIO este pe drumul cel bun si speram din tot sufletul ca el sa fie mereu ascen- dent Pentru minunatele dumneavoastra aprecieri care recompenseaza cu prisosinfa efortul nostru, al Celor care ne straduim sa va aducem 0 raza de bucutie Va mutumeste, Serban Naicu Redactor Sef CITITORI Obligatoriu, articolele vor fi insoite de bibliogratie.Solicitém, de asemenea, din partea autorilor 0 fotografie alb-negru impreund cu o scurta nota biografica precum si adresa $i telefonul de acasd (eventual gi de la serviciu). Materialele nepublicate nu se restituie. Autorii cu cele mai multe articole publi- cate in decursul unui an vor fi premiati Nr.2/1995] S x 5 4 s a c 3 4 3 gy c 5 aq 5 gy c 5 4 3 g c 5 > 3 gy C4 5 x 3 oy Ca ° 2 3 o vq le = 7 g cq 5 y 3 3 c e a Receptor pentru banda de 160 m ‘A debutat in presa in ‘© Nascut Ia 26 iunie 1997, in localitatea Borogani. raionul Combrat (Republica Moldova): © Absolvent al Facultati de Hidrotehniea din Insttutul Politehnic lagi, in anul 1964 © Radioamator {YOBAKA) din anul 1966, anul 1924 (Tehnium) © Pasionat de constructil in domeniul radioamatorismulul: $Casétorit are un fiu Ing. Claudiu latan- YOBAKA Barlad 'n multe cazuri, radioamatorul_ foloseste in timpul concursunilor, pe langa transceiver, unal doilea receptor, care este ,ascultat’¢ un coechipier participant la concurs, Aceasta solujie este justificata, din urmatoarele con- siderente: receptia in banda de 160 m este dificil deoarece aici, folosindu-se antene lungi, acestea | capteazé 0 multitudine de semnale parazite; | totodata, posturile de radiodiuziune de pe UM sunt foarte puternice. Laun receptor se pot objine parametri caiitativ superiori in comparatie cu cet ai unui transceiver, flind cunoscut faptul c& transceiverul este un compromis, aga cum de altfel sunt si antenele folosite pe mai multe benzi Sensibiitalea de 1 .V este suficieté pentru un ae Td cht 158k LH encues receptor de 160 m, jar inléturarea semnatelor nedorite, determinate de selectivitatea fitrului fa tun dezacord de 3 KHz in banda de trecere super ioard sau inferioard a acestuia, atinge 60-70 dB in figura 1 este prezentata schema de prin- cipiu a receptorului. El este compus dintr-un mixer construit cu tranzistorul T; (P3068). un oscilator construit cu Tz (KT315G),_un amplificator de trecvenfa intermediara compus Gin Ta (KP303A) si circuitul integrat Cl, (118UN28), un detector de tip mixer cu Ts (P303A), un al dollea oscilator cu ampliicatorul de joasa frecventa (audio) este sifu cu circultul integrat Cie (K118UN1D) $i tranzistoni Te (MP42A) si T7 (MP37A) kneuno 1H a Figura 1 2 RADIO Nr.; 2/1995‘Semnalul de intrare (banda de frecvente 1810- 1910 KHz) se aplicd la bora X4 sau X2 in functie de antena folosita. Pentru antene cu impedanta mare, in forma de cablu, cu lungime mai mica decat stertul lungimii de unda, se foloseste borna Xs, conectata cu primul circuit (L1Cs) alfitrului de intrare, prin condensatorul Cy. Antena cu im- edana mica (cu lungime de cca. 40 m, dipol sau delta’, cu cablu de coborare coaxial) se aplica ia borna Xe. Cuplarea antenelor se face ex- perimental dupa volumul maxim si calitatea receplii. Schimband antenele poate fi necesara © noua reacordare a circuitelor L1Co. Fitrul de intrare asigura o buna selectare prin canalul de recepfie si practic inlatura zgomotele Nedorite provenite de la stafia de emisie, de putere, pe lungimi U.M, Semnaiul cules de fitrul de intrare se aplica pe prima poana a tranzis. torului Tr Pe a doua poarté, prin condensatorul Cs, se aplica tensiunea de la oscilatorul variabil Divizorul Rs, Re asigura pe aceasta poarta ten- siunea necesara de mixare. ‘Semnalul mediei frecvente (500 KHz), care este definit de frecventa oscilatorului gi a sem- ‘alului util, se obfine fn lantul mixerului cirdRitului, format de inductanta bobinei fitrului (F:) $i con- densatorul de acord C1, Primul oscilator (variabil) al receptorului este realizat pe schema ,oscilator jn trei puncte”, cu tranzistorul Tz, Circuitul os- cilatorului este compus din bobina La $i conden- satorul de acord C7, Frecventa oscilatorului poate fi variata in inter- valu! 2310-2410 KHz cu ajutorul condensatoruiui vatiabil Ce, Grupul Rs, Rs determina regimul de lucru al tranzistorului Grupurile RoC10 $1 AsC1s Inlaturd aparijia sem- nalelor oscilatorului $i trecventei variabile pe cir. cuitul de alimentare Selectarea semnalelor in receptor o efec- tueaza fitrul Fy, cu banda de trecere de 2,75 KHz De pe bobina lui interloara - acordata cu conden- satorul Cis, in rezonanté pe trecventa inter- mediara (Fi) - semnaiul ajunge la ampiificatorul de medie frecventa. Ampiificareatn acest etaj este destul de mare si pentru alegerea semnalului optim, in lantul sursel tranzistorului Ts, este mon- tat semireglabilul Re. Prin marirea rezistentei acestuia se micsoreazé curentul prin tranzistor gi totodata se realizeaz’ gi schimbarea caracteris- ticli de trecere. Are loc 0 crestere a reactiei nega- | tive si amplificarea se micsoreaza. Pentru a evita | suprasarcina etajului de medie frecventa este folosit in receptor sistemul de AVC. Tensiunea proveniind de la circuitul Ly, C17 se aplicé prin Condensatorul C1¢ la detectorul paralel cu dioda Dy. Tensiunea detectata negativa ajunge. trecand prin grupul de fitrare RrCi2, pe poarta tranzis- forului gi 1 Inchide micgorand in acest mod RADIO Nr.2/1995 amplificarea, Timpul de lucru al sistemului AVC se deter- mind cu valorile R7Cra, iar timpul de intrerupere, cu valorile ReCi2 gi este corespunzator timpulu de 10 ms i respectiv 50 ms. Semnalul amplficat ajunge de pe circuitul LiGr7 prin bobina de_cuplaj Ls pe detectorul realizat cu tranzistorul Ts. Semnaiul'oscilatorului Construit cu tranzistorul Ts, avand frecvenja in jur de 500 KHz, ajunge pe poarta lui Ts prin grupul CreRiz, care formeaza tensiunea negativa necesara mixari, Alternanjele pozitive ale ten- siunii oscilatorului deschid tranzistorul gi rezis- tenja canalului sau (sursa-drena) devine mica. Alternantele negative inchid tranzistorul gi rezis- tenfa canalului se mareste brusc. in acest mod, franzistorul lucreaza in regimul rezistenjei active in lantul canalulut su se formeaza un curent de batai cu frecvente medii egale cu freoventele semnalului gi ale oscilatorulu, Spectrul sem- ralului pe 0 Singura banda trece din media frec- venté in regiunea frecventelor sonore (joasa frecventa). Semnalul de frecventa joasa, fiat de condensatorul Car gi care poate fi regiat de Ris se aplica ampificatorului de joasa frecventa. Os- cliatorul fix este realizat cu tranzistorul Ts pe aceeasi schema ca §i primul. in loc de oscilator LC puteafitolositun oscilator echipat cu un cristal de 500 KHz. Aceasta solutie este mai comoda dar scumpeste receptorul. In acelagitimp, stabilitatea frecventei unui oscilator LC obignuit de 500 KHz este suficienta in comparatie cu cea a unui os- cilator echipat cucristal. Inafara de aceasta apare posibiltatea folosini unui sortiment larg de fire, acordarea oscilatorului dupa fitrul folosit find foarte simpla. Ampiiicatorul de joasa frecventa este realizat Cu citcuitul integrat Clz (amplificator de tensiune cu doua etaje) gi tranzistorii Te $i T7, Grupul RyaC29 de la intrarea amplificatorului. de joasa frecvenja serveste pentru filtrarea gi ‘inregistrarea spectrului de joasa frecventa al sem- nalului detectat. Dioda De prin care trece curentul de colector al celui de al doilea tranzistor al circuituiui integrat (Cl) realizeazd o mixare (regiare pe bazele tran- zistorilor Ts, T7). Aceasta duce la micsorarea dereglarilor de tip faze" Impedanta joasé de lesire a receptorului pe emitor permite montarea la receptor a castor Cu impedanta mare i mic si chiar a dfuzoarelor dinamice cu impedanta mai mare de 4 @. Cand folosim astfel de difuzoare, capacitatea conden- satorului C27 trebuiemarté panda 50-100F pentru evtarea micsorarii prea mari a frecventelor joase. Pentru alimentarea receptorului putem folosi orice sursa de alimentare care asigura 9-12 V si un curent pana la 40-50 mA. Acést consum se realizeaza atunci cand se ascultd pe difuzor, la [on 3 . a Fy ES 3 . Fu es 3 . ey) Fs = 3 ° D Fa cy 6 . Pd Fr . Pe) a ei 3 ey eo Ft 5 . 2 Fso 3 « A ao} © « . ci 3 3 c a 2 3 8 « . 2 i « 5 2 8 © . « o ey « . 7 oo Ei « Py Q 3 S « . volum maxim. Cand se ascutta in casti de mare impedanta, receptorul consuma maxim 10 mA. Cititorul igi poate pune intrebarea: de ce in receptor se ulllizeaza un filtru care foloseste banda laterald superioara cand stim c& statile de radioamatori, in banda de 160 m, lucreazA pe banda lateraia inferioara? Aceasta se datoreaza faptului c&, prin formarea frecventei in receptorul prezentat, spectrul semnalului se insumeazé, deoarece frecventa oscilatorului este mai mare decat frecventa semnalului receptionat. CONSTRUCTIA Figura 2 Receptorul se monteaza pe o plac imprimata Vor folosi acele dimensiuni ce incap pe carcasd, avandin vedere ca se vor folosi oale miniatura de la diverse aparate de radio tranzistorizate, Impor- tant este ca bobinele folosite sa aibé un Q foarte bun gi 8a fie bine acordate pe frecventele de acord ale receptorulu ACORDUL RECEPTORULUI Pentru aceasta avem nevoie cel putin de un generator heterodind. Mai intai veriicam daca tranzistorii $i circuitele integrate sunt alimentate cuttensiune, Din heterodina este furnizat un sem- nal nemodulat de 500 KHz pe poarta tranzisto- ruluiTs, Circuitul de mediefrecventa LiCi7 se acorda dupa tensiunea maxima a AVC, care se masoara cu AVO-metru pe condensatorul Cr2 ‘Amplitudinea semnalului la iesirea heterodine’ trebuie mentinutain aga fel incat tensiunea de AVC sa nu depaseasca 0,5-1 V. in acest caz, semiregiabilul R8 se fixeaza pozitia in care tensiunea pe drena tranzistorului T3 este egala cu 5-6 V. ‘Al doilea oscilator | acordém pana la aparitia ,batailor" - un sunet sulerator, puternic, in cast, Circuitul UC17 1! putem acorda si dupa volumul maxim al oscilatorului Plasam semnalul din heterodina pe prima cu dimensiunile de 170 mm x 65 mm. In figura 2 | poarta a tranzistoruiui Ts (circuitul de intrare nu este prezentata dispunerea pieselor pe cablaj. Nu prezentam cablajul imprimat deoarece acesta se realizeaz& in functie de tipodimensiunile pieselor de care dispune fiecare radioamator. Important este modul lor de amplasare pe placa imprimata. Condansatorul de acord Cs se va amplasa cat mal aproape de bobina oscilatorului (La). Bornele de antena (X1, Xa) vor fi cat mai apropiate de circuitele de intrare (Li, Lz). Potentiometrul de volum (Fi11), bornele pentru cdsti sau difuzor, le putem amplasa in orice loc, dar, in cazul in care lungimea cablurilor de cuplare depaseste cafiva centimetri, vom folosi cablu ecranat. Pentru bobinele receptorului, autorul a folosit oale de ferita tip CB-9a, care lucreaza foarte bine in domeniul frecventelor medi. Pentru cei ce doresc 4 construiasca receptorui si nudispun de aceste oale recomandiim ait tip de oale de ferita cu urmatoarele precizérr: se vor respecta cu strictete valorila condensatorilor de acord si ecranarea