CUPRINS RADIO Receptorul stabilidina..... Antena echivalent& 750 92/0,SKW .. Receptor pentru radiogoniometrie pe 3,5MHz AUDIO Modul sunet stereo .. Reducerea zgomotului in etajele de intrare cu ampiificatoare operationale Filtru de zgomot pentru magnetofon.. SURSE DE TENSIUNE Regulator de tensiune in comutafie TL497 Sursa de tensiune..... Sursa de tensiune stabilizata autoprotejat3. APARATE DE MASURAT Generator A-C.... Grid dipmefr..... penne Metoda practica de masurare a capacitafii condensatoarelor AUTOMATIZARI Regulator de nivel Cuptorut cu microunde Scheme cu C.l. 585 (Il) Regulator de cuplu pentru masina de gaurit Metoda fotografica de efectuare a cablajelor REDACTOR SEF ing. SERBAN NAICU Consultanti onorifici: fiz. Gh. BalURa, ing. Dragos Benescu, dr. ing. Nicolae Draguianescu, ing. Cristian lvanciovici, Aurelian LAzroiu, ing, Liviu Macaveanu, ing. Dragos Marinescu, ing. Aurelian Mateescu, Alexandru Zanca+ EDITORIAL FARA PRODUCTIE? Ire incet productia noastra de componente $i lechipamente olectronico ii reduce actwvitatea, In aceeagi masura, dacd nu intr-una gi mai mare, cer- cetarea glinfficd in electronica nu mai dispune de fondiuri si de comenzi, deci o parte din personal este disponibilizat, abordand alte domenii de activitate, Ma ‘nlainesc adesea cu fosti colegi din cercetare, foarte uni profesionisi, care au pardsit Insitutul gi lucreaza in alte domenii f3ra nici 0 legatura ou electronica E bine? Sa numaifie oare nevoie de acele colective care se formacora atét de greu? Ereu onre prea mulli specialist in electronica? Fleoent, un eolaborator foarte serios al revistei RADIO, de profesie inginer etectronist, imi seria ea nu ‘80 asteapta la venitur din electronica, mutt mai avan- tajos find sa castige din alte domeni: in electtonica, susfin multe vos. acum. cind com- Ponentele gi echipamentele strdine sunt atét de ietine side fiabile, ¢ 0 prostie 58 se mai producdin tard, Aduci marfa din Vest §: 0 vinzi Comertul cu aparalurd lectconica importata (eventual Je mana a doua) este salvarea noastra. Aga $8 fie? Aite voci, ceva mai conciliante, sunt de acord s.ar mai putea face 0 productie de kituri (mont) 510 activitate de service. Cat despre cercetare, zic ei. ce fost are s& redescoperim America? De la grandomania anilor tecuti cand ne Propuneam s& facem totul in fara (fara sa importa rimic} la ectualele concepfii de a importa totul » drum lung, dar este oare drumul col bua? Mana de lucru ieftind este in viziunea unora marelo nostru afG, Litaji-va la cole cAteva Jari sud-est asiatice lacemiracole de dezvoltare au ajuns mergand pe acest fs , adic fry =42=70 MHz. Alegand 950,05 MHz, rezuhd ca necesar fno=40— =38,05 MHz. Daca pentru fy se alege veloarea uzuala de 455 KHz, rezulta ca OL; va trebuisé fie acordabilin gama 2,355 +2,455 MHz, adica, aga cum aratasem mai sus, un ecart mai mic, la 0 frecventa centralé mai mica, ceea ce inséamna simply, iptin, stabit (chiar 0 stabilitate modesta de 10” este acceptabila}, usor etalcnabii cu 0 bund liniavitate. Daca dorim subgame mai largi, de exemplu de 1MHz, vom putea lua to=1MHZz, 1,,=40=0,5 Mila 2540,5MHz; fh=37,5MHz $i ‘ng=2,455 ~3,455 MHZ, restul datelor ramanand reschumbate. Desigur c& se poate lucra gi cu treovente intermediare mai mici, dar aga cum spuneam mai sus. pot aparea probleme cu atenuarea frec- venteior imagine. Un set de valor’ posible in exttem de jos’ ar putea fi G0 KHz 825 -0,925 MHz 925 +30,825 MHz 2200-300 KHz fy2=1,125 MHz, urménd receptorul de inter- polare pentru banda 200300 KHz, Se impune o precizare cu privire la alegerea lu fhe. ACeastd frecventé nu trebuie $4 fie multiply al frecvenfei crisialului (fq), deaarece circuttul acordat ce urmeaza dupa Ma trebuie 88 asigure 9 buna atenuare a armonicilor