Capitolul 1 Testele de aptitudini si de inteligenta la trecerea dintre mileni 1.1, CAteva repere istorice Desi foarte multi psihodiagnosticieni il considers pe A. Binet ca find ypirincele psihometriei", in special pentru cd el a construt, in 1905, impreund cu dr. T. Simon, prima ,scar4 metricd a inteligentei”, in mai toate manualele si tratatele privind testarea psihologicd, anul de nastere al psihodiagnozei este considerat a fi 1890. in acel an, James McKeen Catoll a publicat, in revista Mind, articolul ,Testele mentale si misu- fatea”. Ar insemna, normal, e8' acest auior ar fi parintele” testelor si, respectiv, psihometriel Dar asemenea preocupir privind pateritatea tn legitorK cu unli wermeni au prea ist av rostl, deosrece psihometria are 0 istorie mult mai complex, inainte de sférsitul secolului al XIX-ea si inceputul secolulul XX existind preocupiti intense ale multor autori fiecare dintre ei avind o parte de contribute Ia erearea acestui domeniu extrem de important, dar gi mult controversat al singe: psihologice. Am putea si-i amintim, in acest sens, pe Fr. Galton, Ernst Weber, Gustav Fechner, Herman Heimoltzs.a. Desigur, rust putem vita pe Wilhelm Wundt, cel care infinjea2a primul Laborator de psikologie experimental Ia Leipzig, in 1879. El foloseste, de altfel, pentru prima dati nosiunea de psihometrie, in articolul ,Fxperimence psihometrice” din revista Brain Janes MeKeen Cattell a fost studentul lui W. Wund: la Leipzig, ocupindu-se in cadrultezei sale de dociorat de diferenjele indiviguale privind timpul de react. Dupa terminareatezei, a activat ca profesor la Beyn Mawr sila Universitatea din Pennsylvania st apoi s-a intors in Europa penteu a preds tx Universitatea din Cambridge. Aici La intinit pe Fr. Galton, intdlnite ce-t va marca pentru toata perioada de dupi inoarcezea sa in SUA, mai imi fa Universitatea din Pennsylvania, apoi lx Universitatea Columbia ‘Meritele sale sunt multiple si, pe lings faptul c& a pus bazele mai multor publicati, cum arfi, de exemplu, Psychological Review, Science, American Men of Science, James McKeen Cattell a fundat si celebra The Psychological Corporation. Pinte studenti i renumiti,inscrisi la doctorat, se numirl: E.L. Thorndike (1898), care a avut mari contributi Ia deavotiarea teorillor Snvayart gi, totodatd, la dezvoltarea psihologiei educajionale; R.S. Woodworth (1899), care « publica, in 1938, una dintre tele mai cunascute si mai nflueme tratate de Psihologie experimentald; B.K. Strong (191), autorul testului Vocational Interest Blan, rdinas in uz si astici, mai ales dupa ce a fost reviauit,4 TESTAREA PSIHOLOGICA Us alt doctrinal st, det mai pin cunoset, din nfericite, ese Clark: Waster (1901, cel cae, dpi oni stor (Gregory, 1996), 2 tut on oat coven asapea istorii impure psiologise. Et eu sé coreezescrure la tn test eta ale un ude peste 300 de student de In Colaba University i Barna College cu reruaee lor aeadenie, Ines a er accea de adenosine real tet pe flosite pons prognozrea perforant’ academe, ish cereetie etchant Eu confrmat apt sale. O cat cu puliarea, in 190, a nor asemenea Feralas desearajtoare stoloit experimental au renutailiarea timp de ease GE) sia csc encore cs istrumente de mista itlgnt ‘Ale num sonore ale psologi! waiver a fost dena hi W. Wondt, 5 sume: Charles Spesmn, Vier Henri, Esl Kegon, EB, Ticheney. G. Stanley Hal, Lihiee Winner. Spetrman ese creda ca find eestorl concep sibometes de fidtite exalt labit), Franca Victor Hear a eolbort cu A Bac, suger modal nate pot ulate see mrt penta misra pocesele mentale inate. . Kraepetin, de forme phat, s fst primal expeimenttor A) tec socket verbal in cal de et formal Lighter Winer, dups ce sea hat doctoral la Lelpzg,reinors in SUA, devine suecesrul i James MeKeen Cate epost de defor al Laboratorll de psbeog's gin carl Universitit Pennines in 1907, coat eviiaPsyehotocal Cin, in cadral fei sere arco lnc Pyeholgy In etl acest el devine =parincle™ psiologi cine dei exe psi canosuca ind aeasi caiate(MeReyacks, 18, In afar de pilog, oxi care au conti foarte tlt, chiar dacd mu vet a crear pshomeuiet sine logo, Ese soba despre 0 sole de luc apa fa secalele a XVITe, al XVII len al XIXles, ave cuprind ide vor inset nll eee formule dia dome nor comportanentale, Axl, Hosta fi matematciana René Deserts oeuat de olen moh th crest teaionate Dpocesele mentale si procesele free, hn Locke, fa Tucrarea 4m Essay. Concerning Turan Undersendng, expe pont de vedere conform sala cosine Prova dia eerie see sare o regis s1 In tiie alr wempirkl brane" 4 Treatise Concering he Prints of Hunan Rrontede (Gece Berkey) Treat on Human Nature (David Hoste); Observations on Man, his Frome, his Du, ad Expectations (David Hartley). * Chistian von Was publics dwt uss, Pychologio Epica (1732) i Paeho dope Rata (173, pin needa hrs ane eel de pate, De assmene, dip uni anol (Cohen a, 1986), el eteprinul care conspe poeta ca sin Dar indiferent de dispute privnd paternttea” une noni sav 2 ati, puter frm ef weer ce lie dou secoe alee la pred in dvs Pshoogisi um salt extraordinar prin promovaren mefodlar canative im tna Psiholgica. Dect fenomencle pice, ria excelent subcctive, pot ft misuse 9 Sra stems espn, in acer, un dine cle lee nat incauza cea paitologie mul ap nia coat sant de sins. No stim, ass cit de mul au salt aes aera contenporan perione! aca acer eet nod 2, lama bine de un seol de atune, ma pie sm ne expima recuaosig penta to ce cae a consi avealiaes aes consi ere de importante para volta ulerioar a paitoogi, fant phone TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENT 18 1.2. Mari achizifii privind testele de inteligena si de aptitudini in secolul XX Fart niet tndoit8, inoeputu secolului XX: se cartcterzea2h prin apart primel Gategoi detest sespctv teste de ineigengl, Dup ce A. Bnet i colaboratorl st, i imon, seatuose prima yscar? mettici a inigene, ce cuprindea 30 de itemi, designe v4 denice cop’ sole reardali mestal dia Pais, avem dea faze cu 0 SMensiicare fea precedent a neresulu pracicieilor pentra acest astumtente. Ele vor Gaplcate in sol, nchisei ibuaale penta coi te. Test ui Binet este supus uno Sulit revi i raduceri, atin Europ, eit, mt ales, im America, Reviia fut de 1 Terman, in 1916, conferkncesci test Gonumirea de Stanford-Binet Iretigence Scale, ‘dsuumite care se plsteazt $i astizi, Mai multe detalii vor ofeie in capital 3 a rezeotlu volun, Poe atl 1 Binet fost un test individual, ins, 0 dati cu deetansaeea Primal RSzboi Mons a apart cera crete unos teste care sf poat f aplieate pe grapuri mal mark de subiced Inte-un tinp mal sere. Aga au apr tstele de grip pesca abiliigle rane The Army pha si The Army Beta erate de un colectv de sings avindul in fran pe Robert Yerkes, at adepinas fun de Presedine al Ascii Psiologlor ‘America © dtd cu aparijitestelor de grup, acest interes pentru ale eategori de este, cum ar fi tesiele de aptitdini,texele de achire, testle de inerese, testele de personals, dei distinc dine elena era inideatna igor de Het in 1923 este publcat Tesul de achizte Stanford (Stanford Achievement Tet), de clure TL. Kelley, GM. Rach si LM. Terman, punctl culminant a ceca ce olan $8 tnseane la acca vreme tse standardiate de ache ‘Cu pufin teint de declangrea celui deal Doiles Rzboi Mondial, mai exact i 1085, David Wechsiee a publiat prima versune a Scatlor de ineligena Wechsler, s name The Wechsler Belewelneligence Seale (1B), moment de colt a psihomete, deoutece aduce uncle nowt in ceea ce privestetstareaintlgenei, Amel, printre Stole, spe dcosebire de testul Stanforé-Bint, care pemnleacalolarea doar a unt Singur seor 1Q, acest pou instrument psnodiagnostc Fie posible calcularea mat miultorseorar si totodat, stabiliea profil indvidval ca urmare a combindrlt abil Ce o outateabsotd apa poxbliaeaealeulit Qf performand Deevolaea testelor de apni a samas oarecum in urma tttelo de Inligent, desiete sunt nstromente de msurd a ablilr rl al specifies mai deinitae.$. fccasta, mai ales, din dovt motive: unul statistic 51 altal social (Gregory, 199). Problema sated ina de lata cdo nout tehnil, si anume analiza factorial, era freovent pen a disorne care dine aptinudini era primare 3, toxodats, Alsinte ana Zl de alta. Analiea factorial a permis hi LLL. Thurston sf conc. dogere ed exit factor specifica biltailoe meatalepritave, cum ar Inelogerea Cevbals, fue verbal, abiiaica numeric abililateaspajilt, memoria asocav, ‘ers perceptual, ratonamentl general. Hn flul acesta el a contri, in 1938, un {ine primte bate detest pentru apd’ multiple, respoctv The Primary Mental ‘totter bitte mentte prmare~ PHA), Ulerior, ae fox dervolate ale hateri de Splitadin. eave sunt aplicate aca pe milioane de subied ia SUA,16 TESTAREA PSIKOLOGICA, Testul de aptitudini diferensate (The Differential Aptitude Test ~ DAT) a fost publicat in 1947 pentru a fi folositca bazi tn orientarea vocationali a elevilor ce apartinclaselot ‘VIIL-XIL Uiterior, a fost folosc in consilierea vocationalk 2 adultlortineri sia angajaior. El se compune din opt teste independente si a devenit, In urma revizuirilor perlodice, ‘unul dine cele mai populare bateri de teste de aptirudini (Bennett, Seashore, Westman, 1982, 1983) in 1930, Departamentul muncii din SUA a dezvotat weste de apricudini pentru a prognoza performanja in munc& pentra 100 de ocupatiispecifice, iar in 1940 a angajat tun panel de experti in masurare si psihologie industial-organizational& pentru a crea o baterie de teste pentru aptitudini multiple, capabilé sé miscare ocupaile studiate mai {nainte. Aga a luat nastere prima bateri, initulats Bateria general de teste de aptitudini (General Aptitude Tests Battery - GATB), folosits penteu pre ‘munes. Bateria este compusi din opt teste creion-hittie st patra teste-aparate, Cele 12 teste ot fi aplicate in doua ore si jumatate si permit calcularea scorurilor Ia nou factor Unul dintre cele mai intens foloste teste creion-hirtie este ASVAB (The Armed Services Voeational Aptitude Battery). Anval, el este aplicat pe un numa de peste dou milioane de persoane si cuprinde 10 subteste Dupa Primul Razboi Mondial, tstele The Army Alpha si The Army Beta au influengat ‘nu numai dervoltarea testelor de inteligen’, ci si testele folosive pentru admiterea in instiugile de inveyimant si cele de achiztie. Unul dintre cele mai vechi teste folosite pentru admitere este The College Entrance Examination Board (CEEB). Dupi intro ‘ducerea masini de scorate, in 1930, aceste teste au evoluat cre College Board Tests, in particular, The Scholastic Aptitude Test, cunoscut in prezent sub numele de Scholastic Assessment Test. Functiile lui CEB av fost subsumate ulterior Serviciului de Testare Educational (ETS), care s-a preocupat de dezvoltarea, standardizarea gi validarea unor teste folosite pentru admitere, devenite apoi foarte cunoscute, precum: The Graduate Record Examination, The Law School Admissions Test, Peace Corps Entrance Tess inure timp, Terman si asociati lui de la Universitates Stanford s-au preocupatintens e dezvoltarea testelor standardizate. The Starford Achievement Test (SachT) a fost ublicat in 1923. In 1935 este publicat The Jona Test of Basic Skills (ITBS), test care a fost revizuit si restandardizat in 1992, Un ait test de achiztie a fost publicat tn 1930 si se prezinté ea o baterie multinivelard estinatd elevilor de Ia grédinita si pind la clasa a X1T-a, In 1942 apare in prima formi testul inttulat Iowa Test of Educational Development (ITED), cate este stipus ulterior ‘unor revizi ficute la un interval de cativa ani. Spre deosebire de alte teste de achizitie, ITED isi propune s8 misoere deprinderi generalizate independente de curriculum, Desigur, dezvoltaea impetuoasi a testelor de inttigenta si de apitudin in secolu! XX nu a fost scuttd si de unele reacti din diferitedirecii, traduse in critit, uneori deosebit de vehemente, in rticenjefaté de testare sau fat de anumite west, in respingerea, uneori agresivl, « utliziitestelor et. ‘TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENI 17 1.3. Psihometria si directiile de dezvoltare a testelor de inteligent si aptitudini o data cu predarea stafetei” dintre mileni Dato serviciorimense pe cae lea oferit tn practic, psihometria s- consliat 0 pore de vit in cadulranurilorpsibologei, Desi na a fost ~ 98 Bu este nl acum - Seuits de etic, ea a fit progrese mente pe Hla ide ie standarde Sbintfice. Inout milenu se pare cd procesal de dezvolare va fst mai accemuat. Dar fi pretenile pe linc stick vor crest. Unit eotor evidentazd mat multe tpuri de presi ce ve eteeitl supra evolu ulerioare a pshometiel (Keplan, Saecuzz, 1993): 1 probleme profesionale; 2. probleme morale: 3. probleme etic: 4, probleme sociale ‘Ai auton Iceared 4 fac un fel de bilan” al reactor tn wate domenile psitodiagnostcuui dec inclsi al eel ce ae oeupl cu festle de inligent gi de {ptitudin Spr excmplu, Cohen, Swerdliks Philips (1996) ne orto Tiss ce cuprinde, Sine, mai multe sserun, sf anuime 1) Teasdale i striepstologice essa, Sensri care vant ulizate acest notin > corer a mol dap care un ini iferd de ala. Atribulea ins a ermentor Stare sa tdsdtrd este inttdeaunarelaivs. De exemplu, in descrierea une persoane ta find timid” sau cia in tare termenior de genul four timid” sa tipsit de timidtate™. cele mai multe pesoane fac o comparaie cu gradol sau nivel de timiddate eave este ajepat de lao persoand medie ce s-at afd. nctcumstane Simulare. In testrea i etaluarea pshologicd,cvlustort te, de ssemenes, compara uo persoand medie poteticl 2) Trasdvarile 9 start pshologce pot fi cuanificate si masurate. A objine score 36 lk Sn test penta adaptrea marital gi B (ofl) obtine sear I. Aceste valor nu ne Spon mal nie inlepatra co alaparea lor marta. Pentru a contra un spurs Fofesional a trebul sim mai mul In egirs cu: 1. A; 2. Bz 3. com a os Usfintconstuctladapiare maria in cara testului apliat . injelevul si serimi- feajia scorrtor pentru autora tesulul; 5. cere relevant cate Administrator’ Handbook, Psyhological Corporation, San Antoni, Texss Bennett, GK; Seashore, H.G.; Wesman, A.G, (1984), Diferemial Aptitude Tests > Techical ‘Supplement, Psychological Corporation, San Antonio, Texas Beat, LE. ; Groth-Marnat, G. (2003), Imegrarve Assessment of Adult Personatity, eda a Ua The Guilford Press, Now York“ TESTAREA PSIHOLOGICA, miter si pentru cei cu stat de student. Mai depute, acestegrupuri de norme sunt divizae in funcie de specifica! domenisui de studi, incepind eu 1974, in fiecare an, Psychological Comporstion a reinat pentru esan- tionare un num de 1.400-2.000 