Profesor gradul 1 MARIA POPAN BAZELE CONTABILITATI MODUL I CLASA a IX-a invatamant liceal FILIERA TEHNOLOGICA PROFIL SERVICII DOMENII DE PREGATIRE PROFESIONALA: COMERT/ECONOMIC. TURISM $I ALIMENTATIE TOATE CALIFICARILE invatdmant profesional DOMENII DE PREGATIRE PROFESIONALA: COMERT, TURISM SI ALIMENTATIE TOATE CALIPICARILE iad Confinut actualizat orear prot Editurk Tipogrnfie Bucuresti, 2016 JI qCUPRINS Capitol 1. DELIMITARE CONCEPTUALE, iN CONTABILITATEA ENTITATILOR 1.1. Incursiune in istoria contabilitati nie oe. 112, Cadral general de reglementare a contabiltjit in Romania 7 13. Teste i Capitol 2) SISTEMUL CONTABIL PARTE ASIST EMULUT INFORMATIONAL ECONOMIC sso 13 2.1, Evidenta economica i 4 DILL. Evidenta economicd definite, mportanya 4 21.2. Etalonul de evident 4 2.13. Formele evidentei economice 14 2.2. Contabilitatea — verigh de bazi a emtitatilor 16 22.1 Contabilitatea si utlizatorit informatie’ contabile 16 2, Sfera de uctiune a conabiliit 18 2.23. Organizarea $i conducerea contabilitayi 19 23. Teste : 25 Capitol 3. OBIECTUL CONTABIL ITATHI 28 3.1. Patrimoniul ~ obiect al contabilitati 29 3.1.1. Patrimoniul — definitie, trdsdturi 29 3.1.2. Ecuartii de echilibru ale parrimonitlui 30 3.1.3. Recultatul exercitiului financiar 32 3.2. Structuri patrimoniale de activ 3 3.3. Structuri patrimoniale de pasiv 50 3.4. Cheltuieli si venituri 68 3.5. Elemente extrapatrimoniale .. ; o 316. Partcularizare stucturilorpatrimoniale la diferite ipa de ntti 68 BY. Teste seen : : B Capitol 4. METODA SI PRINCIPHILE CO ABILIT 105 4.1, Metoda contabilitatit 106 4.2. Principiile contabilita 109 43. Teste 10 Capitol 5. DOCUMENTE DE EVIDENT CONTABILA m2 5.1. Nogiunea si importanta documentelor 3 5.2. Structura documentelOr nro ug 5.3. Modelul, forma si formatul documentelor. 120 5.4. Clasificarea documentelor vi 5.5. Intocmitea, verficarea si corectaea documentelr. 128 5.5.1. fntocmirea documentelor 128 5.3.2. Verificarea documentelor 131 5.5.3. Corectarea documentelor 132 5.6. Circuitul, clasarea, pastrarea si athivarea documentelor 134 5.6.1. Circuitul documenielor 14 137 5.62. Clasarea, pasirarea si arhivarea documentlor5.7. Completarea documentelor pentru principalele tranzactii economice 571 5.7.2 58, Teste Capitol O11 6.1.2, 6.11. 6.1.2. 6. ECHIPAMENT 6.1. Aparate de mareat electronice fiscale .... Documente privind operatii cu stocuri 5.7.3. Documente privind operajii bénesti Casa de marcat Sisteme POS Echipamente de birou Programe informatice .. 63. Teste vn BIBLIOGRAFIE SESOFTURE Echipamente specifice si programe in = contabil€ .......... vs ~ iformatice ut Documente privind operat cu imobilizari corporale te in activitatea financiar 139 139 143 152 168 7 178 178, 180 181 181 184 186 187.Armonizarea internajionald a contabilitaii se profileazi inst cu claritate la orizont sia devenit deja miza unei aprige conspetitéintre diferitele concepjii dominante ce se opun la ora actual in ume Michel Capron Capitolul 1 PTUALE iN CONTABILITATEA ENTITATILOR DELIMITARI CON CUPRINDE : « Incursiune in istoria contabilitatii ‘« Cadrul general de reglementare a contabilititii in Roménia # Mic dicfionar economic « Lecturd facultativa «Teste Standard de pregitire prof CUNOSTINTE: © 2.1.1, Descrierea de sisteme contabile ABILITATI: © 2.2.1. Interpretarea caracteristicilor sistemelor de contabilitate din istoria contabilitgi si @ celui din Rominia © 2.2.2. Utilizarea corectd a vocabularului comun si a celui de specialitate. Folosirea vocabularului specific contabilitsti ATITUDINI © 2.3.1, Manifestarea receptivitaji in asimilarea trastturilor specifice sistemelor contabile din istoria contabilitatii si a celui din Romania1.1, INCURSIUNE iN ISTORIA CONTABILITATH lizatiei si activitatilor Originile insemnarilor contabile trebuie ciutate la inceputurile ci economice, fiind generate de dezvoltarea schimburilor comerciale, a raporturilor de piaya ca rezultat a diviziunii sociale a muneii Cele mai vechi caleule apar pe oasele animalelor, in urma cu peste douazeci de mii de ani. Dupi ce viaja economicd gi sociald s-a organizat in triburi, operatiile de schimb erau consemnate pe funii jnnodate sau pe r€boj, tablife de fut sau Jermn, iar mai trziu pe papirus sau pergannent. iin antichitate, grecii, persii si incasii tineau socotelile cu ajutorul unor funii inmodate, de diferite culori, Ansamblul acestora constituia veritabile registre de evidenfa. Pastorii si-au numaratrurmele gravénd lini verticale pe bucati de lemn, Brutari foloseau aceasti metodi pentru 2 numira painea vanduté pe datorie. In Mesopotania se utilizau tablije de argila pentru a consemna prin gravare operafile care au avut loc. in aceasta perioada socotelile se tineau si cu pietticele, de unde provine cuvantul calcul” (din latinescul .caleulus” care insemnd pietricica), in perioada Evului Mediu, vista economicd devenind mai complexa, evolutia insemnarilor contabile sunt legate direct de evolutia schimburilor comerciale. in orasele din Italia si apoi in Tarile de jos, in Anglia, Germania si Franta apar si se dezvolta noi activitati productive si de comer}. De la simpla evidenfi a averii si pan’ la afacerile negustorilor, insemnarile din contabilitate capatit o forma organizati. Prima lucrare de contabilitate tipariti, a fost publicati in anul 1494 si apartine calugarului franciscan Fra Luca di Borgo, cu numele siu adevarat Fra Luca Paciolo, nobila figuri de invitat al Renasterii profesor de matematici la mai multe universitifi. Lucrarea se numeste ,, Summa di avithmetica, ‘geometria, proportioni et proportionalita” (Tratat de aritmetica, de geomettie a proportilor si proporyionalitiii) si este 0 mica enciclopedie de cunostinge matematice a epocii. Cel de al IX-lea capitol al sau intitulat ,.Tractatus particularis de computis et scripturis (Tratat de conturi si inscrisuri) ofera 0 descriere a contabilitatii in partidi dublé (doppia scriitura). in conceptia sa, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital ineepand cu secolcle XIV-XV, raspandirea in Europa a calculului seris cu ajutorul cifrelor indo- arabe si inventarea tiparului, permite generalizarea progresivi a partidei duble in farile europene, in regiuile unde dezvoltarea economica ia amploare. Secolele XVI-XVIIL, Se manifesta un interes deosebit pentru cunoasterea ,artei calculului economic”. Relajile sociale de productie si de schimb gi-au gasit expresia, la inceput, in insemnari contabile izolate iar mai tarziu in sistemul acestora, Dup’ aparitia creditului, in sfera inregistrarilor din contabilitate au intrat alaturi de migcatile de bani si marfuri si cele privind datoriile si creantele. Secolele [X-X, reprezintd un salt calitativ in gandirea contabild. Se tiparesc numeroase Iuerati contabile cu autor italieni, francezi, germani. Se pun bazele unor noi sisteme contabile. La noi in (ard, primele insemnari contabile dateazi din perioada dacilor care dup ocupatia romani tinea 0 socoteala asupra visterici sia altor evenimente economice, in Dacia Romana se practica © contabilitate riguroasa privitoare la exploatarea minelor aurifere, urmarirea veniturilor acestora precum si pentru consemnarea tributurilor cuvenite statului roman. Mai tarziu s-au pastrat date referitoare la constituirea unor societiti cdmatiresti, catastife, registre vamale, hrisoave si alte insemnari de natura contabila in orasele Sibiu, Brasov, Rasnov. S-ati pastrat catastife cu insemmari contabile, scrise de Constantin Pop (Sibiu, 1799), loan si Constantin Cepeleanu (Brasov, 1811). in anul 1819 apare la lagi ,,Didascalia”, un manual despre comert, nante si calcule comtabile, scris in limba greact,inceputul gandirii contabile romanesti este mareaté de prima lucrare tipariti in limba romani .Pravila Komer(iala, Ea apare la Brasov in anul 1837, avandu-l ca autor pe Emanoil loan Nikifor. Desi lucrarea este o talmacire din limba germana, contributia originala a autorului este faptul ca fundamenteaza o terminologie economic’ contabilf in limba romana. in perioada urmatoare incepe sé se dezvolte invatamantul economic romanesc gi se infiinteaza Academia Mihaileana din lasi (1842), Academia de inalte Studi Comerciale si Industriale Bucuresti (1913), Academia Economica din Cluj (1920) precum si alte scoli economice medi la Bucuresti, Brasov. Iasi, Galati, Se pun bazele géndirii contabile romanesti prin elaborarea de Iuerari in specialitate cu autori de prestigin precum Dimitrie Jarcu, Ion Ionescu de la Brad, Teodor $tefnescu, Spriridon Iacobescu, Alexandru Sorescu, lon Evian, Dumitru Voina. Sub influenta schimbitilor intervenite in mediul economic, contabilitatea va parcurge drumul de la o forma primara catce una mai complex, pentru satisfacerea cerinjelor tot mai diverse al utilizatorilor de informatie contabila. Gandirea si limbajul au permis si in domeniul contabi & se realizeze 0 acumulare a experienfei stiinffice anterioare. Pe misurt ce ne apropiem de zilele noastre procesul de dobandire de noi cunostinte asupra domeniului propriu, de formare a unui sistem logic s-a amplificat. in perioada contemporand, contabilitates a devenit o stiinfi economick desosebit de importanti, indispensabild oricarui mediu de afaceri 1.2. CADRUL GENERAL DE REGLEMENTARE A CONTABILITATII iN ROMANIA incepand cu anu! 1990, in raport cu schimbérile fimdamentale produse in economia roméneasca in Jara noastra s-a declansat procesul de dezvoliare a sistemului contabil pe baza unor prineipii si reguli prevzute de Directivele Uniunii Europene si de Standardele (normele) Internationale de Contabilitate, astfel incat informatiile de sintezd sa corespund& cerintelor unor categorii cat mai largi de utilizatori Pornind de la premisa c& un sistem contabil ce opereazi in cadrul unei fari este determinat de mediul politic, juridic, economic si cultural din statul respectiv, s-au pus bazele primei etape a reformei contabile din perioada 1991-1994 in Romania postrevolutionara, Astfel au fost elaborate importante reglementari contabile: Legea contabilitafii ar, 82/1991, Regulamentul de aplicare a acesteia, Planul de conturi general si Normele de utilizare a acestuia, Prin aceste reglementiri s-a urmirit asigurarea posibilitiilor de reflectare in contabilitate a operatiilor economico-financiare specifice economiei de piata. Sistemul contabil cfreia i s-au pus bazele in aceast perioad este de inspiratie franceza, dar cu fundamentarea specificului romanesc. Rezultatul dezvoltarii economico-sociale a impus pe piafa international modele contabile, din care cele mai influente sunt modelul continental si cel anglo-saxon. Modell continental se bazeazi pe uniformitatea aplicatii practicii, pe teoria economic a afacerilor, pe macroeconomie. Modelul anglo-saxon este bazat pe practica afacerilor, pe microeconomie, unde primeaza clementele de judecati, legile pietii. ‘Atenuarea diferenjelor intre diverse modele contabile se realizeazi prin armonizarea reglementirilor si procedurilor contabile, care si asigure un cadrw comun de transinitere a informayiilor contabile. Pe plan european, armonizarea sistemelor de contabilitate are la baza. Directivele Comunititilor Economice Europene: © Directiva a I¥-a a Comunititilor Economice Europene, privind intocmirea Conturilor anuale (Situafiilor financiare) ale societatilor individuale. * Directiva a Vilea a Comunititilor Economice Europene, privind intocmirea S= Conturilor consolidate ale intreprinderilor de grup. “eg Directiva a Vill-a a Connunitizilor Economice Europene. privind persoanele abilitate de stat pentru auditarea Situafilor financiare,in context international, armonizarea se realizeaza prin asimilarea Standardelor Internationale de Comabilitate (IAS) emise de Comitetul pentru Standardele Internayionale de contabilirate (LASC). in tnod obiectiv, dezvoltarea sistemului contabil rominesc are la baza un proces continuu de schimbri impuse de procesul de armonizare economico-legislativa in vederea integracii europene. atrageril ea de capital strain si dezvoltari schimburilor intemationale. * in fara noastra, ineepfnd cu anul 2001 a fost elaborat Programul de continuare a dezvoltirii sistemului romfnese de contabilitate. Din acest program fac parte Rezlementitile contabile armonizate cu Directiva a 1V-a a Comunititilor [ASC ‘conomice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate , aplicate impreund cu Legea contabilitifii nr. 82/1991, modificatd si completaté * si un nou Plan de conturi general “Aceste reglementiri s-au aplicat esalonat incepand cu Situatiile financiare ale anului 2001 pana ta in anul 2005, de citre entitatile care indeplineau anumite criterii de integrare, Aceste criterii se refereau la ciffa de afaceri, totalul activelor si numaul de salariaj. In aceasta perioada s-au elaborat Reglementirile contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene si Plan de conturi general * nou, Microintreprinderile au aplicat reglementiiri contabile specifice * incepand cu exercitiul financiar care se incheie Ia 31 decembrie 2005 s-au aplicat Reglementirile contabile conforme cu Direetivele Europene * in fanctie de integrarea in crteriile stabilite de legislajie si se elaboreazd un now Plan de conturi general. jn anul 2009 legislatia din domeniul contabilitifii este modificaté si completata in raport cu schimbarile intervenite in mediul economic national si se claboreaza un nou sistem al Reglementirilor contabile conforme cu Direetivele Europene ° si un nou Plan general de contuti. incepfnd cu anul 2011, entitatile care au o cifrd de afaceri si total active sub echivalentul in lei de 35,000 euro pot opta pentru un Sistem simplifieat de contabilitate * i un Plan de conturi simplificat ncepiind cu anul 2013, se pune in aplicare Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1802 din 29 decembrie 2014 pentra aprobarea Reglementarilor contabile privind Situatile financiare anuale individuale si Situatiile finaneiare consolidate *, Conform acestui act normativ, se modific’ clasificares entititilor care elaboreazé Situatile financiare anuale iar Planul de conturi general se modific& partial. De fasemenca se modifica sistemul conceptual pentru mai multe notiuni si se introduc norme contabile noi. Se ‘mai prevede si renunjarea la Sistemul simplificat de contabilitate 1) Ordind Ministeului Finangelor Publice ne.94 dim 29 anvarie 2061. 1) Legea n7-310 din 22 mat 2002 pentru aprobarea Ordonanel Groverilul ne.61 din 30 august 2001 pentre madjicarea si ‘ompletarea Legit contabiltii nr. 82/1991 3) Ondine Minstrel Fiangelor Puce ne 306 dn 26 februarie 202 “4) Ondomd Ministrabui Finanflor Pebice nr 1880/2001 si Ordinal Minis Fnanteor Plier 36 din 26 februarie 2002 5) Onda Ministui Finayelor Pablie ne. 1752 din 27 noiembrie 2005, 165) Onin Ministre Foanfelor Pubicen. 3085 cn 9oetomble 2009 59 ch 30 ime 2011 2) Onn Misr Finamelor Publice ne 2. 57 Ord Ministratu Fonnflor Publice nr. 1802 cn 29 decembrie 2016MIC DICTIONAR ECONOMIC ‘contabilitait proces de realizare a compatiblitafi inte diferite norme contabile in scopul atenuati diferenjelor inure diverse modele contabile + cifra de afaceri totalul afacerilor realizate de intreprindere cu terfi in timpul unui exereitiu financiar. Citta de afaceri echivaleaz cu totalul vanzitilor efectuate de agentul economic moneda efectiva de schimb pentru jéri din cadrul UE, inlocuind monedele nationale ale eee {rilor respective. iy abreviere din limba englezi pentni ,Intemational Accouting Standards", reprezentind norme contabile internationale utilizate ca fundament al reglementarilor contabite nationale din mai multe firi. Ele sunt scheme teoretice mumerotate, cu aplicabilitate practicd pentru toate activitatile economice din intreprinder dase abreviere din limba englez pentru Intemational Accouting Standards Committee", eprezentind organism specializat care are ca obiective elaborarea si publicarea Standardelor de contabilitate ([AS) in interes public, precum si promoverea, la nivel mondial, a accept si respectirii acestora. Un obiectiv important al IASC este armonizarea diferitelor standarde sipolitici contabile ale difertelor fri. + normalizare a | procesul elaborarii de principii, model si proceduri contabile altemative contabiltiit pcre elaborarea de norme, instructiuni si precizici privind organizarea si conducerea contabilitai contabiliait agentilor economici » Sitwati Finaneiare sau Conturi anuale documente contabile de sintez4 care se intocmese de obicei anual si care au in structurd lurmitoarele componente: Bilanjul, Contul de profit si pierdere, Situajia modificarilor capitalului propriu, Situatia fuxurilor de numerar, Note explicative. Denumirea de Situai financiare anuale este preluata din Standardele Internationale de Contabiltate * Uniunea Europeans (UE) siructuri economica european care are ca obiectiv creazea unei piefe connune, unice, de apropiere a politicilor economice ale statelor membre side asigurare a une! dezvoltri economice ridicate.Lecturd facultativit ISTORIA LEULUT Secoleie TTX Talerut Talerui-teu este o moneda de argint emisa in Provinciile Unite ale Taridor de Jos si devine moneda cu cea mai intensa civewlajie in Peninsula Balcanica gi in Tarile Romane. Popularitatea talerut-leu rdmdne si dupa incetarea efectvd a circulate’ sale, la mijloci! secoluini al XIl-lea, in acest context, n fare Romine apare o moneda de 2005 si 2009 be 1991 a 2015 ii 2001 - 2005 Legea contabilititi nr.82 Reglementiri contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene Reglementdri contabile armonizate cu Directiva a IV-aa Comunitatilor Economice Europene Reglementéri contabile conforme cu Directivele Europene Reglementiri contabile privind Situatile financiare anuale individuale si Situayile financiare anuale consolidate 13, Rezolvand jocul de cuvinte prin completarea termenilor pe orizontala, veji objine pe vertical denumirea normelor contabile internationale: aA B [E tL os 0] Vv Orizontala : 1. Suport de informatii contabile folosit in antichitate. 2, Autorul primei lucrari de contabilitate scrisé in anul 1494, 3. Institufie care administra in trecut bani publici, tezaurul statului. 14. Printr-un exercitiu de imaginatie, amintiji-va jocurile din copilarie gi descrieyi modalitafile prin care ‘nlocuiati banii in jocurile tip ,cumparaturi din magazin”.»»Contabiliiatea este uma din cele mai sublime ereayii ale spiritului omenesc, pe care fiecare bun gospodar ar trebui -o foloseascs in gospoderia hi Ih. Wolfgang von Goethe Capitolul 2 STEMUL CONTABIL PARTE A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC SI CUPRINDE : * Evidenja economica *# Contabilitatea ~ verigi de bazt a entitati « Rezumat ¢ Termeni cheie * Mic dictionar economic + Lectura facultativi «Teste Standard de pregatire profesionala: CUNOSTINTE: © 2.1.1. Descrierea sistemului contabil, parte a sistemului informational economic © 2.1.2, Prezentarea conceptului si clementelor definitorii ale evidenjei economice ABILITATI: © 2.2.1, Interpretarea conceptelor si caracteristicilor specifice sistemului contabil din Romania © 2.2.2. Utilizarea corecta a vocabularului comun si a celui de specialitate. Folosirea vocabularului specific contabilitati © 2.2.3. Utilizarea formelor evidentei economice pentru culegerea, prelucrarea gi inregistrarea informatiilor economice ATITUDINI: © 2.3.1, Manifestarea receptivitatii in asimilarea conceptelor si trasaturilor specifice sistemuului contabil din Romania © 2.3.2. Argumentarea in mod coneis si veridic a informajiilor cu privire la formele evidentei economice B2, EVIDENTA ECONOMICA 2.1.1. Evidenfa economic ~ definitic, importan(s Informatia economica este prezenté in toate domeniile de activitate, Dezvoliarea economici de piafé si sporirea gradului de complenitate a acesteia impune si dezvoltarea corespunzatoare a informatiei Economice ca si arie, confinut si operativitate. Principala sursi de date @ sistemului informational economic pentru entititi este contabilitatea. Informafia economici reprezinti 0 comunicare sau un mesaj referitor In fenomenele si procesele economice. Ele se prezinta sub form de date si sunt sransmise prin purtatorit de date, Datele Sunt reprezentate prin diferite cuvinte, propozifii,cifre, semne, imagini, Puridiorii de dete sunt mijleace materiale sau tehnice care au calitatea de a conserva, stoca si prezenta datele Dupa forma de prezentare, informatiile economice pot fi « informayii orale folosite in comunicRtile directe dintre oameni, in cadrul desPgurarii activitatilor economice, « infovmatii serise consemmate in cart, reviste, documente de evident’, registre ete. « informafii audiovizuale care se objin prin intermediul comunicatiilor prin telefon, fax, radio, televizor, computer, ete. le economice, din momentul aparifiei lor si pind la valorificarea ca informayii in procesul ‘economic, trec prin mai multe etape operafionale care formeaz§ ciclul de prelucrare @ datelor, denumit si ‘flus informational economic. Cea mai important’ sursa de informatie economica o reprezinté evidenta economic, in general, prin evidenta se injelege inregistrarea, consemmaren intr-o anumiti ordine a fenomenelor si proceselor din naturd si societate. Evidenta economic constituie un sistem unitar de jnregistrare cronologica si sistematicd a fenomenelor si proceselor economice, in scopul cunoasterii activitatii desfasurate. Etalonul de evident Etalonul de evident’ este 0 unitate de masurd stabiliti conventional, folosita la misurarea gi exprimarea elementelor si proceselor economice supuse inregistrarii evidentel economice. FI poate imbrica urmatoarele forme: natural, valoric si mixt, Etalonul natural serveste pentru masurarea $i exprimarea cantitativi a elementelor economice € § (exemplu: metru pentru lungime, kilogram pentru greutate etc.) , 8 area in unitati %& DP Ejaionul valoric sau banesc se foloseste pentru expr M4 monetare (exemplu: leu, euro, dolar, lira sterling, yen etc.) Etalonul , GaeeREY / =F 2 panesc este un etalon universal, care permite exprimarea unitard st insumarea celor mai variate obiecte si procese economice. Etalomu! mixt serveste pentru mfsurarea etc. (exemplu: ziua-mune, consum/ora, knvord ete.) timpului de munca, a consumului de energi 2.1.3, Formele evidentei economice 4 imbraci trei forme, evidenja operativa, contabila si statisticd, care Evidenja economi Impreund, alcRtuiese un sistem unitar. ‘a. Evidenfa operativa inregistreazi informagiile in momentul si la locul producerii fenomenelor si proceselor economice. Ea reflecta acele laturi ale activitajii a cdror cunoastere prezint © important’ imediata, curenta. Se mai numeste si contabilitate primara Principalele caracteristici ale evidenjei operative sunt: ‘* reflect o mare diversitate de fenomene si procese economice 4© foloseste toate tipurile de etaloane informationale * foloseste o diversitate de mijloace de hucru: registre simple, tabele, grafice. contoare de api, de energie electrica, diverse documente de evidenfa operativa, etc. Domeniile mai importante in care se foloseste evidenta operativa sunt: consumul de materiale, prezenta [a lucru a salatiatilor, vealizarea contractelor incheiate cu fumnizorii $i beneficiari, circulatia numerarului, consumul de energie Principalii furnizori de date sunt documentele economice. Documentele sunt acte scrise, intocmite in momentul efectuarii operatiilor economico-financiare, prin care se dovedeste, se justificd efectuarea acestor operatii. Aceste inscrisuri stau la baza inregistrérilor in evidenta contabila, dobandind astfel calitatea de documente justificative. Pe baza lor se fac inregistriri in jurnale, fise gi alte registre specifice. Documentele contabile servesc 1a prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in evidenta contabilé a operatiilor economico-financiare consemnate in documente (ig.2.1) Cnitatea ,, Mara” SRL REGISTRUL JURNAL pe luna octombrie N Ne | Data Documentid Formule conabile Same ext | invepistrart | (flat, nrdata) | PPA" | Detioare | Creditoare | Debtoare | Credlioare Factura w.70 | Aprovsionare bi 1 yfsere Ne | earned jel a7 401 20400 | 20.400 Orin de plas Plata 2 PRON | 38d 08.10.N | _firmizor re gE Fig. 2.1. Document contabil Registrul jurnal (fragment) Punctul de plecare al reflectarii operatiilor economico-financiare in evidenta economic il formeaza inregistrarile efectuate in documentele care alcdtuiese evidenfa operativa. Docamentele de evidenté operativa consemneaz’ operatiile care au loc in momentul i la locu producerii lor sub raport imediat. BON FISCAL Exemple: - inregistrarea incasirii vanzarilor de marfuri de la cumparatori dintr-un | SC .ABC”SRL magazin se face in documentul .,, Bon fiscal" (fig.2.2) ‘Ste. Albinei Nr. 17 CIF RO 75403 - evidentierea numerarului total realizat din vanzari se realizeazi cu ajutorul documentului ,, Monetar ~ eviden{a operatiilor de incasari gi plafi cu numerar din casierie se inscrie in documentul ,, Registru de casé ~ consemnarea timpului Iuerat de catre angajati cu ajutorul documentu- ui, Condica de prezenta ~ evidenja materialelor consumate prin documentul ., Bon de consum”* il Bonane 2kgx325 6,50 Mere 3kgx240 7.20 ToraL B70 TVA 20% 228 Plat let 20000 Rest 6.30 Nedoe 315 Data 15.09.N Ora.t6 Fig. 22. Bon fiscal (fragmeni) b. Evidenfa contabili inregistreazK printr-un sistem logic specific, evenimentele si tranzactiile economice care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului binesc. Contabilitatea este o disciplin’ stiingific& economic’, care are Ja baz un ‘model contabil de cunoastere numit si ‘eoric: sriinfificd, precum gi un model contabil de elaborare a unor ielmici de lucru specifice pentru culegerea, prelucrarea, si rezultatele obtinute de agentii economici. Informatia comtabild este o informatie economica specifica, rezultata din prelucrarea prin metode, procedee siinstrumente proprii de eatre contabilitat.Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, toate envitdpile . indiferent de forma de proprietate si de obiectul de activitate, au obligatia s& organizeze si si conducd contabilitatea proprie. Contabilitatea organizaté la nivelul entitiilor este denumiti combilitatea uniieqilor economice. Contabilitatea organizati la nivelul institutilor de stat se numeste contabilitatea publicé. Contabilitatea care evidentiazi formatea veniturilor si efectuarea cheltuielilor pe verigi organizatorice bugetare se numeste contabiliatea trezorerie. Pe misur ce economia unei {ari devine tot mai complex, sfera de actiune a contabilitatii se extinde la nivel macroeconomic, national. Contabilita‘ea nafionald reprezinta un sistem de inregistrare si de analiza structural-globala a ansamblului economic al unei ft ¢c, Statistica, inregistreazi si prelucreazi informati fenomencle socio-economice de masi, de mare intindere, Ea foloseyte metode | | |, si instrumente de Jucru proprii: recenstimntul, sondajul, ancheta etc. Exprimarea © 2 oe datelor se face prin unitayi de misura specifice. Exemple: Numdrul si structura locuitorilor dintr-o , ard, volumul vanzérilor pe cap de locuitor. evolugia prepurilor de consum pe o perioad, etc: Cele rei forme ale evidentel economice, desi se deoscbesc intre cle, se completcaza reciproc, aledtuind un sistent unitar 2.2, CONTABILITATEA ~ VERIGA DE BAZA A ENTITATILOR i contabile 2.2.1. Contabilitatea si utilizatorii informati Informaria contabilé este o informatie specifica, organizata si prelucrati printr-un sistem logic specific de catre contabilitate. Aceste informagii sunt destinate in primul rnd necesitigilor interne ale firmei iar utilizetorit de informatii se mai numese si ailizatori imerni, cat si utilizatorilor externi din ‘mediul extern al firmei (fumizori clienti, baci, bugetul statului, et.) Contabilitarea face parte din sistennl stinjelor sociale si economice. Ea cumuleaza un complex de cunostinfe privind miscarile de valori materiale si banesti determinate de evenimentele si tranzaciile economice, Contabilitatea exprima aspecte ale spatiului economic si luxurile lui, intr-un limba propriu, cel al ciffelor. Ea tmbina ieoria stinjificd a contabilitii cu aspectele practice aplicative. Contabiltatea consttuie veriga de bazdi a entitifitor. Termenul de “contabilitate” a fost imprumutat din limba francezd, unde expresia “comptabilité” are ridcina “compte” , cuvant sinonim in limba romana cu sensul de "socoteala”. Potrivit Legit contabilixétit nv.82/1991, definitia contabilititii este: ,activitate specializardt in mdsurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprit precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice. In acest scop. comtabilitatea trebuie sé asigure inregistrarea cronologica $i sistematied, prelucrarea, publicarea si péstrarea informatiilor cu privire la pozitia financiard, performana financiara si alte informatit referitoare la activitatea desfsuratd, atét pentru cerinjele interne ale acestora, edt $i in relatille cu investitorii prezenji si potentiali, creditorii financiari si comerciali, client, instinmiile publice si alti uilizatori”. Inte-o manierd structurala, definigia contabilitatii se poate analiza prin schema grafic relajionala de la fig.2.3, Prin specificul ei, contabilitatea este o activitate spectalizati care foloseste instrumentele de ‘masurare a fenomenelor si proceselor economice si de evaluare a lor cu exprimare biineasca. Ea studiazh Tatura valoric& a activititii economice, avand un rol deosebit in viata economicd si sociala. Fara contabilitate nu este posibila organizarea unei activititi din care sa se obtind profit, in felul acesta, contabilitatea realizeaza cunoasterea deplin’ a realititii economice la nivel micro si mactoeconomic. Prin folosirea instrumentelor proprii de lucru, contabilitatea urmareste modul de gestionare care presupuneactivitate de administrate si rispundere a resurselor din economie si asigura controlul, verificarea activitaqii economice la diferite nivele de organizare. In domeniul informational economic se desprind categorii de elemente patrimoniale specitice pe cate le studiaza contabilitatea: active (bunuri materiale si valorice). darorii (obligatii ale agentului economic). capituluri proprii (valori economice investite de proprietari cu scopul de a objine profit), reculiate ale activitiqi sub forma de profit sau pierdere. DEFINITIA CONTABILITATHL c © masurare’ Activitate @ evaluare oO specializat * cunoastere s « gestiune © control Bl active em Studiazs datori categoriile + capitaluri proprii B * rezultate 1 Informatii « poziia finanetar care « performanfa financiara L rezulta alte informatii I a = prccaiee * inregistrare eronologica a vos « inregistrare sistematica aintoeaaten * publicaren inforrayiei x © pistrarea informatie’ T * cerinfe interne # investitori E Destinatia # furnizori si alti creditori informatiilor «client A « instituii publice + publicul si alti utilizatori Fig.2.3, Definitia contabilcai (schema grafica) in urma prelucririi datelor economice rezulti informatii specifice privind: pozifia financiard imisuraté prin volumul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii de care dispune agentul ‘economic, performanta financiard masurati prin profitul objinut din activitate gi alte informayit referitoare Ia activitatea desfasurata, Prelucrarea informatiei contabile se realizeaza prin procedee specifice: inregistrarea cronologica a datelor, in ordinea desfisuratii operagiilor economice si inregistrurea sistematied, in corelatie si legatura {nite diferite operatii economice. Informatiile specitice rezultate din contabilizarea datelor economice sunt puiblicare pentru a fi aduse la eunostinja utilizatoritor de informatii gi se pdistreacal(arhiveaza) pentru a fi folosite in continuare,Informatiile contabile prelucrate sunt folosite de diverse categorii de utitizatori! si au urmitoarele destinatii: ceringe interne, investitori, furnizorié yi creditori cliengi, institutit publice. publicul si alti tilizatori Sistemul informational al contabilititii reprezint& o swrsd de date importante pentru mifizatorii de informatii contabile, atat pentru mediul intern al firmei cat si pentru relajile firmei cu teri si alti utilizator Cerinjele interne de informatie contabil’ oferd angajatilor informatii privind capacitatea entta de a plati salariile, idemtificarea unor oportunitati profesionale iar actionarilor le ofera informatii care si evalueze capacitatea de dezvoltare a unitaqii si plata dividendelor. /mvestiforii ai nevoie de informatii contabile pentru a decide oportunitatea de cumparare, pistrare sau vanzare a intreprinderilor. Furnizorii sunt interesa(i de informafii privitoare la sumele care le sunt datorate la scadenta. Creditorit folosese informatia contabila pentru a stabili sumele de incasat de la entiaqi privitoare la acordarea de credite, dobinzi de incasat, datorii comerciale acordate. Clienfii folosese informatia contabila pentru a decide selatiile contractuale cu unitatea referitoare la achizitii de la entitatea respectiva. Institujiile publice ale Siatului si alte autoritai la diferite nivele de organizare, folosesc informatia contabila in deciziile privind alocarea resurselor, initietea si cordonarea unor politici fiscale, stabilitea de indicatori macroeconomtici Publicud este interesat de masuri economice la nivel local, numér de angajati, tendinje de dezvoltare a economiei zonale si nationale. 2.2.2. Sfera de actiune a contabilitat Sfera de acfiune a contabilitstii sau aria de aplicabilitate, cuprinde toate activitatile economico- financiare ale entititi exprimate in etalon valoric. Informatiile contabile obginute sunt prelucrate apoi la nivelul ramurilor economiei si la nivel najional. Toate entitifile indiferent de obiectul de activitate sau forma de proprietate, sunt obligate sd-si organizeze contabilitatea proprie. Tipurile de entititi se clasificd dupa obiectul de activitate, forma de proprietate, forma juridicé de corganizare gi dupe marimea lor. Clasificarea entitatilor dupa obiecrul de activitate (domeniul de activitate), este prezentati la fig. 2.4 dupa obieetul de activitate Categorii de entitagi + entitaji de produetie (industrial) «ential de comert « entitati de constructii + entitatj agricole + entitati de transport | «entititi de telecomunicatit + entiti de turism + entitti de alimentatie public «© entitii de servicit alte categorii de entitayi 24. Categorit de emitdti dupa obiectul de activtate Ty Onlin MEP 1-102 207% pena aprebarea Reglementarilar comile privind Situile financione anuate individual 51 Simaqile Pnanetare amuae wonsoludaterea entititilor dupa forma de proprietate, este prezentati la fig, rma de proprietate entitati publice (de stat) ‘ entitati private (particulare) entitati minte (publice si private) Fig. 2.5. Categori de emit — chp forma de proprictaie Eatitagi Clasificarea entitagilor structurate dup forma juridicd de organizare, sunt prezentate la fig. 2.6. Catezorii de enti ‘ societif in nume colectiv (SNC) + societati in comanditi simpla (SCS) # Societii comerciale # societati pe actiuni (SA) # societati in comandita pe actiuni (SCA) ‘* societiti cu raspundere limitata (SRL) * Societiti / Companii nationale ‘* Regii autonome « Institute nafionale de cercetare-dezvoltare *# Societiti cooperatiste si alte entititi care, pe baza unor legi speciale de organizare, fumetioneazi «© Subunitatile fird personalitate juridica, cu sediul in Romania, care apartin pesoanelor juridice cu sediul in Roménia ‘© Subunitaile Pir personalitate juridica, cu sediul in strAinatate, care apartin pesoanelor juridice cu sediul in Romfnia « Subunitiyile din Roménia, care apartin pesoanelor juridice cu sediul in strainatate «© Grupuri de interes economic , infiinfate conform legii Fig. 2.6. Categorit de enttii~ ipa forma juridied (conform OMFP 1802/2014) Clasificarea entitatilor dupa marime sau dimensiume se face in functie de criterii bilantiere (lotal active, cifia de afaceri neta si numarul mediu de salariat). Clasificarea dupa aceste criteri este prezentata la fig. 2.7. Categoril de entitati— dupa marime © microentititi Entitagi entititi mici ‘ entititi mijloci si mari precum si entitifi de interes public Fig. 2.2. Categorii de entitsi — dupa meirime (conform OMPP 1802/2014) 2.2.3. Organizarea si conducerea contabiliti fii Ca si forma a evidenfei economice. contabilitatea prezinta urmatoarele particular ita * contabilitatea integistreazé numai operatti economice realizate si efectuate # inregistrarile contabile se efectueazi numai pe baza de documente justificarive 19+ coniabilitatea foloseste mumai etalonul valoric iar pentru anumite categorii de elemente patrimoniale si etalonul canttat + contabilitatea are un obiect propriu de cercetare si foloseste metode proprif pentru studiul obiectului Informatile prelucrate si prezentate de contabilitate trebuie si fie relevante si credibile. Relevanta se refera la utilitatea informatilor iar credibilitatea presupnne ca informatia contabila si nu contind erori sa fie nepartinitoare si s& ofere o imgine corecta si fideld a evenimentelor si tranzactilor. Organizarea si conducerea contab trebuie si se realizeze in conformitate cu reglementirile legislative de specialitate numiti legislafia financiar-contabilé. Contabilitatea inregistreaza printr-un sistem logic propri toate operatiile economice care au loc in cadrul entititii Efectuarca de operatii economico-financiare fara si fie inregistrate in contabilitate, sunt interzive. Contabilitatea se fine in limba romdnd si in moneda nafionala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se fine atat in moneda nafionalé, cat si in valut. Activitatea de contabilitate se organizeazi in compartimente distincte, corespunzitor structurii organizatorice a agentului economic, volumului de operatii si specificului activitaqii fiecarei unitayi, numite compartimente financiar-contubile. Acestea sunt conduse de etre directorul | E economic, contabilul sef sau alte persoane imputernicite si ag indeplineasc& aceasta functie. Persoanele care au functii de conducere ¥ in domeniul contabilititi trebuie si aib& studii superioare economice. Contabilitatea mai poate fi organizati si condusi pe bazi de contracte/conventii civile pentru prestiri de servicii cu experi contabili $i contabili autorizati membrii ai Corpului Expertilor Contabili $i Contabililor Autorizati din Romiéinia (CECCAR). Raspunderea pentra organizarea si finerea contabilititi revine administratorului sau persoanei care gestioneacd enttatea si care tebuie si asigure concijile necesare pentru intocmirea gi pastrarea documentelor Justificative, organizarea gi finerea corecté si la zi a contabilitati, organizarea si efectuarea inventarierti patrimoniului, respectatea regulilor de intocmire a Situatilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiume adaptate la specificul intreprinderii. fn cazul nerespect&rii reglementirilor contabile legislative, rispunderea se cextinde asupea personalului din subordine care efeetueaz’ activiti contabile sau supra persoanelor angajate prin contracte/convenfiicivile pentru prestiri de servicit in domeniul contabiliati Sistemul de contabilitate din tara noastrd este dualist. El se bazeaz pe conceptia organizirii contabilitatii pe doud sectiuni corelate intre ele, contabilitatca financiara si contabilitatea intern’ de gestiune (fig.2.8. ) Seer ontabilitate ches cs Contabilitatea GieeEtcre une Comte Cire Fig.2.8. Sistemul de comabilitate dualist ® Contabilitatea financiardé sau general inregistreaza circuitul informatiei contabile in scopul determindrii rezultatului financiar pe baza regulilor si normelor speciale legislative, comune in general pentru toate entitafile 20© Contubilitatea interné de gestiune (manageriald) ofeta informatii specifice pentru fiecare entitate, pentru calculul si controlul costurilor si al rezultatelor analitice pe feluri de produse, Iuctari, subdiviziuni organizatorice. Informatiile utilizate de agentul economic care se adreseazi necesitatilor interne si tertilor (actionari sau asociati, client, furnizori, banci, organe fiscale), sunt farnizate de contabilitatea financiers iar informatiile confidentiale, manageriale sunt furnizate de contabilitatea de gestiune, Profesia contabild consti in totalitatea activitétilor care presupun cunostinge in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efeciueazd, precum si organismele lor profesionale, in tara noastra profesionistii contabili isi pot desPisura activitatea ca si angajajt in cadrul emtitatilor sau ca si independengi numiti si liber profesionisti in virtutea statutului de profesic liberala. Profesionistii contabili au rol important in societate. Utilizatori diversi de informatii contabile conteazé pe profesionisti contabili pentru un ‘management financiar-contabil corect si sfaturi competente legate de afaceri si impozite. Profesionistii contabili isi desfisoara activitatea in conformitate cu regulile de conduiti profesional stabilite de Codul etic national al profesionistilor contabili. Principalele organismele publice care coordoneazi activitatea din domeniul contabilitatii in Romania sunt Ministerul Finantelor Publice si Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Ministerul Finantelor Publice (MFP) elaboreaza si emite norme si reglementari in domeniul contabilitatii, Planul de conturi general, modelele Situatiilor financiare, registrelor si formularelor comune privind activitatea financiard si contabild, normele metodologice privind intocmires $i utilizarea acestora, ghiduri de specialitate pentru orientarea in profesie, alte acte normative . Corpul Expertilor Contabilt si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) este un organism profesional de specialitate care asiguré buna desfiigurare a activititii expertilor contabili si a contabililor autorizafi si este membra a Federatici Intemationale a Expertilor Contabili (engl: International Federation of Accountants - IFAC). IFAC este organizatia mondiala a profesiei contabile cu sediul la New York. Colaboreaza cu organizatiile membre din peste 125 de fari, incurajnd contabilii la nivel global s4 aplice practici de inalta calitate.i economic 30 ului information REZUMAT — Sistemul contabil parte a sistem wy mw Informatia economicd este folosité in multe domenii de activitate. Informatia Fy Ox & ‘economic’ este transmisa sub forma de date prin purtitorii de informatii. Dupa AE forma de prezentare, informatia economic’ se poate prezenta prin informatii orale, = serise sau audiovizuale, Evidenja economic este cea mai important sursi de \ informatii economice si reprezinté un sistem unitar de inregistrare cronologica si sistematicd a fenomenelor $i proceselor economice. Masurarea elementelor 5i proceselor economice se face cu ajutorul etalonului de evident’. Etalonul de evidenga se poate prezenta sub trei forme, etalonul natural, valoric si etalon mixt. Eviden{a economia imbracdi forma evidenjei operative, a evidenjei contabile si a evidenfe statistice. Informatia contabild este o informatie specifica, organizata si prelucrata printr-un sistem logie specific de cdtre contabilitate, Contabilitatea este o activitate specializaté in misurare, evaluare, cunoastere, gestiune si control. Contabilitatea studiazi categoriile patrimoniale: active, datorii, capitaluri proprii si rezultate. Informatiile cate rezulta din prelucrarea informatiilor de eatre contabilitate se referé la pozitia financiar’, performanta financiaré precum si alte informarii relevante. Procedeele folosite de contabilitate pentru prelucrarea informatiei se referd la inregistrarea cronologicd, sistematicd, publicarea informatie’ si pastrarea ei. Informatiile obtinute din prelucrarea datelor prin contabilitate sunt folosite de utilizatori intemni si extemi. Principalii utilizatori de informayii contabile sunt: cerinje interne, investitori, fumizori, creditori, clienfi institutii publice, publicul si alti utilizatori, Ca si forma a evidenfei economice, contabilitatra prezinta urmatoarele particularitat inregistreazi operafii economice efectuate, inregistrlrile se fac pe bazi de documente justificative, foloseste etalonul valoric iar uneori si cantitativ. Sfera de actiune a contabilitii cuprinde toate activitajile economico-financiare care se desfisoard in cadral entit§tii, cu exprimare valorica. Toate entitatile, indiferent de forma de proprietate si de obiectul de activitate sunt obligate s& isi organizeze contabilitatea proprie. Sistemul de contabilitate aplicat in fara noastrd este sistemul dualist format din contabilitatea financiara si contabilitatea intern& de gestiune. Contabilitatea se {ine in limba roman& si in moneda national, Contabilitatea operatillor efectuate in valut& se tine atét in moneda nafionala cat gi in valuti, conforma reglementdilor legislative aplicabile din domeniul contabilititi. Activitatea de contablitate se desfagoard in compartimente financiar-contabile de cStre profesionisti contabili. Profesia contabila este defini ca flind totalitatea activitatilor care presupun cunostinfe in domeniul contabilitai, a specialigtilor care le efectueazd precum si organismele profesionale care coordoneaza activitatea. Profesionisti contabili pot si fie salariati proprii ai firmei sau specialisti independenji numigi si liber profesionist Atunci cénd activitatea de contabilizare se realizaezA de citre specialisti independent, firma incheie cu acestia contracte sau conventii civile. Liber profesionigtii trebuie si fie specializaji in domeniul contabilitiii si si fie membrii CECCAR. Profesionistii contabili, angajafi ai firme sau liber profesionisti, isi desPisoard activitatea in conformitate cu regulile de conduit’ profesionala stabilite de Codul etic national al profesionistilor contabili. Principlalele organisme publice care coordoneazi activitatea profesionistilor contabili din fara noastra sunt Ministerul de Finanje si Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizafi din Romania (CECCAR). Activitatea CECCAR se desfigoara in conformitate cu regulile stabilite de Federafia International a Expertilor Contabili (IFAC).TERMENI CHES - Sistem al contabit parte a sistenmutu informatio economic Ne w formafia economied © documente justificative ° utilizatori informagii e date © documente contabile © cerinfe interne © purtitori de date « informafia contabila ¢ investitori « informatii orale © evaluare © furnizori # informatii serise © gestiune © creditori # informatii audio-vizusle control ¢ clienti flux informational economic —¢ active « institujii publice evidenta economics © datorii contabilitatea finaneiara ¢ etalonul de evident © capitaluri proprii contabilitatea managerial etalon natural rezultate © moneda national e etalon valoric ¢ poritia financiars © valuta etalon mixt © performanfa financiar’ contabilitatea financiari © evident operativi einregistrare cronologici _e profesia contabila evidensi contabili © inregistrare sistematied © Ministerul Finanfelor Publice evident statistic’ © publicarea informatiei * CECCAR © documente © pistrarea informatie’ * IFAC De rezolvat: Analizati definitile termenilor cheie. Poate veti dori sci adaiugati unele insemndri. Aceasta este 0 ocazie sé va fixati cuvintele si expresiile pe care le-afi invatat, MIC DICTIONAR ECONOMIC in sens larg, reprezint® valoni sau active care intrate in ‘economic pot genera + capital venitur celor eae le posed: «capital fix ‘arte a capitalula format din Banari