1. Locul de electie pentru abordul arterial este (Rspuns unic): a) Artera femurala comuna b) Artera poplitee ©) Artera carotida comuna d) Artera aorta e) Artera axilaré 2. Locul de electie pentru abordul arterial este (Raspuns unic): a) Artera pedioasé b) Artera pulmonara ©) Artera poplitee 4) Artera brahiala ©) Artera peroniera 3. Locul de punctie pentru abordul arterial trebuie s& fie situat (Raspuns unic): ) Deasupra unui plan osos b) Profund In masa musculara ©) Cat mai aproape de cord 4) Profund fata de un traiect venos e) In vecinatatea unui grup ganglionar 4, Pentru punotia arterial (RAspuns unic): a) Nueste nevoie de anestezie b) Este suficienta anestezie local ©) Este necesara anestezie general 4d). Este necesara analgo-sedare e) Este necesara anestezie general cu miorelaxare 5. Anestezia localé pentru punctja arteriala se face cu (RAspuns unic) a) Propofol b) Lidocaina 1-2% ©) Algocaimin 4) Curara ¢) Halotan 6. Punctia arteriala se face cu ac special (RAspuns unic) a) Cubizou lung b) Cubizou scurt ©) Nu are importanta forma bizoulul ¢) Fara bizou €) Cubizou trifatetat 7. Acul de punctie arteriala este orientat in momentul punctiei (R&spuns unic): a) Cu bizoul in josb) Cu bizoul in sus ©) Cu bizoul orientat lateral d) Totdeauna cranio-caudal e) Nuare importanta crientarea bizoului 8. Aprecierea tralectulul arterei punctionate se face (Raspuns unic) a) Palpator cu mana opusé celei care tine acul b) Prin masurarea tensiunii arteriale ©) Prin tatonare cu vérful acului d) Conform reperelor anatomice €) Fluoroscopic urmarind calicificarile parietale ale vasulul 9. Unghiul de abord al traiectului arterial cu acul de punctie este de aproximativ (Raspuns unic): a) 90° by 45° o) 75° d) 0° e) 30° 10. Pentru un abord arterial sigur i facil se utiizeazéi frecvent (Raspuns unic) a) Tehnica Seldinger b) Tehnica Dos Santos ©) Tehnica Morgagni d) Tehnica Costello e) Tehnica Pierre 11. Pentru abordul arterial se utiizeaza (Raspuns unic): a) Teaca arteriala b) Cateter MP ©) Balon de dilatatie arterialé d) Cateter Cobra e) Stent autoexpandabil 12. Diametrele tecilor arteriale sunt masurate in (Raspuns unic): a) Milimetri b) French ©) Gauge d) Centimetri e) Inch 13, Diametrele ghidurilor hidrofile se masoara in (RAspuns unic): a) Milimetri b) French ©) Gauged) Centimetri e) Inch 14. Cimentul de vertebroplastie (Raspuns unic): a) Polimerizeaza la temperatura corpului b) Polimerizeaza dupa amestecarea celor doua componente ©) Polimerizeaz mai lent cu cresterea temperaturii ambiante. ) Polimerizeaza mai rapid cu scéderea temperaturil corpului €) Se poate administra Tn primele 20 de minute dupa amestecarea componentelor 18, Baloanele de dilatatie arterialé trebuie s& aiba (Raspuns unic) a) Diametrul egal cu diametrul vasului b) Diametrul mai mare cu 1 mm fata de diametrul vasului ©) Diametrul mai mic fata de vasul stenozat. d) Lungime de maxim 3 cm ) Lungime egal cu lungimea stenozei 16. Un cateter frecvent utilizat in practica interventional vasculara este (Rspuns u a) Cateter JR 6F b) Cateter Cobra 2 ©) Cateter Simons d) Cateter Headhunter ®) Cateter Sidewinder 17. Pentru orientarea si plasarea corecta a cateterelor este necesara utilizarea (R&spuns unic): a) Balonului de dilatatie b) Ghidului metalic ©) Dilatatorului 4) Ghidului hidrofi ©) Stenturilor autoexpandabile 18, Stenturile vasculare au rolul (Raspuns unic): a) Dea dilata 0 zona de ocluzie venoas& b) Dea reduce dimensiunea varicelor hidrostatice ©) De amentine permeabil un segment de vas d) De a ocluza un vas permeabil e) Dea rigidiza peretele vascular 19. Stenturile autoexpandabile sunt realizate din (Raspuns unic) a) Material plastic b) Aliaje metalice ©) Materiale organice d) Ofel inoxidabile) Tungsten 20. Baloanele de dilatatie (Raspuns unic): a) Se utiizeazé la presiuni de 1-2 atm b) Se utilizeaza la presiuni uzuale de 8-14 atm ¢) Se utiizeazé la presiuni de 25-40 atm d) Se utilizeaza concomitent cu cateterele @) Se dilata cu ser fiziologic la temperatura corpului 21. Drenajul unei colectii se poate face in siguranta sub control (Raspuns unic): a) Radiologic b) Palpator 9 s d) IRM e) Ecografic. 