de sublet, de egal std xbrlventi de face care solctauadmiteres penta cursurle de master, Tabelal normelor de baci, care ese taboll I din cadral Momuatuld, fees date efertoae la perioada (974-1980, impanite in 15 ait de preocupaei sau combina ale acestor> nema de examin n cadrl feces ari; media; devintia standard; scorl brut pentru centile 99,97, 95, 90,85 80, 75, 1, 65, 60, 55, 50,5, 40, 35, 30, 25, 20, 15, 10, 5, 3 si 1. fn anu 1985, P.W. Mayhery s MLE, Williams ofr o versune moderizati a acest abel de nore Pe de ala pare, datele normative pentru stodentifamatrcaayi sun fete int-un tebe separa, int-una din anexele manialuui, care, din neercire, sunt foarte veoh, Aceste date includ scorul corespunzitor centielor 90, 75, 50, 25 si 10 pentru ficare dint-un namir de 12 discipline. ‘Tot tn cadruiancxeor este inlas gi un abel prvind datle normative penta mediu!industcal. Acesten sunt rerultatul reviat de cite Psychological Coxporation a unor slut tnieprinse in indore si ele consta, in Principal, in mesi, deviatit standacd, numirul angnailor aparinnd fiecireia din proximativ 16 compan + Caracteristicl psthomerrice, in ceca ce priveste fideltorea, sunt oferite date privind ) fideltatea spli-half, calculats pentru toate formele testulul (-au fntreprins 13 studié In'aceasti directie, valorile coeficienilor de corelatie variind intze .92 si .95); 0) fde- itatea forma alternania, in baza realizivii unor perechi in urtaa combiniii diferite a ‘uturor celor sapte forme ale testului (in uema efectwirii a opt studi, valorile coefi cienflor de corelate tu variat tere 85 1-91); c) fldeitatea test-retest, in acest sens cfectuindu-se dow’ studi: fn primal dinre ele, un esantion mare a fost impart fn dou’ sia dowa administrare a testului s-a fScut dupd opt luni (valorile corelailor au fost de 82 si .89 pentru cele dous laturi); in al doilea studi, testul a fost readministrat pe un Jot de 500 de subiecti dupa un interval de 10 luni, coeficientul de corelaiefiind .75 4) eroarea standard a masurdrii: valorle calculate pentrs analizele split-half variara {inure 3.7 $14.5, far pentru forma alternanta variaza inte 5,00 si 6.25. Referitor la validate sunt oferite date privind: a) validitarea de conginut in accasti privingl informatile sunt destul de modeste; manualul precizear ek testul misoar’ mai ‘mult asa-numitele ability mentale deet cunostngelerezultate in utma inv seolare) ») validitatea predictiva, Manuataloferind 12. studitcorelationale, In care MAT prezice suecesul in gcolile profesionale sav colegile universitare, doux studi care contrasteaz scorurile medi la MAP pentru doua grupu, tei studi in care sunt progaceate critriile industriale; €) valiitatea de construct, Manualu!oferind date privind 86 de coreati ale MAT cu alte teste; astfel, cele mai multe corel (10) au fost gisite cu GRE (medianul corelajilor pentru secjiunile Verbal si Canttativ este de 71 i, respestiv, 48 ; sunt pattu corelajii cu GRE pentru psihologie avansati, cu un median de .36, Valorile corelatior cu Testele, din cadrul GRE, penteu educatie avansati,fizicd si chimie sunt, in ordine, (1, .55 si 51. Alte dou’ studit prevints corelapile Testulul Miller cu testele WAIS medianul corelafilor este .60 pentru scala cognitivs, .56 pentru scala verbal& si .Al pentru scala de performangi. De asemenea, MAT a fost corelat cu teste precum: Medical TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEL “s College ktmissions Test, Scola Aphuae Test, National Teacher Examination, Terman Mastery Test, Raven Progressive Moarces, Watson Glaser Critical Thinking Apprala Space Relations Test din cadnit baeret Diferemiat Ande Tess. Army. General Giassiieaion Tests, Guilford Zimmerman Apiitude Survey 33 variate ate teste de personal Pet Conclazia& fost accea ci MAT este un test pent abiltatea de a foloseaionament, si special cajonamentl verbal i inal, se poate aprecia ci cet instrument ceupaincontinsare porte respestabilt incadrlvstelor deere (sreenig), ofetin informa vile penn area detailer cx pave le admtereaeandiafior In inviminl supeion, 2.7. Matricele Progresive Raven 1 Seurtisroric. Asa cum apere din denumirea testulur, Kaver’s Progressive Matrices (RPM), auroral principal este J.C. Raven. Tidul este generic, devarece, concret, exist trei varinte, si anume: 1) Matricele Progresive Standard (SPM), care au fost publicate in 1938, cel mai recent fiind revizute in 1956; 2) Mauricele Progresive Colorate (CPM), ppublicate initial in 1947 si revizuite in 1956; 3) Mauricele Progresive Avansate (APM), progatite infil in 1943 si cel mai recent revizuite in 1962 (Raven, 1986, Raven, Court, Raven, 1986a gi 1986). # Obiective, Autorul, Impreana cu coluboratorii sii, mentioneaz% cA toate cele tei variante ale cestului intentioneazi si misoare abilitatea de a face relagii si corclatii Raven, Court, Raven, 19862, 1986). La rindul Jor, cele tre variante sunt destinate anor subiecti ew vieste diferte si ew particularity diferite. Astfel, SPM se adresea74 in {general copiilor, mai exact celor de Iz 6 ani la varsta adulti. CPM apare mai mult in calitate de set adigional de itemi utlizt pentru msurarea mai detaiaté a copiilor, a celor retardati mental, precum i a persoanelor in varsti ce se confrunté cu un dectin intelectual, In sfarsit, APM sunt folosite pentru misuratea indivizilor care se situeaz easupra mediei de inteligenta, Foarte frecvent insi, ele sunt folosite in locul SPM pentru testarea adulfitor, In viziunes autorilor, RPM nu sunt vizute ca mifloace de Iisurare a inteligenfei generale, ei, impreund cu un test de vocabular, pot fi folosite pentru a oferi wim index al abillgtit reproductive” (Raven, Court, Raven, 19863) + Conyinut. Desi la baza color tei forme ale RPM stau aceleasiprincipit de constructic a itemilot, exist diferente intr ele, fiecare urméind scopuri precise in activitatea de rmiisurare & subicoflor. Vom prezenta suceint pe fiecare in part, Matricele Progresive Standard (SPM) coprind un numér de 60 de itemi, distribuigt in cine seturiacfte 12 itemi tiecare, ce sunt dispust in ordinea creseandd a difieultatit, Fiecare item este prezentat pe © paging separatd s{ consti, in prineipiu, dinto figuré atv 0 structurt logied de figuri abstracte ori simboluri din care lipseste 0 parte Dedesubtul acestora se afl un numar de gase sau opt alternative de rispuns, sarcina subiectului fiind aceea de a identifica pe cel ce completeaza logic figura sau structura in exemplut de mai jos, rAspunst ccompletat cu un punct corect este 5, deoarece patraelul gol trebuie s& fie46 ‘TESTAREA PSIHOLOGICA, 9] [Hi FFiecare dintre cele einci seturi dezvoltso tema diferies ~ seria A: stabilire de relay in structura matricei continue ; subiectal poate sé seasc figura unica necesara pentru completarea matricei prin analiza gi sinteza perceptiva find a elementelor matricei, infelegerea relailor dine elementele stractuti, identi- ficarea parti lacunare, compararea p&rtilorfiguri lacunare cu fiecare dintre cele sase date in matric ~ seria B: analogii intre perechile de figuri ale matricel, cane se realizeaz’ prin ilerentierea trepati a clementelor; fiecare matrice se compune din patru elemente; ~ seria C: schimbiri progresive in figurile matrcei; flecare matrice se compune din nous elemente ; ~ seria D: permutiri, adied regrupasi de figuri in interioral matricei; probele din seria 1D sunt repartizate dupé prineipiul restructurri figurilor pe plan orizontal si vertical; rezolvarea corectl presupune urmirirea regulariigii consecutive a figurilor si alter- narea lor in structura matricsi — serin E: descompuneri fn elemente ale figuritor matricet; probele acestetserii se rezolva prin operat de abstractizare i sintezX dinamicd ce au loc in provesal gant superiost. Moircele progresive avansete contin dou setri de itemi, gi ameme Sel 1, care coprinde 12 item, Seu , care curinde 36 de itemi. fa pincpi, item sont sai cu cei ce apatin SPM, dar sont mul mai dif, ir ltrnativele spans sunt in rumar de 8 Matrcele progresive cotorare contin 36 de item, vias inte secur: A, Ab iB. Ei pot ft prezentati intro carte sau pot f consi de cre examinator pe cartonase, respecdind sitet instrctianile din Manual Aceste matte au fos elaborate pentra tesiarea copilor cu varsta inte 5,5 5 Il ani, putin fi ulzad i pe adult deficient menial sau cu un intelect doteriorat, Totusi, testal MPC este destinat si evalueze ‘TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEL s claritatea capacitail de observatie, gindirea clara gi nivelul dezvoltsrii intelecuale a copilului, mai ales. ‘Cea mai complettsursi de informasie privind acest testo constituie Manualu! pentre Matricele Progresive Raven gi scalele pentru voeabular (Raven, Court, Raven, 1988). Acest volum include manualele pentru SPM, CPM si APM, precum si sealele de vocabular, care le rindal lor, pot fi gasite si separa © Administrare si scorare. imrucét cele tre categotii de matcice difera in ceea ce priveste numacul de itemi, dar si gradul lor de difieukate, timpul pentru administrarea lor este diferit. Astfel, SPM, care pot fi administrate individual, in grup sau pot 6 autoadministate, necesit tn jur de 40 de minute, Nu exist Timi de timp impusd, iar cel ce administreaz’ testul ni trebuio eX abi o pregitire special. Pentru APM se aplicd mai inti setul 1, pentru a determina rapid dact subiectal se allt ‘sub medie sau peste medie in ceea ce priveste funcjionates iteleciusla. Setul I se wplicd ‘numai in cazulsubieciilor care sunt le nivelul mediei sau peste medie. Aceste matrice pot fi administrate individual sau in grup si, spre deosebire de SPM, pot fi aplicate si cu limita de timp, caz In care administrarea dureazA in jur de 40 de minute. Dack au & limits de timp, aplicarea testulul dareaz’ tnire 60 si 90 de minute, depinzénd, desigur, side faprul dacd sunt sau sw utlizate ambele setut. CPM, care urmiresc, in principal, si determine ,claritatea prevent a observatiei tunel persoane si nivelul dezvoltiri imtelectuale”, dack sunt tn forms de carte, pot fi administrate individual, tn grup sau pot fi autoadministrate, subiectii avind virsta mai mare de $,5 ani, iar timpul necesar pentru a rispunde Ia itemi flind in jur de 15.30 de minute, In Tormi de cartonage, CPM sunt mai uyor de administrat pentru copiii mai mici, pentru retardajii mental si pentru cei ce au probleme in utiizarea limbii engleze. Referitor la scorare,rAspunsul subiectutui se evaluea2a ca flind corect sau incorect Numérul total al rispunsurilor corecte reprezints scorul brut. Acesta este, apoi convertt in scoruri centile, ulizind tabelele de norme aflate in Manual. Interpretarea rezullatelor se poate face In funciie de apartenen(a subiectului examinat la urm&toarele categorit = peste centila 95: superior intelectual ; ~ inure centilele 75 gf 95: sigur peste medie Tectualt ; = inure centilele 25 si 75: media in ceea ce privesle capacitatea intelectual; = fintre centilele 5 31 25: sigur sub medie In ceea ce priveste capacitatea intelee- tual = sub centila S: retardat intelectual ce priveste capacitatea inte- (Cota total realizata de subiect poate fi interpreta si in termeni de coeficient de inteligenta QI, intrueét fieeare performan(i corespunde unci valori definite QI (aceste valori se pot obtine din tabele). Pe baza QI astlel objinut subject este inclus in unul intre nivelurite de inceligents (vezi tabetul 2)o TESTAREA PSINOLOGICA ‘Dbelul 2. Inerpretareacaltatva a vatorior OF u T Tnicrprearea caltanra Fee 120-139 I] [nie 100-105" Teligent de nivel medi buna = “0.985 Tneligenti de nivel med slab 39 70°) [igen elimi 50-69 Defcicny! mentalt ugar ~ dcbiliate menial 2049 Deficient meatal modie~ imbecile O19 Deficeayd mental grav * Standardizare. Mai inti webue cute etevaprecizAi gi distinett: exist incre de ealonare in Europa, espectv in Anglia sin alte ar, precum sin SUA: exantioanele folosite mu respect cerinja majort a reprezenttiviti statistic; unele norme sunt depisite;datlerefertoare la standardizare sunt dierite pentru ete tet forme ale RPB. ‘Asifel, In eeea ce priveste SPM, ultimul Manual prezineé norme penta diferite esantioane, si anume: copii brtanici, cu vista ince 6 si 16 ani; cop intandedi, cu Virta inte 6 si 12 ani; copii din Coleester, cu vires inte 6 si 14 ani, adulli din Colestr, cu vars inte 20 65 dean; copi din Hong Kong, cu vrsta inte 5 gi 16 ani copii britanei surzi, de 15-16 ani Actiunile de etalonare au fost desgurate in ani "70 si "80, cu except celorprivind copiii si adult din Coleester. pent care dacle ecesare pentru aicatuirca normelor au fost culese in ani '40. Ini de preeizat cl asemenea norme sunt complet depasit ‘SPM a fost administrate pe esantioane americane de cops adolescent iar datele recoltate sunt furnizate de Research Supplement No. 3. Dar ici acest low nu respect cerinia privind reprezenttvitatea in plan statistic. Pentrs APM, normele ofeite in cadrul Manualului Raven, Court, Raved, 19832, 19830) legate de variant din 1962 sunt aproximate din datcle existent, fird a fi prezeniate detalii privitoare Ia esantionul folost. Aceste norme permit coavertitea scorul brut in scoruti centile, dar numsi pentru centlele 50, 75, 90 si 95. In eeea ce priveste standardizarea APM pe populate americand, Raven (1986) prezint& ua tabel cu normele realizate in bara unui ot de 300 de studenj din eadrul Universitatis Caiforn in stasit, in ceva ce priveste CPM, ediia ulin a Manuatuteécuprinde mai multe tabele eu norme obyinate in ura atinilor de standardizareefectuse im mai multe fr. Din nefricire inst, fecare st de norm este bazat pe un lot de subieti proven ditr-0 aie geograficd restransi, férd 2 fi prezentta informatia referitoare la caracterstcle ddemografice ale lotula, Toate tabelele de norme permit convertiea scorurlor Brut i scoruri cent, dar umai peru cenilele 5,10, 28, 80,78, 90 5195, Pe de alt pate, Research Supplement No. 3 prezintatabele cu nore obsiane in uima aplicsrii CPM pe lowuti de subiect ce apanindiferielor comunity american, dar care nu pot fi conse drat af loturi reprezentative © Caracteristici psihometrice. Datele privind aceste caracterstici sunt prezentate separat pentru cele tei categorii de matrice, Astfel, pentru SPM, datele de cereetace "TRSTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEL 6 susiin atit consistent intern, ct si stabilitaten de-aTungul timpalui. Coneret, valoarea fidelitayit spli-haif este de cel pusin 90, iar Valoacea fideliti test-retest, reiesict din ‘studile iniial, variazé in fonetie de varst,valorile coeficienjilor find intre 83 3198. ‘Aceste