bobinelér respective. Pentru bobinele Li, Lz, Ls, Ls, Le Se va foios: lta de inalta frecventa, iar pentru bobina La vom folosi sama Cu+Em. Pentru bobina Li priza va fila 1/4 din numarul total de spire, pentru bobina Ls priza va fi la 1/5 din ‘numérul total de spire, pentru bobina Ls priza va fi la 1/6 din numarul total de spire. Bobina de Cuplaj Ls va avea 1/6 din numarul de spire folosite pentru Ls. Diametrul sarmei nu este critic, dar se 4 RADIO Nr.2/1995 trebuie intrerupt), acordam heterodina pe frec- venta medie a benzii de trecere a fitrului (F) si alegem capacitatea condensatorilor de acord ai bobinelor de intrare ale fitrului (Cs si Crs) dupa tensiunea maxima objinuté la AVC sau dupa volumul maxim de iesire al receptorului ascultat in casca. Totodata, cu ajutorul lui Le trebuie sa determinam frecventa oscilatorului Ts aldturi de frecventa joasa a benzii de trecere a fltrului (F) Daca folosim fitrul3 V iar oscilatorul se acorda pe valoarea minima de 500 KHz, tonul ,jos" de batai trebuie sa apara pe frecventa de 500,3 KHz; poi tonul rebuie s8 se mareasca isa dispara la frecventa de 503 KHz. Ultima etapa este acordarea circuitelor primului oscilator variabil si ale fitrului de intrare. Furnizém din heterodina un semnai de 1860 KHz la borna Xe gi acordam pe aceasta frecventa receptorul, rotind miezul bobinei Ls. Armatura mobil a condensatorului Ce se afla in acest caz in pozitia mediana. Cu miezurile bobinelor Li si Lg Se obfine acordul maxim pe receptie. in con- tinuare, masuram banda de acord a receptorului Care trebuie $4 cuprinda toate frecventele de ra- dioamator si verficdm micgorarea sensibiliti la capetele de band. Daca ea nu depageste de 1,4 ori banda ge trecere a filrului de intrare, este suficient, in caz contrar, se mareste putin capacitatea lui C2. Acordam definitiv circuitele deintrare ale receptoruiui gi determinam ampificarea optima in lantul de medie frecventa in timpul receptiondrii semnalelor statjiior de radioamatori, Acest receptor poate fi moderni- zat aplicandu-i un S-metru si un fitru de joasa frecven{a pentru telegrafie. La el se poate ataga cu multa ugurinta gi un Tx. Se pot obtine bune Performante folosind piese de calitate. Valorile pieselor din schema de principiu sunt cele ‘objinute fn timpul acordului. in concluzie, nu luati in considerare valoarea scrisd pe piesa respec- tiva, ci valoarea rezuttata in urma masuratorilor. Bibliogratie Radio Nr. 2/1976 Radio Nr. 7/1976 Radio Nr. 10/1976 CUPLOR DE ANTENA [rpzctutates ractoamatorior te o& acogtia poseda echipamentul de radio format din receptor separat - emitétor separat, fie cA 71 a format dint-o singura unitate gen transceiver’, este necesar un dispozitiv anexa, care se numeste ,cuplor de antena’ si care indeplineste funcjia de adaptare a etajului final cu antena: cu alte cuvinte el elimina unda reflectata de pe linia de alimentare dintre iesirea emitatorului gi antend Schema unui cuplor de antena este data in Dela ORO prin SwRmetry Antena weite zee, Zone atte, oe 300 cy 25009 © Carcaca UL: 3mm Figura 1 © Careasa (ZLA- 75mm cuPtor esr] [em Figura 2 figura 1, iar in figura 2 este indicata ordinea de agezare a cuplorului fata de transceiver $i antend. Dupa cum se observa din figura 2, trebuie s& folosim gi un SWR-metru pe care vom citi valoarea undei directe fata de cea retlectata, Von RADIO Nr.2/1995 Costica Topor - YO3ARD vedea catre sfargit cum se poate manevra acest ‘cuplor in exploatare, dar mai intai vom descrie componentele lui. Din construclie se observa urmatoarele elemente componente: -un gasiu pe care sunt montate doud conden- satoare variabile cu aer, doud bobine coaxiale pe upon} din material izolant - sticiotextol, trei mute mama" - tip AMFENOL (in cel mai rau caz BNC) lasate pe Spatele cutiei din tabla de aluminiu cu grosimea cca. 2 mm, Se mai observa ca axele color oud butoane ‘ale condensatoarelor variabile trebuie s& posede pe panoul din fafa un in- dicator gi céte o gradatie arbitrara desenata cat ‘mai usor lizibil pe fata panoului. Agezarea pe gasiul dispozitivului a componenteior amintite Se va face astfel: condensatorul de 300 pF va avea partea de susfinere si axul izolate fata de sgasiu, cele doud bobine coaxiale se vor ageza e sasiu ou axele perpendiculare una fata de alta. Prinderea bobinelor se va efectua cu ajutorul unor cleme-vinelu dispuse de o pare si de alta a fiecarei bobine, Fiecare suport de bobine va cuprinde un numar de gauri date conform ingicatilor din figura 3. Placile se vor imbina prin crestétura dou céte doua gi vor forma doua carcase cu placile agezate in cruce. In figura 4 se poate vedea carcasa asambiata. Sarma folosita va fi din cupru cu un diametru de 2 mm - poate fi in preaiabil argin- tata, dar nu este obligatoriu. Bobinele sunt pregatite (spiratate) in prealabil pe suport potrivit a diametru, Toate gaurile din suport prin care intra Sarma se vor ,zencui’ pentru ca sarma sa intre spiralat cat mai usor i 88 alba contact pe suprafaa ct mal mica cu gautlle respective. De remarcat este c antenele pot fi cuplate permanent la cupior, selectia f€candu-se numai ‘dupa frecventa in care lucram, Manevrarea acestui cuplor este foarte ugoard, Se porneste de la 0 excitatie mica din emitator Si = . ed Fi 3 . D FS o tS . Fa es 3 ao 2 Fa o 6 a D ry = a Fa FS a 6 oO Fd rt 5 6 . D Ft 2 3 a Pd S ry =e yy a & c a C 3 ed e C 3 « c e g 3 By c . 3s By c e 2 3 Es c . 2 3 EI c . A} 3 Bj c . 2 a « e 2 3 By va . 025. 30giuri 1 eo Tee. ee. +o wo © oxime sci ce Stiltenteh Figura 3 Lk lie siclotextait A lnm aA Vincluri de peindere pe sas Aluminie #2m0 Figura 4 se invartesc butoanele condensatoarelor la dreapta, sau la stanga, observand indicatiile de fa ‘SWR-metru pana cand, indicatorul de la cel care arata unda directa (cazul SWR-metru cu doua instrumente) se va deplasa foarte mult spre Greapta, iar al celui care indica unda reflectata se va deplasa spre sténga cat mai aproape de rapor- tul 1/1 (impropriu zis zero) ceea ce va reflecta corectitudinea regiajului, adica o adaptare cat mal bund cu antena. Dac acest lucru nu se intampla, se va interveni pujin la reglajul fitrului m din transceiver, respectiv emitator; daca nici de data aceasta nu putem face un reglaj corect inseamna ca priza nu a fost corect plasata pe fitrul 1. De aici se vede utiitatea cuploruiui care poate indica RADIO Nr.2/1995 $i calitatea fitrului 11, ceea ce reprezinta un avan- {aj practic in regiajul si gasirea corecta a prizelor fitrului pentru fiecare banda in parte. Pentru a prelua primul energia de radiotrecventa a emitatorului, condensatorul variabil de 2x500 pF este bine s4 aiba placile suficient de distantate, 84 poata rezista la strapungere atunci cad puterea emifatorului depaseste cu mult 100 W .OUT~. Atat condensatoarele variabile cat i bobinele vor fi inchise intr-o cutie de aluminit Sau fier, avandu-se in vedere ca acestea sa aiba © distanté rezonabila fata de peretii cutie. Amanunte privind constructia Sarma de cupru, prevazuta pentru lungimea respectiva a bobinajului, se va arde de email, pana la rosu, in foc, apoi se va lustrui bine cu smirghel cu granulatie din ce in ce maifind - daca Se poate arginta, este si mai bine. ‘Sarma curdjata se va bobina spird langa spir& pe un supon, de dorit cu un diametru egal cu cel indicat in schema, apoi cu rabdare si cu oarecare incet, in gaurile placilor imbinate in cruce, incepand mai ‘nti cu bobina cu diametrul mai mic $i apoi se va controla spira cu spira (pentru ca privite din orice directie, sa aiba un aspect cat mai corect al agezarii spirelor) revenind gi corectindu-le pe fiecare in parte. La Capete se vor lasa rezerve din sarma de 10...20 mm lungime. Toate conexiunile intre elementele schemei se vor executa cu conductori din aceeasi sarma din care au fost executate si bobinele. Condensatoarele variabile si suport din textolit ai bobinelor se vor fixa prin intermediul vinclurilor de legatura, cat mai rigid de sas Toate conexiunile la partile de imbinare se vor curaja prin rézuire $1 apoi se vor precositort inainte de imbinare, Ca deca- pant se va folosi obligatorlu numai Colofoniul Mutele de pe panoul din spatele cutiei vor fi controlate; toate lamelele din interiorul lor se vor curdila si arcui, pentru a face contacte ferme, iar gasiele mufelor se vor strange cat mai bine cu Cele patru guruburi prin intermediul gaibelor GROWER’, iar sub unul din suruburi se va Strange cate 0 ,COZA" pentru conectarea unetelor de masa ale montajului Bibliografie 1. Antene pentru traficul de radioamatori Gh, STANCIULESCU. 2. Antene pentru radicamatori-losit REMETE,Receptor cu conversie directa in banda de 80m ‘$-a niscut la 01.01.1948 in comuna Cungrea, satul Spataru, judetul Ot. © Studi: liceul teoretic din Oragagani; Institutul Militar de Telecomunicati '® Loc de munca: Directia de Telecomunicatii Teleorman. © Pasiuni: constructile radio $i radioamatorismul; are 208 ta ccontirmate in radio; indicativul de emisie YO7O4. © Casatorit; are 2 copii, student ullan Popoviei ‘elor care mai cred inca in maiestria | prezint mai jos o schema, care poate nu lucrului facut de ei siin satisfactille pe | este originala, dar care este 0 combinatie care acesta fi le aduce, cat gi tuturor jincercata de-a lungul anilor si care radioamatorilor receptori, care poate nu au | functioneaza ireprogabil cu ce sa asculte banda de 80 de metri, le Conditia primordiala ce se impune aces co) . B 8 3 ° Bo > = 3 e Bs) » Ss 3 ry Ps) » sg 3 SS P » E 3 Ds B) » oO z a 1000p |g 10900 bata n 18 19 1 TH Seen e eee EH RADIONT2/1995 tht TERRE RHEECee eee SCL Eee oa . = 3 ® id . o 3 Ei c a . I EI c 5 iS 3 « . s 3 & a a £ tui tip de receptor este o buna antena, degajata si alimentaté cu un fider coaxial. A doua conditie o constituie stabilitatea oscilatorului local, fapt pentru care a fost aleas4 schema VEO-ului compus din tran- zistoarele Ta, Ts si Te; alta conditie o con- stituie raportul dintre amplificare gi zgomot, | dat de configuratia amplificatorului de radiofrecventa compus din T1, Ta, Ta, cat gi de mixerul inelar realizat cu diode. Legat de prima conditie, este bine ca amatorul sa inteleaga sa realizeze o antena buna (spre exemplu un dipot cu brajele egale cu 20,20 m care rezoneaza in banda de 80 m) alimentat cu cablu coaxial pe care © va avea deja instalata cand va poseda autorizatia de emisie. Odata instalata, aceasta antena fl va ajuta sa receptioneze stati foarte indepartate si va putea sa studieze diverse probleme de propagare etc. Schema este clasica, astfel incat_nu necesita absolut nici un comentariu, poate cateva precizari legate de unele amanunte, deloc neglijabile, Potentiometrul P; dozeaza nivelul de RF. care soseste din antend si are un rol esential in inlaturarea perturbatilor, mai ales cele provocate de statii locale. Din semireglabilul de 2KS, situat in baza primului tranzistor, se stabileste nivelul de amplificare al primului tranzistor, iar din Pe gradul de sensibilizare al celui de-al doilea tramistor. Foarte important este nivelul_oscilatiei date de VFO, care