22. Angiografia diagnostica are rolul de a (Mai multe variante corecte): igrafic a) Vizualiza traiectele vasculare normale gi patologice b) Permite masurarea exacta a diametrelor vasculare. ©) Realiza aprecierea microvascularizatiei. d) Diagnostica sursa unei hemoragii active e) Diagnostica existenta unei ocluzii intr-un segment vascular 23. Angiografia diagnostica are rolul de a (Mai multe variante corecte): a) Aprecia necesitatea unei interventii terapeutice b) Stabili materialele necesare pentru o eventuala manevra terapeutica ¢) Testa pacientul la substanta de contrast d) Acomoda pacientul cu acest tip de interventii e) Caracteriza permeabilitatea si morfologia structurli vasculare in care se injecteaza contrast, 24. Cateterele frecvent utilizate in angiografie au diametre de (Raspuns unic): a) 46F b) 810F ©) 24mm. d) 18-206 2) 4.6mm 25. Cateterele frecvent utilizate in angiografie sunt de tip (Mai multe variante corecte): a) Cobra b) Pigtail ©) Vertebral d) Folley e) Nelaton26. Setul de teaca introductoare este compus din (Mai multe variante corecte): a) Teacd cu valvé hemostatic’ b). Ghid metalic cu capat'" ©) Dilatator d) Acde punctie e) Balon 27. Pentru formarea imaginii angiografice (Mai multe variante corecte) a) Sunt utiizate radiatille X b) Sunt utilizate ultrasunetele ©) Sunt utiizate undele acustice ¢) Sunt utilizate radiatile alfa e) Este utilizat fenomenul de substractie digital’ 28. Substante de contrast utilizate in angiografie (Mai multe variante corecte) a) Suspensia de sulfat de bariu b) Solutia de sulfat de bariu ©) Substanfe de contrast nonior 4) Bioxidul de carbon steril ©) Aer ster 29, Pentru obtinerea imaginii angiografice substanta de contrast este administrata (Mai multe variante corecte): a) Intraarterial b) Oral ©) Subcutanat d) Intramuscular e) Intravenos 30. Administrarea substantei de contrast in cursul manevrelor angiografice se face (Mai multe variante corecte) a) Manual b) Cu ejutorul unui injectomat ¢) In perfuzie lenta 4) In sistem dual cu ser fiziologic e) Intratecal 31. Ghidul hidrofil are rolul (Mai multe variante corecte) a) Dea conduce cateterul sau balonul pana la zona de interes b) De a realiza dilatarea zonelor de stenoza ©) Dea permite embolizarea formatiunilor tumorale 4) Dea oferi sprijin mecanic pe durata unor manevre de angioplastie e) De aleza lumenul vascular32, Balonul de dilatatie arteriala (Mai multe variante corecte): a) Se plaseaza strict in interiorul zonei de stenoz& b) Se plaseaza astfel incat sé depaseasc’ capetele stenozei ©) Trebuie s& aib& diametrul cu maximum 1 mm mai mare decat lumenul normal al vasulu d) Este urmairt fluoroscopic, cu ajutorul markerului radioopac unie din vart €) Poate fi urmairit floroscopic centrand leziunea intre cei doi markeri radioopaci 33. Balonul de dilatatie arteriala este utiizat pentru (Mai multe variante corecte): a) Dilatarea zonelor de stenoza arteriala b) Fixarea le peretele vasului a stenturilor autoexpandabile ©) Ocluzia permanent a unui vas @) Ocluzia temporara a unui cateter ©) Dilatarea unui cateter 34, Stenturile vasculare (Mai multe variante corecte): 8) Trebuie sa aiba diametru mai mic decat lumenul vasului b) Trebuie sé aiba diametru mai mare cu 1mm fata de diametrul vasului ©) Trebuie sa depageasea limitele zonei de stenoza d) Trebuie sa fie mai scurt decat zona de stenoz’ €) Trebuie sa aiba structura compatibila cu tipul de vas tratat 35, Plasarea stenturilor se face (RAspuns unic): ) Sub control CT b) Sub control angiografic ©) Sub control ecogratfc. d) Sub control IRM @) Sub control palpator 36. Realizarea vertebroplastiei percutane se face cu pacientul (Raspuns unic): a) In decubit ventral dupa anestezie locala b) In decubit ventral dupa anestezie generala c) In decubit lateral dupa analgezie sistemica d) In pozitie semigezand ) in decubit dorsal 37. Abordul corpului vertebral pentru vertebroplastie la nivel lombar se face (Raspuns unic): a) Antero-lateral b) Translaminar, paratel cu pediculul ©) Transcanalar d) Postero-tateral transpedicular @) Postero-lateral anterior de pe se pozitioneazai (Mai multe variante corecte): 38. Trocarul pentru vertebropla a) Cat mai aproape de centrul corpului vertebralb) Imediat sub corticala corpului vertebral ©) Incel mai anterior punct al corpulul vertebral 4) Unilateral sau bilateral in functie de aspectul anatomic al vertebrei ©) Exclusiv unilateral, bilateralitatea neavand avantaje th distributia cimentulul 39, Infiltratia periradiculara este indicata in (Mai multe variante corecte): a) Protruzille discale cu minim contact radicular b) Radiculite c) Hernille foraminale cu compresiune radicular d) Fracturile tasare ale vertebrelor e) Discite 40. Infittratia periradiculara foraminalai se face (Mai multe variante corecte): 2) Sub control ra: b) Sub control ecografic ©) Cu pacientul in decubit ventral @) Sub contro! IRM ©) Dupa