1 Tehnologii tip gi de grup 1.1.Clasificarea gi codificarea pieselor Proiectarea proceselor tehnologice de fabricatie este direct legata de existenta unui sistem informational al elementelor sistemului tehnologic aferent, cu referire la: - piesa de prelucrat; - programul de fabricatie; - utilajul (echipamentul) tehnologic. piesa de prelucrat se prezint&é prin desenul de executie, sursa primar& a informatiilor necesare fabric&rii. fncepand cu informatiile privind forma geometric’ a piesei, parcurgénd in continuare cele referitoare la material, greutate, dimensiuni de gabarit, precizie a prelucrarii, gi incheind cu posibilitatile de realizate, toate acestea dau contur importantei acestei surse primare de informatii. Varietatea mare a formei gi dimensiunilor, a materialelor gi a po- sibilitatilor de realizare a pieselor, determina o multitudine de piese care vor fi luate in considerare la analiza ice Astfel, anumite piese au fost preluate diferit in locuri gi timpuri diferite dar sunt gi piese pentru care tehnologi diferiti au gandit Procese tehnologice identice sau foarte aseminitoare. Sistemul informational privind piesele de prelucrat poate gi trebuie s& ofere informajiile necesare lu&rii unor decizii privind proiectarea pro- cesului tehnologic de fabricatie.Tehnologii de prelucrare tipizate 1.1.1, Clasificarea pieselor Sistemele de clasificare concepute gi aplicate pana in prezent in constructia de magini urmaresc aspecte cum sunt: ~ atribuirea fiecirei piese a unui cod format dintr-un numir de cifre cu semnificatie distinct& pentru fiecare cifrd sau pentru grupe de cifre; - identificarea pieselor in functie de criteriile de clasificare gi codificare adoptate. Majoritatea sistemelor de codificare utilizeaz& criterii care pot fi sintetizate astfel: - dup& rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte; = dup& forma geometricd; = dup& dimensiunile pieselor; ~ dup materialul pieselor; ~ dup programul de fabricatie; - dup& utilajul tehnologic de fabricatie. Aceste criterii au fost aplicate in sistemele de codificare gi clasificare din diferite state (R.F.G. - cod Opitz, Franta - cod ZAFO, fosta URSS - codul LITNO etc.). Experienta practici a validat sau a limitat, prin varietatea formelor constructive ale pieselor, opor- tunitatea aplicdrii lor. 1.1.2. Codul tehnologic al piesei Sistemele de clasificare cu specific romAnesc au imprumutat criteriile care gi-au gisit aplicabilitate practic’ ridicat& gi, printr-o combinatie ingenioas& a autorilor, s-a dezvoltat gi s-a impus codul tehnologic al Catedrei TCM - Universitatea “Politehnica" din Bucuresti. Acest sistem romanesc de codificare tehnologic& este format din patru sectiuni de baz& in care sunt incluse urm&toarele criterii de clasificare: geometric; dimensional; dupa precizie; dupa prelucrarile importante;Tehnologii tip si de grup Sq score] taf onl vealed |_| cay ajosionsouL ae xo n9 asald Tebelut 1.2 I I PIM aN ‘fone 8 nuumy 8 oe ? aa LL 79 yusny 12h0. young aio | = uojoso19 zi 30) OF AIOULIEIEP a5aId Ln wouuin, aioTehnologii de prelucrare tipizate ~ dup masa; - dup& material, la care se adaugi elemente variabile de tip volumul productiei 9i varianta tehnologic& (tab. 1.1). Sectiunea intaia cuprinde procesul de codificare geometric& care, din punct de vedere structural, poate fi reprezentat printr-o structura arborescent& (fig. 1.1). Particularitatea acesteia in cazul pieselor din constructia de magini este prezentat& in tabelul 1.2. De altfel, intregul cod poate fi reprezentat, in ansamblu gi pe sectiuni, prin structuri arborescente. in aceste conditii, codificarea Piese deformote lo rece Cu profil int Arbori Bucse 2 [Cu profil comb came Bifirarcerrod'- Corcase come jgtingrice - Discuri Come |radial-axiale Parghii Roti Piese cu oxe incrucisate Piéci Fig.s1. Structura