acestuia pentru a garanta ta iegire un semnal fh ce provin in ex- clusvitale din mixajul semnaletor th, $i te Rezulté ca valoarea optima pentru fhe va fi un a muitiplu de z Acoasta explica valorile fractionare, aparent curioase, alese in exemplele de mai sus. Din considerente tecretice, relatiile si e- xemplele mai sus redate, constructoru! amator are posibilitatea de a proiecta sistemul de schim- bare de frecventé dori, intre cele doud extreme ‘exemplificate, in functie de spectrui de receplie it $1 de componentele Ge care dispune. Con- sider'cé unele detalii construct necesare pentru OL, pentru a clatifica si modu de operare cu cei doi oscilatori variabill (OL si OL), Astfel, daca urmarim cu atentie principiul de functionare, constatam ca OL; de faot ,dicteaza” care dintre armonicile lui fo 84 fie activa pentru RRRTaceptionarea unei anumite subgame. Oe aceaa este indicat ca trecventa acestui oscilator s& varieze in trepte egale cu fa. Constructiv, aceasta 's® poate realiza cu un condensator variabil prevazut cu 0 cama pe ax, corespunzétor divizata, care s8 permita pozitionarea acestuia la valotile discrete necesare, Aceasta nu este prea dificil de realizat, deoarece eroareaacmisa pentru fh, eSte dastul de mare (oricum fh, se elimina), eroare Ge se asigura prin largimea de banda a fillrului ce utmeazé dupa Mo. Astfe|, daca fa=1 MHa, se poate admile 0 eroare chiar de £150 MHz pentru fp. aceasta tolerant find, evi dent, corespunzator mai mica daca fq este mai mic, Dar 0 solujionare mutt mai elegant, care evité indezirabilele probleme mecanice, asigurand concomitent $i 9 precizie foarte buna, ne-0 aferd folosirea unei dicde varicap, a cévei polarizare cu tensiuni discrete poate fi lesne obfinuta dintr-un divizor rezistiy, acjionénd un simplucomutator In plus, pozitiie acestuia, corespunzatoare unitailor de MHz sau sutelor de KHz, pot fi lesne atigate mecanic sau electronic cu ajutorul unor LED-uri sau afigale cu7 segmente, obfinandu-se asttel o scald pseudoelectranica simpla. $i acum, céteva aprecieri ce piediaaza in favoarea acestui tip de receptor. Asifel, posibilitatea folosiri unor frec- vente inter mediare ridicate dupa prima conversie, 1813 probleme de stabiltate pentru OL, asiguré eliminarea trecventelor imagine, in care caz cit. Cuitele de intrare acordate devin facultative. Per- sonal, consider ca desi schema unui receptor stabilidina este relativ. complexé, posibilitatea eliminarii Kit-ului de circuite de intrare acordete {cu condensatoarele variabile $1 comutatoareie de game aterente gi probiemele de aliniere respective) constituie chiar o simpliticare faja de un receptor clasic, Sensiailitatea se poate asigura prin folosirea unui amplificator de FF. de banda larga urmat de un mixer cu zgomot redus, ceea ce la nivelul actual a tehnic nu constituie o problema. Mai observém ca spectrul de trecvente receptionabile cu un astfal de receptor depinde de fant numai de limitele de functionare ale iui OL:. Astfel, in exernpiul de mai sus, unde OL: lucra in gama 4270 MHz, acoperim fara pauze ‘intteg spectrul 2+-30 MHz in incheiere, merit& mentionat taptul c& stabilidina igi gaseste aplicabitiate au numa in domeniul radio-receptoarelar, ci oriunde dorim sd obfinem, intr-o maniera relativ simpia, un sem- nal de frecven{ continuu variabila gi totoda'é: stabila gi precis elalonata Astfel ne puter i- magina $i emifitori sau chiar transceivere pe acest principiu gi 0 intreaga gamé de aparate de laborator, cum ar fi generatoare de semnale, trec ventmetre si altele. Antena echivalenta 7592/0,5 kw deseori, in traficul radio, este necesar ca pentru realizarea unor legaturi Ox $4 se ‘execute un acord optim pe o anumita frecventa si cum acest lucru nu este posibil direct in eter, propunem