Cursuri de pregatire pentru auditorii energetici in domeniul elaborarii bilanturilor termoenergetice, pe baza prevederilor cuprinse in decizia ARCE nr. 57/28.05.2003, publicatd in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 425/ 17.06.2003, privind aprobarea Ghidului de pregiitire si examinare a cursantilor in domeniul elabordrii bilanturilor energetice. O Modulut 1 - Bazele termoenergeticii ‘* Mihai Jédineant, Mihai Nagi, Floriana Stoian, Ioana lonel, oan Laza, Dorin Lelea, Paul Dan Opriga-Stinescu, Liviu Mihon — Bazele rermoenergeticii. Note de curs pentru auditorit energetici, EOU Timisoara, 2006 O Modulul 2 -Masurarea mérimilor neelectrice ~ «Liviu Mihon, Joana Ionel, Gheorghe Pop, Virgiliu Dan Negrea — ‘Masurarea mirimilor neelectrice. Note de curs pentru cuditorii energetici, EOU Timisoara, 2006 Q Modulul 3 — {ntocmirea si analiza bilanturilor termoenergetice ‘* Mihai Jad8neant, Paul Dan Opriga-Stinescu, Joan Laza, Toana Tonel, Floriana Stoian, Dorin Lelea, Mihai Nagi, Liviu Mihon ~ ntocmirea si analiza bilangurilor termoenergetice. Note de curs pentru auditorii energetici, EOU Timisoara, 2006 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roma Misurarea mirimilor neelectrice : note de curs pentru auditorit ‘energetici / Liviu Mihon, loana lonel, Gheorghe Pop, Virgil Dan Negrea. - Timisoara : Orizonturi Universitare, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-638-258-3 ; ISBN (13) 978-973-638-258-1 U. Tonel, Toana UL Pop, Gheorghe IV. Negrea, Virgiliu Dan 621.317.39(075.8) Liviu MIHON Te Gheorghe POP eana TONEL Virgiliu Dan NEGREA MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE — Note de curs pentru auditorii energetici — UNIV. “POLITEHNICA™ sett ee BIBLIOTERA CR NALA Ni 9. £6 Le ae a EDITURA, ORIZONTURI UNIVERSITARE TMISOARA 2006dr.ing. Gheorghe POP Prof.dr.ing. Virgiliu Dan NEGREA Universitatea "Politehnia” dn Timisoara Facultatea de Mecanica ; ; Catedra de Termotenicd, Masini Termice gi Autovebicule Rutire "E-mail: iviu.mihon@mec upt.o,ioana.ionel@mee.p. Referent stiintific itatea "Politehnica” itd JORGA - Universitatea "Pol Prof. dr ing, Dinili din Timisoara ili litorial gi al cursurilor Consilier editorial $i coordonator Prof.dr.ing. Stefan KILYENI A icD Pregitire pentru tipar si Cl Valentina STEF Coperta Dan NITU © 2006 Editura ORIZONTURI UNIVERSITARE Timisoara Tiparul executat la Imprimeria MIRTON 300125 Timisoara , str. Samuil Micu nr. Telefon: 0256-272926, 0256-225684 Fax: 0256-208924 MOTTO “Tn prezent, dezvottarea durabilé Inseamn& perspectiva $i mentinerea unei calitafi demne si decento a viet pontre {ofi oamenii din lume, in prezent si in vittor, simultan co brotejarea cali $i diversitatii lumii care ne inconjoara" ("Trim pe o singuré planeta. Dezvottarea durabilt vizut® tnt-o perspective energetice’, Consilul Mondial al Energie, 2005) CUVANT INAINTE in domeniul consumului de energie $i resurse energetice primare frist mai multe opfiuni pentru a rispunde provocirilor desvoliint done bile. Ameliorarea eficienfei in utilizarea energiei si resurselee reprezint& icetivelor si tintelorpoliticii nationale in domeniuleficienfei energetice, Atcgerea fcuté este sustinuta de multiplele benefici ale coneaui ficient, acesta contribuind, in mod favorabil, la: * dezvoltarea economica si social, prin sciderea efortuilorfinanciare legate de importul de resurse, ameliorarea defcitului de cont eurene si * Sauservarea resurselor naturale, determindind stabilitatea preturilor intemafionale cu efecte favorabile asupra securitiii in aprevicio, area cu resurse; * feducerea emisilor de gaze cu efect de seri si contribuie semnificatiy {a reducerea impactului activitatilor economice. {in indeplinirea misiunii sale de Promovare a eficienfei energetice si de valorificare a surelor regenerabile de energie, Agentia Keno Fare, Conservarea Energiei si-a defini, in conformitate eu prevederiie leeale, programul de actiune dupa patru axe fundamental, organizarea Pregitiii si perfectionam profesionale fiind una dintre acecten6 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Dupa crearea cadrului legal de reglementare a organizrii cursurilor de pregitire si perfectionare profesionald in vederea autorizarii auditorilor energetici si al atestirii responsabililor cu gestiunea energiei la marii consumatori de energie $i resurse energetice primare, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei a trecut la agrearea institufiilor de inva- {mAnt superior tehnic, in scopul organizarii desfisurdrii cursurilor de pregitire anterior menfionate. ‘Astfel, zece dintre cele mai importante universitii tehnice din Roménia, printre care la loc de frunte se situeaz& Universitatea "Poli- tehnica" din Timisoara, au primit recunoasterea inaltei calificari a corpului profesoral si dreptul de a organiza cursurile postuniversitare de pregitire a specialistilor in vederea autorizrii auditorilor energetici si al atestirii responsabililor cu gestiunea energici. in acest context, seria de cArti publicate de Editura "Orizonturi Universitare", care constituie suportul scris al cunostinfelor transmise in timpul cursurilor de pregatire profesional, reprezinté rezultatul laudabilelor eforturi ale corpului profesoral din cadrul Universitit "Politehnica” din Timisoara, Catedra de Electroenergetica si Departa- ‘mentul de Masini Termice si Transporturi, si, totodata, o referinfa de ‘nalté fimuti, care inaugureaza seria lucrarilor de specialitate in domeniul utilizArii eficiente a energiei si resurselor energetice primare. ‘Apreciind la justa valoare