CUPRINS RADIO SCALE DIGITALE PERFORMANTE CU CIRCUITE INTEGRATE CMOS... MMCa9060 ... AUDIO PREAMPLIFICATOR HI-FI PENTRU CAP MAGNETIC AMPLIFICATOR DE 50 W FLANGER CU ROMO64A SURSE DE TENSIUNE APLICATII ALE NOILOR REGULATOARE DE TENSIUNE URSA DUBLA DE TENSIUNE ALIMENTATOR 220V .. APARATE DE MASURAT CRONOMETRU-CAPACIMETRU TEMPORIZATOR .. AUTOMATIZARI SCHEME CU C.I. 555 (I) LUMINA DINAMICA REDACTOR SEF:-ing. SERBAN NAICU Colegiul de redactie: fiz. Gh. Balujd, ing. Cristian Ivanciovici, Aurelian Lazaroiu, ing. Liviu Macoveanu, ing. Dragos Marinescu, ing. Aurelian Mateescu, Alexandru Zanca Settee eee RADIONTS/1994 ttt tet teee reneeRevista RADIO, prin articolele pe care le publica, si-a propus, de la bun inceput, sa sprijine radioamatorismul din tara noastra. Acest lucru nu a ramas neobservat si dupa doar doua numere ale revistei noastre, Federatia Romana de Radioamatorism ne recompenseazd moral acordandu-ne o diploma. Multumim gi promitem ca vom persevera. Redactia STIMATI CITITORI steptdm pe adresa redactiei, C.P. 7 - 54 Bucuresti, in vederea publicarii, Aiaricoe interesante din domeniu! electronic, cu 0 pronunjata tendinta practicd, aplicativa. Articolele trebuie dactilografiate (la doua rénduri), desenele aferente fiind executate cu tug pe calc. Este preferabil ca montajele sa fie insotite de cablaj. Obligatoriu articolele vor fi insotite de biblio- grafie.Solicitam, de asemenea, din partea autorilor o fotografie alb-negru impreunad cu o scurta nota biogratica precum $i adresa $i telefonul de acasé (eventual si de la serviciu). Materialele nepublicate nu se restituie. Autorii cu cele mai multe articole publicate in decursul unui _ Redactor-get an vor fi premiafi. Ing. Serban Nacu tee R RAE EE® RADIONTS/1994 tHe ERK RR EER ER 1. 2 EI ia . ° 3 ied 5 2 vd 5 ey 3 3 « e ° 3 i © ° ° : a . ° 3 i « ° ° 3 Es a A A i « . g E . ° Scale digitale performante cu circuite integrate CMOS ersiunea 2 Afostrealizaté in 1992'5i gAndita s8 constituie o unitate de sine statétoareininteriorul unui echipament de tadiocomunicatii (vezi foto) alimentarea cu 5 Vfiind asigurata de redresorul general’, Caracteristicile principale sunt # modu! de lucru: programabil cu 6 domeni © format de afigare: 4 digiti cu rezolutie de 100 Hz; # frecventé maxima: 44 MHz; ‘© numér de citi pe secunda: 9; © alimentare: 5 V/ 0,42 A din exterior, « interconectare: numai cu VFO-ul Modulul genereaza semnalele PST siMEM necesare modululul de numérare/memorare (figura 1) cats impulsurie de numarare prezente pe iesirile INAINTE/INAPO! la 0 comanda de curent continuu (SENS) de aceasta data Baza de timp este realizata cu oscilatorul 109 si divizoarele IC 10, 11, 12. Structura aleasé permite utilizarea a trei variante de cristal in eR RADIO Nr.3/1994 Ing. Nimara David-Sorin - (urmare din nr.trecut) ‘oscilator (4 MHz, 2 MHz gi 1 MHz) funcie de legaturile realizate pe campul de pini A, B, C. D, E iF (vezi tabelul din figura 12) Semnalul de intrare este preluat de etaje similare cu modulul din varianta anterioara si divizat dinnou prin 10cuforma de unda simetricé cu un numarétor performant ‘SN74S196. Acesta poate functiona in conexiune actualé la peste 60 MHz dar limitarea intervine datorité modulului de numérare/memorare care nu poate prelucra decat 4,4 MHz (adic 44 MHz la intrarea de numarare din figura 11). ‘Comanda scalei digitale este asigurata de IC 14 siIC 13 care permit functionarea divizorului SN 748196 timp de 100 ms (pinul MR si apoi timp de 10 ms sunt generate semnalele PST gi MEM Diagrama din figura 13. explicé amanuntit generarea diferiteior semnale. Pentru realizarea practica se utilizeazé un circuit imprimat dublu placat prezentat in figura 14 a (faja pe care se monteazé si eRe EEE EEE®, «o a ha "Bede ce © fod opto Tease GO — amas Fg] a pe ‘ot! gt | beng So = ase it Lect acy ach oe bo tole Obs cot) q I +P Wz be Figura 11 Scala digitalé asite o fm oon 2 Te iw i ct ce realizata din cele trei module crime PRR | sone [cpr [ootser [ae cee, Fo este montata intr-0 cutie din Tome [ sar | wor [aeor| wee tebe earinhuce 1 mmc vate [ie [8 [wont fester [Abe ponent vem fmm 3s va plas dupacazin tchipamentl radio ih cauza _—- area asigura9lekmertaroa circuitele integrate) gi figura 14 b Amplasarea componentelor este aratata in figura 15. La punerea in functiune sunt necesare urmatoarele operatiuni: # se vor efectua strapurile necesare pe modul dupa tabelu 12 in functie de cuartuldisponii, © se vortatona R2, C6 gi C4 in jurul valoriior din tabelu! 72 asttel incat cristalul sa fle adus prin rotirea lui CT la valoarea nominala. Pentru, C5 gi6 se vor uiiza condensatoare stroflex iar pentru CT trimer cu fole din poletilena ‘© se va tatona AB asttel incat fara seminal la intrare s8 aver in emitorul lui 2 o tensiune de +1,3V fafa de masa. ‘Semnalul minim neceser la intrarea de masurd pentru buna functionare este de 120 mVw iar neliniartatea in banda 1. 44MHz de maximum 4,5 08. REE EEE RADIO Nr.3/1994 cu +5V/0,42 A, Versiunea 3: Este derivata din versiunea 2 si nu a fost realizata practic in totaltate. Au fost experimentate parle esenfiale care garanteaza performantele de mai jos: ‘© mod de lucru: programabil cu 6 domenii; ‘* format de afigare: 4 digit cu rezolutie 190 Hz; - frecventé maxima: 70 MH2; - numér de cttii pe secunda: 6; + alimentare: externa c.' +5 V/0,42 A; + interconectare: doar ¢ 4 VFO-ul Ideea principala consta in divizarea semnaluiui de intrare (figura 16) prin 16 cu un numarator rapid tip SN 745197; in acest fel, in timp ce la intrare sunt 70 MHz, catre modulul de numarare/memorare (figura 1) se trimit doar 4,4 MHz priniesirle INAINTE/INAPOI comandate AREER ED Ce La eae ey . a Fy Ee t . a BE r) oS F F b 3 . x Es = 3 P Fs) EI 3 3 PE a Ey. 4 3 ° C4 a 4 bt a c 5 4 J 5 c 0 4 I 3 C4 5 4 S Gd 5 4 J] 3 c a 4 cc] tc Cd 5 2 3 8 Ca a “J 3 S c 4 4 3 8 Cg 5 s I Figura 13 Figura 14. Jn curent continuu (SENS). Pentru citirea corecta afrecveniei, unitatea de comanda permite functionarea numératorului (prin semnalul MA) timp de 160 ms. in urmatoarele 10 ms se genereaza ME M siP ST (vezi figura 17) Baza de timp este similara cu varianta 2 permite utiizarea a trei variante de cristale prin Configurarea strapurilor (tabelul 12). Partea de formare/divizare a semnalului Pere ce eee see ree RADIO Nr.3/1994 Figura 14.6 (tranzistorii T1, 72, 169 si 116) a fost experimentata practic si functioneaza far probleme pana la 70 MHz, Semnalul minim ta intrare este de 120 mw iar noliniaritatea in banda 1...70 MHz a fost masurata la 6 dB. Atat la varianta 2 cat si 3 a fost posibila ‘comanda numaratoarelor rapide SN 74S196 $i SN 74S197 pe pinul 13 (MR) cu 0 iegire CMOS aoarece ele prezinta pe intrériun fanvin de 0,375 UL eneindependenta din retea, scalele digitale din versiunile 2 i 3 se pot conecta fara probleme la stabilizatorul din figura 10. in