anestezie local’ logic 41. Infiltratiile foraminale se realizeaza cu (Mai multe variante corecte): a) Antiinflamator si anestezic b). Antiinflamator si antiseptic ©) Ozon ) Alcool absolut €) Ciment ortopedic 42. Nucleoplastia urmareste (Mai multe variante corecte): a) Reducerea presiuniiintradiscale b) Cresterea inaitimii discului afectat ©) Realizarea artrodezei d) Realizarea osteosintezei fe) Reducerea volumului nucteului pulpos 43, Nucleoplastia se poate face (Mal multe variante corecte) a) Prin extragerea de material din nucieul pulpos b) Prin termoabiatie ©) Prin precipitarea chimica a proteinelor din nucleul pulpos d) Prin introducerea de ciment ortopedic €) Prin introducerea de ozon 44, Nucleoplastia se poate face (Mai multe variante corecte) a) Prin introducerea de solutil alcoolice intradiscal b) Prin termoablatie ©) Prin electroforeza) Prin introducere de stent ©) Prin discectomie mecanica 45. Nucleoplastia prin termoablatie utilizeaza (Mai multe variante corecte): a) Solutie alcoolica b) Ansa termorezistenta ©) Spiral extractoare actionaté mecanic 4) Alcool absolut ) Generator de radiofrecven{a compatibil cu ansa utiizata 46. Introducerea cimentului ortopedic in corpul vertebral se face (Mai multe variante corecte): 8) Rapid pana la terminarea cantitafii preparate b) Lent pana la solidificarea complet ©) Lent pana la primele semne de solidificare ) Sub control permanent fluoroscopic e) Pana la opacifierea corupului vertebral sau pana la efractia polimerului la nivelul zidulul posterior. 47. In cazul vertebroplastilor etajate, cimentul ortopedic se introduce (Mai multe variante corecte) a) Alternativ in ambele corpuri vertebrale pana la umplerea satisfacdtoare a vertebrelor b) Sub control fluoroscopic ©) Sub control CT d) Simultan in ambele corpuri vertebrale €) Alternativ cu introducerea de mici cantitati de alcool 48, Trocarele uzuale de vertebroplasie au diametru de (Raspuns unic) a) 11-136 b) 12mm ©) 36F d) 18-226 e) 6106 49. Criterile de includere a pacientilor pentru nucleoplastie cuprind (Mei multe variante corecte): a) Protruzie circumferential sau paramedian& b) Hermie care s& ocupe minim 50% din diametrul canalului medular ©) Hernie care s& ocupe cel mult 50% din diametrul canalului medular d) Includerea poate fi realizata pe baza unei radiografii de coloana lombara (fat& + profil) e) Afectarea discala si gradul acesteia sunt cuantificate IRM 50. Criterille de includere a pacientilor pentru nucleoplastie cuprind (Raspuns unic): a) Hermie cu fragment detasat b) Hernie mic& foraminala, ©) Osteofitoza vertebral voluminoasad) Fenomene de discita decelabile clinic si IRM. e) Disc marcat deshidratat 51. Contraindicatile pentru nucleopastie sunt reprezentate de (Mai multe variante corecte) a) Tratament cu anticoagulante b)_Hernii voluminoase sau cu fragment detasat ©) Discur intervetebrale cu Inaitime normala d) Fenomene de discit’ decelabile clinic si imagistic fe) Fenomene de radiculita fara corelatie cu aspectul IRM 52. Contraindicatile pentru nucleoplastie sunt reprezentate de (Mai multe variante corecte): a) Ostofitozd voluminoasa vertebral b) Tratament cu hemostatice ©) Discita confirmata imagistic si microbiologic ) Prezenta mai multor discuri afectate €) Reducerea importantd a indiimii discului intervertebral 53. Indicatille pentru vertebroplastie sunt: a) Taséri vertebrale post-traumatic b) Taséiri vertebrale osteoporotice ©) Metastaze osteolitice. d) Fracturi instabile cu zid posterior compromis 2) Morbul Pott 54, Contraindicatile vertebroplastiei sunt reprezentate de (Mai multe variante corecte) : a) Anemie marcata b). Fractura la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale, ©) Fractura stabil a unei vertebre lombare d) Tratament cu anticoagulante e) Pacient necooperant 85. Contraindicatiile vertebroplastiei sunt reprezentate de (Mai multe variante corecte): a) Imposibilitatea de a pozitiona pacientul in decubit ventral, b) Tasare cuneiforma a corpului vertebral peste 50% din inaltimea normala ©) Prezenta de leziuni osteolitice vertebrale d) Prezenta unui angiom ce ocupa peste 50% din volumul vertebral e) Fractura tasare stabila cu scéiderea inaitimii sub 50% din indltimea normala 56. Angioplastia cu balon (Mai multe variante corecte): a) Reprezinta dilatafia Iumenului arterial cu un dispozitiv endovascular denumit balon de angioplastie b) Reprezinté prima manevra terapeutica in terapia unei stenoze semnificative sau critice arteriale©) Este folosita exclusiv dupa plasarea