contribujia acestor lucriri la inifierea unor dezbateri privind oportunitatea organizarii unei specializari in do- ‘meniu! utilizarii eficiente a energiei si a resurselor energetice primare la nivelul consumatorilor finali, in invafiméntul superior electric din Roménia, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei salut aceasta Viudabila initiativa materializaté in mod remarcabil si asigur& tot sprijinul in continuarea demersului a cirui amorsare este cu prisosinfa realizats prin acest eveniment editorial. Bucuresti, septembrie 2004 Mihai Marius Voranca Presedintele Agentiei Romane pentru Conservarea Energie’ PREFATA Indiferent daca este vorba doar e ; de Producerea de energie termica sat ‘poston, temic, iu de gestionarea energiei termice, ulate in termotehnica, ca de exemplu temperatura i presiunea, ne baze ent cd mu se poate spune ci Ia efectuarea blanfurilortermice bazim numai pe marimi termice, in toate relatile is i rin mecanie care webuiesemsute din care se Joao ee fea, debitul, nivelul, concentratia diverselor componente dite ay amestec de gaze sau puterea mecanica. men wnat renete lucrare sunt tratate pe rand marimile mai sus enu- mer Porn lu-se de la definirea acestora, ca apoi si se studieze o eee le moduri de masurare a fiecdreia dintre mirimile mecanice Sin activates de prepare a unui bilan termi icturatd pe 7 capitole, cuprinsul si o bibliogn : apitole, $i 0 bibliograti beri recente ale domenjului, cartea abordeaz problematica mise autimiloy neclectric, de la modurile simple, traditonale si ajungi ‘emodari actuale, cu grad ridicat de precizie, Ea respect ro ra anaes si condifile stipulate prin decizia ARCE nr. 58/28-052003, bbl ‘20nd Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 423/17.06.2003, ind aprobarea Ghidului de pregatire si , an 1 domenta elaborarii bilaqurtor energetog cucantiorin wena tint su $i prin prezentarea intregului material, lucrarea do oneact74 i Primal rand participantilor la cursuile postuniversitare deforma arent ililor cu atributii in domeniul elaborari bilanturilor M04 » dar ea putind fi folositoare si studentilor din anii minal, et si alto specialist aclroractivtate'ae taneone nee at : Seu producereaenerieitermice, nn Neetu gesteMASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Contributia autorilor la realizarea acestor note de curs a fost urmitoarea: Ioana lonel ~ capitolele 5, 6, Liviu Mihon ~ capitolele 1, 2, Virgiliu Dan Negrea — capitolele 4, 7, Gheorghe Pop ~ capitolul 3. ‘Timisoara, mai 2006 Hatori CUPRINS . Termometru Digital. 1.2.5. Pirometre cu radiatie 1.2.6, Substante termosensibil a 1.3. Aplicafii de laborator .. cA 2. MASURAREA PRESIUNILOR 9 2.1. Notiuni generale... 2.2. Descrierea aparatelor de 2.2.1. Aparate cu lichid 2.2.2.3. Aparate cu rezervor si tub incli 2.23. Aparate cu elementelastion ne unt 2.2.4. Aparate cu piston si greutafi10. 4 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3.4, Masurarea debitelor prin metode volumetrice. Contoare volumetric eee AS 3.5. Misurarea debitelor datorita rezistenfei opuse de un corp la inaintarea fluidului. Rotametre.. 3.6. Misurarea debitului prin determinarea distributiei de vitezi sau a vitezei medii 3.6.1. Determinarea debitului cu ajutorul tuburilor de presiune (Pittot — Prandtl, Pittot mediat).. 50 3.6.2. Moristile hidraulice. Contoare de vitezi 3.6.3. Debitmetre cu morigca actionaté partial 3.7. Misurarea debitului prin metoda micsorarii locale a seciunii de curgere. Principiul metodei Prize de presiune .. . Masurarea debitului de lichide prin strangulari locale. Deversoare (stavile). 3.8, Debitmetre electromagnetice. 3.9. Metode speciale de misurare a debitelor.. 3.9.1. Debitmetre termoelectrice . 3.9.2. Debitmetre ultrasonice cu efect Doppler. 3.93. Debitmetre pseudofluidice (cu efect Vortex saut piezoelectrice).. 94 3.9.4. Debitmetre cu turbionarea jetului 96 3.9.5. Criterii de alegere a debitmetrelor. soe 100 MASURAREA POZITIEI SI A NIVELULUI FLUIDELOR ... 103 4.1, Masurarea nivelului cu ajutorul plutitorului 103 4.2, Masurarea nivelului fara plutitor . 105 4.2.1. Misurarea nivelului in vase deschise prin procedee pneumatice 4.2.2. Masurarea nivelului in rezervoare inchise dup principiul vaselor comunicante 4.2.3, Misurarea nivelului pentru substante sub forma de granule prin procedeul capacitiv. Principii privind misurarea cu traductorul capaciti 4.2.4. Masurarea nivelului prin metode radioactive 43. Erori dinamice la masurarea nivelului 107 Cuprins 1 5. ANALIZA CONCENTRA’ 5.1. Probleme generale. SEE DE GAZE iB 9.1.3.1, Rolul si | i Rol i local traductoarelor in sistemele 5.1.3.2. Structura generala ig 5.1.3, Clasfcare taductousine iz 5.1.3.4, Traductorul termorezistiv .. 5.1.3.5. Traductorul termoelectric 5.1.3.6, Caracteristicile metrologice ale 7 ‘traductoarelor |. Caracteristicile ‘constructive. luctoarel : ; 8. Fiabiltatea traductoarelon nSueoel™- 1.4. Fillrarea gazelor. Analiza gazelor bazatl pe 5.1.5.1, Metodi de determinare a continutului de praf din gazele de ardere. 5.1.5.2. Componente si principiul de functionare al aparatului STROHLEIN STE4 52. Metis slaarenhanee ae 5.2.1, pH-ul ca masuri.a aciditatii apoase 5.2.1.1, Nofiunea de acid si de bazk Controlul calitatii aburului, a apei de alimentare i 5.3. Metode de masurare aemisiion nm de masurare a noxelor sas Bazoase. Misurarea emisiilor poluante in emisie ou gavosnalizoru TESTO, 3.1. Principiul de analiza al i din familia TESTO... nalzorelor 53,12 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 5.3.3.2. Principiul de functionare si descrierea gazoanalizorului TESTO 350 M/XL. 5.3.3.3. Mersul luerarii $i modul de Iuoru 5.4, Stand pentru determinarea randamentului cazanelor mici de apa caldi 5.4.1. Scopul masuratorilor. Legisla 5.4.2, Prezentarea standului si aparatelor de masura. 