. prin i) @RADCOM Str, Gara Herdstrau, nr. 2-4, Bucuresti Telefon/Fax: 212.10.39; 212. 10. 68; 21222.37 Sisteme gi echipamente profesionale de radiocomunicatii: = statii radio portabile, mobile si stationare - achizitii si transmisii de date “- sisteme de trunking - repetoare - sisteme de paging localCalitate si competenta jerseverand in actiunea noastré de prezentare a celor mai bune reviste ten- nice roménesti, va propunem azi doua dintre »Misterul” reusitei lor? Acelagi, de secole, cu al tuturor lucrurifor de valoare’ create de om: valoarea creatorului transferata creatiei sale. Pe acesten Siig stehmica” si mai recent aparta | 48 © parte managers de excepie’ loan Abescu PC World Romania’. Aceste publicati nu au | (,Stinfa gi tehnic&’) si doamina Mihaela Gorgdcov (.P.C. World"), respectiv Een km edactorii sefi: doamna Voicnija_Domaneanju iT nevoie de nici o reciama, ele recomandandu-se | singure, prin conjinutul or extrem de viu 5 actual insotit de 0 prezentare grafica de excepiie | Suntem sigur ca aceste doud reviste (ale caror coperte pe luna octombrie ac. ie feproducem) impodobesc deja biblioteca dvs (alaturi de revista RADIO, sperém). Prezentand j informaliia zi din lumea stinfe,tehnicii gi cin cea 2 computerelor, precum si informal clasice, de | feferini, cele doua publicajl 1aman reviste de colecti. neperisabile, Sunt cu adevarat coud Publicalii moderne, comparabiie (poate fiind Eniar in avanta)) cu cele mai reugite reviste simiare din farile puternic industralzate STIMATI steptém pe adresa redactioi, CP. 7 ~ lucuresti (cu menjiunea .Pentru revista RADIO"), in vederea publicarii, articole inte- resante din domeniul electronicii, cu 0 pronuntatdtendinjé practica, aplicativa Articolele trebule dactilogratiate {ia doua randuri), desenele aferente fiind executate cu tus pe calc. Este preferabil ca montajele sa fie insotite de cablaj. RADIO Nr 1 1995 GStinga gi tehnica") fi tespectiv lon Diaman (-P-C. World"). Oameni impatimiti de oresa, a caror competenta se traduce i- mediat in calitatea ublicatilor lor gi in bucuria tititrior. in conditiile in care presa, mai ales cea tehnica §1 de specialitate, trage Obloanele, cei doi ma- nageri igi maresc numérul publicafillor: revistele An- ticipatia si Psinologia (domnul “Albescu) si fespectiv Computer World” si” Telecom’ (doamna Gorodcov} Deci se poate! Noi, alatun de numerosii for cititon, le orm sd mearga nates fetinem pumni Penta c revista RADIO merge pe urmele celor mai bun, sperand chiar 5: ‘ntreaca, dar numai cu ar- ‘mele fait-play-ului! Serban Naicu Redactor Set CITITORI Obligatoriu articotele vor fi insofite de bibii ogratie.Solicitam, de asemenea, din partea autorilor 0 fotografie alb-negru impreuna cu 0 scurta notd biograficd precum $i adresa $i felefonul de acasa (eventual si de la serviciu). Materialele nepublicate nu se restituie. Autoriicu cele mai multe articole publicate in ecursul unui an vor fi premiat.Exell ar. “e Radio ¢ Radio « A Pilon Bo dc) dio @ Radio # Radio ® Radio « Excitator BLU-PS 1,5 MHz Radiocomunte ‘¢ Casitort, un copil Eparate de macur Mihai Codarnai Tirnemistunie cu band lteala ured 3 purtatoare suprimata (BLU-PS) fac parte din categoria emisillor modulate in amplitudine (MA). Aga cum se cunoaste din literatura de specialitate, acest mod particular de MA Caracteristici distincte fata de modulajia .clasica" ultiizata in cazul transmisillor destinate publicului larg. Avantajul esenfial al sistemului BLU-PS, in comparajie cu MA consacratd, consta in randa- mentul mult mai mare, datorat faptuluicd aproape intreaga energie radiata se concentreaza in spectrul de frecventa al informatiei transmise. La transmisile din benzite radio de unde fungi, medi gi scurte, in care se foloseste MA, energia radiata in eter se distribuie in doua benzi laterale. (ce contin de fapt aceeasi informatie) si in punatoare care, desi nu contine nici o informatie, este prezenta,indiferent daca este sau nu modulata. De asemenea, raportulsemnal/zgomot (S/Z) este mai bun in cazul transmisiilor BLU-PS fata de MA, in aceieasi conditi de receptie. Dezavantajul principal al sistemelor de trans: misie ce utilizeaza BLU-PS este complexitatea ‘elaliv ridicata a procesului de modulare, precum si necesitatea folosiri la ,decodare” a unui recep. for mai deosebit decat Un aparat de radio de uz taig. Din acest ultim punct de vedere, radiorecep: toarele de trafic au o selectivitate buna, iar modalitatea de refacere a informatiei transmise consta, in general, in ,bataia" semnalului de frec- venta intermediara Fi (Ia receptoarele super. heterodina) cu un ait semmnal de fa un oscilator suplimentar a carui amplitudine trebuie sa fie con- stanta, iar frecvenja sa fie apropiata (reglabila) de ea a canalului de Fl Exista trei moduride obtinere, la emisie, a unui semnal BLU:PS: cu refele de defazare, cu fitre mecanice sau fre cu cristale de cuar, $i tim © combinatie intre primele doua RADIO Nr.1/1995 ut in Bucuresti la 10 aprlie 1987. ‘* Absolvent al Facuitaii de Electronica si Telecomunicatii, sectia ‘promotia 1983, 4 uot de aco ehnieg de apocitate, colaborator yi racator a revistei,Tebrium’ intr an 1984-1892 bby - sportul, despre care se spune ca se practica in papucl gi in halai de casa" radioamatorsmul. ® papers ® Alte pasiunit arte ¢1 sport, in general # Domeni de activate n care gia oxeretat protesia: proiectare ei unre im funeiune de, echipomen fe elect, reparai SV contal slecttonice, proiectara si feslizare de ing. arate electronice péntiu determi f ‘ '¢ Locul actual de munca S.C. ,METROLOGIA” S.A, Bucure io de tracfiuke electrics, roparati in Ehimice Deg! se incadreaza in cea de-a doua categorie amintita, schema ce urmeaza prezinta interes eoarece iese putin din tiparele cunoscute ale e citatoarelor BLU-PS (sau SSB - Single Side Band, in limba engieza) cu fitru mecanic dé 500kHz S-a ales aceasta varianta findea raspandi {in randul radioamatoritor din Romania a filtrelor mecanice de tip EMM. fabricate in CS! (fosta URSS.S), a cunoscut 0 arie larga. Fiecare dintre aceste filtre industrial se caracterizeazé prin aceea ca functioneaza numai peo anumita banda laterala, fie inferioard, fie Superioard, in functiz de tio $i de cristalul de cuart de purtatoare cu care se livreaza acestea In general, lucrulin BLU-PS in ambele benai (superi Dard 3) inferioara) se face cu cate 0 pereche fillru-cristal, corespunzatoare benzi' dorite {excoplie facand cazul in care un utilizator deine doua cristale de cuan de purtatoare decalate i frecven{a, comutabile pentru ambele flancuri ale unui singur fit). ‘Schema, degi este ceva mai complexd, are