cititorilor o antend echivalent de 750 pentru toate benzile care supomta pentru 10+ 15 min. puteri de ordinul 4-50 W. In acelasi timp de pe aceasia antena echivalenta se poate scoate ‘semnal pentru oscitoscop, cu ajutorul unui detec- tor de radiofreventa, Constructia antenei Carcasa este 0 cutie de lac "NOVOLIN’ bine spailata $i uscalé pe al care: Capac se practica doua gauri unde se fixeaza mutele ,A" si .B" cu garnituri de cauciuc pentru etangare. RANE RE RADIO Nr.4/1994 Costica Topor YO3ARD. lon Ghiteanu YOSDXE Conul - 3 - este realizat din tabla de 0,2—0,3 mm (tabla de conserve), astupal la capalul mic, iar in capatul mare se fixeaza prin lipire inelul ~ 6 Pe conse introduc inelele - 4 - in numar de 4 buc. astfe!: pe inelul 6 se Upesc cu un capat 10 rezistente de 150 ‘ it aplicati, Cu doar 3 rezistoase, 2 conden- satoare gi 0 bobina se pot proiecta scheme utlizand acest C.l. TLs7 Nu vom mai insista asupra avantajelor yg gg a a majore pe care le prezinta sursele in co- mutatie, ele find bine cunoscute: in primul an rand rahdamentul net superior, suprins fre tr 60% 1 80% (lah de 40%4+-50% cet aveau it stabilizatoarets liniare). Singurul lor dezavan- a taj Tl constituie zgomotul produs de frec- Figura 3 venjele ce interferenta radio sau elscromag- Netice, Acest zgomot poate firedus sau chiar 5 sliminat complet print-una dintre metadele | {Ovrlie fe ard ae sleblizaton' ela: detensiune Cunoscute: reducerea impedante! serie, | Cirnauala “Stee DOWN, texsnos ceria mn Cresterea timpulul de comutaye gftrarea rari | 210%, ind mar mare ca eee oe ia enyea 5172 fegirl regulatorulul. Regulatoarele cu fee. | sequiatorului Ve, ambele find pozitive vera fixa sunt mal ugor de filtrar decat | (QS o iy wa ane i 3 i> + Ve): iguratia .STEP-UP”, cu ‘souatoa ee Gu frecvents variabia (print CBI | tensiunea ‘die egite mal mare ca cea ve intrare, Mur i TL497). ambele pozitive (+Vo>+V)) i figura 3 con- Rew u fouratia INVERTING", care transforma o ten- ° “3 siune pozttva de intrare ‘ntr-una negativa de iegire (+Vi > -Vo) a in figura 4 configuratia step-down este Tam te prezentata simplificat. CAnd intrerupatorul K + este inchis, curentul prin bobina L gi tensiunea de pe condensatorul C incep sa creasca Forma de unda @ curentului prin bobind este prezentala in figura § Curentul de art Ine (peak) prin bobind depinde de impul cat 4 intrerupatorul K este inchis (ton). Cand K se Figura 1 deschide curentul in bobind are valoarea Ipx. Energia inmagazinata in bobina polarizeaza in sens direct dioda D (care pand atunci era +¥e blocata) §1 produce prin capacitate curentul ic, CU SeNSUI indicat pe figura. Ooservam ca, indiferent de starea comutatorului cs (inchis/deschis), tensiunea pe rezistenta de sarcina ramane de aceeasi polaritate ca gi tensiunea de la intrare. Curentul prin sarcina (lowe Sau ILoap) circula neintrerupt, in timp ce curentu! Gebitat de sursa de tensiune este pulsatoriu, In figura 6 este prezentaté o contiguratie Figura 2 step-down pozitiva, far traneistor tern Rew TUss78 sos eG , Ly Te stab eee e® RADIONT.A/1994 tt RARER 14or = wt Te] teareingi oan, ko cd 4 Figura 4 neni Deschis [ten “| to Fredreanldescarcare Figura 8 (lex<500mA), in vederea calcularii valorii com- ponentelor externe se vor utiliza urmatoarele relati: ‘ey -ZILOAD max! Ro. uo a a HLTA ss i He Figura 6 Figura 7 Vo LGsH) Tg tones) Se va calcula L(50+500.H) alagdnd ton (20 150,), Cr(PF}=12 tones); Ra=(Vo-1,2)K2; Hea RADIO Nr.4/1994 _(lpK=ILoa0) , ton Vi TK righs) 21K “Vo in figura 7 este prezentata configurajia prece- denta {regulator pozttiv, step-down) extinsa, folosind un tranzistor extern. Figura 8 prezinta schematic circuitul de bazé al unui regulatorin comutatiain configuratia step- up. In timpul olctului da