valor au fost reconfirmate de ezultatele stuiilor efectate mai recent (valori peste 80), Referitor la valditate, valoarea corelatilor dintre SPM si testele de inteligent, precum scalele Binet si Wechsler, variazA intre .S4 si .86. Valorle mai mari vizeazi Coreatile cu subtestele inteligenfei nonverbale, respectiv scalele de performan’. Pe de ltd parte, valorirelativ mai mici sunt pentra corelafile cu testele de achiitie. SPM pot fi utilizate pentru antciparea performanjelor academice ale cupillor (yaloarea coer cienfilor ajungind pind la .70) 51a nivelufui ocupational al adulilo. ‘Date nameroese sunt oferite si in ceva ce priveste fideltratea CPM. Studie efectuate cu referire la idelitaten split-haif (deck consistenta Interna) au scos in evidenga valori reduse ale coeficienilor de corelayie pentru copii mici. De asemenea, In cea ce priveste fidelitatea test-retest, Raven gi colaboratorit sii (1986a, 1986b) au subliniat ei, in ambele forme de administrae, valoarea corcltilor este Scizuc (in jur de .65) pentru copili eu virsta mai mic8 de 7 ani, Valori mai mari ale coretailor au fost obginute in cadtrul studilor efectuate pe copii mai mari, cum ar fi, de exemplu valoarea .80 pentru un lot de 200 de copii de 9 ani, retestati dupa sase sipkimini; vuloarea intre 85 si 92, {in urma reaplicarit de tei ori a CPM, Ia intervale de tei luni, peun grup de 25 de copii ‘normal i 29 de copii cu tulburiti emotionale, varsta avestors fiind intr 6,5 51 {2,5 ani Coneluzia cae se degajé din asemenca studi este aceea ch CPM au o adecvatt fidelitate test-retest numai pentru copiii mai mari de 7 ani fn ceca ce privesle validiarea, studiile bazate pe metoda analizei factoriale covidensiat existenta a tei factors, si anume: completarea structuri simple; completarea struetuii prin identiate si inchidere ; rationamental abstract baza. pe analogii.Interesant este faptul e& numeroasele studi, efectunte cu subiecti din diferite ri i comanitai, au ajuns la conctuzia ci CPM rasoara acelast conscructindiferent de apartenena cultural siemick a subiectlos in sfirsit, in ceea ce priveste APM, datele prvitoare Ia fidettiote sunt bazate pe editia. din 1947, si anume:: valoarea coeficienilorfidelivgi test-retest variaz3 Itre 76, pentru copiii de 10,5 ani, si 91, pentru student din colegia, intervaul cntre momentul restart sce al retest ind de sase-opt sipeiméni. Ca urmare a acest fap, autor recomanda Ca APM si ni fie utilizate pentru copiti cu virsta mai mic de if ani. Din nefericire, pentra varianta 1962 a acestor matrice, in cadrul Manuafulut au sont oferite informatit privind fidelitatea. De altfel, date pusine sunt oferite si in ceea ce priveste validivarea CPM, stile fiind efeetuate mai ales pe loturi restinse de subiect {In concluzie, Matricele Progresive Raven s-au impus in prictica psihodiagnostict deept unil dintre instrumentele populare, avind marele avantaj de a fi foarte usor de aadministrat gi scorat. Interesul manifestat de practcieni si teorticient este rflectat cu Drisosingé de volumul extrem de mare de informatii recoltae si concentrate fa Manuatul pentru Matricele Progresive Raven si Scalele pentru vocabular (peste 150 de studti privind fidelitatea si vaiditatea), Desi testul este atilizat in practied de mai multe decenil, elimane In continaare problema reprezentativiciiifoturilor folosite penteu standandizste, ceea ce impune eu hecesitate wilizarea eu precautie a fiecSteia dintre cele tei categorit de matrice (Aylward, 1991). Se pare ci, in cazul RPM, in calitate de test de misirare a rafionamentulut0 TTESTAREA PSIHOLOGICA nonverbal, elementele de sustinere vin mai mult dinspre prectica apliclsi gi utilizar fective decat dinspre domeniul teoriet psihodiagnostice. up ce am elaborat acest material referitor Ia Metricele Progresive Raven, amy luat cunosting de actvitatea unui grup de cercetitori inimosi din Cluj-Napoca, in frunte cu ‘Anca Domuja. Este vorba despre stendardizarea pe populayia Reméniei a Mairicelor Progresive Raven Standard Plus. Mai inci, Anca Domufa, Mihaela Porumb si Camelia ‘Rusu au tradus sian adapat in limba romvin’ dow’ manuale semnate de J. Raven, J.C. Raven S1J.H. Court (2008a 51 20030). Cu aceste dou surse, psihologul romén are acces att fa tot ceva ce este legat de fundamentarea teoreticd privitoare la Matricele Progresive Rover, cat si la limitele acestui instrument care au determinat constritea nei noi rane, si anume Matricele Progresive Pls. ‘Mairicele Progresive Standard au fost constrite de Raven pentru a misura una dintve Je dowd componente ale factorului g al lui Spearman, si anume abiltarea eductiva (abititatea de a crea insight-uti noi, de a discerne sexmificafa de confurie, de a percepe si dea identifica rela), trisdtura sa csentila flind capactatea dea genera concepte noi, in mare masurd nonverbale. A doua component, abiliiaiea reproductiv’ (capacitatea de fa ne reaminti si de 2 utiliza conceptele explici, verbalizate ale unel colturi), este misuraci eu Scala de Vocabular Mill Hill (QfTTV. Mairicele Progresive Standard au fost aplicate in contexte diferite si pe persoane de varste diferie, indiferent de gradul de educati, de najionalitate sau de stazea fzied, In ‘ultiml timp insd, practice a demonstrat c&, mai ales pentru anumite categorii de vrs, ‘estul mu mai are purere de discrinsinare, expliatia find legatt de eresterea intergeneratil la nivetu abilititeduetive (Raven, Raven, Court, 1998). Asa a apirut forma SPM Plus, Jansaté fn 1998, care euprinde itemi noi, cu un grad ridicat de dificultate, si caze axe puterea de a discrimina inire persoanele cu un nivel erescut al abilitii Trebuie mentionat fins cl nowa variant nu s-a pierdut capacitatea de a discrimina subiecti mai pugin dotay intelectual, In timp ce se Iucra Ia realizarea formei SPM Plus a testulvi, s-arealizat si o forma Poralelé care corespunde formei Clasice (1956), atit in ceea ce priveste corespondenta item ~ item, edt si In ansamblu, Ambele variantefavorizesza o diseriminare excelent Inte adult xsi putin doy intelectual yi inure eopiti miei, capacitate pe care mo avea Torta Clasicd SPM (Raven, Raven, Court, 2003), Refertor la activtatea grupului romtinese de tneri cezcetatri privind standardizarea pe populatia Romaniei a Matricelor Progresive Raven Standard Plus, apreciems c& suntem, in fafa unui model ce tebuie urmat de practicienii care, din nefericire, continu’ 58 utilizeze teste cu etaloane depisite. Eyantionul selectat penira eulegerea datelor are lurmitoarele caracteristici (Domuta et al., 2003) 8) volumul esantionului: volumul tral a fost de 2,860 de persoane de 6 ani si peste; ») sipul esantionalui: esantion stratificat, probabilst, wistadial ©) criteri de straciticare: 18 ariiculturale, mirimea localittlor urbane (patra tipuri), atadul de dezvoltare a locaitjilor rurale (rei eategoril) ; 4) esantionare: selecie probabilistt a localitatilor (117), a punctelor de esantionare (sirizi, 199) si a gosposcilor (au fost selectate toate persoanele cu virstacuprinsd se 6 si 80 de ani din gospoditiile alese); TESTE DE GRUP PENTRU MASURA INTELIGENTEL a ©) reprezentativitate esantionul este reprezentativ pentru populaia cu varsta inte 6 si 80 de ai neinstitsionalizatd a Roméniei, cu o eroare tolerath maxima de + 2% ; ccomparajia sa ficu eu date oficial ale INSSE > AMIGO si Recenscimdntul populayiei 4 locuinjelor 2002; 1) evaludile sav desfSpurat Ia domicile subiecyilor; 4) culegerea datelor: 10 octombrie ~ 1 noiembrie 2003 ‘A fost acordatd 0 mare atentie caracteristicilor psihometrice ale testului. Astfel, studi de idelitae a vu in vedere dow aspecte : a) consistenta internd (mnsura in care tot itemil se refer’ la aceeasi variabild): coeficiental de consistengl intern’ Alpha Cronbach este de 0,91, iar coeficientul de Fdeitate, calculat prin metoda injumatiirii, este de 0,87; b) stabilitatea in timp a sezultatelor objinute: coeficiental de fidelitate test-retest, calcula pe datcle unui esantion alcicuit din 142 de elevi din clssele I-XII, fost ce 0,88, la un interval deo lund itr cele dou’ testi, Referitor la validate, au fost flcute sud pensra validiteroa de eriteriu ql penieu validzatea de construct. In cabitate de eviterii de validare concurenta s-au uilizat performania scolar, In cazulelevilo, si nivelul de educatie, in cazul adultlor. Rezultaele objinute sunt consistente cu cele btinate i studile efectuate de alli cercetatri, In cees ce priveste valditatea de construct, sudiul corelayional efecwuat pe egentional romnese susfine ideea existenfei unei curbe de evolutie abiltiiieductive: inte 6 si 22 de ani corelafia este pozitiva, tre 23 gt 32 de ani, corelagia are o valoaze apropiatd de 0, iar dupl 32 de ant valoarea corelaiet reste, dar ritndoe in coatinuare negatv’, Deciabilitatea eductiv scade o dati cu virsa 2.8. Testul rafionamentului nonverbal + Scurt istoric, The Non-Verbal Reasoning (NVR) apace in 1957, cao reviie imbunatitt 1 Testluiimaginlor (Picture Test), de2voliat in 1942. Ela fost creat de cltre RJ, Corsini, tun foarte activ si prolific cereetBtor clinician gi, totodatl, autorul unei lucrari fn patra volume imitulate Enoyclopedia of Psychology (1984). Testul nu poartt numele autoruli cial editorulai (Human Resources Center, pentru editia 1957, $i London House Press, pentraediia in 1985), * Obiective. Dupi cum este specifcat in cadul Manualului, acest instrument a fost creat pentru a atinge iret seapuri: a) si alb&itemi care si au sperie solicitatorii de siujbe b) sé fie minimal afectat de factorii culturali; ©) st beneticieze de o fnals validitate de fajada pentru cei care vor sil uilizeze. De fapt, obiectival central al testulu cete de a masura capscitatea unei persoane de a pandi logic prin itermediul problemelor picturale (Human Resources Center, 1985) + Contnut, Proctc, caieval de testare NVR conjine 44 de itemi, distribuii pe sapte agin. Toi sunt de acelasi tp, avind la baz aces! principin de constructe, si anume: sunt prezentate in plan orizontal cinci desene simple, reflectind figuri umane, obiect, Figusi geomewice §i diferite alte lucrorifamifiae. Una dintre figuri se aflt in partea stdngi, la o mai mare distang’ de celelalte pat, subiectuluirevenind-isarina de a bifa cea figura din tndul celor patru din dreapta eare se potrveste cel mai bine cu figura Indepariatd din sting “Testu se prezindl fate singurd variant gi se mentine nemodificat din anul 1957.o TESTAREA PSIHOLOGICA ifert{ pentru cele cine nivelur, in sensul e8, pentru nivelul 1 (ctasele L-HID,itemit ce webuie tnvayai constau in perechi de imagini, iar pentru nivelusile II-V (clascle TH-X1) iternii constau din cuvinte obscure si definite lor; un asemenea material, opi cum se precizeacd in Manual, faciliteazd invjarea asociativa subtestal Rajionament verbal solicit elevul sa identfice relayile dintre imagia’ sau ceuvinte, s& recunoasc’ (risiturile esenfiale ale obiectelor sau conceptelor si strap concluzii logice ; si in cadrul acestui subtest, itemi sunt diferii pentru nivelul 1 de seolaritate (de regulé sunt imagini) ff de niveluvle T-V, la care rispunsurile la inemi sunt cuvinte sau propoziti q * Administrare si scorare, Directile de aplicare a testlui sunt prezentate in eadrul Manualulul examinatoralué. in afara acestui manual, test dispune gi de alte materiale suplimentare, siamume ; The TCS Test Coordinator's Handbook and Guide to Interpretation, The TCS Norms Books si The TCS Technical Report ‘Testul poste fi apticat manual, scorarea fScdndu-se in baza numsrului de rispunsusi ccorecie Sau cu ajutorul computerului; in acest ultim caz se foloseste metoda Zier Response Theory ~ IRT (Teoria raspunsului la item). Aceasth teorie constituie baza citorva modele statistice utilizate pentru analiza datelor obginute la test (Tray, 1985). “Modelul utilizat in scalarea 7CS presupune ca probabilitaea de a rspunde corect la un item particular poate fi exprimati printr-o functie logistic, a earei forma este determinatd detrei parametri: parametru discriminaei, care se refed la puterea itemului de adiferentia ‘ntre subicesi cu un nivel creseut si cei cu un nivel seazut al abilitté privind trisatura smasuratd; parametrul locaizart, ce reprezintnivelu de dfieultate a iterului fa. funcsle de abilitatea examinatuli la nivetul la care itemul discrimineazX eel mai bine ; parametrul ghicisi, care coastituie o estimare a probabiliigit de a rAspunde corect la item Scorurile objinute Ia fiecare subtest pot fi transformate in ranguri centile pentru nivelul de vars side scolaritae, in stanine gi scoruri standard. in plus, e poate calcula Indicele deprinderitor cognitive (Cognitive Skills Index ~ CSM), care este 0 mAsurs, Taporiata la varsti, a sptitudinii academice generale. Asemnitor cu cemtiele raportate 1a varsti, el indict nivetul general al ability elevului raportat fa viesta exonologiea, indiferent de nivelul de seolaritate, CSI, cu 0 medic de 100 si o deviate standard de 16, are propriettistatistice similare cu un coeficient de inteligents. Aceasti denumire este preferata rocmai pentcu a evita eventualele neingeleger si confuaii Scorurile la test pot fi, de asemenea, utilizate in combinatie cu scorurile la Tesvele comprehensive ale deprinderitor bazale (The Comprehensive Tests of Basic Skills ~ CTBS — U st V) sau cu cele objinute Ia Tesele de achiztie California (California Achievement esis ~ CAT, C si D) pentru a determina anticipat achiztile la diferite niveluri de scolartate, + Standardizare. Datele privind etalonarea sunt prezentate in cadrul Manualutui tehnic. Lotul folost a cuprins ua num de 83,000 de copii, el find impartit in funetie de district public, catolic, privat), regiunea geograficd (in total patru), Uipul de comu- nitate (urban, suburban, rural), milrimea comunitifit si indexul demografic bazat pe performanta distritwlui la testele de achizive (Inalti, medic, scazuta). Pentru fiecare coal’ participants Ia actionea de standardizare 2 testulul 2 fost trimis un chestionar pentru a obfine informasi suplimentare asupra copiilor, ‘TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEE 6 * Caracierstici metrotogice. Privitor la validiatea de construct, se poate aftema el, in general, subtestele Secvenje, Analog si Raylonament verbal par s& muisoare tisiturh simiare, tn timp ce subiestul Memorie pare a fi distinct. Astfe!, valoarea intercorelagilor inte cele 3 subteste variaz& inure .35 gi . 