philippe moreau defarges INSTITUTULE EUROPENEcomerfulul, nediscriminarea In cadrul acestui comert, libera circulafie 4 lucratorilor, libertatea de reziden{a). In plus, recursurile la instanta din sinul Comunitat lor Europene sint limitate pentru particulari. Acestia nu pot adresa chestiuni prejudiciale Curtii de J ustitie din Luxem- burg ; astfel de chestiuni nu pot fi ridicate decit de tribunalele nationale _articolul 234 din Tratatul CE, Tratatele Consolidate ; exarticolul 177 din Tratatul CEE. La fel, particularii nu pot face recurs pentru neindepli- nirea obligatiilor statului ; numai Comisia sau celelalte state membre pot declansa astfel de recursuri. Particularii nu pot ataca decit decizii care-i privesc ,,direct si individual“. In fine, particularii, cu ocazia unui litigiu care implica un regulament comunitar, pot pretinde exceptia de nele- galitate, adica sa declare inaplicabil acest text (articolul 241 din Tratatul CE, Tratatele Consolidate). Particularii pot, de asemenea, s puna in cauzi responsabilitatea extracontractuala a Comunitatii (articolul 288 al Tra- tatului CE, Tratatele Consolidate). Dealtfel, jurisprudenta CJCE promoveaza drepturile omului in ma- sura in care ea elimina obstacolele in calea schimburilor si plaseaza drepturile individuale economice (de exemplu, libertatea de rezidenta) deasupra statelor. ibertatea 2.3.2. Saltul Tratatelor de la Maastricht si Amsterdam Creind Uniunea Europena, Tratatul de la Maastricht transforma constructia europeana (Comunitatile Europene) intr-un proces global a cdrui economie nu este decit o componenti. De aici, vointa de a trans- forma Uniunea intr-o comunitate de valori : ,,Uniunea respecta drepturile fundamentale, asa cum sint ele garantate de conventia europeana pentru salvgardarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950, si asa cum rezultd ele din traditiile consti- tutionale comune ale statelor membre, in calitate de principii generale de drept comunitar* (articolul F, alineatul 2 al Tratatului de la Maastricht). Aceast dispozitie marcheaza articularea intre Convenfia Europeana a Drepturilor Omului si Uniunea Europeana. Indata se configureaza niste intrebari : este Uniunea Europeana subordonata Conventiei Europene a Drepturilor Omului? Poate statua Curtea Europeana a Drepturilor Omului in domeniul Uniunii Europene (asa cum o sugereaza hotarirea Matthews c/ Regatul Unit)? Este abilitata Curtea de Justitie a Comunitatii Europene s& invoce Conventia Europeana a Drepturilor Omului? Tratatul de la Amsterdam merge si mai departe. Nu doar reafirma Uniunea European ca pe 0 comunitate de valori (articolul 6 al Tratatul UE, Tratatele Consolidate), dar el si instituie o procedura de sanctionare a oricarui stat membru al Uniunii care a comis ,,o violare grav $i 179(articolut. ratan » Teunit la nivelay set UB, siliul invita \cest tip de vio} Felilor de s ‘ ss observa dpb es ea SM a ‘lial oes ‘2ul conform al Parlamentular; sure acridine malar ananmiaea gee 00 he IN foate ic} t? Daci Consitial European at Univ ~Sravi si persistenta e statulineriminay( La3 octombrie 1999, |: ale ri wel ped a ut ‘a obfin » I% din ele, iar Partidul Conservator % Hae a ce aac pomalaiee Pentru Uniunea Europeana si cei pais i cel plore prea Anti, problina fontebus cena seep eee ee a es iare ur guvem cupind Senpaany eam usar feral enn aft fara aaa Pe de one, tp, ls pe parca sa re aemouae, Pe pment sents ounce ea eats prensa Aust ntan dan coman dnd au cut deseord sh ioeze Auta Ne nanan nea, STicolul 7a Tat Grune ahd OR yt de delaras Vou gave 9 penser a depen sccm trage semnalul de alarma. De doar dea ‘one evlut ta, Ausla acnsident cene inva ve pore cosas et ees fat incre: Paispezee, eau npritdestl drepede- Dat Frenette SuhroniewseCetmmari Repu Onkecvewae Beas 180 and este excesiv8 si m4 poate decit sb parlizeze Uniunea ewe ‘esa pd lei sa dees iat. . ana alsa gsito por de isin septembrie 200, an Comet Tepti- pus e picioare print-unacord comun ine Unines uropeand gi Austria, s-a deplasat in aceastt ar, pentru a veiticadacd sarap continuare un sat de dept. AcestComitt a absolvit Ausra. est eee wolare au fst abandonae. Ce concur pot tse din Masur iad, din punctul de vedere al Uniunii Euopene? aceast je membre ale Uniuni Europene formes o comune su, liga oexpresie mai putin solemn, un cli. Cain aie cs, Fen sit de fp beri acl lor Ewes he se sre meni a lubulu i tebue se raperteze acesormenbr aM atr-un club democratic precum Uniunea European requarebuie si fe acceas pera toi, Dac Austria, stat mic, pat pus sub ‘3 aveghere, tun! staele,mar~ Germans Fra Regal Uni spo - ot Pourile laste contra Aus a put pie ede: Asta tua adopts eisltieconart valorior Uni. Inactstinp, eee Stata. udeeat Infante de sores. Ausra bai 938 Iajoittcapoplaeisale piitriumfa pe ier 948 ‘Ruste -arepsit pane vimelebiersma dpa asia Aig fee; dup 4, Ausra 2 ew apap imi pny feet et fap and sci (1936-4). Mure nla, india stingace, au arf stops cre ces <= tonvinsc& nimic nu rr putea oP sor Fundamentale ale Unni 2.33. Carta Drepturilor Fundamental Europene ge tei intel ul european extraordinar de a Tampere 7 tis {In octombrie 19%, Si gezvoltarea unei Europe poiienes (Finan ti eae ada elCare De ila fost de aarta are, are bie ir ementte e Uni Eee de state ; ea este $i dame dot 0a seit ic Ee eevee Fa ns inde ere en Ja punet: membre, C3722 pene nc er si! Ea a net re asocetil trie princi! wal ene cua Pe seen i eri tuape ‘San tarem