doua avantae majore, gi anume: utilizeaza un singur filtu si un singur cristal de cuan de puitatoare pentru ambele benzi de lucru BLU-PS-| (iferioara) si BLU-PS-S (superioara), iar frecvena de iegie din excitator este detrei ori mai mare dec&t frecventa de baz a fitrului Pentru o intelegere comoda a principiului de functionare, sa urmarim schema bloc din figura 7 Excitatorul BLU-PS este compus din doua mixere echilibrate M1 $i M2, fitrul mecanic @, un fitru LC acordat pe 1,5MHz si doua divizoare de frecvenfa, in cascada, atacale de un oscilator pilotat cu un cristal de cuart La intratile mixerului M1. sunt aplicate doua tensiuni alternative, una de radiotrecventa (RF) avand fo=500kH2 gi cealalta de joasd frecventa (JF), corespunzatoare modulatiel in amyplitudine provenita de la un amplificator de microfon sauJF tt f a M foot M f 1 sors lat pe 2 j 500 kHz ff 134 BLu-Ps dela un gompresor de cinamicd: Dups acest prim mixer echilibrat, la iesirea spre fitrul va rezuta un semnal A modulat in amplitudine cu urtatoarea suprimata si cu doua benz laterale, ELO-PS. Spectral de trecyenta ocupal va fide la for, pand la £3 gi de la f3 la fort (f, nu este 0 flecventa singulara, ci reprezinté cea mai mare frecvenja din specirul audio vocal transmis $1 {re so'intinde practic Ine 300 He gi 3000 Hz}, Spectrul rezultat BLD-PS este prezentat in figura 2a, Dupa trecerea prin fitrul @ semnaiul de legice va avea specirul de frecven can fgura 2.8. In funcjie de poaiia relativa a frecventel purtatoare in raport cufiancurilefitrulu (sau aflancurilor fata de purtatoare), va rezulta banda laterala superi- ard Sau cea’ inferioara desenalé punctat. Se poate afirma generic c& fa'=fa+ fy (Sau fs'=fo-f) in mixerul echilibrat M2 se face produsul dintre semmnalul fs' si unul dintre semnalele de freoventa fy si fa, in functie de pozitia comu- tatorulul K. Spectrul rezuitat la iegirea sa va fi pozitionat fie la ffs, fe la fafa: Conform figuril 2c sau 2d, Deoarece fi =2MHz, fo=1MHz, f=S00kHz, iar fifa, tunel spectul cuprins Ire tr (o+) ty este foarte apropiat de cel cuprins intre fafa $i fa#fs+f], Domeniul de frecventa ocupat de Semnalul BLU-PS (considerand ambele benzi laterale) este ingustin raport cutrecventa centrala de 1,5MHz si nu depageste 6kHz. In aceste conditi, utiiz&nd un fu frece-banda LC simplu, acordal pe 1,5MHz, acesta va lésa sa treacd ealterate ambele ,benzi laterale” si va atenua foarte mult componentele nedorite situate la SOOKHz $i ia 2,5MHz, Daca se utiizeaza un oscilator cu frecventa f1=2MHz (pilotat cu un cristal de cuan), atunci conform schemei bloc din figura 1, prin doua divizari succesive cu 2 se vor obting si celelalte goua semnale de trecvent: fg=500kH2. laté cum numai cu un Singur cristal de cuer pentru ,purtatoare” si un singur fitru f k — BLU-PS-1 ; BLUPSS RADIO Nr.1/1995 / ig 500kHz rmocanic. pine simp comutare, se va putea Jucra in BLU:PS succesiv in ambele benzi “laterale. in schema detalata gin figura 3, nedetinand un cristal de 2MHz, am folosit un rezonator cu Guar de aMiz. a cérutrecveptd am divizato de 30ori succesiv cu2 (divizare 2°=8) pentru a avea semnaie dorite, ‘Oscilatorul cu cuart este construt dupa o schema Colpitts cu tranzistorul T1 in conexiune colector comun”. Deoarece semnalul de RF din emitorul dispozttivului activ amintit nu are un nivel suficient_ de mare pentru a ataca direct primul bistabil B1, el va fi amplificat de tranzistorul T2. Colectorultranzistorelui T2 este conectat direct in intrarea de tact a bistabilulul JK de tipul MMC4027. lesirile Q si @ ale acestui bistabil fur- nizeaza semnale dreptunghiulare in antitaza gi de freoventa 2MHz. Acestea sunt aplicate intrarii de tact al celui de-ai doilea bistabil 82, respectiv unui circuit formator de semnal sinusoidal. in con- Iinuare, cele doua bistabile B2 si 83 au aproape aceeasi configuratie de intrare si iegire (de la uimul bistabil nu se utilizeaza decat iesirea O) Formatoarele de semnale sinusoidale din iesirile Q ale divizoarelor au aceeasi structurd, Figcare este constituit din douacircuite rezonante LC, unul serie si celalat derivatie, acordate pe frecventele de iesire din bistabil Circuitele rezonante serie suntL1-C9, L4-C11 BLLZONg, far cole derivate 12-C10, L5.C12 91 8.14, Semnale corespunzatoare celortreifrec- vente de mixare sunt culese de la fiecare formator prin cate un cupiaj inductiv cu circuitele acordate derivatie. Aceste Cuplaje sunt figurate in schema prin bobinele L3, L6 siL9. intre rezonatorul EMS sicel de-al doilea mixer M2 este intercalat un etaj de ampificare ce va compensa pierdetile provocate semnalului BLD-PS de cate ,procesarea” acestuia prin filtrul mecanic. Amplificatorul contine un tranzistor T3 3° . 3 CJ iva e 2 SI S id ey 2 I 6 oa . - 3 3 x ry OR MER rl morte) Ceri Marl lio) fet (S00kHz) c 4 I hi fr-fg0 fy (1,5 MHz) (2MHz) fy+tg (2,5MHz) spire $i n7=ne: spire Acordul exact al circuitelor for- matoare de semnale sinusoidal si al transformatoarelor Tr4, Tr5 $i Tr se va face odaté cu punerea in functiune a intregului sistem. Pentru aceasta este nevoie de un oscilo- SCOP a carui banda de trecere a amplficatorului de deviatie pe ver cala sa fie de cel putin 1MHz sau, in cel mai defavorabil caz, se va folosi un voltmetru electronic de RF. Dupa verificarea functional os- Cllatorulul cu cristal de cuar, gi a divizoarelor de trecventa, se va trece la acordarea formatoarelor de semnale sinusoidale. Cu oscilo- Scopul (sau voltmetrul electronic) brangat succesiv pe nductanfele de cuplaj L3, L6 $i LS, (fiecare va avea un numar de spire egal cuo zecime din cel corespunzaior bobinei cu Care se cupleaza) se vor pozitiona miezurile bobinelor L1-12, L4-L5, L7- L8 pentru obtinerea pe ecran a unor fh-ty pty tg A (S00kHz) (1MHz)_(7,5MHz) = forme de unda cat mai apropiate de un semnal sinusoidal (un maxim de tensiune pe voltmetrul electronic) Daca este necesar, in functie de toleranjele condensatoarelor C9- C10, C11-C12 51 C13-C14, se vor adauga in paralel cu acestea co densatoare de Capacitate mai mica Sau Se vor inlocui cu aitele de vaion fy-f3 (fy +43) (1,SMHz2) Fig.2 pe frecventa de S00kHz. Ca detaliu constructiv, se mentioneazd ca | bobinele (inclusiv transformatoarele AF) Se. vor executa pe carcase cu miez reglabil de ferita de la circuitele de frecventa intefmediara MA ale teceptoareior Mamaia", ,Albatros”, .Cora’, .Pescarus’, .Alfa", Solo’ 100", .Solo'500” etc: Pentru bobinaje se va utiliza acelasi tip de con- auctor ganume sama cin CuEm 270.08... Bobinele L1 si L2 vor avea inductante egale Lisl2=27UH, L4=L5=55uH, iar L7=L8 =L10 L12=110H. Orientativ, numarul de spire