68, cu un median de 60, Be de alt parte, valoatea corelatilor dine subtestol Memorie si Tecate dintre cele rei subteste vaciaza itre 10 si -52, cu un median de .40, Validitaea de construct a fost, de asemenea, evidenfiatl prin corelarea cu scorusile objinute la SFTAA. Astle, valoarea corelagilor diate CST si Q toral SFTAA a variatintre 69 si .83, cu un median de .81 La rindol siu, 1Q sora SFTAA a corela, la un aivel de 73, cu 1Q Scala tonal a WS In ucma corelatii TCS cu California Achievement Tests sa Scos in evident fapual cl TCS este un bun predictor al achiaifllor seolaze (valoarea corelasilor dintre Bareria {otald CAT si Scorul Scale totale TCS s-a afl inte .6L si .86, cu un median de .82) Privitor ta fideltae, sunt prezenteti in cadrul Manualulu tehnic doi indicatori: a) con- sistenta interna: aplicind metoda Kuder-Richardson, formula 20, sau obtinut valori ale coeficientilor varind intre .72 $i 90, cu un median de. (calcul s-a facut luind in considerare numarul de rspunsuri coreete fa test); b) erorile standard ale masurdrii (SEMs) sunt prezentate pentru fiecare scor al scalei, disponibil la fiecare nivel de seolariate In concluzie, TCS poate f apreciat ca flind un instrument psihodiagnostc cu ealitati excelente din punet de vedere tehnic, Normarea, scalares si eliminarea tendingelor au fost realizate int-un moé amnun(it $i competent. Cu toate acestea, rimfne incl insvficient de clara problema privind ce anume misoard de fapt acest test, uni autori considerand ce cel ma bua rispuns ae feel nufsoars bihiaile deavotiate, in accepfiamea lui A. Anastasi (vedi Tray, 1985). 2.15, Testul Wonderlic pentru selectia personalului ‘ Scurt istoric. The Wonderlic Personnel Test (WPT), test care este des Folosit in mediul industrial pentru area decizilor privind angajarea, plasarea si promovarea, are 0 storie foarte lung’. Prima dati a fost publicat in 1938, mai exact, au fost publicate formele D si F ale testulu, reprezentind de fapt adaptiri ale testului The Oris Self-Administered Tests of Mental Ability, Higher Form. Unerior, au apirut si alte forme, respectiv Formele A si B (1942); Formele J, Il, IV, V gi FM (1959) ; Formele APT, BPT, CPT, Tl $i T12 (1967); Formele T-31, T-49, TS si E71 (1982) * Obiective, Testul urmiresic s& misoare abilitatea mentalé generals la aduli, in vederea utilizirii rezultatelor pentra selectia personalull * Conyinut, Testl este prezentat pe parcursul a tei pagini, prima confindn instrucyiu- nile gi citeva exemple pentru familiarizarea subject, iar paginile 2-3 continind cei $0 de itemi propriu-risi. Acestia diferd in conyinnt, in sensul cX pot avea un continut verbal ‘matematic, analitc, imagisuic. Toate acestetipuri de itemi sunt amestecate si prezentate in ordinea cresednda a dificultitis lor. Ca principiu de construct pentru majoritatea itemilor, este prezentati o relate dintre elemente (cuvinte, numere etc.), subiectul lrebuind si .-eagd, dintre mai multe raspunsuri dave, pe cel considerat a fi coreet.6 THSTAREA PSIHOLOGICA Un exemplu simplu si adaptat de noi ar fi urmatoral Item 4, PUTIN este opus Iu 1, USOR; 2. DELOC; 3, MULT; 4. GREU. + Administrare si scorare. Examinaji na folosese foi de rispuns speciale, ei r8spund irect pe test, incercuind numatul rispunsalui considerat covect. Fiind un test scurt de misurare # abilititit mentale general, el nu necesitl mt timp pentru administrare, De aceea subieetiiau la dispozifie un timp-limiti de 12 minute, Rolul examinatorului este Ininitaal, De allel, testal poate fi aphest side etre unit Fonctionari, eare sunt format repede pentru acest cop, Foarte important este ca subieotii s&infeleapd bine edt imp au la dispozifie penta a rlspunde la test, Deoarece este posibl ca pentru un subieeti cu un ritm greoi de lucru si nu fe suficient timpul aectat, Manual ofer si o alternativa de aplicare, respect fir vimp impus, furnizand informaii referitoare la procedurile de apticare i scorare adaptate Ia aceast situate. Scorarea se face foarte usor, utlizand era de rispunsuri corecte, Scorul Ta test nu este alteeva decit numirul itemilor In care subieetul a rispuns corect. Nu se face nici un fel de corectie pentru sansa subiectulul de a phici rispunsul la itemi. Asadar, seorul total latest se poate preciza in mai putin de | minut, Apoi, seorul total poate fi ansformat in scor 10. De exemplu, un scor de 10 puncte la WPT corespunde unui scor 7 = 80, iar un seer de zero puncte la WPT corespunde unui scor 10 = 55. ‘Manualu listeazd scorucile de departajare utlizate in industrie pentru un numir de peste 75 de ocupatii, precum si scorurile medii la WPT pentru cet ce solicité angajarea {nt-un numér aproximativ de 150 de stube. Deousece interpretacea scorurilor abjinute Ia test este destul de neclari in cadrul Manualutui, editorals oferit wilizatoriloe un ghid inteepretaiv care descrie potentiate profesional, poteoyialul educational si potentialul pentru diferite tipuri de formare profesionala care corespund diferitelorniveluri ale scorurilor. *# Standardicare. Desi de-a lungul timpului an aparut mai multe forme alterante ale testului, el av a fost supus niciodatd unei evizitsubstanfale. Revizia ficuct in 1981, de texemplu, s-a redus doar ls edteva schienbati minore ale cuvintelor. Ceea ce int-adevir este meritoriu si de menfionat este extinderea bazei nocmative a testulul. Astfel, u sudiu efectust in 1983 a extins esantionul normativ la peste 370.000 de subiecti, co provin din peste 700 de ocupafi si peste 1.000 de organiza si care avean varstafntre 20 $i 65 de ani * Caracteristici psihomerrice, Informatile oferite de Manual sustia c& WPT este caracterizat printr-un inalt nivel al fdelidii, Astfel, valoarea coeticienilor fideityit forma alteranta este de peste .90, adesea atingind chiar .95. De asemenea, valoarea ‘coeflcienilor privind consistenja internd este tn jur de .90. Referitor la vallditate, Marwalul ofer% dowd tipuri de informatii, $i amme unul descritiv gi unul statistic. Informatia de tip descriptiv const mai sles in argumentarea fae ed testl cuprinde un esaation de actvitti care implica procese mentale similae cu cele ce sunt cerure de o anumith profesiune. Informayilestatstice vizeaz%: a) valie ditatea de construct (corelai inlte ite anii de scotarizare, nivelul profes, scorurile la WAIS si scorurile la WPT); concluzvia este cH acest west este 0 misurd valid Neer TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEL 6 imeligentei generale; &) validitavea referitoare la criteriu, bazatl pe un set de 21 de studit reprezentative de validitate oferite de Manual, dintse care 15 publicale si 6 epublicale, Aceste studi verifies astfel capacitateatestului WPT de a prognoza 2erfor manele pentru profesi foarte variate. Valoirea coeficiengior varia ine .22 si 67, cu ‘o medie de 39. Din nefericie ins, aceste studi sunt vechi si sunt efectuate pe grupuri mici de subiecti (in medie, 66). Jn concluzie, se poate afirma ci testul sia dovedit si Ist dovedeste in consinuare uiitatea in activietile de selectie a personalului, in special ia modiul industrial, Gradut de ineredere acordat informatilorfurnizate de avest instrument ereste atunci cad sunt create $i folosite norme locale. In lisa unor asemenea nocme, interpretarea rezuatelor tebuie fScutd cu precautie. Cu atit mai mult ex ct testul continu sa prezint gi alie neajunsuri, precum (Murphy, 1984) "este de mare vitera, find grou si pentru cel mai infeligent subiect si se incadreze in timp; aspectul fizic al testului este ma_ putin adccvat, apirnd dificultafi in citirea itemilor; WPT nu este, aga cum afirm’ ectorul nici un egantion af profesiunilor, nici o mAsurd a abilitiii do a iavéja o profesie, 2.16. Studiu de caz' Numele examinatulul: J.R.B. Data nasterif: 1 martie 1968 Adresa Sex: feminin Varsta 21 de ani si IL luni Nivel educajional: ultimul an de faeulate Data testrii: 14 februarie 1989 « Testele administrate: Otis Lennon Ability Test, Forma R wansati + Observatit si recultre ale inerviului J.R.B,, o tind de aproximatiy 22 de ani, s- ofert voluntar s fie Lestat cu ajutorul {estelor de inteligenti, datoriti unui interes personal de asi cunoaste abilitiqite mentale. In impul examindri, ea eta deja in ultimul semestru de facultate, stodiind contab Hates si avand drept rezultat 0 medie de puncte (GPA) de 3,2. RJ.B. afimmd ci. a fi dorit urmeze cursurile penttu Ticenjeres in ufaceri, insa ulterior a trebuit s4 reaune si a inceput studile pentru a deveni specialist in contabilitte, deoarece s-x hott si hicreze {in caltate de contabil la 0 firm din zona oragului Los Angeles, Tatil lui J.RB. este absolvent de faculat, iar mama es terminat doi ani de colegi, Ambii paring lucreazd la o firma de consilieve fiscala, in timpul anilor de scokritate TRB. a obtinut rezultate bune si foarte bune (aumai A si B), inst ea afirnd cu sinceritate: ,Nu sunt un om invaqat!”. In prezent, interesele sale profesionale par @ fi bine conturate LLR.B. a manifestat un interes moderat fay de intreile testului, find rlasata si cooperanti pe toata durata testi. A Tucrat atent gi neinerupt pe intregul parcurs de 1 Sasa Aiken (195).” ‘TESTAREA PSUIOLOGICA ven, J Raven, J.C. ; Cour, 1. 2000), Monit Raven Sefunea 3 Marie Popesve Stine ie format ls, Pate! Ps, nib om Roaran Pscholoniest Tenung Series, Cy Napoca mont A (96H) ane analogies Test", in DLJ Kessr, RC. Sweslns (4s), Test Filgues, vl Vi. Tet Corporation of Americ sian a. 2002). Tl pahog Evol contact,oplica, Era Paliomy ah Swett: M-E~ (1901. seview ofthe Ouw-Leman Schoo Atiy Tex, in.) Reamer, Tc. Conley (eds), The eleventh mental meaurenents yeorbooe, The Bus Insts of Mental Menuremen, Uns of Nebraska, Lincoln Swen AB. (1965) SKA Verbal Farm's in Dl Keyer, B.C. Sslna (es), Tet Cries, Vol Tv, Test Couponiion of Ameria Sehops, U. 002), Inrheere In pihodagnosti, Earn Fundick Huanits, Bacueat Shhocian, 1.1988) SMA Patri Reasoning Test in D. Keyser, RC. Seta eh), Tear Crigues, voli, Tes Corporation of America ‘akoshian, £985) .Non Veron Resting in DJ. Keser, R.C, Swetland (5), Tes Chngucs, sl. 1V, et Comporation of Amis ‘homie, RL: Hagin . (1979), Esonine’ Manolo th Cogiiv abies Tew, Heuston ‘iin Company, Boston “torn, Re Hagen Wri, 2%, (1982s), Canason Conve bites est: Mutteve “Elion Test Manu, elem Canad, Scarboroigh, Canada Thorne, RL: Hapen, E; Wright, 2. (9820), Cain Cognitive Abies Tet Primary Bute Examiner's Maral, Neson Canada, Searborue, Cada Thorne, RL-y Hagen, & (980, Cognive ables tet, Reese Publishing Company Chicas. Thorton, LL. Thurstone, TG. (973), SRA Verbal Form, Universy of Chicago Pres, Chisago Wali, WB.» Bes, NE, (1990, Tests ond Assesment, ea a Ie, Prete Hall, New en, nglenood Chi see (Baty, Miler nalogie Test Manual; 1981 revision hvson +e (98H formation bulletin: Baltn of information an tt of retin centers with 100 ‘precteiten for the MAT. The Psychologie Corporation, Clean. sychological Corporation, Capitolul 3 Teste individuale de misurare a inteligentei 3.1, Preciziiri prealabile Trehuie si recunoastem de la inceput ck, spre deosebire de alte componente ale perso naliti umane, imteligentas-a bucurat gi se bucurd in continuare de cea mai mate atentie stat din partea constructorilo, edt si din partea ublizatorilor de este. Nunséeul acstor Instrumente este absolut improsionant. in cadrul lucrrilor aletuite special pentru prezentareainsirumentelorpsihodiagnostice (vez, de exemplu, Sweetland, Keyser, 1983, 1984, 1986, 1987 ; Buros, 1978), un loe predomiaant il ocupa testele de intligent, In cadrtl manvalelor si watatelor pivind testareapsihologicd, spaiul eel mai inns ese afectat acesteicategori de teste (veri, de exemply, Kaplan, Saccuzz0, 1993; Friedenberg, 1995 ; Coben, Swerdlik, Philips, 1996; Gregory, 1996; Groth-Mamat, 1997; Anastasi, 1988; Cohen; Swerdik, 1999; Schiops, 2002; Minulesce, 2003). De asemenca, luerartedescnate estar psihotogice a copilor sun foarte puteric saturate eu format privind testele de ineligesl (de exemplu, Sattler, 1992; Aylward, 1991; Simeonsson, 1986; Mitrofan, 1997) ‘Testele de intligena le itn, int-un procent sennifcai, sn cuprinsu lueralor destinate unor categori speciale de subiecti (vezi, de exemplu: Simeonsson, 1986 Crook, Ferris, Barts, 1983; Vrigmas, Oprea, coon, 2001) Tmportangaacete categori de instrumente de msurire,locul gi rolul lor in activtaten psihodiagnosticdreies fart clar s din luerivile special aeituite pent cele mai intens solicitate In practic (vezi, de exemplu, Newmark, 1996). De alte, roferitr la practct, ancheteleefectuate in éifeite domenit ale utiliza testclor au scos in evideng fatal e&, printre cele mai solcitate, sunt tescle de incligent, si in special Testele Wechsler ‘entru aduti si pentru copii, in toate domenile de apicare a psihodiagnosticulu, Testul Stanford-Binet, caze este preferat de cee psihologi scolar Prezentim in cont- ruare patrutabele ce evidertiazd ordinea tetelo solicits: a) in SUA (Lubin, Larsen, Matarazzo, 1984) ; 6) de ete psiloaiiclinicieni, in SUA (Lubin, Larsen, Matarazzo, 1984); ¢) de catre psihologi scolari, in SUA (adaptat de L. Friedenberg, dup’ Gob, ‘Teslow, Fuller, 1981); 4) de ctr psiblogii consilei in university si bieour paticulare (Watkins, Campbell, McGregor, 1988)‘TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE 4 INTELIGENTEI n n TESTAREA PSIHOLOGICA Teut Ragu “Tablul 3. Cete mai freeventwilisate reste in SUA FTES a Voy Tor 2 Testu Rangul Difteencial Apdo Tes z Tnventral de Persnaliate Minnesota 7 yl Reg Tet 28 Wechsler Adult ineligense Seale 2 Wectslee/Belcvue Imeligace 2 [Bender Visual Mowe Ges Test 3 [Cauell Infant ueligenee Seale 38 Rorschach 4 Goldstein Scherer Tests of Abstract sd Concrete Thinking 2 ‘Wechsler Inelligence Scale Yor Child z Bioey Peures [Themaue Anperception Test 6 “Tbolul 5. Testeleuttizate cel mai mult de etre psthotogllscolari esl de compete a fa Ge spar) 7 Draw-A-Person Test a cL Testul Ranga | HowseTee Perea Tes 9 etter Tce Toe Chisron 1 Peabody Picture Vocabulary Test 10 2 [Rotter Sentence Completion Test i 3 [ Weesler Memory Seale 2 ender Gestale Test —_ 4 ‘Peabody Picture Vocabul 5 ‘Tabelul 4. Testele utilizate cel mai mult de care psihologil clinicieni ‘Wechsler Adult Inielligence Seale 6 Tour ‘tan Gooden Draw-A Man Test z Wetsler Ada iigence Scale t SG UES 3 Mins Nipkase Prom Tneiony z Aer Sas s Bender Visual Motor Gestalt Test 3 Peabody jive Achievement Tes Rerschach 4 me de cture psthologi consiliert tn university Thematic ion Test = "| ‘Tabelul 6. Testete cet mai rm eae ae ele pail consiliert i veh inligsc Soe or sea 6 Pabod Feure Vodbuuny Tox 7s esa ang Sentence Completion Fests (ate tpurile) 75 Strong: Cannpbell Torerest Inventory 1 Howse-Tree-Person Test a ‘Minnesota Multiphasic