duabile care paricipl Ta mai multe crete evonomice, care se deprecaz reat i e inlocuiesc dup mei mul ani de utilizere 7 eapitalizare transformarea profituilor acumulae i arezervelo, iu capital cash (angivism) Bani numerar lichiditi, ban chi, bani sheath =I * comtabilizare acfunea de a prelucra informatie care rezuté din derulatea opeafillor economic, prin metode gi procedee specifice * Codul etie najions profesionistilor contabili rezuli privind etica profesionistlor contabili pentru a realiza obiectivele IFAC de a imbundtiti nivelul de uniformitate al etic profesionale din intreaga lume. = bani (moneda) Tbancnote, monede metalice, monedi scriptural si alte Instrumente care sunt general acceptate pentru schimburi si pl&qiintr-un spajiu economic dat. Bani au forme si denumiri specifice si diferi pe firi sau zone geografice. doctrind privitoare Ia normele de conduits si obligatile tice a mel profesih deontologie edividende ‘arte din profitul neal unei inreprinderi care se distribuie acionarilor sau asociailor * doctrini sistem de concept, principi, teze fundamentale prin care se expritn o anunnité rientare di iu (ilozofe, politica, economie, contabilitate, et.) eet studiulteoretic al principilor de bazi din orice domeniu al ganditt gi activitifi practice; totalitatea normelor de conduit morals os * ctien aplicntc san etiea profesional sui privind aspectele particular ale prolematizait ei din perspestiva une! profivevidenta Tnvegisnaa Tao anu ortine a Tenomenelor processor economice wexcedent surplus; ceea ce rimiine dupi acoperirea ch E Al evereigi [-perioad de timp (de obicei un an conabil) + gestiume ‘otlitata valorlor materiale gi ines inordinate gesfonarala in vedorea administnt _____| sips tor in cadrul destiguriit une activist = mumerar ‘bani fn moneda, bani lichizi sau bani cash Lectura fucultativi PROFESIA CONTABILA ~ 0 profesie reglementata Profesia contabila presupime pregitirea scolard in domeniul contabilitatii si efectuarea de serveii de specialitate pentru agenyil economici sau institutt publice Pregitirea scolar Ia nivelul studilor liceale de specialitate sau scoala postliceala in domeniu oferd calificarea de contabil iar pregatirea prin studti economice superioare oferé calificarea de ‘economist cu specializarea in domeniul contabilitatii, Desfasurarea activitatii ca si profesionist contabil se poate realiza ca si angajat al unei firme (cu statui dependent) sau exercitarea independent a unei profess fiberate (hber profesionist) de contabit cntorizat sau expert contabil. Lista principalele activitaji/servicil care compun profesia contabilé cuprinde: # Tinerea contabilitai «Elaborarea, examinarea $i prezentarea Situatiilor financiare CED # Auditul statutar # Managementul financiar-contabil «# Servicii fiscale (consultant, consiliere si asistenta fiscal) «Servicii de studit si consultanga pentru crearea intreprinderilor # Evaludri de inireprinderi si tihuri Alte servicii contabile si paracontabile. Cei care isi desfasoard activitatea ca $i liber profesionisti trebuie sé membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizayi din Romania (CECCAR). Pentru a dobandi aceasid calitate, pentru a fi autorizati, trebuie sa sustin& examene specifice in specialitate yi sit efectueaze 0 perioadi de stagiu, de pregitire pe langi un profesionist contabil autorizat. Dupa modul de organizare a activitaii, liber profesionisui contabili, pot sa-si desfagoare activitatea individual sau in forme asociative (firme de contabilitate). Agentil economici, insttutii publice si alte enttafi pot si-si organizeze activitatea de contabilitate din cadrul unititii prin compartimente proprit sau prin externalizare, adicd sa incheie contracte/ conventi civile cu profesionisti comtabili care au statut de independenti, liber profesionist. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizagi din Romania (CECCAR) este un organism profesional de specialitate care functioneazd la nivel najional. CECCAR coordoneazi activitatea liber profesionistilor din domeniul contabilitayii. Este organizat pe 2 sectiuni: experti contabili $i contabili autorizati. Activitatea CECCAR, ca si organism profesional, trebuie sii se regdseascii in urmatoarele 3 obiective: Educatia, Etica si Calitatea, Educatia este asigurarea unei dezvoltiri profesionale continue a membrilor lor. Etica este data de comportamentul deontologic al membrilor lor Calitatea se realizeazti prin certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a atinge aceste objective organismul profesional trebuie sd reglementeze activityile si condulta membrilor séii pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fay de interesul public este indeplinitd. Cadrul metodotogi¢ ta nivel national, care reglementeazi cerinfele deontologie’ profesionale este Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania in general, reglementarea profesiei contabile acoperéurmdtoarele domenit; ceringele de acces la profesie, certificarea sau autorizarea, cerintele referitoare fa educatia continu, monitorizarea comportamentului profesionistilor conaabil. Profesia contabila este reglementaté la nivel european si international, Profesionistul coutabil se mumeste “expert comabil” (mai freevent in tarile latino-continentale), “chartered accountant” (in zonu anglo-saxond), “contabil public autorizat” CPA in Statele Unite ete. La nivel global activitarea profesionistilor coniubili este reglementata de Federatia Internationala a Contabililor (International Federation Accountants -IFAC) care are seditut la New York. Prin imermediul consiliilor sale independente elaboreazét standarde internationale de etied, audit $i certificare, educatie, prectn si pentru contabilitatea in sectorul public. IFAC emite indruméri pentvw a ssustine profesionisti comtabili din afaceri. De asemenea emite positiile sale de politica contabili pe teme de imeres public si scrisori de comentarii pe aspecte importante pentru profesta contabild Principalele organizatii si grupari regionale care finetioneazé in Europa sunt: + Federaria Expertilor Contabili Europeni (FEE) + Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF) + Federatia Experjilor Contabili Mediteraneeni (FCM) * Comitetul de Imegrare Latina Europa - America (CILEA) #Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabiliteqit (SEEPAD) 2.3, TESTE — Sistemul contabil parte a sistemului informational economic 1, Definii informaria economica. 2. Clasificati informatiile economice dups forma de prezentare. a a 3. talon valorie este: 4 a. kilogram b euro c. km/or’ d. metru Ma ia evidenjei economice 4. Completafi informatile care lipsese din defi Evidenta economica constituie un sistem ...,........(1) de inregistrare rene y $i seoneo(3)ons @ Fenomenelor si proceselor economice, in scopul...(4)...activitaji destigurate. 5. Enumerati formele evidenjei economice. 6. Evidenfa operativa inregistreaza informatiile economice: a. la locul producerii lor b. in momentul 5 la locul producerii lor cc. dupa ce cvenimentele economice au avut loc d. nu inregistreaza fenomene si procese evonomice 7. Enumerati principalele earacteristici ale evidentei operative 8. Exemplificati tei documente de evidenté operativa cu specificarea operatiei care se inregistreaza in aceste documente. 9. Explicagi ce inseamna informatia contabilA. = —___10, Statistica este: a. disciplina economica care studiaza fenomenele socio-econamice de mare intindere b. disciplina economica care inregistreaz in contabilitate operafiile economice ¢. teotie stiingiied care se ocupa cu studiuil docamentelor 4. evidengi care inregistreaza numai tranzactiile economice 11, Analizaji principalele componente ale definitiei contabilitat 12, Enumerati principalele categorii de elemente patrimoniale pe care le studiaza contabilitatea. 13. Procedeele specitice de prelucrare a informatie contabile sunt: ¢. publicarea informatie’ 4, pastrarea informatie’ 14. Enumerati principalii utilizatori ai informasici contabile. 5. Serieti litera corespunzatoare fiecdrui enun{ (a,b, ¢, d) si notati in dreptul ei litera A, dac8 apreciagi cel raspunsul este adevarat sau litera F, dac& apreciati c& rispunsul este fals ‘a Purtitorii de date sunt mijloace materiale si tehnice care au calitatea de a conserva, stoca gi prezenta informatiile economi b, Pozitia financiari exprima masurarea rezultatelor objinute din activitatea economica. c. Bont fiscal este documentul in care se inregistreaz4 numerarul total objinut din vanzarile zilei intr-un magazin, d. Jurnalele sunt documente de evidenta contabita Pentru variantele false ce cere argumentarea rspunsurilor, care se referd la enuntarea acestor variante in forma adevaratd sau corecté (adicd cum ar fi coreet). 16, Identificati sfera de actiune a contabiliati 17 Prezentati tipurile de entitagi care intr’ in sfera de acyiune a contabilitagii 18. Caracterizati particularitatile contabilitatii 19. Descrieti modul de organizare a contabilitajii in cadrul unei firme. 20, Sistemul dualist de contabilitate presupune: a, organizarea contabilitajii financiare ». organizarea contabilitatii interne de gestiune ©, organizarea contabilitiil financiare gi a contabilitafil interme de gestiune 4. organizarea contabilitatii pe un singur sistem monist fara impaxtirea pe sectiuni 21. Analizati caracteristicile profesiei contabile.{in coloana A sunt enumerati diferiti ermeni economict iar in coloana B definititle lor, Serieti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A i litera corespunzitoare din coloana B. A. Termeni economici_ B. Definitii termeni economici 1. Eviden(a economics a. Realizare de profit sau inregistrare de pierdere b. Bunuri materiale si valorice ale firmei 2. Etalon de evidenja . Unitate de masura stabilita conventional folosita pentru exprimarea elementelor si proceselor economice 3. Documente . Volumul activelor, datoritlor si capitalurilor proprii de care dispune agentul economic 4, Contabilitate interna de | ¢, Sistem unitar de inregistrarea intr-o anumita ordine a gestiuine | _ fenomenelor gi proceselor economice dintr-o entitate | f. Acte serise in care se inregistreaza operatiile economico- 5. Active financiare desfasurate gi se prelucreaza informatiile contabile 6, Rezultatele activitatii | g, inregistrare in contabilitate dupa relatiile inte activitati si intre conturi 7. Poritie financiara fh, inregistrarea in contabilitate dupa data efectuatii operatiilor economice 8. Inregistrare cronologica | i. Stabileste calculul gi controlul costurilor si a rezultatelor analitice pe feluri de produse, servieii, luerii, etc 23, Realizati un cscu structurat de 1 pagind cu tema Profesia contabila, cu urmatoarele coordonate definirea profesici contabile, categorii de profesionisti, categorii de activitdfi din sfera contabilitiii, pricipalele organisme publice ce coordonare a activitayii profesionistilor contabili. 24, Poetul Marin Sorescu a seris poezia Contabilitate. Dupa ce cititi si analizati poezia, incercati un comentariu propriu prin prisma legiturii intre modul poetic de exprimare si modelul logic de interpretare al calculului contabil. Contabilitate Vine 0 vreme O femeie pe care am iubito Cand trebuie s@ tragem sub noi Si cu aceeasi femeie care nu m-a iubit O linie neagra Fac zero, Sisi facem socoteala. Un sfert de ani de studii v Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere, é - : 7 ‘A caror intelepciune am eliminat-o treptat, Cateva momente cand era si fim ferciti, Citeva momente cand era sé fim frumosi, Cateva momente cand era si fim geniali Ne-am intalnit de céteva ori Si cu ined o soarti ( de unde-o mai fi iesit?) Cu niste mun{i, cu niste copaci, cu nigte ape Fac dowd (Scriem una gi tinem una, (Pe unde-or mai fi? Mai triesc ?) Poate, cine stie, existi si viafa ce apo) Toate acestea fac un viitor luminos- Pe care eam trait. Si. in sfirsit, o soarta (autor Marin Sorescu, volumul UNGHI, Editura Cartea Roméneascd, 1970)~ Sa ve agece in ovine frumoasa toute afacerile inet repede si se poatii area ‘cunostinga de fiecare din ele. Luca Paciolo Capitolul 3 OBIECTUL CONTABILITAT! CUPRINDE : « Patrimoniti— obiect de studiu al contabilitati « Structuri patrimoniale de activ « Structuri patrimoniale de pasiv # Cheltuieli i venituri # Elemente extrapattimoniale + Particularizarea structurilor patrimoniale la diferite tipuri de entitat Rezumat + Termeni cheie * Mic dictionar economic + Lectura facultativa # Teste CUNOSTINTE : © 2.1.3. Prezentarea conceptului 5i elementelor definitorii ale obiectului contabilitaqii ABILITATI: |. Aplicarea reglementarilor contabile de geupare si clasiti propri, a cheltuielilor gi veniturilor 2.2.5. Caleularea activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, a cheltuielilor si veniturilor 2.2.6, Rezolvarea unui sir de probleme apirute in situatii cotidiene bazate pe rationamente, structuri logico-matematice gi abstractizare re a activelor, datoriilor,capitalurilor ATITUDINI © 2.3.3. Implicarea independenta si responsabila in delir cheltuielilor gi veniturilor © 2.3.4, Asumarea responsabilitaji in gruparea si clasificarea cheltuililor si veniturilor tarea activelor, datorilor. capitalurilor propria 2x3.1. PATRIMONIUL - OBIECT AL CONTABILITATIL Ca si diseiplind stiintificd, contabilitatea are obiect si metod. Objectul arata ce anume studiaz disciplina iar metoda eum se studiaz& obiectul 3.1.1 Pa moniul ~ definitie, trasaturi ‘Obiectul contabilititi il reprezinta patrimoniul. Prin patrimoniu se ingelege totalitatea bunurilor eu yaloare economic, precum si totalitatea drepturilor si obligafiilor ce apartin entitatii. Prin drepturi mai intelegem creanje (de primit, de incasat) iar prin obligatii mai injelegem datorii (de platit). Obiectul contabilittit poate fi analizat, prin prisma urmitoarelor aspecte sau concepyil a. conceptia juridica , conceptia economics a, Conceptia juridied cu privire la obiectul contabilitatii potrivit cdreia patrimoniul reprezinté un ansamblu de drepturi (creanje) si obligatii (datorii) cu continut economic al unui subiect de drept Patrimoniul presupume coud elemente interdependente (fig.3.1): Lentitatea, ca subiect de drept 2.bunurile si valorile economice, ca obiecte de drepturi si obligatii PATRIMONIU Bunuri economice Persoane juridice sau fizice Drepturi gi obligasii Fig.3.1. Schemé relajionalé a pawimoniuli Bunurile si valorile economice se referd la: cladiri, utilaje, materii prime, marfuri, mijloace banesti, ete Dreptwrile si obligatile au valoare economica si sunt exprimabile in bani. Aceasti latur exprim’ raporturile de proprietate in cadrul e&rora se produc si administreazi bunurile economice. b. Conceptia eeonomicd cu privire la obiectul contabilititii foloseste interpretarea potrivit cireia elementele patrimoniale de activ si de pasiv redau bunurile de care dispune entitatea, utiizate in scopuri economice impreund cu sursele lor si nu numai bunurile asupra cérora are drepturi de proprietate. Asifel, clementele de activ se prezintd ca un ansemblu de utiliziri, mod de intrebuintare a valorilor economice iar elementele de pasiv un ansamblu de resurse sau mod de finanfare a valorilor economice. intre ele existd relatii de legdtur’, de interdependent in coneluzie, definirea patrimoniului evidentiaza unitatea dintre economic si juridic in care rolul determinant este al economicului asupra juridicului Bunurile si valorile economice care formeazi patrimoniul intreprinderii sunt prezentate in contabilitate sub dublu aspeer * cel al utilizirii resurselor financiare puse la dispozitia intreprinderii de cdtre proprietari sau terfi, numite aaetive (bunuri, ereante si disponibilitati banest). Ele formeaza efementele patrimoniale de acti * cel al provenienjei bunurilor si creanjelor, numite da‘orii (pasive) si capitaluri proprii. Ele formeaza elementele patrimoniale de pasiv. Din punct de vedere al terminologici contabile, proc urmitoarele caiegorti patrimoniale proprii ul de cunoastere a patrimoniului utilizeaz’ 29 ——__§_—— Capitaluri Datoril (Pasive) i ——— Rezultate Venitu 3.1.2 Ecuatii de echilibru ale patrimoniulai Prin prisma conceptiei juridice, patrimoniul are o dubla determinare. Sunt prezentate pe de 0 parte bumuile economice ca si purtatoare de valoare iar pe de alt® parte drepmurile si obligate ca expresic a raportului de proprietate. Ecuatia generala de cehilibru a patrimoniului definit in sens juridic, poate fi prezentaté de forma: BUNURI ECONOMICE = DREPTURI+ OBLIGATIL Daca notém in ecuatic, bunurile economice (patrimoniul brut) cu B, drepturile (patrimoniul net) cu D si obligatiile (patrimoniul str8in) cu O, ecuatia se mai poate serie de forma: [[B=D+0_| sau [_Patrimoniul brut = Patrimoniul net + Obligatii Din acesti relatie se pot deduce drepturile (sau patrimoniu net) si obligate (sau patrimoniu stein): et = Patrimoniul brut - Obligatit Obligafii = Patrimoniul brut — Patrimoniul net Patrimoniu! net reprezinta gradul de independenta financiara al intreprinderii, care se apreciaza ci cénd obligatile sunt relativ mici, Independenja financiar® a intreprinderii este asiguraté 1 net sau drepturile cu valoare economic sunt mai mari sau cel puin egale cu abligatiile cate au valoare economica. Aplicatie: Ecuatia generalé « patrimontutui Enuny: Agentul economic "Alija” dispune de urmatoarele bumuri : clidiri 40.000 lei, utilaje 60.000 lei, imeirfuri 50.000 lei, ambalaje 10.000 lei, mijloace béinesti 60.000 lei. Obligarile fata de furnizori si alti creditori cu fost inregistrate la valoarea de 170.000 lei. Se cere: a, Caleutati valoarea patrimoniului brut (bunuri economice). b. Calculafi valoarea patrimoniului net (drepturi) Rezolvare: «a, Patrimontul brut (bunuri economice)=Clidiri 40,000 + Urilaje 60.000 + Marri 50.000 + + Ambalaje 10.000 + Mijtoace béinesti 60.000 = 220.000 lei b, Patrimoniul net = Parrimoniul brut (bunuri) — Obfigatii = 220.000 ~ 170.000 = 50.000 kei. Din punct de vedere a conceptiei economice, atunci cAnd ulilizarile sunt reprezentate de bunuri economice cu o duratii de peste 1 an se numesc ttiizdri permanente (investti) iar daca au o durati sub 1 an se numese wtilizdri temporare (active circulante). Cand resursele ceprezinté finanfarea velorilor economice pe o durati peste I an se numese resurse permentente (finanfiri pe termen lung) iar sub 1 an resurse temporare (datorii pe termen scurt), Feuatia economied x patrimoniului este data de relati: [_ Resurse permanente — Utiliziri permanente = Utiliziri temporare — Resurse temporareSe apreciazi ci emtitatea are o sitvatie financiara pozitiva atunci cand resursele permanente sunt mai mari ca si utilizarile permanente, ceea ce determina o situatie favorabilA pentru utilizarile si resursele ‘emporare, Iplicutie: Eenatia economica a patrimoniutut Enunf: Agentul economic ,, Beta” inregistreazd wrmétoarele elemente de patrimonit «active sau utilizari cu 0 valoare toralé de 680.000 lei, div care utilizari permanente 410,000 lei si tilizari temporare 270.000 lei. # elemente de pasiv sau resurse la nivel valoric de 680.000 lei. din care resurse permanente 450.000 lei si resurse temporare 230,000 lei. Se cere : Stabiliti ecuatia economied a patrimonial Rerolvare: Ecuatia economicé a patrimoniului: Resurse permanente ~ Utilizdri permanente = = Utilizari temporare — Resurse temporare > 450.000 ~ 410.000 = 270,000 - 230.000 Structura patrimoniului alcatuit din elemente patrimoniale sub forma activelor, datoriilor si copitalurilor proprii existente la un moment dat (de obicei la sfarsitul anului) int-o entitate, este prezentata cu ajutorul unui procedeu specific al contabilitayii numit bilanf. Ecuafia fundamental’ a bilanqului numité si Bcuafia fundamentata a contabilitiii, este de forma: ‘apital propriu Active ator Aceasta ecuatie pune in evidengA situafia neta, capital! proprix ca find dreptul actionarilor sau asociatilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Aplicatie: Ecuatia fundamental « bilanului Enung: Agentul economic ,,Gama” dispune de active totale in valoare de 430.000 lei, are invegistrate datorii in valoare de 370.0000 lei si wn capital propri de 60.000 Iei. Se cere: Stabiliti ecuatia fundamentald a bilanulti, Rezolvare: Ecuatia fundamentald a bilanqului Active — Datorii = Capital propria > 430.000 lei ~ ~ 370,006 lei = 60.000 lei Ca stiinfé a calcului economic, contabilitatea prezintd elementelele patrimoniale atat ca si existenye valorice Ja un moment dat cat si modificarile intervenite in structura elementelor patrimoniale, determinate de operajii economice. Pentru evidentierea acestor transformiti se foloseste un procedeu specific contabilititii numit cont, care fine evidenta fiecarui element patrimonial. Contul prezinti existenfele initiale $i finale ale elementului patrimonial (la inceputul si sfarsitul perioadei) cat si modificarile sub forms de cresteri sau micsorari (in cursul perioadei). Eeuatia generalit a contului este de forma: Bo Existente inifiale + Cresteri — Micgoriri = Existenfe finale Aplicatie: Ecuutia general a contului. Enung: Agentul economic ., Omega” are ta inceputul lunii un stoc de mérfuri in valoare de 275.000 lei. in cursul luni se aprovizioneazd cu mérfirri in valoare de 127.000 lei gi realizeaztt vainzdri de mérfuri in sumd de 182.000 lei. Se cere: a. Caleulafi valoarea stoculni de marfuri la sférsitul hunii..b. Stabilifl ecuatia generalé a conului Méifuri. Rezolvare: a. Valoarea stocului de mérfuri la sférsitul lunii = Valoarea mérfurilor ta inceputul tunit 273.000 lei + Aprovizionari de mérfuri in cursud fwnii 127.000 lei — Venziri ce mérfuri th cursul unit 182.000 lei= 220.000 let b. Ecuatia generald a contului Marfuri: Existente initiale + Cresteri ~ Miesortivi = Esistenye finale» 275.000 + 127.000 ~ 182.000 = 220,000 leiar 3. Remultatul exercitiului finan: Activitatea economica presupune consum de resurse materiale si banestt in scopul objinerii de produse, lucriri, servicii, care apoi sunt vindute pe pia Consumul formeaza chettuielife (C) iar din vanziti se obtin venituri (V). Seopul este de a obtine un avantaj, un cdstig din aceasta activitate, Rezultatul obinut se numeste rezultat si poate fi favorabil sau nefavorabil. Rezultatul (R) se stabileste prin compararea cheltuielilor cu veniturile. in situafia in care veniturile sunt mai mart decdt cheltuielile reaultatul este pozitiv (+R) si se numeste profit iar dacd veniturile sunt mai mici decat cheltuieile, rezultatul este negativ (R) si se numeste pierdere. Ecuafia generalé a recultatului poate fi prezentata de forma: (@ Rezultat = Venituri—Cheltuieli | seu [ @)R (4) Rezultat (Profit) = Venituri- Cheltuieli cind Venituri > Cheltuieli sav (+) R sau R=vV-C (© Rezultat (Pierdere) = Venituri—Cheltuieli cand Venituri < Cheltuieli sav (¢)R=V-C sau R=C-V Aplicugia nr, 1 ~ Recultatul exercigiulut Operatia 1. Enung: Calculagi recultatul exercitiutui la agentul economic ‘au nivelul valoric de 90.000 lei iar cheltuielile aferente sunt de 60.000 let Rezolvare: ‘Recultat = Venituri ~ Cheltuieli sau (+) R= V — C= 90.000 - 60.000 = + 30.000 (profit) san Recultat = Venituri ~ Cheltuieli sau R= V ~ C= 90.000 ~ 60.000 = 30.000 (profit) Operatia 2, Enunt; Calculati rezultatul exercitiului la agentul economic ..B", cunoscdnd ei a obsinut venituri in valoare de 50.000 lei, pentru care a efectuat cheltuieli de 70.000 let. Rezolvare: Rezultat = Venituri — Cheltuieli sau (-) R= V - C= 50.000 70.000 ~ - 20.000 lei (pierdere) sau Recultat financiar = Cheltuieli - Venituri sau R= C- V = 202,000 lei (pierdere) Rezultatul se stabileste pe tot parcursul anului, pe o perioada de timp si se determina curmulat de la inceputul anului, Rezultatal definitiv stabilit la sfarsitul anului se numeste rezultaaul exereifiului