corespunzator fiecareia dintre bobine va fi jn conexiune emitor comun, cu sarcina acordata | | RADIO Nr.1/1995 mai mici ‘Acordul transformatorului Tr4 se va face dezechilibrand primul mixer M1 prin scurtcircuitarea punctului A din Schemala bara de alimentare de +12V (far semnal modulator de JF). Se va conecta osciloscopul in Secundarul transformatoruiui amin- tit $i se va proceda la acordarea pe maximum de semnal intimitete permise de ,tragere* a frecvenfei oscilatorului cll cristal de Cuan, tot Cu punctul A conectat fa bara de alimentare, se va retusa pozitia condensatorulul timer C1 pentru agezarea npunitoarei” de 500kHz la 2008 falade valoarea Maxima a unui semnal modulat prin filtrul EMO {este necesara cuncasterea exacia a caracteris- {oi de revere a fit, pozta in fecverta a flancutior acestuia gi, evident, a pozitiei frec-- venje! de S00kHz in raport de acestea). Pentru acest regi] se va conecta osciloscopul sau volimetrul electronic la iesirea din fitru Se va trece in continuare la acordarea trans- formatorului TiS, prin introducerea in prealabil a unuisemnal modulator cu ampitudinea de 4,2-4,5V §ifrecventa de aproximativ 1000H2 la intrarea JF{se va deconecta punctul A de la bara de alimen- fare). Tot in aceleasi condi se va acorca $i transformatorul 6 Anularea purtétoarelor" de 500kHz se face ard semnal modulator la intrarea JF, iar punctul ‘Anu se va mal conecta la bara de alimentare. Gu osciloscopul (sau voltmetrul electronic) conectat in secundarul transformatoruiui Tr4 se pozitioneaza mai iotal cursorul potenjiometrului glabil R10 pentru un semnal minim ta bomele de intrare ale fitrului . Apoi se modifica valoarea condensatorului C16 pentru un mini- mum minimorum. Identic se va proceda si in cazul semnalului de mixare de 2MHz (sau. de 1MHz), regiajele ‘executandu-se din R17 $i C23, iar masuratorile se vor face in secundaru! transformatorului T'6. Lista de componente AI=10K22, | Ct=10=40pF, | C18=910pF. L1O=110¢H, R2=10KQ, C2=220pF, | c19=4,70F, Lit idem L9, Fa=220K, | C20=0.10F (plachetay.|LI2=1104H, Re=180, | car=o.47uFiplachetd.) UI3=L11=L8, A5=22K0. c22=8108F, Lises7H 6=10K2, R7=5109, 23-2 12pF, (gproximativ 20-22 spire peony Crone hecteay | Geasnog | Shseate nds Poe F9=5102, C8=100uF (tantal), ©25=4.70F, celelalte bobine): 10=2500 «| co=zzopr. 26=200pF: Li5=456 spice: RI1=5109. c10=220pF, Li=250H, 01=02=03=04=05 RI2=9100, (C11=470pF, L2= 25H, =D6=D7=D8=1N4148; RIB=4,7KQ2, c12=470pF, L4=55H, qT 214; ai B1=82-B9~1/2 Ara=1000, pF. | LB 5suH. oe Ris=1000, 1 0pF. | Urettontt, ieee RI6=5102. C1S=2qF/I6v, | LB=11GUH 3, L6, Lo] SCE] 17=2500, 016 =2+12pF, vor avea fiecare 1/10 din| 4, «ome Oe oY oumarul de spire al bobinei | 4° 4 Hz. Pre=s102: O17 =109F. Cuvare soni supe, | Serer eee eee eres RADIO Nr.1/1995 5 Pose mt Tso mT tse ee ml Leer a) ° D Ps Fy f . D Fs = 3 . zi Fy = Sj . a & E Ei . D » — 3 ee FY) Fy os ow Cc pa0 @ Radio @ Radio @ Radio @ Radio @ Radio @ Radio @ Radio @ Radio ® Radio # Radiq eo BOBINE ,,STRIPE LINE“ oe Ds bobinele construite prin teh- ing.Florin Balan, YO7LBX nica STRIPE LINE” pot fi Ded.cm D realizate efectiv sub diverse forme, cele 710 id mai uzuale sunt de tip circular, patrat, | o Sau combinatie de circular si patrat, acestea calculandu-se usor folosind |g 9 Tomogramele, exactitatea find mai \ mutt decat satisfacatoare, 7 Facand o paralela, putem arata asemanarea intre calculul bobinelor 6 Cconstruite prin metoda ,STRIPE LINE" 135 z caiculu! bobinelor plane de sarma. iferenja consta in aceea ca largimea . , pe placa de suport folostalafabicarea : Eobineiorplanedessrmaestemntuncya |, ~~ , de diametrul mediu al firului bobinei, iar ~ ’ 155 rgimea intre spirele realizate pe placa ye imprimata este in general egala cu du: C iu gto. | y simsi S firului Ww mirostip De ase. menea frecventa +2 de luc |” Od LW 33 Crest de faieuine . pana la Ordinul }141 47 | % Den {| ¥ siona 7 fea be: |, 2 io bi 2 nelor qd i 132 “STRIPE \ tine de L=025Wi o+any{® }aa? tip cirou- Fig.2 far gi Bate ta in | els0" se alege 40 mm, iar cel mal mic diametns ste data in | iroitor ce alge, panttu comodtate, 10 mm figura 7 @ $i Mai @ necesar de stiut numarul de spire ,W", Ne propunem ca exemplu sa celculam 0 bo: bina circulara construita in aceasta tehnica cu L= 1quH. Gel mai mare diametru ex- terior al bobi- Fig.1b RADIO largimea firului microstrip S* si abaterea “Se inte centrul C1 si C2 al semicercului bobinei Nomograma pentru calculul nr. de spire .W' al bobinei este data in figura 2. Calculam D+d = 40 + 10=50 mm=Sem, iar D/d = 40/10 = 4cm. Pe scala ,Did" gasim punctele corespunzatoare gl ie unim printt-0 inie dreapta (intrerupta in figura 2), dreapta ce intersecteaza si verticala ajutatoare. Acest punct objinut pe dreapta Nr.1/1995ajutatoare se uneste cu scala inductantelor Liar Prelungirea dreptei intersecteazé scala .W’ objinand asttel numarul de spire (8). Stiing D+d", ,D/d" sau ,L" pe scala nomogramelor, se poate mari x 10 ; x 100 of_stind .W" se poate face gi corespondenta in V0 sau V 100 Largimea ,S" in mm a firului microstrip 0 cal- culam cu formula: $ = Sa = (0-0)aW Diametrul izolatiei ta .firul microstrip" al bobinei .cix" = (0-d)/2W, objinerea rezuttatuluise ‘Olunjesie fa cea mal apropiala valoare super- ara Cunoscuta 0,5; 0,75; 1,0; 1,25; 1,5mm, etc. Sa = (40-10) 4x8 = 0,9 mm & A. 0s 085, 0,78, 7 0,6 054 05 0,36 0,28 02 | 012 Fig.3 La cele mai mici, cunoscind Sq ==>SR = S Pe cablaj, partea superioara a semicircum- ferinfei se construiegte din centrul Cy, iar semicir- cumterinja inferioara din Ce. Distanfa Sr se face, Pe cat posibil, cat mai exact RADIO Calculand bobina circularé dupa formula L = 025. we @+d)o(9). 10:9 ou date exsterte 4 cm; d = 1 em; W = 8; Did = 4; p(O/d) = 18, 61 L= 10°, 0,25.64.5. 18,61 = 1488. 