Personality Inventory 2 ‘Draw-a-Person Test 10 [Wechsler Adult Intelligence Seale 3 ‘Wechsler Memory Seale 1 [Sentence Completion Blanks 4 [Rover Sentence Completion Test 2 Bender Gest | 5 Memory or Devas 3 Tena Apptegaion tes & Vela Sica Maury Sea ra [is Pr cane 2 | Stanford Binet fnetinence Scale 13 California Personality Inventory 8 ‘Strong Vocational Interest Blank ~ Sexul maseulin 16 ‘Wechsler Imelligence Seale for Children 8 Bender Visual Reteation Test TS TBiward Personal Preference Schedule io) ars Persona Preeenee Sco ins Edad Veal Yur Wank — Sx in a | in cadrut acest capitol ne oeupiim de eategoriatesteorindividate pentru misuares ‘Children's Apperception Test 305 imetgene ine ieee eee cel ma Sreeent fost de ale este Raven Progressive Marizes 25 | de insist Este orb, ma les de ei beri de, amume: Stanford Binet ‘Kode Preference Record 2 Intelligence Scale, Fourth Edition (Scata de inteligentd Stanford-Binet, a patra editie), [Pores Mazes 3 Wechsler Aut nellgence Scale (WAS. (Scala Wechsler de nteigeta pentru adi‘TESTAREA PSIHOLOGICA a treia edie), Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC-IID-(Scala Wechsler de inteligenti pentra copii, a treia ediie). Acestea se aplic& numai individual, iar exami- natorii trebuie si fie formati in mod special. Desigur, in cadrul acestui capitol, dedicat ccelor mai solicitate teste de inteligenfi, ar eebui sf inchudem si instrumente folosite In ‘eazul copiilor mici, cam este carul tecielor Kaufinan Assessment Battery for Children (ABC) 5i Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence (WPPSI-R) fntrucét am folosit alte criterii de clasificare a tstelor (in primul rind, varsta subiectiloz), ne simi obligai sk prezentim separat aceasta categorie de teste, Suatem convinsi inst e& na prejudiciem cu nimic yaloarea si calitaea testelor de inteligenys solicitate cel mai mult in misurarea infeligentei eoplilor mici, Desigor, atit testul WISC-IH, eit, mai ales, Testul Stanford-Binet pot ft aplicate pind la varste foarte mii De exemplu, primal poate fi aplicat pe copii inespand eu vrsta de 6 ani, iar al doilea incepind chiar de fa virsta de 2 ani, Ca toate acest, intrucdt exist teste speciale pentru misrarea inteligenteicopiilor prescolar, testal WISC-II si Testu! Stanford-Binet suns ‘tilizate preponderent peatru mAsurarea subiectilor ce dep&sese eranija prescolarital ‘Un alt motiv, de altel extrem de important, ce ne-a determinat eX tratim separat cele tuvi baterii de teste este fap cele sunt foarte bine realizate din punct de vedere tehnic si psihometri, sunt cel mai freevent revizuite sf restandardizate, sunt modele autentice pentru c2ea ce inseamn’ inalt profesionalism si abordare profund ytinfficd a instrue Imentelor de masurare a psihismului uman, De aceea, vom oferi eititorului mult mai ‘mult informatie decdt cea veferitoare Ia alte teste de inteligenst, individuale i de erup, ‘Vom porni de la primele preocuptri, apoi vom prezenta toate vatiantele consiruite de-a lungul timpului, evidentind elementele de progres, dar si minosutile, si, i final, vor Getalia cea mai recenca revizie, cea care este folosité actualmente in practica psiho- diagnosticd internaional. Cine nu cunoaste storia” complet a acestor ,gigani” sl totodaté, valoazea lor inestimabila, de elaborat stlnjfic, mu poate pretinde ca este pregatt si c8 se poate deplasa usor In lumea extrem de complexa si de solictantt {esticit psihologice. Fiecare dintre aceste mari baterii este 0 carte deschisa” pentru teoria si practica psihodiagnosticd 3.2. Scala de inteligent Stanford-Binet 3.2.1, Momentele de inceput ale scalei Acest test (Stanford-Binet Intelligence Scale, fowth edition) are un trecat foarte Lung, iat Inceputul este legat de numele lui A, Binet. Preocuparile lui pentru studiul diferengelor individuale au aparut In 1904, cng Ministerul Insiuctiei Publice 2 luat decizia de a jnlitara din seoli copii care na era eapabili sf Invetesatisfcitor, mai exact cei retardati ‘mental, Ca rispuns la east comands socials, A. Binet, impreun cu medical Theophilus ‘Théodore, cind Théophile), a oferit un instrument psibodiagnostic, un test alestuit din 30 de itemi, ordonati dupa gradul lor de Gificultate, pundod astfet in aplicare rezulatele investigatiler fice pin atunci. Se poate spune c& prima versiune a sealei Binet-Simon s-a bazat pe serioase preparative de naturé teoretic’ gi metodologicé (Stan, 2002). Din 1890 pind in 1905, Binet a eautat semnele exterioare ale iteligenel, Peniru aceasta a colaborat cu T. Simon, care a studiat TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE A INTELIGENTET 0s idiogi $i imbecilii din azilul Perray-Vaucluse. El compara clesii dupa varsts si dupa performangele scolare. Aceste comparufii vizeaza pecceptia lungimilor si a numerelor a culorifr, inerpretarea desenelor, definitia obiectelor, memorareacuvintelor $a frazelor, descrierea obiectelor. A elaborat numeroase probe de mii dimensiuni pentru a-si observa inclusiv cele douk fice Taté care este componenya scalei Binet-Simon, prima variana (1908) 1. Coordonarea vieuald. Gradul de coordonare a migcitilor zapului gi ochilor este ddeterminat cu ajutoral unui chibrt, care este trecut usor prin faka copilul 2. Prinderea provecaté ractil. Un mic cub din lem este plasat 'n contact cu palma sau cu dosul palmei subicctului. Acestatrebuie si- prind& si si-l duc la gurl, migctrile si coordonarea lor fiind observate gi consemnats 3. Prinderea provocard vicual. Se procedeaz4 ca la punetul 2, ev deosebires et oiectal ‘este plasat in cimpul de prindere, de apucare al copilulu, fats si fie in contact direct ‘cu mina lui, Experimentatoral il incurajeaza oral si prin gesturi si-l apace, si-1 rings, 4. Recunoasterea hranei. O bucati mick de cioeolaté 1 0 bucsti de lemn similar ea ‘dimensiuni sunt prezentate succesiv subiectului. Sunt consernate semnele de recu noagtere si incercarile de a intea in posesia lor. 5. Ciwarea hranei cand este interpusdt o dificuliate usoard. © bucata de ciocolati, precum cea folosité Ja punctul 4, este invelti in hirtie gi oferitl subiectulu, Sunt ficute observatii supra modului in care subiectul tnceatch si objiné ciocolata, sepatind-o de Invelitoare. 6. Executarea unor comenzi simple s¢ imitarea gesturitor, Aceasta este Iimita idiotilor determinatd experimental. Cuncasterea verbal a obiectelor. Copilul webuie si ating capul, urechea, nasul ete si, de asemenea, sf identifice, la comand, unul din tei obieste cunoseute; cenged, cheie, sfoar 8. Recunoasterea obiectelor tnr-un desen, Copilul tebuie st identitice anumite obiecte dintr-un desen, denumite de experimentator 9. Numirea taruror obiectelor dinsr-un desen Aceasta este limita superioar’ pentru un copil de 3 ani normal, Cele trei teste anterioare nu sunt in ordinea creseltoare a dificulatii; de wceea, cine reuseste la testul 7 in mod obignuitreuseste sila testle 8 319. 10. Compararea a dows lini si discriminarea lor in functie de tangime. WL. Reproducerea unor seri de eret numere, imedict dupa prezentarea (or oral 12, Discriminarea unor greutdji mici: a) 3 si 12 g; b) 6 si 15g; ©) 351 15 g 13, Sugestibiftatea: a) modificarea testului 7: este eutat un obiect care nu se gaseste printre cele prezentate; b) modificarea testului 8: Unde (In desen) este patapum? Unde este nleevo ? (Desigur, aceste cuvinte mu au nici un injeks); c) modiicarea tui 10: doua lini sunt comparate), dar ou sunt de aceeasi lungime: care este mai mare si care mai mica? ‘Acest test este admis nu att ca test de intligenti, eit ea test pentru forte ratio ‘namentului” si ,rezistenta caracteralui 14, Definirea unor obiecte familiare: casi, cal, furcubta, mam. Accasta este Iimita pentru copilul normal de 5 ani, excepldnd eazul in eare mt reugeste Ia testul 13,12 ‘TESTAREA PSINIOLOGICA 5) Diu ts nterpretareanormelorpenirasubtestele la caret fost estinate varie aestantorsctarepenra deceay vars de exemplo, vals estimate ale scorul Sead sant oferie pencu virtle 15, 16 3117 ani Ja testo Absedit, Pntra Sette virste scorurile brute por fi converte in scorurstanda, Giidul pentre Spainisavesscorare au oferd inst nil un fl destained deseriiva pont aceste ‘include war. De acca, se recomand& ca sutestle fe utzate numa penta Sarstele in raport cu care ete oferittstatistca descripiv “daseya desert procedrl pena stablirea criritordedifereiere (ett): nu Rect noma nel te Mantel tin, nil In Ghidul de aaminsrare si scorare frivind narra deem ee rebuie administra imine de a ope teste. Trager de lng tnt de adnisrare: din cave c& un sigur subtest ete previzat a tiny impus, perio de aplicare a scale pe dfeit subiet pote f foarte mare Sapa Inresge batre pe un adolescent poate dite do oe chiar maim Panic pena niveldeintrareincoreet: puncele pens nivel de intrare indicate in Gh e admunsirare 3 scovare pot sina fe potrivte pete tt copii. De acca, teu poate fin mod nesecesarprelangit i copior Ise pt aplica item care sunt prea dificil la Incepatl est Prconcize, Slee ineligonti Stanford-Binet, eda a patra, ete unl dine cele mai cunoscate ¥ ml deme de inrederefexe ce misoard aba inelectiale. Ea Theat de lao Worle puteric, baat pe cereetat mai recente in psihologia cogntva, Petoperto male mal arg paltt de depeinder cogtive ale examinatuul dct eile sinorare (Sproil, 1987) fn practicd sa mpus mai ales Tn testare copillor, penta a ‘Tugncstica rotrdarea menu, pentu a progaosica si expica ahiripile aeademice (Walsh, Ber. 1990), 6 7 8) 3.3. Scala Wechsler de inteligentd pentru adulti 3.3.4, Seurt istoric ‘Att Wechsler Adult Intelligence Scale ~ HI (WAIS-U), et si WISC-II si WPPSL-R sunt Tegate de numele lui David Wechsler ; de aceea, vom incepe cu o scurti prezentare a acestuia, Nascut in Roménia, in 1896, se mutt ou familia, sase ani mai tirziu, in New ‘York, Mai avea inci sase fea, toti mai {a varsté decdc el. in 1916 absolv cursurile de 1a City College (New York) si, in 1917, incheie cursurile unui program de master de la ‘Columbia University. ln timp ce astepsaincorporarea in armati la baza din Long Island, ‘Wechsler a intrat in contact eu renumitulistoric al psihologiei, E.G. Boring, pe care 1a asistat pentra evaluarea datelor obginute cu ajutorul unui test de inteligenté de grup, si fname test Army Alpha, Ulterio, a fost mutat la baza militard din Fort Logon, Texas, tude avea ca principala indeletaicice administrarea unor teste de intligent8 individvale, ‘eum este cazul Scalei de intligenta Stanford-Binet, publicaté recent, Dupa ce pleack din frmat, in 1919, timp de doi ani a studiat in Europa, cunoscanuei pe doi dine eei mai faimosi statsticieni, Charles Spearman si Kar! Pearson, Retatorcindu-se in New York, ‘ocupe’ poritia de psiholog in cadrul Biroului de ghidare 2 copitului. in 1935 isi ia Soctoratul la Columbia University, cu tema Masurarea reactllor emorionate. in 1932 Weehsler a fost numit psiholog-sef la Spitalul Psihjatric Bellevue, iar sapte ani mai TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE A INTELIGEN larziu, in 1939, apare testul de intligent’ caresi poartt mumele, test destinat sf misoare intetigenta la aduli, David Wechsler decedeaza in 1981 Asadar, premiscle cele mal importante pentru apariia Scale’ de incetigena! pentru adutf! sunt urmatoarele 2) Experienta Jui D. Wechsler din timpul Primului Rizboi Mondial, céndl au fost dliagnosticati milioane de recruit; cu aceasti ocazi, el sia dat seama de limitele Seatlei de inteligenta Stanford-Binet si, mai ales, de faprol c& ea nu prezenta prea multe garangi cénd era folositi ca test pentru adult Experienta sa ca practician, in perioada 1920-1930, si anumne ~ ca psiholog la Biroul din New York pentru ghidarea copilului; ~ ca psihotog la Agentia serviciului saciel evceiese din Brooklyn : = a secretar al Corporatiei psihologice, al Organizatiel de testare comercial, infiinatd de J. McKeen Cattell, E.L. Thorndike si Robert Woodworth (in 1921), {in coats aceastt perioada si-a dat seama de limitcle multor teste psihologice, printre care, din now, si ale Scalei de intligenta Stanford-Binet ©) Experienfa sa ca psibolog clinician. Tncepind cu anul 1930, Weelisler luereazi ca psiholog-sef la Spitalul Bellevue din New York. Cu accastt ocazie igi di seamia de recesitatea unui test care s& fle mai putin incireat cu material verbal, avind mai ‘mule sarcini potcivite pentru aduli si cw mai pujin accent pe limitele de timp, Fl a dorit, in special, s& construiascd un test care s4 fie folosit pentru identiticarea i clasificareatulburrilor mentale, Combinarea celor dou aume, Weebster si Bellevue 8 dus la tid unuia dintre cele mai faimoase teste de inteligent gi, totodatd, uni dintre principalele mijloace de misurare si testare psihologic& clinic, in timpul si dlup’ cel de-al Doilea Razboi Mondial (Aiken, 1987), Desigur, sla baza acestui now test de inteligenti regisim conceptia autorulu privind inteligena, concepjie ce a suferit modificdride-a lungul timpului. Astfel, in 1939 (cind 4a fing cel mai serios contracandidat al Scalei de inteligenta Stanford-Bine!), Wechsler pleas de Is idea eX acest nou instrument psibodiagnostic nu este o miisurda potentially zenetic independent de experienti. Ceea ce misoarl testul este rezuliatul une intertfiunt ‘complexe intre dezvoltarea biologica si experienga subjecmului. Mai mult, el consider calitatea ezolvarii restau ea flind dependemta de anumif factor’ noncogntivi, In 1958, defineste inteligenta ca find un agregar sau o capacitate globald a individului de a ‘ctiona intensionat, de a gdndi rational si de a aborda ficient media stu In 1975, D. Wechsler revine asupra acestei defini si in urma unei evizil, considers inteligena ca find capacitatea individului de a injelege lumea, de a acfiona asuprael s inventivitatea de a face faya provocérilor si solicitdrilor acest’ luni. Era evident pentru 1e8 abordacea mediulsi implica mai mult decit deprinderile cognitive, si anume faciorit fectivi (emotional) si conativi (vointa, striduinga). Astfel, Wechsler vedea intligenta generalé ca pe o functie @ personalitiii intregi si, totodatl, ca fiind multideterminaca ‘Aiken, 1987), Persoana mai inteligenti este aceea care este capabilé si abordeve mai ficient solicitirite viett ~ de tip abstract, practic sau social, De aceea, diferentierea inure persoane mai inteligente si mai pufin ineligente reclema o masurare mulipl, ‘dic a comportamentelor cognitive, afective $i conative.Neer en 182 TESTAREA PSINOLOGICA {el de deficit motor mu a fost observat pe parcursul evaluirii; b) ela objinut rezultate zelatiy’ modeste (percentilz 37) Ia subtestele