pe emitorul lui T4 trebuie sa fie de 1,5 Vwy, altfel receptorul va functiona incorect. Acest lucru serealizeaza respectand schema, iar tranzistoarele trebuie s& fie alese cu un factor de amplificare mare. RADIO Nr.2/1995 Foarte multi amatori nu pot gasi toruri, dar le pot confectiona asttel: de la un aparat de radio japonez, coreean etc., care nu mai functioneaza, se scot bobinele de medie | trecventa, in special cele pe 10,7 MHz; se ia | oala respectiva si cu o piatra abraziva se | inlatura capacul, Operatia necesita o oarecare indeménare, care nu este im- posibil de obtinut. Problema torurilor find rezolvata mai ramane aceea a diodelor care compun mixerul, dar din experienta pot pune ca diodele din acelagi lot de fabricatie sunt asemanatoare. Putem astfel incepe constructia receptorului. Aici sunt posibile doua variante: prima, construita pe cablaj imprimat (unde fiecare, in functie de piesele detinute si configuratia lor, este liber s proiecteze) $i a doua, constructia in aer, avand ca suport de masa o bucata de im- } primat. $i intr-un caz $i in altul receptorul functioneaza foarte bine. | Problema cea mai spinoasa este realizarea unui raport de multiplicare foarte mare la axul condensatorului variabil, dar gi acesta poate fi, cu putina imaginatie, ‘realizat asemanator cu scala de la orice aparat radio. \VFO-ul cu piesele care sunt pe schema este capabil sd oscileze intre 3.480 - 3.825 KHz si acopera tot unghiul de deschidere al unui condensator variabil cu aer, folosit la unele receptoare industriale (Gloria, Neptun etc.)Amplificatoare pentru reverberatoare Aurelian LAZAROIU M aterialul de fala se adreseaza celor cenu | au achizitionat inca un reverberator | electronic (analogic sau digital) si continua sa foloseasca un reverberator electromecanic. Reverberatoarele electromecanice sunt com- puse dintr-o cutie paralelipipedica prevazuta fa capete cu doua traductoare cupiate intre ele prin intermediul a doud resorturi metalice torsional si tensionate, care constituie o linie de intérziere mecanica in urma actlunii curentulul de audiotrecventa care se aplica unuia dintre traductoare -exctatorul-, cesta pune in stare de vibrate cole dou resort Depiasarea vibratilor de la un capat la celalat al resorturitor dureazé la cele mai mute reverberatoare aproximativ 30.40 milisecunde. Dar, datorita propretatior mecano-elastice ale esortutlor,aces- tea vor continua sa vibreze, cu ampitudine din ce ‘nce mai redusa gi dupa dispariia semnalului de excitatie. Aceasta vibralie, descrescatoare in timp, | poate sf dureze de la cdteva sute de milisecunde | and la 2..2,5 secunde. Vibratile resorturiior sunt transmise traductorului captator, care transforma vibrafile mecanice in oscilafi de curent electric, ce sunt apoi amplificate prin intermediul Preampificatorului asociat, Dupa cum se vede, modul de functionare gi constructia rever- beratoarelor electromecanice sunt foarte simple, Ele prezintainsdo serie de dezavantaje legate fie de exploatare (lips de versatiitate, sensibiltate la vibraji mecanice exterioare etc.), fie de caltatea ‘sunetului reverberat (distorsiuni armonice mar) Excitatorul acestor reverberatoare poate fi de impedanta joasd - 8 sau 16 ohmi - sau de im- Pedanja inalté - 1,5..2 kohmi. Curentul de ex- Citatie al acestor traductoare nu este crtic, i in Practica intainindu-se abateri mari fata de valorile Indicate de producator. Orientativ, curentul de excitatie pentru traductoarele de impedanta joasa poate fi de 50.150 mA, iar pentru cele de im- pedanta inalta, de cca 10 mA Traductoarele captatoare genereaza o tensiune tipicd de 1...5 mV, pe o impedanta de 3...30 koh Dintre cele maicunoscute gi maifolosite rever- beratoare electromecanice amintim: AC- CUTRONICS 4BB2C1A, AKG, HAMMOND 4C, RE-4, RE-16, RE-21, VERMONA. inainte de a trece la descrierea ampiicatoarelor pentru _teverberatoare, prezentam mai jos 0 ‘Sumara figd tehnica a ceior mai raspandite rever- Catalin LAZAROWU beratoare electromecanice, respectiv HAMMOND 4C $i RE-4 HAMMOND 46 Impedartade | 1.5K inte _ impedanjade | 225Ki2 30K rege domeniutde | 60-5000 Hz 100-3000 H2 hreoventa Timpul de 30..40ms 20m intdrlore Timpul de = 200 = 25s00 reverberate Aga cum am arétat anterior, dezavantajul major al acestor tipurl de reverberatoare consta in calitatea scdzuté a semnalului intarziat. Nu ne referim aicila banda de frecventa care, dupa cum ‘se vede in tabelul alaturat, este de 60-5000 Hz sau chiar 100-3000 Hz. in mutte cazuri, banda de frecventa a semalului intérziat este in mod voit Ingustata. Faptul c& banda de frecventa a serina- {uiui reverberat nu este la fel de imponanta ca aceea a semnalului direct, este bine pus in evidenta gi in cazul unor reverberatoare electromecanice profesionale, de exemplu AKG BX 15E sau BX 25, la care limita superioara a benzii_de trecere a canalului de reverberatie vvariaza intre 4000-8000 Hz Cauza principald a cali scdzute a sermalului ‘ntarziat prin sisteme electromecanice const in prezenta unor puternice rezonante, care in- fiuenteaza dramatic forma de unda a semnaleor. De cele mai multe or, traductorul excitator se cupleazé la iesirea unui amplificator audio obignuit, ceea ce face ca rezonantele sistemului meganic sa se manifeste liber. in scopul obtineri unei reduceri importante a influentei acestor rezonante asupra calitail sem. nalelor intarziate, se poate apela lao bucla suplimentara de reacjie negativa, inclusa in ampiificatorul de excitatje. Modulin care se obtine semnalul de reactie face ca bucla de reactie negativa sa limiteze rezonanjele gi efectele neplacute ale acestora. Schema unui rever- berator complet, format din amplificatorul sem- Nalului de excitatie, preampificatorul semnalului intarziat si mixer, este prezentata in figura 1 RADIO Nr.2/1995 A Ss € Q Ff . Pod é a 5 . Pd 2 Bi . Pd 5 . Ss é Sy 5 . Ss 3 5 oa A 2 5 . Ss é 2 8 5 a . PS@ Audio @ Audio @ Audio @ Audio ee . oi Ey x . 5 3 a a ° is 5 ee . ° S Bi EG 5 A Ei ee ° a 004 t one ont tensiunea de la iesirea captatorului sé fie constanta cu trecventa. Principalele condifii pe care trebuie sa le indeplineasca cele doua preampiticatoare sunt: viteza 78.204 1 de urmarire SR = 2 V / xs pentiu preamplificatorul de excitajie (Cl 0k ie L Ls too. Figura 1 Ampiticatorul semnalului direct, folosit pentru atacultraductorului de excitate, este format dint-un reampificator realizat cu ampiticatorul operational Cl 1.1 $i etajul final, avand tranzistoarele com- piementare T+ si Tz. Sarcina acestui etaj o con- Stituie bobina de excitalle a reverberatorului, al carei circuit se inchide la masa prin intermedi! rezistentei de 12 ohmi. Semnalul de reactie cules Ja bomnele acestel rezistente este aplicat intra inversoare a ampificatorului operational Cl 1.1 din structura preamplificatorului. Datorité acestei configurafi, se realizeaza 0 bucia de reactie negaliva in ‘curent, care controleaza rezonantele ‘mecanice silimiteazd efectele neciorite ale acestora, sex 36 Ten Figura 2 Tipul celor doua tranzistoare finale si valoarea rezistentel de la bornele careia se culege sem- nalul de reactie recomanda acest amplificator pentru atacul excitatoarelor de impedanta inalté. Cel de al doilea ampliticator operational, respectiv Cl 1.2, este folosit ca preampificator ai semnalului debitat de traductorul captator; totodata, el realizeaza gi functia de mixare a semnnalului direct cu cel intérziat. Raportul sem- nalelor mixate, $i deci profunzimea reverberatiei, se regleaza prin intermediul potentiometrului Ps, De remarcat ca nici unul dintre cele doua preamplificatoare nu au incluse circuite de Corectie a frecvenjei. Ele nu sunt necesare deoarece ampiiicatorul de excitajie asiguré la vegire un curent constant, ceea ce face ca si 10 T 2) on SL" - oy RADIO Nr.2/1995 4.1) $i 2gomot redus pentru celalait (Ci 1.2). Valoarea vitezei de urmariré indicata pentru ampli- ficatorul de excitatie este necesara pentru a asigura un comportament corect la frecventa limita superioara i pentru a evita limitarile tranzttori gomotul redus al pream- piificatoruiui realizat cu Cl 1.2 este necesar de- oarece, asa cum am arétat anterior, semnalul livrat de traductoarele captatoare este de ordinul catorva milivolt, Un circuit integrat care s& Corespund condktilor enumerate mai sus este B 082 D, care se comercializeaza in magazinele de specialitate din tard. Circuitul contine doua ampiificatoare operationale in aceeasi capsuld Gea ce conduce la o constructie compacta Tranzistoarele T; gi Tz sunt BC237 / BC307 sau BCI77 /BC107, formand o pereche complemen- tara, preferabil imperecheata. ‘Schema din figura 2 reprezinta numai_ am- plificatorultraductorului de excitatie, care poate fide | impedanta scazuta, espectiv8 sau 16 ohm Principiul de functionare este asemanator celui pre- zentat la schema anterioara. Pream Pificatorul este realizat cu amplificatorul ‘operational Cit, iar etajul final cu perechea de tranzistoare’ complementare T1_ i T2. Circuitul integrat poate fi LM 748 sauin ipsa acestuia, ROB 101. Cele doua tranzistoare complementare, de preferinté impere- cheale, vor fide tip BD 137 $1 8D 138. Cele doua montaje prezentate nu necesita regiaje. In schema din figura 1, se poate verifica in timpul functionatii daca, prin cuplarea in paralel pe bobina ex. Gitatorului a unui condensator, se aduc ameliorari suplimentare. Valoarea acestui Condensator se va tatona in functie de in- ductanta bobinei de excitajie; orientativ, pot fi folosite condensatoare cu capacitatea de 560 pF..4,7 nF. ‘Ampificatoarele prezentate mai sus au drept caracteristica comund faptul ca reactia negativa este preluata de la bornele unei rezistente inseriate cu bobina excitatoruui. in acest fel, prin intermediul reactiei negative se controleaza st limiteazé rezonantele reverberatoruiu si implicit efectele neplacute ale acestora asupra'calitaii semnalului ‘ntarziat. Ameliorarea se poate constata audit prin reducerea distorsiunilor si a ,boom”-urior specrfice reverberatoarelor electromecanice. Bibliografie FUNKAMATEUR, 1/1991 WIRELESS WORLD, 2/1980Tuburi catodice pentru osciloscoape (continuare din nr. trecut) Coduri de marcare rezentém in continuare céteva coduri de marcare a tuburilor catodice, folosite in mod curent de producatori din Europa, Sistemul nou de codare (Pro Electron), adoptat in ultimul timp de cele mai mule firme vest-europene, este format dintr-o itera, urmata de un set de doud numere $i terminat cu una sau doud iitere Prima litera indica domeniul de aplicatie al tubului catodic, color destinate osciloscoapelor fiindu-te rezervate lterele D si E, corespunzétoare tuburilor monospot i respectiv multispot. Primul grup de cifre indica diametrul sau diagonala ecranului, exprimate in centimetri, iar cel de al doilea grup de cifre reprezinté o serie de proiec- tare. Ultimul grup de litere indica proprietaile ecranului (luminotorului); prima litera defineste culoarea, iar ultima indica alte diterente specitice. insistemuulvechidecodare, dupaiteraD (rezervata tuburilor catodice