unui stent in lumenul arterial d) Are rolul de @ modifica mecanic peretele vasului pe © portiune stenozata, mentinandu-! la un diametru nominal @) Balonul de angioplastie are un diametru universal, putand fi dilatat la nivelul oricarui vas 87. Indicatile unei angioplastii cu balon sunt (Mai multe variante corecte) a) Lumen arterial cu stenozé nesemnificativa hemodinamic b) Lumen arterial ce prezinta stenoza critica, punctiform ©) Lumen arterial ce prezinta multiple stenoze critice, etajate, pe o lungime de sub 15 cm d) Lumen arterial cu defect parietal, cu evidentierea extravazairii substanfei de contrast e) Lumen arterial indemn 58, Alegerea unui balon de angioplastie corespunzator pentru tratamentul unei leziuni ia in considerare (Mai multe variante corecte): a) Lungimea balonului va fi mai mica decat cea a leziunil ce urmeazai a fi tratata b) Lungimea balonului va fi aceeasi cu cea a leziunil ©) Lungimea balonului de angioplastie va fi mai mare decat cea a leziunii, asigurand dilatatia pana in fesut sdndtos d) Calibrul va fiidentic sau mai mic in comparatie cu vasul ce urmeazé a fi tratat e) Calibrul va ficu 1mm mai mare decat vasul tinta, exceptie facand vasele mici. 59, Pentru realizerea unei angioplastii cu balon vor fi urmarifi urmatorii pasi (Mai multe variante corecte): a) Abordul arterial b) Vizualizarea leziunii fluoroscopic sau prin substractie digitala ©) Avansarea, plasarea, inflatia, defiatia si retragerea balonului (manevra repetata la nevoie). 4d) Controlul angiografic post-angioplastie e) Traversarea leziunii dilatate cu cateter diagnostic si injectarea de substanta de contrast in aval 60. Confirmarea pozition&rii corecte a balonului de angiopastie in timpul procedurii (Mai multe variante corecte): a) Se face masurand fizic distanta de la locul de abord pana la leziune. b) Se face sub control fluoroscopic, urmérind markerii radio-opaci ai balonului de angioplastie. ©) Pozitionarea se poate face fara ajutorul ghidului hidrofl, balonul find capabil de navigare d) Pentru leziuni caleificate si/sau scleroase un ghid hidrofil mai rigid poate ajuta mentinerea pozitiei balonului e) Poate fi realizaté palpator in segmente arteriale superificiale 61. Constructia balonului de angioplastie (Mai multe variante corecte):a) Este de tip coaxial la baloanle tip over the wire’, avand dou’ lumene, unul de presurizare a balonului, iar celélalt pentru trecerea ghidului hidrofil b)_Prezinta un singur lumen pentru infiatie si deflate find folosit in special in periferie. ©) Balonul este pliat similar unei umbrele, fiind deschis prin presurizare la nivelul leziunil 4) Balonul prezinté markeri radio-opaci la capete, pentru a faollita vizualizarea sub fluoroscopic e) Balon este elasti modificandu-si calibrul direct proportional cu presiunea exercitat& de catre pompa de angioplastie 62, Angioplastia cu stent (Mai multe variante corecte): a) Poate fi necesari per primam, sau dupa incercarea restabiliri patenfei_vasului prin angioplastie cu balon. b) Este folosit ca ultima metoda minim invaziva in tratarea unui segment stenotic sau ocluziv ©) Vasele cu calibre mari, rar predispuse la flexie necesita stenturi elastice, cu forta radiala mica (stenturi autoexpandabile) 4) Vasele predispuse la migcairi de flexie, extensie si ocazional compresie necesita stenturi rigide cu forta radiala mare, fara proprietati de memorie (stenturi premontate pe balon) e) Alegerea stentului corespunzator se face dupa pozitia leziunii, ecare vas beneficiind de © arhitectonie specifica de stent 63. Referitor la construcfia stenturilor pentru periferie (Mai multe variante corecte): a) Stenturile autoexpandabile sunt rigide, se deformeaza plastic si au forfa radial mare b) Stenturile autoexpandabile sunt uzual contruite din aliaje de nichel si titan, avand proprietati ca elasticitatea sporita si capabilitatea de deformare elastic’ ©) Stenturile autoexpandabile se pot plasa in segmente predispuse la flexie-extensie d)_Stenturile premontate pe balon sunt rigide, se deformeaza plastic si au forta radial mare e) Atat stenturile premontate pe balon cat si cele autoexpandabile au aceeasi forta radial 64, Arhitectonia stenturilor folosite in terapia endovascularé (Mai multe variante corecte): a) Este de tip ,celula deschisa” (open cell) pentru stenturile autoexpandabile b) Este de tip .celula inchisa" (closed cell) pentru stenturile premontate pe balon ©) Nu se coreleazé cu metoda de livrare a stentului, ambele stenturi putand fi fabricate cu ambele