arborescents a sectiuntt de codtficare geometrict. Tulpina arberetui COD TEHNOLOGIC PiESA Clasiticores Clasiticarea Clo sificares materiatut y, mosa iy, productia geometrica dimen sionalé suprafetelor Fig.4.2. Structura arborescent’ a codulut tebnotogic al piesei.FAMILIA, Tehnologii tip gi de grup Tabetut 1. CLASA GRUPA PIESE OEFORMATE LA RECE Ford clase lo ARBORI Cu axe 2 jun qu Boxe 3 Poralele Combinat 19 BUCSE }Cu pereti ————-0 subtiri Gu fransé ou ken enero jo 1 2 3 CORPURI COMP! 1 finchise Fdré grupe Monotoni Alternanti Ford. grupe Ferd. grupe Ford. gduri Cu aiuri axiale GS Seen ecole Gu gduri combinate LEX E Cu alezgje concentrice fard uri Cu clezaje concentricg 9 gurl peo singurd Supratote Qu alezaje concentrice| 3 ‘gaunt pe mot mut fe Suprofete Cu dleagje excentrice f8r8 ‘geurh oy clesaie excetrc fun peo singu usratays™ ° 9) Gu dlemje exentri $i guri pe moi mul fe suprofete Fara olezaje si cu gun * Oe e S. Prataye Fart olem) $i cu 964 url pe mal le whee Dinfate citindrice Dintate conice Dintate melcate De tent De clichet 2 De cures lotd De curea trapezoidal Combinote tehnologicd poate fi ar&tata printr-o list& arborescenta sau, altfel spus, printr-o structur& arborescenta de an- samblu. Este adoptatd aceast& formA “iconic’* de prezentare deoarece algoritmii de reali~ zare a modalit&tilor de par- curgere a elementelor arbore~ lui pot £i adugi foarte ugor la o form& programabila pe mijloacele electronice de calcul. Astfel tulpina arborelui "COD TEHNOLOGIC PIESA" va avea forma din figura 1.2, cu- prinzand patru subarbori echi- valenti celor patru sectiuni ale tabelului 1.1. Forma gi continutul eub- arborilor 1, 2p+-»» 4 eake re~ prezentata in figu Eie~ care rang al sec! Neste adoptat in codul zecimal in care fiecare cifré se refer in mod strict la un element caracteristic al piesei de codificat. Cifrele de rang I, II gi III indic&’ familia, clasa gi grupa din care face parte pie- sa (vezi gi tab. 1.2). Cifrele de rang Iv, ¥ gi VI dau informatii cu privire la dimensiunile pieselor.. Di~ mensiunile de gabarit sunt im- portante pentru ca ele deter- ming dimensiunile gi tipal u-Tehnologii de prelucrare tipizate Tabelul 1.2 (continuare) ~ tilajului pe care se prelu- SISCURI creazi piesa. Raportate la 1 | Pline : 1 liccuri Hy Patera greutate gi la material, olinete 3| Cuolezoje aceste dimensiuni pot indica Eanes Ford grupe dac& piesele sunt pline sau cu 1] Plate 1 | Grevtore pereti subtiri. 2] tate 2| Plane Acceptand ideea c& dimen- $f orbore 3 | Spaticte vet ‘fen bees | combinote siunile : pieselor pot aa PARGH si FURCI informajii asupra —formei. Cu un cleza} piesei (paralelipipedice, i ee eeeee cilindrice, sferice) se il comene er] grupeaz’ piesele cu trei Is | Fors otezoje dimensiuni (L,B,H) in "ambalaj 8| Ford grupe paralelipipedic", cele cu doua PIESE CU AXE ‘INCRUCISATE dimensiuni (9D,H) in “ambalaj 1 | Perpendiculare, 1{ Tiporbore io i oe een eet oe < D) in 2 Rerpere singur: ensiune neiftersectote 2) Tip bucse _"ambalaj_sferi 7 3 | Neperpendicutar 3 | Tip flansd Di iuni i Neparpendtt iP : feed erene se 4 Ieper pendicuts | Tip suport ropun a fi codificate con- eintersectate form tabelului 1.3. PLACI Cifrele de rang 3X, X, 14 | Plone 0| Fars bosoje 2| in trepte 1| Gu cremetierd seep XIV oferd x ining cu 3] Suportu 2| Donturate i suprafetei ; a Gupeele prelucrate gi la precizia a 2390) dL . | impus’ (sas 2390). Prezenta ee suprafetei prelucrate pe pie- sa analizaté va fi marcaté printr-o cifré (de la 1’la 9) specifica preciziei impuse. absenta suprafetei prelucrate va fi marcat& cu cifra oO. Cifra de rang VII se referd la greutatea piesei (tab.1.4). Acesta este un parametru care conditioneaz& alegerea utilajelor gi proiectarea SDV-urilor. De asemenea, influenteazi adoptarea cinematicii la prelucrare (ex: evitarea