10°H = 1,48 WH, cu 0 eroare neglijabilé de 0,08), in cazul bobinei STRIPE. LINE" de forma patra, ea se calculeazé dupa nomograma din figura 3, Rezuttate bune se obtin folosind formula dupa care s-a construit nomograma, aga cum am caloulat, de fapt verificat 1a bobinelé .STRIPE LINE" de tip circular. Asttel sting ,A” = 30 mm gi -a° = 11 mm, in cazul nostru: & = 0,36 ar (0,36) rezulta din tabelul2 gi este egal cu 8,36. deciL = 109-W2-A-1(2) = 109-363 8,36 9H a4 10-20em g Le oT of G a Fig.4 Cao apical praca iatennica microstip se prezinta calculul $i constructia circuitului oscilant, {insistnd asupra bobinel) la microemijatorul din figura 4 Ne propynem sa construim 0 bobina STRIPE LINE*patraticd luand in calcul urmatori parametii: A = 1,2cm, a = 0,45 cm iW = 2,5sp; din tabel (3) = 8,75 L= 106,25 128,75 = 65,625: 10H =0,065uH_ calculam frecventa circuitului oscilant ta rezonanfa dupa formula lui Thompson: unde C este un trimer de = 0,311.10°Hz 6.28-V0,065610-4 10-12 = 311 Miz, iar 1 208MHz 2 6,28-V0,0656 10-99 10-12 Nr.1/1995 7 . Py Fr 2 ° x Ss 3 . ae e By — 3 . D Fe . ee) ES fs 5 z 6 . a Fa ese eT ey° < = io Ls e a) BI S ie . = oI iS oc e & 3 oI c oy ° 3 oy c ey a I Gi tg O a Eo} a iq . os Es} oI iv . ic 3 oi x OS C cd a x O Sy os] Banda rezultaté nu este convenabila si pentru a cobori frecventa de rezonanta a cit- Cuitului, putem sa marim inductanta (marind nr. spirelor) sau valoarea condensatorulul Luand W = 3; A 21,500 a a 0.45; 03 A >L = 81414 Mannd gi conden varianta standard, ‘9 MHz deci banda fezultata acopera atat banda de 144 MHz acordata radioamatorilor cat si norma CCR $i deci se poate ascul- taintr-unrecep- tor MF ce are norma C.C.LR 80-108 MHz, Din motive constructive si anume forma Fig.5 circulara a suporturiior de microfon si pentru a introduce intregul montaj in acest suport, a trebuit s& apelez la bobina cir- culard. ‘Avand ,0" impus de 4 cm $i .L* calculat la bobina patiatioa = 0, uH am ales W = 1,5sid gt) 79 satorul trimee fa 10+ 49 oF =f, = 155 MH Sif, rezulta banda 70+139 MHz ce include de asemeni banda C.C.I.A cu posibilitatea de acor. dare in toata banda pentru a se putea evita stale radio MF Pentru cei ce poseda un radio constrult dupa norma 0.8.1. 65-73 MHz si avand in vedere c& raza de actiune a microemitatorului este de cativa metri sinu se pune problema ,bruieri" posturior MF, va trebul sa modificam’ circuitul oscilant pentru a cobori frecventa, marim trimerul de la 4040 la 30+60 pF (eventual adéugand un con- densator ceramic in paralel) pentru a nu modifica nr, de spire, (aceasta ar duce implicit Ia micgorarea spatiului pentru montarea pieseior) Pentru C1 = 30 pF, fy = 80 MHz si pentru C2 = 60 pF, t = 57 MHz deci se acopera banda O.LR.T pentru MF. Cablajulimprimat pe plac cubu placata si ‘montajul Sunt date in figura figura 5. Nota Cablajul pentru microemitator este dubiu placat pentru a avea o manevrabilitate bund a pieselor pe cablaj! Forma finala a microemitatorulul impreuna cu carcasain care se introduce o baterie RS normala de_1,5V $i antena telescopica de 10-15cm, sunt aratate in fotogratie. Bibliografie: 41) Radio 11/1976 2) Tehnicke Novine 10/1985, 2.5 cm =>D+d=69am D/d = 1,38, iarp (D/d) 33 gideciL =0.13H. Fotosing un irimer de 10-40 pF fia [vos] zee ass |is [veo] esr Joos Jase ase [oo [ous es [ro [oo [res pos] 06 [31.5 [2076 [20 50 20 72]23 5|21.75|206 [1058 17.08 1038] 1678] 5.22 Tabelul nr.1 A Jos Jos Jove Jove Joss [oss Jos Joss Joss [ows [ows Joa Jose Joao [ove [az [or [ore wy [arse 25.11 [i9.a% +757] 16.19] 494 [sae] 126 [1151] 1075 [e068 200 ja3e [768 |70 lease] [005 Tabelul rir.2 Foto RADIO Nr.1/1995& Convertor de sunet & ontajul prezentatin figura 1 serveste la receptia sunetului_bistandard (6,5 MHz in OIRT si 5.5MHz in CCIR) cu ajutorul receptoarelor de televiziune prevazute din constructie sa receptioneze o singura norma, fara a se modifica schema cai de sunet. Acest lucru este foarte uti acolo unde, din cauza miniaturizarii, inter- ventiile in schema intema a TV sunt foarte Intrare sue +12.918V Fig.2 dificile $i riscante. Fittrele ceramice de la intrare (F1 si Fa) sunt de tip MURATA, fiind acordate pe frec- venjele intermediare II sunet pe care dorim Sle receptionam (6,5MHz $i5,5MHz). Deci, din semnalul video-complex de la intrare se selecteaza doar aceste doua frecvente in termediare de sunet. Tranzistorul reprezinta un mixer autooscilant (pe frecventa de 1MH2z), in colectorul sau rézultand, in urma RADIO Nr.1/1995 Ing. Serban Naicu fenomenuiui de ,bata’, toate combinaile posibile intre aceste trei frecvente (1MHz, 5,5MHz si 6,5MHz). Filtrul ceramic de la iesire (Fs) este acordat pe aceeasifrecventa ca si calea de sunet din constructia televizorului. Prin el va trece, din multi- tudinea de frecvente rezultate, numai sem- nalul de sunet pe frecventa sa de acord, care se va aplica in continuare caii de sunet din TV (ramas& nemo- dificata). Bobina este de tipul mini- aturé 7x7mm si are doua infasurari: Ly are 9 spire bobinate cu. conductor din Cu-Em @ 0,08mm, iar Le are 90 de spire’ Cu-Em © 0,08mm. Alimentarea montajului se face de la o tensiune continua de + 12V++15V. Montajul se intercaleaz& in calea de sunet a TV (la intrarea in AFI) si nu necesita nici un reglaj in figura 2 este prezertat lesire cablajul (att partea placata cat $i cea plantata) la scara 1:1 Bibliografie: B Amatérské _ Radio-pro Konstruktéry, nr. 6/1989. Dy > Fa = 3 . > ra S . es 3 . > ra 5 3 . z a r . . . b= S 6 a > ra La 3 . a rs . > a 3 . Pdo 5 Fa Bi ¢ 5 a 3 ¢ . 5 = Bi < ‘ a 3 5 ? 5 5 cd 5 a 4 ‘ 5 = < 5 5 4 eH 5 5 a < 5 B a 4 = . a @ PReAmpPLiFICATOR AUDIO CU CL. @ in prezent lucr executiv. ‘© Casatort, 2 copii a ‘Aurelian Mateescu \ ~ I: prezent, existé numeroase scheme de preamplificatoare co utilizeaza circuite integrate de uz general (amplificstoare operational) sau cireuite specializate (de zgomet mic, distorsiuni reduse etc). ‘© Colaborator al revistei,Te ‘# S-a nascut la 8 mai 1950, in Bucuresti ‘¢ Absolvent al Liceului lon Neculce ‘de Masini gi Util de constructii din cadrul Institutului de Constructii Bucuresti, promofia 1974. ¢ Practica electronica aplicata din 1963, in domeniile receptic radio, constructii aparatur promofia 1969 ial Facul audio. : la A. M. Electric Service SAL, ca director jehnium" pe o durati de pesto 10 ari ~ corectie de frecventa tip ,LOUDNESS” conectabila, ‘cu un comutator monopolar comun ambslor = reglajul este efectuat electronic, cu ajutorul uner to dt Teor” 7 Rour lEta Cast controfat® A273D Pot fntiometrul elecirénic 10| [Alimentare] | Ueto pe etgje de intrare comand i T Eta] cdstig 1h lcontrojat ca ca comanda LOUDNESS Potentiometru Ls stonga electronic 6 pot fi ugor procurate din comer, piose de schimb pentru aparatur circuite integrate, A273 gi A274D realizes: ‘urmatoarele funct regal volum balastlisitonuli teoverejoase ‘31 nate) cu ajutorul uno potentiometre simple, cu Caractetistica liniara, comune ambelor canale; ween eee 10 RADIO Nr.1/1995 ampliicatoar operafonale cu eBgtg comandat ener ~ reglajelefuncfunlor se fac tn conciile asigu ‘inet pla mal de rela. = se aimnd complet zgomotul produs de cursorul eteriometrulul pe pista rezistve, 30 Bfligarea potentiometretcr duble 91 0micgoroazi ~ se asigurd un coeficient de distorsiuni scazut ~ 0 utilizeazé un numér redus de componente sul DiLeu 16 torminale din plastic. Caracteristicile electrice principale ale celor doua circuite integrate sunt prezentate in fabotul rv. 1 Fosta firm FT care produce ci- cuitele integrate prozentate, mai produce gi un at ct cuit avnd indleatvul A15240. Acosta reunogte Int capsuld de paste DIL-18 toate functiunile celer do cheuite integrate 2730 $i AZ74D. Aventajul ut circuitulut esto logat direct de compactitatoa montajulul ¢a 91 do obfinerea unui rapor semnal/zgomat fparie bun, Principle caracteristiehnice sunt prezentate In tabolul ar. 2. tungimea traseelor co necesita r9 ¢1 sunt consibile la. captarea brumului Ginvautafrea raporuha somnal/ yomo0% Amplificare 30 188)" [upt ; ry , 20;-4Y TTT IV} | | 10 ; 24 dll oll | 10% 10 10" 102 Fe) Regloj Balance [dB] j2 Nivel semnal uti (dB) =a0=20—— 0 Fig.3 RADIO Nv.1/1995 ah) c oO Fs © a ro ro ps A i) . a a 3 e pa i es i) . po 5 3 . Ee rc} oO Es a rc) . > rc) . 