arhitecturi 4) Arhitectonia ,open cell” pemite o mai mare fortd radiala ©) Arhitectonia ,closed cell” permite o mai mare forta radial 65, Terapia antiembolica la pacientul ce @ urmat 0 procedura de angioplastie cu stent (Mai multe variante corecte): a) Nunecesit8 terapie medicamentoasa b) Este obfinuta prin adminstrarea unui antiagregant plachetar pentru primele céteva zile de la montarea stentului©) Este obfinuta prin dubla antiagregare plachetara pana la endotelizarea stentului urmata de menfinerea unui singur antiagregant a la longue. d) Neoesita anticoagulare €) Necesité un sinugur antiagregant pentru pacientii anticoagulati pentru alte patologii 66. Angioplastia arterelor carotide (Mai multe variante corecte): a) Poate fi de tip ,angioplastie cu balon" sau .angioplastie cu stent” In functie de severitatea stenozei b) Angioplastia cu balon este de cele mai mult ori suficienta, riscul de producere de emboli find neglijabil ©) Angioplastia cu stent este realizaté exclusiv, minimizand riscul de desprindere al unor fragmente de placa de aterom si/sau trombi format} intraparietal in torentul circulator. d) Fiind artere rigide, carotidele se pot stenta cu stenturi premontate pe balon e) Stentarea fiind realizata de ta nivelul arterei carotide comune pana la nivelul arterei carotide interne, pot fiutiizate stenturi conice, ce acomodeaza ambele diametre 67. Tehnica de angioplastie cu stent a arterelor carotide (Mai multe variante corecte): a) Se pozitioneaza stentul autoexpandabil, se dilaté leziunea, apoi se verificd fluoroscopic, rezultatul b) Se recurge la predilatatia stenozei cu un balon de calibru mic, se pozitioneaza stentul, se recurge la postdilatatie, apoi fiind verificat rezultatul prin angiografie cu substractie 4 placi de aterom ,vulnerabile”, plasarea unui filtru carotidian este ©) La pacienti ce pre recomandata 4) Substanta de contrast poate fi amestecata cu sdngele aspirat din cateter la injectarea in teritoriul cerebral @) Traversarea unui ghid hidrofl distal de stenoza este optionala 68. Angioplastia cu stent a arterelor renale (Mai multe variante corecte) a) Este realizata la pacienti asimptomatici b) Este realizaté la pacienti anurici, in contextul prezentel unui tromb ocluziv intraarterial c) Este realizaté la pacientihipertensivi, neresponsivi la tratament, cu stenoze ciitce ostiale d) Nu are impact asupra valorlor tensionale ale pacientului @) Poate fi recomandata la tineri suferind de displazie fibromusculard a ostilor arterelor renale 69. Embolizarea arterel splenice (Mai multe variante corecte): a) Este realizata de la emergenta arterel splenice din trunchiul celiac b) Necesits folosirea de material embolizant temporar si/sau permanent in functie de rezultatul dorit ©) Embolizarea in context post-traumatic dicteaza ca prim tenfie materialul resorbabil, in caz de esec fiind acceptabila livrarea de material embolizant permanentd) Manevrele interventionale ce vizeaza splina se realizeaz cu cateter sau microcateter plasat cat maj distal, pentru a nu provoca accidente embolice in ramurile pancreatice scurte sau In artera gastroepiploica stanga €) Materialul embolizant permanent se poste utiliza per primam th cazul in care se doreste excluderea unui procent din parenchimul splenic (in special la splenomegalii) 70. Evidentierea angiografica a resanger&rii la céteva ore/zile dupa o embolizare splenica cu material embolizant temporar (Mai multe vatiante corecte): @) Dicteaza repetarea procedurii de embolizare b) Va fi utlizat acelasi material embolizant temmporar folosit la procedura anterioara ©) Va fiutilizat material embolizant temporar in tandem cu material embolizant permanent ¢) Nu vor fi realizate alte manevre interventionale, fiind indicat splenectomia, ©) Dacd este izolat ramul responsabil de reséngerere, acesta poate fi embolizat selectiv 71. Un carcinom hepato-celular cantonat la nivelul lobului drept hepatic (Mai multe variante corecte): a) Are cel mal freevent vascularizatie nutritiva de la nivelul venei porte b) Are in mod exclusiv aport sangvin de la nivelul unui singur ,feeder” (vas nutritiv) c) Poate avea muttipli ,feederi" uzual cu punct de origine la nivelul arterei hepatice drepte ) Carcinomul hepato-celular este 0 tumora slab vascularizata, terapia sa nefiind posibilé prin abord endovascular e) Flind bogat vascularizat, carcinomul hepato-celular are uzual un raspuns bun la embosfere preincarcate cu doxorubicina 72. Diagnosticul CT confima prezenta unui carcinom hepato-celular