rotirii pieselor grele) gi impune anupite mijloace de ridicare gi de transport specifice. Cifra de rang VIII indic& materialul piesei (tab.1.5). Acesta, prin caracteristicile sale fizico-mecanice, diferentiazi procesul de prelucrare la nivelul eforturilor gi solicitdrilor care iau nagtere in 10Tehnologii tip gi de grup “TULPINA SUBARBORELUI 1 GEOMETRE oe rn) Famitia__{aege_rangut!) TULPINA SUB- { aN ARBORELUI 12 Clasa__(alege_rangul i Oe 8 TULPINA SUB- | aN ARBORELUI 13 Grupa lage rangut I) 0. $s TULPINA SUBARBORLUI 2 DIMENSIUN. | Configuratia. spatjaié TULPINA SUB- ARBORELU 22 Poralelipipediod Citing Steriod dlege rangul (de a 0 9) Ww. fhattimea 4 — _ V Latimea B Indltimes — Vi tungimea L—Diammetrul D-—iametrul TULPINA SUBARBORELUI 3 SUPRAFATA lege ‘ Tipul_ suprotetei Xi XV Canelati @auri + 2 TULPINA SUBARBORELUI 4 exterior MASA, MATERIAL, PRODUCTIE lor} interior lege ex. + int rongul Vil vill »v masa materct productie sensei greutatea O}...9 tipul de votwmul prodctie’ exterior material O..28 interior 0.....9 ext» nt Fig.1.3. Subarbori1 codulut tetmologic al pteset. aTehnologii de prelucrare tipizate procesul de prelucrare. Pe aceste considerente uneori sunt necesare anumite genuri de prelucrari intr-o anumit& ordine de desfagurare. Atributrea prin dinensiuntte de gaberit « rangurtlor 1¥,V sf VT. Tebetut 1.3 Dimensiunea Codul Dimensiunea Codul Codul, {ny rangului {mm} rangului rangului Iv Vv VI 0 oO 0 0 o +10 be 0...20 1 1 10...20 2 20...40 2 2 20...40 3 40...80 3 3 40...60 4 80...160 4 4 60...100 5 160...210 Ed 5 100. 150 6 210,..320 6 6 150...210 7 320...470 Kd it 210...320 6 470...650 8 8 >_320 9 > 650 9 9 Cupru si alioje de Cu Aluminiu iotioje de Al Atte materiale metalice Mase plostice Alte materiale 1.1.3. Piesa reprezentativa Tebelal 1.8 se refer& la volumul productiei (tab.1.6). Tabelul 2. 71-150 151-250" 251-470 471 ~ 650 651-1000 1001 - 4000 4001 10000 > 10000 Nogiunea de "pies& reprezentativi" se referd la incercirile de cuprindere a tuturor caracteristicilor pieselor dintr-o familie, clas& sau grup intr-o singurd imagine de pies&. 12Tehnologii tip gi de grup Se definegte ca fiind piesa reprezentativa a unei familii, clase sau grupe de piese, imaginea care cuprinde toate suprafetele elementare ale tuturor pieselor din familia, clasa sau grupa respectiva. Piesa reprezentativa se alege (fig. 1.4) sau se proiecteaz& (fig. pps + 2 1634 1312 4312 ag 4 A B if D i A 8 7 7 7 5 16785 4 5 4 5 6 # 1 J L Fig. 14. Plesa reprezentativs reals (A) din componente grupel (AvL) de plese. see a 6 O @ ue = €1 © aie. Fig. 1.5, Piesa reprezentativ imaginard: Tipurt.de plese din componente fam{tiel, claset sau grupet de plese (1,..11); Piesa reprezentativa tnaginetd de tehnolog (A). 1.5). Astfel, pentru fiecare familie, clas& sau grup& de piese se ana- lizeazi piesele componente in vederea identific&rii acelei plese care 13Tehnologii de prelucrare tipizate Iindeplineste conditia enuntat& mai sus. Pentru exemplul din figura 1. piesa A este "piesa reprezentativé reala". In cazul in care in familia, clasa sau grupa de piese analizate nu se gasegte una care si intruneasca toate suprafetele elementare ale pieselor componente, atunci se proiecteazi piesa reprezentativi. se suprapun pe desenul celei mai complexe piese din familia, clasa sau grupa analizat& acele suprafete elementare ale pieselor reale pe care ea, cea mai complex& pies’, nu le are. Va rezulta in felul acesta “piesa reprezentativ’ imaginara". Informatii cu privire la suprafetele elementare ale pieselor si deci gi ale piesei reprezentative, in vederea proiect&rii procesului tehnologic, pot fi transmise utilizand codul numeric. Acesta este preferat altor sisteme de codificare (alfabetic, alfanumeric) deoarece permite accesul in sistemul de prelucrare automaté a datelor. Pentru