general, componentele necesare realizéri uneia din cele trei variante sunt accesibile cu exceptia numératoarelor SN 748196 gi SN 745197 care sunt uneori deficitare. Se pot utiliza echivalentele lor K 531 IE 14 si respectiv K 531 IE 15 care pot fi livrate fara probleme prin posta de catre Radu, YO3BZW (tel. 679.85.54) Functionarea corespunzatoare a unei scale digitale in modul programabil se face prin programarea fiecérei decade (figura 1) cu 0 constant BCD pe linlle de intrare in numarator Sho Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unel ® mt co 1 CTs sfa]_ Ta) ®, i Dae SARESB (KAT) & cess enof@ case stl a iy a Tosa a G2 [ieocor oF or oF ike eR ovo ft a TH] sxusie7 GND FY Ho ee co oH a Loy : Bid , c x 109 oe] 112 SNESO8 05} Hp 5 recurs b 1c ay | ese ics! * Pecaorr ee _nesey a cn a inate wy ae LB Figura 16 (unitayilogice). Pentru a compatibiliza iesirea TTL cu 0 intrare CMOS (nivelul logic 1) a fost prevazut pe iegirea Q3 un rezistor de 2K7 (figura 76 si figura 17) Dupé realizarea pe un circuit imprimat dublu plagat se vor efectua reglajele de la varianta 2. in situatia in care este necesara alimentarea ee RADIO Nr.3/1994 diode uzuale (1N4148, BA244) conectate intre intrarle J1...J4 gi linia. curenté de programare P1...P6, Existenfa a 6 lini P1...6 pe modulul de numarare/memorare (figura 1), face posibila selectarea a 6 constante diferite. Conectarea diodelor functie de codul BCD dorit este ardtata in figura 18. eke - 6 o F | Fs g ° S Bs) ry s 5 Oo B Fy Lo ° C B Fy E 6 . D Py Ss tS D Pl Fy = Cj . 2D 2 b 6 . Ps) FS S ri BS D 8 B . Fs Fs C 3 ° Fe‘in continuare, voi face scurte consideratii asupra modului in care ose una din scalele digitale prezentate i mai sus se poate conecta la un on echipament de radiocomunicatii ary existent sau in curs de realizare Asa cum am ardtat gi la Inceputul materialului avantajul acestor scale consta in conectarea doar cu oscilatorul variabil, tucru care conduce la cresterea Si) ‘substantial a cadentei de citire sila o minimizarea riscului de radiere a tere diverselor frecvente. Se recomanda 3 ca pe langa o buna ecranare si mae, decuplare a alimentarilor semnalul a de masurd sa fie extras cu un aaa separator simplu prezentat in figura 8. a Se considera un transceiver or ‘model mai vechi ce functioneaza cu medie frecventa variabila dupa un plan de frecventa ,UW3 DI" (figura 20). VFO-ul este unic pentru toate A gamele gi are o frecventé sczuta cr __ TAT _ Se poate cupla rapid varianta 1 la wal Hy! oscilatorul variabil printr-un separator. CLL Acest transceiver functioneazé dupa i H+ urmatoarele ecuai ms (1) F = (VFO - BFO) + XO pentru 14MHz, 21MHz, 28MHz gi 28,5 MHz (2) F = XO - (VFO - BFO) pentru 3,7 MHz si7 MHz Figura 17 aceste relatii se pot scrie simplu astfel (3) F = VFO + (KO - BFO) pentru 14MHz, 2AMHz, 28MHz. si 28.5 MHz (@) F = (KO + BFO) - VFO pentru 3,7M Hz $i 7 MHz, Relatile (3) gi (4) ne arata cA trecventa de lucru F se poate citi direct pe scala digtala inttoducdnd VFO-ul pe intrarea de masura lar K3 din figura 6 va fi pozitionat pe .inainte" pentru (3) i Inapoi pentru (4). Este necesar ca fiecarei game sa-i fie alocata 0 linie de programare P1..P6 (figura 1) unde se gaseste constanta de programare corespunzétoare. De exemplu se masoaré pentru gama de 21 MHz XO are Inteares “)" reapectiva se conec tess 14998,92 KHz iar BFO 500,09 KHz. Constanta de alee rites cede tallow es i programare va ixO - BFO = 14498,83. Deoarece aremare scala are o rezolutie de 100 Hz iar unitati MHz nu Figura 18 sunt afigate, constanta ce trebuie programata va Constanta Tchvatent Bo HW a a a] 5 2 F 3 WRK ER EE RADIONTI/1994 TEER RRR RRR x G a a c . 4 BI c a 4 q 3 Cd G 4 i) a (v4 Q 4 oo) a c 5 4 3 a Ca g g 3 oy iq . 4 ct GI C3 Gj 4 3 of c G y 3 c c o 4 3schimbare la care oscilatorul local poate f: say VFO sau VFx plasat in permanent deasupra gamei receptionate. Execulia de functionare estefoarte simpla (5) F = (XO i - VFO) - BFO si este independenta de w25¢ Tan, ‘gama de iuctu. in acest caz, serecomands te (rt 1 una dintre versiunile de scala 2 sau 3 care 2 rH aan au capacitatea de a masura direct , frecvenja VFx de valoare ridicata, intre RUN Orseala 39MHz $i 13 MHz functie de gama, Exist te i) fgisia’ —_astfel urmatoarele avantaje: L frecvenja VFx ce se genereaza in mod normal din VFx = XO - VFO se poate obtine si din VEx = XO + VFO (atunci cand Figura 19 cristalele nominale nu sunt disponibile) 2 Cate sxe sooKHe att B omeH: =} H > fi : ise Game ' ba omg fe fo a] storns seme SR TT Shi use iss wie 2s Figura 20 1498.8 si se va convert in cod BCD cutabela 18. Similar Se masoara XO si pentru restul de game se calculeaza constanta cu (3) sau (4) si se programeazé linille P1..P6. In exploatare, la schimbarea gamei de lucru din transceiver este necesar 88 se comute la scala comutatorul Ki $i K3 in conformitate cu gama aleasa. Metoda indicata are dezavantajul c& la acest tip de transceiver (figura 20) comutarea USB/LSB se face prin schimbarea cristalului BFO. La schimbarea USB/LSB scala nu va indica frecventa realé deoarece in ecuatile (3) gi (4) au fost introduse doar vaiorile BFO pentru banda lateralé .normala" gamei respective. Acest fapt nu este un dezavantaj semniticativ deoarece Jucrul cu banda lateralainversata este folosit extrem de rar. EI poate fi inlaturat daca se introduc pe Modulul din figura 1 cate doua lini de programare pentrufiecare gama, rezutéind deci doua constante de programare pentru fiecare gama. in ecuatile (3) Si (4) Se vor introduce vaiorile masurate pentru BFO (USB) si BFO (LSB), Consideram cazul in care posedam un transceiver (figura 21) cu o simpla AEE RADIO Nr.3/1994 tara a genera complicatii de programare sau at necesara schimbarea sensului de numarare; © pentru gamele de 3,5 MHz $i 14 MHz se poate proiecta oscilatorul local in lipsa Cristaleleor de 18 MHz $i 28,5 MHz astfel incat sa livreze la iegire direct frecventa VFO-ului (5...5,5, MHz) printr-un comutator cu diode. Nu se complica programarea, fiind necesaré doar schimbarea sensului de numérare pentru gama de 3,5 MHz (ecualia este F = BFO - VFx) Revening fa ecuatia (5), masurarea directa a frecventei la VFx are marele avantaj cA necesita programarea unei singure constante indiferent de gama Daca transceiver-ul este complex $i permite generarea in Fl 1 de USB, LSB si CW cu purlatoare pe centrulfitrului vor fi necesare trei valoridiferite ale BFO in ecuatia (5), independent de gama. Ecuatia (5) este valabilé si daca se aduna la ambii membri 0 constant, sa zicem 10.000 KHz. Ecuatia devine F + 10.000 = VFX + (10,000 - BFO). Deoarece rezolutiaeste de 100Hz iar valorile de unitati MHz nu sunt afigate, constanta se objine din 10.000 KHz - BFO. De exemplu, se masoaré c4 BFO (USB) este . Bl Ey s 3 ° 2 Fy S 3 ry D > Es ° . B F) - i) e ) iy g ° . D » Ee i) . D By) = o eS D ry P 3 . 