5 AOTC Lh aT)pre ie ie Ween eee ie Lea Par eine erie trie th Heme Chee eet) Se ane Se IN1_IN2 ee i zy se m——_—b a edcr _ 39k 39k “sf fib 39k 39K inalte Ampliticare AB,7 BASS, TREBLE tas) fT Ay Aer-f7 18 Ua=tSV UyyeO1V ff te 1 Uz, Uyg 0V UzUr2et¥ ' ' wT 7 i ; itl H 0 | : os LU f | | -10 LM * te 102 108 10% 105 fla] Fig.5 Awe eee RADIONDI/1995 tthe terete tenes 12Amplificare BASS, TREOLE {a8} Por | i L_LOI Aa uz ov N 10} | 5h a Fig.6 Amplificare (8) SNRa BORN GaarNonnae Uh a Uh hae Le MNT oak ae fol 1 293-4 5 6 7 8 39 10 Upint2(V] Fig.7 AREA RARE ES RADIONTA/1995 tet tneeeneeeeee e > = = 3 . > ° . Po © = 3 a > c 135 oF z 5 ey 4 < 5 ° s 3 < Py A gi 4 . a Ed ° ° < ° ° 2 a f 4 5 ° 3 4 5 5 3 5 4 5 © RS 5 a 5 Amplificare (dB A27e0, 16 | frecventa f=40Hz. 14 | Uae isv 12 | Uyne0,1V 1 1 PDEN GeaRNONEA®S ey Oa Uping LV] En few {1 ]erouer oncht azo ST seal aoe Fig.9b 145 S . > 3 5 . > a 5 . S Fs 8 . iS Fig.10 nye aml Titilzrizr Cte OfuF OiuF O,1uF Volum Bass Treble Balance Potentiometrii. 4x 47ka lin Fig.11 eee ER EEE EE® RADIONTI/1995 ttt tet te ee eeeee 15Tensiune ° de zgomot ° "300 “ Unoise 5 (pv < 250 . A 250 3 a 150 ao e is 100 < ny 50 cS | 754 3 oLt l re? —40-30-20-10 0 10 20 Py Castigul in tensiune ° Au [dB] 3 EI Ey i ry Fig.12 eS u s our!) 5 5 doops ToT oo Pa | \ i} LI aan — . 7 5 4H 3 |_| ? < i IS = i 5 EI ey y loursF TT Ua=12V, 15V THD= 1% 0 | CELL tT 234 681% 234 680 234 680% 23 f (Hz) Fig.13 SEER BADIONTA/1995 ttt ERR Tire ey 16Castig Auldi) 286-F so Ugfmax] [it T |Ua=18V A1524D/ E 16 tl Loudness OFF ei at tT — P 8 | rit _| € 4 1 i = { id 0 ty ed a mtr oa “8 re A ~12 |—- +} iS ert r 5 - el : { < | min, [ -26 i : | _ - = 2g ALT TTIT L | TT TTT TT 2 234568% 23456580 234568108 2 3 = f (Hz) - z Fig.14a a 8 Castig o Ayld81 - tc} . 3 G ° > Ss a ll } z 3456 80 23 Fig.14b Aenea eee RADIONTI/1995 ttt tte tet ene AOS Lh rh a 17Oem Se We LKm Me Atel Sar WiKe Te Hio @ Audio © Audio @ Audio ® Audio © Audio e Audi Tabel nr.1 - Caracteristici electrice A273D, A274D totale ** RADIO Nr.1/1995 Parametrul Nota-| UM Valoare Observatii ‘A273D Tensiunea de alimentare | Ua |_V 0+18 recomandat 135+ 16,5V TTensiuni maxime pe pini | de comanda pin 12 Ure} Vv 12 pin 13 Urs | Vv 12 ping us |v 3 impedanja de sarcina_| A_| K@ 47 Consum tipic 1 ta_| ma 30 max 40 mA THD THO | 9% tipic 0,3 Uw L=Uin n= 1,0V Uour -=Uout n=1,0V f=10KH2t20H2 Louoness=OFF _| Regiaj balans 8 | __tipic 67 0B Tensiunea max. la intare | Un |_V 1.0 Aaz74D |_Tensiunea de alimentare +18 recomandat 13,5165 Tensiuni maxime pe pinii | ‘de comanda | | pin 12 Un | Vv 12 [ping us |v 12 | Impedanja de sarcina_| Fr_| KQ 47 | _Consum tipic in| mA 40 [Tensiune maxima la intrare| Un | _V 10 Domeniul de reglaj periu | }_ teeventejoase si nate | ~ ampliicare i) +15 '=1,0KH2:+20H2 = atenyare |_98 -1 12=1.0V+00002 Coeficient de distorsiuni | THD | % tipic 0,06, maxim 0,2% pentru Un=tV Uour=1¥ f=1KH2+20HzTabel nr.2 - Parametrii electrici ai C.1. A1524D Nr. Parametrul [Note-| UM] Valoarea | Observatii lert| ja 1_| Tensiunea de alimentare Vv 0+20 recomandat 7.5+ 16,5V 2 ‘Curent consumat_ ty_| mA tipic 52 3 [ Tensiunealainvae | um | Vv O=Us - 45115 4 | Putere disipata maxima | Pa | W 12 5 | Tensiuni de comanda pin 17 Uw | Vv 05U,-0,7 pint uy 0-Ur pins Us | v o-Uir pin 10 } Uw | v 0-Usr pin 16 Luss |v 0-Usr 6 | _Distorsiuniarmonice | THD | % 025 Un = 1.4V) | THD | % max.0,5 | | ‘Amplificare maxima | Amax | dB tipic 21 Domeniu de regiaj al | Amin | 8 tipic -80 min -6708 volumutui 9 | Ampiticaretatrecvenje |Atmin| dB | tpic-13,5 UN=1V Uyo=0 inate min. -1006 10 | Ampificare ia frecvente | Apmin| dB -2h min. =T00B joase | L Aeme| dB | +17 |. min. +1008 11 | impedanta de intrare | Am | KQ "1 pir. Ui=Ui7 Fin_| KQ 130 ptr. Us 12] impedanta de iegire | Rour| @ tipic 4 Ur=Uw7 $i Uour=1V bp AAA NAAR ee RADIONTI/1995 ttt tte een arene 192 iJ 3 < a & i EI 3 a 2 B @ Amplificator Hi-Fi (QUAD 405) # ing. Petru Kenéz, Zalau Arettcatout Quad 405 a fost proiectat la ‘Acoustical Manufacturing Company Lid” de catre Peter Walker si Michael Albinson. Schema amplficatorului este conceputd pe baza unor prin- ipl noi (care vor i prezentate mai jos), principi-care asigura performante superioare fata de alte scheme; fotodaté schema are avantaj.! cé poate fi realizaté usor de cétre constructor amatori Se stie cd cea mai mare pane a distorsiunilor apar in etajele finale in clasa AB sau 8 ale ampiticatoarelor audio, etaje care jucreaz’ cu Curenti $i puteri mari, Etajele in clasa A care lucreaza’ cu semnal mare, dar curenti si puteri eduse, pot fi construite astiel incat sa aiba distor- siuni reduse. Proiectantii ampificatorulul au por- nit de la schema de principiu din figura 1. 2 -——— | ——— +——}—+— anete 4 ~ reochif-negetive obignui Fig.1 Ampificatorul in clas A poate sa debiteze la iegire un semnal cu amplitudinea egalé cu ten: siunea de alimentare, avand distorsiuni reduse, dar cu conditia unui curent de sarcind redus: Etajul in clasa B furnizeazé cea mai mare parte a Curentului de sarcind, Din cauza funcjionarii in clas B, caracteristioa de transfer a etajului este 0 liniefranta (figura 2). In jurul trecerilor prin zero ale semnalului, etajul Se blocheazé producand dis- torsiuni suparatoare, Aceste distorsiuni sunt micgorate de reactia negativa, dar nu sunt eliminate. Deoarece distorsiunile sunt prezente si in curentul de iesire, rezistenfa Re din figura 3 20 RADIO Nr.1/1995 rmareste cureritul de iesire al etajului de putere. Semnalui astfel obtinut Se poate conduce la in- {area corespunzatoare a ampificatoruluin cia Ai aici poate fi folosit In mod convenabil in figura 3 se poate observa ca rezistentele FipRe-Ro-Re tormeazé o punte, in diagonala careia este amplasat etajul In clasa B. Alegaind in mod convenabil elementele punti, se poate con- sidera cd ea este echlibrata in banda frecventeior audio. Daca puntea este