5.4.3, Verificari gi incercri. Masuratori.. 5.4.4, Prelucrarea valorilor masurate... 6. MASURAREA UMIDITATU GAZELOR ... 6.1. Marimi fizice .. - 6.2, Determinarea confinutului de vapori de apa prin | condensare. 633. Determinarea confinutului de vapori de api prin absorbiie eve 6.4, Determinarea cu ajutorul psihrometrului 7. MASURAREA MOMENTULUI SI A PUTERTL 7.1, Misurarea momentului sia puterii fir8 disiparea energici 7.1.1. Misurarea momentului pe baza evaluari deformatiei unui arbore de torsiune .. 7.1.2.Masurarea momentului si a puterii cu ajutorul frdnelor electrice recuperatoare. 7.2, Misurarea momentului gi a puterii cu disiparea energici. 7.2.1. rane mecanice (Prony).. 7.2.2.Frane aerodinamice .. 7.2.3. Frane hidraulice.. 7.2.4. Frine electrice cu disiparea energiei 7.3. Stabilitatea frénelor BIBLIOGRAFIE .. Capitolul 1 MASURAREA TEMPERATURILOR 1.1. Nofiuni generale ‘Temperatura este 0 mirime de stare termic& ce caracterizeaza lele si aparatele folosite _ Metodele s le Pentru misurarea ii clasifiin funotie de proprietatea fica a corpului tcrmomete ual i firiee Ie woh. In general, se foloseste variatia urmatoarelor prominae + retalelor sau corpurilortemometrice functie de temperate lichide aflate intr-un volum inch . hi i ichis (termometre manc ice); Prat fine de temperatura reine elec ts on -zisten{ i is ) tate mere te) si Semi-conductoare (termistoare) Tore a gai, Asin termoclectromotoare (t:.e.m.) Ia capetele cu benzi de radia sau de culoare); * alte metode variagi i " aul metode bazate pe variatia proprietor fizice si chimice aleMASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 14 1, aparatele care servesc pentru misurarea temperaturilor Cap. 1. Masurarea temperaturior 15 In general i etre. Domeniul Domeniul de Materiale metre, iar peste 660°C pirom nul sub sarc se sreipaeloraparae folosite pentru masurarea temperaturit misura ['C] masurat de utilizare tate in tabelul 11. la + 1300 Nichel-nichelerom nee de uilizare ale wnor aparate de méisurat temperatura la+1600 |" Platind-platina-rodiu Tabelud 1.1. Domeniile de wt a parade + 1400 (Cu diafragmay Pirometre de Materiale | tmiisurat = +2000 radiatie totala = +600... + 1600 Pirometre de jercur a radiatie Meron i tmostr de azot (Cu filtru fururiu) monocranatica lem Idem la 20 bar ‘Termometre cu Con Se; pana la + 1000 Idem la 70 bar Tichid In sistemul international de unititi de masura, pentru masurarea ~ 60 ...+ 100 ‘Umpluturi de galt temperaturii corpurilor, se utilizeazi scara de temperatura termodina wt HO Aliaj de mercur cu taliu mic stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de = 200... +30 ‘Umplutura cu (ue ic stirile de echilibru ale unor materiale la presiunea normal de 101325 Umpluturd cu penta Termometre eu Pa. In cadral acestei scari, unitatea de temperatura termodinamica este pana la + 100 ‘Umpluturk cu petrol resiune de lichid Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura termodina | pana Ia + 350 Umpluturd cu mercur__| pI ‘mica a punctului triptu al apei. ~ 70. +30 Bioxid de carbon Termometre cu In afard de temperatura termodinamic& (7), exprimata in Kelvin Eter lpresiune de vapor (K), in sistemul international de unitati de masura se foloseste si tem. S400 Hidrocarburi Peratura exprimata in scara Celsius (), (ca unitate de mAsura tolerat’), > a + 650 Mercur ‘Termometre cu intre ele existand relafia: 0 “5600 | Invar ou continut de 36% Ni |dilatarea metalelor| t=T-273,15 [°C] (ay pana la + 150) Fee Suri , = 60... + 150 “ee Termorezistente 1.2. Tipuri constructive - 50... + 150 upru. aia + 400 Wolfram Din multitudinea de aparate $i metode folosite pentru masurarea 0500 Platina temperaturi, putem aminti: termometrele de sticl& cu lichid, termometcle sD Bismut-plating clectrice cu rezistenta, pirometrele termoelecttice (termocupluri) si ae Tupru-constantan Pirometrul cu radiatie cu disparitia parjialé a filamentului, pana la. a | pana economies] meer | 4.2.4. Termometre de sticta cu lichid la+ 700 a oom Ja+900_ | Manganina-constantan__| Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu Ta +1000 | _ Nichelcrom-constantan lichid se bazeaza pe variafia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcool etilie, eter de petrol, pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla,MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 16 + Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (- 38°C .. + 700°C, Dezavanajul acestora const in fp! cau inet tric mare nefiind adecvate masurérii temperaturii in regim variabil. 1 0 b Fig. 1.1 Termometre de sticli ‘cu mercur: a~cucontacte fixe b - cucontacte mobile. Din puncte vedere construct se deosebes:termomete ciple, ta cae tub epi i seal gradat int ntoduse impr int-un ub de protectie, precum si termometre tijd, a clror cali este gra freee fubul capita In afar de acestea exist gi alte constructi special Seven: emit cn cnn ec contac mob “em lichid indic& corect temperatura numai : Tras ihidulsermometrese af temperatura care trebuie maul, deci cd elemental sensibil ese cufundst in fregime in medi de . Daca coloana de mercur este incomp! n Ge nfsurat, se sfectueaz8 coectia de temperaturi Di cu rela: a Dt=nx ax (t-4) PC] 2 jum&rul de diviziuni ii necufundate a coloanei i de diviziuni ale porfiunii necufu : wei oe ere, exprimat in grade din scala termometrului; rid nec: - temperatura indicata de termometru, in °C; fy temperatura ful apilar necufundat in medial de mésurat "(de cbice’ egala cu cea a mediului ambiant, in °C ; Gap. 1_Masurarea temperaturior 4 - coeficientul de dilatare a lichidulu @=0,000166 gra"), in grd “! Corectia de temperatura se adaugi temperaturii indicate de termometru, 1.2.2. Termometre electrice cu rezisten{a Funefionarea acestor termometre se bazeazA pe varatia rezistenei clectrice a metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia peratura pentru céteva materiale mai des utilizate. 