2 Fy L r) . Bl ry Ee K Co PsPen er inn Cie en een er eee io @ Radio @ Radio e Radio v ane moet A art op we a Le ; * © f 1 ero ' ' oF I ote T ' ; ub be veo XO ome | 1 nismie | t * © wl rasmme 1 ! Loe By ssn | Samia Gast 1 yee iad Gone | ‘ Canis | : asin | c j Figura 21 8996, 485 KHz gi rezulté K = 1001,515 din care se va programa in scala doar .001,5*. Astfel, cele trei constante calculate pentru USB/LSB/CW se introduc pe linile P1..P3 si raman independente de gama de lucru; semnalul VFx se introduce la intrarea de masura (figura 11) iar SENS se biocheazé pe 0" logic, adic pe numérare inainte. Conectarea si comanda sunt deci foarte simple. Sa revenim la schema din figura 21 si S8 presupunem cA oscilatorul VFX este in versiune simpificata, 14rd cristal de mixaj pe 3,5MHz si 14 MHz. La iesire va aparea doar semnalul de 5...5,5 MHZ printr-un comutator cu diode. Transceiver-ul va functiona pe 3,5 MHz dupa executia (6) F = BFO - VFO iar in 14 MHz dupa ecuatia (7) F = BFO + VFO. Situatia pe 3,5 MHz este similaré cu exemplul 1, ecuatile (2) si (4) si se rezolva similar, Constanta de programare fiind cele 4 cifre de la BFO-ul masurat, iar sensul de numarare va fi ,invers” deci SENS = 1 (figura 77). Pentru gama de 14 MHz ecuatia (7) este similara cu (1) si (3) constanta find deci tot cele 4 cifre de la BFO-ul masurat (ca la 3,5 MHz) dar sensul de numarare ,inainte", adic SENS = 1 (figura 11) Recapituland deci, scala din varianta 2, montata la un astfel de transceiver, va avea toate cele 6 linii de programare ocupate: 3 din ele cu diferenta 10.000 KHz - BFO (pentru USB, LSB, CW) gi alte trei cu BFO (pentru USB, LSB, CW). La gamele cu cristal instalat in VFx (7MHz, 21MHz, 28 MH2) se vor activa primele tre linii dupa regimul de lucru, iar SENS va fi ,O" logic. Pe 3MH2,5MHz gi 14 MHz se vor activa urmatoarele 3 lnii de programare dupa regimul de lucru iar SENS va fi ,O* logic pe 14 Mt si.1" logic pe 3,5 MHz. Semnalele de comand pentru scald se preiau ugor din echipamentul de baz, variantele 2 $i 3 flind gandite sa fie incluse in transceiver, in faza de proiectare gi constructie. Exempiele de mai sus se pot aplica cu usurinja sila alte variante de transceiver-e din YO. in acest sens, A412 constituie un exemplu similar cu cazul 2, versiunea simpiifcata. Varianta cu dubla schimbare 9 MHz/500 KHz folosind oscilatoare suplimentare de 9,5/8,5 MHz se poate rezolva de asemenea simplu jin final,doresc tuturor succes in modernizarea echipamentului propriu $i in realizarea unel scale digitale simple, economice gi performante. RARER RE EHE® RADIONTS/1994 tHE EHR RE RRR EER@ MMC 4060 { ¢Nascut la 221! 1951 in Sebes, ud, Alba | *Absolvent de liceu 1970; Urmeazé apoi cursurile | Scolii Tehnice de Dozimetrie, Radioprotectie si Aplicatii radionuclizi I.F.A. - asistent Colectiv Radioprotecti. “Pasiuni: fotografia, electronica, aeromodelism muzic&, sport. A publicat din 1981 peste 20 de articole la Tehnium. * Realizari practice in electronica: audio; automatizéi, Alexandru electronica foto, Zanca cele ce urmeazA vorn prezenta cititorlor CMOS gi contine un oseilator gi un numarator revistei circuitul integrat MMC 4060. circuit binar asincron - cutransport succesiv - de 14 bi ‘Schema logicd a circuitului este prezentata in t-arat2%) figura 2, iar configuralia pinilorinfiguia 1. 220329) Oscilatorul este astfel realizat incat 1 % 3-01 (24) permite proiectarea de oscilatoare, fie in 2 5 sae c24) Configuralie RC ca in figura 3, fie cu cuan, ca 5 a 5-05 (28) in figura 4, dar trebuie avut in vedere faptul ca : Ky sa 24) pentru tensiuni mai mici de 7 volt $i Ry sub s Braves 50KS2, configuraja ACnuesterecomandata 8 Vssicno1 Practic, s-a realizat un oscilator cu 6 " 9 Golintrare dvzesre.oscitator) Ry = 20°KQ2 gi tensiune de alimentare de 5 7 %® 10 Bo intrae nega dvtoareesclator! yok). pentru o frecventa de 15000 Hz ‘ , 11-4 linrre donacare) Elajele care efectueaza divizarea RESET, (numararea) sunt realzate cu bistabile tip beta master-slave tip T, starea divizorului 15 ont-28) avansénd cu un bitin ordine binard, sincron 16 VopeV } cu tranzilia negativa a semnalului aplicat la inrarsa o gisau O Nu, oxipld apes in Figura 1 exterior pentru divizoarele2*, 2" si2"". Toate intrdrile $i iesirile sunt cu buffer. Pe intrarea de tact este prevazut un circuit triger Schmitt (figura 2), acesia permitand lucrul cu fronturi Tee oricat de lente, Gvicare Daca la intrarea Reset (pin 12, figura 1) se aplicd un nivel logic .1*, toate numaratoarele sunt PCLOe Nunaratoe ee bi Figura 2 ‘cu mutte aplicatil in practica radioamatoritor. Circuitul integrat MMC 4060 este un circuit integrat monoitic, realizat in tehnologia standard Figura 3 RRR RADIONTS/1994 fet ER RRR RRR oO 2D > 2 r-) O B Fy os ci O B By a 3 O FE) ey 2 ° . a 2 2 co . D » oe rc . a > a cS) . Bs) 2 E 3 eo D » EC 3 . Fe) Fy r GC O z. g 3 cS a . g 3 S x a 3 3 Sy c . 3 3 /s a Oo 3 3 S x a g 3 oy Ca Oo ay co) oy c o 3 3 oy a Oo J 3 oS a . g 3 fy i Oo g ast resetate gi oscilatorul este blocat. Un nivel logic zero" pe aceasta intrare aduce oscilatorul in Stare de functionare gi permite numararea. Dintre performanjele circuitului MMC 4060 se pot amint PCEOSD Nunarator eh biti Figura 4 @ tensiune de iucru: max. 20 @ tensiunea de intrare maxima: Voo +0,5V # operare statica viteza de operare medie: tipic 16 MHz la Voo= 10V;* «© configurajie de oscilator: RC sau cu cuay Cele mai importante caracteristici electrice sunt trecute in tabelut 1 Formula de calcul, in cazul oscilatorulul realizat in configuratie RC, este t & 1 / (22-Ri-C) unde frecvenja este exprimata in Hz daca Ry este masurata in ohmi iar Chin Farazi O aplicatie a acestui circutt arti un metronom. a carl schema este prezentata in figura 5. Frecvenja de oscllatie este controlatd de cristalul de cuar regiajul fin al frecvenfei putandu-se aI * ¢ ” Ui ' HH 1p picuO6 Figura 6 realiza cu ajutorul condensatorului Cj, Circuitul integrat MMC 4049 impreuna cu cei doi tranzistori, amplifica semnalul pentruca acesta sa poata fi preluat de difuzorul B in figura 6 este ilustrata 0 até apiicatie, si anume un generator de rat de bauds util in 10 RADIO Nr.3/1994 microsistemele cu mai multe tinii seriale pentru care sunt necesare rate de transmisie diferite terminal, printer, interfete etc, Frecventa de lucru este de 38,4 Hz $i se ajusteazé cu ajutorul rezistenfei Ri, [a iegirea,gircuitului objinandu-se freoventele 1/24, /2°..4/2 So tre MMO mcut4 Figura 5 Daca este necesara o frecventa mai mare, se va modifica corespunzator valoarea congensatorului C1 in figura 7 este ilustrat un oscilator de 1 Hz special proiectat pentru cazurile in care a fost realzat un ceas electronic cu afigaj digital, cu frecventa de 1 Hz este data de un oscilator RC sau de un oscilator cu cual de frecventa mare gi Care necesita multe numaratoare (divizoare), deci consum ridicat, Deoarece montajele nu pun probleme la realizare nu a mai fost ilustrata dispunerea pieselor si desenul cablajului ‘Almentarea montajelor se va face de la surse bine stabilzate gi fitrate. Bineinteles lista aplcatilor. deosebit de interesante, pentru acest circus integrat ‘nu Se opreste aici, putandu-se realiza temporizare, jocuri de lumini, generatoare de test etc. ony ioe Hi “sy woot Tom Ay, tHe Te Figura 7 Bibliogratie © Data Book - Microelectronica S.A. editia 1991-1992 © Circuite integrate CMOS - Manual de utlizare; lulian Ardelean $.2. eee eee EEEconoiqi yest | VALOR E PARAMETRI Teor het] Moo [akow ae [aU = vi ) | A | (v) | min [max | min | typ | max | min }max| ¢ 08 5 3] for s 450 D ‘Curent consumat|G.H types | 9/10 to 10 | — jooa] 10 300 | Fy ons 13 20 0.04] 20 00 | Es 9120. 