incarearé. (K-inchis) Rew: ° oan — : T « «| Figura 8 bobina se incarc direct de la potentiometn.: 2 intrare. Curentul de varf nu este legat de curentul de sarcina (ca la regulatoru) step-down) deoarece, in timpui ciclului de incarcare a bobinei, dioda D este biocala inicio tensiune nu ‘este furnizata sarcini. in figura 9 Se observa ca se tumnizeaza ~¥o putere Sarcini doar in timput ciclului de descarcare (K-deschis). Dioda D este des- chisd gi bobina se descarcé pe conden- satorul de sarcina, Figura 10 prezinta un montaj de regulator pozitiy, in configuratie step-up, fara tranzis- tor extern (lpx<500mA). Ecualite de proiec- tare pentru determinarea celorlaite slemente de circuit sunt: Vo IpK=2-1 max!1+—>-|, Se calculeaza L(50+50H), socotind ton(25+ 150.8); Cr{PF)=12-ton(us); Ri =(VO—-1,2)ka2 20,5V, «_(lPR—HL0A0}* | ton Vi Bot tag! Op) Blea” Vo In figurat? este data aceeasi configuratie (regulator pozitiv step-up) utilizng, in plus, un tranzistor extern. Si, in starsit, ultima dintre cele trei con- figuratii posibile, configurajia de invertor (in- versor). Circvitul de baza al configurafiei de regulator invertor este dat 1n figurat2 Regulatorul invertor este similar cu regulatorul step-up. In timpul ciclului de incarcare a induo- tanlei, sarcina este izolaté de intrare. Singura diferera consté jn potentialul inductantel in tim- pul descarcarii. In timpul ciclului_ de incarcare (Ginchis) inductanta L se tnearea numai de la potenfialu! de intrare, ca la configuratia step-up. La configurajia Invertoare intrarea nu are nici © tee 16descdrcare tw Figura 9 Re We ay rR? «2 > oem: Figura 12 conrributle ssupra curentului ce sarcind, in timpul ciclului de incarcare. Formete de unda ale curentului sunt identice cu cale de la configuratia step-up (figura 9). in figura 13 se prezinté contiguratia de baza invertoare, fara tranzistor extern (ipx<50mA). Relatille de proiectare sunt ‘similare cu cele ale configurafiet step-up. in figura 14 configuralia precedent atost extinsa prin adaugarea unui ranzistor extern Facam observatia ca ta contiguratia inver- toare dioda Zener intend (care are catodul la pinul 6 gi anodul la pinul 7 al Ci) au este utlizala. Este necesar s4 se ulilizeze 0 dioda externa, pentru ca pinul 4 al C.| (substrat) sa fie cel mai nagativ punct de pe ip. Figura 14 Hee eee 16 BIBLIOGRAFIE: 4) Linear and Interface Circuit Applica. tions, 1986, TEXAS INSTRUMENTS, techrika, ar 10 si 11/1979. RADIO Nr.4/1994 + AA ete ee@ Sursa de tensiune @ ‘oli cei care tucreaza in domeniul electronicii fie ei amatori sau profesionisti au nevoie de o sursd de tensiune in vederea funcjionarii mantajetor electronice reaiizate. Pentru a acoperi o gama cAt mai mare de Circuite, ideea cea mai bund o constituie fealizarea unei surse de tensiune reglabile si eventual care 8 posede posibilitatea ce autoprotectie. in aceasta idee propun constructorilor amatori sealzarea unei astfel de surse de tensiuna. Caracteristtel: ® Tensiunea reglabila continuu pe plaja 3:30V, * Curentul reglabil continuu pe plaja 150+ 1000 mA; © Protectie la scurtcircuit; ® Protectie la suprasarcind; @ Protectie la aparitia unei tensiuni inverse pe iegirea surser, © Posibilitatea masurani tensiunii gi a curen- tutul debitat de sursa; - 20 ut : — a} 1 — O2- 2 ion iegeea Oe LY Figura 1 Ane RADIO Nr.4/1994 Viorel Chirageu © Stabilizarea tensiunii <0,2% (pentru ‘intreaga gamé de tensiune); '® Zgomotul semnalviui de iesire <2mVw. in graficul din figura 7 este indicaté varialia curentului de iesire, la diferite valor ale tensiunit de iegire. Se observa ca sursa este capabilé $4 turnizeze un Curent de iegire la valoarea maxima de 1A, pana la valoarea de apsoximativ 27V(27.4V) a tensiunii de iesice, dupa care valoarea maxima a Curentului