de Performan, care soar’ memoria viual8 de lung duratk (gisirea piri care lipseste dintr-o imagine) ; ¢) la subtestele suplimentare ale testului WAIS-IU Mike N. au a reusit sisi aminteasca decat un ‘Burm relativ mic de perechi de coduri side simboluri independente. In fat, nivelul lui de reamincire Ia acoste sarcini suptimentare este tpic pentru numai 10% dint personnele de aceeasi varst. Pe de alté parte, in contrast cu abilitatea slab de a procesa rapid informasia si de si reaminti informatia vizuald este abiltatea sa relativ ,puternica” de a sintetiza gi dea integra informatia prin rtionamentul nonverbal. Mike N. poste asambia elemente separate pentru 2 forma un intreg coerent, alt temporal, cSt gi spatial. ,Puterile” lui au fost exemplificate de performantele superioare (percentila 91) Ia sarcnile ce reclam reprodocerea desenelor cu ajutora cuburilor, aranjarea imaginilor, temporal, pentru a crea o poveste cu injeles, completarea unor structuri incomplete. ,Puterile uj Mike N. privind rajionsmennal i sinteza au fost evidentate suplimentar, de edtre rezultatele obginute la subtestul 4ritmeticd din cadrul Testului Kawfman privind deprin derile academice functionale (K-FAST), ce se aplici individual pentru mAsurarea Aachizitillor a adolescent sila aduli In urma aplitri lui se obtine un scor compozit privind deprinderile academice functionale gi un scot la sublestul Arivmeticd gi alt ‘cor la subtestul Cite, Pentra Mike N..,scorul compozit fost de 115 (percentile 84) lar la subtestul Avitmeticd a obginut un scor standard de 121 (petcentita 92), acesta din urmi fiind consistent cu performanta objinuti la subtestal arimeticd din cadcul testului WAIS-IHT (percentila 95). De atfel, pe ansamblu, performanta la testul KAAST fost in intregime consistent cu scorarte verbale Ia testul WAIS‘IH + Conca fn genecl, Mike N. este wn om inteligent, in vst de 6 de a, care ave mare succes in cariera su, Este evident cde afin un nivel superior in eeea ce Drives nivel Ii cogniti side funetionreitelectals, Dex motivelprezet Priholog a fost legat de abil sale meric, bateria de teste administrate & Evident sumo ,stibieiune™ potentilt'a memorei sale vitae, de ace, © taltare soplimeua este necears pena a evidenja mai lar natura nivel eteriorarit memors + Recomandr ce fost ewe i Mike N 1) 8% se preci tam paolo clinician sau neuropiolog, cae si spice mai tule teste de memorie pena resi o cinlvae mai aman ar finclondnl copie, De emp, pote fons Sela de menorie Necker feta ede VMS, capa st ofere oma laa inelegere a Seprndetor Iinerice verbal, vizuale si gener Deoarsce Mike Nem preocupa de apa cf ua fie sabi !termenele Dente stite asst fa recomandt sf foloweacd 0 aged i cae a Consemneze iii i trmencl i ecte 2, De asemenea, sb into Ut & harry ae tu eds per eve cc steargh numtra rept. Important ete cl, aanci cfd erie stele respective, Elerebuie eh verbalizeve peru asiinttl mesoria suv, l poate de sseneca. ‘obi un program deealetar computer, penis ii ofr mesaesudtive cate se eames de nnn ens 2 TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE A INTELIGENTEI 163 3) Si-si feed un control medical amnunti privind, ma ales, auzul, de vreme ce a observat recent c& are anumite probleme Dei gi-a pus do curind lentle de vedere, trebuie sii lacs o eevaluare oftalmovogied pentra a elimina alte probleme nedepistate legate de vedere, care pot influenja zi de 2} activitatea desfayural 4) Modificarea stilului de via, prin pretuarea unui regia dietetic si pein precticarea unor exereti fizice care sil ajute sisi imbundtijeasc’ gradat starea de singtete si fnerederea in sine in ceea ce priveste aspectal si fizi. 3.4, Testul Wechsler de inteligengii pentru copii 3. . Seurt istorie Aceast scala fost publica in 1949, dat la care int in competitie cu Testul Stanford-Binet. Eas reprezentat, de fapt, 0 prelungire in jos a Sealei Wechsler-Bellevue pentru a niisura ‘anctionarea itelectualé a copiilor cu varsta de la$ la 15 ani si It luni, Pind la revizite cfectuate in 1960 gi 1974, batetia Stanford-Binet g-a doveditsuperioriates in raport ct testul WISC. Dupal 1960 fas, trepat,aceasté noua variants a ,uilogiei” Wechsler ests ‘ot mai multé popularitate fai de Testud Stanford-Binet, In 1974 revicia testului WISC. {gunoscuth cu citul WISC-R, a fost destinata copillor eu vest intre 6 si 16 ani si 1 loni in sfrsit, ultima revizie a favorizat epariti, in 1991, aediticiateia, espectiv WISC-II 3.4.2. Seala Wechsler de inteli nga pentru copii ~ revizuitd (WISC-R) * Conjinut, Din punctul de vedere al conjinutului, aceesté nou’ varianté, Wechsler Intelligence Scale for Children ~ Revised (WISC-R), congine 12 subleste, reparticate astfel: sase subteste pentru Scala verbal i alte sasesubweste pentru Scala de performantd. Dintre toate cele 12 subteste, dows sunt suplimeniare, si anume sublestul Memoria cifretor (pentru Scala verbala) si subtestul Labirintel (genteu Scala de performanta) Aceste subieste por oferi informatii cantitative si calitative privind abifitiile sf com portamental examinatalui. * Adininistrare gi scorare. Subtesiele Scalel verbale si Scalei de performanyai sunt ‘administrate in ordine alteruantd, incepand cu subtest /nformatl si sfacgnd eu subtestul Codul. fn practica psibodiagnostict, in mod obignuit, se aplic& 10 subteste(cinci subeste verbale si cine! subteste de performanja) pentru calularea coeficienilor de inteligent, 4ar, daca timpul permite, toate subtestele pot fi administrate in urmfoarea ordine Informa Completarea imaginit Simitiudini ‘Aranjarea imaginii Asamblarea obiectuluito “TESTAREA PSIHOLOGICA 9, Comprehensiunes 10. Cod Il, Memoria imediatl a cifrelor 12.Labirinal | pk administoes clo 10 (au 12 sabe, examinatoriregiteac scr bra mn cole ovtapumstone ale Caiemlut de raspans. Apol, score Bete Sux converte in scoruri scalate, care, ca si la Scala Wechsler de inteligenjd pentru adulfi {i sss stad co media = 10 SD = 3. Inbaza acest serutsepoate | ‘contura Profilu! subiectului. In continuare, se procedeazt in felul urmator scoralle scale la eee cnc sobtesteverale sunt fsumite, objnandse scond salar verbal - — scorurite scalate de la cole cinei subteste de performana sunt insun brie seoral sat Performan ee ‘Come sate la cele dau scale (Nerbal gi eforman) su insumae entra ‘objine scorul scalat la Ouregul test. e pentru a se a it v labelele din Manual, a scorurilor Pasul urmitor coast in convertirea, folosind tabelele : seat la Seat verbal, Scala perjormantd si Scala global in coefcient de neligen: Qf verbal, OF performants, Ol slat Fare dire ae omedie de 100 31D = 18- Cunosednd valoarea coeficienfilor de ineligenti, se trece apoi Ia interpretareacalitativ ‘a acestora, ulilizind datele din tabelul 30 Tbelul 30. Intrpretarea valor QI la WISC-R a Castors Fronts Base Fespl — 7 09 Siperice = noi a Ties 90-109 Media 494 20.8) Si met ne 7079 lt de iit aa Bane Tesitmenal | ba « Rome scr, Lal ei cal el WS, mo ee naka posi Se adore tatecle 10 subtest, eum arf n situa copior eu handiap sever vz ‘Sipser, cae mae poste apis cla perrman So nation co tndesp sui an clr ee recin een severe le xb eae Poste apie ne sor Seat era In semen an, poate Ms Seta eda fe mal Sat peor Cova ve iis ntl Sac Malate orl elr dou eae cu ineaga sal ete de 90, pen cele ma male Sine nivelurle de visa eae dine eee dv ses pate oer bunt estimate a eplcanale in cre tinpl de odminsra ete foate sour say cin rez, respectiv scorurile, au 0 valoareestimativa aproximativa, se pot folosi forme abreviate, care sunt de mai multe feluei ‘TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE A INTELIGENTE} 15 ) cea mai scusti form cuprinde mumai dowd subteste, si anume Vocabular si Cuburi ) o alt forma cuprinde patru subteste: Vocabular si Aritmeticd, penteu Scala verbal Aranjarea imaginit i Cuburi, pentru Scala performanga ©) alti forma cuprinde cinci subteste: Informa, Cuburi, Comprehensiune, Aranjarea imaginii, Codtl. Procedand la 0 analiza literaturii de specialitate, J.M. Satler (1992) a consistatc& au exist $i alte forme scurte discutate* Similitudini si Yocabutar, ‘Similitudini si corelatile QF WISC-R cu bateria Stanford-Binet variand intre St si .82, find mai mare pentru Seala verbal deeat pentru Scala de performanga si oarecum mai mace pentru intreaga scalé decat pentru Scala verbal; ~ ‘wloarea coreiatici dintre Scala verbala si Scala'de performant este relaiv inal ‘ir = .67), WISC-I parind a aves o structurd factorialé similara cu ces a testului AAIS-R, adie®, mai exact, factor: comuni gi factori de grup reprezentind capecitisi verhale, pereeptuale si muezice166, ‘THSTAREA PSIEOLOGICA + Concluzit, Des testul este considerat de practiceni ca fiind un excelent instrument psihodiagnastic, el prezint, romsi, 0 serie de limite Satter, 1992) = aplicabilitatelimitatd a normetor pentru copii mai mici de 6 ani si¢ luni si cei mai mari de 16 ani si luni in Jotul de standardizare au fost inclusicopiit a chror zi de nasiere era la mijlocul anului, plus sau minus 1,5 luni; de acees, copii cu varsta Ste 6 ani si 6 ani si3 Tani, precum si copiitcu varsta intre 16 ani si 8 luni gi 16 ani si Luni nu au fost inctusi; valor limtate ale scorului Ql (Inte 40 si 160), flind insuficienteatét pentra copii cu handicap sever, ct si pentru copii foarte dota; = neuniformitatea scorurilor scalate Ia toate niveluile de varst; = dificult in scorarea rispunsurilor; cind la unele subteste verbsle apar raspunsuri care fu Sut prinse in Manual, ele pot fi evaluate eu diffeulate ; — dificult in interpretarea normielor cénd wn subtest suplimentar este substiuit pentru tun snumit subiect; = ipsa datelor normative pentru scorurile brute; nu spar in Manvat informa privind mediile, deviatile standard si distribuiile de freevenst pentru scorurile brute = ipsa une proceduri pentru stabiliea cvterilor de departajare ; nu exist informatit privind numdul de itemi ce trebuie si fie administraiinainte de a inceta testarea 3.4.3. Seala Wechsler de inteligentd pentru copii - IM (WISC-II*) * Scurt istoric. Proigetul de revizie a WISC-R a inceput in SUA in 1986, avi director pe Alan Yates, Acesta a decedat inte timp gi proiectl a fos finalizat, in 1991, sub conducerea dr, Lawrence Weiss $i dr. Gale Raid, Proiectul UK (United Kingdom) a fost condus de eatre dt. Susan Golombok din cadrul Centrului de cercetare al City University din Londra gi a fost finalizat in 1992. Predecesorii lui WISC-I* sunt WISC-R™ in 1986 si WISC-R, tn 1988 (Scotia) Inrucie WISC-11° reprezint& standar- izarea testului WISC-IT intt-o tard european’, ne vom refer, In continuare, la aceasté variant. + Obiective. fn primul rind, testul WISC-HT este folosit pentru masurarea abilittilor intelectuale ale copilor cu virsta ince 6 ani si 16 ani si It luni. In al doilea rind, et poate ‘i utiizat pentru misurarea dificultiilor de invajare. Trebuie avut gra ins’, deoarece un seor seizut la un test de imeligenta nu semnifics in mod necesar o slabt functionare inelectualé, Pot fi implica’ si ali factor: diferent lingvisticd si cultural extrem’ fag de grupul de standardizare a testulu, distractbiltate accentuatS, anxietate, refwaul de a coopera cu examinatorul, autism, deficiente de auz etc. Examinatorul trebuie sl ia in consideraze acest factori edna evalueazi rezultatee la test. In al ireiles rand, cu ajuroral acestui test se poate identifica supradotarea, datorité normelor QI care extind valorile pint dincolo de wei deviagii standard. fn al patrulea rand, poate fi folosit pentru ‘masurarea neuro-psibologic’, insi rezultaele obfinute trebuie si fe, totusi, eorelae eu cele obtinute la alte teste neuropsiholagice, © Continut, WISC-II euprinde 12 subteste resiute din WISC-R gi un nou subtest, respectiv Cautarea simbolului. Ele sunt distribuite asfel pe cele dous scale, Verbala si Performanya ‘TESTE INDIVIDUALE DE MASURARE A INT oENTEL 10 Seale verbal ‘Seal performant 7, Compstat imagini 3, Simiwail 3. Coaul 6. Artnetes 5. Aranjara agi 8. Voeabular 7 Cubusile 10 Tnelegerea Th Memoria eifeior™ 13, Labial 9. Asamblarea obec TH, Claes simboa™ subtest suplimentar "subtest optional ‘Subsestele suplimentare nu au fost uilizate pentru alcdtuirea normelor (etaloanelor), ceca ce inseamni eX ele nu sunt luate in considerare pentru calcularea QP verbal si QT erformanfé. Vor f otusi administrate, dact timpul permite si daca examinatorul doreste ‘8% obtind o reprezentare mai bogat asupra abiltilor copilulu. In cazu! in care ins din iferite motive, unul dintre subtestele standard mu poate fi administra, el poate fi Inlocuit cu subtestl suplimentar,respectiv eu Memoria cifrelor, pentru un subtest verbal, si cu Labirincul, pentru un subtest de performants. fn acest caz si numai in acest caz, se ia in calcut scorul objinut la aceste subteste pentr calcularea QF. Subtestul Memoria cifrelor (subtest suplimentar) si subtestul Cdutarea simbolului (subtest optional) sunt aplicate, de regula, penta caleularea celor patra factor! index, bazati pe analiza factorial 5) prezentati tn tabelul 31. Ca gi Ql, aceste scale bazate pe factori au o medie de 100 si ‘© deviate sundard = 15. Vom prezenta, in continuare, succint, sublestele ce compun Dateria WISC-I 1) Completarea imaginit - cuprinde 30 de itemi, sarcina subiectului constind in a ntifica parteaesentiald care lipsestedintr-o imagine. Se incepe cu itemul-exempla, pentru toate virstele,apoi se continus cu itemul indicat pentru varsta subiecculul ‘examinal, Testarea inceteazA dupa cinci esecuri consecutive. Pentra varstele 8-16 ai, se aplici procedure suecesiuniijaverse aitemilor dup’ egecul la flecare dint primi doi itemi administrayi. La fiecare item se specificd limita de timp (20 de secunde) si sunt permise corectil la itemul-exempla sila item si 2 abelul 31. Cet patra factor inder stabil prin analia factors Factorul 1 Factorul 1 Factorul i | Factorul IV Tora TCempieures imaginn [Arimeted [Secu Similan ‘Aranjares inaginsi | Memoria flor | Cara sinboiuli Vocabalar Teatust Telegeres Asenublaea cbieeelor TI + v ¥ + var Por Yr Pa TadexalIgelegere |Tadexal Organlzare [nel Ralston Ta | Tole Weed de verbata perceptual isaragere procesare26 ‘TESTAREA PSINIOLOGICK 5.4, Testul pentru aptitudini diferengiale * Scurtistore. The Differential Apttude Test (DAT) a fost publica prima dack in 1947, cu intengia cea fi wilza in acfunile de ghidare educational si vocational a elevitor din clasele VIN-XTL. Ulerior, el a fost din ce in ce mai mult folosit in afara scotii, 1 actvittle de consliere a tinerilor adulfi side slectie a angajatilor. Periodic a fost supus ‘mai multor