0. 100 .08 | 100. .3000| A Cy os 5 20 0.08] 20 150 | p E,F types | 0/10 10 40 0.04} 40 300 | | ons 48. 20 0.04! 60 600 D Vor o's rf 5 Zz 1000] : Es max 40. Jo] |’ “ = } | eS ee e e ER Freoventa maximé 10 | 830 | 680 | e10 ] kHz ° t= 15 pF 5 90 | 800 | 940 | eo Fy ro) tae wen RADIO Nr.3/1994 E 2 WeS 3 oI 4 a je 3 3 4 ° “4 a 5 od . 4 3 3 4 a 4 3 5 < ry J I 3 < . 4 ‘I 3 < 0 54 i BI < 0 2 eo) 3 < . a4 5 4 < . 4 a pentru cap magnetic Miers prepuce compune intun mpliicator reatizat cu 1-Ta gi un fitry de zgomot similar col prezentat in Wireless World, 1981, nr. 1540 Semnalul audio preluat de la capul magnetic este ampiificat si corectat in frecventa conform normei RIAA in primul etaj de ampiticare realizat Wh eease Dyed sme cutranzistoarele 71, To $i piesele aferente. in scopulrealizarii unui raport semmnal-zgomot ‘idicat, curentul de colector al ranzistorului Ty are © valoare redusa, de cca. 80 /4A, tensiunea de colactor-emitor este de cca. 1,3V sirezistenta din circuitul de emitor (Ri guntata in curent alternativ de Rigi) are de asemenea o valoare redusd 12 RADIO Nr.3/1994 Ing. Barbu Popescu Corectia in domeniul frecventelor joase este realizatd de grupul ReCs, iar in domeniul frecventelor medi de grupul CsP1R7; P1 serveste a asigurarea unei caracteristici de frecventa ‘optime in domeniul frecventeior medi functie de caracteristicile capului magnetic folosit. Dam Ridicarea caracteristicii de frecventa in domeniul frecvenjelor audio inalte se realizeaz cu ajutorul circuitului oscilant LC; (L este inductanfa capului magnetic folosit) acordat pe frecvenfa superioara a benzii audio redate, uzual cuprinsa Intre 12-16 KHz in funcjie de calitatea capului magnetic folosit.Potenjiometrul semiregiabil P2 serveste la ajustarea nivelului de iegire (cca. 500 mV in colectorul tranzistorului Ta) $i la echilibrarea canalelor In varianta stereo. Al doilea etaj de ampliticare, realizat cu tranzistoarele Ts, Ta $i piesele aferente, are © caracteristica de frecventa linia Semnalul audio asttel ampificat pana lanivelul de 500mV este aplicataintrareafitruluide zgomot tealizat cu amplificatoarele operationale A $i ‘Ao sipiesele aferente conform schemei prezentate. jintrucat schema a mai fost prezentata in revista ,Tehnium” nu se insist asupra descrieri functionéi sale. In tocul circultelor BA 741 se pot folosi circuitele integrate BM 324, 8084, 8082, LM358 etc; pentru simplificare nu a mai fost prezentat circuitul de alimentara al acestora si nici configuratia terminalelor. Alimentarea se face de la punctul comun de conectare a rezistentelor Rie, R17 si @ condensatorutui Cz in pofida simplitatii sae, fitrul de zgomot are performante ridicate, compatibile cu ale fitrului Dolby 8° Montajul prezentat poate firealizat pe o placa de circuit imprimat ale carei dimensiuni gi forma depind de sistermul mecanic de antrenare folosit si de componentele pasive si active avute la dispozite. Se recomanda ecranarea montajului gi folosirea unei surse de alimentare stabilizate $1 bine fitrate. Performantele obtinute folosind un cap magnetic 3D 24.2.032 au fost urmatoarele: ‘© Banda de frecvente: 40 Hz-+14 KHz (3 48); ‘¢ Raport semnal-zgomot: ‘56 OBA - fad fitru; 620BA - cu fit. # Distorsiuni armonice:d<0, 1%-fard fitru, ¢ mplificator de 50 W @ Montajul deseris mai jos face parte din clasa de inalté fidelitate HI-FI (prin parameti si tno) Amplifictorul este realizat cu tranzistoare cu silciy, e2ea co a dus Ia obfinerea unor parametn de {reevenfaridicata gi zgomot de fond minim. Banda de trecere a amplificatorului este: 20 He--18 Kiz cu distorsiun mai mici de 0.2% impedanta do sarcina find de 4W, lar tensiunea nominala de intrare este de 800 mV" ‘Schema electric’ este prezentata in figura Semnalul de intrare se aplicé prin intermediul condensatorului C1, primulul etaj preampiiicator realizat eu tranzistorui 71 (2N2004, 2N220S). Din potentiometrl semiraglabil R2 de 10KW se regleaza valoarea tonsiuni in punctul A la Ve /2 (30 V), iar din 9 se regleaza curentul de repaus, pentru tranzistoarele finale 76,17 la 3040 mA (lard sernnal la intrarea ampiicatoruli) Tranzistoarele finale (16.77) 91 T9 se monteaza pe un radiator de aluminiu cu'o suprafaja de 200 em, bineinfoles izolate electic prin rondele. de mica si izolatori de trocere intro tranzistoare gi mica i pasta siliconies. recup tranzistoare de putere, defecte (EFT 212-214) Celelalte tranzistoare nu au nevoie de radiatoare. O atentie deosebita trebuie acordata imperecheri coreete a tranzistoarelorprefnale (BD 237, BD 238) gi RADIO Nr.3/1994 ing. Dobrota Daniel-Sorin, Tg. Jiu a tranzistoarelor finale 2NGOSS. Din rezistenta ser labild R12 se regieazd ‘atorului, urmarindu-se obfinerea unor distorsiuni minime. Montajul functioneaza Ia o tensiune redresata de 60 Vee objinuta din oricare transformator de fejea, cu un secundar de 44 V/A (bobinat cu fo © 2,5 CuEM). ‘este suficionté dacd se foloseste un condensator electtolitc 4700 p F/63 V de buna calitate Difuzorul este cuplat tot printr-un condensator Clectrolitic 4700 p F/40-63 V. Diodsle redresoare sunt de tipul RA120, RA220 - 4 bucaii. Se poate folosi gi o punte redresoare 3 PM.1 avand in vedere faptul ca la putere maxima consumul ‘nu depageste 3,2 A. Transtormatorul de retea va fiprevazut cu un ecran electrostatic intr primar gi secundar, gi se va ,lega la masa". Alimentarea ampiificatorului cu tensiune continua se va face print-o siguranta de 2.54 tranzistoarelor finale vor din nichelind © 1 mm, pe rezistenfe de 3 W. Cablajul imprimat nu tidied problem depinde de dimensiunile pleselor folosite. Toate componentele se vor verticainainte de montare Se vor utiliz liculd metalic’, lar condensate: pierderi miei CAC a a: 3 . ea c 7 o o > = 2 Ci . > < 7 3 . Po iS 2 ry ny Po = 2 ° . > e 4 3 . > c 2 3 e Pa i °. 2? 