la nivelul lobului stang hepatic, segment VIII(Mai multe variante corecte) a) Abordul arterial este realizat cel mai frecvent abordand trunchiul celiac, apot artera hepatic’ comund, artera hepatica stanga, ramul segmetar VII-VIll, apoi feederul tumoral b) in cazul in care artera hepatica stanga nu are emergenta din trunchiul celiac, urmatorul punt frecvent de emergenta a acestela este artera mezenteric’ superioara ©) Cu freeventa considerabil mai scazuta, noduli hepatici pot avea ,feederi” aberanti, de la nivelul arterei musculoftenice drepte, arterelor intercostale samd, 4) Injectarea de material chemoembolizant poate fi realizatd neselectiv de la nivelul arterei hepatice stangi €) Injectarea se face dupa cateterizare supraselectiva a ,feederului” arterial 73. Embolizarea unui fibrom uterin are urmatoarele indicatii (Mai multe variante corecte) a) Pacienta cu anemie secundara unor episoade repetate de menoragie b) Pacienta care acuza disurie si/sau tenesme rectale prin efectul de masa al fibromului ©) Paciente asimptomatice, ca procedura electiva d) Paciente cu infertilitate secundaré ocupatil cavitatii uterine de cétre unul sau mai multe fibroleiomioame.€) Diagnostic ecografic de fibrom uterin unic, cu pozitie subseroasa, cu semnal Doppler minim. 74. In cursul procedurii de embolizare al arterelor uterine (Mai multe variante corecte): a . ©. 4 e. {in cazul esecului abordulul brahial, sau a existentei de contraindicatii, abordul este femural bilateral. . Abordul este uzual femural drept Abordul este brahial stang |. Abordul este realizat la nivelul ambelor artere brahiale e Se recurge la punctionarea directa a arterelor ut 75. Pentru embolizare fibroamelor uterine (Mai multe variante corecte): a. Materialu! embolizant folosit este ales in corelatie cu dimensiunea gi caracteristicile ecogratice si angiografice ale fibromului b. Uzual se folosesc Embosfere cu calibrul de 700 microni, urmate de adminstrarea de material embolizant temporar Se foloseste exclusiv material embolizant temporar Se folosesc Embosfere (material embolizant permanent) pana la absenta incarcarii arterelor uterine fe. Evidentierea de anastomoze uterino-ovariene dicteaza embolizarea acestora cu spirale ‘embolizate pentru a preveni mobilizarea de Embosfere catre ovar. 76. In cazul fibroamelor uterine voluminoase (10-12 cm in diametru) (Mai multe variante corecte): a) Embolizarea arterelor uterine este contraindicata absolut b) Materialul embolizant folosit are aceleasi calibre ca si cel utilizat la fibroamele mici c) Materialul embolizant (embosferele) au calibre de 700-900 microni d) Embolizarea este realizabilé, existand un mic risc de repermeabilizare a fibromului, cu necesitatea reinterventiei. e) Embolizarea se face in mai multe cure, urmérindu-se angiografic evolutia vasoularizatiei leiomiomului 77. Neoplasmele de col uterin complicate cu metroragie (Mai multe variante corecte): a) Pot beneficia de embolizarea arterelor uterine ca manevra salvatoare. b) Nu sunt eligibile pentru proceduri minim invazive c) Embolizarea are un caracter selectiv, find vizate strict ramurile uterine 4) Pot fi embolizate si ramuri adiacente arterelor uterine in funcile de gradul de invazie ) Materialul folosit variaz in functie de gradul de inavazie tumorala si severitatea hemoragiei. 78, Neoplasmele de col uterin in stadii avansate (Mai multe variante corecte): a. Necesité embolizarea ramurilor parietale derivate din trunchiul anterior al arterei iliace interme.b. Necesité embolizarea ramurilor pelvine viscerale provenite din artera iliacd externa ¢. Dicteaza cateterizarea neselectiva si embolizarea cu material permanent, urmat de material resorbabil d. Uzual materialul embolizant resorbabil este suficient ca efect terapeutic embolizarea exclusiva si selectiv a arterelor uterine, indiferent de stadiul e. Necesit tumoral 79, Repezinté componente ale unui angiograt (Mai multe variante corecte): a. Masa de comand’ b. Gantry-ul c. Masa pentru pacient d. Bratul ,c” €. Bratul de sustinere a monitoarelor 80. Drenajul cailor biliare intrahepatice (Mai multe variante corecte): a. Este 0 procedura realizata exclusiv chirurgical b. Este 0 procedura ce poate fi realizata minim invaziv c. Evaluare initiala a cailor este realizata ecogratic, d. Evaluarea initial a céilor este realizata fluoroscopic, nativ e. Puncfja cai dilatate este realizaté sub ghidaj ecografic, prentru a permite injectarea de contrast si vizualizarea fluoroscopica ulterioara 81. Inchiderea locului