finanetar Durata exercifiului financiar este de 12 luni, care de regula este egal cu anul calendaristic sau poate fi diferit de avesta. Rezultatul exercitiului financiar se stabileste pe categorii de activitati, dupa natura lor. Mentiune: A mu se face confucie intre ,,rezultatul financiar” aferent activitattifinanciare ca si o parte din recultatul (otal sau global si ,,recultatul exercitiudui financier” care este rezultatul total aferent wt cexercitiu (perioada). In primu caz, cuvdntul ,,financiar” se referd la rezultat (rezultat financiar) iar in al doilea caz, euvantul "financiar” se referd la exercitin (exercitial financiar) in funotie de situatia de a obtine profit sau a inregistra pierdere, din ecuatia generalé se pot deduce urmatoarele relay de calcul (fig.3.2): ; stiind edt veniturile realizate __ Rolagii de calcul a rezultatelor sub forma de profit sau pierdere Cazul I. PROFIT Cazul II PIERDERE (cand veniturile sunt mai mari decat cheltuiclile) |_(ciind cheltuielile sunt mai mari deeat veniturile) Formula generali (*)R=V-C Formula generala. ()R=V-C sau R=V-C sau R=C-V De unde: V=C+R De unde: C-R C=V-R V+R J Fig.3.2, Relatit caleul rezuiltatedrat exercitiulut PROFIT PIERDERE Opera 3. Agental economic ,C” efectueazi | Operaria 5. Agentul economic” efectueazt Aplicatia nr. 2- Re: -cheltuieli in valoare de 80.000 lei si obtine din | cheltuieli in valoare de 75.000 lei si inregistreaza ‘retivitatea desfasuratd, un profit de 28.000 lei. | din activi- tatea desfisurata, pierdere de 13.000 ‘Stabilifi nivelul veniturilor realizate. | lei. Stabilifi nivelul veniturilor realizate. Rezolvare: | Rezolvare: «a. Venituri = Cheltuielt + Recultat saw | a, Venituri = Cheltuieli — Regultat sau V=C+R = 80.000 + 28.000 = 108.000 lei C—R = 75.000 - 13.000 = 62.000 lei b.sauV-C=R |b. sauV-C=R ¥— 80,000 = 28.000 | F-75.000 = - 13.000 = 80.000 + 28.000 = 108,000 let V = 75.000 ~ 13.000 = 62.000 lei Operatia 4. Agentul economic ,D” realizeaza, | ¢. sauC-V=R yenituri in valoare de 94.000 lei si obtine din | 75.000 ~¥ = 13.000 activitatea desfasuratd, un profit de 30.000 lei. | V = 75.000 - 13.000 = 62.000 lei Stabilitinivelul cheltuielilor aferente. | Operatia 6. Agentul economic .,F” reali Rezolvare: | veninot in valoare de 42.000 ti si invegistreac ‘a. Cheltuieli = Venituri - Rezultat saw din activi-tatea desfigurati, pierdere de 15.000 Tei, Stabilifinivelul cheltuielilor aferente. | C= 42.000 = 15.000 LC = 42,000 + 15.000 = 57.000 lei C=V=R = 94,000 - 30.000 = 64.000 let b.sauV-C=R 4a. Cheltuieli = Venituri + Rezultat sau | 94.000 — C = 30.000 C=V +R = 42.000 +15.000 = 57.000 let | C= 94.000 — 30.000 = 64.000 lei | b.sauV-C=R i | #2.000-c=- 15.000 | C= 42,000 + 15.000 = 57.000 lei | |e. sauC-V=R 3.2. STRUCTURE PATRIMONIALE DE ACTIV cturile patrimoniale ale entitagi sunt compuse din clementele recunoscute (incorporate) in bilan, daca indeplinese urmitoarele eriteri ‘» realizarea unui beneficiu economic viitor si care poate fi asociat unui clement ‘» elemental are un cost sau o valoare care poate fi evaluat in mod credibil in functie de criteriile de alcatuire a bilanfului, structurile patrimoniale se impart in dou’ mari categorié: structuri patrimoniale de actiy $i structuri patrimoniale de pasiv (fig.3.3) Suen PATRIMONIALE. Rammer rigs Sarat Co corny Fig. 3.3. Clasificarea structritor paurtmoniale Struciurile paivimoniale de actis se mai numese gi clemente de activ sau active. Un activ este definit ca flind o resursé controlati de intreprindere ca rezultat al unoF evenimente trecute gi de la 33 i——asteaptd si genereze beneficii economice vitoare (Incasiri) pentru intreprindere, Prin urmare, pentru a fi recunoscut in bilang, activul trebuie s8 indeplineasc’ trei condigi: * si provind din trecut © sii genereze avantaje viitoare i caracter mésurabil Activele reprezinti mijloacele de producfie sau utiliziri durabile necesare desfasurdrii activititii precum si bunuri si creanfe, care se reinnoiesc in permanenti. Activele intreprinderii sunt utilizate pentru obfinerea de bunuri,realizarea de lucrdri, prestarea de servicii cdtre clienti, primind in schimb contravaloarea lor. Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta potentialul de a contribui, in mod direct sau indirect, la intrari de numerar sau echivalente ale numerarului cétre entitate. Beneficiile viitoare pot intra in intreprindere in mai multe moduri, De exemplu un activ poate fi | © uutilizat separat sau impreunii cu alte active schimbat cu alte active utilizat pentru stingerea unei datorii repartizat acfionarilor intreprinderii Activele patrimoniale pot fi grupate si clasificate dupa criterile bilanyiere: natura lor economic, destinatie si dupa gradul de lichiditate, Natura economicd arati felul si structura activelor iar destinatia modul de folosire a activelor. Lichiditatea clementelor patrimoniale inseamnd capacitatea acestor clemente de activ de a se transforma in bani, ca urmare a participarii lor la circuitul economic, Perioada de masurare, de apreciere a lichiditatii este timpul. Cu cat perioada de transformare in bani este mai scurtd, ‘cu atat gradul de lichiditate este mai mare. In raport cu aceste criterii bilanfiere, se disting trei mari categorii de active: active imobilizate sau imobilizéri, active circulante si cheltuieli fn avans (fig.3.4): Parag T ik 1m Boag) 7 : Reins Cian eA een renner Comey hoes Fig.3.4. Clasificarea activelor LAC VE IMOBILL Activele imohilizate sau imobilizarile sunt active destinate utilizirii lor pe 0 perioada mai mare de un an, in scopul desfasuririi activititii entitafii . Ele nu se consuma si nu se inlocuiese dupa prima utilizare. Imobilizarile au urmatoarele caracteristici: ‘+ durati de folosinja indelungata in activitatea intreprinderii * lichiditate mai mare de un an + participa la mai multe circuite economice «© isi transmit valoarea asupra produselor noi obtinute. 34Activele imobilizate se diferentiazi la rindul lor in raport cu unele trisdturi specifice care determin’ gruparea in raport de forma pe care 0 imbracd si de destinatia economica in imobilizari necorporale, imobilizivi corporate $i imobilizari financiare (fig.3.5) a een orga aaa: (MOBILIZARD) A pone mecarporale oop. Hinobilizari eorporale Fig, 3.3 Clasificarea activelor imobilizate (imobilizavilor) 4. IMOBILIZARI NECORPORALE Imobilizivile necorporale numite si imobilizéri intangibile, sunt valori economice patrimoniale durabile care nu imbraci fizic o forma material conereta, Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, ard suport material si deyinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant dac& se estimenzi c& va genera beneficii economice pentru persoana juridicd si costul activului poate fi evaluat in mod credibil. Siructura imobilizirilor necorporale cuprinde: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete de inventie, licenta, know-how, marca, fond comercial, programe informatice, active necorporale de exploatare $i evaluare a resurselor minerale, alte imobilizdri necorporale (fig.3.6). Clasificarea imobilizarilor necorporale © Cheltuieli de constituire © Cheituieli de dezvoltare ¢ Concesiuni # Brevete de inventie A. # Licenfa imobitizae’ @ Know-how necorporale * Marea Fond comercial © Programe informatice * Active necorporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale ‘Alte imobilizari necorparale Fig. 3.6 Clasificarea imobilizarilor necorporale © Cheituieitic de coussituire ale entitatii cuprind cheltuiclile ocazionate de infiinfarea acesteia. Exemple: taxe de inscriere, tae de inmatriculare, cheltuieli de prospectare a piefei. de publicitare etc.# Cheltuieli de dezvolture sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare in scopul aplicavii rezultatelor cercetarii, Cheltuielile de dezvoltare au ca scop crearea unor noi fehnologii, noi produse. capacititi de productie noi sau substantial imbundtatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri comerciale. Exemplu: Chetinielt efectuate cu proiectarea unei lini de fabricatie care implicé 0 telmologie nous. #¢ Covcesiunile reprezinta cheltuielile Picute de agentul economic pentru a objine dreptul de folosire si exploatare a unor bunuti sau exercitarea unei activititi din domeniul public sau privat pe 0 perioadéi de timp (ani). Se pot concesiona terenuti, exploatiti petroliere, exploatiri miniere, intreprinderi etc. Concesiunea nu presupune si transmitetea dreptului de proprietate. Exemplu Plata unor redevente pentru concesionarea snui teren din proprietate publica. @ Brevetele de inventic reprezint’ cheltuielile efectuate de agentul economic in vederea realizarii unei anumite invenfii sau comercializarea et contra plata Drepturile supra unei inventii sunt apSrate prin acordarea unui brevet de inventie de catre organisme autorizate. Exemplu: Dreptul de a fabrica un anumit produs breveiat de o alta firma @ Licenta este 0 autorizatie eliberata contracost de inventatori, beneficiarior interesafi in utilizarea unei tehnologii sau autorizatii acordate de stat firmelor importatoare sau exportatoare supra unor bunuri care fac obiectul unor restrict sau pentru fabricarea unui produs, etc. Exemplu: Inregistrarea cheltuielilor efectuate cu dreptul de licen(a © Know-how (engl: know-how = a sti cum, fr: savoir faire =a sti s& faci ) reprezint& ansamblul cunostinfelor tehnice (brevetate sau nebrevetate) definute de o intreprindere, in legaturd cu fabricarea unui produs sau aplicarea unei tehnologii industriale, pe care aceasta infelege si le pastreze in secret, pentru a le exploata ea insasi sau a le transmite terjilor interesati Principalele componente ale know-how-ului sunt: abilitatea tehnica, cexperienta tehnicd, procedeele industriale si cunostinfele tehnice utilizate. Transmiterea know-how-ului altor agenti economici se face contra unei sume de bani sau a unei prestatii. Modalitdjile de realizare pot fi: transmiterea documentatiei (planuri, desene, manuale, instructiuni), fumizatea de materiale gi echipamente, transmiterea de tehnicieni beneficiarului spre formare etc. Exemplu’ inregistrarea cheltuietilor pentru implementarea kniow-how-ului la un proces tehnologic industrial complex. # Marea este un ser distinctv care permite individualizarea si identificarea unui produs, lcrare sau serviciu de cele ale concurenjilor, oferind garantarea nei caliti supevioare si constante. Ea indica cumparitorului originea mafii si se coneretizeaza in cuvinte, numere, 4 cembleme, desenc, combinatii de culori ete. Marea poate forma obiectul unui drepr exclusiv de proprietate industrild si este protejata prin inregistrarea ei la organisme Ge specialitate, devenind astfel un bun independent cu 0 valoare proprie. Dupé destinatie, deosebim marci de fabried si mirei de comert. Marca de fabric’ este aplicati de producdtor pe produsele sale iar marca de comert de intreprinderea care comercializeaz aceste produse. Dupd obiectul lor, distingem mérei de produse si marci de servicii, aplicabile produselor sau serviciilor. Marcile sunt facultative, adica dreptul de a decide aplicarea mixcii apartine producdtorului, comerciantului sau prestatorului de servicii. Comercializarea marcié presupune acordarea de cétre o firma unei alte firme dreptul de a utiliza in afaceri marca sa, contra unei sume de bani. Exemplu: Cheltnielile efectuate pentru autorizarea functiondrié unui lan de magazine sub marea unei firme. © Fondul comercial reprezinta acele cheltuieli care sunt efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unui agent economic, cum ar fi: vadul comercial, clientela, reputatia firmei debuscu (segment de pial’, zona geografica in care producitorul gaseste piatd de desfacere), pregitirea si competenta personalului, calitatea si fidelitatea faté de clienfi ete. Desi este un element necorporal, fondul de ccomert insoyeste elemente materiale (stocuri, imobilizéri) i se contabilizeaza separat, Fondul comercial poate fi pozitiv daca elementele care il compun degaja protituri superioate si se mai numeste ..goodwill”, in caz 36contrar fondul comercial este neguriv si se mai numeste .badwill”. Fondul comercial constituie ohiecrul contobilicarit in cazul achizitiei sau vanzarii intreprinderii iar fondul comercial creat de 0 intreprindere in timpul activitatii ei nu se contabilizeaza. Fondul comercial se caletleazii ca si diferenta intre valoarea de achizitie sau de vanzare din contract a unei firme si valoarea insumati a activelor sale individuale Exemplu: Se campaird spatiile comerciale ale wind magazin in cenirul oragului cu stma de 93.000 lei, Valoarea total a activelor invegistrate in contabilitate este de 75.000 lei, Rezultd 1m fond comercial de 20,000 lei, generat in primal rind de vacul comercial. fe Programele informatice reprezint& depal de proprietC jntelectualé asupra informafiilor introduse si prelucrate de calculator. Se prezint’ sub forma unui bun material (CD, DVD ic) care se poate vinde sau cumpara, Exemplu: program informatie de contabilitate @ Active necorporale de exploatare yi evaluare a resurselo minerale reprezinta acele active necorporale folosite in activitatea ‘geologica de explorare si prospectare a resurselor minerale, cum ar fi; minereuti, petrol, gaze naturale, etc. Exemple: achizitionarea dreptului de a explora, studi geologice, topografice, etc. Imobilizarile necorporale isi transmit veloarea asupra produselot sau serviciilor obfinute din activitatea economica sub forma de amortizare (exceptie imobilizavile necorporale in curs de executie. B, IMOBILIZARI CORPORALE Imobilizirile corporale sunt bunuri fizice concrete de folosin¢a indelungata si care au o valoare mare, Durata de folosinga este mai mare de un an iar limita valoric& este stabilité de reglementdrile legislative (Exemplu: Conform legislate’ actuate limita valoried este stabilitd la nivelul de ‘peste 2,500 lei), Imobilizasile corporale formeaza baza tehnicit de productie si comercial, mijloacele de productie cw care se actioneaza asupra obiectului muncii in vederea desfigurarii activitatii economic. Imobilizarile corporale au un conjinut material si se mai numese imobilizavi materiale saw bunuri imobile sau active fixe tangibile. Un activ corporal este recunoscut in bileayt dact se estimeaza c& va genera beneficii economice iar costul activului poate fi evaluat in mod eredibil. Imobilizatile corporale prezinta urmatoatele caraeteristie ‘© Sunt atilizate ca si baz a procesului economic in scopul objinerii de venituri ‘© Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an ‘©.Mu sunt de regula destinate véinzdrif, ci folosirii lor indelungate in procesesul economic © Au valoarea de intrare mai mare decat limita stabilitt de lege (valoare care se actualizeaz periodic in funotie de indicele de inflatie). © Nuse consumé dupa prima intrebuintare si participa la. mai mute cirewite economice ia utiliziri se amortizeaza. ‘+ Nu igi schimba forma fizicd in timpul folosiri lor. timpul Imobilizarile corporale au o siruciurd foarte complexct atat din punct de vedere tehnic cat si al destinatiei. Pentru identificarea lor se clasificd in urmatoatele calegorit (grupe): rerenuri si amenajari de terenuri, construciii, echipamente tehnologice (masini, milaje si instalatit de huerw). aparate si instalatit de mésura, coutrol $i reglare, mijloace de transport, mobilier yi aparaturd hiroticd, active biologice productive, investitii imobiliare, active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale. imobilizavi corporale in curs de aprovizionare, imobilizari corporate in curs ce executie (fig.3.7).# Terenuri si nmenaji © Canstruet * Echips i, wtllaje st instalagit de lueru) sural, control yi regiare ® Aparate si mstalatii de ma B. ‘ # Mijloace de transport dmebilieaes # Mobilier si aparatura birotiea corporale : : + Active biologice produetive «# Investiii imobiliare «# Active corporale de expioatare gi evaluare a resurselor minerale ¢# Imobilizari corporale in curs de aprovizionare # Imobilizari corporale in curs de executie Fig.37. Clasificarea imobiliztrilor corporale ‘¢ Terenurife sunt active corporale folosite cu diverse destinaji terenuri agricole, ‘ 2 terenurisilvice, terenuri cu 2Acauninte,terenur pe care sunt amplasate construct, ete © \menajari de terenuri se referd la amenajati pentru terasamente, drumuti de acces, sisteme de irigati, iazuri et. © Construefiite sunt bunuri imobile sub forma de constructii industriale, agricole, pentru transporturi, pentru activitatea de comer}, constructii social-culturale, ete. ¢ Echipamentele tehnologice numite si masini, utilaje si instalatii de lucra, sunt folosite in activitatea de prelucrare a metalelor. pentra procesele tehnologice din industria chimic&, de preluerare a lemnulu, et. © Aparatcle si instalaiile de masura, control si reglare sunt folosite in domeniul mecanic. electric, accesorii de laborator. ete. @ Mijiouceie de transport sunt destinate transportului rutier (autoturisme, microbuze, autobuze, autocamioane, tractoare), transportuli feroviar (locomotive, vagoane), transportului naval (vapoare, nave fluviale), transportului aerian (avioane, elicoptere), etc. © Mobili paratura birotie’ este 0 categorie de imobilizari unde se include mobilier comercial. panouri, reclame comerciale, caleulatoare, aparate de multiplicat, masini de mumérat bani, ete. * Activele hiologice productive sunt specifice sectorului agricol, in aceasté categorie se incadreaza animale de muned, animale productive si plantati, cu referire la animale muncé, animale de lapte, plantatit de vita de vie si pomi fructiferi, etc. «© Investifiile imobiliare sunt proprietiti de terenuri sau cliditi detinute de proprietar in scopul de a obtine venituri din chiii sau pentru afi detinute in scopul eresterii valoriicapitalului. # Active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale reprezintl acele active corporale folosite in activitatea geologicd de explorare gi prospectare a resurselor minerale, cum ar fi: minereuti, petrol, gaze naturale, etc, Exemple: instalarii pentru foraje de explorare, sdpdituri, etc. ¢ Imobilizarite corporate fn eury de aprosizionare se refer ta imobilizarile cumparate dar pentru care nu s-a finalizat decontarea si plata pand la sfirgitul perioadei. « Imobilizarite corparate in curs de evceutic sunt acele bunuri fizice eare au fost primite dar nu au fost receptionate sau finalizate. Imobilizitile corporale sunt folosite la mai multe circuite economice iat in timpul folositii lor se zac sub forma de uzun fica saw uzura morala. Uznra ficicd se datoreazi folositi tehnice a imobilizatilor in procesele economice sa ca urmare a influienjei factorilor naturali. Uwe moralé se datoreaza inflienei 38progresul tte edna par bunari mail perfommante, cu o producivitate mai’ mare, cu un consum reds de hergie si apare necestatea inlocuiit acestor active. Expresiavaloricd a uzurit se include esalonat in costurile productet executate, servieilor prestate sau ator activitai desfigurate cu aceste imobilzii, sub forma de pottizare, Anortizarea reprezinta alocarea sistematici a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa dura de vied util. Prin exceptie, nu se amortizeazd terenurile f&ré amenajari, imobilizarile comporale in curs de aprovizionare si incurs de executic. Lectura facultativas Mijlouce f Porrivittraditiei contabilitayii romanest imobilizérile corporale cu exceptia terenurilor si amenajavilor de ‘evenuri, formant o grupd distincta numité mijloace fixe, Mijloacele fixe sunt obiecre sau complex de obiecte ‘ce se utlizeazd independent in procesul economic si care indeplinese cunuilativ dowd condi: de valoare (peste limita minim stable de legislagie) $i de duratt (peste un an). Reglementirile contabile mt mai ddejnese in mod explicit aceasta noyiune. Notiunea este menginudt inca in practica contabil ca find legata de valoarea legald $i durata de wilicare, condi stabilite in unele acte normative legislative. De exempt Ordinal MEP nv. 2364 din 15.11.2015 privind docunentele financiar-contabile, prevede folosivea actual a ‘nor documente cum ar fi: Fisa mijlocuui fix, Bon de miscare a mijloacelor fixe, Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale, etc. De asemenea, actul normativ aplicabilprivtor la imobilizdrile corporale se numeste , Catalogu privind clasificarea si curatele normale de funcjionare a mijloacelor fixe”. aprobat prin Hotardrea Guvernului nr. 2139/2004, cu modificarile ulterioare. C. IMOBILIZARI FINANCLARE Imobiliarile finanelare sunt operatit de investire a sumelor 5 temporar disponibile in cumpirarea de acfiuni sau alte titluri de valoare pe termen lung, in scopul obfinerii de venituri financiare si exercitarea unei aus influenfe notabile, Ele se mai numese investifi financiare pe termen lung si 35S prezinta urmatoarea caracteristici: aes © reprezintd sume banesti imobilizate pe termen lung inafara entitatit « veniturile financiare se prezinta sub forma dividendelor sau dobanzilor # muse amortizeaza in funcyie de modalitayile de realizare a imobilizirilor financiare si de natura lor, ele se pot structura in actiuni definute la entitiile afiliate, interese de participare, creanfe imobilizate (fig. 3.8) controlate in comun financiare © Creante imobilizate ‘¢ Alte imobiliziri financiare Fig..8. Clasiicarea imobilizritorfnanciare # Actiunite definute fa entitiqile afiliatc, asoeiate yi controlate in comun reprezinté 0 forma de infiltrare in capitalul altei entititi prin cumpdrarea de actiuni saw alte tiluri de valoare pe termen hung. ‘Cumpérarea unei parti importante din actiunile unei entitati permite obtinerea de avantaje economice prin veniturile financiare incasate, prin controlul sau influienta semnificativa exercitatt asupra entitatil 39respective, Actiunea este 0 hartie de valoare care dt dreptul detindtorului si primeased dupa suma imobilizata a cotd-parie din profit sub formd de dividend. Controful reprezinta capacitatea de a conduce prin politici financiare si cconomice privilegiate entitaile afiliate iar influenta semnificativa este participarea la procesul de luare a deciziilor in activitatea entitatilor ard @ avea dreptul de control. Exemplu: Societatea care detine control! asupra wie’ entititi se numeste societatea mamd, iar societatea asupra cireia se exereié conirolul se numeste filial. Controlul se considera a firealizat dacé se detine mai mult de 50 % din actlunile altei socket # Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de titluri cu venit variabil definute pe o perioadi indelungaté in capitalul social al altor entitayi diferite de entititile afiliate, asociate $i controlate in comun. # Creanfele imobilizate sunt valori date temporar la alte unitati pe 0 perioada indelungaté, mai mare de un an. Ele cuprind: imprumuturi acordate sub forms de ajutoare financiare filialelor, imprumuturi pe termen lung acordate tertilor, dobiinzi de incasat pentru aceste imprumuturi precum si alte creanje imobilizate ¢ Mite imobilizari financiare se referd la depozite bancare pe termen lung, garanjii depuse pentru furnizori de energie si apa, et. Aplicatie: Active imobilicate Enunt, Emitatea “X, dispune de urmdtoarele elemente patrimoniale: terenuri 80.000 lei, cheltuieli de constituire 600 lei, bani in numerar 5.000 lei, mayini si utilaje 70.000 lei, materii prime 40.000 lei, cliidir’ 120.000 lei. creante imobilizate 60.000 lei, mobilier comercial 6.000 lei, active pe termen scurt 35.000 lei, programe informatice 7.000 lei, mijloace de transport 82.000 tei, concesiuni 6.000 Ici, aparaturd birotica 17.000 lei Se cere. a, Selectafi_imobilizirile cu sumele aferente, stabiliji structura si valoarea imobilizérilor totale Rezolvare: Total imobilizitri = terenuri 80.000 + cheltuieli