3 3 a . of a a = 3 5 < e 2 3 < no 2 3 Ss 4 e z 3 = Ed e Ss 3 S 4 oO i} 3 5 ea Oo ag 3 ra . oe 3 = a . a Dupa realizarea montajului se veritic luerari i tensiune: in 25 A se mpermetru pus pe consumul maxim (0+3A) Se urmaregte indicatia aparatului, se comuta pe o scard inferioara gi se regleaza din potentiometrul semireglabil R9 pana cand consumul ajunge 1a 3040 mA. (Evident, iesirea ‘se cupleaza la o sarcina de 4W, jar la intrare nu se aplicd semnal regleaza tensiunii de alimentare. recomanda folosirea unui volimetru eu rezistenta interna de minim 10KWNV montajului depind esential de calitatea componentelor, de executia cablajului gi a Bibliografie conexiuniler 14 REZISTENTE: /0,5W 100 KQ 2 i se RBNERGSS BoneRnaaseo’s ~ Coletia revistei ,TEHNIUM*. ~ Colectia reviste! RADIO" - fosta U.R.S.S. LSTA DE COMPONENTE Rroo = 220 2 Cra = 47 nF Roy = 0,47 2 3W Cis = 47 nF Roo = 0,47 2 /3W Ras = 18 QW TRANZISTOARE: Roa = 2 KG /3W T1 = 2N2904 (2N2905) CONDENSATOARE: Te = BD135 (137, 139) T3 = BC107 (108, 109, 171, 172. 173) 10 wF/25V 2 uF/6SV pee Bis Ne 100 F/63V 820 pF IN305S 100 pF 100 jxF/25V DIODE: 100 nF 4700 1F163V Ds, Da, Da, De\ 100 nF '=RA120 (RA220) 4700 F 163(100)V ~ 4buc. C12 = 47 nF (@PM:, 3PMe- tus) Crs = 47 nF RADIO Nr.3/1994 *# #4 H+langer cu ROM064A Aurelian LazSroiu + Nascut in 1942 in localitatea Zérnesti-Arges Institutul de Fonetic ‘eMembru al So al Comitetului de redact brevete de invert ‘eNumeroase comunic: Introducere F langer este denumirea data unui procesor wudio gi efectului sonor pe care acesta il produce. Efectul sonor consta in modificarea Periodica spectrului semnalului procesat, cea ce creeaza auditiv, senzafia de sunet rotitor (rotor-sound), aerian, zburator, ‘sonore. Uneotl, acest la mare distant. Acest tip de procesare permite obfinerea unor noi modalitati expresive in muzica gamei de sonoritati, lor largi gi deschise, sugerénd dinamismul sursei sonore. Procesorul care face posibiliol acestui efect este realizat cu lini de intarziere controlate adecvat, Configuratia tipica in care este inclusé linia de intarziere pentru objinerea flangerului este prezentata in figura ta; semnalul oLucres "Alex. Rosetti" al Academie’ Romane; tai Internationale de Stiinte Foneti ‘al revistei RALICLTA; eAutor a tei ‘*Coautor la cétova carjivolume, publicatela Edit. Academiel gi Ed. Stinfficd si Enciclopedia; « Realizatorul primelor sintetizatoare parametrice de vorbire pur tlectronica/arficiala din fara noastra (in urma cu 25 de ani i (21) gi studi (23) de fonetic publicate in fara gi peste hotare: #A obfinut premii RADIO Nr.3/1994* i C&t&lin Lazdroiu ‘© Nascut in anul 1970. in si Bucurests ‘¢ Student in anul IV fa sult letronica Telecomunicat '¢ Rachoamator sutorzat = YOSFVR. de articole direct este mixat cu semnalul procesat cdruia i se imprima o intérziore variabilé periodic. in acest fel se ereeaza modificari spectrale importante datorita aparitiel in spectru a unor puncte de maxima gi minima energie, aga cum se vede din figur tb.Aceste maxime gi minime se deplaseaz: periodic pe axa trecventei, cu consecinte perceptuale deosebite. Pentru objinerea unui domeniu de 1:10...20 (sau chiar mai mut), ceea presupune asigurarea unui baleiaj continuu in domeniul 0.25..0.5 -§..10 milisecunde. Ctiva cititorine-auintrebat ce efecte sonore se pot objine cu circui intrebare. De la bun inceput precizam ¢& procesorul prezentat mai jos se adreseaza celor care au deja circuitele integrate ROMO64A;in caz contrar, nu recomandam achizifonar deoarece aria de aplicabilitate in domeniul efectelor sonore este redusa 15 . Ed a 3 . 5 = . 5 is 4 3 . 5 ro 2 3 . > e ca 6 . > a 3 e > c 4 3 ao > c 2 ° e > fa a 3 a Po c 2 oi . Fdea . 4 3 4 < oO a Eo) ed ° 3 3 4 3 « 4 3 3 a y 4 3 < 3 a 3 3 < . ty 3 B a . ss 3 ca . 3 3 =) 4 . Intrare PROCESOR Tesire Control Figura 1.4 Scurta prezentare a circuitulul Integrat ROMOS4A Circuitul integrat ROMO64Ade tip BBD/CTD eet specializat pentru intarziore electronica analogi Principalil parametri ai acestui circuit integrat realizat in tehnologie PMOS, sunt: capacitat ‘ freeventa ‘¢ timpul de intérziore 10x ..2.2ms; ‘¢freovenja maxima a semnalului de i ‘ tensiunoa maxima a semnalului de intrare 6Vwv; ‘@ tensiunea de alimentare -Voo =-24V(22...26V) Circuitul integrat ROMOB4A este produs in capsula TO.99, iar configuratia terminaletor rezulta din schema de aplicatie prozentata mai jos. Datorit capacitiil reduse- 64 unital de stocarefintarziere- aria de aplicabiitato @ acestui circuit integrat in domeniul efectolor sonore este limiteta, in cele ce urmeaza, propunem realizarea unui flanger, aceasta find probabil icatiecare vizeazé obfinerea un Pentru a objine o intarziere ila cuprinsa in domeniul 0,5 - 2,5 milisecun consideraté ca minima pentru realizarea efectului in discutio, valoarea freevenjei de tact trebuie sa varieze Intre 64 kHz gi 12,8 kHz. Acoust ultima valoare se jtueaza in domeniul audio, motiv pentru care vor iluate corespunzatoare de Inlaturare eficienta a reziduurilor semnalului de tact Folosirea a doua circuite integrate ROMO64A operate paralel/mutiplexat prezinta, avantajul 8, pe langa o rejectic suplimentara a scestor reziduur, se realizoaza o ogantionare dubla. Descrierea schemel prezentata in figura 2. Componentel cele dous circuite integrate ROMO64A conect contiguratie paralel/multiplexst. Se realizeaza in acest fel dublarea efectivé a frecventei de egantionare, cu implicatii directe asupra calitait semnalelor procesate, Pe de alté parte, 20 creeazé osibilitatea de balansare a iesilor celor doud circuite integrate, ceea ce reduce componenta reziduald de tect, ‘aceste condi, fitul de iegire poste ave: simpl, far raportul semnal/zgomet va f sat Procasonieste compus din ptr ete, dupa cum umeaza: Intrare, realizat cu tranzistorul Tt de tip BC 107 (sau similar), cu rol dublu: amplificator de tensiune gifiltru trece-jos. Amplficarea realizata de aproximativ 20d8 gi este ne ‘adapta tensiunile uzuale la iegirea pi (100...250 mV), la intrarea circuitelor integrate 16 RADIO Nr.3/1994 Figura 1.6 ROMO64A, Funcfia de fitrare trece-jos prin conectarea unui condensator in paralel pe Fezictenta de sarcini a acestui amplificator, avand rolul de a preintampina aparijia =distorsiunilor de intermodulatie in cazul procesarii semnalelor cu componente puternice la frecvente inalte, Freevenfa de tiere este fixata la coa.6,3kH2, iar panta de atenuare realizati cu ‘operate cele ROMOE4A, doua paraiel/multiplexat, in scopul obfinerii_ avant enumerate mai sus. Pentru asigurares acestui mod de ‘operare, intrarile de semnal ale celor doud circuit cireuite integrate sunt atacate in taza, iar cele do tact, in antifaza, Dupa cum am aritat anterior, ciuitulintegrat ROMOS4A este realizat in tehnologie PMOS, deci masa corespunde plusului sursei de aliments schema din figura 2, cirouitul este “inve modul tipie de folosire, in scopul coms testul montajului, alimentat eu minusul la mass; lizat cu - cel de-al treilea etal, r tranzistorul 72, de tip BC 107 (sau simi rol dublu: filtru trece-jos de ordinut pe emitor. Filtrul are frecventa de taiere fixata ta aproximativ 6,3 kHz si panta de atenuare de 18dB/octava, find necesar pentru eliminarea componentelor reziduale ale semnalului de tact, scopul imbunatiriiraportului semnaVagomot; = ultimul eta), realizat cu tanzistoarele T3 si 4, de tip BC177, asigura somnalele de tact in antifaza, necesare pentru functionarea corecta @ circuitelor Integrate BBD/CTD. Cole doua tranzistoare sunt incluse intro corfiguratie do a tensiune (VCO). Pe colectoarele a tranzisioare apar Impulsun dreptunghiulare in antitaz care se aplica intranlor de tact ale circutelor integrate ROMO64A, conectate corespuzator modului de operare paralel mutiplexat.Frecvenfa semnalelor de tact poate fi Controlaté adecvat prin intermediul potentiometrului P2, preferabil de tip pedala. Pentru objinerea une varia strict periodice, VCO-ul poate fi controlat de catre un generator de semnal sinusoidal sau triunghiular eu freevenfa variabila in domeniul 0,1... 