8 5 [Be Fe 6 aA Ni 5 > r Fig. 1.2. Variagia 4 rezistenjei electrice a 3 Cu Pl) metalelor in functie de TF temperatur 2 1 0 00 200 300 400 #00 G00 700 oC Aceste termometre se folosese pe scara larga in industrie avind un domeniu larg de temperaturi, - 120°C ...+ 850°C. Materialele din care se confectioneaz& termorezistentele trebuie Si satisfact' urmétoarele conditi: sa nu-gi schimbe proprictatile fzies 5i chimice, coeficientul de variatie a rezistenfei electrice wu temperatura Si fic mare, variatia rezistenfei electrice cu temperatura si fie eat man Uniar ir propretiile materalului s& poath fi usor eproduse. Materiales cate satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183°C... + 700°C), cuprul, nichelul, fierul (- 50°C... + 150°C) si unele aliaje. Rezistenta electric& a conductoarelor utilizate variazi cu tempe- ratura dupa relatia: R (taxttbxPtexPs.y (1.3)MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 18 . Reeste rezistenfa electricd Ia temperaturat ogee tsinfa electric la temperatura de etalonare (in general 0°C) a, b,c, ..~ constante. tru mas La majoritatea materialelor, pen ; iau in considerare numai primele doua constante din paranteza rel surarea temperaturii se latiei Prati, relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei Iui Callender: r= Bak s0045-( im bel (14) RoR 100) T00 {in care: Ro, Rioo, R, sunt rezistenfele electrice ale materialului la 0°C; 100°C si la temperatura t, d- coeficient. ; In figura 1.3 se prezinta schema de in! . cu rezistenfa din pltinl (2) precum gi aspectul exterior al termoi ©). fasurare a unui termometru metrului Fig. 1.3. Schema de infeisurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din plating. Jo b / i i ‘lementului sens Masurarea rezistentei electrice a ¢l t erm metrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: = -R.) «+ punti echilibrate (fig.1.4) in care rezistentele Ri, Ray Rs sunt vonstante, iar la valoarea curentului prin galvanometru Jo~ 0; Cap. 1. Masurarea temperaturilor 19 * punti neechilibrate (fig.1.5), la care curentul prin galvanometru Te=f(R)s + logometre (fig.1.6), la care unghiul de deviere al cadrului mobil J Ro; + ‘milivoltmetre digitale (electronice) Fig.1.4. Schema de Principiu a punfii echilibrate. Fig. 1.5. Schema de principiu a puri neechilibrate, Fig.1.6. Schema de principiu a unui logometru. 1.2.3, Sisteme termoelectrice de masurare a temperatui Termocuplul reprezinti un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datoritd avantajelor pe care le ofer’ fa de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o constructie simpl&, pret de cost redus, interval mare de masura (-200°C ... + 3000°C), poate fi conectat la diferite indicatoare, inregistratoare, semnalizare si comanda. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat, poarti denumirea de pirometru termoelectric. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeazi pe legile fenomenelor termoelectrice. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.), care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul, este rezultatul ‘cfiunii concomitente a efectului Thomson $i a efectului Seebeck. Efectul Thomson reprezint& aparitia unei t.t.e.m. E, intr-un con- ductor "a" (fig.1.7) a cérui capete se afld la temperaturi diferite:20 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Cap. 1. Masurarea temperatuir 24 6) 2 oP 2 Fig.1.8. Cireuit termoelectric elementar unde: 6, este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv. 5 + 2 Eg(ty.12) ° (fig:8), se compun din diferita a si b sudate la sire CP confectionate di termocuplul for jonctiunea 1 ( Fig.1.7. Schema de principiu a unui termocuplu Efectul Seebeck consti in aparitia unei t.¢.m. eas (Ti), eat (T2)s la Jocul de contact al celor doi conductori "a" si "6". T.te.m. totala care ste functie numai de valorile temperaturilor 7; si 73, se poate prezenta prin relatia: fh Bay = ff (Ga ~84)- aT =e05(T2)~ eo (Ti) 1.6) P = relatia: unde: eos (Ti . frat = tnd + B® (th te) (°C) i Gop (Ti), €ap (73) sunt t.te.m. care apar la cele doua capete ale unde: for este temperat a (1.8) termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte er ape peratura real in °C; Aplicatile practice se bazeazA pe trei legi de baz empirice si anume: ta temperatura sudun tech para, in <5 lonare (uzual t, =0°C), in °C; + legea metalelor omogene. (Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen, ny poate apare un curent termoelec- tric prin incdlzirea acestuia); + Iegea metalelor intermediare. (Suma algebricé a te.m. intr-un circuit compus dintr-un numiir oarecare de materiale diferite este zero, daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura); «+ legea temperaturilor succesive sau intermediare. (Dac& dou metale | omogene, de natura diferita, produc o t..e.m. Ez, cand jonetiunile sunt la temperaturile 7; si Ti 0 tte.m. Ey cfind joncfiunile sunt la temperaturile 7; si 73, tLe.m. generatA céind jonofiunile sunt la temperaturile 7; si T va fi Ev, + Ex). Din aceste legi rezulta c& dac& intre jonctiunile 1 si 2° (fig.1.8) se introduce un conductor de prelungire, circuitul se comport ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material. Daca una din temperaturi, de exemplu 73, se menfine constant, tiem, rezultaté depinde numai de temperatura 7), adica: ET, Tr) =f(T) (7) he - femperatura suduri Teci in timpul masurarii, in °C; : k- coefici et care WO] 0 | awo | amo | ave Limita de utilizare (°C) WR(3%)- |__| WRo(@) + . Termocuplul|simbol} Polaritatea | Maxima WRo(25%) WRof25)- | 9 2300 2400 | 40,678 Minima mt intermitent ‘Cromel - ‘Cromel + continu | intermi Feauoo7) | ~_|Feau(ao7). 