de punctie dupa retragerea tecii arteriale (Mai multe variante corecte): a. Nu necesita precautii speciale, teaca putand fi retrasa, apoi zona acoperit& cu pansament necompresiv b. Locul de punctie poate fi inchis cu ajutorul unui dispozitiv de inchidere arterial, micsorand astfel timpul petrecut de pacient in sala ©. Dupa retragerea tecil arteriale se dicteaz’ compresie bimanuala minimum 15 minute, compresia fiind mentinuta pana la hemostaza. d. Poate genera complicalii imediate cum sunt formarea unui hematom, care nesupravegheat poate evolua pana la sindrom de compartiment. e. La pacientii incoagulabili sau hipocoagulabili teaca poate fi lasat& In arterd cateva ore/zile, conestaté la 0 linie ce administreaza solutli coloide sau cristaloide cu gradient presional pozitiv. 82. Contraindicatile punctiei femurale (Mai multe variante corecte): a. Infectie la locul de punctie b. Artera plasata profund in triunghiul lui Scarpa ©. Procedura de bypass femural in antecedented. Formatiune pulsatila gi dilatata la locul de puncte e. Pacient necooperant, care nu poate fi imobilizat in timpul si dupa procedura 83, Contarindictile punctiei brahiale (Mai multe variante corecte): a) Infectie la locul de punctie b) Artera greu de decelat palpator la plica cotulul ©) Fistula arteriovenoasa pentru dializa in apropierea plicii cotului d) Formatiune pulsatila si dilatata la locul de punctie €) Pacient necooperant, care nu poate fi imobilizat in timpul si dupa procedura 84, In formarea imaginii pentru punotile ghidate ecografic (Mai multe variante corecte): a) Mentinerea sondei transversal In raport cu traiectul acului va genera imaginea unei lini oblice b) Mentinerea sondei longitudinal cu traiectul sondei va genera un punct hiperecogen c) Mentinerea sondel longitudinal in raport cu traiectul acului va genera imaginea une! linil oblice hiperecogene d) Mentinerea sondei axial (transversal) in raport cu traiecul acului va genera pe monitor imaginea unui punet hiperecogen €) Artefactele determinate de acul de punotie fac imaginea neinterpretabila. 85, Echipamentul de protectie folosit de personalul expus in sala de ani corecte): a) Este obligatoriu, avand un echivalent de plumb de minim 0,5 mm pentru fiecare item. b) Protectia ochilor este realizaté cu ochelari plumbat' si/sau cu viziere plumbate ©) Este permis purtarea de sorfuri cu spatele descoperit pentru personalul care se deplaseaza prin salé in timpul procedurilor. d) Este permis purtarea de sorturi cu spatele descoperit de catre personalul care are o pozitie fixa tn raport cu tubul, putand sa stea doar cu fata la acesta e) Purtarea echipamentului de protectie nu este necesara in sala de angiografie, doza de radiatie fiind neglijabila 86. Miloacele de protectie fixe ce se regasesc standard In sala de angiografie (Mai multe variante corecte): a) Sorturi plumbate ce atama de masa pacientului, protejand membrele inferioare si gonadele personalului expus profesional b) Panou/panouri transparente fixate pe tavan cu rol in protectia ochilor/toracelui ©) Sorturi cu rotile ce pot fi folosite ca protectie suplimentaré la interventii de lung durata \grafie (Mai multe variante4) Sisteme robotizate ce urméresc interventionistii si preiau un procent din greutatea echipamentelor de radioprotectie @) Sisteme de monitorizare live a dozei de radiatie asociate si cu sisteme de avertizare 87. Monitorizarea expunerii la radiatii ionizante 2 personalului expus este realizata cu ajutorul (Mai multe variante corecte): a) Dozimetre de tip TLD (dozimetre termoluminescente) purtate la piept si citite lunar b) Dozimetre de tip TLD(dozimetre terminluminescente) purtate pe indexul mainii stangi gi citite lunar ©) Dozimetre de tip TLD (dozimetre terminluminescente) purtate la mana stanga si citite lunar 4) Dozimetre digitale cu sistem de avertizare pentru doze crescute ©) Dozimetre cu film ce se developeaza lunar 88. Materialul de embolizare permamenet este reprezentat de (Mai multe variante corecte): 2) Spirale embolizante b) Dopuri (plugs) confectionate din platina, utilizate atat cerebral, pentru terapia fistulelor ©) Embosfere nedegradabile d) Embosfere degradabile ©) Suspensia de Gealspon in ser fiziologic si contrast 89, Pompa de angioplastie (Mai multe variante corecte): a) Prezinté un manometru pentru monitorizarea presiunii exercitate asupra balonului de angioplastie b) Prezinta un sistem .quick release” pentru alternare miscairli plungerului intre modul liniar si modul filet” ©) Modul “filet” este