1H Pentru prezentarea unei scheme desenate cat ‘acrisite’, am recurs la © modalitate mai putin folosita conexiunile barate cu doua linii paralele semnificd faptul c& acestea reprezinta doud conductoare. De altfel, in dreptul lor figureaza eate doua citre, corespunzatoare terminalelor perechi ele citcultelo integrate ROMOS4A, Subliniem cA cele doud ies complementare ale generatorului bifazic realizat cu tranzistoarele T3 4iT4or BBC? 14 Figura 2 sunt aplicate pe intrsle de tact ale cicuitelor integrate OMOS4A conectatoin antfaza, faptevidenti prin perechile 5/8’ 51 8/5. Almertarea montajui se face de la o sursé de tensiune cu valoarea de Z2V/20mA foarte bine tabiizatS, Reglaje $i masuratori Pontru efectuarea operatiilor de regiaj si a masuratorilor sunt necesare un generator de audiotrecvent®, un osciloscop gj eventual un freoventmetru digital. Se pozitioneaza curso: semireglabilelor SA1-SRS la jumétatea cursel i se deconecteaza potenfiometrul P1 din circuit. Pentru reglarea generatorului de tact controlat in tensiune, se cupleaza osciloscopul $i trecventmetrul digital pe unu! dintre colectoarele tranzistoareior T3,T4. Se rotogte cursorul potentiometrului P2 la masa: in ace situafie, pe osciloscop apar impulsuri dreptunghiulare, iar frecvenjmetrul va indica aproximativ 64 kHz. Se ccursei gi se regleaza semireglabilul SRS pénd cand, ‘obfine trecvenja minima, eproximativ 12,8 kHz, fi ined ca pelierele impulsurilor dreptunghiulare prezinte abateri de ia liniatitate. Se conectes: osciloscopul pe emifatorul tranzistorului T2 gi se Pozitionesza cursorul potentiometrului P2 pentru © frecvenfl de tact egald cu25..28kHz. Se regleazd SR3 la obfinerea rejectici maxime a reziduurilor componentei de tact. Se aplicé in punctul INP un semnal sinusoidal cu freeventa de 1 kHz gi ‘amplitudinea de 250 mV. Din regiajul conjugat al semireglabilului SRA ¢) se regleazé acesta pana cand amplitudinea semnalului vizualizat este e semnalului aplicat la intrare. Se introduce in circuit potenfiometrut P1 avand cursorullajumatatea cursei gi ‘se cupleazi osciloscopul in punctul OUT. Se modifi {in limite largi frecvenja semmnalului aplicat la intrare, constatandu-se pe osciloscop prezenja unor maxime $i minime de amplitudine, situate echidistant pe axa RADIO Nr.3/1994 trecventei. Se fixeaz generatorul pe o trecve {i corespunde un minim evident gi se regleaz’ potentiometrul P1 pnd la obtinerea unui minim foarte Pronunfat, Cu acestea, reglajul este terminat, iar procesorul poate fi folosit prin intercalarea lui intre un preamplficator $i amplificatorul de putere asociat, Prin intermediul fangerulul se pot procesa semnale provenite dela instrumentele muzicale cu clape sicorz, de Ia cele aerofone sau de la cele de percufi, In cazul semnalelor provenite de la chiara este preferabila gi folosirea fuzz-uli, deoarece spectrul semnaiului find mai larg, efectul devine mai pregnant. Din acest motiv, se recomanda pentru verificarea eficienfei flangerului, folosirea unei surse de semnal cu spect larg gi dens, ca de exempl cel provenitde la un generator de zgomot ab. Concluzii in acest material am prezentat © schema care permite obtinerea efectulul flanger cu dou circulte tegrate BBDICTD, de capacitate micé in aceasta situa, singura modalitate de a obfine © procesare satisfactoare, consti in folosirea a doua asemenea cireuite, operate in configuratie paralel/multiplexat, Bupa cum s-a vazut anterior, frecventa de taiere a color doua fitre trece-jos din structura procesorului este situaté la 6,3 kHz, din considerente dictate de capacitatea de intarziere a liniei folosite. La prima aceasta valoare este ingust, Reamintim e, in domeniul efectelor sonore exista reslizari industriale care au limita de frecventa la 5..7 kHz; aceasta se oxplica gi prin faptul 8, de reguia, pentru obfinerea efectelor sonore, semnalul procesat prin lini de intarziere este partial ‘mascat’ de semnalul direct cu care se mixeaz& ruiljime de banda nu este atectati de procesor in ceea ce priveste aplicatia prezentata, trebuie facut mentiunea c&, datorité capacitati reduse de Intérziere a circultelor integrate ROMOG4A. pe lan; obfinerea efectulul propus, se va constata gio oarecare stridenta a sunetulul seen 7 . B- f= =) 3 ° 5 = Si Si . ba S E 3 . 2 < iS 3 . ba rf e 3 o bd is = 6 . 5 i - 3 . 5 e = 3 Pt bo - Es ci a bs 1 E 6 . bPLICATII ale noilor regulatoare de tensiune PP sezecesn mais ctoveapicaiseunor regulatoare de tensiune de generajie mai recent, regulatoare care prezinta unele avantaje. Ne reamintim c& un regulator clasic de tensiune necesita o tensiune minima la bornele sale pentru a asigura o functionare corecta. Este vorba despre diferenja de tensiune intre intrare si iegire (drop-out). Aceasta este de ordinul a 3 Voli, cea ce creeazé unele probleme in cazul montajelor alimentate de la bateri, Astfel, regulatorul 7805 va turniza 5 V la iegire in conditile in care la intrare tensiunea este de cel putin 8 V, cea ce o baterie de 9 V ‘nu poate asigura un timp prea indelungat. Mai mult, aceste regulatoare necesita un curent care nu este de neglijat, de 10 mA, sau ceva mai putin, in cazul in care curentul consumat de sarcina este mic. Acest lucru scurteaza gi mai mult viata baterilor de la care se alimenteaza. Randamentul este mic In cazul acestor regulatoare de generatie mai veche. Un alt mare pericol l constituie inversarea tensiunii de intrare la bomele regulatorului, regasind uneor aceasta tensiune la iesirea regulatorului, ceca ce pune In pericol montajul pe care il alimenteaza (in special daca confine integrate MOS). Regulatoarele de generatie noua, pe care le prezentam in continuare, au o cadere de tensiune mult mai redusa (sub 0,6 V) iar curentul lor de polarizare este aproape neglijabil (de ordinul 10...100 #2) proportional cu curentul de iegire. Randamentul este superior in acest caz. Protectia