c& piesele, fn mod uzual, nu au un numir mai mare de 99 forme geometrice de suprafete elementare se propune codificarea numeric’ cuprins& in tabelul 1.7. Codificaren fornei geonetrice a suprafetelor plane Tabetul 1.7 Denumirea suprafetei Grupa intai Baza de orientare o1 Suprafat’ cilindrici exterioara 02 Suprafat’ conicd exterioara 03 Tegitur& exterioara 04 Degajare exterioara 05 Canal de pana 06 Dantura exterioarA obtinuta prin orice proces 07 Caneluré exterioar& 08 SuprafatS plan& exterioara 09 Filet exterior (orice tip) 10 Suprafat’ cilindrics’ interioars a Suprafat’ conic’ interioarad Tesiturs interioara Degajare interioara canal de pana interior Dantura interioars Canelura interioara Filet interior Gauri axiale G&uri oarecare Gauri filetate 14Tehnologii tip si de grup Suprafata frontala exterioara suprafata frontala interioara Suprafata profilat& exterioar& Suprafat& profilata interioara Racordari exterioare Racordari interioare Suprafata frontal de capat Dantura exterioar& frezaté Dantura exterioar& mortezata Canal_de pani exterior longitudinal Codul suprafetelor elementare va fi format din trei grupe a cate | dou’ cifre, distribuite astfel: - prima grup, pentru codificarea formei geometrice a suprafetei elenentare; - grupa a doua, pentru codificarea caracterului prelucrarii su- | rafetelor - precizia prelucr&rii, conform treptelor de precizie ISO marcate in tabelul 1.8. coi ficaren cerecterulut pretuerdrti Tebetut 8 caracterul unit&ti Treapta Grupa prelucrarii de de a tolerant precizie doua | P s_| F_ |sup 1000 16 on 640 15 02 400 u4 03 250 13 04 160 a2 05 100 aa 06 64 10 07 40 9 08 | 25 8 09 16 7 20 10 6 11 | 7 5 12 | - grupa a treia, pentru codificarea num&rului de ordine al ace- leiagi forme geometrice de suprafat’ elementaré (marcat din partea 15Tehnolog: de prelucrare tipizate st@ng& spre partea dreapt& a piesei). Desenele pieselor din familia arbori cuprinse in figura 1.6 dau informatii privitoare la piesa reprezentativa gi codul suprafetelor elementare. Astfel, in interiorul familiei arborilor s-a identificat grupa arborilor alternanti din care fac parte gi piesele din figura 1.6,b, ¢ gid. fn aceasta grupi, arborele reprezentativ este prezentat (fig. 1.6,a) cu suprafetele elementare codificate. Procesul tehnologic de prelucrare al acestui arbore va cuprinde inevitabil gi tehnologia de fabricatie a pieselor reprezentate in figura 1.6,b,c gi d. Analizand, in continuare, tehnologiile de fabricatie ale acestor piese (gi/sau a unor piese similare), prin parcurgerea literaturii de specialitate se constata existenta unor procese tehnologice de fabri- catie similare, dar gi foarte diferite, in cadrul acestei familii de piese. Pentru eliminarea subiectivismului proiectantilor in conceperea proceselor tehnologice de fabricatie (evidentiat de diferentele care apar foarte frecvent intre tehnologiile de fabricatie a pieselor identice sau foarte asemAn&toare ca form& geometric& gi dimensiuni, in cadrul aceleiagi firme producdtoare sau la firme diferite dar avand nivele de dotare similare) se impune utilizarea in proiectare a proceselor tehnologice optime tipizate ale pieselor reprezentative. 1.2. Procesul tehnologic optim tipizat fn general activitatea de proiectare a proceselor tehnologice de prelucrare a pieselor de magini poarta o caracteristici, anume aceea a diferentelor care apar intre procesele tehnologice de prelucrare a pieselor identice sau foarte asemindtoare ca formA geometric’ gi dimensiuni. Evident, tehnologul sau tehnologii au cautat s& stabileascd cel mai "bun" proces tehnologic. Decizia tehnologilor a avut in majoritatea cazurilor la baz& experienta gi intuitia acestora, deci un pronuntat caracter empiric. Acumularea continud de noi date gi informatii despre procesele tehnologice au determinat imposibilitatea acumularii gi asimil&rii lor de c&tre tehnologi doar prin experient&. Acestei forme de realizare a specializ&rii prin rutina, gi ca atare de concepere a unor procese teh- 16Tehnologii tip gi de grup Fig. 1.6, Plesa reprezentati best ivi a grupet arbor! drept! alternanti: a - arbore reprezentativs d= arbort din grupa. 