echilibrata, in punctele Py gi Pz apar semnale identice, Cu alte cuvinte aci distorsiunile in punctul Py sunt mici, atunci sin Pa trebuie s& aver distorsiuni mici, Reactia Regativa realizaté cu Ry-Rs imbunatafesie proprietatile intregului ampiificator in modul obiguit. | insa etajul in clasa B fumizeazd un Curent de lesire diferit fata de semnalul de Comanda, daca ne iegire exista si sarcina. ‘Acesta va produce pe rezistenta Ra 0 ten: siune suplimentara care dezechilibreaza puntea, Tensiunea de eroare va fi aplicata la intrarea an:plficatorului in clasa A si va apare amplificata la i tier fegirea acestuia ! ic jn punctus Pr $i fespecty pe sar- Gina. Insa asitel, semnalul de la punctul Ps este ais- torsionat. Distor- siunea este iden- tica cu cea pro- dusa in punctul Pa, dar in contrataza. etn Etajul in clasa B, Grech gatorta semnalulul Fig de comanda dis- n28 torsionat, este obi- Wig gat sa-gi corecteze | distorsiunile pana cand | /- este posto acest ier, iar in cazurile limita (in jurul treeerilor prin zero) ‘se blocheaza. In acest _, Gaz, curentul de sarcind Tin vati debitat doar de etajul in clasa A. Daca elemen- tele puntii sunt bine : alese’ el va sesiza toate ' fegimurite de. func. bee flonare, ingiterent de Starea de comanda $1, timpul regimurilortranzitoni de provenienta oarecare, va obliga ampificatorul sa debiteze pe sarcind un semne! Nedistorsionat (putin distorsionat). Paramet-i globali sunt determinati de cistorsiunile amplificatorului in clasa A $i de starea de echilibru a puntil Rt recthie negative = ensione de eroore Fig.3 Principial, se poate construiun ampiificator cu Gistorsiuni la fel de mici tolosind reactia negativa obignuita. Folosind insd metode de masurare moderne sau ascultand un astfel de ampificator ‘Se poate observa comportarea lu: siaba in timpul regimurilor tranz-torii, Marirea in continuare a feactie! negative va cauza probleme de compen- sare a fazei, a carot rezolvare este dificil, chiar 5i azul in Gare stau la dispozitie instrumente de masurd adecvate. Avantajul ampificatorului Quad const deci in faptul ca, pe langa 0 reactie negativa redusa, se objine 0 distorsionare mica a semnalului gi totodata o comportare buna in timpul regimurilor tranzitori, indiferent de provenienta lor. La realizarea practica a amplificatorului proiectanti au avut in vedere gi alte cerinte ce se Impun. Astfel, in domeniul audio se impune ca impedanta de iegite a acestor ampliicatoare $8 fie o&t mai redusa, respectiv ca parfile in bucla de reactie, din motive de stabiltate, SA prezinte caracteristica amplitudine-frecyenta cazatoare, e cat posibil cu 0 singura constanta de timp si e-a lungul mai multor decade Aceasta ultima cerinta poate fi bine satistacuta in practic daca ampiificatorul in clasa A este realizat cu un integrator rapid. in cazul de fata, integratorul se realizeaza inlocuind in figura 3 rezistenta Re cu o capacitate C= 120pF. Din punct de vedere al tensiunilor altemnative. puntea ramane echilibrata, dacé folosind Ry=479 gi Rr=5000 alegem Ri-+L=3:H (Ri+Ra+G=L) RADIO Nr.1/1995 in schema completa din figura 4 observam c& amplificatorul in clasa A de mare liniartate este realizat cu tranzistorul Tz in montaj cu emitorul comun, Acesta are ca sarcina un generator de curent constant reaiizat cu T;. Semnalul ajunge mai departe la repetorul pe emitor, realizat cu Ts {31 Te in montaj Darlington si ajunge in baza franzistorului final, realizat cu T7. In colec- torul acestui tranzistor va apare tensiunea de iegire avand amplitudinea egala cu ten- siuneéa de alimentare si distorsiuni foare mici, La semnale de comand mici, sarcina etal va consituts dost cn rezctonja 72 (echivalentul Iui Ry din figura care este unul din elementele punfii $i pe Janga care abia mai conteaza valoarea exacia a impedantel difuzorulu Etajul in clas@ B este un etaj cvasicomplementar realizat cu Ta, To $i To. Datorta funcjionani in clasa 8 pura, tn cit- cuitul de baza a lui Ts-Te nu mai gasim 0 sursa de tensiune obignutta, realizata cu diode sau tranzistor, caracteristice regimului de functionare th clasa AB. Astfel, Curentul de mers in gol al tranzistoarelor Ts gi Tio este nul, Etajul are o zona moana de aproximativ 1,2--1,5V. Pentru asigurarea ampiificarii de ten- siune necesare, a impedantei de intrare convenabile, respectiv pentru mini- malizarea drifului $i offsetului intregului amplificator, la intrare este folosit un amplificator operational, Alimentarea lui este realizata cu divizoare cu diode Zener. Limitarea curentului de iesire este realizata de tranaistoarle Ts Ts, care in condi normale de funcjionare sunt biocate. Daca curentul de sar- ccind creste prea mult, el va produce pe Ras dere de tensiune suficienta pentru a debioca pe Ts, Scurtcircuitand circuitul baza - emitor al lui Tr. La semnale de comanda mici $i curenti de saicina mar (scurt in cablul de difuzor) protectia vaincepe sa lucreze la curentide3~4,5A. Incazul jn cate pe sarcina apare un semnal de amplitu- ine importanta, $1 daca folosim un difuzor cu impedanta redusa, pe divizorul fotmat din Rag- ivi-Da-Roy va Curge un curent suplimentar fala Ge situatia precedent Asttel, pe Ras va apare 0 dere + tensiune suplimentara, ceea ceface ca ied 2 3 inte in functiune la curengi de sarcina Ge 2-2 2A Diodele Dg gi Ds contribuie la reali- zarea nei caracteristici de limitare convenabile, \Valoarea exactaia care intra in functiune circuitele de protactie este functie de tensiunea de des- chidere @ semiconductonior si de temperatura Protectia lucreaz& aseménator $i in braful negativ unde este reaizata cu tranzistorul Ts. Toto- ata, pentru a asigura functionarea corecta a iotectiei si in brajul negativ, diodele Ds-Ds reali- zeazg 0 deplasare de potential in interiorul etajului final. In consecinta, numai Ts $1 Tro functioneaza in clasa B pura, deoarece o cincime a curentului de Colector al tranzistorului Tr va fi condus prin 24 z 5 s PI Bs 5 5 . Pa g ES 5 s S z E 3 . i. 5 > 5 s > Sy 5 . S PAO as)acts * ne : i —— : , tsgognay * xe eran : a UXO : tia : ota : we * yer t were 8 Of] ealnb vsosene » a = OL 38 g os aba 3 sere = venga Ta = wi % 2 co 2 pote z me : a I . ULL a * : T waee : 095 ve : 9 : me i Toa :elementele Aye-Lp-Ras-Tar-c-Asa spre sursa negativa, $i astfel Ts lucreaza in clasa A Tn interiorul amplificatorului exist mai multe circuite de reactie care asigura caracteristica de trecventa gi amplificarea de valoare dori. Astfel, amplificarea_amplificatorului operational este determinata de raportul rezis- tenjelor Re $i Ra si este aproximativ egala cu 15. Circuitul de'reactie, datorté condensatorului Cs, sub 1Hz devine