monospot, pentru oscioscoape), rmeaza o att itera care indica proprietie ecranuiu, dupéi care urmeazé doua seturi denumere, dirtre care primulincicd diametrul / diagonala exprimata in cen- timetr, iar uitimul seria de proiectare. in tabelul 1 prezertam at&t codul nou cat gi cel vechi, dar gi Aurelian Lazéroiu Catalin Lazaroiu litere GH, GJ, GY sau GM (acesta din urma fiind indicat pentru osciloscopie de vitezd redusa, de ‘exemplu in vobuloscoapele de audiofrecventa) CConstructorii amatori mai pot intalni tuburi ccatodice marcate dupa un cod vechi (cel prezentat In tabelut 1 se referd numaila proprietatie ecranului) inacest cod, prima ctr indica diametrul ecranului in inch (25,4 mm), jar utima iter. din grupul care urmeaza, impreuna cu numarul final, indica apar- -tenenta/echivalenta cu codul JEDEC/EIA. in prima Ccoloand a tabelului2 sunt prezentate tuduri catodice ‘marcate dupa codul vechiiarin coloanaa doua sunt indicate tuDurle echivalente, marcate conform sis- temului nou. Echivalenta este totala, adica atat din punct de vedere al caracteristiclor generale ale ecranului, al paramettlor de functionare c&t si al conexiunilor la soclu Dupa cum am mai arétat, culoarea fluores- cenjei corespunde celei generate de luminofor pe durata baleiajului curent, iar cea a fosforescentei este asociata culorii emise de luminofor dupa disparita baleiajului curent; durata fosforescenfei depinde de persistenta. Din tabelul aldturat, se vede c@, (a tuburile cu persistenta scurt, medie-scurta sau medie - BE, GE, GH, GJ, GL, GP, GY fluorescenfa sifosfores- ! cenja au aceeasi culoare. La tuburile cu persis: Tabelul 4 CODNOU ‘COD VECHI JECHIVALENT | FLUORESCENTA|FOSFORESCENTA [PERSISTENTA |JEDECIEIA ! BE A en aibasta fabbastd ___|medie-seurta BG ' L atbastrs L Imedie joo IM ps2 lverde-gétbuie_|lung ice K P24 verde leeura GH H P31 verde verde Imodie-scur an ae Pt [verde-gaibuie _|verde-gatbuie medio ot IN Pe \verde-galbuie _|verde-gilbuio _|medie-scurta om P 7 ast-purpurie |verde-galbule ioe - Pe verde-albastruie [verde ey LE [pas verde verde echivalentele cu codul JEDEC/EIA Mentionam c& am retinut in acest tabel numai principalele grupuri de ltere, semnificative pentru tuburie folosite in osciloscoape de uz general. In constructile de amatori, tuburile catodice cele mai folosite sunt specificate prin grupurile de Re eRR EER HERR EEER RADION lung GB, GM fucrescertasifastorescenfaauculori deri, pentru faciltarea discrminariicelordouatrasee (anterior si posterior), caracteristica important in apicati in care se urmareste réspunsul unor circuite fa diferte regiaje (de exempluin vobuloscoape). Firmele producdtoare de tuburi catodice din CS! F.2/1995 W SUC S eS o PREC MESSE 7 a Fa Es 3 Cs a rc E | ry @ c rey ae)EAPC eies © Aparate de masurat OPT eerie Eee carrie realizeazé marcarea dupa un cod format dintr-o succesiune de grupuri de cifte si litere. Primul grup de cifre indica diametrul sau diagonala ecranulul, exprimate in centimetri. Grupul de itere care urmeaza se referd la destinatia tubului, celor pentru asciloscoape findu-le repartizate lterele LO (tuburi cu dettexie electrostatica). Cel de al doilea grup de cifre indica seria de protectare, iar ultima litera defineste tipul ecranului. Un mod asemanator de marcare este specific $i tuburilor catodice produse in Polonia. Grupul de litere care se refera la destinatja tubului poate fi LO (pentru cele echivalente cu tuburile produse in CSI), dar cele mai mutte au itera E. La tuburile catodice produse de firma RFT, codul de marcare este compus dupa urmatorul model. Prima literd, invariabil B, este alocata tuburilor catodice pentru osciloscoape. Urmeazd un grup de una sau doua cife care indica diametrul ecranului, exprimat in centimetri. Litera S intainita dupa acest grup de cifre este specifica tuburilor cu deflexie electrostatica. Ultimul grup de cifre indica seria modelului gi a numarului de spoturi, Suplimentar, poate fi intalnit un alt grup de litere a caror semnificatie este urmatoarea: G = fluorescenfa verde: persistenta scurta N - fluorescena verde-albastruie; fostorescenta verde; persistenta medie. B ~ fluorescenfa albastr persistenta foarte scurt. we = fluorescenta bleu; persistenja foarte scurta Gelb = fluorescenfa galbend; fosforescenta galbend: persistenta foarte lunga. ON = fluorescenta albastré; fosforescenta galben: persistenta lunga. Tuburile catodice produse de firma TESLA sunt marcate dupa un cod format dintr-un grup de cifre, apoi unul de ltere gi in final altul de citre, Primul grup de cifre indica diametrul sau diagonala ecranului, exprimate in centimetr Grupul de litere se referd la tipul si destinatia tubului catodic; indicativul QR este rezervat tuburilor cu deflexie electrostatic’. Utimul grup de cifre indica proprietatile ecranului $i are urmatoarea semnificatie 41 - culoare verde, persistenta medie; 42-culoare verde-albastruie, persistenta lunga: 44 - culoare alba, persistent medie: 47 - culoare albastra, persisten{d foarte lunga: 51 - culoare albastra, persistenta scurta 52 - culoare portocale, persistenta lunga; 55 - culoare galben-albastruie, persistenta foarte scurt; 12 RADIO Nr.2/1995 86 - culoare galbena, persistenta foarte lunga Mentionam cé la tuburile 7QR20, 12QA50 $i 12QR51, marcate dupa un cod mai vechi, utimul gtup de ciffe are alta semnificatie. Prima citra din acest grup indica tipul culotuiut iar cea de a doua se refera la proprietatile ecranului (0 pentru fluorescenta verde gi persistent medie; 1 pentru fluorescenta albastra, fostorescenta galben-ver- zuie $i persistenta lunga). Parametril tuburilor cato pentru osciloscoape jin cele ce urmeazd vom face o succinta ‘enumerare a caracteristiclor tuburilor catodice, intainite frecvent in cataloagele specializate, In Paralel, sunt prezentate unele precizéri si con- sideratii de ordin practic. Caracteristicile ecranului se referd la fluores- centa, fosforescenté si persistent. Cunoasterea acestor date este utila pentru a selecta tubul cel ‘mai potrivit aplicajiei noastre. In practica ‘amatorilor, cele mai uzuale tuburi sunt cele cu fluorescenta verde (sau nuante derivate) si per- sisten{a medie sau medie-scurtd, ca de exemplu subiipurile marcate GH, GJ, GY. Pentru tuburile Catodice folosite in unele trasoare panoramice (in special in vobuloscoapele de audiotrecventa) se preferd cele cu persistent lungai gi culori diferite ale fluorescentei sifosforescenfei, ca de exemplu subtipul GM. Se asigurd in acest fel posibiltatea compararii imediate a modificarilor efectuate in circuitul analizat, prin urmarirea vizuala a baleiajului curent si a .utmei" lasatd de acesta in ciclul anterior. Comparatia este faciitata i de faptul cA cele doua trasee au culori diferite, de obicei bleu pentru fluorescenta gi verde-galbui pentru fosforescenta Mentionam ca la tuburile catodice cu persis- tent lunga sau foarte lunga, grosimeatrasei este mal mare comparativ cu cea a tuburilor cu per- sistenfa scurta, medie-scurta sau medie. Dimensiunile tubului se refera la diame- trul/diagonala i lungimea sa. Dimensiunile din foile de catalog se referd la diametrul/diagonala maxima a tubului, care corespunde aproape ‘ntotdeauna panifrontale a acestuia, iarlungimea este cea totala, care include i culotul tubului. in constructile de amatori se. prefera tuburi cu Giametrul/diagonala de 80...100 mm si lungimea de 250...300 mm. Ecranul poate fi circular sau rectan- ‘Quiar, sfeic sau plat in utimul timp se folosesc mai ‘ul tuburie cu ecran rectanguiar $i plat. in cea ce priveste tipul de deflexie, se recomanda numai tuburi cu deflexie simetrica. Reamintim ca principalele dezavantaje ale tuburlor catodice cu defiexie asimetricd constau in faptul ca focalizarea nu se poate objine decat Be 0 Zon limitaté gi c4 pot s& apard distorsiuni ale semnalului sau distorsiuni de tip trapez.Tensiunea $i curentul de alimentare a flamen- tului sunt, in general, cuprinse in rei categorii 4/07... 63 VI0,07..0,6 Agi 11 V/65...100 mA Pentru constructia osciloscoapetor portabile cu alimentare autonoma, se recomanda numai tuburlle catodice cu consum redus la flament, Cuprins intre 65 $i 100 mA. Parametrii de functionare, indica in foile de catalog, se referd la valorile tensiunilor aplicate pe electrozi, pentru care se garanteaza buna functionare a unui tub catodic (tensiunile sunt considerate fata de catod). Reteritor la tensiunile de control/polatizare aplicate electrozilor facem cAteva precizari. Tensiunea primei grile (modulatorul, cilindrul Wehnelt) trebuie sa fie ‘ntotdeauna negativa fafa de catod. Tensiunile de focalizare gi accelerare influenteaz’ direct focalizarea’ spotului, luminozitatea si sen- litatea de deflexie. Se stie ca folosirea unor tensiuni mai mari de accslerare conduce la 0 tocalizare mai buna, dar scade sensibilitatea, De asemenea, se slie ca reglajele de luminozitate gi focalizare se influenjeaza reciproc. La tuburile moderne, aceasta interactiune este mult atenuata, Reglajele de astigmatism, geomette si uniformitate afecteazé sensibiltatea, de aceea, calibrarea pe axele X si Y se va face numai dupa dofinitivarea acestor reglae. ‘Ai parametruimportant, defintoriu pentruun tub catodie, este factorul de deflexie pe axele X gi Y. Sensibiitaea si factorul de defiexie pot fi exprimate inmmNy, Vicmsau Viinch, infunctie de producator. Pentru realizarea conversiei de la un mod de ex- primare la altul, se poate consulta tabelu! 3 (pag. 14). Ta alegerea tubuIui catodic pentru un oscilos- cop de amator, se va avea in vedere ca factorul de deflexies& fe pe c&t posibil mai mic (sub 30 Vier). in acest fel, condijiile care se impun amplficatoarelor X si Y sunt mai pujin severe, iar tensiunile de alimentare ale acestor amplificatoare, au valori acceptabile; in aceasta Situatie, varianta tranzistorizaté a ampliicatoarelor este ugor abordabila de catre amatori, Pentru tubutile catodice cu factor de deflexie mare (peste 60 V/cm), realizarea amplificatoarelor ridic unele probleme, fiind preferata varianta folosirituburilor electronice. | Raportul dintre tensiunile aplicate anodului de | accelerare/postaccelerare si electrodul de astig- ‘matism asigura performantele optime ale unuitub atodic; operarea acestuia cu ait raport decal cel indicat in catalog, duce la apariia unor modificari ale uniformitatii de deflexie sau a distorsiunilor de geometric. in figa tehnica a unor tubuti, in special a celor rectangulare, se precizeaza gi marimea ecranului Util pe axele X gi ¥, marimi care difera de dimen. siunile exterioare ale ecranului RADIO Nr.2/1995 De exemply, la un tub catodic rectangular cu dimensiunile ecranului de 72 x 89 mm, valorile utile sunt de cca. 55 x75 mm, La tuburile cu ecran circular, diametrul util reprezint: aproximativ 90% din diametrul jar suprafata de afigaj optim este fe axele X 51 Y, care reprezinté mini- mum 80% $i respectiv 60% din diametru, Aceste valori prezinta importanta practicd atunci cand se realizeaza decuparea in panoul frontal al oscilos- Copului. Pentru tubule cu ecran rectangular, dimensiunile decupaii vor fi cucca. 