de constituire 600 + masini $i utilaje 70.000 + cladiri 120.000 + creante imobilizate 60.900 + mobilier comercial 6,000 + programe informatice 7.000 + mijloace de transport 82.000 + concesiuni 6.000 + aparaturd biroticé 17.000 = 448.600 tei 4. Selectati imobilizdrile mecorporale cu sumele aferente, stabiliti structura si valoarea totalé imobilizarilor necorporale. Rezolvare: Total imobilizéri necorporale = chettuieli de constituire 600 + programe informatice 7.000 + concesiuni 6.000 = 13.600 lei ¢. Selectayi imobilizarile corporale ex sumele aferente, stabilii structura si valoarea total a imobilizdvilor corporale. Rezolvare: Total imobilt mobilier comercial 6.000 + mijloace de transport 82.000 + aparaturd biroticé 17.000 = dri corporate = teremuri 80.000 + masini si utilaje 70,000 + cladiri 120.000 + 75.000 let. vile financiare cu sumele aferente, stabilifi structura si valoarea totalit a d Selectayi imobili imobilizarilor financiare. Rezolvare: Total imobilizivi financiare = creanye imobilizate 60.000 = 60.000 lei. cayia corelatia cu toralul valoric general ¢. De resolvat: insumagi totalud grupelor de imobilizii si veri al imobilizérilor 40mena PHENOM BOER Schemi recapitulativd ~ ACTIVE IMOBILIZATE A. IMOBILIZARI NECORPORALE B. IMOBILIZARI CORPORALE cau IMOBILIZARE FINANCIARE # Cheltuieli de constit © Chettuieli de dezvol # Coneesiuni © Brevete de inventie * Licenta * Know-how © Marea © Fond comercial © Programe informatice © Active necorporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale * Alte imobiliziri necorporale re Terenuri si amenajiri de terenuri © Constructii + Echipamente tehnologice (mayini, utillaje si instalafii de lucru) © Aparate si instalatii de msurd, control si reglare # Mijloace de transport © Mobilier si aparatura birotica © Active hiologice productive # Inyestitii imobiliare © Active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale © Imobiliziri corporale tn curs de aprovizionare © Imobiliziri corporate in curs de executie # Actiuni definute la entititile afiliate, asociate si controlate in comun © Alte titluri imohilizate © Creanfe imobiACTIVE CIRCULANTE Activele circulante sunt bunuri sau valori economice destinate realizarii unui ciclu de exploatare intr-o perioada mai seurti de un an. Ciclu de exploatare al unei entitatireprezinti perioada de timp dintre achizitionarea activelor circulante si finalizarea acestora sub forma de numerar sau echivalente de numerar. In cadrul fiecdrui ciclu de exptoatare, acestea tree din forma de active fizice (cu confinut material) in cea de creanfe si apoi de disponibilitati banesti. Activele circulante se mai numesc si active curente, aferente perioadei la care ne raportém, privitoare la activitatea curentl, Elementele patrimoniale care fac parte din categoria activelor circulante prezinta urmatoarele caracteristici «participa la un singur circuit economic «sunt deginute, in principal, in scopul tranzactiondirit ‘© riman in unitate pe o perioadé mai mica de un an « isi recupereazé valoarea printr-o singurd participare © isi modifica in permanent forma # se afla intr-o continua miscare valoricd Structura activelor cireulante cuprinde urmitoarele categorii: stocuri, creanfe, investitiifinanciare pe termen scurt, mijloace circulante banesti (fig. 3.9) iy ACTIVE Cartan a C ry Dine ete jie reat seurt Coe Fig 3.9. Clasificarea activelor cirelante FOCURL Stocurile sunt bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute, Stocurile se mai numese active circulante materiale. Dup& natura si modul for de formare stocurile sunt constituite din: materil prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, productia in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri, ambalaje, active biologice de natura stocurilor, produse agricole, stocuri aflate la tert, stocurt tn curs de aprovizionare, (fig3.10). @ Materiile prime constituie substanta principal care compune produsul finit. Exemple: firele pentru objinerea fesdturilor, fesiturile pentru realizarea confecjiilor, pielea pentru obfinerea incéllfdmintei, faina pentru produsele de panificatie, carnea pentru industria alimentara, etc. @ Materialele consumabile participa sau ajuté la procesul de fabricatie fara a se regisi in aceeasi forma in produsul finit. Exemple: drojdia in procesele de panificatie, coloranti in industria textild, apa pentru obtinerea confectiilor, combustibili, piese de schimb, ete.Clasificarea stocuritor » Materii prime © Materiale consumabite hiectelor de invent de © Froducfie in curs de executic © Semifabricate A > ‘sioed © Produse finite © Maru © Ambalaje «© Active biologice dle natura stocurilor © Produse agricole © Stocuri aflate la terti «# Stocuri in curs de aprovizionare Fig.3.10, Clasifcarea stocurilor sate activelor eireudante materiale ¢ Materiale de natura obieetelor de inyentar sunt mijloace de munca, folosite la mai multe cicluri de productie dar care nu indeplinese conditille de a fi incluse in categoria imobiliziilor corporale. Materialele de natura obiectelor de inventar av o valoare mai mica decat limita slabilitt de lege indiferent de durata de folosint& sav cu ‘ duratt de folosinjé mai mic de un an indiferent de valoarea lor. Exemple: uneite, seule, echipamente de protectie, echipamente de lucru, etc. 1 in curs de exceutie (producfia neterminata) este reprezentata de mijloacele economice in curs de transformare si care nu au trecut prin toate fazcle procesului tehnologic, Ea se gaseste in faza intermediara intre materie prima si semifabricat sau intre semifabricat si produsul finit. Exemplu: piese meralice realizate intr-o anumité proportie si nefinalizate. # Semifabrieatele reprezinta acele bunuri care au fost terminate intr-o sectie si uurmeaza si fie prelucrate in continuare in alte sectii ale aceleasi intreprinderi sau pot fi destinate vanzirii in afara intreprinderii. Eremplu: pielea tdbacitdé care twmeazdi sd fie transformana in incdléminte. # Produsele finite sunt bunuri care au pareurs toate fazele procesului tehnologic si sunt depozitate la agentul economic producétor in scopul de a fi vandute, Exempln: : confecti si articole de incééiminte in depozite la fabrica producttoare. © Mirfurile sunt bunuri cumparate in scopul vanzarii sau sunt obfinute din productie proprie. Exemplu: confeetii si articote de incdiltéminte in magazine. # Ambaiajele sunt destinate protejarii produselor fn timpul transportului, depozitarii, vanzisii. Exemple: lac uti, diverse recipiente.etc # Activele biologice de natura stocurilor sunt caracteristice agentilor economici cu specific agricol. Exempl: animale tinere (vifei, purcei, miei, etc), animale ta ingrisat, animale si pasciri penini productie (de land, bland, oud, etc), colonii de albine, culturi agricole pentru cereale, etc « Produsele agricole sunt produsele objimute de la active biologice (productive sau de natura stocurilor). Exemple: lapte, carne, ou, fructe, cereale, miere de alhine, ete. © Stocurile aflaze la tert includ acea categorie de stocuri care sunt trimise temporar terfilor pentru prelucrare, reconditionare, depozitare, etc © Stocuri in curs de aprosizionare se refera la stocuri diverse cumpérate dar pentru care mu s-a finalizat ddecontarea si plata pan la sfarsitul perioade. — _Pottivit ciclului de exploatare a intreprinderi, stocurile se pot grupa astel * stocuri aprovizionate © stocuri in curs de executie * stocuri destinate vanzatii in cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale circuitului economic de aprovizionare-productie-vanzare, in care stocutile igi schimba atdt forma, eit si contimutul material. Astfel, in cazul entititilor produeatoare, in faza de aprovicionare activele circulante initiate sub forma disponibilitatilor binesti_se transforma in active circulate sub forma stocurilor de materii prime si materiale consumabile. in faza de productie stocurile de materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de produse. In faza de vanzare stocurile de produse gi marfuri sunt vandute clienjilor, iar in urma decontatilor cu clienpii se transforma in creanje si apoi iau forma disponibilitigitor binesti. In ciclul de exploatare urmitor, acest traseu se reia, avand loc transformarea stocuritor dinte-0 forma in alta, intr-o stare in alta, samd. B. CREANTE, Creanfa este definité ca fiind o resurs& controlata de intreprindere, ca rezultat al unor evenimente anterioare, din care sunt asteptate beneficii ulterioare pentru intreprindere. Creantele reprezint valorile economice avansate temporar de furizori catre clienti si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Echivalentul valoric poate fi o summa de bani, o lucrare sau un serviciu. Se mai numese si valor! in cuss de decomare sau valori in curs de justificare. in cadrul activelor circulante sunt cuprinse mumai creantele a cBror scadenja este sub wn an. Celelalte creange avansate pe o perioada mai mare de 1 an se numese creanfe imobilizate $i sunt cuprinse la imobilizarile financiare Exemple: # Pentru livrarea unor produse, altor agenti economici urmdnd ca decontarea si plata sa se facd ulterior, echivatentul valoric consté intr-o sum de bani egald cu valoarea mérfurilor viindute # Peniru un avans acordat unui salariat al intreprinderit care se deplaseacé in alte localitate tn vederea participavii la un targ expozitional, echivalentul valoric este suma cheltuielilor efectuate cu deplasarea. Dupi natura lor crean(ele se clasiicd in creante comerciale, creane privind capitalul subscris $i nevésat si alte creanfe (fig3.l1) Clasificarea ereangelor ile # Creante comer B. Creange ~scnartaneannteimenstsman test g-rep sass © Crean(e privind capitalul subseris si nevirsat @ Alte creante Fig.3.11, Clasificarea creanyelor © Creanfele comereiale se referd la creantele rezultate din operatii de vanzBri de produse, servicii lucriti, care au legaturd directa cu obiectul de activitate al entitagii. Ele sunt structurate pe clienti si efecte comerciale de primi. 1. Clientii_reprezint® creante fatd de alti agenti economici, determinate de vanzarea pe credit comercial de bunuri materiale (cu decontare si plata ulterioara). Agentii economici care livreaza bunurile se mumese firrnizori sau expeditori iar cei care primese bunutile (beneficiari) se numese agenfi economici clienfi. Furnizoral are fata de agentul economic client un drept de incasare numita creanfé clienti iar agentul economic client are 0 obligatie de plati fata de furnizori. Creanta comerciald exprimath valoric si 7 ireneraté de acest proces economic, se numeste din punct de vedere contabil, elienti in cadrul acestei Forme de vanzare, decontarea si plata intre furnizor si client intervine ulterior, dupa o perioadda de timp si Be muumeste vanwzare pe credit comercial. (Mentinne: A my se face conficie inre .cliemti” ca yi agent nici $i creanga comercial ,.clienti” din punet de vedere contabil. econom Schematic, relajia intre furnizor si client este prezentati la fig.3.12. FURNIZOR CLIENT Bunuri Livrare de banuri Primirea bunurilor > Bani iis ‘Creanta asupra clientului Obligatie fata de furnizor « E Fig. 312, Schema relayionala furnizor = client Exemplu: Agentul economic Alfa” vinde pe facturd minfuri in valoare de 35.000 lei unui client 4 "Reta" la data de | martie N. ineasarea urmeacd sé aiba loc ta data de 15 martie N. in acest interval de timp, 1-15 martie, intreprinderea furnizoare ,.,lfa” inregistreazd in contabilitate, pe de 0 parte. diminuarea mérfurilor expediate si concomitent, inregistrarea ereanfei-clienti, adicd a sumei de incasat de la agentul economic ,,Beta", in valoare de 35,000 lei. Agentul economic .,Beta” inregistreaza in ‘contabilitate, pe de o parte, primirea méirfurilor si concomitent inregistrarea obligatiei fata de furnizorul “Alfa” in summa dle 35,000 lel. Asifel, agentul economic ,.Alfa (furnizorul) trebuie si incaseze iar agentul economic ,, Beta (clientul) trebuie sa plateascd. Remared. Similar, dupa aceeasi logicd, se interpreteazé evidentierea datoriilor fait de furnizori Categoritle economice client si furnizori suat de semn contrar. Astfl, inregistrare clienti inseamnd crept de creanté (de a incasc), iar inregistrare Furnizori inseamnd datorie (obligatie de a pléni). Ca si elemenie ‘pairinoniale, client fac parte din categoria activelor iar furnizorii din categoria datorillor. 2 ; 2, Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atest& datorii sau creante, in cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii sau cliensii, Ele circula sub diferite denumiri: polite, cambii, instrumente de plata si de credit, Fiind negociabile, ele pot fi cedate, vandute sau transmise. Exemplu: Entitatea @ véndut unui client produse si doreste : confirmarea in seris. a capacitayii de plata a acestuia in acest caz va solicita senmarea de edtve client a unui bilet la ordin (instrument de plata sub forma de q hértie de valoare). In continuare, aceste efecte comerciale pot fi decontate la scadenja la banca, sconrate (decontate inainte de scacenja), wansferate altei entitati cu drept de creantéi sau valorificate la bursa de : vatori j up’ natura lor, efectele comerciale pot fiz # efecte comerciale de primit (cand atest 0 creanta; similar cu clientii) «# efecte comerciale de platit (cand atesta o datorie; similat cu farnizorii) Efectele comerciale de primit sunt asimilate clientilor iar efectele comerciale de plitit sunt milate furnizorilor.© Creanqe privind eapitalut yubyeriy sim reprezinti drepturi de creanti asupra actionarilor sau asociatilor care au subscris la capitalul social si care nu au varsat integral contributia la care s-au angajat. 4 Aite ereante cuprind drepturile entitajii rezultate din alte relatii de decontare: decontiri din operat de participagii, sume de incasat de la bugetul statului privind impozite si taxe, pagube de recuperat, debitori (creanje din alte operagii cu teri, din afara intreprinderi), ete. C.INVESTITH FINANCIARE PE TERMEN SCL Sumele aflate remporar la agentul economic pot fi mobifizate prin transformarea lor in valori financiare care au cel mai ridicat grad de lichiditate adica de rransformare in bani. Investifiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament sub Forma de hartii de valoare (actiuni, obligatiuni, etc) care se cumparai cu scopul de a obtine prin vanzare wn cdstig imediat sau pe termen scurt. Din categoria investifilor pe termen scurt fac parte: «© acfiuni detinute la entititile afiliate in scopul tranzacfioniri + obligatiuni emise si riscumparate « obligafiuni cumparate in scopul trazactionarii « alte investitii financiare pe termen scurt Exemplu: Se cumparé 2.500 de obligatiuni la preful unitar de 1 leu. Uherior, dupa trei luni se revand cu pretul de 1,40 lev/bucatd. Din aceaste aceastd tranzacjie se obtine un céstig din diferenta intre prejul de vanzare si cel de cumparare, la nivelul valorie de 1.000 lei (2.500 acyiuni x 0,40 lei). Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate care se achizitioneaza cu intentia de a fi tranzactionate pe o perioada de peste 1 an iar titlurile de plasament sunt achizionate pe o perioada scurta, sub 1 an. D. MULOACE CIRCUL ANTE BANESTI Pe parcursul circuitului economic, mijloacele circulante tree din faza materiala in faza de creante si apoi in faza de mijloace circulante binesti. Aproape toate operatiunile economice dintr-o entitate referitoare la aprovizionare, vinzare, obliga(ii fafi de bugetul statului privind impozite si taxe, obligatii faya de diversi cre stitufii bancare, determina folosirea de operatiuni bamesti. Fiecate entitate este obligatl si isi deschid un cont Ja banca prin care banca efectueazi pentru agentul economic operatii de incasati si plafi. O parte mai mica din operatiile economico-financiare, se pot efectua si in numerar prin casieria emtitati Dupa forma lor, mijloacele banesti pot fi: «# Lichiditai monetare reprezentate de mijloacele binesti efective pe care le detine 0 entitate: numerar i disponibilitifi banesti in conturi de la banca, * Echivalemte de numerar sub forma de hartii de valoare care sunt convertibile imediat in bani valori de incasat, alte valori de trezoreri. Evidenta operatiilor banesti se poate fine in monedé narionalé pentru tranzaetii interne sau in valuta pentru tranzactii economice externe. Potrivit Legii contabilitatii nr.81/1991, contabilitatea se tine in limba roménd si in moneda national. Contabilitatea operativnilor efectuate in valuta se gine atat ‘moneda nationalé, cat si in valuta, Moneda nagionald este leu! cu subdiviziunile sale bani. Prin valuad se intelege orice alti moneda decat leul. Exemple de unitai monetare tip valuta: euro, lira stertind, franc elventian, dolar american, dolar canadian, dolar australian, coroana suedezé, coroana norvegiand, 46corona dane=a, ven japones, forint Ungaria, sot Polonia, coroand Cehia. rubla ruseasca, leva Bulgaria, ete. Dupé natura lor si modul de tranzactionare, principalele categorié de mijloace baesti sunt: bart in mmerar, disponibilitayibéinesti fn conturi bancare, valori de ineasat $i alte valort de srezorerie (fig3.13) * Bani in numerar Mijtoace © Disponibilitafi binegti in conturi hancare civeulante | © Valori de incasat banesti # Alte valori de trezoreric Fig.3.13, Clasificarea mijloacelor circulante banestt @ Bani in numerar numiti si bani ,cash’, folosifi pentru operatiile y .xisi deculate prin casieria entitajii pentru plata salariilor, a avansurilor pentru achizifi, a avansurilor de deplasare, ete. Aceste operafii se mai numese si operatii cu mmerar, Evidenfa numerarului se yine fn fe sau in val ¢ Disponibilititi banesti in conturi bancare numigi si bani scriptural”, folosiji pentru operatii de incastri sau plati privitoare la Jncasarea clientilor, plata furnizorilor, plata obligatiilor cAtre buget, etc. ‘Aceste operafii se mai numese si operafii ffrd numerar. Banca transfera sumele din contul de disponibilitayi al unitdtit plititoare in contul de disponibilitgi al unitdji incasatoare (beneficiare). Operatiie fri numerar se tai mumese si operatii, prin virament saw decont banear. Evidenta disponibilitatilor din conturi bancare se jine in dei sou in valu Operatiile fire numerar se mai pot efectua prin intermediul cardurilor. Un card este o cartela din material plastic, cu un format si dimensiuni standard, deo structura special. Ele au inglobate in banda magnetica sau in informafii standardizate, securizate. Aceste informatii sunt decodificate pentru realizarea tranzactiei cu ajutorul unor dispozitive speciale. Operatiile prin carduri se folosec pentru accesul la conturile bancare, plata salarilor. plata mirfurior si serviciilor la diferite magazine, obfinerea de numerar la ghiscele ‘inci sau de la distribuitoare automate de numerar, plata unor furnizor, ete. @ Valorile de incasat cuprind havnii de vatoare sub forma cecurilor, primite de la cliengi si care ‘urmeazi si fie incasate. Ele se pot transforma in lichidtayi blinestiintr-un termen foarte scurt. @ \lie valor de trezorerie sub forma de hartit de valoare pistrate in casieria unittii si decontate pentru salariaii firmei. Valorile de trezorerie se pot prezenta sub forma de timbre fiscale $i postale, bilete st tichete de calatorie, bilete de tratament si odihnd,tichete de masa si bonuri valorice, ete LLIN AVANS Ht CHELTL La sfagitul exercitiului se determin’ unele operatii economice care trebuie reflectate temporar in contabilitate datorita delimitarii exercitiului curent de alte exercitii (perioade) la care se referd uncle active, Asemenea operafii poarti denumirea de regularizari iar activele aferente se numesc active de regularizare. Din aceastl categorie fac parte i cheltuelile in avans aferente sumelor pltite in exercitul financiar curent dar se referd la un exercitin financiar ulterior. Exemple: chiria platité anticipat de um 97agent economic in perioada curenta si care se referd la perioada urmétoare, abonamentele Ia diverse publicafit achitate aniicipar, etc. Activele se mai pot clasifica dupa perioada de timp la care se refera in active curente si active necurente (fig.3.14). Activele curente sunt cele care participa la activitatea de exploatare, find detinute pe o perioadii scurta si asteptind si fie realizate fitr-un an de cile. Din categoria lor fac parte activele circulante si cheltuielile in avans. Activele nccurente sunt imobilizdrile destinate a fi utilizate in mod continu $i sunt definute in cadrul entititii pe o perioadaé mai mare de un an. Norah Ao} yer ni Gaus pean Fig. 3.14. Claificaren aetivelor hyp pevioade ce mp Aplicatie : Active circulante Enung: Enitatea “Y, dispune de urmdtoarete elemente patrimoniate: materii prime 50,000 lei, echipamente tehnologice 80.000 lei, client 30,000 tei, produse finite 60,000 lei, autocamion 40.000 lei, bani in cont la banca 450,000 lei, minfuri 85,000 lei, stluri de plasament 7.000 lei, frnizori 30,000 lei, semifabricate 20,000 lei, cecuri de iucasat 4.000 lei, bani in numerar 5.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 3,000 lei, ambalaje 2.000 lei, efecte comerciale de primit 15.000 lei, programe informatice 4.000 lei, aparatura biroticé 3.000 lei, efecte comerciale de platit 18.000 lei, cheltueli de constituire 2.000 lei, materiale consumabile 7.000 lei, timbre postale 300 lei Se cere: a. Selectaji activele circulante cu sumele aferente, stabiliti structura gi totalul valoric al activelor circulante. Rezolvare: Total active circulante = materi prime 50.000 + clienti 30.000 + produse finite 60.000 + + bani in cont la bancdé 450.000 + marfuri 85.000 + titluri de plasament 7.000 + semifabricate 20.000 + cecuri de incasat 4.000 + bani in numerar 5.000 + materiale de natura obiectelor de inventar 3.000 + ambalaje 2.000 + efecte comerciale de primit 15.000 + materiale consumabile 7.900 + timbre postale 300 lei = 738,300 lei », Selectati stocurile cu sumele aferente, stabilifi structura si totalul vatorie al stocurilor Rezolvare: Total stocuri = materi prime 50.000 + produse finite 60.000 + médrfieri 85.000 + ‘semifabricate 20,000 + materiale de natura obiectelor de inventar 3.000 + ambalaje 2.000 + materiale consumabile 7,000 = 227.000 lei. @ Selectafi creanfele cu sumele aferente, stabiliti structura si totalul valoric al creangelor. Rezolvare: Total creanje = clienti 30.000 + efecte comerciale de primit 15.000 = 45,000 lei 4 Selectayi investitile financiare pe termen scurt cu sumele aferente, stabilifi structura si totalul valoric al investitiilor financiare pe fermen scurt. Rezolvare: Total investifii financiare pe termen scurt = titluri de plasament 7.000 = 7.000 lei 2. Selectati mijloacele circulante banesti cu sumele aferente, stabilifi structura si totalul valoric al activelor circulanie banesti Rezolvare: Totai mijloace cireulante banesti = bani in cont la hancé 450.000 + cecuri de incasat 4.000 + bani in numerar 5.000 + timbre postale 300 = 459,300 let ff De rezolvat: Insumati toate grupele de active circulame si verificati corelayia cw toralul activelor circulante. 