inactiv De {a iegirea ampiificatorului, prin rezis- tenfele Rs-As, 0 reactie nagativa de 100% con- troleaza valoarea componentei continue a ten- siunii de iegire, Astfel, ampiificatorul, din punct de vedere ai componentei continue, are ampliticare unitara; offsetul de la iesire va fi egal cu cei de la intrarea_amplificatorului operational, adic& maximum 7mV. soy nas us 09: 0.00: Iers tn gol Hama ovtssov Oleg <34 35" InV_ foré comond’ U35= 0728V doc Teg 3A Fig. Ampliificarea amplificatorului in clas A si comportarea lui la frecvente inate sunt deter- minate in parte de elementele din puntea de masura. Cu condensatorul Ca s-a dat ampificatoruiui caracter de integrator rapid, dar totodata Ce este un element din punte. Elementul urmator al punfii este Rae. Curentul de iesire al etajului in clasa B este urmanit de inductivitatea Lg=3uH=5% Care totodata este al treilea element din punte. Cel de-al patrulea element este rezul- tanta lui Rao-Res (legate in paraiel), careimpreund cu Rie fixeaza amplificarea ampificatorului in RADIO Nr.1/1995 clasa A la valoarea de 2.5, favorizind astfe! functionarea lui cu 0 liniarttate foarte bund, Tot pe aceasta cale ajunge in amplificatorul in clas A componenta tensiunii de comanda, rezultata in turma functionéii etajului in clasd B. Aceasta ten- siune de comanda auxiliara ia nastere pe induc- tivitatea La, se transmite prin ampiificatorul in clasa A si va apare ja iesirea (ui cu amplitudine egala, dar in opozitie de faza tajé de cea rezultata pe inductivitatea Lo. Pe sarcina, cele doua com- ponente se vor scadea una din cealaita si astfel Sarcina va fi alimentata cu un semnal nedistor- sionat, Cu alte cuvinte, semmalul care soseste la iegire dinspre Rae respectiv L2 (curent, tensiune) este cistorsionat, dar exact in aceeasi masura 51 In contrafaza. Deoarece insumarea distorsiunilor celor doua cai se realizeaza pe difuzor, un usor dezechilibru al punji ined va cauza pe legire un semnal putin distorsionat, Distorsiunile care ajung fa lesire depind sau sunt cauzate de neliniaritatea ampificatorulul in Clas A, de starea de echilibrare a punti, respectiv de distorsiunile amplificatorului operational, care este independent de aceasta tehnica de reducere a distorsiunilor. Cu alte cuvinte acestea sunt elementele care sunt raspunzatoare de distor- siunile care mai exista in amplificator. Proiectan{ii atirma ca aceasta solutie (brevetata) asigurd o reducere cu 26 dB a distor- Siunilor ,aproape gratuit” Grupul Rio-Ce impiedica comanda prea rapid a amplificatorului in clasa A $i deter: mina banda ampiificatorului la semnal mare (slew-rate) Caracteristica de frecventa a ampiificatorulut in clasd A este determinata, pe langé Cs de grupul Cr-Rir7, respectiv de Crs, Grupurile LaRar gi LiRe7 sunt inductivitati cu factor de caiitate redus si corecteaza caracteris tica fazd-frecventa a ampificatorului in clasa 8. ‘Testand ampificatorul cu analizorul spectral, $a constatat ca, folosind o sarcina artificiala de 5 ohmi, ampifficatorul debitand pe aceasta un semnal de 20KHz, la puterea nominald, distor- siunile au avut valdarea Ktor=0, 1%. In timpul masuratorior s-a observat ca exista posibilitatea reducerii in continuare_a distor- Siuniir rin regigiul fin al inductivitai La cu ajutorul unui miez de fier sau cupru. Astfe, distor siunile pot fi micgorate in.continuare cu 3.408, dupa Radiotehnika, nr. 5,6,7/1981. 23 Ce mel ih aa: eM ha dT Lah) Va CT AT ae ah Ae ah eyEB i} ‘Sede tensiunee Surse de tensiune Apiicat practice cu regulatorul de tensiune in comutatie TL497A cUnofiunile teoretice gi de contiguratia de baz STEP- elo date: Vi= 15 V; 9% sau 50 mV (156x5 V). Se vor determina valorile elementelor de circuit Reamintim tormulele fe extrase din articolul mentionat anterior fm = 2ilere(LORD)max tity = VIVO un Ges) Sacadaarh Lo +800} alent @0-18012 SrtpF) = 12s) 0 (2 ® = © (toe tewe (L010) )* ton Vi gy Vota 2 tex Vo. Calcutim lex eu relatia (1): lrx-=2.200 mA=400mA, Vom adopta pentru curentul de vart valoarea Tex=500 mA=0,5 A, care este limita maxima a curen {ului suportat de componentele inteme ale C1 Alegem ten=20 x8. Din relatia (2) determina valoarea inductantei: Ly 10 ton (us) = $38 x 2un=aom 1x Calculam cu relatia (4) valoarea rezistorului Rs, ndnd onto Re=t.2 Ka jo 1,2) KS2= (5-1, 21KQ=3.8 KQ. relafia (6) obfinem Tee 05 Valoarea lui Cr se aproximesza cu ajutorul relatic: e Cr(0F)=12.tans)=240 oF. Gr se calculeaza cu rel lo)? 5 ten Yo cp = (lex= Vrpia 26K Se va alege Cr=120 uF (prima valoare standardi- elei rezultate din calcul). ‘Schema practic a regulatorului cu valorile rezul- tate din calcul este prezentata in figura 2. Se observa 1 ajutorul Je 150 F (electroitic) gi 10 nF (disc), montate in paralel 24 RADIO Nr.1/1995 *** Ing. $erban Naicu Cx = (lek kono)? ton Vi Vapi: 2.lex Vo in fiqura' este ilustraté configuratia de regulator invertor, Sunt dato valorile: Vi= SV: Vo=-5V: Vrpiu= 19% sau 50 mV (196x5 V), Se observa ca nu este @ dioda interna de la pini 6, 7 la aceasta con- je. Randamentul este de 61%. Relatile de proiectare sunt aceleasi cu cele din ccazul precedent, deci vom avea: ‘Alger fon= 201s, Revit CT(pF)=12 ton Yts)=240 pF. Lost) = Morte, Gs) = S20 = 2004 wy lex, 05 a Pentru determinarea tensiunil de iegire calcula By = orl 2)KQ=(6-1.2)KO=3,8 KQ iar R=1,2 KO. Rezistorl pentru limitarea curentului de iesire R= 98V tex stander Bibllografi Linear and interface Circuit Applications, 1968, TEXAS INSTRUMENTS.; ve sig smn +, poe 2 es t “ ‘sau 2 wrt 1 a sol I wes soy [TP \ 8 Tos emk . : rity Stev Tum ad Fig. 2 >, 120y/S0V 9 aT " oy i as ain eo 7h 5 ste Wess af sxe Fig. 3 — so soy num |} le 7 T . T fata a te 200 ane vies T Tey Ui =254nal L fo ea ee . ress Fig. 4 eT’ fp G | co i L son Fig. 5 sm 5.2000 7 te Ler RADIO Nr.1/1995 25 ° a 2 cy F ry ro I ry So o io o cy a cy > FI ry S 3 a ° o iS ry cy o o 3 rd € ci cy . a iS ry c a cy cy 3 Fy Ey ry ° a < ry cy oe ° Py 3 oYET Ca Aparate de masurat Pe ee Career Aparate:de masurat Tuburi catodice pentru osciloscoape Generalitati impetuoase a electronici tehnici ~ anelogica aliza aparatele cele mai Silos: laboratorul Ww se subliniaza niciodata suficient portal imens pe care il aduce acest instrumentin orice activitate din domeniul electronicil: corcetare, proiee tare, productie, service gi. hobby. In ceea ce ne priveste, ne vor limita la a afirma ea osciloscopul este ln instrument de masura cvesiuniversal, el putand inlocui (partial si cu precizie specifica) multe alte aparate dintrun laborator, dar niciodata invers. $i aceasta din simplul motiv'c8, osciloscopul permite, simultan cu masurarea/aprecierea unor