15. .18% mat mici decét dimensiunile ecranului. in cazul tuburilor cu ecran circular, decuparea poate fi circular sau rectangular. in primul caz, diametrul decupariiva fi cucca. 10...15% mai mic deca diametrul ecranului. in cel de al doilea caz, decupajul poate avea axa X egala cu 75...80%, iar axa Y egala cu 60...65% din diametrul ecranului, Sintetizind cele aratate mai sus, putem face cateva precizari referitoare la tuburile catodice recomandate pentru osciloscoapele de amatori. ‘Se vor folosituburicatodice monoacceleratoare sau postacceleratoare, cu tensiune de maximum 2.5..5KV, cu lungime cuprinsa intre 20...90 cm gi cu Sensibiitatea de deflexie sub 40 V/cm Ecranul va fi circular sau rectangular, preferabil plat. De asemenea, se preferd tuburile cu fluorescent verde sau verde-galbuie si per- sistenté medie sau medie-scurta. Acestor deziderate le corespund multe tuburi catodice; prezentam mai jos pe cele mai accesibile. Enumerarea s-a facut in ordinea caitativicom- plexitati tubului gi evident, a pretului: OG7-31, 0G7-32, 0G7-96, DG7-125, DG7-132, BLO7I, DG7-74A, 8752, 'B7S3, 8754, D7-1SGH, D7- 190GH, D7-200GH, D7-201GH, D10-12GH, D10- 160GH; D10-180GY, D10-230GH, D7-221GH, D7- 222GH, 09-110GH, D10-210GH, 9007. Un caz aparte 1'constituie tubul catodic 8.0291 (produsin CS! $iPolonia), care este cel maiaccesibil Pentru amator. El nu a fost cuprins in enumerarea de mai sus datorité valorilor mani ale factorului de delexie, care recomanda pentru osciloscoape cu tuburi electronice. Cu toate acestea, in revistele de speciale au fost publicate cdteva scheme de os- Giloscoape tranzistorizate, cu acest tub catodic. Pentru a facilta alegerea corecta a unui tub catodic, in numerele vitoare ale revistel noastre vorn publica folle de catalog ale unor tuburi catodice din productia celor mai cunoscute firme europene, ca de exemplu BRIMAR, GEC, PHILIPS/ADZAM, RFT, FITC, SIEMENS, TELEFUNKEN, TESLA, VALVO, sau ale celor produse in CSI, POLONIA siUNGARIA, ‘Considerém ca, cele expuse in material de fata si datele tehnice ce vor fi prezentate in numerele vitoare, vor f de un real folos pentru selectarea unui tub catodic adecvat scopurior propuse sau pentru stabiirea unor eventuale echivalente, 13 NOUR te MS STS hae MCL eS > of Es Py o a ® E | D c By Saetee neewee eee RADIONT.2/1995 ttt tet e tees 9 Bi TABELUL 2 TABELUL 3 Fa a Game] Bae [ices DHS -91 0,083 120 305 11 0G9- 128 0.081 110 279 Ce | ress 089-12 0,100 100 254 0.108 39 2a 2 SAMPIA DG7-32 oan 20 228 rim | savera oP? -32 one 8s 216 Pam | sane 067-748 012s 80 203 BM | 25kr2 ON?-78 0.130 7 191 Bam | s5Ke7 oP7-78 0.140 70 178 aaKPI1 087-78 0.150 65 165 . 38KP31 DHT -78 0170 60 152 3BNPT 067-528 0.180 55 140 ame | aves 07 - 56 020 50 127 am | seve2 O7-156L ozz 45 na 5 Bia 07-15Gh 025 40 102 Pam | saves: 07-15GH 026 38 7 7 3BVP35 07-1586 0,28 36 1 Ce | save ON7-11 029 4 86 Pam | sever oP7-11 oat | 32 81 SI | savers 87-11 033 30 7 ae | 2aves: DH? 11 0.36 | 28 n a | owes 067-26 038 | 26 66 a 042 24 6 s Situ DN10-18 045 | 2 | 56 Ee | ster oP10-18 050 20 | 51 st 4TP1t 0B10-18 083 19 48 4TP91 Da10-18 086 18 | 46 = 0.59 7 43, sar 0a13-38 oss 16 407 Fam | sappe DNt3- 34 067 5 38,1 Ba | sa0P7 P1334 or 4 365 Fam | sa0Pis 0813-34 o77 9 330 Pam | sovee ONt9- 38, ons 12 305 Fag | sowe7 | op13-38 ost " 279 SDMP1 B13 38 190 10 254 Oe | Souest bara 38 un 20 228 spsP2 ON9- 18 128 80 203 Rm | sose: Da13- 18 133 78 193 6 ‘SDSP31 DG13-18 | | 1.43 70 17.8 Fam | sare D13-21GP 154 65 165 BA | soar D13-216M 167 60 152 Beam | spar 013-21BE 192 55 140 soaPst D13-21GH 200 | 50 127 Pam jo surs 013-32 | rans vate. 22 ae | zaner DPi6- 22 Eee | zanens 0a16-22 FA s E o 3 a 4 S Ey 14Tubul cinescop color ,, TRINITRON“ Ing. $ERBAN NAICU Piinciata cezavents attuburiox cinescop | foarte slab al acestora in ceea ce priveste color cu masca perforata, foarte | luminozitatea lor, la un anumit curent de fascicul rAspandite in prezent, jl constituie randamentul | Aceasta este mult mai scazuta decdt in cazul unui tub cinescop mono- wvlasda cane 208 rom, in special din cauza_prezentei mastii perforate, la care ofifcile ocupa doar 15% din Figura 1 supratata totala a mastii. Astfel, numa: tun procentextrem de mic din curentul de fas- cicul ajunge la ecran unde activeaza punctele de luminofori, Ran damentul mic al tuburilor cu masca perforata determina utilizarea unor curenti de fascicul mult mai mari fafa de cines. coapele monocrome precum $i a unei foarte inalte tensiuni (FIT) ores- Cute pana la 25 KV. Din cauza acestor in conveniente, firmele producatoare de cines Coape color traditionale (cu trei tunuri si masca perforata) au demarat Cercetrile in vederea obfinerii unui nou tip de tub, far masca perforata S-a urmart, in paralel, obt efea unor tuburi cat mes plate, mentinand sau Sporind calitatea imagini Acest deziderat Ia atins firma japoneza Sony, in anu! REACT ‘Shadow Mask TY. color ponabil (83 cm - diagonala, 90° - unghiul de deflexie) echipat cu tub cinescop color de tip TRINI- TRON. Denumirea de TRINITRON este cea sub care acest tub a fost lansat de firma Sony, in literatura de specialitate el fiind keane eRe RADIONT2/1995 tHtee te Figura 3 15 1972, cand a prezentat un \ ORR ee Re eee a ene RSC eto Ratt ere TV © Service TV @Service TV © Service T\ a ee Te TT Figura 4 Conventional Trinitrom wi Figura 5 Cunoscut gi sub denumirea de tub cinescop de tip .chromatron cu trei tunuri si grilé de defocalizare” ‘Si in prezent, numai firma Sony igi echipeazé dee eee 16 RADIO Nr.2/1995 televizoarele color cu acest tip de tub, nelivrandu-| altor firme (pas rand deci licenta). Receptoare T.V. color de tip SONY-TRINITRON au fost comercializate gi pe piata noastra in siti 5 ani. Marile avantaje ale noului tip de tub color constau intr-un foarte bun randament energetic (80-85%), rezulténd 0 definitie. gi stralucire foarte mari, precum siotocalizare $i puritate a culori ridicate, in conditjile unei straluciri egale pe ecranul tubului, comparativ cu tubul cu masca perforata, este ecesar un curent de fascicul mult mai mic (comparabil cu cel al unui cinescop alb-negru), cea ce deter- mina 0 reducere apreciabila a puterii necesare generarii curentului de fascicul, inclusiv prin feducerea valotii foartei Inalte tensiuni (FIT). Ca unic dezavantaj poate fi considerata greutatea mai mare a acestui tub. La aparitia TRINITRONULUI se aprecia ca nu va fi posibil sa se realizeze tuburi cu diagonale mari din motive tehnologice (aparijia unor vibrafi parazite ale magtii acestui tub, numita gi grila de apertura, formata dintr-un numar de benzi metalice verticale). Ca nu a fost aga, réspunsul au dat realizarile firmei Sony in 1973 prin apariia tubului cu diagonala de 45,7 cm (unghi de detlexie 114°) $i in 1976 prin aparitia tubului cu Giagonala de 81,7 cm. Datorité inteligente! ten- nice gi tenacitatii constructoriior de aparatura electronica lucrurile nu s-au oprit aic. In figura 1 prezentam o sectiune prin tunul electronic al TRINITRONULUI sour. Lungimea tunului a fost micsorata pentru a putea fi utilizat ia unghiuri de deflexie mari. Carac- teristica principala a tunului consta in inclinarea catozilor laterali spre axa centrald, fasciculele laterale de electroni find dirijate catre centrul len- tilelor principale, in acest fel nemaifiind necesara prefocaiizarea. Dimensiunile spotului central $i ale celor laterale sunt aproximativ egale. Rezuta astfel un tub cinescop cu gatul subjire (diametru 28,6 mm) avand o lungime de 152 mm si ecranul mai apropiat de sistemul de deflexie. Cresterea unghiului de deflexie (114°) determina, in general deferiorarea puritaji culori gi uniformitayjialbului (datorita erorilor de aterizare ale fasciculului electronic). Acest Iucru este corectat prin intro- ducerea unei grile de apertura (aperture grille) formata dintr-un numar foarte mare de benzi metalice verticale intinse cu ajutorul unei rame. Aceasta grild se poate vedea in figura 2 la un BLACK-TRINITRON in comparatie cu masca peforata (shadow mask).Main Lens G3 Ga cs Screen ‘Convergence Plates =1M =I Gl G2 G3 G4 GS Figura 6 ‘in figura 3 este prezentata o sectiune prin tubul cinescop BLACKTRINITRON de constructie mai moderna. Se poate observa grlla de apertura, precum gi ecranul tubului care reprezint © Poriiune din suprataja unui ciindru. Avantajul principal al ecranului clindric este pus si mai pregnant in evidenta in figura 4 si el consta din absenja totala a reflexilor luminii ambiante, Se mai pot remarca courile drepte, cea ce con- tribute la redarea nor imagini fra distorsiuni in coljur. Ecranul negru este mai usor de suportat pentru ochi, imbunatatind, de asemenea, perfor manele imaginii (In special contrastu)) Uttima generajie a acestuitub cinescop 0 con- slituie SUPER TRINITRONUL. Acest tub este foarte plat in comparalie cu TRINITRONUL conventional (igura 8) si are 0 mare rezolutie, 0 superba redare @ culorilor precum gio foarte bund luminozitate Tunul electronic este de tip Superbrix, asigurénd 0 foarte buna rezolutie a imagini, focalizarea deosebita fiind datd, in principal, de cresterea diametrului fentlei (Ga) de la 12,4 mm la 14,4 mm - figura 6 - in comparatie cu un tun Conventional, De asemenea, distanja dintre len- tila de prefocalizare $i Ga a fost crescuté de la 27 mm la 40 mm. in prezent, se pot objine fascicule cu 30 % mai mici decat la tuburile cinescop obignuite RADIO Nr.2/1995 Tubul SUPER TRINITRON utilizeaza in vederea imbunatatirii luminozitatit ecranul Titanbright Layer prezentat in figura 7. Acesta eprezinta © noua tehnologie care consta in cresterea eficientei luminozitatii fostorulul prin cregterea cantitati luminii emise de catre tunul electronic, care este reflectata catre privitor Eoranul Titanbright Layer consta intr-un invelig de dungi de carbon peste care se afld un strat de Gioxid de titan cu o grosime de 5...10 um (microni). Se objine o crestere de 10-15 % a strélucir fala de un cinescop conventional Dupa cum se stie, emiterea unui fascicul de electroni foarte intens de catre catodului tunului electronic produce o crestere a straluciri tubului, dar aceasta situatie scurteazé viala catodului SUPER TRINITRONUL foloseste un catod din indiu, catod folosit cu succes $i de catre tubunie cinescop TRINITRON de 45 inch. Acest tip de Gatod poate genera un curent de fascicul cu 20 % mai mare decat al catodului cu oxid, fara 2 ise reduce viata. Indiul este adaugat la baza Catodului cu oxid $i ajuté la controlul reactiel inte stratul de oxid si metalul baza, care scurteazé Viata catodului (figura 6). 7 SLE a ee we Cee CLIT VReey eT CaCO Cw Vee)Dioxid de titan BY Pelicula subjire de alyminiu Folie de carbon Figura 7 Peliculé protectoore BIBLIOGRAFIE PTR ae an 4) Tehnica televiziunii in culo - G. Raymond, Ecitura tehnica, Bucuresti, 1971; 2) Dispozitive " videocaptoare _ si videoreproducatoare - |. Dragu $.a. Editura Teh- nica, Bucuresti, 1979; 3) Buletin tehnic nr.8 -Introducere in TV color, UIS Electronica, Bucuresti, 1980; lament 4) Documentatie Sony Corporation, Tokyo, Japan Metel_bazé Ni Figura 8 | Pete eee EEE RADIONT.2/1995 tte tena nents Cra ee eye 18Aplicatii cu TL430 (431) Ing. SERBAN NAICU Dv cum am prezentat_intr-un articol anterior, crcutul integral TL431, se com | p> porté de fapt ca o dioda Zener programabila; L430 Tut fevenim acum cu o serie de aplicafi Compensare_[200ppmro | 100ppmi"c Simbolul este prezentat infigura 1, arschema | |termies bloc in figura 2. 