17Tehnologii de prelucrare tipizate nologice "foarte bune", i se contrapune ast&zi cunoagterea gi proiec- tarea tehnologiilor de fabricatie prin apelarea la bazele gtiintifice ale teoriei deciziilor tehnice. Este nevoie ca atare de INFORMATIE, RAJIONAMENT gi CALCUL cu privire la procesele tehnologice de pre- luerare. Este necesar deci ca procesele tehnologice de fabricatie s& fie concepute utilizandu-se procesele tehnologice optime tipizate de prelucrare a pieselor reprezentative, a familiilor, a claselor sau gru- pelor de piese. 1.2.1. Procesul tehnologic optim tipizat al pi Acest proces tehnologic - optim tipizat al piesei reprezentative este utilizat de c&tre tehnolog, in regim manual sau asistat (calcu- lator electronic) la intocmirea tehnologiei de fabricatie a unei piese oarecare. INFORMATIILE sunt reprezentate de procesele tehnologice optime tipizate de prelucrare ale pieselor reprezentative, tuturor familiilor claselor sau grupelor de piese. RATIONAMENTUL se refer&é la determinarea ordinii de desfigurare a proceselor tehnologice prin etapele E,, Byr+++, Bypees Eye CALCULUL se aplic& in cadrul etapelor By, Ey,+++, Eyy+++ E, prin care se stabilegte optimul tehnologic (tehnic gi economic) cu privire la continutul acestor etape. Proiectarea procesului tehnologic optim tipizat de prelucrare a piesei reprezentative se va desf’gura conform algoritmului de proiec- tare prezentat in continuare: - alegerea sau proiectarea piesei reprezentative; ~ codificarea suprafetelor elementare ale piesei reprezentative; - determinarea succesiunii optime a operatiilor de prelucrare a suprafetelor elementare ale piesei reprezentative; - prescrierea tuturor metodelor gi procedeelor de prelucrare posibile de aplicat la prelucrarea fiec&rei suprafete elementare sau a unui grup de suprafete elementare succesiv sau simultan; - stabilirea clasei de precizie, a rugozit&tii gi a regimului optim de prelucrare pentru fiecare suprafaté elementar&é in vederea determinarii erorii totale de prelucrare, Elementele de referint& sunt reprezentate de fiecare metodi sau procedeu tehnologic prescrise la punctul 18Tehnologii tip gi de grup - alegerea echipamentului tehnologic; - calculul sau prescrierea (din normative) tegimalui de prelucrare pentru suprafetele elementare ale piesei dup& fiecare metodi sau procedeu de prelucrare; - calculul normed tehnice de timp; ~ calculul costurilor de fabricatie (partiale gi totale) a fieca- rei metode sau procedeu tehnologic de prelucrare aplicat; - determinarea variantei optime de proces tehnologic tipizat. Modul de abordare a segmentelor cuprinse in algoritmul de proiec- tare este cel consacrat gi recomandat de literatura de specialitate privind proiectarea gi optimizarea proceselor tehnologice de prelucrare in constructia de magini. 1.2.2, Tehnologia optim tipizaté Tehnologia optim tipizat& se definegte ca gi tehnologia de prelucrare caracterizata prin ordine gi continut comun al operatiilor pentru prelucrarea pieselor de acelagi tip constructiv - facand parte din aceiagi familie, clasd sau grup& de piese. Avantajele utilizdrii tehnologiilor optim tipizate a pieselor re- prezentative sunt valabile in toate cele trei tipuri de productii. Pe baza procesului tehnologic optim tipizat al piesei repre- zentative se poate intocmi tehnologia optim tipizat& a unei anumite piese care face parte din familia, clasa sau grupa de piese specifica piesei reprezentative. Se parcurg urm&toarele etape: E, - se identificd