parametri (ten siune, frecventa, difertetipuri de distorsiuni, grade de modulajie, factor de umplere ete.) gi vizualizarea fotmel de unda a semnalelor simple sau complexe, a unor fenomene tranzitori, a evolutie| in timp a unor procese, Prin adaugarea unor dispozttive auxiliare, osclloscopul permite vizualizarea caracteristicii de transfer a cir cuitelor de audiotrecventa si radiofrecventa, sau tes- tarea_componentelor electronice active gi ridicarea caractersticilor specifice acestora, Un electronist modern nu concepe sé lucreze tara osciloscop. De altfel, stadiul evolutiei multer scheme, chiar'a celor destinate amatorilor, nu mal permite abordarea acestora fara osciloscop. Fal dsciloseop nu vom vedea, Ia propriu gi la figurat, co se int&mpla intr-un aparat sau intr-un montaj ‘experimental gi vom renunta la investigatii sgu con- structie, de cele mai multe ori, nejustificat. in con cluzie, cine nu are osciloscop $8 il cumpere sau, de ce nu, sa il construiasca! Este adevarat cd necesita unele eforturi, dar merits! Dacd intentionam sa il eonstruim, va trebui ea incepem cu achizitionarea tubului catodic care constituie componenta fundamentala @ unui osciloscop. Se poate spune c@, daca avem tubul avem ¢i oscilos- copul, cu condifi erseveram in a-| construl infunctie de necesita, dat mai 5 constructorul amator va opta pentru un tub sau aitul. Vom porni de la experienta gi materialele pe care 1 dejinem gi, nu in ultimul rand, de la domeniul preocuparilor noastre. In func acestea so alege tubul catodic cel m: (teoretic, pentru ca practic nu putem procura Intotdeauna tubul dorit). in aceasta alegere precum si in utilizarea tubului catodic speram ca Materialul de fafa sa fie de un real folos. 26 RADIO Nr.1/1995 Aurelian LAZAROIU Catalin LAZAROIU Constructia gi functionarea tubului catodic Pot fi urmarite pe reprezentarea schematics din ra 1. Tubul catodic esto constituit din urmatoarele Fig.1 de detexie gi ecranul, alate in interior un balon de Stl vidat, Tunul electronic este compus ain lament gi catod, care generessé fasleull do slosron!Proacceler Sloctonlorqfocahzarea fasciculull se face prin inte ‘mediul'a cou8 lento slecrostatice este formeazs rojectoru electonie. Dup& trecereafascieulull prin stem de detlesie ompus din dous perechi de pel, ttoveste esranulluminiscontrealizatcint-un stat de luminolor gi produce emis luminoasa a acestua, Funchionarea Rormala a tubull eatodie este aigurat prin aplicarea une tensiun electric corespunzatoare be electoni acestula. Fllarventul tubulul se almen {eaza in goneral cu tensiune aternativa, Pe electrodul de comand plasat inte aid @ primul fensiune continu cu polartate negati a in rapont cu Catodul Prin variafia scestltensiani se contfleaza Curentlfacicuull de electron’ implichntenetatoa luminoasa smisa de luminotor. Pe cele doul letile clectostaice, care coreapund anotilor do aceelerare fi focalzare, se aplica tensuni continue. postive fafa Ge eatod: Pe anodul de focalzare, at tinge setomul de dation fonetuoa ext corse mal mien erat Bupa producerea gi formares fasicululu de electron’ prin intermediul tonsiunior enumerate mai us. ur cesta datorata color doua perechi puse perpengicular prin intermediul Ampliicatosreior X qr Y, ald tensium continue carepermit deplasarea fasciciilulul de electroni in directie Ofzontala sau verticala, cat gi tensiuni alternetive care \deseneazé" pe ecran forma de unda a semnalului nalizat. Fascieulul de electron focalizat si dellectat — Spotul ~ atinge luminoforul in puncte determinate de potentialele existonte pe placile de deflexie, stimulard emisia luminoasa ~ fluorescenta ecranulu, in punctele respective. Dupa trecerea spotulu, ecranul continua sé femita lumina, datorita fenomenului d= postluminis- cenfa pe © perioada mai lunga sau mai scurta deter- ‘minaté de persistonja ecranulul, Aceasta perioada de Af ‘ yt f yt Fig.2a Fig.2b postiuminiscen}a sau fostorescenta variazé la tuburlle gatodice pentru osciloscoape intre 10 s gi o secunda Cuiloarea’ lumi ‘ecran pe timpul fluores. confei sau al fostorescontei poate i identica sau diferta si depinde de tipul luminoforului utiizat. Precizim ca cele mai multe tuburi catodice des tinate osciloscoapelor de uz general au fluorescenta verde sau verde-galbuie, deoarece ochiul uman prezinté o sensibiltate perceptuala pronuntata pentru Fadiafile luminoase ale caror componente spectrale ‘sunt situate in zona galben-verde, Aceasta sensibilitate scade progresiv in ambele parti laterale, respect sprg zonele galben-portocaliu s! albastruviclet. Persistent in durata fostorescentei si este caracterizata dupa cum urme foarte scurt, pentvu timpi cub 18; ‘cupringiintre $-10us; pentru timpi cupringi intre 10-1000.s: ~ medi pentru timpi cupringiintre 1-100 ms; RADIO Nr.1/1995 ~lunga, pentru timpi cupringi intre 100-1006 ms. = foarte lungs, pentru timpi ce depasesc 1 ‘Secunda. Aceste valori sunt aproximative si ele corespund timpului de cadere fa 10% din luminczitatea initial, Primele tuburi catodice realizate cu aproximativ 50, de ani in urma, corespund intocmai, din punct de vedere constructiv, cu modelul principal din figura 1 iar simbolul grafic al unui asemenea tub simplu este prezentat in figura 2a, De-a lungul anilor, tuburle Eatodice s-au perfectionat permanent, in prezent ele Constituind © ,aglomeratie" de gril, anozi, ecrane, etc., aga cum sugestiv este ilustrat th figura 2b, prin simbolul grafic al unui tub modern, (cu ecran rectan gular plat, metalzat, cu sensibilitate ridicata la dime: siuni reduse, cu doua culoridiferite ale fluorescentei gi fostorescenfel, cu posibilitai de reglare a astigma- tismului, a geometrei, auniformitati side roti atrasel Desi bobina de rotire a trasei nutace parte din structura ma a tubulul, ea a fost totus! indicat in figura 2b). Din aceasta succiata caracterizare a unui tub modern felinem pentru inceput referirea la sensibiltatea de deflexie raportatd la lungimea tubului, Dupa cum se ‘tie, sensibilitatea este direct proportionala cu lun- Bimea axiala a placilor de detlexie gi cu distanta dintre ‘contrullor siecran, Rezulta de aicica sensibiitatea este cuatétmal mare cucat tubul este mailung, Dar tuburle cu lungimi mari sunt mai putin agreate de constructor Tubunie modeme realizeaza simultan o sonsibiitate Fidieata la lungimi reduse, prin folosirea unui sistem suplimentar de accelerare, pplasat dupa sistemul de deflexie, numit gi postaccelerator sau accelerator final in acest scop, pe suprataja interioara a balonului de sticld, dupa sistemul de detlexie, este depusa o spiral

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)