Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Calcul de Armare Planseu

    Uploaded by

    Borlea Calin
    5 views7 pages

    Original Title

    calcul de armare planseu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views7 pages

    Calcul de Armare Planseu

    Uploaded by

    Borlea Calin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    ETAPA a VIII-a 1 CALCULUL PLANSEULUI DE BETON ARMAT In cadrul proiectului, planseul s-a considerat din beton armat monolit de clas Be 15, respectiv de marca B200, cu o grosime adoptata de 10 cm. Calculul plangeului se efectueazd prin metoda starilor limita (MSL), conform STAS 10107, pentru portiunea de plangeu cu dimensiunile cele mai mari din cadrul unui nivel. Se adopt un procedeu de calcul simplificat, parcurgdndu-se, in general, urmatoarele etape: * predimensionarea placii, * alegerea modului de armare, ¢ evaluarea incArcarilor, * calculul static al planseului, ¢ calculul armaturii de rezistenta, * armarea planseului. a. Predimensionarea Grosimea plicii de beton armat se adopt pe baza conditiilor: 14 hp (L ses (5045 fn care ¢ este latura plicii patrate, iar & si £, sunt dimensiunile laturilor plicilor apropiate ca forma de patrat (toate’in em). In cazul nostru hy=10 om. hy 27em ‘b. Alegerea modului de armare £ . = dack 7+>2 = armarea se face numai paralel cu latura scurté; 2 4 5 7 - daci <2 - _armarea se face dupa ambele directii ale placii. 2 c. Evaluarea incarearilor 1, incdrcdri permanente din greutate proprie (g) - greutate proprie placa : gh=hy-y, : gang, - greutate proprie pardoseala: _g¢,,.) - corespunzator solutiei adoptate En = Spt Spe) (daN/m’) 2. Incarcari temporare (p) - — incarearea util pt =150daN/m? ; ps, =n-p%, = pereti despartitori : de la calculul peretilor Pu + Pb (daN/m’) 3. Incarcari totale (q an = En + Pa (daN/m’) d. Calculul static al planseului Planseul se calculeazi dupa cele doud directii, paralele cu laturile plicii, urmirindu-se determinareamomentelor incovoietoare maxime, functie de care se dimensioneazi armaturile de rezistent4 corespunzatoare. Datorita continuititii planseului de la o incapere la alta si a existenfei centurilor de beton armat de legiturd cu peretii, placa se poate considera incastrat& pe margini (in zona peretilor portanti). Pentru calcul se detaseazi cate o fasie de plangeu cu Litimea de I m, situate in zona centrala, dupa fiecare directie, care se comport similar unor grinzi. Aceste “grinzi” au acelasi mod de rezemare ca si plangeul din care fac parte, deci sunt dublu incastrate; fiecdrei fasii de placa ii va reveni din incarcarea totala a planscului (q‘;1) 0 anumita cota parte (q°1, respectiv q°2). ‘“ oy ey ae Deschiderea de calcul a planseului (£) se considera intre fetele laterale interioare ale centurilor de legatura cu peretii. -10- Daca se cunose valorile incarcarilor aferente celor doua directii se pot determina momentele incovoietoare maxime, necesare dimensionarii. incarcarile de pe cele dou’ directii se stabilesc pe baza egalitiii sigetilor la intersectia celor doud fasii, deformata placii fiind continua. & cig. fi +e +e Rezulta: qaq : =4 in standard valorile acestor fractii sunt date tabelar, sub forma unor coeficienti (B; si Bx), functie de raportul laturilor (A =¢,/42) si de modul de rezemare al placii. Incastrarea este tip 6, deci coeficientii sunt notati Bs); Bs.2. Se poate scrie: g =Bera Bao Momentele incovoietoare pentru cele doua directii se calculeaza in camp si pe reazeme, direct sau cu ajutorul tabelelor existente in standard: a) Momentele maxime in camp: lp ° M, aq ah » Tespecti My, = 06, 4° fF M, 10 mm ole + * Sedetermin’: hy = hy—a hp tg ++ {+ fncare: a - acoperirea cu beton a k—__ 1 ——_4 armaturii; @ se adopt de 10 mm. xpresiile m si €, utilizate pentru caleulul armaturii M 3 €=1-V1-2-m m= 2 : beh -R® : ‘Aria necesara a armaturii de rezistenta (A,) se calculeaza cu relatia (mm’) care se particularizeaza pentru cele doud directii, obtindndu-se: A,, si Asa. * Corespunzitor acestor arii se stabileste numarul de bare de ofel beton, adoptindu-se diametre de min. 6 mm, fard a se depasi ins 14 bare/m. Ariile sectiunii transversale ale barelor rotunde din ofel-beton, pentru cteva diametre uzuale la plici de beton armat pentru plansee se dau mai jos: Diametrul barei ® 6 8 10 12 (mm) Aria sectiunii Ay 0,283 0,503 0,785 1,130 (cm’) Numarul necesar de bare OB rezultd, in general, din raportul dintre aria totald de armaturd necesard (A,) si aria sectiunii armaturii adoptate (Ay): Dye = Ay ‘Acest numér, care poate rezulta zecimal, se rotunjeste in plus la numar intreg, obfinandu-se numarul necesar de bare de calcul (nf,,,). Necesarul de armitura de rezistenta (ariile si numarul de bare) se calculeaz pentru ambele directii ale placii, atat in cmp cat si pe reazeme. -12- f. Armarea planseului. Reguli, recomandari - Armitura rezultata din calcul se repartizeaza pe directia respectiva pe latimea de 1 ma planseului (maxim 14 bare); - Se recomandi folosirea de bare cu diametre ® = 12 mm; - Distanta dintre bare trebuie sa fie de minim 70 mm, maxim 2-hy; = Pentru aceeasi placa nu se folosese mai mult de 2 diametre de bare; - Acoperirea cu beton a armaturii trebuie si fie de minim 10 mm; - Barele se prevad cu ciocuri semicirculare cu lungimea de 14; A = Procentul de armare p= “*..100 fie cuprins intre 0,3 si 0,9 % , valorile optime fiind: pentru ofel beton OB 37 — de 0,4...0,8%; pentru PC 52 — 0,3...0,6% ; pentru STNB — 0,25,..0,5 %, Valoarea minima admisa: jt = 0,05...0,1 %; - Cel putin 1/3 din barele din cAmp se prelungese dincolo de reazem, iar restul se la 45° pe reazeme; 100 pentru plici trebuie si —— 4 ————+ __- __ Dispunerea armiturii pe placa se face pe fasii (marginale si centrale), considerate dupa cele doua directi pe fisia centrala a placii se pre armatura rezultatd din calcul, iar pe fasiile marginale armatura se reduce la jumitate, dar se prevad cel +e 4a” putin 3 bare/m. $f Hy heat EXEMPLE DE ARMARE IN ZONA REAZEMELOR REAZEM MARGINAL REAZEMCURENT. fot | tists

    You might also like