5 , | [impecanta [1.50 o2a Se observa ¢8 dioda figuraté punctat exista | | dinam ‘numai la TL431. in cazulin care catodul acesteia | [acs pie lazav lasv devine negativ, dioda va conduce suntand tran- | Se! Hele _2,79¥____la Zistorul, determinand | [Ornutersinil275-sov [26-26 ruses imbunatatirea perfor. | |resiate manjelor circuituiul in. | Le=!oma)_| v0. cat00 tegrat fala de o dioda Zener obisnuita. Acest | . lucru reiese gi din graticul | . . «i prezentat in figura 3. Im- | Citcultul de bazd este dat in figura 4. Relajia Figura? bedanja dinamica a lui | fundamentala este Vz = Vrer (1 + Ry/R2), unde L431 este de cca. 0.2 & fata de 30-60 2 cat | Veer = 2.5 V. Curentul de intrare pe terminalul REF (IneF) este de cca. 10,A, Pentru mentinerea catoo nei referinje stabile, curentul prin divizorul rezistiv vie ue ai ta Ot Noo a Figura 2 ve evaurtte BL), va e25v Figura 4 | Ri, Re este recomandabil s fie de cel putin 1 mA Regulatorul serie din figura 5 utlizeazé un C.| do tip TL431 pentru a controla baza tranzistorului de putere tip Darlington. in vederea unei referinte stabile, curentul lz prin divizorul Ry, Re va fin jur Boss y 23k WN Figura 3 prezinta 0 dioda Zener standard, in tabelul urmator sunt prezentate comparativ céteva caracteristic ale celor dous tipuri de C.I 1 le sf0ma Figura 5 keweeE® RADIONT2/1995 ttt tee eeeeeneee oy Fe} ry e ey ry o ) < ry Cy os o rs Fy ry e Fy cs Oo 7) c a Cy a Co cy 3 ry e 3 cs . 7) ry ® o CY cy 3 ry 3 ry e 7) c rr cy a © o 3 a 19rr c ® oy 73 ra Pa Ey C oy © rs ‘o i C3 o a} ry Pa FI Cy . ry c 3 ra Cy ry 3 ry ra 3 ao . ry < ir io ce ce a} o a 3 7) . Pa io 3 Pa c o eo 3 ro ry de 1 mA. Tensiunea de referinja de 2,5 V este obtinutd cu divizorul Rs, Re (céderea de tensiune de pe Ro). Tranzistorul Darlington avand (factorul de ampiticare in curent) Ia Ic = 2.5 A aproximativ 1000 (tranzistoarele romanesti au = 750), rezuta cavom avea nevoie de un curent de baza (\g) bedoar 2,8 mA; tensiunea VBE max) = 2V. Calculam (Vee +Vo) ta 10:10 Figura 6 = 7.5 mA + 2,5 mA Deci este suticienta o rezis- tenja de 600 :3/0,5W. ‘Tensiunea de iesire este: Vo = (1 + Ri/Ra)Vner. in figura 6 prezentém un circuit .crowbar" destinat 84 protejeze montajele cu semiconduc- toare la supratensiuni nedorite datorate Fy ry e ey a4 e 7 ry cy oy @ a FI ry 3 Fy cy ao oy c ry ° oe cy a 3 i fa 3 . wo © ry o o cy 3 ry ua} ap asins ealc ® oy a} ® rr Ei ao ° rf c 3 ra c ry @ es) ry ry Ey 7) e @ rs Fy rf ra 7 rm 3 rm oa Ey} a e " e 3 3 c 7 a So o ro 3 a e rs c 3 ra i rs rn SS) o ro & Oe) Figura 2 stantd la iesire, se determina valoarea potentiometrului in acest caz $i se inlocuieste cu © rezistenta fixa Cu ajutorul bobinei L gi al condensatoarelor Ce $i C7 (de 100 rF fiecare) se fitreaza tensiunea de iesire. Rezistorul Ra (1 KQ) asiguré permanent o sar- cind ia iesire, functionarea in gol find periculoasa pentru C1 Bobina L va avea cel pufin 300j:H, laun curent | de 4 A. Poate sa fie de forma toroidala sau bobinaté pe un miez in forma de C, de inal permeabiltate. | Dioda D (BYW80-150) este de tip ultrarapid gi 22 va fi montata pe un mic radiator. Utiizarea unei diode redresoare obignuite ar afecta grav ran- damentul alimentatorului, conducand pana la o nefunctionare total, Rezistorul Ruin permite limitarea curentului de iegire al alimentatorului. Daca valoarea sa este infinita (rezistoru! lipseste) se obtin la iegire 4 A, iar pentru vaiori din ce in ce mai mici (cétiva Ka) Curentul va fi limitat ia 0 valoare interioara. PotentiometrulP (22 Ka, linia) va fiinlocuit cu orezistenta fxd, daca la iesirea alimentatorului se doreste obinerea unei tensiuni fixe. Valoarea rezistentei se calculeaza cu formula: R = 764.7 (Vo-5,1). In tabelul de mai jos prezentam céteva valori practice ale tensiunii de iegire, ale valori rezis- torului gi dince combinatiise poate acesta objine, Cablajul imprimat este prezentat in figura 2 (fata placata sicea plantata). Acesta conjine toate componentele montajului cu exceptia transtor- matorului de alimentare, Vo a [Obtinerea practic’ a lui R Sv. 0 scurtcircut (trap) ov 3KQ — |doua rezistente de 1,5 Kin lav [53k _|4.7 ka in serie cu 6800 15V— |7.5K@ — |doud rezistenje de 15 K2 in| - paralel ev |a8ke [10 kin paralel cu 470 Ko. leev 14.52 _ |15 Kein paralel cu 470 Ke Isov 19kQ __|15 Ke2in serie cu3.9 Ker RADIO Nr.2/1995 BIBLIOGRAFIE Le Haut-Parleur, nr. 1792/1991Bi Accelerometru biaxial cu lichid magnetic © S-anascut la data de 22.03.1952 la Oradea, jud. Bihor; A absolvit Facultatea de Electrotehnica, in anul 1973; in prezent, lucreaza la IF.LN.- Institutul de Gravitatie ¢1 Stinte Spatiale: © Preocupari actuale legate de aplicati ale lichidelor magnetice (traductoare) si patile de comands aterente: © -ealizati in domeniul traductoarelor cu fibra optica, actionari de magini electrice speciale, sisteme de alimentare pentru diverse aplicati ete Marian Minailescu luidele magnetice sunt suspensii ‘coloidale stabile de particule sub- domenice intr-un lichid de baz. Cunoscute si sud denumirea de ferotluide, sau medii magnetofiuidice, aceste lichide sunt compuse din particule mici de solid (3-20 nm) Pentru a preveni interactiunea magnetica Gintre particule, fiecare particuld este inconjurata de un stabilizant, de exemplu acid oleic in cazul tunuj lichid avand hidrocarburi ca lichid de bazé. Tn prezent, ferofluidele se produc avand ca lichid de baz8 apa, hidrocarburi, esteri, diesteri si alti solvent! in functie de aplicatie Ferofiuidele sunt perfect moi din punct de vedere magnetic gi sunt nemagnetice in prezenta unui. camp magnetic aplicat Ele manifesté o magnetizare de saturatie, in campuri magnetice intense, neprezentand insa si Un histerezis magnetic. Ca rezuttat al cercetarii roménesti in domeniut realizarii de traductoare cu lichid magnetic, se va prezenta in continuare constructia unui ac. Celerometru biaxial, avand ca mediu activ lichid magnetic pe baza de petrol. Accelerometrul descris in cele ce urmeaza este destinat masurari Inclinatilor maselor mari (baraje hidrotehnice, ciadiri etc.) Pentru conceptia acestuia s-a finut cont, in principal, de urmatori factori de proiectare ~~ fealizarea unei sensibiltatiridicate; = minimizarea raspunsului traductorului ta factorii perturbatori externi (temperatura, campuri electromagnetice, cmp mag- netic terestru); — realizarea linearitatt intr-o plaja cat mai larga, dimensiuni de gabarit cét mai reduse. RADIO Nr.2/1995 ‘in vederea realizérii unei sensibiitati ridicate, s-a adoptat principiul traductorului capacitiv avand ca mediu dielectric un lichid magnetic cu constanta dielectric mare. Lichidul magnetic este in acelasi timp si mediu de amortizare, asigurénd constanta valoarea capacitatiC din ecuatia care modeleaza accelerometrul in vederea minimizarii raspunsului Inclinometrului ta factor perturbatori extern, in conceptia, prolectarea $1 executia modelului de jclinometry s-au utlizat principii diferentiale gi prinoipii de simetrie, De asemenea, s-au ultilizat materiale cuun grad mare de omogenitate interna si cu parametri cét mai stabil in timp. ‘Se descrie in continuare accelerometrul in conformitate cu figura 1, care reprezinta sSeciunea verticala prin accelerometru gi figura 2 care reprezinta sectiunea transversala Elementul elastic mecanic¢ al inclino- metrului este construit Gintr-o tija cilindrica (Al, 5056) incastrata la un capat intr-un-mod rigid. Masa selsmica | este un corp cilindric, | nemagnetic con- ductor, fixat rigid de tijd. Simetric fala de | axa de echilibru a pen- Fo) dulului elastic astfe! [2 constituit, sunt dis- , | f puse patru armaturi 3 metalice care repre- zinta placile traduc toarelor in care sunt Figura 1 23 B-| a oy a ry 3 a DU oS q o g Fe E Fa cS S ro co i) E ce ot Pe TELE] B01 Rey Rt er ER eT!rete ltt oor fread a prot a oy 1 c € a) ra oS 2 a Ps = 6 3 M fry 5 fa c = ineastrate doud seturi de electromagneti intregul ansamblu este amplasat intr-o incinta inchisa, umpluta cu mediu magnetofiuiaic. Fiecare dintre cele patru armaturi for- meaza fala de masa seismica un conden- sator avand capaci- tatea =e c=e$ unde: = d este distanfa dintre masa seismica $i armatura metalica corespunzatoare: *S este suprafata armaturil = € permitivitatea fluidului magnetic. Orice variatie a pozitiel masei seismice fata de pozitia de echilibru va cauza o variatie de capacttate C+ac Figura 3 Rezulté cd tensiunea pe un condensator este 1 dead uc) = Afloat = at ono eS Sistemul electonic aferent traductorului se compune din w circuitul de masurare si control al dezechiliului capac, = convertorultensiune/curent cu actionare ex- clusiva de sens, 1) Masurarea dezechilibrului diferential al erechii de capacitati corespunzatoare unei axe se face conform figuri 4 Generatoarele de curent | si lz injecteazé urent|identici in cele doua capacitali ce compun traductoru) capacttiv diferential de inclinare con- form formulei: Ss Cr+ ACr E aoad ~ cele doud capacitati reactioneaza diferential la modificarea inclindri Punctul de echilibru al traductorului, corespunde pozitiei verticale. Cr = C2 = Cro - Un dezechilibru oarecaré este detectat intr-o conexiune diferité prin marimea AG = (C1 - Cy) - (Ca + AC) = 2ACx, Daca se fine seama de incarcarea la curent constant (prin generatorul de curent) si de Condifile intiale qule (condensatorul este initial descarcat), se ajunge la eouatia ce descrie variatia tensiunii pe unul din condensatoare. 