48m<-4aPp maZzrranar-a Schema recapitulativa - ACTIVE CIRCULANTE A TOCURI B. CREANTE Cc INVESTITIL FINANCIARE PE TERMEN SCURT D. MIJLOACE CIRCULANTE BANESTI @ Materii prime © Materiale consumabile ® Materiale de natura obiectelor de inventar 2 Produetie in curs de exeeusie Semifabricate © Produse finite © Mirfuri © Ambalaje «@ Active biologice de natura stocurilor # Produse agricole ¢ Stocuri aflate la teri ¢ Stocuri in curs de aprovizionare © Creange comerciale (client, efecte de primit) ¢ Creante privind capitalul subscris si mevarsat © Alte creante ¢ Actiuni detinute la entitagile afiliate in scopul tranzactionarii ¢ Obligatiuni emise si rascumpirate © Obligafiuni cumparate in seopul tranzactionait Alte investitii financiare pe termen scurt nerar itati banesti in conturi baneare a. Baniin d. Alte valori de trezorerie 493.3. STRUCTURE PATRIMONIALE DE PASIV Structurile patrimoniale de pasiy arati sursele de finan{are ale bunurilor economice. Dupi natura lor, provenienta si termenul de decontare, se impatt in patru mati categorti: datorii, provizioane, venitui in avans, capital si rezerve (fig.3.15). Natura economicd araté felul si structura elementelor patrimoniale de pasiv, provenienfa arati sursa din care provine elementul pattimonial iar termenud de decontare sau exigibilitatea arat& termenul la care 0 datorie va fi achitati. Aceste oriterii sunt criterii bilangiere pentru ci determind aranjarea structurilor patrimoniale de pasiv in bilan, Structurile patrimoniale de pasiv mai poarti denumirea de elemente de pasiv. Termenul de pasive este folosit pentra datorii. Bien PAWTNV CONIA ay i ie IV Rrmio te DEWEO IE PROVIZIOANE PEW CAPITAL SI REZERVE. Fig. 3.15. Clasifcarea structurilor patrimoniale de pasty 1. DATORIL Datoriile reprezinti sumele sau valorile economice pe care entitatea urmeaza si le pliteascd sau si le restituie. Ele sunt generate de evenimente anterioare prin care agentul economic a primit bunuri materiale pe care urmeazi sa le pliteascd sau are obligafii banesti fata de bugetul statului, banci sau alti creditori pe care urmeaza s& le achite. Prin plata lor ulterioard, datorille formeaza resurse strdine, atrase temporar si folosite temporar de c&tre firma in finantarea activitaqii sale. Aceste resurse sunt generate de intervalul de timp dintre momentul aparigiei datoriei (obligatiel) si momentul stingerii datoriei (plaii obligayiei). Exemplu: Achizitia de bunuri sau uilizarea serviciilor de la furnizori la care nu s-a facut plata imediata Gi ulterior, da nastere unor datorit comerciale iar primirea unui credit de ta banca determind 0 obligayie ulterioard de rambursare a creditului. Stingerea obligatiilor se poate face prin: « plata din disponibilitti banesti « iransferul (schimbul) altor active « prestarea de servicii (In compensare) * inlocuirea respectivei obligatii cu o alté obligatie Datoriile trebuiese platite, restituite sau rambursate la un anumit temen numit seadenya. in fanetie de scadenja stabilita (vezi fig.3.16), datoriile se impart in darorié pe termen scurt (datorii curente sau datorii sub un an) i datorit pe permen lung (datorii necurente sau datorii peste un an), Clasificarca datorilor dup’ scadenté permite aprecierea gradului de solvabilirareirmei, care inseamni capacitatea de a-si respecta gi achita angajamentele de plat asumate.Dye rontte pri ost eects termon tung Fig.3.16. Clasificarea datoriilor dupa scadenya Potrivit destinafiet Jor, datoriile cuprind urmatoarele struct: datorii financiare, datorti comerciale datorii fiscale, datorii salariale, datorit sociale, datorii faja de actionari sau asocialti, datorii fati de credivori diversi (fig.3.17). DO fo b KX Conan) |e peta Datorii pany ‘acfionari de ereditori ee fiscale ann Se Fig 3.17. Clasificarea datoriitor dupa destinatie A. Datorii finaneiare Datoriile financiare reprezintd obligafii de plata pentra valori binesti primite de la obligatari sau institutii de credit si care trebuiesc restituite la un termen dat. Datoriile financiare se pot constivui din imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si credite bancare (fig.3.18) r finaneiare Clasificarea dator ¢ imprumuturi din emisiunea de obligatiuni A. Datori financiare is © Credite bancare Fig.3.18. Clasificarea datoriilor financiare + imprumuturile din emisiunea de obligatiuni sunt reprezentate de fmprumuturi objinute de agentul ‘economic prin emisiunea de hartii de valoare numite obligatiuni. Obfigariuile sunt hartii de valoare care ‘aduc definitorului pentru suma dat cu imprumut, venituri sub forma de dobdnzi. Agentii economic pot obtine asemenea imprumuturi prin intermediul bursei de valor ‘imprumuturile din emisiunea de obligatiani sunt denumite gi imprumuturi obligatare, pe termen lung si sunt contractate numai de catre sl Ys =societitile pe actiuni (sovietitile de capitaluri). Aceste imprumuturi sunt divizate in fivejiuni de mfrimi egale pentru care se editeaza obligatiunile. © Creditele baneare sunt contractate de citre agentii economici de la banei pentru o perivadds data si pentru care se pliteste dobiind. Creditele se restituie la scuddenti. Scopul solicitarii creditelor este acopetitea unot necesitafi financiare temporare ale entitafii. In funefie de perioada pentru care sunt acordate, ele pot fi pe fermen scurt (sub un an) si pe fermen hing (peste un an). B. Datorii comerciale Datoriile comerciale se formea7 din sumele de pletit de cétre agentul economic pentru buanurtle aprovisionate de la furnizori. Aceste datorii apar in intervalul de timp de la contractarea datoriei (si care coincide eu momentul primirii bunurilor) pand la plata ei ulterioara. In raport de modalitatea de stabilire a obligatiei de plata, datoriile comerciale se compun din elementele de pasiv furnizori si efecte de pléitit (fig.3.19). lor comerciale Clasificarea dator B. Datorit ¢ Furnizori comerciale 7 # Efeete de platit Fig.3.19. Clasificarea datoriilor comerciate ‘© Furnizorii cuprind expresia valoriea a datoriilor din aprovizionarea eu stocuri si imobilizdri. Se inregistreaza datorile entitiii fata de fumizorii de la care s-a eprovizionat print-o relatie de credit comercial care plata se face pe bazi de instrumente de decontare obisnuite, conform contractului ineheiat intre entitate si surnizor. Exempla: Entitatea Alfa" se aprovizioneaza in data de | VItI exercitiul N, de la agentul economic Beta cu materit prime in valoare de 35.000 lei, pe care le va achita in data de 31 VI exercitinl N. fn perioada 1-30 VII N, agentul economic ,,Alfa” inregistreacé obligatia de plata fata de furnizorul , Beta’ Obligatia seu catorier cuprinde dows momente: 1) angajarea obligatiet in data de 1 Vill N: 2) stingerea obligatie’ sou datoriei prin plata furnizorulai in data de 31 VEN. Categoria patrimoniala de fumizori este opusd categoriei de clienti, Furnizori inseamna obligatie de plata (suri de plat) iar clienti inseamna crean(a de ineasat (sumé de primit, de ineasat) « Efectele de platit evidentiaza datoriile pe eredit comercial, a ciror stingere se face pe baz’ documente specifice numite efecte comerciale (bilet la ordin, cev, cambie). Mecanismal contabilizar efectelor de plata este similar cu cel al furnizorilor, diferenfa fiind tipul de documente pe baza cirora se face decontarea datoriei. Atat fumnizorii cat si efectele de platit reprezint& o obligatie de plata privitoare la achizitii de bunuri, servieii luerati, ete. Categoria patrimoniala de efecte de platit este opus categoriei de efecte de primit. Efecte de plait inseamna obligatie de plats (sum de plata), similar furnizorilor iar efecte de primit inscamnd creanfi de Jneasat(suma de primis, de incasat), similar clientior C. Datorii fiseale Datoriile fiscale reprezinta cacoriile entitsti din impozite si taxe edtre bugerul statului. Aceste datorii sunt stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei economico-financiare aplicabile. Dat fiscale se refera diferite categorif de impozite si taxe: impozit pe profit, taxa pe valoarea addugard (TVA), ,impasit pe venituri de natura salavilor, precum $i alte impozite si taxe (fig.3.20).sb carea datoriilor fiseale Clasi © Impozit pe profit © Taxa pe valoarea addugata (TVA) oA # Impozit pe venituri de natura salaritlor « Alte impozite si tave Fig 3.20. Clasificarea datortitor fiscate «# Impozitul pe profit este datorat de agentii economici la bugetul de stat pentru profitul realizar. n aplicarea unei cote unice asupra bazei de impocitare. Baza de impozitare este calculata fiscal, care este determinat pe baza rezultatului contabil al exerciiului realizeaca profit la sféirgitul perioadei. Baza de impozitare este Se determind pri prin stabilirea rezultatului Exemplu: Agentul economic ..Gama” Galeuata la nivelul valorie de 35.480 lei, Impozitul pe profit (1 p) datorat la bugetul de stat se calcule prin aplicarea cotel unice de 16 % asupra rezultatul fiscal sau baza de impezitare (B i), dupa formula decalcul: 1p = Bix 16 % = 35.480.x 16 % = 5.677 lei ‘e Taxa pe valoarea addugata (TVA) este un impozit general de consum datorat bugetului de stat, care se stabileste asupra operatiunilor transferul proprietafii bumurilor si se aplic& asupra valorit dadingate la fiecare stadiu al circuitului economic. in prineipiu, valoarea adéiygata (VA) se stabileste prin ddeterminarea valorii care se adauga la valoarea de aprovizionare si se obtine valoarea la vanzare. Pe aceasta diferenta (valoare adaugatt), agentul economic calculeazé si stabileste taxa pe valoarea adiugard de plata (TVA de plata) pe care 0 datoreaza bugetului de stat Se calculeaza prin aplicarea unei core (procent) asupra unci baze de calcul. Coform legislatiei actuale cotele pot fi de 5%, 9 %, 20 %. In practica economica, mecanisml de calcul a TVA datoraté de fiecare agent economic este =“T Yo A deosebit de complex si presupune determinarea mai multor informayii —_, contabile. in general, TVA de plata (datorata) se stabileste ca si diferenid intre TVA colectata si TVA deductibil’. TVA colectata (aferenta vanzarilor) se incaseazi de la clienti odat cu incasarea facturilor sau numerarului din vinziri si TVA deductibila (aferenta aprovizionaritor) se plateste furnizorilor odati cu plata facturilor din aprovizionare. Aplicatii TVA in rezolvarea aplicatiei, vom folosi 2 modele de calcul, modelul teoretic si modelul practic. Cota folosité pentru calcul este cota standard de TVA 20%. @. Modelul teoretic este wm model de principin wtl pune in evidenta stabilirea valorii addugate pentru fiecare element pairimonial aprov didactic de calcul, valoarea adéugati (VA) este echivalenté cu diferenta dintre prequl say valoarea vanzdrilor (pv) si prep saw valoarea cumpérarilor (pc) VA = py—pe cota x VA = cota x (pv pe) Presupunem ci agentul economic’. Omega” se gproviioneacd cu diverse bunuri materiale in valoare de 340,000 lei pe care le vinde si realizeaza vaincdri in valoare de 470.000 lei. Efectuati calculi TVA datoraté, folosind modelul teoretic de calcul. pentru infelegerea mecanismurlui de calcul, care ‘ionatt. Ca yi model =Rezolvare: VA = py — pe = 470.000 — 340.000 = 130.000 fei TVA de plata = cota x VA = 20 %x 130.000 = 26.000 lei san TVA de platés = cota » {pv ~ pe) = 20% (470.000 - 340.000) = 20% x 130.000 = 26.000 lei 4. Modelul practic este un model efectiv cle calcul folosit de agentii economic’ pentru determinarea obligariet de platé. a TVA. In general. TVA de plata se caletleacé ca si dferenté intre TVA aferemé vincdrilor muita TVA colectata si TVA aferent aprovisiondrilor munité TVA deductibilé. Pe baza relatiei de calcul din ‘modell teoretie deducem: TVA de plata = cota x (pv—pe) = (cota x pv) - (cota x pe) Unde: cota x pv = TVA coleetatai iar cota x po = TVA deductibila 20 Rezulté: TVA de plata = TVA colectatat— TVA deductibile 5 9 « Folosind aceleasi date din enuntul de la modelul teoretic anterior, vor efeetna calewlatia dupdt modelul practic: TVA colectaté = coterx pv = 20% x 470.000 = 94. 000 lei TVA dedhctibild = cota x pe = 20% x 340.000 = 68.000 lei TVA de plata = TVA colectatii— TVA dedeibild TVA de plata = 94.000 — 68.000 = 26,000 lei Conelucie: S-a ajuns la acelasi rezultat, TVA de plati este de 2 din punet de vedere didactic pentru verificarea catculeto. 76.000 lei. Modeled teoretie se foloseste nmunai ‘© Accizele sunt 0 forma speciali a taxelor de consumatie platité de agentii economici care comercializeaz sau importa produse cu o cerere mare si neelasticd. Exemple: alcool, cafea, produse de ‘tutun, benzind, motoring, produsele de lux, etc. Accizele reprezint’ o datorie catre bugetul de stat ‘© Impozitul pe ven de natura salariilor este 0 datorie a entitigii de a plati cite bugetul de stat impozitul aferent salariilor, refinut de la angajafii sai odata cu plata drepturilor salariale, in mod direct impozitul pe salatii este o obligatie a salariagilor de a datora impozit dupa salariile primite, ins agentul economic are obligatia indirect’ de a refine pe statul de plati de la salariagi acest impozit, pe care il plateste apoi bugetului de stat. «© Alte impozite si taxe se refera al obligatiile agentului economic pentru plata la bugetele locale a impozitelor pe cl&iri, terenuri, mijloace de transport, etc. D. Datorit salariale Datoriile salariale sunt reprezentate de datoriile agentului economic faté de salariayi pentru plata salarile aferente muncii prestate de acestia in firma, De reguld, salariile se platesc lunar sau chenzinal. E, Dato sociale Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului economic fat de bugetul asiguratilor sociale de stat, calculate asupra salarilor (fig.3.21) Aceste datorii se ealewleaza prin aplicarea unor procente asupra bazei de caleul din salatii. Datoriile sociale se impart in dous categorii g’ obligatii ale angajatorilor (obligatii patronale) si obligatii ale angajatilor (obligatit salariale). Obligariile angajatoritor sunt: contribugia unitaqli w la asiguravile sociale (CAS), comtribupia unitati la fondul de somaj (fond somaj), contribujia angajatorului pentru asigurarite soctate de sanduate (CASS), precum si ale datorii sociale. Obligate angajatilor sunt: contributia personatului la axigurdrile sociale (CAS individual), contribugia personalului la fondul de somaj (fond somaj individual), contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sindtate (CASS individual), Desi obligagiile angajatilor sunt in mod direct 4 .datoritindividuate ale salaiaitor fat de bugetul de stat, agentul economic refine pe staul de plata aveste la bugetul de stat, sume pe care in mod indirect le plateste apoi Chasificaren dutoriitor sociale © contributia unitaqi a asiguranite sociale (CAS) * contribuia unitaqii la fondu de gomaj (Fond soma) © contributia ang. urdirile sociale de sanfcate (CASS) @ alte datorii sociale jatorului pentru sia personalulut ia asigurarile sociale (CAS individual) i © contributia personalului fa fondul de somaj (Fond gomaj individual} angajagilor | ¢ contribusia angajajilor pentru asigurdrile sociale de sdnitate (CASS individual) Fig.3.21. Clasificarea datoritor sociale F. Datoriile faja de aetionari sau asociati se referd la capital de rambursat, dividende de plata ete. G. Datorii fapl de creditori div ersi cuprind alte datorti diverse fayl de teri, din afara tntreprinderi, cum ar ficele privind achizitionarea titlurilor de plasament, sume incasate si necuvenite ete. Aplicatie : Dutorii Enun{ : Eniitatea “Epsilon, dispune de urmatoarele elemente patrimoniale: furnizor! 60,000 lei, mafuri 40.000 tei, clienyi 30.000 tei, imprumuturi pe termen hung acordate tertilor 85.000 lei, efecte comerciale de platit 40.000 lei, bani tn cont ta bancéi 450,000 lei. imprumuturi din emisinnea de obligatium 75.000 {ei credite bancare 150.000 lei, cecuri de incasat 4.000 lei, bani in nunerar 5.000 lei, impozit pe profit 28,000 lei, efecte comerciale de primit 15.000 lei, accize 40.000 lei, impozit pe salarit 37.000 lek, TVA ce platd 52.000 lei, impozit pe cladiri 3.000 lei. titturi de plasament 18,000 lei, impozit pe mijloace de wansport 2.000 lei, salarii de plenit 240,000 lei, CAS angajator 25.000 lei. CASS angajayi 8.000 lei, contribusia unitatit la fondul de yomaj 5.000 lei, licente 40,000 tei Se cere. a, Selectafi toate datoriile cu sumele aferente, stabiliti structura gi totalul valorie al davortilor Rezolvare: Total datorit = furnizori 60.000 + efecte comerciale de plait 40.000 + imprumunri din emisiunea de obligatinni 75.000 + credite bancare 150.000 + impozit pe profit 28,000 + accize 40.000 = imposit pe salarii 37.000 + TVA de plard 52.000 + impazit pe elduiri 3.000 + impozit pe mijloace de ‘mansport 2.000 + salarii de plate 240.000 + CAS angajator 25.000 + CASS angajati & 000 + con tbuyia unite la foneiul de soma; 5.000 = 763.000 lei ', Selectati datoriile financiare cu sumele aferente, stabiliti structura $i totalul valoric al datoriilor Jinanciare. imprumuturi din emisiumea de obligatiuni 75.000 + eredite bancare & Selectaqi datoriile comerciale cu sumele aferemte, stabiliti structura si totalul valoric al detoriitor comerciale, Rezolvare: Total datorit comerciale= furnizori 60.000 + efecte de phitit 40.000 = 100.000 lei & Selectagi datoriile fiscale cu sumele aferente, stabiliti structura gi totalul valoric al datoriilor fiscale. Rezolvare: Total datorii fiscale = impozit pe profit 28.000 + accize 40.000 + impocit pe salarii 37.000 + TVA de platé $2.000 + impozit pe cladivi 3.000 + imposit pe mijlouce de transport 2.000 = 162.000 lei & Selectati datoriile salariale cu sumele afereme, stabilifi structura si toralul valoric al datoriitor salariale 35Aecobvares Total dort satariale = salar de platy 240,000 = 240,000 kei J, Selectatidatovite sociale ew sumele afereme, stabil. structuse 4p ‘otalul valoric al datoriilor sociale Rexolvare: Total dasorit sociale = CAS angajaror 25.000) « CASS cangajati 8.000 + conwibutia unit fa fonclul de somaj 5.000 = 38.000 lei & De resolvat: fnsumeyi toate categoriile de datorii si vevificati corelatia en totalul general al dutoriitor, h. De revolvat: fn lista clememtelor din cmnmtul aplicatie’ sunt elemente care mu fae Parte din categoria datoritor, Precicati pentru fiecare element in parte. categoria patrimoniala careia ti apartine Il, PROVIZIOANE in virtutea prineipiutui Prudenfei, contabilitatea trebuie st evite riscul transferarii in vitor a riscurilor si incertitudinilor perivadei curente. De aceea Provizioanele constituie rezerve (provisii) create in Seopul acopert unor pierderi probabil, posible sau. incon activitatea emtitaqii, Principalele categorii de provizioane sunt: provizioane pentru Mtigii cu alte firme, pentru garanii acordate clientilor, pentru vestructurarea tntreprinderii, pentru pensii, pentru ‘impozite, ete Exemple, a. Din cauca neincasivii fa termen a inoy Jacturi de la un client, entitatea .X" se afta in litigiu (neintelegere) eu acel client, Clientul intrind in faliment, creanja devine astfel incerté. Ca misura de brecaijie, entitatea va proceda la crearea unui provizion pentru litigit care, la apavitia riscului, sa acopere pierderea probabil. b. Enitatea .¥” cu obicer de activitate producerea de aparate clectrocasnice, constituie provizioune in vederea acordarit se garanit in perioada de service pentru produsele sale care vor avea defectiuni probabile de reparat. Ti. VENITURI iN AVANS unei perioade de tinp ulterioare, vanzévi cu plata in rene, ete. | i sibventile pentru investi. Acestea se concretizeaza in sume prinive ce titlu gratuit, nerambursabile gi nepurtatoare de dobanda, destinate s@ acopere unele cheltuieli pentru procurarea de imobil vee Gee stat sau de la Inteprindei private interesate, pentru oearee dene Jocuri de munca, pentru unele m IV. CAPITAL SIREZERVE Capitalul reprezinta expresia biineasca a valorilor economice investite pentru producerea de noi valori economice in scopul de a obfine profit, Capitaul are un caracter stabi in sensul c8 asigurd finantarea activitiii agentului economic pe o Perioada mai mare de un an. Capitalul se formeas ‘modified prin eresterea sau diminuarea tui pe parcursul desfisurcrii activ existentei unitagi apitalul si rezervele formeazt capitaluile propri ale entitatit. conform conceptului financiar de capital. in conformitate cu acest Concept. capitalul este sinonim cu acrivele nete sau cu capitalurile proprii ale entitagi. i, dupa deducerea tuturor datoriilor, Capitalul propriu se compune din urmatoarele Structuri: Capital. recerve din reevaluare, rezerve, actiuni proprit re hatul exercitiulu recultatul reportat, (fig.3.22)Structura capitaluritor proprii A. Capital social B. Prime de capital Capitaluri | C. Rezerve dia reevatuare proprii D. Rezerve E. Actiuni proprii Rezultatul exerciti G. Rezultatul reportat ig. 3.22. Strnetura captaturitor proprii Lai Capitalurite proprii se determina prin insumarea algebried, cu plus sau cu minus, in funetie de valoarea lor matematica, a elementelor care i] compun (fig.3.23). Tabel calcul capitaluri proprit CAPITALURI PROPRIL Structuri eapitaluri proprii Semaul algebric Capital social z Prime de capitad = " Rezerve din reevaluare 7 Rezerve + Actiuni propri exstente z Clstguri legate de vinzarea sau anularea + Actiunl proprit instrumentelor de capitaluripropril Pierder’ legate de emiterea, riseumpararca, vanzarea, cedarea cu ttlu gratuit sau = anularea instrumentelor de capitaluri proprii Profit curent ry Revultatul exercitiului | yerdere eurenta = (curent) Repartizarea proftlai = Rezultatul reportat | Profit nerepartizat + (anterior) Pierderea nencoperita : Fig.3.23. Tabel caleul capitaluri proprit A. Capital social Capitalul social este format din aporturile aduse de actionari sau asociayi pentru constituirea si dezvoltarea entitigii, Ei primese dupa valoarea investita in capital o coti-parte din profitul entitatii numit dividend. Capitalul social are un caracter avansabil si exprimi finantarea unititii din aporturile in bani si natura ale proprietarilor. Se constituic la fnfiinfarea socierayit, tind 0 conditie a existenfei si function’rii acesteia. Pe parcursul desfigurarii activitatii agentului economic, capitalul social poate cresfe sau se poate micgora in fanctie de necesitii. La entitiqile individuale constituirea capitalului are loc pe calea aportulué personal al unui singur proprictar iar capitatul se numeste 5Capital individuel, La entitatile societare sau societayile comerciale aportul in numerar sau in naturt Gmobilizie, stocuri ete) se realizeaza de mai multi acjionari sau asociat iar capitalul se mumeste cupid social. (Mentiune: Termenul de social” se refer la mai multe persoane impreund) In evidenta contabila, capitalul social se diferentiaza in: * capital subscris, orrnat din eapitalul angajat, promis pentru constituirea societatii de eatre actionari sau asaciagi * capital subscris vérsat, earea fost adus efectiv (xportat), pus la dispoziia entitajii de citre actionati sau asociati * capital subseris nevérsat, nedepus de catre actionati sau asociafi. conform angajamentului asumat {a inftinjarea societaii si caleulat ca si diferentaintre capitalul subseris si capitalul subscris varsat, In Tunetie de tipal juridie de societate. capitalul social este impart in acrinni la societtile de capitaluri si in pai sociale la societatile de persoane. Aceste fractiuni de capital, hartii de valoare, valoare inserisd pe ele, numita valoare nominal (VN) si care di posibilitatea evaluaricapitalulu s al entiaqii asthe Numir de actiuni x Valoare nominal: (VN) * Capital social sau * Capital sovial = Numar de parti sociale x Valoare nominal (VN) plicatia nr.1. Capital social 1. Enung: La entitatea , A” societate pe actiumi (SA). se constituie capital social prin subserirea de la mai ‘nuulf actionari a 24.000 de actiuni cu valoarea nominalé a wiei actinni de 5 lei Se cere: Caleuleti valoarea total a capitalulvi social, Recolvare: Capitalul social = Numér de actiuni x VN = 24.000 actiuni x 5 lei = 120,000 lei. 2, Enunj: La entitatea ,.B ” societate cu raspundere limita (SRL), se constituie capital social prin subscrirea de la 8 asociati a 400 de pairti sociale cu valoarea nominalé a unei parti sociale de 10 let Se cere: Catewlati valoarea totala a capitalului social Recolvare: Capitalul social = Numar de parti sociale x VN = 400 parti social x 10 lei=4,000 tei Prin vanzarea-cumplrarea titlurilor ta bursa (acyiuni sau parfi sociale) acestea capatd si 0 alta valoare in funotie de cererea