Dusan Sidjanski VITTORUL FEDERALIST AL EUROPEI Comunitatea Europeana de la origini la Tratatul de la Lisabona CollegiumCapitolul v —— Oada Post-Maastricht le de la Amsterdam si Nisa __ Peri Si Tratate ieee Prin cronologia care ; fol. Pe parcursul acestei erioade, incepand di: 1995 si pana in 2004, Uniunea a trecut de la 12 la 15 si ai la 25 de tari ne inainte de primirea Bulgariei si Romaniei. in acelasi timp, Uniunea a fost reformat prin Tratatele de la Amsterdam (1999) si de la Nisa (2003), inainte de semnarea Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, la Roma, in octombrie 2004. in acest capitol, vom trece in revisti principalele evenimente post-Maastricht, tervand pentru capitolul urmator extinderea spectaculoasi Pe care a cunoscut-o Uniunea (trecdnd in cativa ani de la 12 la 27 de {ari membre). Pe plan institutional, ‘om analiza, de asemenea, schimbirile introduse de Tratatele de la Amsterdam si de Nisa, care au modificat cadrul stabilit prin Tratatul de la Maastricht. '.Petioada post-Maastricht i i i de Ik Mafra Tratatelor de la Amsterdam si de la Nisa, de eran aa = “stricht, intrat in vigoare in noiembrie 1993, Gee : ferns ig,” din voturi, cu ocazia referendumului a a i ptem ee a * da”-yl obtinut la referendumul din mat 7 tii Constitutionale germane, i Cul a stricht a fost declarat conform “ej 4 0 ho Mom ittrarea in vigoare, a fost necesard viel Maa if (tu oy eat la 12 octombrie 1993, princare ta mt ea Fundamental (Constitutia) a Germ > |\irronUL FEDERALIST AL EUROPEL privinjaintegrari, aut pe plan material, c&t si pe plan simbolic: este vorba despre Introducerea monedei euro fn 2002; eeldlalt este reprezentat de 0 grav criag institusionala : este vorba despre demisia in bloc a Comisiei prezidate de Jacques Santer, in 1999, ca urmare a scandalurilor legate de 0 gestiune frauduloasa, 1.1. Caderea Comisiei Santer Cu cateva stptimaéni inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de Ia Amsterdam Cee en eT pala ace Wot concomitant ee fe es al pee a ie ee ea SE a ree rea ee eee rented Ceres argon my Coa angajarea, in 1995, in calitate de consultant stiintific in Directia General ,Cercetare", See en ain cette ees ee Cae ee nace Cn ed a Cbelce acid Pees an. -Anene enn home ee (gan So en ana ipsa Bana Frangois Lamoureux, inaltul functionar integru care conduce Cabinetul, sa ‘opus."? Incepind cu luna septembrie, doctorul Berthelot a semnat cu Centrul Comun de Cac eeepc St «smn enn Comin de tarziu, DG XX’, condus’ de Comisarul finlandez Erkki Liikanen, denunta mai multe mene cence na nde Ets en ed ane ee ee promos cence neue ew po eo Ennis eae ule Pte 2. Arico! de Jean Quatremer, Libération, 12 julie 2006 ‘UE: La Commissare Cresson condamnée pour emploi fit”, _— perio’ i Be coe he initial doar in pi SIDELANISA 55 aan wa extn east tere tay 5 setae, pote ol importa umes se ee te ea a S vot de investitura”, = ee 2 gratin vedere, dup§ audirey Playas : tl spete Lotcan Parlamentul poate, de er 2 dite rll 19 jes, voleze © motinne de ens jr parlamentldispune ase eg 2° ape Ec ge, fash de care a devent ing pM de dou treimi din votutite iets sdunarea, Comisia Eu : pore Conia Cnt xprimate si cy mu cornea eS aorta membril rte f care ‘facut obiectul unui vor, 4 Neola. Pan’ in prezen ni a i dar nici in prezent, sape oh de voturi in favoarea cenzy i a creat MOM. Cu tate acevea, Sorsant, Ultima mogiune dateart 4 iam i a “antral de 626 de deputai. Cain, 3 impoeiva si 27 abinei, iar ean are GTeptUl SB adreseze inet Palme rational, Parlamental amiss Con as ign a gen? oh sc nt a oa eno Omi den ee Sen, re la SAvarsirea unor infractiuni cx ra, firme cu Gruniae Tele sbi pdt rang gee ep Hpaiamentul European ale dn dean apie iia 31979, si-a sporitconsiderbil pues sdomenie de, igLisabona va intra in vigoare, e! ‘va Impary puerealepstativ ‘onsiliul 1a Gosombe, hones Sot intt si ieee ee ‘astitutia. in paralel, a ultima sa reanuns, Cons pentru Control Bugetar(Cocobu) ‘aacuzat Comisia de fap cl ergverseat ances si cl fi ascunde rapoartle acheel Uniti de Coorone a Lge ttn cent) ne “solicita de stptimani inti Memb ti chiar au ans ancsinares cor ea destraren de getinne petra executia bugetad pe 196 i nse du, tran clit de fenine exer, fm acl Comisii sal Parameter aa aorta ure a Raporula Cocobu din 17 emi Is ca lord sea coplesioae ale dept Ney Ms an re eg i Foard Lev, cin ‘1a raportului lui James Elles (patd conservator 51 ), ‘noua incercare de dag re cele dou isi. da ensunea a continua sk escaladee’ Comisia s-a rer ga ime 3 gpl a pregitit 0 rezolutie i tun irri, ups lot in sesiunea plenart din Brinn anatize si aceite 0 SPS wn 14 ianuarie.