la inversarea tensiunii de intrare este foarte eficace gi consta in limitarea tensiunii de iesire la 0 valoare apropiata de 0 V. De asemenea, regulatoarele rezista la supratensiuni de intrare foarte mari lucry foarte folositor in cazul utilizarii ca sursa de tensiune a unei baterii auto. Un alt avantaj I constituie proprietatea de a repeta tensiunea de intrare la lesire, daca este inferioara valorilor necesare pentru a 18 RADIO Nr.3/1994 ING. SERBAN NAICU asigura o functionare corecta, Toate regulatoarele de generalie noua au protectie in caz de scurtcircuit la iegire in figura 1a este prezentaté schema unui regulator cu LM2930. | out x Le Figura 1. ‘out Condensatorul Cy = 0,14¢F (daca este situat departe de sursa Vin), iar C2 = 10 #F, cu tantal, avand rolul de marire a stabilitai CARACTERISTICI: © Cadere de tensiune < 0,6 V; © Vinimax:: +26 V; © Vinicupratensiune: +40 V; © Vininvers: 6 V (-12/100 ms); © Vour > -0.2V; © Putere disipata cu limitare interna: 2 W fara radiator, 15 W max; © Curent de iesire max: 150. mA (tipic: 400 mA). TIPURI cal © LM 2930 T-5.0 avand [2 Vout = 5V (tipic: 4,4 + 5,3 V); nT) @ LM 2930 T-8.0 avand aH Vour = 8V (tipic: 7,5 + 8,5 V). wl Uo, infigura 1b este prezentata + capsula (TO 220) gi semnificatia Figura 1.b Pinilor. litictiratenss Gt-scnemerae utlizare a reguiatorului LM 2931 AZ-5.0 avand tensiunea de legire de 5 V. Acest regulator este ideal pentru montajele alimentate dela bateriisauacumulatoare Cd-Ni. C; = 0,1/(F daca e departe de sursa Vin, iar C2 = 1000 (aluminiy). Lyns31a7-50 ee Figura 2.a CARACTERISTICI ‘© Caderea de tensiune <0.6V: 1 Vinnax: +26 V: © Vinsupratensine: 60 V: © Vininvers 30 V (80 92) wi Vout > -0.3 V. © Putere disipaté cu limitare Figura 2.b intern: 0,6 W la 25, # Curent de iegire max: 100 mA; © Curent de polarizare: Ip < 1 mA; © Tensiune de iesire: +5 V. in figura 3a se prezinta regulatorul LM 2940 avand trei valori de tensiuni uzuale: 5 V, 42 V gi 15 V. Se utilizeazé in special la aplicatille rutiere, regulatorul de 15 V in cazul folosinii unui acumulator de 24 V, regulatorul de 12 V cu baterie de 12 V. Cs = 0,1 /4F si Co =22/¢F (tantal) pentru cresterea stabilitai faiag ese “roy Figura 3.a in figura 3b este prezentaté capsula cu semniticatiapinior Lm294ocT-so ° CARACTERISTICI © CAdere de tensiune <0,5ViatA © Vinmax: +26 V; © Vinvsupratensiune(< 1 ms) +45V; © Vininvers: 30 V (-55 2) > Vout > -0,5 V; © Putere disipata cu limitare interna: 2 W (15 W pentru radiator infinit); wea. ur Figura 3.6 RADIO Nr.3/1994 © Curent de iegire max.: 1 A (tipic 1,5 A). VARIANTE © LM 2940 CT-5.0 avand Vout = 5V. (4,85+5,15 V), @ LM 2940 CT-12 avand Vout (11,64 12,96 V); @ LM 2940 CT-15 avand Vour = 15V (14,55+18,45 V) in figura 4a este data aplicaia practicd cv regulatorul LM 2940 CT-5,0 care furnizeaza, deci, la iegie tensiunea de +5 V/1-A. Tensiunea de intare poate varia inte 5,8 31 1SV. Infigura 4b se observa forma de unda a curentului | (mA) pentru valorie de 100 mA, 500 mA gi 1 A. 2V I nasvoct-as a 160 140 120 00 t0 60 “0 2 i—t SWS 20 25 B03 Vev) Figura 4.b Un regulator putin mai diferit de cele prezentate anterior, avand 5 pini (capsu'a TO 220), este dat in figura Sa, Se utiizeaza la Circuitele cu microprocesor deoarece dispune de iiesire de aducere la zero (RESET). Impulsul de RESET este furnizat cand exista o supratensiune la intrare mai mare de 31 V, sau daca tensiunea de intrare coboara sub 3V in caz de scurtcircuit la legire. De asemenea, iegirea de RESET este validaté la punerea sub tensiune, Condensatorul Co permite definirea duratei acestui impuls de la 12 ms lacea, 128. Astfel: C3 = 0,1 4F pentru 250 ms; Co = 4,7 nF pentru 12 ms sau C3 = 4,7 4¢F (antal) pentru 12s, Condensatorul C1 = 1 eF 19 a © o = @ E 5) Cy . Do o ry C a Cy ® 3 ra s E ° . Oo E ry o a Cy cs 3 ry € 3 o ey 7 c a Cy oy Cy cy 3 a 3 rs e rm" < a ® a cy TeeTete id @ c 4 a a) os 4 3 C a 5 3 a fy c. g @ 3 y 4 3 Cy o mn 4 4 o 4 = a a] a 4 3 a 7 Py e (daca @ departe de sursa Vin) $i Ce = 10 4F (tantal) pentru cregterea stability In figura 5b sunt date formele de unda ale tensiunilor de intrare, de iegire gi de RESET. CARACTERISTICI © Vour: +5V (4%); ‘© CAdere de tensiune < 0,6 Via 0.5 A; +26 V; losiune’ +60 Vi © Vininvers: “15 V (-50Vimp) Vour > -0,6V; © Limitare interna a puteri disipate; ‘© Curent de iegire max.: 750 mA; in < 5 mA; Vreset,o" < 0,6 V la 1.6 mA; © Vieset:1" > 4,5 V (Rput up 30 kQ). Reguiaiorul in comutafie LM 3578 este prezentat in figura 6a, iar in figura 6b este data ey umes | 1 T val | T, Q 0 8 fees Figura 5.a soy, av 26, Sv CARACTERISTICI @f < 100 kHz; i = 10 / Cx(nF); Voc < +40V; © Vie) 1: -0,3 la 40 V- @ Vy t:-1'la +40 V «© Limitare interna a puter cisipate ~ Imax de iagire: 750 mA; = V+) = v6) = 1Vi = VeopT < 1'V la 750 mA; =Wveo < 4mA © Limitarea curentului () ~ 110 mA/L sau Vee. § 8765 vec the ip7 use unasven tee KT. i ano osc 3 Figura 6.a 234 Figura 6.b in continuare, sunt date cAteva aplicatii ale acestui circult. In figurile 7 $18 se prezinté o conversie pozttva (Vout < Vin). in figura 9 tot o conversie pozitiva, dar cu Vout > Vin, iar in figura 10 0 conversie negativa Astfel, in figura 7 tensiunea de iegire este data de puntea rezistiva R1- Re. Decarece tensiunea la bornele lui Re va fi cea de la intrare (-) in gol, eava fide 1 V. Astfel, Vs = (Ri + Fe) / Re. Condensatorul Gy determina sv scurt circuit frecventa de oscilajie iar Co intretine oscilatia. Inductanta (L) si nsatorul (C) sunt alese in Vreset | | sv functio de caracteristicle de iegire (ca la TL497), Dioda D este o dioda de recuperare rapida (Shottky), iar Fi va limita curentul de vart in t Figura 5.b ‘capsula acestuia (LM 3578N) cu 8 pini. Integratul dispune de doua intrari de comparae (+ gi-la pini 1 $12) care au un dublu rol: de comparare, daca sunt utilizate gi tensiune de referinjé pentru Comparatorul inte, dacé nusunt conectate, Dioda ‘Shottky nu este confinutd in capsul (ca la TL497) Pinul OSC(3) permite s4 se acjioneze asup frecventei de oscilatie, iar pinul |(7) comanda inhibarea circutulul in caz de limitare de curent, Tot ‘acest pin permite o masurare a curentului, 20 RADIO Nr.3/1994 7 tranzistor la valoarea lc = 0,11 V/R. Valorile componentelor pentru unconvertorde + 15V/ +5 la 350 mA max. cu un randament de cca. 75%: R = 0,1 £2; a S Gaasre ey re Al . TA “| Figura 7Ry = 39 kQ; Re = 10 kQ; Cy (6OkH2), Co = 20 pF: L = 4701UH, 1,8 nF 220 uF iD = 1NS818, Tn figura 8 este data o varianté a schemei ‘care permite un curent mai mare prinfolosirea unuitranzistor exter. Rezistoarele Re $iR« vor fi calculate pentru o polarizare corecta a tranzistorului T (de exemplu Re = 220 Q, Fa = 330 92) in figura 9 este prezentata 0 conversie pozitiva cu Vout > Vin, Limitarea de curent este conectata la masa, releaua L-D-C este determinata de tipul de conversie, iar Roy 1 veut waste