1 Ue (W=G Sie (FAT drad es Marimea initialé in procesul de corectare a dezechilibrului traductorului capacitiv este diferenja de tensiune la momentul to ‘Auc(to) =Ucy(t0)-Uce (t0)=ct -Ad Asttel, conform celor expuse mai sus $itinand ont de schema electronica descrisa in figura 3 se objin urmétoarele forme de unda semnifica- tive: se observa dezechilibrul capacitiv masurat direct in factor de umplere PWM (Pulse Width Modulation) Dezechiiibrul DEZc1 este prezent la pinul 3 al circuitului integrat Clg (pentru axa x) $i DEZc2 la acelasi pin al Cis (pentru axa y) Informatia continuta in DEZe1 poate fi usor transmis la distanta si preluata de interfata ‘corespunzatoare unui computer. ht 2) Convertorul U/l cu actionare exclusiva de sens, cam a nee wel He Peel Sop) ae == 4 Figura 4 24 RADIO Nr.2/1995 Servomecanismul de echilibrare a traductorului consta din patru bobine, cate doua pentru fiecare axa. Schema electronica de acjionare a bobinelor pentru 0 axa este prezentata in figura 5. Fiecare tranzistor din schema actioneaza o singura bobind, iar in acel moment, celalait tran- | zistor este blocat. Sursele auxiiare pentru alimen- | tarea bobinelor Zi: $i Zi2 sunt alese functie de Sensibilitatea traductorului, domeniul de inclinati in care lucreaza gi valoarea rezistentei echivalente serie a inductantelor respective2v -12V Figura 5 Nota Materialul a fost redactat dupa Modelul ex- perimental realizat in oadrul LF.UN., |.G.S.S. (in- stitutul de Gravitatie i Stiinfe Spatiale), Laboratorul Fluide Magnetice condus de fiz. Piso Marius. Simularea automata a termocompensarii is Din 1982 lucres: ing. loan Cristlan Ziatea in cadrul unei activitati de productie a os: cilatoarelor termocompensate (In mod spe- cial) dar gin cercetare, o etapa importanta este Constituta de prelevarea prin masurare @ datelor Necesare programului de optimizare in vederea ‘determinari valorilor optime ale componentelor din Cadrul refelei de termocompensare. Una dintre aceste date este tensiunea de termocompensare simulatd, care trebuie sa fie furnizata (la 0 functionare reala) de reteaua de termocompensare (catre oscilatorul propriu-zis) pentru a mentine frec- ‘venta oscilatorului global intr-o plaja de 3x10° (de ‘exemplu) in jurul frecventei nominal. O astfel de metoda de simulare a termocom. | pensarii oscilatoarelor inlocuieste in mod elegant RADIO Nr.2/1995 ‘S-a niscut la 15 ianuatie 1956 in Bucutest A absolvit Facuitalea de Automatica, sectia Calculatoare, @ U.P.B., in anul 1982. la AGROEXPORT S.A. ca inginer de sistem; in perioada in care a luctat ca cercetator si cercetator stiniic Institutul de Cercetari Electronice Bucuresti, a scris ‘mai multe comunicari since. © Preocupiri actuale: noi modele de sisteme automate de masurare, tohnoredactarea gi contabilitatea computerizata, * Hobby: célatorl auto, discogratie. variante in care procedura este laborioas’ varianta cu sursa externd de tensiune sauo alta, costisitoare (cea in care se foloseste un genera- tor defrecvena cu accesorii pentru comparari de frecvenje). Tensiunea de termocompensare poate fi simulata in mod automat de un aparat Comparator de faza i frecventa, in cadrul céruia este inclus ca parte definitorie un bloc electronic de comparare a doua trecvente, bazat pe con- ceptul buclel cu urmarire de faza (PLL). ‘Schema bloc a aparatului Schema bloc a aparatului comparator. de faza gi trecventa” este prezentala in figura 1. Se 25 Reece correct Seer at EtCea er antCrer Erte sri ss Terl eyCHER eS c Reson] arate . 1 c S fe ra a ro is Gy < 2 st 2 fr 5 lectronica profesional compune din biocuri digitale si blocuri analogice, care realizeaza funcjia propriu-zisa gi, optional, 0 intertaja IEC 625 pentru aparatura numerica programabila. Schema bloc Oscilator Formator SMH TTL Alimentator Amplificator 412,12,+5V formator ECL [ 220Vca Oscilator sub test Blocul de comparare furnizeazA la iesire 0 tensiune continua pentru comanda unei diode vaticap din schema oscilatorului termo- compensat, Dupa ce este filtrata, aceasta ten- clear Divizor fix :50 Divizor programabit enable Bloc comparare Filtru RC mo | Figura 1 Frecventa de referinté a aparatului este fur- nizat de un oscilator termostatat sau similar, cu frecventa nominald de 5 MHz gi cu o stabiltate de Cel putin 10 ori mai bund decat cea ceruta osci- latoarelor termocompensate. Dupa ce semnalul pseudo-sinusoidal este format in nivele logice TTL, semnaiul rezultat este divizat printr-un divizor digital fix cu $0, pana la freovenja de comparatie de 100 KHz. Dupa cum se vede, raportul de divizare 50 este strans legat de frecventa de referinfa a aparatului. La 0 alta frecvenja de referinja este necesar un alt raport de divizare pentru divizorul fix Frecventa de lucru este furnizata de un os- cilator termostatat propriu-zis, aflat in etapa masurarilor preliminare in gama de temperatura Cu ajutorul divizorului programabil se pot diviza frecvente de lucru care sunt un muttiplu de 0, 1 MHz gi situate in domeniul meganertzilor. in vederea Givizaril, semnalul TCXO este ampiticat si tor- matat ECL. In concordanta cu trecventa nominala a oscilatorului a carui tensiune de termocompen- sare este simulata, se selecteazé manual sau programat un raport de divizare corespunzéitor, dat de expresia fn/R = fo in aceste condi, exista relate: {h/P = tn/Fin = fe = 100 KHz unde: {r-frecventa de referinta, , = 5 MHz; {fn frecventa nominala TCXO, fn Ri - raportul de divizare al f, Rr Raq - raportul de divizare al fp, Rn fe frecventa de comparatie RADIO Nr. siune are ca efect aducerea freoventei de lucru a oscilatorului la frecventa nominala a acestuia Dupa cum am mai amintit, selectia raportulu: de divizare a frecvenjel de lucru se poate face manual, dar si automat, fiind comandata prin intermediul unei interfoje la magistrala IEC 625, Calculul elementelor filtrului de bucla Gaiculul elementelor fitrului de bucld este in: disolubil legat de schema electronica de com- parare folosita, prezentata in figura 2. Rezistentele Ry* si Ro* se aleg astfel incat Ccurenti p+ §ilp- prin rezistenta Rs, conectata din punotul G la +5 V. sa fie: [lp | = Ilp-| = 1.5 mA. Dupa alegerea aces- tora, rezistenta Fs este decuplata din schema, ea servind numai acestui scop. Curentul Ip- se stabileste in condi in care in punctele A’ si B avem nivele logice TTL .1" Situatia A = 1", B = ,0° corespunde pauzelor dintre impulsurile de comparare. iesirea Scheme’ (punctul C), find starea de inalta impedanta StareaA = ,0°, B= .1° nu poate apare la intrarea schemel. Frecventa de comparatie afost aleas& 0, 1 MHz, fiind cel mai mare divizor comun al posibilelor frecvente de lucru ale oscilatoarelor termocom. pensate, Pentru un calcul al elementelor fitrului de bucla sunt necesare urmatoarele date initiale Nmax = 130; Nmin = 100 - raportul de divizare maxim $i minim; 21995 tH RRR R ERR EERE2N 2222 BCI77 Rt 4100. zen] 2N2222 D:1N4148 8,2ka “12V Blocul de comparare detaliu Figura 2 Concluzii 5 MA - valoarea, in modul, a curentilor 0 x rad/s - frecventa proprie de os- cilatie a buclel; Po = 0,707 - factorul de supracrestere Ko = 800 x - exprima variatia trecventel functie de tensiune. Wn si P sunt dictati din considerente de stabiltate a buclei (Kor lp)/(2+GeN) + C(Nmax) = 1,17 4F C(Nmin) = 4,52 nF K= (KotlpsR)/(2en+N) » A(Nmax) = 19,25 Ka. R(Nmin) = 14,8 Ka. Pentru a alege un fitru RC optim pentru intreg domenil frecventelor de lucru (10...13MHz) con- siderdm valorile corespunzatoare pentru R $i C, asttel incat sd objinem prin verificare Pmin > Po = 0,707 iWn > 20-7, deci se alege C = 1,5, sift = 19,3 KO. RADIO Nr.2/1995 Pentru masurarea automata in cadrul unui sistem de masurare, tensiunea de termocompen- sare este simulata cu ajutorul unui aparat com- arator de taza gifrecventa, a cérui bucla de fazd are parametri optimizati. Timpul de raspuns al buolei cu urmarire de faza satistace cerintele de masurare ale unui sistem automat Bibliogratie 1. LAM, Grinberg - Digital Instrument Course IEC Bus interface, Part 4; 2. Floyd M. Gardner - Charge Pump Phase | book Loops IEEE Transactions on Comunica- tions; 3 Adret 6500, 6502 - Carte tennica. 27 See nen este cr cntcnt TL tere cineca tearyCRUE R a Ce ee) 6 N ° i ° 3 q e@ Automatizari tomatizari Lumini dinamice jentru amatorii de efecte Iuminoase propun mai multe scheme de lumini dinamice, care permit o gama larga de combinati de ,lumini migcatoare". Prima schema este prezentata in figura 1. Ceea ce surprinde la aceasta schemd este simplitatea deosebita, cét si posibilitatea reglarii independente a timpilor de aprindere a celor trei canale. De mentionat faptul c4 numarul de becuri poate fi practic oricat de 220 ing. Eugen Broascé, Constanta mobil de la pinul 11 al releului Rl1s este atras, realizand in acest mod incarcarea conden- ‘satorului C2 la o tensiune de 24 V, urmand ca, | dupa ce releul nu va mai fi anclangat, sa-si lase | libere contactele, deci condensatorul Co sa polarizeze tranzistorul Ta. La polarizarea tranzis- torului Ta, acesta pune sub tensiune releul Reg, care, ia fel ca releul Res, pune sub tensiune prin intermediul unui contact, becul Be din figura 2. Al Re Figura 1 mare. Schema are la baz& un temporizator realizat dintr-un tranzistor polarizat in baza de un condensator, care il menjine in conductie o anumita peridada de timp, in cazul nostru 4 sec, Condensatorul polarizeaza baza tranzistorului dupa ce in prealabil a fost incércat la tensiunea de alimentare, care in cazul nostru este 24 V. in schema noastra, condensatoarele, care initial Sunt incércate $i apoi polarizeaza tranzistoarele Ty, Tz, Ta prin intermediul contactelor releeior sunt Cs, Ce gi Ca. Valoarea celor trei conden- satoare impreund cu rezistentele Fi, Re, Ro, dic- teaza valoarea timpilor de aprindere a fiecarui bec in parte. Pentru modificarea timpului de aprindere a unuia dintre becuri, este suficienta modificarea valorii condensatorului sau a rezistentei de polarizare a tranzistorului care comanda canalul respectiv. Iniializarea schemei se comanda prin butonul de pomire BP, care realizeaza incarcarea condensatorului C; 1a 0 tensiune de 24 V; apoi, cu ajutorul condensatorului Cs, prin intermediui Contactului releului Rea, se realizeaza polanzarea tranzistorului Ts, care intra in conductie circa 4 sec., timp in care releul Rey este atras: contactul 28 RADIO Nr.2/1995 doilea contact al releului Re incarcd condensatorul | Ca. Dupa circa4 sec. condensatorul Case descarca pin intermediut rezistenfei Ra pe jonctiunea BE a franzistorului Ts, ducdnd la conducfia acestuia si ciclul se repeta, Rolul diodelor Dy, Dz, Dy este de protectie a tranzistoarelor Ts, To, T3 Figura 2 LISTA DE PIESE = Tr Ta, Ty - BD139; = Gr, C2, Ca 47 uF/25 V: = C1000 F/25 V; — P-1PMOS; — _Tr-transtormator de rejea 220v/22V; = Rr, Ro, Ra - 390 0: — BP -buton de pornire:Figura 3 — Res, Reg, Res, -relee de tip AI3 de24 V; = Ds, Dz, By - 14001; Bj, Ba, Bs - bec cu oglinda (foto); Modul de conectare acelor tei becur este dat in figura 2 ‘A doua schema propusa, prezentata in figura 3, se remarca prin faptul cA, pentru alimentarea fi, nu este necesar un tansformator de rejea, lueru foarte important pentru unii constructor amatori, Un al doilea avantajimportant al schemei este posibilatea de alegere a numarului de canale (in cazul nostru s-au ales doua canale) Pentru alimentarea montajului se utlizeaza un fedresor simplu, cu dioda 1N4007 §}, prin inter- mediul unui divizor rezistiv echipat cu rezistente de wataj (Re, Rs), se reduce la valoarea de 18 V tensiunea care alimenteaza circuitul basculant astabil format cu tranzistoarele T; $i Tz Cablajul montajului este prezentat in figura 4 Figura 4 A treia schema de lumina dinamica, prezen: tata in figura 5, se remarca prin simplitate si sigurania in functionare. Schema prezentata este clasica $i contine: ~ un circuit basculant astabil (CBA -realizat cu tranzistoarele T+ $i Ta) crt (Mmczor7) obey oy = ee ecto ovr nr axe cuin T won = Figura 5 RADIO Nr.2/1995 29 PeeeL Sattar) Pees > c Cy 3 Ps x @ jyewojny e oral Parr Sn]e Automat zari Oar ey 6 N 3 —€ ° 3 Py Automatizari cc Rae ena -_un registru de deplasare (realizat cu Cl MMc4017); = un circuit de forfa (realizat cu tiristoarele