‘yoRU FEDERALIST AL EUROPE ar despre strategit politic. Ia, PPE (Paral Pony Cresson (scat racer ohn ial i Cres00 tate) Rare red. Tan, seN delegate! UDR (Unione Democratca per ig 4 vrai UDR aU ota inperrng Repub in cdl emp PE 2 Pie decarece aoemele Ou prev a enzuri indivi ann rebiesmearg pe iia HOF BUPA canpant sur kp oie de lege ect Incete din urma, sa ajuns la un compromis chiar inate de votare sa fost num un gp de exper ndepeen. Cu acest condi, depuat PSE Paral Socialitilor Europeni) au renunjat Ia ameningarea lor refeit tune de cenzuri®. In pls apelin la grupare exer, se permitea indepdrtarea oricaryi ‘ie potenjial de contestare din parca diverselorgrupuri parlamentare. La 15 marie 1999. Comiteul Inelepilor is, d8dea avizu, blamind Comisanul Cresson pentru sepotsm, dar si inteaga Comisi, eae, conform raportulu, wt pietdut controll supra aiminstrateipeeare aceasta tchuie slo gestioneze. Oastfel de pierdere a ontoulu implics, din sa, o responsabilité foarte mare, atit a comisaritor considera separa, cat sia Comisiei in calitate de colegiu”, Prin aceasttfraxs ‘Simpld, ca urmare a unui scandal determinat de rispunderea individual doj membri, demisiona intel Colegiu, Ironia sori, toemai din eauza Comisaruui pentru Educate si Cercetareizbucnise scandal care a dus la pierzanie Comisia lj Samer, adicatocmai sectoral pe care presedintele Santer inteniona si privtepieze, ‘asa cum anunfase ined din discursul siu de investiturd’. Cu un pachet financiar de 5300 de milioane, acordat dup prima lecturt a Parlamentului European pentru ‘formar si tineret, culturd, audiovizval, informatica g alte acyuni sociale” (ay de Dropunereaintal'a Comisiei de 643), DG X si XI, aflate sub conducerea doamnei Edith Cresson, au beneficiat de o crestere a bugetull de 3,4 % Toemai am relatat fptele in ordine cronologica, dar pentru a percepe mai bine ‘sfera crizei reprezentate de aceastl demisie, trebuie si analizim factorii* crizei si si ne intrebim de ce acest scandal a luato asemenes amploare. Prncipala cauza consti, ‘Ack indoalt, in mare pane, in ,jocurlestraegille - eterogene ~ ale actorlor europeni" atl nivelimern, intr comisar si functionaries, in special, la nivel exter. Contextulepoct est, int-adevr,unul diate cei mai importani fctoi, ‘vind in vedere cX reformeleinstiuionae, care vizeaza cresterea puterilor Comisiel Pusem & vorbim intra European) opteacd pent revo 5. Balen de (agence Europe, 14 ianvatie 1989, © La 15 arate, movunea de cenzuraprimea 232 de voturi pentru”, 293 ,impotcva” si 27 de abjnei ' iene 7 Discusul ui Jacques Santer (Strasbourg, 17 ianuarie 1995) din Bulletin d'information et de documentation, | martic 1995, ne. 1. pp. 2432. " & Conform analizelor ii B. Bola, .La Legon”, Le Figaro, 16 martie 1999; Duplat Gi itor: Le cho nécessire™. Le Soir, 16 martc 1999: si -Eitoral = Une’ chance our Europe”, Le Monde, 17 matic 1999, oO ATATEL se 0 8 #Fiyni ou Parlamentari care ay gga in cury iin yt wit gon Se 8 mee Nese ol Parmen 88 na PEL SA ANSTEROAS OLA sg a oo ren shai mult rigor Solna Ben ect in ent Sl Nee pe Poin CI amt sare FESPECLIVE, ,Aceast ropean sia execitat ei PreseditleParlamer pv cial in sensul cx Parkamenn) Te conde le Parlamenului European 8 Sit Hi alace frontal Comigg 4!°PN, penny fan I Comisia, Prima dati in stra ictorie democraticl” 5 np sia diab." : ‘ ti 0.” Interpreten fees ate, Orin expen yg OTe a man Palamentati chi y che" prin ea eanoscind, i acelasi timp, sp esl Comisiloe a fot de cond te ra, gy Ph do vitorie a democraii oe im neces on coun 12 pli uma pin Sit Samer ees, pap Se Sn tae oi! Europene”, btrile cu privre a reforma institutilor In cele din urmt, .aceasti msreharstaes ge ira rl poe, cr adr bi d e fe i ee penne a Some capitt o dimersune ean sacle membre, Actes pce mide alo in simotivu) aoesel vin acta Puanen European dea ates plea Infaa Comiii, care oni sepia sat Mt dese Ce fe, timp do ma mle he rm Comin Baro European, care ar fi trebut st aace Conlin loc sf cere of uated stories Comic. Esl fd act derhates poles aaa 5A se vedea, in aes sens: Je en Goeivite, Nog &intreu de Veureratie”, Le ‘Monde Editions, Pris, 1952 Autor expick mot in care ig sunt obliga” de CComisie 58 adope un ld srusqured rae” pe Ina de gine a orgaiztilor inweraionale, Pur ai alii, coc reluate int-un mod mult mai ‘categorie In Monde diploma, ali Garde Se, .La machine de propagande i Com cea epee: we ot ume 2 der Geol, a ot oe ae A ee TAS ci eam tn Se sea 5-6, pp, 1-10 13.Tidh peti aos Mo ae nr a hal a agua ait fs 2 1998. messes