folosit pentru viteza de avansare a plunjerului, dar nu are suficienté fort d) Modu ,liniar" este lent, in schimb capabil de a genera presiuni de peste 30 atm €) Deflafia rapida @ balonului presurizat poate fi realizat& decupland filetul pompei si actionand plunjerul liniar 90. Robinetul cu 3 cai (Mai multe variante corecte) : a) Este utilizat in sala de angiografie pentru a mixa confinutul a doua seringi b) Poate fi utilizat pentru a izola si/sau mentine o linie cu presiune pozitiva pentru a impiedica refluxul de sange arterial printr-un cateter sau cateter ghid de calibru mare ©) Poate fi asamblat cu mai multi robit (i permitand adminsitrarea mai multor substante, fara a introduce aer in circuit d) Nu este folosit in sala de angiografie, nefiind compatibil Luer-Lock €) Permite mentinerea de vacuum in balonul de angioplastie chiar si dupa deconectarea pompei91. Ocluzia acuta a arterei femurale a membrului inferior este caracterizata prin (Mai multe variante corecte); a) Ramuri colateral multiple, cu caliore mari b) Absenta ramurilor colaterale in studile angiogratice ¢) Membru inferior marmorat, rece d) Membru inferior cald, normal colorat fe) Membru inferior cu diametrul gambei mari 92. Ocluzia cronic& a arterei femurale superficiale se poate caracteriza prin (Mei multe variente corecte): a) Ramuri colaterale bine reprezentate, cu incarcare in periferie decelate angiografic b) Membru inferior cald, normal colorat ©) Membru inferior rece, marmorat d) Ramuri colaterale absente €) Absenta pulsului in distalitate la examenul clinic 93. Terapia anevrismului complicat al artere’iliace comune se indic& (Mai multe variante corecte): a) Angioplastie cu balon b) Angioplastie cu stent ©) Angioplastie cu stent graft d) Reconstructie chirurgicala cu endoproteza e) Bypass iliac 94. in accidentul cerebral inschemic, la peste 6 ore de Ia instalarea simptomelor se indic& (Mai multe variante corecte) a) Administrarea de trombolitic intravenos b) Administrea intravenoasa de vasodilatatori ©) Trombaspiratie prin abord endovascular d) clot retrieval” cu dispozitive dedicate @) Terapie de dublé antiagregare 95, Sangele arterial are (Mai multe variante corecte): a) Culoare rogu deschis b) Culoare rogu inchis ©) Curgere pulsatila d) Curgere lent, continua ) e) Culoare rogu-violaceu gio curgere pulsatilé96, Tehnica Seldinger de punctie presupune (Mai multe variante corecte): a) Orientarea acului la un unghi de 45° b) Decelarea arterei palpatoriu utilizand mana opusa celei care fine acul ©) ~ Bizoul acului trebuie sa fie orientat superior 4) Bizoul acului trebuie sa fie orientat lateral e) Decelarea arterei prin tatonare cu varful acului 97. Ghidul metalic in forma de J (Mai multe variante corecte): a) Este utiizat pentru a confirma pozitionarea corecta a tecii arteriale b) Prezinta un invelig special hidrofil ©) Este Introdus in interioru! tecii arteriale cu ajutorul unui introductor unimanual 4) Prezinté un capat in J traumatic €) Prezinta un capat in J atraumatic 98. Ghidul hidrofil (Mai multe variante corecte): a) Prezinta un invelig special hidrofll b) Este pozitionat astfel incat s& preceadé cateterul, ©) Prezinté un capa radiopac traumatic d) Prezinté un capat radiopac atraumatic e) Este ultraflexibil 99, Teaca arterial (Mai multe variante corecte): a) Vine insotité de un dilatator b) Faciliteaza patrunderea dispozitivelor endovasculare ©) Are un capat radioopac 4) Prezint o valva hemostatica €) Permite trecerea libera a sangelui arterial 100. Chemoembolizarea transarteriala hepatica (Mai multe variante corecte): a) Este recomandata in cazul pacientilor ce prezinté carcinom hepatocelular operabil b) Este recomandata in cazul pacientilor ce prezinta carcinom hepatocelular neoperabil ©) Realizeaz4 o embolizare permanenta a feederilor tumorali d) Realizeaza o embolizare temporara a feederilor tumorali ) Precede rezectia chirurgicalaRASPUNSRUI LA © PNSAr ODN 10. 11 12. 13, 14, 16. 16. 17, 18. 19. 20. 21. 22.ABDE 23.ABE 24.4 25.ABC 28.ABCD 27.AE 28.¢D 29.AE 30.AB Ce ee a )31.4D 32.BCE 33.AB 34.BCE 35.B 36.A 37.0 38.AD 39.ABC 40.AC 41.AC 42.AE 43.ABC 44. ABE 45.BE 48.CDE 47.AB 48.4 49.AC 50.8 51.ABDE 52.ACE 53.ABC 54.BDE 55.4B 66.ABD §7.BC 58.CE 59.ABCD 60.BD 61.ACD 62.ABE 63.BCD64.AB 65.CE 668.CE 67.BC 68.CE 69. BCDE TO.ACE T1.CE 72.ABCE 73.ABD T4.AC 75.ABE 78.CD 77.A DE 78.AC 79.ACDE 80.BCE 81.BCDE 82.ADE 83.ACDE 84.CD 85.ABD 88.AB 87.ABCD 88.ABC 89.ABE 90.ABCE 91.BC 92.ABE 93.CDE 94.CD 95.AC 96.ABC97.ACE 98.ABDE 99.ABD 100.8 D