revisit (Bennet, Seashore, Wesman, 1966, 1974), el impunandu-se treptat, ‘ny oumai in SUA, ca unl dintre cele mai populare baterii de aptiudini (Bennett, Seashore, Wesman, 1982, 1984), + Obiective. in primal rind DAT este destina elevior din clasele VI cconalioren vocugonal, XI] pentru + Conynut. Aceasit baterie cuprinde opt este independente, si anume 1) Rationanentul verbal consine analogit verbale gi misoari abilitaten de a ration cu ccuvinte side a Injelege idei exprimate in euvinte; exemplu de item Alege perechea de cuvinte ce se potriveste pentru completarea locurilor goale din propociia: este pentru ochi, asa cum sunetal este pentru A. vederea ~ auz D. irisul ~ canalul codleat B retina ~ lobul urechii_E, vederea = ureche . lumina — ureche 2 Abilitatea numericd include probleme de calcul si masoard deprinderile bazale pentru aritmetict si algebct; exemplu de item Alege raspunsul corect pentru ecuasia: 6 (- 4) (+ 5) = ‘A= 10, B= 120; C= -120; D = 6; E = Nici unul Rationament abstract, conyine serli de desene abstracte si misoart rayionamentul nonverbal, aera acordati detlillor,precum sigindirea relayonall; exempla de item 3 Cote patra figuri din dnt din stdnga alcdtuiesco serie ce se bazeazé pe o anumita reguld isi care dine fgurite din dreapua ar cominua fogie aceasta serie ooo 0 ocnue A BoC D Viteza $i acuratefea acivtaiifunctiondresi contine comibinaii de liter si numere, acest tet misuriad viteza si acuratefea compart serillor de Itere sia seritlor de rumere ; exempiu de item 4 In fiecare dintre serile de mai jos, una din combinayii este sublinias. Marcast aceeasi combinatie pe focia de rispuns 2) AB Ab AA BA Bb AD Bb AA BA AB b) Sm SM OMS Mm ms MS mS Mm Sm 5M ———— EE ———7~ TESTE PENTRU MASURAREA APTITUDINILOR MULTIPLE a 5) Rarionamentu! mecanic continediferveimagini cu instrument, pirghil etc i miss ingolegerca principilor mecanice sia unor legi din fizica; exempla de item Pentru care dinire cele dowd fui, A si B, este necesarit o mai mare forts pentru Flcaea nel sreuit? Dat sunt ete, marca tera C ox ee . © 3 ©) Reif sptlteconsine imaginal une Nui destEgrate gi masoar abies de a determina forma, dimensiunea si orientarea unui obiect in raport cu o anomiti structuri; exemplu de iter Care dine figurite din dreapta pot fi realizate, daca ne folosim de figura desfsurata din stanga ? Partie care se ved sunt parle extertoare ale jigurt | AAG ° ° a 5 c D 7) Ortografierea consne cuvinte corecte si incorecte si soar abiltatea dea recunoaste preselile de ortogratiere; exempln de iter ‘Marcaji daca flcare dintre euvintele de mal jos este scris corect sau nu (C = corect: T= incorec L exclusivis, «= CT 2 drigilisenie CL 3. bicisnik cor 4 fueritus = CT 5. escursie cor 8) Uiilizarea timbajului conte mai multe propozii si misoarl abilitates de a idetifiea erorile ce le contin privind diferite regult gramaticale; exemplu de item Specifcati care parte a propositiel conitne erori gramaticate. Scriti pe foaia de rispuns litera corespunzétoare, Dac nu gdsiti nicl o eroar, sere tera N pe foaia de raspuns : A Desi am venit mai devreme acasi,/ B ‘nu-am reusit si fac mare fuerui c si am amuinat teburile pentru ziua urmatoae. Fiecare dintze cele opt teste trebuie si fie un test independent, deoarece sunt situa fn care bateria poate f aplieatt partial28 TTESTAREA FSIHOLOGICA 1) Refionament verbal ~ 30 sninute 2) Abilitate numeric’ ~ 30 minute 3) Rajionament abstract ~ 25 minute. 44) Vieza si acuratefea activitiitfunctioniresti~ 6 minute '5) Rafjonament mecanic ~ 30 minut. 6) Relatit spatiale ~ 30 minute, 7) Ortogratierea ~ 15 minute. 8) Utlizarea limbajului ~ 20 minute Deci, este aplicaren eetiv nei ater sunt necesre 3 on 16 minut Tal ind ove necarlretesarea, se reser bizaeaformeor aera, cath ayaa! fomtog 51 We cee at ala oft practi. Pent ice tt Sonn ur scot tepart, ce pnt convert nang cele f ina, poate asa un prot pent inteaga bate « sonore. Pvt a tina variant, clone ct pn de 6.000 ca apart nr de 6 de eo data dn 3 de tae sees Sheela et ome soe pst papel ce val fate ca ees ed pd sn de ape pst ee Sora sg tld dct a fot eto ase es dah + Carateritlpsihometice, Manual capri infornati cate atest n genera, ‘alonca nas as valli baterie DAT. Astl, fn cea ce piveste fidelitate, Coste delta hafespl au alot in jue de 90, iar cok piving fidltatea form stom, ar inju de. 80 Singin eco vpn Raonament mec, str care fdliaeaatnge valor dose de 70 pent ft Pestaferter [a valiitate, ma les conbinaia dine testul Rojinament verbal si test Avitesea munericd se conse tnu-an ban predictor pentru rezutatee gcolare dia are aca acta, sloiecoeiienior de crea ind peste 70380, De Sil, accatdtombinale (loflonament verbal si Abiuate umerica) este conser freevont a fun index al pitt solace. 5. Masurarea aptitudinilor angajatului + Scurt storic, The Employee Aptitude Survey (EAS) » fost publicat, in 1980, de catre Payehotogical Services, Inc. i apartine autorilor FLL, Ruch si W.W, Rus. «Objective, Insirumentul a fost creat pentru a fl folost in selectia personalului eu soopul de s misura 10 aptitudini predictive ale performangei pentru o mai lag gam de aril ocupationale “THSTE PENTRU MASURAREA APIITUDINILOR MULTIPLE nw © Conjinut. Cele 10 sptinudint masurate de citre EAS sunt urmitoarele 1) Inpelegerea verbal. Se foloseste un test de vocabular cu scopul de a misuraabilitatea subiectului de 2 utiliza cuvinte in conmunicarea oral si serisa, precum si in cadrul . <, =, ? - Subiectl trebuie si decid daca relagia data este coreeti sau nu, De exemphu A=B>C, de aceea, A= C Trebuie mentionat cX pentru toate cele 10 subteste ale FAS exists forme alternante ‘+ Adminisrare si scorare, Testete ce alestuiese EAS suat previzte cu limita de timp, si amume cinci minute sau mai putin de cine minute, Aveasta face ca, pe ansambla, sadministrrea bateriei si nu duceze foarte mult, Tastruetiunile de aplicate si de scorare sunt inscrise in cadrol Manualuluitehnic al estului Scorurile brute sunt comparate ca labelele de scoruri cemile ce descriu performania celor care alestuiese variate grupuri ‘cupationde. Metoda de scorare (hand scoring) este simpli si usor de utilizat. In cazul In care exist suspiciuni privind rezultatele obtinute de edtre un subject la prima testare, pot fi foloste formele alternamte ale FAS, * Standardizare, Normele sunt ofecite pentru mai multe categori profesionale, eum ar fi, de etempla, cele tebnice, functionaresti, comerciale, executive, de supervizare De asemenca, sunt oferite norme pentru ocupatit si slujbe ce solicit ealficare inal, semicaliticare sau nici o calificare. In al ueilex rdnd, sunt oferite norme pentru studentit din tavatimantul universitar umanistc, inginerese si arhitectural, Pentra anumite ocupatii, Manuatulrehnic ofer infornsatt privind aptitudinile cele mai intens cerute, precum st normsle centile ce descrin nivelurile de performanta ale color ce desfigaatd activitateaa0 TESTAREA PSIHOLOGICA * Caracterisict psihomerrice, Monwalul previnct informati privind fdetatea i vatiditatea, Asfl, in cect ee prveste fdeltate, sunt prezentae date referitoate la 2) fidelitatea forma alternantd: valorile cosfcientilor de corelate variazA iatre .76 (pentru Penta cusdntatt) 91 91 (penteu Vitec gi acuateten visual); b) fdeitarea test-retest (valoareacorelaie este de 7S petra Viteza $i acuraefea manual). Referitor la validate, Manualu ofer informati pivind corelat ile baeviei BAS eu alte teste de apltudint (ilidizate concurenia) si cu diferte evteit privind performanta munci Gatittvepreictvd. Aste, in ceva ce priest validiateapredictva, ia urma corel scoruifor Ia bateria 24S si performan(s munci in domenitprecum cee funcionsrest comercial, de conducere si supervizare, pe deo parte, sin dameni ce solicit alificare si semicalificare, pe de alté parte, s-au obynut, in prinsipal, valori ine 20 si 30 (in tal mica propor find valor peste 40), In conelurie, webuie apresiat ct aceasit batrie s-a cipiat 0 lag populartate in sctivttile deselect profesional, datozté anor eats precum usurinis administra Scordei st iterpretaritrezultatelor obtinue (Walsh, Betz, 1985). 5.6, Testele Flanagan de clasificare a aptitudinilor + Scurtistoric. Dupa eum reiese chiar din denumire, Flanagan Apriude Classification ‘Tests (FACT) apartin lui J.C. Flanagan, un nume sonor in psitologia industrial st organizationala americand si mondiala, Preocupirile sale de a crea aceste teste sunt legate de interesul séu privind realizarea Programului psihologic pentru fortle aeviene ale armatei (din timpul celui de-al Doilea Rézboi Mondial), si anume realizarea Progra smului psihologic pentru foctele seriene ale armatei (Army Air Force Aviation Peychology Program), care consti, tn principal, in dezvoltarea unor teste si proceduri pentru scleotarea personalului navigant, Dacorté succesutoi acestui Program, Flanagan influen- {e324 Instiuutal american pentru cercetare (American Institute for Research, ATR) cu scopul, in principal, de a folosi experienta acumulati in timpul etzboiului penteu rezolvarea unoe probleme psihologice din domeniicivile (de exemplu, industrial, oduca- tional, puvernamental). Ast se explicd apacitia primei variante a Testelor Flanagan de clasificare a apiitudieilor din 1953, publicatk de SRA (Science Research Associates) si cuprinz’ind 14 teste, si editia din 1957, ce cuprinde 19 teste. in 1959 apare, tot sub semmitura lui Flanagan, reportul tehnic al acestei bate + Obiective, Coca ce este specific pentru aveste teste este fapuul c, ta primul rand, cle oferdun sistem de clasitieace a aptitdiniloe si, tn al doilea rind, anumite instrument psihodiagnostice de wvisurare a apticudinilor rezulate in urma clasificarii. Aceste instru- mente pot fi folosite de cltre pract se cup de conslierea psihologic’ si sclectiapersonalului, In ceea ce priveste subiecti, bateria este recomandatd pent elevit din clasele IX-XI si pemiru adul * Continut. Pentru a injelege mai bine caracterstcie sl specificwl acestor teste, este nccesar sf luam in aengie cdteva aspecte fundamentate ale concepliei autoralui, Aste, dupa Flanagan, aptitudinile sunt elemiente de munca, cova ce inseam’ cu touul altcev sdecis tial de factor mental ce caracterizeazA majovtateatestelor de apttudin. Inet din ‘TESTE PENTRU MASURAREA APTITUDINILOR MULTIPLE m1 1948, clementul de munca ex definit ca fiind att general, in sensul ciel poate fi git intr-un num mare de profes, eat si specific sau wnic, in sensul c& are eapacitatea de A misura ceva diferitfalé de alte elemente de mune in cadrul testului Bateriacuprinde 19 teste relatiy scurte, care acopers 16 elemente de munca. Definiile abreviate ale acestora sunt prezentate tn ordine alfabtick si sunt preluate din catelogul SRA (Hunt, 1985) 1) Aritmetica ~ abilitatea de a aduna, seddea, inraulki si impli 2) Asamblarea ~ abilitatea de a vizualiza un obiect din diferite pari 3) Codarea ~ ailitata de a codifca informatie tipick de bitou. 4) Coordonarea ~ sbilitatea de a controla migeSrile mainilor si bratetor. 5) Componentete ~ abiltates de a identifica figura simpli care este parte a unui desen complen, 9) Exprimarea - cunoastereacorects a gramatii limb engleze gia structuli propozitc. 7) Ingeniozitatea ~ abiltatex de @ inventa sau descoperi soluia la o problems. 8) Inspectarea ~ abilitaea ce a repera dofectee inte-o serie de articole 9) Judecata si infetegerea ~ abiltatea de a citi cu injelegere, de a rationa logic side « Utliza judeedti coreete i. stuapii practice. 10) Mecanica ~ abilitatea de a infelege principiile mecanice gi de 9 analiza misetrile 11) Memoria ~ abilitatea de ssi reaminti codut 12) Structurile = abilitatea de a reproduce schigele unor structatsitple 13) Precizie ~ abiltatea de a face lucrusi precise eu obiecte mici 14) Ropionamentul ~ abiliatea de a inelege conceptcle i relatile matematice buzale. 15) Sealele ~ abilitatea de a citi scale, grate si at 16) Tabetete~ abiltatca de a citi dou’ tipuri de tabele unele euprinzlind numai numere, iar altele cuprinzind murai cuvinte si litere, * Administrare gi scorare, Toate testele componente ale bateric sunt de tip ereion hartie si pot fi aplicate pe grupuri desubiecti de catre un singur examinator. Manual sugerearA a raportul si fie de 1 examinstor la 25 de subiect, mai ales dacd acestia sunt elevi. Cele 19 teste pot fi fotosite separat sau in combinatii corespunzitoare eu scopul urmatit. fotreaga barerie poate f aplicatl in dovs sesiuni, cite una inr-o jumatate de 2. ‘Testele au un caracter obiextv, de aceea nu exist dificuligi easebite pentru scorare ‘Datorts formatului special al caietuui de testae, se poate realiza si autoscorarea. Scorvl ‘brut, pentru fiecare dine cele 19 teste, se stabileste foarte usor, mumirénd rispunsurile coreete ale subiectului. De asemenea, scorul subiectului poate fi evaluat si tn valori ‘anine. Inerpretarea scoruiler brute se buzeazi pe normelestabilite pentru cele 19 teste ‘i exprimate in ranguri centile. Important este faptul e8, prin raportares scorul la orme (centile), se poate stibili pozitia subiectului in raport cu populafia generals, precum si in raport cu anumite ocupatit specific, * Stondardizare. Low! folosit a cuprins un numae de 10.972 de subieeti, elevi din clasele IX-XI1, provenind din 17 ycoli situate tn diferite psi ale yr. Se poate aprecia ‘cd normele pentru aceasti taterie au fost stabifite in baza unui esantion national reprezentatiy20 ‘TESTAREA PSIKOLOGICA, ~ 0 probit de urmeive a labirintului (se indica, in cole patra immagini, punetele de sosire 410 lini sinuoase care traverseazA fiecare imagine, de la stinga Ta dreapta, si sont amestecate), * Adminisrare si scorare. Testal se poate aplica, individual sau colectiv, tturor persoanelor Incepind de la virsta de 10 ani Fiecare subtest este precedat de un exercitiy, Aceste exerci, ca si probele propriu-zise sunt date contra eronometra, si anume rasa: 30 de secunde exercitin + 50-de secunde testarea; tapping : 10 secunde exereitia + 30 de secunde testarea punctare: 15 secune exercitiu ~ 30 de secunde testarea reproducere: 20 de secunde exercijin + 180 de secunde testatea; labirint: $0 de secunde exercitix + 150 de secunde testarea Tnstcuctajul pentru fiecare subtest este scris pe pagina eu exercitul pentru flecare proba. Dupé aplicarea testului se noteazd punctele rezolvate comet, uilizandu-se si patra stile de corectie pentru ultimele patru subteste. Notele de la fiecare subtest se tee pe prima paging, tn tabelul centralizator care cuprinde rezuliatele, dup care acestea se ‘nsumeark si se {mpart la 3, objinindu-se o not