familia, clasa sau grupa de piese din care face parte piesa analizaté. Se codifici fiecare suprafaté elementaré a piesei folosind codul indicat in tabelele 1.7 gi 1.8; E, - se schiteazi procesul tehnologic de prelucrare al piesei analizate din procesul tehnologic optim tipizat al piesei repre~ zentative; E, - se efectueazi urmitoarele calcule pentru fiecare operatie a procesului tehnologic nou conceput: ~ calculul erorilor de orientare gi fixare; ~ calculul adaosului de prelucrare gi al dimensiunilor inter- mediare; ~ calculul regimurilor optime de prelucrare; agTehnologii de prelucrare tipizate ~ caleulul preciziei de prelucrare, respectiv a erorii totale de prelucrare; ~ calculul normei tehnice de timp; ~ calculul coeficientului de incdrcare a utilajului; - intocmirea schemei liniei tehnologice. 1.3. Procesul tehnologic optim tipizat al unei piese oarecare Activitatea de identificare a familiei, clasei sau grupei de piese din care face parte piesa analizata urmata de codificare pe baza ca~ racteristicilor constructive gi tehnologice, se desfigoari conform punctului 1.1. Un exemplu practic de codificare a piesei "Purcé" este redat in continuare in figura 1.7 . @COMPARAREA CU ELEMENTELE DIN DESENUL DE EXE- CUTIE AL PiESE! FINITE [romilio: parghii-furci [Closa: fured_spotiotd Dimensiure;intre 40 si 60mm Dimengiune ‘intre 60 si 160mm Ix} {Suprateje plane intericare si ext.[Xi] [Ford _suprofete’ danturate [xt] Form suprofeje conetote ——_ fxiil [Gduri_nefiletote iv] Nolum produce intre 2si 70 buc. i] DECODIFICARE Fig.1.7. Codificarea pieset “Furca* pe baza caractertertsticilor tehnice. Sva analizat desenul de executie al piesei urmirindu-se forma geo- metricad, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionald gi rugozitatea suprafetelor, natura materialului gi tratamentul termic gi volumul productiei. 20Tehnologii tip gi de grup fn vederea selectdrii manuale sau automate (cu mijloacele elec- tronice de calcul) a procesului de prelucrare a unei piese oarecare din Procesul tehnologic optim tipizat de prelucrare a piesei reprezen- tative sunt necesare datele initiale ale piese: - suprafetele elementare care se prelucreaza, codificate; ~ tolerantele dimensiunilor suprafetelor elementare; - rugozitatile suprafetelor elementare care se prelucreaza&. Codurile suprafetelor elementare vor fi marcate pe desenul de executie al piesei oarecare in concordant& cu sistemul de codificare adoptat in tabelul 1.7 gi cu codurile suprafetelor elementare ale pie~ sei reprezentative. Acestea vor fi marcate conform exemplului din tabe- lul 1.9 in care sunt cuprinse atat procesul tehnologic optim tipizat de prelucrare a piesei reprezentative cat gi rubrici pentru proiectarea prin selectie a tehnologiei optime de prelucrare a piesei oarecare. Spatiul de centralizare a datelor privind tehnologia optim tipi- zat& a piesei oarecare nu cuprinde rubrici privind valorile di- mensiunilor intermediare, regimurile de prelucrare, normele tehnice de timp gi costurile prelucrérilor. Acestea se calculeaz& ulterior in etapa a treia de optimizare a tehnologiei de prelucrare. Activitatea de optimizare este necesar& deoarece procesul tehnologic optim tipizat al piesei reprezentative cuprinde regimuri de prelucrare adoptate din normative. Acestea vizeazi elementele de optimizare cuprinse in etapa a treia de intocmire a tehnologiei optim tipizate. Procedeele de optimizare sunt cele recomandate in literatura de specialitate la care se adaugi elementele cuprinse in volumul recent aparut la Editura Universit&tii Sibiu, “Optimizarea proceselor tehnologice", autori: D.M. Duge, I. Bondrea, gi Gabriela Bondrea. 