si oferta pe piata financiara, numita valoare real sau cofapie. La stabliren capitalurilor propri, capitalul social se insumeasd algebric cu semmul plus (vezi fig3.23 Tabel caleul capital propriu), Capitalul social subscris prin actele de consttuite se mai numeste si capital proprive nowinalizar Capital acumulat io continuare de cdtre enttate ca urmare a une activitai profitable, se mai numeste capital propri nenominalizar si se formeazi din prime «le cupital. rezerve din reevaluare. reserne aactiun proprii. rezultatul exereifiulu, rezultatul reportat. B, Prime dle capital Primele de capital sunt determinate de operatiunile de creytere a capitalului prin noi aportuti sau Brin fuziuni. Primele de capital se clasiied in: prime de emisiune, prime de fucimeldivizare, prime de aport, prime de conversie a obligayiunitor in aetiunt, Prin eresterea capitaluli, preful noilornctiun este ‘mai mare decat valoarea lor nominali iar diferenta dintre ele se numeste primi de emisiime. La sabilires capitaluritor propri primele de capital se inswneacd alyebrie eu semnul plus (veri fig 3.23 Tabel caleul capital propriu). ©. Rezerve din reevatuare Rezervele din reevaluare reprezinta phusn) sau mimsul de valoare cteat prin reevaluarea clementelor de activ, de regula a imobilizarilor corporale. Prin reevaluate, se actualizeard valoates. Ia 58e valoarea curenta (numita si valoare justi) si rezulté o valoare actual mai mare sau mai mica decit valoarea contabila de intrare, anterioard. La stabilirea capitalurilor proprii rezervele din reevaluare se a algebrie cu sennnul plus (veri fig.3.23 Tabel calcul capital propriu). insunea Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului cdnd activitatea entitatii se incheie cu pierderi, precum si in scopal majordritcapitalului social, Rezervele se clasified im: rezerve legate, rezerve Sratntare sau contractuale si alte reserve. Crearea rezervelor se realizeaza prin aurofinanjare din profit sau prin trecetea altor surse proprii Ia rezerve: prime de capital, rezerve din reevaluare. La stabilirea capitalusilor proprii rezervele se insumeazd algebrie cu semnu! plus (vezi fig.3.23 Tabel calcul capital propriu). Exemple: Rezervele legale se constituie in proportie de 5 % din profitul brat dar mu mai mult de 20 % din capital, Rezervele statutare saw contractuale precum si alte rezerve, se constituie din profitul net in proportiile stabilite de actul constitutiv al enuitafit si hotararit Adundrii generale a actionaritor sou asociatilar (AGA). E, Actiané proprii ile pe actiuni si se concretizenza in anumite conditi ‘Actiunile proprii sunt instrumente de capitaluri propri la soc tithuri de valoare rascumparate de la proprii actionari. Aceasta rascumparare se face previzute de normele legislative. Scopu/ acestei tranzacyii de rdscumpdrare poate fi # reducerea sau anularea capitaluli «# revéincarea cate proptii salariai «# regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata financiara Acfiunile proprii se clasifiea in fimetie de perioada de detinere in actiuni proprii pe fermen scurt (Sub un an) si acfiuni proprii pe fermen lung (peste um an). Rascumpararea se face de obicei la un pref de réscumparare diferit de valoarea nominala si se vind la 0 alté valoare numiti valoare de vanzare. Din aceste diferenje de valori pot rezulta diferente pozitive care se mumese céstiguri sau diferente negative cate se numese pierderi, Pentru stabilirea capitalurilor proprii, actiumile proprii existente la entitate si care nu au fost solufionate se iInsumeazd cu minus ca si o corectie @ capitalului propriu, edigtigurife legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii se insumeaz& cu plus iar pierderile legate de emiterea, riscumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de eapitaluri proprii se insumeaza algebri fig.3.23 Tabel calcul capital propriu) cu minus F, Rezultatal everci Rezultatul exercitiului este reprezentat de profit! obtinut in ann curent sau pierderea realizata in nul curent, Rezultatul exercitiului (R) reprezints diferenfa intre venituri (V) si cheltuieli (C). Daca veniturile sunt mai mari decat cheltuiclile rezulté profit iar dacd veniturile sunt mai mici decit cheltuielile rezulti pierdere, Formula generalé de calculeste: £R=\'-C in aceasta formula de calcul , dact V > C rezulti profit, care este un rezultat positiv (+) iar dack W < C rezulta pierdlere, care este un recultat hnegati(-). in eazul in care se obfine profit. se mai poate folosi formula : R=V-C,unde V>C in cazul in care se realizeazd pierdere, se mai poate folosi formula:R=C-V unde C> V. La stabilirea capitalurilor propri, profittd (eurent) se dnsumeazd su semaul plus int pierderea (curenta) se insumeazd cu minus, La sfiryil amidui curent se constituie rezervele legale care sunt trecute pe Repartizarea profitului. Repartizarea profitulu’ se inswmeazi algebric cu mimes la calculul capitalurilor 3.23 Tabel calcul capital propriu), propri. (fig Iplicatia nr.2 Rezultatal exercitiului 1. Enung: La sfargitul perioadei, entitatea ,C” inregistreazé venituri in valoare de 85.000 lei, pentru care efeemeaz cheliuieli in valoare de 60,000 lei. Capitalul sociat al firmei este de 4.000 lei. Se cere: Caleulati rezultatul exercititu. Rezolvare: Suntem in cazul in care V > C. Rezultatul se va calcula dupa formula: R= V~ C= 85.000 - 60.000 = 25.000 lei (profit). O parte din profit va fi reparticat la Rezerve legale. ta nivelul de 5% din profitul brut dar nu mai mult de 20 % din capitaiul social. Calcul: Rezerve legale = 5 % x 25.000 = 1.250 lei seu 20 % x 4.000 = 800 lei. Se alege suuna cea mai micé de 800 lei, Din profitul brut de 25.000 lei se va fi repartiza la recerve legale suna de 800 lei. Aceasté sumé de 800 lei se va inregistra la »Repartizarea profitului” (cu semnul minus in calcul algebric de insumare a capitalului). Ceea ce rdmvine (25.000 ~ 800 = 24.200) va fi profit net de repartizat, care se va distribui apoi pe diverse destinayii: rezerve stanuare $i coniractuale, alte rezerve, dividende de plaitit 2. Enung: La sfirsitul perioadei, emitatea ,.D” inregistreaca veniturt in yaloare de 33.000 lei, pentru care efectueazé cheltuieli in valoare de 61.060 lei, Se cere: Calculayi rezultatul exercifiuli. Rezolvare: Suntem in cacul in care C>¥. Rezultatul se va calcula dupa fornuila: R= C~ V = 61.000 54.000 = 8.000 lei (pierdere). fn acest caz, munai avem nici Rezerve legale si nici Repartizarea profit. G. Reauleatul reportat Rezultatul reportat este format din recu/tatele anilor prececenji (anteriori). Profitul care nu a fost repartizat in exercitiul (anul) curent este trecut in exercitiu) urmitor la rezultatul reportat gi reprezinti profit nerepartizat. Pierderea inregistrata la sfarsitul exercisiului curent se trece de asemenea la rezultatul reporta si poarti denumirea de pierdere neacoperitd, Profitul nevepartizat urmeaza s& fie distribuit in anul urmator pe diverse destinatii sau poate fi cazul de acoperire a pierderii anterioare. Distribuirea profitului net rimas se face pe desfinatilegule: constituirea de rezerve, distribuirca de dividend catre actionari sau asociati sau ineorporarea in capital. La stabilirea capitalurilor proprii. profitul nerepartizar se insumeaz’ algebric cu plus iar pierderea neacoperita cu minus (tig.3.23 Tabel calcul capital propriu), in functie de forma juridicd de constituire si organizare. la entitatile la care avem si proprietate public’ (de stat), se mai adaugd la capital si Patrimoniul regiei, specific entitatilor publice. Splicugiu nr.3. Capitaleri proprit a, Enunf: Entitatea ,£” dispune de urmédtoarele elemente patrimoniale: capital social. actiuni detinure Ja emtitiyile asociate, creante imobilizate, actiuni proprit, prime de ficiune, client, semifabricate, prime de qport, rezerve din reevaluare, eredite bancare pe fermen lung, rezerve legale, rezerve statuare. programe informatice, echipamente tehnologice, furntzori, prime de conversie a obligatiunilor in actiuni. productia in curs de executie, liceme, efecte de primit, ereditori. contributia personatulti la fondil de soma profit curent, impozit pe profit, impozit pe salarii, profitul nerepartizat, mijloace de transport pierderea eurenta. Se cere: Selectati elementele patrimoniale care aleatniesc capitaluwile proprii Rezolvare: Elementele patrimoniale care aletituiese capitalurile proprii sunt: capital social, aetiuni proprii, prime de fuciune, prime de aport, rezerve din reevaluare, rezerve legale, rezerve statutare, prime de conversie a obligatiunilor in actiuni, profit curent, projirul nereparticat, pierderea curenta. 60 ssB De recotvat In lista elementelor din emul anterior sin elemente care nu fac parte din eaneyoria capiauriior proprit. Previcati pentru ficeare element in parte. categoria paarimoniald céreia i apurtine Aplicugia 4. Capitutuci proprié Enung. Socictatea »Aifs” SA dispune ta sfarytal exercitiului N ce urmatourele elememte putrimoniale privind capitalurite proprit ale entixaqt: Capital social 130.000 lei, Prime de capital 25.000 lei, Reserve din reevaluare 14.000 lei, Reserve legate 18.500 lei, Rezerve statutare 3,000 lei, Alte rezerve 1.000 [et | ertitari Mirfurt | Comioone Ambalaje | + cut de carton Creange | *recnte de incosat dela cent Creamte | comerciate | eefeee comercial de casa dela clin Baniin 7 a - ‘Mijloace casierie si la | Sommerer hi casiorie + cisponbil a bad cireulante | banca __| **spenbila tam banesti | Alte vatoré | ice demasa | de trezorerie | “COE SME 7 ator foi de furizorh Datorit comereiale sefecte comerciale de plitit dati prvind TVA RUCTURT = ee, Datorii fiscale + ator prvind impo pe pref ice Datorit ‘tori privindimpoztal pe sari PASIV Daiorii salariate salar de plait Datorii sociale + ator privind plata CAS + datori privind plata CASS dart prvind plata fond de soma)| Capitals capital subseris nevérset T ‘capital subseris virsat ] ete Capital propriu ereerve legale | oe alte rezerve spraft Fig 3.33 Tabel grapare clemente patrinontale la SC..Delicla” SRL ontabilita qi REZUM. Ca si disciplina stiinificd, contabilitatea are obiect si metod. Obiectul de studi al contabilitifii il reprezinta patrimoniu, Metoda reprezintii procedecle folosite de contabilitate pentru studiul obiectului, Prin patrimoniu intelegem totalitatca valorilor economice de care dispune entitatea precum si totalitatea drepturilor $i obligatiilor care se referd la valorile economice. Pattimoniul se poate aprecia prin diverse ecuatii de echilibru; ecuafia generala de echilibru, ecuatia economica, ecuatia fundamental a bilanjului, ecuatia generalé a contului. Patrimoniul este alcatuit din punct de vedere al contabilitatii din structuri patrimoniale de activ si structuri patrimoniale de pasiv. Structurile patrimoniate de activ se mai numese si active si sunt reprezentate de active imobilizate sau imobiliziri, active citculante gi cheltuieli in avans. Activele sunt formate din mijloace de productie sau utiliziri durabile, bunuri si creanfe, Imobilizarile sau utilizirile durabile, se clasificd in imobiliziri necorporale, corporale si financiare Diferentierea dintre cle o reprezinté forma in care se gisesc, respectiv forma nematerialé pentru imobilizirile necorporale, forma conereti material pentru imobilizarile corporale si forma baneasci sau a hittillor de valoare pentru imobilizdrile financiare. Activele circulante sunt bunuri sau valoti economice destinate folosirii intr-un ciclu economic pe o perioada de sub un an. Dupi natura lor, activele circulante se impart in stocuri, creanfe, investittii financiare pe termen scurt i mijloace circulante banesti. Stocurile sunt bunuri materiale destinate a fi consumate sau vindute. Creanfele reprezint& valori economice avansate altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeazi s3 se primeasca un echivalent valorie Dintre cele mai reprezentative creante, exemplificim clientii. Clientii reprezinti o categorie de creant’ comercial determinati de vanzarea pe credit comercial de bunuri materiale, servicii, lucriri, etc Investifile pe termen scurt sunt hartii de valoare achizitionate cu scopul de a objine un castig pe termen scurt, Mijloacele circulante binesti se pot prezenta sub forma ce bani in numerat, disponibilitti banesti in conturi bancare, valori de incasat si alte valori de trezorerie, Cheltuielile in avans fac parte din categoria activelor de regularizare si se concretizeaza in sume plitite in exerciiul curent dar se refera la un exercijin ulterior. Structurile patrimoniale de pasiv arata sursele de finanyare ale bunurilor economice. Dupa natura lor economica, provenienja si termenul de decontare, structurile de pasiv se impart in urmaatoarele categorii: datorii, provizioane, venituri in avans, capital si rezerve, Datoriile reprezinti sumele sau valorile economice pe care entitatea urmeazi sa le pliteasci sau s le restituie. Potrivit destinatiei lor, datoriile se clasifica in datorii financiare, datorii comerciale, datorii fiscale, datorii selariale, datori sociale, datori fata de actionari sau asociafi, creditori diversi. Datorile financiare sunt obligatii de plat pentru valori banesti primite de la obligatari sau institujii de credit si care trebuiese restituite la scadenta, Pentru datoriile financiare se pliteste dobéndd. Datoriile comerciale se formeazi din sumele de plait de citre entitate pentru aprovizionari de la furnizori. Datoria comercial cea mai des intdlnita o reprezinti furnizorii. Din punet de vedere contabil, furnizorii reprezintt sumele de platit pentrs achizitii de bunuri, servicii, luerari, ete, pe credit comercial. Datoriile fiscale sunt reprezentate de sume de pliti la bugetul de stat pentru impozite si taxe datorate conform legii, Datoriile salariale sunt formate din salatiile de platt angajatilor penta munca prestata in cadrul entitatii, Datoriile sociale sunt sume de platit la bugetul asiguririlor sociale pentru contributii ale angajatorilor si angajatilor in conformitate cu reglementarile legislative. Aceste datorii se referii la CAS, CASS, fond de somaj, alte alte datorii sociale, Provizioaele msunt reprezentate de rezerve constituite le nivelul entitajii pentru acoperirea unor pierderi probabile, posibile sau incerte. Veniturile in avans se coneretizeaza in sume incasate in exercitiul curent dar care se referd [a exervifiul financiar urmator. Capitalul si rezervele formeazii capitalurile proprii ale enitayi Capitalurile proprii reprezinté dreptul actionarilor sau asociatilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Capitalurile proprii sunt aledtuite din capital social, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, acfiuni proprii, rezultatul exercitiului, rezultatul reportat, Rezultatul exercitiului se determina prin diferenta dintre venituri gi cheltuieli. Rezuftatul se poate prezenta sub forma de profit sau pierdere, Dupa natura activitati, veniturile, cheltuielile si rezultatele se clasifica pe sectiuni: exploatare si financiare, Structurile patrimoniale pot fi particularizate la diferite tipuri de entitati, in functie de obiectul de activitae gi marime ZR TE CHELE ~ Obiectul contabilitagii * patrimoniu © creanfe imobilizate * CASS © drepturi si obliga © active circulante © contributie fond de somaj © bunuri economice ® stocun © provizioane © metoda contabilitatit © materii prime venituri in avans © documentare © materiale consumabile © capital © evaluare © semifabricate © capitaluri proprii # calculatie © produse finite © capital social inventariere ¢ mirfuri © prime de capital © bilant * ambalaje # rezerve cont *creanfe © actiuni proprii balanfa de verificare © creanfe comerciale © rezultatul exercifiului «© ecuatii ale patrimoniului © clienti © rezultat reportat « structuri patrimoniale © efecte comerciale © cheltuieli active © efecte de primit ° venituri * imobiliziri investitii pe termen scurt _ activitate de exploatare active circulante © acfiuni + activitate financiard cheltuieli in avans © obligagiuni © cheltuieli de exploatare © imobiliziri necorporale # mijloace banesti ¢ venituri din exploatare © cheltuieli de constituire © bani in numerar © cheltuielifinaneiare © concesiune © bani in cont la banca venituri financiare know — how © elemente de pasiv « profit © marca © datorie * pierdere © program informatic © datorii financiare © rezultat din exploatare © imobiliziri corporale # credite bancare ¢ rezultat financiar © construct © datorii comerciale © rezultat curent © echipamente tehnologice # furnizori ¢ rezultat reportat © aparate si instalafii © datorii fiscale ¢ rezultat brut ‘¢ mijloace de transport + impozit pe profit © reaultat net * imobilizAri financiare TVA © clement extrapatrimonial be vexolvat: Analizati definitiile termenilor cheie. Poate veti dori sa adaugagi unele insemméri, Aceasta este o ovazie sit va fixati cuvintele si expresiile pe care le-ai invas achivifie eacfiune bun sau valori bite de Valoare cared Grepiuldeintvonal si primase dap sama mobi aco parte din profit ‘ amortizare locaren sistematic a valor amonizabie a uau’ activ pe eeaga se Gua Ue via ° balan in sens gener este un instrument penta cat, bazat pe princi echivalag a dous greutiti cu ajutorl unui sistem de parghii(céntar, cumplnay insu financiar side credit care se ocupi cu atrageren de mijloace Dina ‘emporare, scordarea de credite, tranzacti de instrumente financiate si valuta ete clas Freee oma al metode conta care utlizeaz4 algorini de calcul Ta vedeiee dcterminaii unor indicatori si marimi economice ordonare, grupare int-o anumitl ordine, dup anumite cient 2 clasificare rdonarca elementelor in clase si grupe pe baza unor criveri © Cont de profit sau Seventy de confurissimbolizat eu ila 121, i cre ve Iegtroazd elelie plerdere Siveniturile in vedereastabiliriérezultatuluienercitilui © Cont de profit si formular distin’ al Situatilor financire care prezintéTaponal Tage Chelle St venitar pierdere recum si rezultatul financiar obinut * conversie schimbul de obligatiuni convertibile im acfiant eatttea chelueilor efectuate into perioadé de tmp, ou opal Obed Ge produse, uct, servicii, ete “} ereanta astepate bento entiate ca rezultat al anor evenimente anlevoare, din Cae Sunt asleptate beneficii economice ulterioare peatru entitate * creditor’ diver ae dator ale Intepinderi ft de er dinar intern are wa VOSS acter « baz criteria prineipiu de clasiticare, de apreciere * credit comercial forma de imprumut practcata inte vinzltor 3 cumpiritor aunel Gand Vingarsy Dunutitor materiale este ficuta pe credit, cu plata ulterioard = datorie blige actual «enti care decurge din evenimente esate gl pn Tecoma ciel se -steapll si rezulte 0 jesite de resurse care incorporeaza benefici eennnimice * dehitori diversi been On Ae operat x teri, dinafara nteprindert si cae mu prvest acuWTatea He baz + dobanda Pret) eredivla pitt de eit debtor crediomah Siu peviar inprumall acon Pe ua fermen determinat ochect titla de creant, public sau privat ] * efeete comerciale limediat, care atest ator sau Geange ta tituri de valoare, negociabile pe fennen seurt adr elatilor comerciale cu fumizori sau client 2 fuziune eunirea a doull sau mai multe societii pentru a forma onoud soclelats ogrup areal de enafit Formate dintan eentu de deczie consult diaiz> SAW GUT Selotate unary He, eXeRitL dnect sau indirect contol sau influena sa supra celorlalte unititi din grup numite fille sau ,societiti fice" @ provizion datorie cu exigibilitate sau valoare incerti Zocul ¢a valoarea unui instrument financiar sé ueweze pe play din eae vatiagillor valoare de rejul unui activ care poate Fi obtinu pe piaté fn functie de_ceree si ofa \aloarea recunoseuti intre pari tn eazul tranzactilor directo 76cenart ficult 4 ELKO | Euro este moneda unica utilicata in 19 state membre, care impreund formeact Zona Euro. Unimmea Economica si Monetaré (UEM) este cadrul politie si economic care sustine moneda ewo si completeaza piata comuna. In anul 1957, odata cu crearea gy EY, Uniunii Europene, statele membre au infiimat 0, Piaf comnna” entra comer, care a promovat cooperarea economic si monetard. dn anul 1991, statele membre aw adoptat Tratatul pentru Uniunea Ewropeand. rumit si Tratatul de la os Maastricht, prin care s-a decis intro- ‘aanadl ducerea wnei monede wnice puternice si stabile, numité euro. Dinire stetele membre. cea mai mare parte au adoptat moneda euro, 0 parte mai miet au optat pentru réménerea inafara Zonei Euro iar 0 parte din tarite care an intrat mai recent in Uniunea Europeand, mu au adoptat incd moneda Euro pind la crearea | conditiilor economice integratoare. +O moneda stabila # Rate sczute ale inflate’ si dobénzit + Transpurenja prequrilor ¢ Eliminarea costurilor cu schimbul valedar # Piete financiare mai bine integrate #0 economie mai performanta 2 Facilitati in comertul international | © moneda unied pentru» buropa unita * Concurenja este mai mare ¢ Preturile sunt stabile «+ inprumuturite suet mai accesibile $i mai ieftine ¢ Se calétoreste mai ieftin $i mai usor + Ratele scdzute ale dobanzii inseamné mai multe investi * Stabilitatea economi inewrajeasa planificarea pe termen hing # Riscurile mai scdcute incurajeazé comertul transfrontalier * Eliminarea costurilor cu schimbul volutar stimuleaca comertul siinvestitile \vantaje pentru economia | « Creste inregrarea financiara europeand # Zona Euro are o mai mare prezenté internationals = ¢ Comertul international este susfinut de piata comerciald Informatiisuplimentare: sews. e.europet ewleuro Biblinertie Arantujete monedei euro ~ plant Comista European, 2015Me privind natrimoniad ca onie |. Prezentati definitia patrimoniulu 2. Delimitati obiectul contabilitayi 3. Eewatia de echilibru a patrimoniului este: a. drepturi — obligajii = buouri economi ». bunuri economice = drepturi ¢. drepturi = obliga 4. bunuri econom repturi + obliga {. Patrimoniul brut se compune din a. bunuri + active b. valori binesti + obligati , patrimoniul net + obligatii 4. patrimoniul net + patrimoniul brut Serieti formula de calcul a patrimoniului net. 6. Explicafi ce inseamna resurse permanente din ecuafia economic’ a patrimoniului 7. Agentul economic Alfa” dispune de active totale in valoare de 250,000 lei si are inregistrate datorii in valoare de 180.000 lei, Scrieti formula ecuatiei fundamentale a bilantului, inlocuiti datele cifrice in formula si determinati nivelul valorie al capitalului propriu. Serieti ecua(ia fundamental a contului, 9, Enumerati cele douk categorii de rezultate ale exercitiului financiar. 10. Scrieti ecuatia generala a rezultatului I, Agentul economic Beta” realizeaza, in cursul perioadei N, venituri in valoare de 380,000 lei si inregistreaz cheltuieli in valoare de 310.000 lei. Scrieti formula de calcul gi stabiliti rezultatul exercitiului financiar, 2. Agentul economic ,,Gama” realizeaza, in cursul perioadei N, venituri in valoare de 450.000 lei si Inregistreaza cheltuicli in valoare de 490.000 lei, Scriefi formula de calcul si stabil rezultatul exercifiului financiar. 