pe care este capabild 8A o ofere Ia iegire scade spre 0,754, © Permite réglajui tensiunii gi ai curertutui in trepte i continu, Detalii de circuit Schema sursel de alimentare este prezemtata in figura 2. Transtormatorul de rejea este de tipul cu priza in secundar unde se objin doua tensiuni atterna- tive: 24V $i 30V. Prima tensiune alternativa se foloseste pentru ‘objinerea unor tensiuni continue la iesire intre 3V si 15V, iar cea de-a doua pentru oblinerea ten- Siunilor intre 15V gi 3OV. in vederea selectarii acestor game de ten- siune se foloseste comutatorul k2. De aici tensiunea este redresata pe puntea redresoare 1PM1 (sau 4x1N4001, 1N4002) dupa care este filraté de condensatorul electric C1 de 4700uF /63V care poate fide tipul EG 76.93 (IPRS- @éneasa) sau poate fi realizat prin cuplarea in paralel a doud condensatoare de valori mai mic: asttel incét valoarea Capacitaji: rezuttate 8 fie 24700F. Tensiunea de lucru a acestui condensator a fost aleasa 63V deoarece pe acest condensator se gasesc 37V C.c, (CUk2 pe poz. 0-15V) sau 47V ©.0: (Cu k2 pe poz. 15-30V) ambele in situatia kS pe poz. 0. De aici sunt urmate coud cai: ocale in care se realizeaza 0 prestabilizare cu ajutorutcomponen- telor R2, 02'§1 71, cu fol de a almenta circuitut integrat Cl'gi totodaté de a-I proteja de posibiltatea alimentarii peste 40V si o alta cale catre colectorul tranzistorului serie 12. RR 171180139 pentru tensiunii iegire 32 fotoseste un comutator care lucreaza sincron Componentele D1 gi Al au rol de a indica atimentarea sursei deci de a indica tunctionarea acesteia, Circuitul de prestabilizare este un circuit clasio realizat cu un tranzistor serie care are in bazd referinja de tensiune (dioda Zener de 33V in acest az) gi care oferd tensiunea de alimentare pentru circultul integrat tip 723 Tranzistorul T2 lucveazé in contigurajie de regulator serie, in montaj de ampiificater de Curent, find comandat in tensiune de circuitul integrat pe pinul 10. Aces tranzistor trebuie sa fie capabil sa disipe c&t mai mult energie (aprox. 35W), 8 reziste la un Curent de colector cat mai mare, o ten- siune emitor-colector Vee de 60V. Din’ aceste considerente, pentru T2 s-a optat la un tranzis- tor de tipul 2N3055 sau 2N3442. Energia caforica disipata de T2 devine critic la cresterea cutentului catre valoarea maxima cand tensiunea de iegire este minima In acest caz, pa jonctiunea C-E a lui T2, caderea de tensiune este maxima (aprox. 34V) lucru care duce la un curent de 1A, la o putere disipata de 3eW, Rezolvarea acestel probleme s-a realizat prin dlvizarea secundarului transformatorului de retea Ja cele doua valori 24V c.a. respectiv 30V c.a. astfal incat caderea de tensiune C-E la T2 sa fie mica. SA @xamindm in continuare cum furctioneazd regulatorul de tensiune gi ce posivilitéti de reglaj oferé. Posibiltaile de reglaj sunt urmatoarele. ene 18 corpens emperaturd Sursd de “Curent ronttant RADIO Nr.4/1994 cu cel din fedresor (k2a) fespectiv k2b. Acest comu- tator divizeaza tensiunea ce iegire in doua subgame iden- tic cu k2a, In i terioral fiecarei subgame de valori ale ten- siunii, feguiatorul are posibilitatea, prin Pt, sa fegieze continuu valoarea ten- siunii ce iegire. © pentu reglajut curen- tuiui de legire se foloseste de asemenea un co- mutator (k2) pentru divizarea tn doud subgame gi pentru reglajul continu fn interiorul acestora. un Potenjometru PQ. De remarcat aici este faptl c& cele doud subdomenii de valor se suprapun pula catre valorile superioare gi respectiv in- jerioare ale acestora. Pentru @ explica modul de functionare a reguigtorului trebuie avut in vedere modul de funetionare a circuituiui integrat de tip 723 Schema blocinterna a acestuiciscuttintegrat este Prezentata in figura 3. v