1.4, Tehnologii de grup Se definegte ca fiind "tehnologie de grup" tehnologia caracteri- zat& prin folosirea aceluiagi utilaj tehnologic la executarea unei operatii, a mai multor operatii sau a tuturor operatiilor grupului sau grupurilor de piese diferite din punctul de vedere al formei constructive dar asem4ndtoare din punct de vedere tehnologic. Definirea tehnologiei de grup include notiunea de grupe de piese. Acestea pot fi formate luandu-se in considerare forma geometricad asemin&toare, dimensiunile apropiate sau traseul tehnologic comun. Pro- 21Tehnologii de prelucrare tipizate | | | lesivcoiso| ounyuogle 8 x 7 PROR|, | so aye ame F I erst J |_| woyou levteed oe ee asczay! ep [esioo1s0] ,., 2Ue8]s 2] Sunsis| _jo1dco| ; RA SuDoUBS é roegesivapocunngs o3| | REG Pee \ FuRco au] SOP LES Se eee fetes IS] p0idoo| i uh fi 1 sues 20 asia Brugia bias [ae fee 4 aa T Er Bae 3 1 yey Au 3 eat ‘aby auoze es fe iO | Siting 7 AI af ‘al Te % losSl|§$PBAsqEF 22 EB 8 € (E3518 29 BAA Xx} anil ip @ |Sd2/8 Siegiagle 2] aonauj-uawey I a see By-a1 134] rafaynid|g Ei = = 8535 a\3 9)-azudrs| -ns pails ja svud! me FP FE 2] 1npog}-twnuag| ZMdTg f Vv: REI nalasvucite “RD Mower vuina9 NYIN3d ivZidll” WildO DID0TONH3L INS390Nd (9s]s081z0 issieoziza, PSHOoIZO — BS}LOOIGO to suotts} Lorstotts} Eslevout steoeoco ts] togozo [és s0e020 s}iozizo : 44,-_dSald 30 |adNYHd NWS | |3SW79 “TANIWWs V_YALIWLNAZSUddy_WS3ld YL3YINOD_VSAld 22Tehnologii tip gi de grup cesul tehnologic de fabricatie se va desfagura dup’ principiile pro- ductiilor de serie mare gi de masa. 1.4.1. Principiile de baz& ale tehnologiei de grup In prezent, industria constructoare de masini are la baz&, al&turi de productia de serie mare gi de mas&, in proportie de 50...75% (75%, SUA) productia de serie mic&. Aceast& situatie se datoreaz& necesit&tii asigurSrii unei flexibilitati in fabricatie f%r& cheltuieli mari gi trecerii intr-un timp cat mai scurt de la fabricatia unui produs la altul (imbun&t&tit, perfectionat), Procedénd astfel se produce o varietate mare de produse in cantitati relativ mici cu aparitie periodicd gi 1a intervale scurte pe piata. Caracteristica productiei de unicate gi de serie mici "varietate mare de produse in cantitati relativ mici” a determinat ca procesul de productie s& nu poat& fi organizat pe aceleagi principii cu productia de serie mare gi de masi (magini-unelte de inalt& productivitate, grad ridicat de concentrare a operatiilor etc.). Datorit& acestei situatii, precum gi datoritaé faptului c& foarte multe dintre piesele-unicat care se prelucreaz& individual pe aceleagi magini-unelte au dimensiuni apropiate, uneori chiar gi forme geometrice asemanatoare, materiale identice sau apropiate gi chiar procese teh- nologice comune a apirut ideea formarii din aceste piese a unor GRUPE DE PIESE care s& fie prelucrate dupa principiile productiei de serie mare gi de masi. De aici a ap&rut gi denumirea de TEHNOLOGIE DE GRUP. Eficienta tehnico-economicé a tehnologiei de grup depinde de nivelul de standardizare, normalizare gi unificare a constructiei pieselor, adicd de urmitorii factori: ~ numirul de piese care formeazi grupa; - apropierea dimensional& a pieselor din aceiagi grup; - apropierea geometric’ a pieselor din aceiagi grup’; - apropierea, identitatea materialelor din care se execut& piesele din aceiagi grup’; ~ apropierea gi/sau identitatea proceselor tehnologice de fabri- catie a pieselor din aceiagi grupa. Problema initial& cea mai important& de care depinde aplicarea tehnologiei de grup este aceea de constituire a grupelor de piese. Initial constituirea grupelor de piese s-a fcut in atelier de 23Tehnologii de prelucrare tipizate c&tre maistru sau tehnolog pe bazi de observatii sau intuitie ca ul- terior, odat& cu cregterea num&rului de piese gi cu largirea diver- aitatii pieselor, aceast& metod& s& fie inlocuit& cu una gtiintifica mult mai eficient& - metoda clasificarii pieselor pe baz de coduri sau, altfel spus, sistemul de codificare al piesei de prelucrat. 