M ! | [ee reteaua suplimentara Ro-Cs intretine oscilatia Pentru 0 conversie +5 V/+15 V la un curent Figura 8 Figura.9 de 150 mA si un randament de 85%, chiar daca Vin variaza inte +4,5 V $i +85 V, vom utiliza urmatoarele valori ale componentelor: urss7e K, teh x Figura 10 tranzistor extern. in exemplul figurat vom avea: eR Cateate valor sunt ca in cazure precedent Tensiunea de iegire va fi de -15 V pentru un curent de iesire de 300 mA, randamentul de 79% $i tensiunea de intrare de +5 V. Valorie rezistoritor Ri 3iRe sunt legate prin formula: Ai = |Vour- 1] xRe In figura 11 se prezinté un montaj cu circuitul convertor +ICL 7660. Acesta converteste semnul tensiunii de intrare variabile, ca gil celei de igi Un ampificator operational (Cl.1) almenteazé C12 (ICL. 7660) pentru a obtine e(-) = @(+) Reezuta relatia: Veet x Ra / (Rt + Re) = (Veet Ra + Vout Ra) (Ra + Ra) deci, Vout = Vretl(Ar / Fa) x (Ra + Ra) (Pi + Ra) - (Ro Re)] 330,4H; °C = 4704F, 15048 14k 220 kS2; © conversie negativa se objine cu montajul ceva mai complex din figura 10. Schema utilizeaza un RADIO Nr.3/1994 F wtf riod ¢ Figura 11 21 cy 3 Cy o E a = Lo o 5 2) e a C a oy o FE) 7 £ 3 cy rs ra c a cy a © cy cS o = - C Cs oO c Pr C my ® o 3 Ea & Fy ° e 7) c Py ® a ° cy 3 i4 ° a bs rs ry s a . Ps 2 Z ry 3 cA ny a rs ry 5 ao . @ e J ry a o a co) rs 4 3 7) . ny 3 ef o 3 oy a a) Py ry Fy ) ° ry 4 3 ry c ® ” 4 4 4 Sursa dubia de tensiune = 9v ¢ Nimic mai banal ca realizarea unei surse duble de tensiune, veti spune! Da. dar pentru acest lucru trebuie sa dispunem, in primul rand, de un transformator de alimentare coborator de tensiune cu doud infagurari secundare (sau cu priza mediana). In situatia cand dispunem doar de un transformator de alimentare cu 0 singura infagurare secundara putem utiliza montajul prezentat in figura 7. Acesta utiizeazé un mic artficiu pentru obtinerea tensiunii negative. PMs scrrzi0e av > [S % & it: or | a oa Gh YR i Figura 1 Ing. SERBAN NAICU conectat ca circuit basculant astabil, se transforma tensiunea continua intr-un tren de impulsuri dreptunghiulare. Functionarea astabilului consta in incarcarea condensatorului C1 prin Ry gi Re de la plusul sursei de alimentare (Pini 4 gi 8 ai C.1) $i descarcarea lui prin Re. Tensiunea pe condensator poate varia intre 0 treime si doua treimi din tensiunea de alimentare, La iesire se obtin impulsuri dreptunghivlare cu 0 latime de 0,693(R1+R2)C1 si o pauza intre impulsuri de 0,693A2C;, Spre iegire va trece (datorita’ diodei D2) doar partea negativa a impulsurilor. Urmeaza un stabilizator serie realizat cu tranzistorul T (pnp), Ra gi DZ1, objinandu-se Ia iesire O tensiune negativa stabilizaté de -9V. la un curent de 20-30 mA. Notatia piniior este data pentru C.| in capsulele TO9 (metal 8) sau MP48 (plastic 8). Daca se utiizeaza capsula TO116 (plastic 14) notatia pinilor -9V este cea din paranteza. Sursa de tensiune pozitiva este realizata cu un simplu stabilzator de tensiune serie @chipat cuT2, Ra SiDZ2. Dioda Zener (DZ9V1) stabilizeaza tensiunea de baza a tranzistorului, far Ra (respectiv Ra, la sursa ey Negativa) asigura curentul de polarizare peniru dioda Zener si baza tranzistorului (acesta din urma find foarte mic se poate eglia). Tensiunea de iegire are valoarea Upz - Use = 91V-06V = 8.5V. e (VL) ® Z. ° ° B.0n 1 S ; 3 i? Qe “As| fm le oveol_I ose Figura 2 Tensiunea alternativa objinuta in secundarul transformatorului este redresaté bialternanja cu puntea de diode 1PMOS si filtrata cu condensatorul de 1000 AF, Cu ajutorul C.1555, in figura 2 se prezinta cablajul montajulul, respectiv partea placata (a), cat si cea plantata (b). Fee HERE R EEE RADIONTS/1994 tHtKE HR REEAlimentator 220V c.a. +15V/3A; +12V/1A; -12V/1A # Sa ndscut Ia 24.03.1957. ‘A absolit in 1983 Facultatea de Electronica s Telecomunicalii @ Insinutull Poltehnic Bucurest '* Cunoaste bile sraite: ongleza,taland, trancezs, * inprezent,lucroaza ea cercatatorstinpiciaIP.A-S.A.- Divizia de telemecan Tebnicd Autotorsm ¢. "© A partcipat cu luca (singur sau in colaborare) la 7 sesiuni de comurican stitiice Ing. Cristian-Dragog Marinescu Va prezentim in continuare un exemplu de proiectare a unui alimentator stabilizat ce trebuie $8 ofere fa legite +5V/3A +12V/1A RVITA Datorité cerinjelor de explostare s-a conceput schema electric’ din figura. Pentru a se obtine tensiunile de iegite dorite, ta intrarea circuitelor integrate trebuie aplicate tensiuni redresate ¢i filtrate mal mari cu cel putin 2.5 V decat tensiunile de iesire, Deci tensiunile redresate si frate vor fi de cel putin +78V/3A AS VITA, +145V/1A = ° 3 Fs = » en aay Peal a Led-urllor pentru diverse variante de conectare ‘a celor doua intrarl ale portil U1D SECVENTE Blo... ioidise... 10s. ioidioso... 1100.6 Tho. ALt001i00, 41111001106 ii111000 ALL 11000. 1110111000 L101 1100 4141110000... LLL 110006 ALLL 10000... ALLL1110000.,, SECVENTE 111100... 1111006... ie 2 3 4 3 4 4 SECVENTE 4444100000 LLLLLL 100000. °, LLL 100000: ALLLEL 1000000. LLLLL1 11000000: +. ALLLLLL 10000000. : care sunt apol aplicate Ia intrérile de coas ale li C..2. Aico eeu integrat contin dul regis tice de doplasare de céte 4 bi, cuint paraleld. Elo sunt legate in cascé singur registru de 8 bit. Datele de intrare aplicate Ia pinul 15 al C.12 sunt 111 a porfiiNAND CI1D, al caroi nivel de stile intrarilor 12 i 13 ale port Acestea sunt conectate de constructor la doua iogii 0 din grupul Gt ..04, Q'...0°4 dupa secventa care ‘se doreste si fie objinuté (vezi tabelul). Validarea datei do la intrare gi translatarea cu un pas a datelor deja penta oevne un RADIO Nr.3/1994 ‘existonte in registru se fac la fiecare front crescator al Pulsurilor de ceas. Cu valorile prezentate in poate ffacuta prin sedderea valorii rezistentelor R2-9, deoarece rivelele logice 1 ale iesirilor Q sead sub valoarea de 70% din tensiunea de alimertare gi poarta CIID nu mai functioneaza corect. Nici maricoa tensiunii de ‘istruger: termicd a lui Ci Se pot obtine curenti mai mari prin LED-uri adaugand cate un etal amplificator pentru fiecare legire Q, aga_cum este indicat in partea din dreapta-sus a scheme. In acest fel, se poste creste 4gitensiunea de alimentare (de exemplu la9¥), ceca ce Permite inserierea a 2-3 LED-uti pe fiecare iogir. Rezistenjele R10-17 se ajusteaza pentru fiecare caz cconcret, masurind eventual curentul de colector. LED-urile pot fi montate’ $1 pot avea culori iferit TuminiVIDEO/TV ALLTRON\ Distribuitor autorizat in ROMANIA Calea Mogilor nr.209 Tel./Fax.:210.31.24Err prin )@RADCOM Calea Dorobanfilor nt, 152, Bucurogt Telefon/Fax: 212.2237; 312.40,32 Sisteme si echipamente profesionale de radiocomunicatii: stati radio portabile, mobile si stationare - achizitii si transmisii de date sisteme de trunking repetoare sisteme de paging local RADCOM srl maxon ISSN 1222-6149 Lei 690 Editura Teora