Ths.The,Tha, Tha); ‘Alimentarea schemei de comanda (CBA si fegistru de deplasare) se face cu ajutorul stablizatorulul realizat cu tranzistorul T7 lao ten- siune de 7,5 V. Reglarea freovenjei de oscilatie a CBA se realizeaza din semiregiabilul P+ Circuitu! integrat primeste impulsurile de tact, pe pinul 14. Cele 4 iesiri pentru generatoarele de Curent realizate cu tranzistoarele Ta, Ta, Ts, Te Sunt pe pinii 3, 2, 4, 7 ai integratului MMC4017, Daca se doreste $i o pauza in ciclul luminil dinamice, un canal se va lasa liber. De remarcat faptul c@, in functionarea circuitului nu apar stari de blocare (aga cum se intémpla la schemele realizate cu integratul CDB495)chiar daca nu are prevazute circuite suplimentare de scoatere din starea de blocare. Releu comandat prin touch-control Ulzrecctogantse acomanda alimentares unui ‘consumator prin intermediul unui roteu este prin atingerea unei mici suprafeje metalice (care a fost notata TOUCH, in figura). Prin atingerea cu mana a suprafejei metalice Ing, Dragos Marinescu TOUCH va fi montata eat mai aproape de baza tanzis- torului Ty, iar dimensiunile sale nu vor depasi supratata unei monede, Alimentarea se face cu tensiunea de +12 V stabilizata BV fect mec aoa? 4 TOUCH, potentialul electrical corpuluitace ca tranzis: torul Ty sa se deschida gi ca, prin rezistorul Re potentialul maseisafie aplicat pe baza tranzistoruluiTa ‘Tranzistorul Ta se deschide giel siface ca tensiunea de alimentare #4 ajunga pe intrarea etajului format cu cele doua port trigger-Schmitt din cireutul integrat Ch. De pe pinul4 al crcuitululintegrat Cly,nivelul logic 1" este aplicat pe pinul3 al citcutului Cle a céruiiegire (pinul 1) ccomuta, Presupunand 8 nivelul logic al pinului 1 in momentul anterior alingeri cu mi TOUCH a tost 0, atunci, dupa ce placufa metaica a fost atinsa cu mana, nivelul edu logie va comutain 1”. Aceet nivel logic de iegire va fi pastrat si dupa ce mana nu mai atinge placuta metalica, plcufa metalicd va fi atinea din nou cu mana gi, deci, pe pinul 3 al circutululintegrat Cle va sosi un nivel 1" logic. legirea circuitului integrat Cle comanda releul Ri prin deschiderea gi inchiderea tranzistorului Ts, Din punct de vedere constructiv, placuta metalica 30 2 Hcu093 RADIO Nr.2/1995 Lista de piese Gh = MMC 4099, ie = MMC 4027 Ty = 8C107; BC 251 BC 107, RMI-0G; 1Naoar. 220K: TS Ko 1a; Pa = 68KQ; 47K: 1 nF /SSV - tanta Bibliogratie 1) - Catalog Microelectronica S.A. 2) - Catalog IPRS-BaneasaScheme cu circuitul integrat 555(IV) seria materialelor referitoare la aplicatii ale circuitului integrat 555, prezentam in con: tinuare doua frecventmetre gi 0 punte RC. Frecventmetre analogice Gel mai simplu frecventmetru, realizat cu un singur circuit integrat 555, este prezentat in figura 1. Semnalele de intrare sunt aplicate tranzistorulu Tt care are rol de formator-amplificator. El trans- forma orice forma de unda aplicata la intrare in impulsuri dreptunghiulare. Prin intermediul con- densatorului de 1 nF, aceste impulsuri se aplic& pe intrarea de declansare a monostabilului fealizat cu circuitul integrat 555. Durata impul- surilor generate de monostabil este dependenta de valorile RC. Valorile acestor componente, in- dicate in figura 1, permit masurarea trecventelor intre 0...1 kHz, dar prin modificari corespunzatoare se’ pot masura frecvente pana la 100 kHz. instrumentul indicator este un milampermetru cu sensibilitatea de 1 mA (ET), AMATERSKE RADIO) Tue L ov Figura 1 in figura 2 este prezentaté schema unui frec- ventmetru analogic complet, realizat cu doua cir- cuite integrate 555. Frecventmetrul functioneaza pe principiul formarli impulsurilor de la intrare in aga fel incat sd se obtina o succesiune de impul- suri dreptunghivlare normalizate, care pot fi apoi masurate prin intermediul unui indicator analogic (microampermetru). Semnalul de intrare este mai intaiimitat bilateral printr-o rejea de diode conec- tate antiparalel, dupa care este aplicat la intrarea primului circuit integrat 555, folosit in contiguratie de comparator. Acesta compara tensiunea de RADIO Nr.2/1995 Aurelian Lazaroiu Catalin Lazaroiu intrare aplicata pe terminalul 6, cu tensiunea de referinja de la terminalul 5. impuisurile dreptun Qhiulare de la iegirea comparatorului controleazé rin intermediul unui tranzistor monostabilul realzat cu cel de al doilea circuit integrat 555; Monostabilul este deciangat pe frontui crescator/pozitiv al impuisului, Durata impulsului este determinata de valoarea capacitatiior si a rezistentelor din circuitul terminalului6. Pe durata activa a monostabiluli, la iesirea acestuia (ter- minalul 3), apare nivel H, ce determina un curent are circuia prin rezistenfa gi diodele conectate la terminalul 3. Cele doua diode inseriate stabi. {izeaza amplitudinea impulsuriior de la iesirea monostabilulu, care devine astfel independenta de tensiunea de alimentare. Impulsurile cu durata siampiitudinea constanta (normalizate) sunt api Cate instrumentuluiindicator, a carui deviatie este proportionalé cu numarul impuisurilor pe unitatea Ge timp, adica tocmai cu frecventa impulsurilor. Cele patru domenii de masurare a frecventel selectabile prin comutatorul St, sunt: 100Hz, 1 KHz, 10 kHz, 100 kHz. Comutatorul S2 realizeazd o ,cilatare" a scale), eliminand erorile de citire sub 25% din ceviafia maxima a indicatorului, La frec- vente joase, sub 10 Hz, se pot observa vibrafii ale acului indicator, care ins4_nu Impiedica masurarea frecvenjei chiar gi la 3 Hz Pentru mentinerea precizie) trecventmetrului la variatiile normale de temperatura, se recomanda selectarea condensatorului din cir. cuitul monostabilului la o valoare egal cu 6,8 nF in scopul asigurarii uneitermostabiitati adecvate. Toate diodele de limitare, de la intrarea si iegirea frecvenjmetrului, sunt diode Si de orice tip, de preferinja 1N4148, Instrumentul indicator este un microamper. metru cu sensibiltatea de 50 A. Frecventmetrul consuma un curent de aproximativ 13 mA la o tensiune de alimentare egala cu 6 V (FUNKAMA- TEUR) Punte RC Un aparat prin intermediu! caruia se pot masura valorile rezistoarelor si ale conden- satoarelor este foarte util in practica 4 vera) IC ae) feezd! ek ae ere aC rh ay ex aa uh aCru Ra e@ Automatizari co iM o 4 ° Fy rd e@ Automatizari ne eral electronistilor, Ideal este ca indicatia unui asemenea aparat saifie linear, ceea ce facilteaza $i operatia de etalonare. in schema din figura 3 este prezentata 0 punte RC foarte simpla, cu ingicatle linear. Componentele principale sunt doua circuite integrate 555, un tranzistor BC109 si doua comutatoare prin intermeuiul carora se Selecteazé functia gi domeniul de masurare. Aga de exemplu, cucomutatorui St in pozitiaC se pot masura capacitatiin domeniile: 0...1 nF; 0...10nF; 0.100 nF; 0.1 wF, iar cu Comutatorul St in pozitia A se pot masura rezistente in domenille: 0.10 MQ: 0...1 M@ 0...100 ka; 0...10 ka. Selec- ven{a este egala cu cea a impuisurilor aplicate pe intrarea de declangare, avand lajimea deter- minata de constanta de timp a elementelor RC. Cnd aparatul este folosit pentru masurarea Capacitatilor, constanta este determinata de valoarea condensatorului Cx supus masuratori si de rezistenta corespunzatoare, selectata prin intermediul comutatorului S2b. La masurarea rezistenfelor, canstanta este determinata de valoarea rezistentei Ax si de capacitatea Corespunzatoare, selectata prin intermediul com- Utatorulu: S2c. Deoarece dependenta intre iatimea impul- fon ond ent tarea celor patru domenii de masurare, atat la rezistenfe cat si la capacitayi se face prin inter mediul comutatorului S2. Cele mai mici capacttat ce pot fimasurate sunt de codinulzecilor de picofaraz! iar ele maimicirezistente masurete sunt de ordinul sutelor de ohm Primul circuit integrat 555 functioneazé in regim de astabil; condensatorul C2 se incarca Figura 2 sului generat de monostabil si valoarea rezis- tenfelor gi capacttatilor din circuitele RC asociate este lineard, rezulta ca gi indicatja instrumentului va fi tot lineara, Deviatia indicatorului este corespunzatoare tensiunii medii de la iesirea monostabilului. Pentru ca indicatile instrumen- tului sd nu fie influentate de variajile tensiunii de alimentare, iesitea monostabilului este conectaté La . 52x ie TTT LET, Figura 3 prin rezistenja R1 si se descarcd prin rezistenta R2, Deoarece R2 este mult mai mica decat Ri, durata de descarcare a condensatorului este mult mai scurta decat cea de incarcare. Laiesirea circurtuluiintegrat 555 (terminalul 3), apar impulsuri foarte scurte cu frecventa de 50 Hz, Aceste impulsuri sunt transmise prin conden- satorul C3 la intrarea celui de al doilea circuit ‘ntegrat 555, care functioneaza ca monostabil. La vesirea monostabilulul apar impulsuri a caror frec- 32 RADIO Nr.2/1995 la instrument prin intermediul tranzistorului T1 Careimpreund curezistentele aferente, realizeaza O limitare a impulsurior la valoarea de 4 V. Toate rezistoarele gi condensatoarele folosite in montajul prezentat vor avea toleranta de 1,..2% (cu exceplia condensatorului electrolitic de decuplare a sursei de alimentare). Instrumentul indicator are sensibiltatea de 1 mA (PRACTICAL ELECTRONICS)CUPRINS RADIO Receptor pentru banda de 160 m... Cuplor de antena. . Receptor cu conversie directa in banda de 80 m.. AUDIO Amplificatoare pentru reverberatoare..... .9 APARATE DE MASURAT Tuburi catodice pentru osciloscoape wl SERVICE T.V. Tubul cinescop ,,Trinitron".. 15 SURSE DE TENSIUNE Aplicatii cu TL430 (431). 19 Sursa de tensiune 5+35V/4A cu L296 .. 241 ELECTRONICA PROFESIONALA | Accelerometru biaxial cu lichid magneti 23 Simularea automata a termocompensarii 25 AUTOMATIZARI Lumini dinamice.. Releu comandat prin touch-control .. ‘Scheme cu circuitul integrat 555 (IV)... REDACTOR SEF: ing. $erban Naicu Redactor coordonator: ing. Diana Rotaru Tehnoredactare computerizata: Maria Viddulescu i Consultanti onorifici: fiz.Gh. Baluta, ing. Dragos Benescu, dr.ing. Nicolae Dragulanescu, ing. Cristian Ivanovici, Aurelian Lazaroiu, | ing. Liviu Macoveanu, dr. Ing. Dan Manasiu, ing. Dragos Marinescu, ing. Aurelian Mateescu, ing. Dinu Costin | Zamfirescu, Alexandru Zanca | Editura Teora ISSN 1222-6149 Lei 790AGNOR SOCIETATE DE COMUNICATII $I CALCULATOARE a PSE BUCURESTI Stefan Cel Mare 38 Tel 6100754, 2105943, : Fax 3121004, 3125518 Paging 6384060 cod 3 SISTEME DE COMUNIC PROIECTATE $I REALIZATE CU ECHIPAMENTE PROFESIONALE YAESU, MOTOROLA * stafii radio VHF, UHF * 12, 24, 32, 99 canale 3 * repetoare, accesorii ZETRON, TELEPOINT * conectare retele radio, * module simplex, * sisteme conectare PBX HUSTLER, LARSEN, MAXRAD, CUSHCRAFT * antene fixe si mobile, a * directionale, omnidirectionale } TELEDESIGN, MEGADATA, + H MOTOROLA * modemuri radio, * transmisii de date pr i AIRLAN SOLECTEK H TEEEE] *interconectare LAN / Ethernet, : * plici retea, hub-uri, bridge-uri PANASONIC, AT&T *centrale telefonice digitale, * acces radio prin DTMF * faxuri / telefoane inteligente GARMIN, MAGELAN, LEICA PANASONIC, MOTOROLA * receptoare GPS, accesorii