1.4.2. Constituirea grupelor de pie Scopul constituirii de grupe de piese este acela de a crea serii de piese formate dintr-un numar cat mai mare de piese la care s& fie posibil& gi economics proiectarea unitara optim’ a procesului tehno- logic de fabricatie gi apoi aplicarea elementelor tehnologice specifice productivitatilor inalte (magini-unelte de inalta productivitate, linii tehnologice in flux continuu, grad ridicat de wecanizare gi automa- tizare). La constituirea grupei de piese se studiaz& posibilitatea ca pre- lucrarea s& se efectueze dup& acelagi proces tehnologic, pe aceleagi magini-unelte (in acelagi echipament) gi cu aceeagi reglare a acesteia. Grupele pot fi constituite astfel: - 8& aib& o singuri operatie comun& a procesului tehnologic; - 8% aibi mai multe operatii comune; - 8& aib&é toate operatiile comune. Schematic, aceastd situatie poate fi prezentat& conform figurii -Qveratic, Flux tehnologic comyn gegrup comung Fig, 1.8, Schesa lintel tehnologice 51 a fluxurilor tehnologice pentru cele *n" plese componente ale *grupet de plese. 24Tehnologii tip gi de grup 1.4.3, Proiectarea procesului tehnologic de fabricatie de grup Principiile de baz& ale proiectarii sunt aceleagi ca gi pentru proiectarea procesului tehnologic optim tipizat pentru piesa reprezen- tativd a familiei sau a clasei de piese. Piesa reprezentativaé poate fi real& sau imaginard (fig. 1.4 gi fig. 1.5). Procesul tehnologic de fabricatie va fi proiectat astfel incat s& asigure prelucrarea fiecdrei piese din grupa de piese. Astfel, se vor parcurge urmatoarele etape: E,: - clasificarea (codificarea) pieselor; - alc&tuirea grupelor de piese; - alegerea sau proiectarea piesei reprezentative. fn continuare se vor parcurge etapele E,, BE, gi E, prezentate in subcapitolul 1.2.1. Bibliografie 1. Br&garu, A. SEFA - DISROM, sistem gi metod&. Editura tehnicd, Bucuresti, 1982. 2. Ciocardia, C. gi Gheorghe, M. Tehnologia constructiei utilajului agricol. Editura didactica gi pedagogic&, Bucuregti, 1979. 3. CiocArdia, C. g.a. Bazele elabor&rii proceselor tehnologice in constructia de magini. Editura didactic& gi pedagogica, Bucuregti, 1983. 4. Dr&ghici, G. Tehnologia tip a pieselor plane, cu axe incrucigate, cu profil complex gi elicoidale. Editura tehnic&, Bucuregti, 1977. 5. Dr&ghici, G. Tehnologia constructiilor de magini. Editura didacti-~ c& gi pedagogick, Bucuregti, 1984. 6. Duge, D.M., Bondrea, I. Piesa reprezentativa - factor determinant in tehnologia de cod. Sesiunea de comunicdri gtiintifice: Conceptii tehnologice gi management in constructia de magini,Iagi, 1992. 7. Duge, D.M., Bondrea, I. Proiectarea asistat4 a proceselor tehno- logice pe baza codific&rii caracteristicilor tehnologice. Sesiunea de comuniciri gtiintifice: Conceptii tehnologice gi management in constructia de magini, Iagi, 1992. 8. Duge, D.M., Bondrea, I. gi Mandrut, 0. Bazele proiectarii asis- tate a proceselor tehnologice. Editura Universitatii din Sibiu, 1993. 25Tehnologii de prelucrare tipizate 10. 1. 12. 13. 14. 1993. Duge, D.M., Bondrea, I. gi Bondrea, Gabriela. Optimizarea pro- ceselor tehnologice. Editura Universitatii din Sibiu, 1994. Epureanu, A., Pruteanu, 0. gi Gavrilag, I. Tehnologia constructiei de magini. Editura didactic& gi pedagogic&, Bucuresti, 1983. Gavrilag, I. gi Voicu, N. Tehnologia pieselor tip arbore, bucs& gi disc pe magini-unelte clasice gi cu comand&-program. Editura tehnic&, Bucuresti, 1975. Mitrofanov, §.P. Tehnologia de grup in constructia de magini (trad. din‘’1, rus&), Editura tehnic’, Bucuregti, 1962. Popescu, I. Tehnologia constructiei maginilor-unelte. Litografia Universitatii "Politehnica" din Bucuregti, 1991. Spur, G. gi Stéferle, T. Handbuch der Fertigungstechnik. Carl Hanser Verlag, Minchen, Wien, 1981. 26