13. Agentul economic Omega” prezinti urmitoarele date in cursul trimestrului I exercitiul N: 2. lanuarie N; efectueazai cheltuieli in valoare de 258,000 lei si objine din activitatea desPasurata tun profit de 132.000 lei. Scriefi formula de calcul i stabilifi nivelul venitutilor realizate nyb. Februarie N: realizeaza venituri in valoare de 185,000 lei si obtine din activitatea desfisuratd tun profit de 63,000 lei, Scriefi formula de calcul yi stabiliji nivelul cheltuielilor aferente. € Martie N: realizeazi venituri in valoare de 320,000 lei si inregis treaza din activitates destisurati 0 pierdere de 40.000 lei. Sericti formula de calcul gi stabilii nivelul cheltuielilor aferente. . Stabiliti rezultatele activitati la sfarsitul fiecdrei luni in mod cumulat de 4. Agentul economic Epsilon” prezintd urmatoarele date in cursul timestrului [es ta inceputul anutui, Nercitiull N: a. Tanuarie N; efectueaza cheltuicli in valoare de 175.000 lei si inregistreazd din activitatca desfisurata o pierdere de 15,000 lei. Scrieti formula de calcul si stabi realizate, lit nivelul veniturilor », Februarie N: realizeaza venituri in valoare de 216,000 lei si objine din activitatea desfagurata lun profit de 34,000 lei, Serieti formula de calcul si stabiliti nivetul cheltuielilor aferente, ©. Martie N: realizeazd venituri in valoare de 257.000 lei si inre; desfisurati o pierdere de 21.000 lei. Serioti formula de calcul si stabil aferente. d. Stabilifi rezultatele activi este curente privined structari pascimoniate de activ eaza din activitatea ti nivelul cheltuielilor ii la sférsitul fiecdrei luni in mod cumulat de la ineeputul anului !5, Completati informatia corect& care lipseste din schema grafica de clasificare a structurilor patrimoniale: ©. Scrieti informatia corecta care lipseste din definitia activelor: Activele reprezintéi mijloace de producti¢ $A ....eu-e(1). activitatii, precum si bunuti gi .......(2). ...0are se reinoiese in permane Explicati notiunea de lichiditate Completatiinformatia corecté care lipseste din schema grafica de clasificare a ac 4 Resiemianomes: 2 a) imxasites® -necesare desfagurarii enka. tivelor:19, Analizati caracteristicile activelor imobilizate. Detiniti imobilizarite necorporale. 24. Enumerayi cinei elemente de imobilizari necorporale, 22. Caracterizati urmatoarele imobilizari necorporale: cheltuieli de constituie, concesiuni, marea, fond comercial, programe informatice. 2. Scrietiinformatia corecti care completeaz8 spailelibere din deinigia imobilizarii neorporale know-how Know how reprezinti ansamblul cunostinfelOr wo .2.ncrurnnnsmonefinute de o intreprindere in legatura cu folosirea unui produs sau aplicarea unei tehnologii ial, 24. Senet litera corespunzatoarefiecarui enunt (2, b, c,d) si notati in dreptul ei litera A, daca apreciat cd rispunsul este adevarat sau litera F, dacd apreciati c& rispunsul este fals a, Lmobilizarile necorporale nu iimbracd fizic 0 forma material concrett b. Profitul face parte din categoria imobilizarilor necorporale. ¢. Cheltuielile de constituire se refera la activitatea de dezvoltare si obtinerea de noi produse 4. Concesiunea nu presupune transmiterea dreptului de proprietate. Pentru variantele false ce cere argumentarea raspunsurilor, care se refer la enunfarea acestor variante in forma adevarata sau corecta (adic cum ar fi corect) 25. In coloana A sunt indicate diferit termeni economici privind imobilizarite necorpotale iat in coloana B definitife lor. Scrieti asocierile corecte dintre iecare cifta din coloana A si litera corespunzitoare din coloana B: A. Termeni economici_| BL Definitii 1. Brevet de invengie ~~ ['a. Semn distinetiv care permite individualizarea st identificarea unl produs de cele ale concurentilor, oferind gerantarea unei calititi superioare si constante 2. Marca b. Imobiliziri create sau cumparate ce entitare dar care nu sunt terminate pand la sfirsitul anului ©. Cheltuieli efectuate de agentul economic pentru a obtine dreptul de 3. Programe informatie | folosire si exploatare a unor bunuri in vederea realizarii unet invenjii sau comercializarea contra plat 4. Dreptul de proprietate intelectuala asupra informatiilor introduse i | prelucrate de calculator 26. Calculati marimea activelor imobilizate necorporale cunoscéind urmitoarele date: cheltuieli de constituie 8.000 lei, cheltuieli de dezvoltare 60.000 lei, concesiuni 35.000 lei licente 20.000 lei fond comercial pozitiv 150,000 lei, programe informatice 45.000 lei. 8027, Scrieti informatia corecta care lipseste din definitia imobilizirilor corporate Imobilizarile corporate sunt bunuti fizice (1). le FOTOSHME onl Besse $600 3410 VAIOME rr nal3)onenonStabilit conform reglementaritor legiskative. 28, Enumerafi cinci elemente de imobilizari corporale. 29, Caracterizali urmitoarele imobilizari corporate: terenuti. constructii, echipamente tehnologice. mobilier $i aparatura birotiea, imobilizari corporate in curs de execute. mijloace de transport 30, in eolouna A sunt indicate diferii ermen economci privind imobilizarile eorporale iar in voloana B definite lor, Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzaitoare din coloana B: A. Termeni economici__| B__Definitit 1, Constructii Ta. Imobilizari destinate transportului ole, de bb, Bunuri imobile sub forma de cliditi industriale, ag 2. Echipamente tehnologice | transporturi, de comert, ete. ¢. Bunuri sub forma de mese de birouri, dulapuri, fonete, panouri, 3. Mobilier si aparatura calculatoare, aparate de multiplicat, ete birotica 4, Masini, utilaje si instalatii de lucrn 3 Scrieti litera corespunzitoare fieedrui enunt ( a. b, cd) si notati in dreptul ei litera A. daca apreciat 1 rspunsul este adevarat sau litera F, dacd apreviati cd rispunsul este fals. a, Imobilizirile corporale se mai numese active fixe intangibilile. b. Terenurile se referd la amenajari pentru terasamente, drumuti, sis ¢. Imobilizarile corporate in curs de aprovizionare se referd le bum receptionale gi finalizate. 4. Activele biologice productive se refera la animale de muned, plantatii de pomi fruetiferi vit de vie. eme de irigati fizice care nu au fost Pentru variantele false ce cere argumentarea rAspunsurilor, care se referd la enunjarea acestor variante in form adevarata sau corectt (adic cum ar fi corect). 32. Calcula}i mairimea imobilizarilor corporale cunoscdiad urmitoarele date: terenuti 75,000 lei, amenajari de terenuri 20,000 lei, constructii_ 65.000 lei. echipamente tehnologice 50,000 lei, aparate gi instalagii de masura, control yi reglare 18.000 Tei. mijloace de transport 47.000 lei. mobilier si aparatura biroticd 23.000 lei, imobilizAri corporale in curs de execuie 14.000 lei. 33. Imobilizaile comporale se mai numese a, [mobilizari financiare b. Imobilizari materiale, bunuti imobile, active tive tangibile gl©. Imobilizari intangibile 4. Imobilizari neeorporale Scrieti informatia corecta care lipseste din detinitia imobilizatilor financiare: Imobilizavile financiare sunt operatii de investine a sumelOr.o..( 1) ooueu.digponibile, in Cumpararea de (2)... Sau alte titluri de valoare pe termen ....(3) ., in scopul obtinerii We rorna( Annee $i eXercitarea une} influiente notabile Enumerati trei elemente de imobilizéri financiate. Analizati caracteristicile imobilizirilor financiare. Definii actiunea, ca gi hastie de valoare Calculati mérimea imobilizrilorfinanciare cunosednd urmatoarele date: actin detinute la catitatie afiliate 1.250.000 lei, actiuni deyinuce la entitatile asociate 700,000 lei, creange imobilizate 320.000 lei, alte imobilizari financiare 40.000 le. rilor iar in coloana B categoriile de imobilicari ‘oloana A si litera corespunzittoare din coloana B: in coloana A sunt indicate elememte ale imobi Serieti asocierile corecte dintre fiecare cift din ci A. Elemente de imobi 1. Cheltuieli de constituire 2, Mijloace de transport 3. Programe informatice 4, Echipamente tehnologice 5. Marca 6. Actiuni deyinute fa entitatile asociate 7, Fond comercial | 8. Creane imobilizate 9. Mobilier si aparatura birotica 10. Construetii ©. Imobilizaci financiare 11. Licenga | B. Categorii de imobilizari a, Imobilizari necorporale b, Imobili corporate #), Entitatea “X., dispune de urmatoarele elemente patrimoniale: terenuri 70.000, amenajéri de terenui 12.000 lei cheltuieli de consttuire 800 lei, mateii prime 90,000, echipamente tehnologice 60.000 lei, cladiri 75.000 tei, creanje imobilizate 40.000 lei, mobilier comercial 6.000 lei, programe informatice 7.000 ei, mijfoace de transport 63.000 lei, mérfuri 80.000, concesiuni $000 lei, aparaturd birotick 21.000 Tei, acfiuni definute la enti controlate in comun 24,000 lei, lente 8.000 lei. Se cere 4. Selectati imobilizarile cu sumele aferente, stabilii structura si valoarea imobilizarilor totale b, Sclectati imobilizarile necorporale cu sumele aferente, stabiliti structura si valoarea totala a imobilizitilor necorporale. © Selectaji imobilizarile corporate cu sumele aferente. stabiliti structura si valoarea total a a2 Enna heeimobilizirilor eorporale, d. Selectali imobilizirile financiare cu sumele aferente, stabilifi struetura si valoarea wtald a imobilizaritor financiare, e. Insumayi totalul grupelor de imobiliziti si veriticati corelagia cu totalul valorie general al imobilizatilor, 41, Rezolvaind jocul de cuvinte prin completarea termenilor pe orizontald, veti obtine pe vertical ddomumicea act normativ legislativ: M Zz oO U ayeySR > Ir Orizontala 1. Active caracterizate prin durat& de folosintd indelungata 2. Cheltuicti pentru objinerea dreptului de folosire si exploatate a unor bunuri. 3. Sinonimul termenutui de imobiliziti corporale 4, Rezultat nefavorabil al exerciului 42, Blaborati un eseu structurat de | paging cu tema Imobilizari, in care si prezentati urmitoarele aspecte: prezentarea nofiunilor si a termenilor specitici. cateyorii de imobiliziri, caracteristicile ' imobiliziilor, exemple de elemente ale imobilizarilor, folosirea termenilor de specialitate in exprimarea scrisé, Scrieti informatia corecta care lipseste din definitia activelor cireulante: Activele eirculante sunt bunuri sau perioad® mai scurta de ....(3)en o(Dooeneeneestinate unui (2) 41. Prezentati caractersticile activelor circulant. © Scrieti informatia corectd cate lipseste din definifia stocurilor: Stocutile sunt bunuri materiale destinate @ fi s.scsul 1)Enumerati sapte elemente contitutive ale stocurilor i Caracterizati urmatourele cateyorii de stocuri: materii prime, materiale de natura obiectelor de | inventar, semifabricate, produse finite, martuti, ambalaje, stocuraflate la tert 4. Identifieatistocuci objinute prin cumparare si stocuri objinute din productie proprie. % Seriet litera corespunzitoare fiecarui enunt (a,b, ed) si notati in dreptul ei litera A. daca apreciayi | ci rispunsul este adevarat sau litera F. dacd apreciati ca sispunsul este fals. ' 4, Materialele de natura obiectelor de inventar au o valoare sub 2.500 lei si o durata de folosire mai mica de un an sau o valoare peste 2.500 lei gi o durata sub un an sau 0 valoare sub 2.500 lei gi o durata peste un an b, Semifabricatele nu pot fi destinate vanzarii ©. Stocurile in curs de aprovizionare sunt acea categorie de stocuri pentru care s-a finalizat decontarea si plata pana la starsitul perioadei «l Materiite prime se regasesc in aceeasi form in produsul finit, Pentru variantele false ce core argumentarea rspunsurilor, care se referd la enunfarea acestor variante in formi adevarata sau corecti (adicd cum ar fi corect), Si. in coloana A sunt indicate diferiti cermeni economic’ privind stocurile iar in coloana B dlefinitile lor. Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B: 4. Termeni economici_| B._Definitii 1. Materii prime | a, Bunurj care aut fost terminate intr-o sectie de produetie gi urmeaza A fie prelucrate in alte sectii sau si fie destinale vanvzatii, 2. Materiale consumabile | b. Materiale care participa sau ajuta la procesul de fabricatie dar nu se regiseste sub aceeasi forma in produsul finit ¢, Substanta prineipala care compune produsul finit 3. Semifabricate d. Bunuri care au parcurs toate fazele procesului tehnologic gi sunt | depozitate pentru a fi livrate 4. Produse finite ©. Produse care nu au trecut prin toate fazele procesului technologie | £ Bunuri cumparate in scopul vanzirii 5. Marfuri Calculati mérimea stocuritor cunoscéind urmatoarele date: materii prime 50.000 lei, materiale consumebile 10.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 25.000 lei. semifabricate 42,000 let, echipamente tehnologice 60.000 lei, produse finite 85.000 lei, mérfii 48.000 fei, ambalaje 3.000 Scrieti informatia corecta cate lipseste din definitia creantelor 84Crean(ele sunt valori economice avansate .....( ).o-alllor persoane Fizice sau jutidice si pentru care trebuie si se primeasca un . Enumerati principalele eateorié de create Creanfele comerciale sunt a, Creange imobilizate b. Datori tanh de furnizori ¢. Sume in disponibil la banca 4. Creanje rezuliate din operayii de vinzan care au legatura directa eu obiectul de aetivitate 56. Interpretafi notiunea de client ST. Scrietiinformatia coreeta care lipseste din definitia efectelor comerciale: Btectele comerciale sunt ..-.1oo(rnen--Megoeiabile pe er MEN ea nue(2) SAV nea) CATE AEST rosa Boor sau... Sha. 58. Scrieti litera corespunzatoare fieedrui enun} (a, b,c, d) si notafi in dreptul ei litera A, daci apreciati cA rispunsul este adevarat sau litera F, dacd apreciali ca rdspunsul este fas a. Efectele de primit sunt similare elientilor. b, Datoriile fata de furnizori fac parte din categoria creantelor. ¢. Efectele comerciale sunt reprezentate numa’ de ereante d. Electele de platit sunt similare fumizorilor, Pentru variantele false ce cere argumentarea rispunsurilor, care se refera la enunfarea acestor variante in forma adevarata sau corecta (adicé cum ar fi corect) . Definiti investi tinaneiare pe termen seurt 60, Enumerati principalcle categorii de investifi pe termen seurt 61. Agentul economic .X” cumpard 3.000 bucati actiuni cu pretul unitar de 1,20 lei, Uherior, dupa dowd luni revinde actiunile cu preful unitar de 1.50 lei. Stabiliti valoarea castigului obyinut din aceasta tranzactie cu titluri de plasament. 62. Enumerati principalele categorii de mijloace eitculante banesti 63. Explicati aspectele evidentei mijloacelor banesti in moneda nationalé si in valuta 64, Prezentati modalitatea de operare cu mijloace banesti in numerar: 65, Prezentati modalitatea de operare in cazul disponibilititilor banesti bancare. Explicati regulile generale de folosire a cardurilor pentru operatiuni banesti. Exemplificati modul de operare cu un card pe care il euncastetiin coloana A sunt indicate diterititermeni economiet Privind mijloacele banesti iar in coloana B lene or. Serie asocierile coreote dine fecae citta din eolosna & si litera eorespunzatoare din coloana B: AL Termeni economici B__Definitii 1. Lichiditiqi monetare @. Bani sub forma de disponibiliti in conturi bancare | ! b. Valor de incasat sub forma cecurilor Primite de la cliengi 2. Bchivalente de numerar ¢- Hartii de valoare care sunt covertibile sub caportimediat in bani 4. Mijloacele banesti pe care le detine o entitate sub forma de 3. Bani in numerar numerar si bani in conturi bancare | 4. Bani scriptural © Harti de valoare cu care se opereaza prin casieria unitai | sub font de tim, bitere de calatorie, tichete de mas, 3. Valori de trezorerie bonuri valorice, etc. £ Bani folosti pentru operaiile derutate prin casieria entitai ‘8. Enumerati banenotele si subdiviziunile monetare ale leului (© Desctietielementele de idemtifcare ale unei bancnote de hatte a leu 7 Explicat noyunea de valutd. Dati cinci exemple de monede tip valuta pe care le cunoasteti 71. Rezolvand jocul de cuvinte prin completarea termenilor Pe ortzontald, veti objine pe vertical denumirea cel mai des intanit instrument monetar [ Ress Mf sees ey [- te [ef 4 1¢e Te i Orizontata: |. Sinonim cu aparatura de bitou 2. Sinonim cu etalonul banese 3, Insttuye financiara care mijloceste operatile de incaséri si plati pentru agentii economici 4, Agenti economici cirora le vindem produse finite pe factura 7, Menticatistocuile specitice comertului de alimentaie publica 1. Des ef! Stocutile specifice sectorului agricol * Dupi perioada de timp ta care se retera,activele se ‘impart in 86 : oa eea 75. incoloana A sunt indicate elemente ale activelor circulate iar in coloana B categoriile de active cireulante, Serieti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B: 4, Elemente de active cireulante | B. Categorii de active circulunte 1 Client 2. Obligatiuni emise si riscumparate a. Stocuri Materiale consumabile |. Valori de incasat Marfuri b. Creanje Obligatiuni cumparate in seopul tranzactionarii Semifabricate Efecte comerciale de primit ©. Invest . Bani in conturi bancare 10. Materii prime 11. Stocur aflate la terti 4. Mijloace circulante binesti 12, Bani in numerar finaneiare pe termen scurt Sevan Tb, Elaboraji un eseu structurat de | pagin’ cu tema Active circulante, cu urmatoarele coordonate: prezentarea notiunilor si a termenilor specifici, clasificarea activelor circulante dupa diferite criteri, caracteristicile activelor circulante, exemple de elemente ale activelor circulante, identificarea de asemanari si deosebiri intre difetite active circulante, folosirea termenilor de specialitate in exprimarea scrisi. 77. Explicati mecanismul inregistrarii cheltuielilor in avans. 7% Entitatea “Y,, dispune de urmatoarele elemente patrimoniale: materii prime 40.000 lei, constructii 80.000 lei. echipamente tehnologice 70.000 lei, clienti 60.000 lei, semifabricate 30.000 lei, produse finite 75.000 lei, mijloace de transport 40,000 lei. bani in cont la banca 350,000 lei, marfuri $0,000 lei, titluri de plasament 7,000 lei, furnizori 53.000 lei, produse agricole 8.000 lei, bani in numerar 5.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 4.000 lei, ambalaje 6.000 lei, datorii fata de furnizori 60,000 lei, programe informatice 4,000 lei, aparatura biratic’ 5.000 lei, cheltuieli de constituite 2.000 lei, efecte comerciale de primit 28.000 lei, materiale consumabile 4.000 lei, timbre postale 300 lei, bonuti valorice 21.000 lei Se cere: a, Selectafi activele circulante cu sumele aferente, stabiligi structura si totalul valoric al activelor circulante. Selectati stocurile cu sumele aferente, stabiliti structura si totalul valoric al stocuritor Selectati creantele cu sumele aterente, stabiliti siructura gi totalul valoric al ereanjelor d, Selectati investifile financiare pe termen scurt cu sumele aferente, stabiliti structura si totalul valoric al investifiilor financiare pe termen scurt. Selectati mijloacele circulante banesti cu sumele aferente, stabiliti structura gi totalul valorie al activelor circulante binest £, Insumagi toate grupele de active circulante si verificati corelatia cu totalul activelor cireulante. g. In lista elementelor din enunjul aplicatiei sunt elemente care nu fac parte din categoria activelor circulante, Precizati pentru fiecare clement in parte, categoria patrimoniala careia ii apartine Moto: , Recapitularea se face inainte des interveni uitarea, pentru a asigura temeinicia cumostingelor T.Ribor 87ML. Teste recapitulutive privind structuri patrimoniale de activ Aleuiti o schema recapitulativa cu tema Swucturi putrimoni \ conjinurilor 8 fie reluaté intr-o alté ordine deca de bs le de activ, unde sistematizarea cea folosita la asimilare sau din perspectiva une idei ( De exemplu.eriteriul: Dups freeventa wilizari ativelor in citcuitul economical enttaiy 80, Din categoria stocurilor fae parte &. programe informatice b, marca de fabrics ©. materiale de natura obiectelor de inventar ——d._terenuri St. Scrieti litera corespunzitoare fiecdrui enuny (a,b,c, d.&) si notati in dreptul ei litera A, dace apreciagi el réspunsul este adevirat sau litera F, dacd aprecialic& raspunsul este fals. Imobilizirile se incadreaza in categoria activelor circulante b, Concesiunea presupune transmiterea dreptului de proprietate ©. Cheltuielile de dezvoltare fac parte din categoria imobilizatilor cor porale 4, Marea este un bun independent cu valoare proprie ( €. Semifabricatele nu pot fi destinate vanzarii Pentru variantele false ce cere argumentarea rispunsurilor, care se refer la enunfarea acestor iante in forma adevarata sau corecta (adica cum ar fi corect), | 82. Calculati suma activelor circulante cunosednd urmatoarele date, exprimate in lei cheltuicli de constituire 2.000, materi prime 30.000, programe informatice 10,000, marca de fabricd 30.000, mirfuri 4.000. creange imobilizate 60,000, produse finite 15,000, materiale de natura obiectelor de inventar 8,000, semifabricate 3.000. a. 110.000 b. 62.000 ©, 60.000 d. 57.000 83. Stabiliti care din urmtoarele elemente mu fac parte din structura imobiliztritor a. terenuri b. mijloace de transport . Ticente 4, materiale de natura obiectelor de inventar | 84. Fondul comercial este: bun material destinat consumului cheltuicli destinate activitatii de dezvoltare valori date temporar altor unita cheltuieli etectuate pentru dezvoltarea potentialului de activitate Scrietiinformatia corecta care completeaza spatilelibere: Programele informatice reprezinta dreptul de proprietate supra informatiilor introduse $i prelucrate de calculator. 86. In coloana A sunt indicate diferite elememe patrimoniate iar in coloana B defintiife lor. Serieti asocierile corecte dintre fiecare cifrd din voloana A si litera corespunzatoare din eoloana B 88 eee dElemente patrimoniale | B__Definitii ‘oncesiuni a. Cheliuieli ocazionate de infiintarea unei firme b. Cheltuieli Reute de agentul economic pentru a objine dreptul de folosire gi exploatare a unor bunuri sau 2. Imobilizari orporale activitai ¢. Bunurifizice materiale concrete de folosinga indelungata si valoare mare. 3. Cheltuieli de eonstituite 4. Cheltuieli realizate in seopul objineri de noi produse gi tehnolog’ 87. Completati casetele libere din jocul de cuvinte, cu sinonimele urmitoarelor elemente de activ Orizontaka |. corporale 2. mijloace cireulante in decontare 3. active circulante materiale 4. intangibile 3. cash E] 7 G Gy A E 5 oO R N 0 P A E ] J M R ala 8, Seriet litera corespunzétoare fiecérui enunt (a,b,c, d,e) si nota in dreptul ei litera A, daca apreciat ca rispunsul este adevarat sau litera F, dacd apreciati ca raspunsul este fals &. Stocurile sunt destinate numai vanzarii inafara firmei b, Marturile fac parte din structura aetivelor circulante ¢. Cheltuielile de dezvoltare sunt imobilizati financiare 4. Creantele imobilizate pot fi realizate pe o perioada mai miea de an ¢. Activele circulante participa la un singur proces economic Pentru variantele false ce cere argumentarea rspunsurilor, care se refera la enunfarea acestor variante in forma adevaratd sau corecti (adica cum ar fi corect), 89. Precizati care din urmatoarele elemente nu au fost ineadrate corect a. Materialele de natura obiectelor de inventar ta parte din cat b. Cliemtii the parte din categoria mijloacelor circulante banesti ¢. Titlurile de plasament sunt imobilizati finaneiare 4. Investitii nanciare pe termen seuct fac parte din categoria activelor circulante poria stocurilor 89Definigi structurile patrimoniale de pasi. Completa informatia corecta care lipseste din schema grafica privind clasificarea structurilor patrimoniale de pasiv: era eae cy ports 92, Serieti informatia vorecta care lipseste din definitia datorilor: Datoriile repre zinta oonenernns PO C0re entitatea urmeaza sii le SAU serene GB). 93. Explicati mecanismul de formare al datorilor, eu exemplified. 94. Definiti termenul de scadenga. Dupii scadenta, datoriile se impart in doud categoril, Enumerati aceste categorii Completatiinformariite corecte care lipsese din schema grafica de clasifieare a datorilor, dupa natura si destinatia lor: beta de actions m.asociat | 97. Serieti informatia corecta care lipseste din definitia datoriilor financiare: Datoriile financiare reprezint& 0.0 L)ovsnnene pentru valori banesti primite de la lO) sau BvronnnonnuGi Care trebuiese restituite la un termen dat. 8, Completati informatiile corecte care lipsese din umiatoarea afitmatie: Creditele bancare sunt solicitate pentru acoperirea unor necesitati Financiare 0.41), Ele se acord pe o anumita perioad. Dupii perioada de acordare, creditele bancare se impart in 90