final. * Stondardicare. tn Manuaiu! tetului este prezentat etalonal in centile, pentru fiecare subtest in parte, dar si pentru testul tn integime, alte diferentiat pe sexe, cAt si nediferenyiat. * Caracteristici psihometrice. Acest testa fost obiectul unui sums mare de cercetiri Fidelitatea total a fost estimatk la .90, iar corelatile cu testele de inteligengt variant ‘ntre .02 si .62. Validarea s-a efectuat asfol: s-au comparat rezultatele objinute le aceasti proba intre desenatorii cu vechime si desenatorit debutant, ultimii objinand rezultate mai sabe ; s-a caleulat covelatia dintre rezultaele la aces test si cunostinjsle de bazi in deseo, casi in desenul tetinic pentru personalul de Intresinere din aviaie (valoarea coeficientului de corelagie = .47). De asemenea, s-a calculat coreayia dintze reaultatele la sublestele de ,punctare” si tapping ale operatarilor care lucteazi pe masinile automate de ambalat (valoarea coeficientului de corelaie = .47), Numeroase studi factoriale au fost efectuate asupra rezultatelor la fest de aptudint ‘Mac-Quarrie. Ele au evidenjiat faptul c& intervin diversi factori, precum= aprevierea viruali, cea spatiala, controlul migearit manuale, perceptia detaliului, vizualizaree relailor spatiale, agiitatea manuald, tinereyea, Aceasta st explici valoatea predietve ‘bund a acest test pentru desenul industrial, scolile de arte gi meseri gi, inr-0 manierB ‘generald, pentcu profesiunile mecanice 5.1L. Aptitudini mentale primare (Bateria factoriali PMA) * Scurt istoric. Aveastt baterie de teste, Mental Primary Abilities (PMA), destinatt ‘masorisi a cinei ,aptitudini mentale primase”, a fost publicaté in SUA in anal 1947, sub semnitura autorilor L.L. Thurstone si T.G, Thurstone, Ea a fost supusi reviauisi in 1949. Manuaiul acestel bateril,editia a TM-a, din 1958, 2 fost tradus in lima francez4, sub ttlul Manuel d’application de la Batterie factorielle PMA (Aptitudes Mentales “TESTE PENTRU MASURAREA APIITUDINEOR MULTIPLE m Prinires) - 11 @17 ans, Adaptation du Centre de Psychotogie Appliquée. Pati, 196. La randul stu, aceasté versiuue francezd a fost tradust in limba romind de cdtre Maria Magdalena Klein, in 1991 + Obiective. Bateria se adreseart subjecilor cu viesta intre 11 i 17 ani si ea este destnataevalutrii a cinci fctori de ineligenta umand. * Conrinue. Bateria cuprinde cinei subtest, si anume: 1) Semnificasia verbala CW), ce presupune intelegereaideilor exprimate prin cuvinte, Ea teste utlizatl in intreaga aetivitate tn care informatia este obtinuté prin Tecturé sau prin audierea cuvintelor. Semuaiticatia verbal& este isurati prin intermediulitemilor 4e tipul sinonimetor. 2) Aptiudinea spatial (S), adicd aptitudinea de a reprezenta obiectele Sn dout seu tre timensiuni, Coneret, subiectul trebuie si-si imagineze cum va aparea un obiect sau ‘un desen in momentul ia care incepe si se miste cx o rotate si SH sesizeze relat spatiale ale unui aranjament de obiecte 3) Rofionament (R), ce misoark eptitudinea de a resolve probleme logice. Este una dintre cele mai importante aptitudini mentale, Persosnee cu o aptitudine bunt In ceea ce priveste rifionamentel pot analiza o situaie pe baza unel experiente ecu, pot face planuri gi le pot duce pind la capat, (inind coat de faptele constatate 4) Apritudinea numericd (N) se refert la capacttatea de & tucra cu ciftele, de a rezolva ‘rapid gi exact probleme simple, Este aptiuudinea ce poate fl evidentiati si explicatt cel mai usor, deoarece presupune, tn principix, rapiditatea si cractitatea operirii eu cittele, Fiuidiavea verbala (W), respectiv aptitudinea de 2 furviza cuvinte cu usurins. Ea Gifers de semnificajia verbalé In ceca ce priveste rapiitatea si usuringa cu care covintele pot fi utilizate. 3 + Administrare si scorare, Bateria se poate aplica att individual, ct gi coleetiv. Cand se aplied coleciv, grupul de subieesi au trebuies& fie mai mare de 30 de persoane Ia un cexaminator. Timpul total de aplicare, incusiv instrucyunile, variazd de la 40 la 50 de ‘miniie, Timpul de mune efectiv este de 26 de minute, Timpul afectat fiecirui test ttebuie respectat ct strictese ; V- 4 minute; § - $ minwe; R -6 minute; N~ 6 minute; W ~ 5 minute, Aceste durate de timp sunt indicate in caietal de rispuns, astfel incét subject 84 posta sti cit timp au la dispozitie, Daca um subiect termi la un test mai devreme, isi poate revedea rispunsurle la testulrespectiv, dar rumai Ia ael est. Nueste admis, sub nici un protext, s& se treacd la testul urmitor sau si se revind Ia un test Unul dincee aspectele cele mai importante ale administririt testelor este cel al iotvatie subiectalui de a luera c&t mai bine, Aceasta va fi in funcyie de ineresul pe care examinatoru i aratd fn aplicarea bateriei + Standardizare. Aceste teste sunt rezultatul unei seri de cercetisl intreprinse de adrul Laboratorului Psihometcicapartinind Universiti din Chicago. Datoritsa. TESTAREA PSIHOLOGICA folosri sehniilor de anal factorial, ei au identificat si descris diferite expresit ale inteligente, pe care le-au numit ,aptitudini mentale primare’ Bateria PMA a fost construiti in maniera acoperiri celui mai mare num de factori din parcursul unei ore de class * Caracterstci pslhometrice. Manualul din 1949 inscrie dows studi de fdetiate a notelor fiecarui test. Aceste studii se bazan pe metoda Spearman-Rrown, furnizind 0 estimate le limita superioard a fideliifii testelor pe o perioad scurti de timp. Primul studia condas de autori s-a bazat pe examinarea unui esaation format din $00 de elevi de la scoile secundare (similar clasefor a IX-a din Romania). Valoarea coeficiemlor apare in tabelul de mai jos (abelul 33), in coloana din scinga, Stadiul urmitor, condus de Jacobs, se baza pe un esantion format din 97 de elevi de acelasi nivel sifigureazi in tabel fn coloana din mijloc. intro serie ulterioarX de studi, Anastasi si Drake caleulea74 fidelitatea prin metoda eronometr&rii separate a jumeiilor”, Datele objiuute, pe care le gisim in coloana din Greapta, sunt stabilte pe vn esantion format din 104 elevi (baie) din clasele X-XI, de la dou scolipublice secundare din New Jersey. TTESTE PENTRU MASURAREA APTTTUDINILOR MULTIPLE a ® fost de .71, pe ua grup de 92 de elevi din clasele a XT-a, objimuté dupa formula: 48V + .30R + .OOON, Studiul, care a folosit al doiles test, a dat rezultate aseminitoare. Cu formula (.52V + .22R) s-a obtinut 0 corelatie multipla de .63 cu (QI Kuhimann-Anderson. Esantional a fost format din 142 de elevi care au fost testati cu Kahlmann-Anderson Intelligence Test in clasa a VIl-a 5i Bateria PMA, in clasa a IXa, Valoarea ugor mai scdzutt a coneayiei multiple in acest caz se poate datora gi inervalului mai mare dintze cele dour aplicit ale testelor coreleti cu teste de aprindini; westele baterici PMA si testele GATB au fost aplicate sde Mouly 91 Robinson pe 503 de elevi din clasele a X-a $1 299 de clevi dia clasele X11, de a seolile secundare din Minnesota, care au fost alese aleatoriu. Corelafile sisite in acest studiu sunt date in tabelul 34 de mai jos, iar corelaile cele mai mari Ine aceste teste au fost subliniate; » “abetul 34. Conlaite en tertele de apiutin’ Tern v 5-8 GATB Clasele | X [XU | X |x| X | NM] X |x) & [RE Trek kee [ar as [ae fas artsy [are [as Te Canis aS Heb pete as la 35 Ylaree coer dap ele dod mete, [est 4 é abel 33, Valoarea coficientior dpa el [Bare de Yas [as fas fafa [38 26 [2s — ae Coops fete pe para a ee re Jacabs nasa Drake Se soja pat obese ar . a a Spa am a3 pas fae as ps af s 36, js wa tach a He] s a B vie a8 ae fas [36 an [as ap = aia 20 [EPar [ar 0] 36 0s ps N o 5 iment) ey" W a Rajonunent aan we] S [oe wba se Fiscal 300 I a To [ocabatar wo fare pat [at pas See So-[s0-fae- os pat as Date din acest abel ara dfn Apt spre i Fi verble se ee oe see situeazA mai jos dedt au fost acestea estimate pe baza tehnicis Spearman-Brow, |Guie apes —— ( [.10-.20-].09 02 [06 Tntr-un alt stuiu prvind fidettatea testelor de -aptitudine scolaré” (2V ++ R), autor fine ie fis fie tora au calcaltuncoetitent de stable pear un interval de doi an. Dace orginal ee eee Ths tae Los La Lr avestui studiu au fost furnizate de Horn, plecdnd de la examinarea unui grup de elevi din clasele a VI-a si apoi in clasele a VIIa. Coeficientul de stabitate in acest studiu a fost de .72 (N = 293). in Noua Zeelands, Sexton a intreprins un suudiu ce se referd la stabilitates longitudinalé a urmtoarei note compuse: V+ $ + 2R + 2N + W. Ela Bisit o corelage de .83 intre notele obiinute Ia o distant in timp de opt luni pe un esantion de elevi din clasele e VIll-a si a D%-a, Refertor le validicate au fost intreprinse studi tn urmitoarele direci a) corelati cu alte teste de ineligenst; au fost corelate rezultatele obtinute la PMA c cele de la Onis Sef-Administering Test of Mental abilry, Form B si cu cele dela testul Kuhiman-Anderson Intelligence. Corelile rautiple au fost calculate fate fiecare dintre acest teste si notele separate de la PMA. Pentru primal test, corelafia multiplt Daron Tar tar [ar Ta [30 [26 ©) corelaji cu teste de cunostinge ; Schneider a coretat nowle bateriei PMA cu cele de Ja TED (lowa Tests of Educational Development), objinute trek ani mai tarziu, care ‘sunt prezentate in tabetul 35 gi care arati c& $ si R sunt cei mat buni predictorne "TESTAREA PSIHOLOGICA Tabelul 35. Corea cu testele de cunosine Tee Te BMA, rep woos rk SW T Elemente de mudi sale 7 FC Z Flepente de gine auras] Sr] 22 | 31) a7 [ar 5. Corecrea linbis serie | 73) 21 |_| 35 Gli ens a [a [30 Lest: ie tale | ae es FLec Herr @ [waft 4: Voraulr geo Loa [oa poe eT oud complet 8 fo pas 5,12, Bateria de teste pentru aptitudini cognitive + Sour istoric. BTPAC a apirot ca urmare a solicitiii Ministerului Muncit si Solidaiti Sociale din omnia de a se construi o baterie de (este de aptitudini pentru consitierea profesional. Ea a fost publicaté de $.C, Cognitrom S.R.L. in 2003, find reaizaté de un ‘prop de specialist, in frunte cu prof.de. Mircea Miclea (director de proiect) si lector dx. ‘Anca Domufa (coondonator de proiect). © Obiective, BTPAC masoara aptitudinile cognitive, adic principalele nossire capa- iti endogene de prelucrare a informatiel. Orie sarcini pe cere trebuie s-o executim, de la puneres unet cdrsmizi inu-un zid sau ridicarea unei greutii pan la eereetarea stingiicd sau managemental unei compan, neeesi preluctare de informajii, Cantitaiea si complexitatea procesiril de informatie variazi In funejie de natura sarcinii, dar Dreluerérileinformarionale sunt tt timpul prezente. Ca are, aptitudinile cognitive sunt cei mai stabi $i mai pueraici factor! implica fn performantele noastre (Manual de tuilizare, 2003). In urma studiilor efeetuate, au rezultat un mumdr de opt aptitudini cognitive, si anume 1) Abilitatea generald de fudjare (capacitatea de a dobandi not cunostinge side « opera cu ele) 2) Abilitatea verbald (capacitatea de wtlizare a lexieului, sintaxei si de comprebensiune a textelor), 3) Aptiudinea numericd (cepacitaten de a injelege si opera eu continuturi numeriee) 44) Aputudinea spayiald (capacitatea de a refine gi de a opera eu reprezentiri mentale spatiale) 5) Aptinudinea de perceptie a formel (capacitatea de pescepere a constantei formel sia {etalllor obicetelor si de diseriminare figuré ~ fond). 6) Abii fancriondrege (capecitatea de a identifica si corecta detalii verbale si numerice din texte scrise). 1) Rapiditatea in react (capacitatea de reacjie motorie la stimuli si rapiditatea proces informatie’). 8) Capacitatea decizionala (abilitatea de a lua decizlicorecte, oft mai rajionate). ‘TESTE PENTRU MASURAREA APTITUDINILOR MULTIPLE 2s Aotorii mentioneaz® eX denumirile sptitudinilor au fost, pe edt posibil, pretuate din Catalogu! Oeupailior din Rominia (COR, 2000), precum gi dia Proflurite Ocupafionale (PO, 19982000), dar acolo unde a fost nevoie a psa terminalogiaconsacratd {a Iteraura de specialitate, Astil,bateria nu mai cuprinde aptinuiniprecum coordonate ochismént,dextertate manual, dexeritate digital. fn schimb, adaugd alte dous apt dinj foare importante pentru conslerea ocspationalt si preditia performaatelor la locul de mined rapiattatea in react $i copacitatea decizionala Numan toa al westelor BTPAC este 23, date cae tri ~ cele refertoare a pul de reacjie~ exist doar in varianta soft, din mosive lesbe de Seles. Prezention mal os, sucoin,tetelefolosite penta operationalizarse apttadaios 1) Abilitate general de invdtare 2} raylenamental ana (evalveax8 capactatsa subiectuui de a obfne informa nol din combinarea eelorexistente); transjerul analog (evaluesré ace procese care ne oft posbitatea rezolviti de noi probleme pe bara similirinit co probleme deja rezolvate) ©) fleviliatea categorizanit (evalueazS capacitatea de a schimba rapid crite ‘ategorizare gi de a gropa obiectle pe baza nouluierteis) ; 4) inhiize cognitiva sf memorie de scurtdarata(evalueuz8 capactaa de a ignora fluxarile inlormajonale nerelevane in raport cu saeina de tezolt, precum retentla, pentru un scurt timp, ainformailor ia memorie) €) memoria de cru (ealucez4 capeciats sistemului cognitv de a stoca pe o sunt dural de timp informairelevante din puncal de vedere al sarin ide a opera Jn pull cu aceste informa) 1 interferema cognivd (eralveazt eapacitatea de a rezista la intuzivnile ator ‘Muxariinformationale dec cel relevant penis sarcina); 2) arena concentra’ (evalucara eapacitacs de concentrate a ater pin sarcini de amorsejnegativ). Analza factorial (pe componente principale cu rouaie Promax) a teslor utiizate pent evaluarea Abititait generale de tnvdgare a confiat existent ate factor 2) unalatenional cu oInchrare de 741 din partea atenjek concentrate gi de 468, din partes interferenei cognitive; b) nol mnetie, 0 inecare de 913 pe inhibiie cogntivt; ©) unl operator, eu 6 Incarcate de 64 pe rafionament, .79 pe transfer, 601 pe memoria de lcm si -699 pe flexibilitatea eategorizAi 2) Apiitudnea verbals 8) vocabular (evalueazX capacitatea de a opera in sensu cuvintlor,pentra a stabil gradil de apropiare semantca); 1) sina (evalueaa abiltatea de a construi propozii si aze) 6) Inelgerea texelor (valueartcapacitatea de deriva sensu adeevt al un ext dea fice inferente pe bsea ext Analia factorialé a aritat cf oate cele tei teste Sncarcd un singur factor, dar fa roporti wor diferite: .834 ~ Vocabular; 868 ~ Simaxd ; 498 ~ Comprekensunea textelor. Aptitudinea numeric 2) calcal numeric (evalueaza capacitates de a realza raid si coreet calevle mate matic simple ulizind cele patra opera artmetioe: adunare,seadere, maul, ‘imple: b e 3