273 . 0 52629 Fee | y | fet | 200 | soo | 760 - Sonstantan Cons: 1.2.4, cupu- | | + | om | 400 | 400 2.4. Termometru Digital Constantan Const | Tensiunea termoelectr . joelectromotare care apare in circuit ‘Crome Cromel+ | rat giicu i Care apare in circuit poate fi masu- constantan | = | Const- 270 | 600 1000 tote th ‘erm copa ietru digital. (Fig.1.11). Senzorul de temperatura24 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE ‘Acest aparat permite citirea temperaturii direct in °C, °F sau K. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-1800°C (depinde de tipu! termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la ~10 - 75 mV. Fig.1.11. Termometru Digital 1.2.5. Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legitura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiafiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. Aceste legi arat& ci un corp radiazi energie termicd la orice temperatura si ca 0 crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate. Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in: ‘ pirometre cu radiatie totala avand la baz legea Stefan-Boltzmann; « pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank; + pirometre fotoelectrice. smetrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspindite in practica industrial deoarece sunt simple, suficient de robuste si ugor de manevrat. Schema de principiu a unui pirometru optic, cu disparitia filamentului, este prezentata in figura 1.12. Cap. 1. Masurarea temperaturilor 25 1 ' ' L-S=ts Fig.1.12. Schema unui pirometru cu radiafie paryiald. El se compune dintr-o parte optica si una electrics i szcompune din: obictvul 1 ocular 2 fit 3, stick bvorbanee fa diaazins 5, Pata eletich exe format in immpa pirometies 6 7, apar ura 8, becul 9 pentru ilumi i sparta de mur scala 10, rele! I, ate scale do '3V) Ta ul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de rad buona 14 pentru alimentare Beal iy! ‘a re . eine tae temper se face prin comparares inten rained mise de corpul cercetat cu intensitates radajeflamentululimpii Blrometrice a cre incandescen{t se regleazi eu auto reostatuli its tempera se fectueaza pe scala superioard a aparatului pind inuodee wee i 400°C, Peste aceasta valoare este necesar a se ‘roduc ite obectiv si lampa pirometictstcla absorbant 4 penta ayitarea voltitizarii filamentului. In felul acesta se pot masu i pnd la 2000°C. Temperatura unui corp care nu este negru,26 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE misurata cu pirometrul optic monocromatic, este totdeauna mai mick decat temperatura real a corpului. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relati bysat= fina Dt [°C] (9) unde: Dt este corectia de temperatura determinati din nomograma din figura 1.13, in care e reprezint§ coeficientul de absorbtie al corpului ‘a cdrui temperaturd se masoara gi care se obfine din tabelul 1.4. Tabelul 1.4. Coeficiengii de absorbtie e ai unor materiale la diferite temperaturi pentru 1 =0,650 m [“Wisreraiat | Temperatura PC] [ < —_ Fier solid 1050 0,30 Fier lichid 1530 036 ‘Cupru solid : O11 Cupra lichid 1100 015 I ‘Nichel - 0,37 ‘Wolfram 1000 0,45 Wolfram 2000 0.43 Wolfram 3400 0,40 Carbon grafit 1000 0,90 Carbon grafit ~ 2000 0,85 Carbon grafit 3000 0,81 Otel topit = 0,40 ‘Oxid de cupra 7000 0,80 Oxid de cupra i100 0,60 ‘Oxid de fier 800 0,98 Oxid de fier 1200 0,96 Oxid de nichel 800 0,96 Oxid de nichel 1300 0,85 ‘Al; 900 0,20 ‘ALO; 1700 0,40 MgO. 900 0,20 MgO 1700 0,45 Portelan = 0,25 - 0,50 [Samora = 0,70 - 0,80 Cap. 1. Masurarea temperaturilor 27 rl g:01__ £02 * oo oe ‘Ett = eas Py enas Fig. 1.13. | Nomograma pentru i €+07 corectia temperaturii z Ta pirometrul cu ‘co E- radiagie parfiald. e+09 a m0 10 a0 0 Temperatura cittd pe scolv opal ‘000 fc] 1.2.6. Substante termosensibile Substantele termosensibile se folosese pentru evaluarea ae ter ~ raturi, pe baza deforma corpurilor (corpuri pirometrce) sau a schim_ bari culorii culori termoscopice) Ia atingerea unei anumite temperatur. daca centile pirometrice(STAS 2912-7) aleaueseo serie continu de 62 compusi ceramici cu temperatura de c&dere determinati si cuprins& intre 600 gi 2000°C. La atingerea temperaturii de eidere, corp ayezat vertical nto plac suport se inmoae si, sub actiuneagrettipropri se indoaie peste muchia scurti pana cand varful sau atinge ni ii se none pete ge nivelul plicii Conpurile termoscopice (termoculorile) folosese compusi chimici care au proprietatea de a-si modifica culoarea la anumite temperaturi specificate. Termoculorile pot fi monotermice — creioane, crete, timbre ~ indicdnd o singura schimbare a culorii, sau multitermice ~ cu schim- barca repetaté a culorii, virarea de la 0 culoare Ia alta icdndu-se brusc a temeratr fxe sau progresiv— lca, vopsee, e folosesc pentru determinarea temperaturilor ET il de temperaturi ale suprafejelor. me av cimpasior28 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE de laborator 1.3. Aplicati ‘Aparatura de laborator de tip ultratermostat (0 - 600°C) permite compararea indicatiilor mai multor tipuri de termometre care sunt jmersate in acelasi timp in solutia lichid& si omogend din punct de vedere termic, Ultratermostatul este previzut cu un sistem de crestere gradual a temperaturi, respectiv cu un sistem de ricire, fapt ce permite modifi- carea temperaturii solutiei tat in sens ascendent cét si in sens descendent. Pentru mésurdtori sunt utilizate un termometru cu mercur, un termometru cu alcool, o termorezistenfi Pt 100, un termocuplu Fier-Constantan, toate indicatiile acestor instrumente fiind ulterior comparati cu indicafiile unui termometru etalon cu mercur (clasi de precizie superioara). Indicatiile termorezistenfei si respectiv al termocuplului se vor masura cu ajutorul ohmmetrului respectiv milivoltmetrului. Q Exemplu [ie Termometru | Termometru | Termorezitenfa | Termocuplu “aenrel | Hg[rc]_| alcool {%C] | Prt00 (0) [mv] 10 98 99 103, 05 20 199 799 108 4.02 30 239 298 111.6 152, 40 309 397 1153 2.05) r 50 50.4 506 119.9 2.59 60 600 605 1238 3.15 70 70.2 70.4 1205 3.65 60 60.1 60.4 1237 3.15 | f 50 50 503 1198) 258 {4 40.4 40.1 15.4 206 EB 30 304 4147 1.52 20 199 20 108.1 41.02 (10 Eg 10 102.9 0.58 Capitolul 2 MASURAREA PRESIUNILOR 2.1. Notiuni generale Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importangi care caracterizeazi starea unui fluid, Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaz asupra unei suprafefe si aria acesteia. Intr-un punct al fluidului, considerat ca mediu continuu, pre- siunea este independent de orientarea suprafejei pe care se exercit&, avand aceeasi valoare in toate directiile. Suprafefele orizontale sunt plane de presiune static& egalf. In cazul fluidelor inchise intr-un recipient, presiunea este independent de forma geometricé a acestuia, In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. In cazul lichidelor presiunea determi- nati de aceste straturi poarti denumirea de presiune hidrostatic’. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea si fie cu att mai mare cu cat stratul este plasat mai jos. Prin urmare si presiunea static a gazului va creste in acelasi sens. In practica, intrucat densitatea gazelor este foarte mic& in comparatie cu cea a lichidelor, se poate considera c& presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia. In natura sin instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: + presiunea atmosferica (barometric) py. Presiunea exercitati de inveligul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Aceasta variazi cu: altitudinea (datorita greutaii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geograficd de pe globul terestru. Variatia densitii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referingé numiti presiune normal, aceasta fiind presiunea corespunzitoare nivelului mirii Ja latitudinea de 45° si temperatura de 0°C si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;30. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE «+ presiunea absoluti p,. Presiunea absolut reprezint& presiunea unui fluid considerati fata de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relafiile termotehnice; «+ suprapresiunea p,. Cand in instalafile tehnice presiunea absolut este mai mare decat presiunea atmosferic&, diferenta dintre acestea poarti denumirea de suprapresiune sau presiune manometric; depresiune py. Cand in instalafiile tehnice presiunea absolutd este mai mica decat presiunea atmosfericd, diferenta dintre acestea poart numele de depresiune, subpresiune, vacuum sau presiune vacuummetric8. Vidul, exprimat in procente din presiunea atmos- ferica, este: Px.100 (%] Ql) Po Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosfericé, se mai numesc gi presiuni relative. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2.1, relatile de legiturd dintre acestea fiind urmatoarele: > fn cazul suprapresiunilor: Po= Po Ps 22) > in cazul depresiunilor: : Po=Po~Po Ce) Fig.2.1. Schema domeniilor de mdsurare apresiunilor. + presiunea statica py. Presiunea staticd reprezinta presiunea care se exerciti pe suprafafa plani de separare dintre doua mase de fluid aflate in migcare; Cap. 2. Masurarea presiunilor 31 . presines tala Pee Dock in-un curent de fluid se introduce un col, viteza fluidului devine zero, iar intreaga energie cineti specific a Seitab se manifest sub forma de presiune Presionee din acest oprire (de stagnare) poarti denumirea de presiune * presiunea dinamica pay. Presiunea dinamica : i Pr se defineste ca dife dintre presiunea totala si cea staticd dint-o sectiune transversaie printr-uni curent de fluid, esversal Pain = Prow = Pa 4) i ie de vi ; 4 find functie de viteza w si densitatea p a fluidului prin relatia: apt 2 Pin =" (25) 2.2. Descrierea aparatelor de méasurat presiunea Clasificarea aparatelor de misurat presiunea este data in tabelul 2.1, Tabelul 2.1. Clasificarea ay rr de méisurat presiun: sparatelor de \dsurat presiunea clasificare Tipul aparatului ~ cu tub in forma de U ~ cu tub $i rezervor: cu tub verti tub inclines vertical, cu ~ micromanometre cu compensare (Askania) m cu doua lichide manometrice - diferengiale ~ cu tub Bourdon cu element |- cu membrand elastic | cu capsula cu burduf simplu cu piston diferential ~ cu piston echilibrat cu lichid Dupa principiul de functionare [cu piston gi greutiti22. Criteriul de clasificare MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Tipul aparatului Cap. 2. Masurarea presiunilor 2.2.1. Aparate cu lichid Avand 0 constructie simpla, aparatele cu scar larga pentru masurarea presiunilor. Prin: mare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii, comparandu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostaticd a unei coloane de lichid (mercur, api, alcool etilic etc.). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre), depresiunilor (vacuummetre), suprapresiunilor si depre- siunilor (manovacuummetre) si diferenjelor de presiune (manometre diferentiale), 2.2.2.1, Aparate cu tub U Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brafe ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.2.2). Fig.2.2. Manometru cu tub U. Tou raductoare elecirice (Fezistive, inductive, tensometrice, piez0- electric, capacitive) electrice |_ ¢ traductoare pneumatice * eu traductoare de presiune utiizate in sistemele de reglare automate eu plutitor = cu tor oscilant combinate |- indicatoare de vid - cu clopot : = diferentiale Dupa __,|-etaloane subordonares }~ de lucru etolok | anomelre i micronanomete care misoaTl sini _ ings |e amumie e ms resiunea nme srostc | Se smioomanoacunete care misoara att suprapresiuni cét i depresiuni Tindicatoare: cu indicare continua; cu indicare Dupé afigarea | Gi scontinu’ rezultatull | tatoare misurat |” indicatoare — inregistratoare de presiune relativi (manometre, vacuummetre, | Dupa ‘manovacuummetre) domeniul de | Je presiune absoluti joasi (de compresie, Presiune | termoelectrice, ou ionizare, r Go| ou indicare locale 7 eae ce | transmitere la dist indicaiei__ are lucreazi in condifii normale (obisnuite) Dupa tipal_|- eu protecti speciale impotriva fluidelor corosive, protectiei | _presiunilor pulsator, ocurilor de presiune, temperaturilor mari ete. In cazul majoritafii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de © cutie metalica 4 previzuta cu sticl& de protectie. La partea superioara se pot prevedea doud robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi, presiunea din rezervor va fi egal cu presiunea atmosfericd (fig2.4a). Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul AA’ (fig.2,4b), presiunile din cele dowd ramuri, exprimate in unitai de lungime ale coloanei de lichid, vor fi egale rezultind: Po= Poth ©34 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele dou nivele, exprimata in unititi de lungime ale coloanei de lichid. io Fig.2.4, Moduri de utilizare a tubului U. | ‘Compardind relatia (6) cu relatia (2) rezulta h = p» aparatul masu- | rand in acest caz 0 suprapresiune. } "Asemandtor, montajele din figurile 2.4 c, d, servesc pentru misu- | rarea depresiunilor p, respectiv a diferentelor de presiune dintre dou’ | rezervoare Ap. | 2.2.2.2. Aparate cu rezervor si tub vertical } ‘Acestea inlaturd inconvenientul care apare la aparatele cu tub U | datorita necesititii 2 doua citiri, dificulti care cresc mai ales cfind | presiunea variazA. Principial, aceste aparate sunt construite Ia fel ca | tele de tip U, unul dintre tuburi fiind insa inlocuit eu un rezervor de Secfiune mult mai mare decat sectiunea celuilalt tub (fig.5). Valoarea presiunii este data de relatia: @ P=Pa~ P= P-S-h=P-8-h (+f) @7) unde: fy este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al sc&rii gradate; neste diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. Cap. 2. Masurarea presiuniior 35 Fig.2.5. Manometru cu rezervor $i tub vertical. In practicd se alege D >> ca si poatd fnegliata Stel Inedt influenga raportului P/D* 2.2.2.3. Aparate cu rezervor si tub inclinat Aceste aparate, numite i sparate, si micromanometre, se utili misurarea presiunilor mere re, se utilizeazi pentru Teaae geegimllor sau depresinilorreduse de oxinal miietilor Spre deosebire de aj de aparatele cu rezervor si tub verti spt bal elit a de oan cat eg ain leplasiri mari ale lichidului manometric fn tub la wesiuta rele Relatia (7) este valabilé gi in cazul acestor apmrate: Din tony 2.6 rezulta: F aparate. Din figura hy =l-sina: unde / este Iungimea coloanei de lichi a ce . de lichid dir Neglijénd influenta raportului ‘eID rama Se reperul zero P=0-8-h=p-g-l-sina=k-g-l [Nim] @9) sau: poke! (mm HO] (2.10) -sin@& este o constant pentru o anumiti sinc it valoare a unghiului 4, ea fiind inscrisi pe sectorul circular 1 al aparatului re :36 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE og =o 6 os Fig.2.7. Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat. Fig.2.6. Micromanometru cu tub inclinat. Principiul de “functionare. Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se aflé in comunicatie cu tubul din sticl& 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5, pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi gia unei 6. Cu ajutorul suruburilor 7 gi 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeazi reglarea la zero a aparatului. 2.2.3. Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de misurare au o réispandire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avand un domeniu foarte intins de misurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor coloand de apa pan la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste, constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla, iar precizia satisficdtoare. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.), membrané, capsula sau burduf. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeazA pe defor- marea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a ‘unui element de masurare. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig. 2.8). Suprapresiunea determina deplasarea capatului fiber al tubului | transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 sia unui sistem dinfat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei sciri gradate 5. Cap. 2. Masurarea presiunilor 37 tP Fig.2.8. Manometru cu tub simplu curbat, Fig.2.9 Manometru cu membrané. M: ; constitat dane cu membrana (fig.2.9) au elementul sensibil gorau dno membrani de ofel 1 cu ondulafi circulare concentrce. prapresiunii, membrana se curbeaza i ra in sus ia aciunea depresiunii aceasta se curbeazA in jos. Printr-otja 2 legata, de centrul membranei 3 si a unui rion sia unui angrenaj 4, miscarea se transmite unui Pint= Pet Pint >Pext Pint < Pext B GB sk f t sf Fig.2.10. Modul de &} -}f— tucru al uiei capsule Se nanometrice. t 4 Capsula (fig.2.10), ca element ___Capsula (fig.2.10), ca it de masurare, poate fi cu acti unilateral su bilateral, find format din dows membrane lipte ire el cate permit deformarea datorit atin presun pein fonmat, Seedufal elastic (fig. 2.11) se mai numeste si tub ondulat. Este intr-un tub cilindrie cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea8 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Et resiunilor din interiorul gi exteriorul lui, indltimea acestuia va creste m determinand deplasarea acului indicator. sau va scidea, Fig.2.11. Modul de lucru al unui element elastic tip burduf pentru manometre. 2.2.4. Aparate cu piston si greutati i i i ii: ‘ial ca aparate Aparatele ou piston si greutifi se utilizeaza in special ca etalon datorita performantelor deosebite ale acestora. Prinei jul de functionare se bazeazA pe legea lui Pascal, presiunea lichidului mano- metric din interiorul cilindrului 1 (fig.2.12) find echilibrat de Presitinca data de piesele calibrate 2, care se aseazi pe talerul 3 al pistonului 4. (2.11) G este suma fortelor corespunzitoare greutitilor pistonului cu taler gi a pieselor calibrate asezate pe acesta, in N, Ae ~ aria activa a pistonului, in m’, 71, 72 — raza pistonului respectiv a cilindrului, in m. unde | | | | 39 Cap. 2. Masurarea p 2.2.5. Aparate cu traductoare electrice gi pneumatice Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: + elementul sensibil, asupra cdruia actioneazK presiunea de masurat, cl putind fi: element elastic, tub U, rezervor si tub, tor oscilant, vase cu plutitor, clopot etc.; * traductorul, care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o m&rime electrica sau pneumatica; + aparatul de masurat, care mAsoara valoarea marimii electrice, indicatia fiind data in unitagi de presiune. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanfd a indicatilor. Traductoarele utilizate pentru misurarea presiunii pot fi: rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive, pneumatice, cu radiafii etc. 2.3. Etalonarea gi verificarea aparatelor de masurare a presiunii Verificarea metrologica a unui manometru consta in verificarea Justetii si fidelitatii acestuia. Principiul operatiei const& in compararea indicafiilor aparatului verificat cu indicafiile unui aparat etalon, ales conform schemei de verificare stabilite de Biroul Roman de Metrologie Legalai (cu erori tolerate de 3-4 ori mai mici decat cele ale aparatului de verificat si cu domeniul de masurare mai larg ~ 3/2 din cel al apara- tului verificat). Pentru cresterea presiunii necesare operatiei de verificare, se folosesc pompe de verificare cu aer sau lichid (ulei de vaseliné neutr’, ulei de ricin, pentru presiuni peste 500 bar si amestec de aleool-glicerina in parti egale, pentru verificarea manometrelor de oxigen). Verificarea indicatiilor se face pentru cel putin 5 repere, uniform repartizate pe scara gradat, pentru aparatele de clasi cu precizie 1;1, 5,2,5 sau pentru cel putin 3 repere, pentru aparatele de clasi cu precizie 4si6.40 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE i icatiilor la verificarea atat in sens crescator, oat sin sens deccseitortebuie sie inferioae ero tolerate corespunzitoare clase de precizie a aparatului, Diferenfele inte indicayile aparatul de verificat, pentru acelasi reper, la cresterea si descresterea presitn ni nu trebui si deplseascderoarea toler a aparatului, dups 0 mentinete timp de minimum 5 minute la presiunea corespunzAtoare limitei maxi de m&surare a aparatului. 2.4. Aplicatii de laborator. Deter whesat unui fluid cu sonda Pitot-Prandtl a i unui fluid presupune Aceasti metodi de masurare a vitezei unui flui cexistenta unei sonde tip Pitot-Prandt! gi respectiv a unui micromanometru cu tub inclinat, fig.6. Pe baza presiunii dinamice si respectiv statice masurate cu ajutorul micromanometrului obtinem: 2 °F (Ma) in care a - coeficient de etalonare, p, dinamica a fluidului a chrei vitezi o investigam, cu pq - masa i in tru, p~ densitatea fluidului, specifica a fluidului din micromanometru, i k-constanta aparatului de masura, ° F(Ma) - factor dependent de numarul Mach. O Exemplu . = 1,01, P=Pae =12 kg/m, Pp =Pateoot =803 kg/m, F(Ma)=1 Pq =803-9,81-0,5-0,006= 23,6 Pa, py-g-k-l este presiunea mm, Pentru respectiv v= 6.33 m/s | | Capitolul 3 MASURAREA CANTITATILOR 3.1. Generalitati in multe procese de productie cantitatea unui anumit materis joacd un rol determinant. Prin cAntarire masurarea nivelului sia yolumului, contorizarea acestuia din urmi prin masurarea continua a mediilor in regim de curgere se realizeazd un control cat mai exact al desfiguririi procesului de productie. Cu ajutorul masurdrii cantititilor Pot fi supravegheate procesele tehnologice si pot fi alcituite bilanturile. In domeniul tehnicii masurarii se deosebesc dou’ nofiuni de cantitate: una care se referd la cantitate in sens de masa iar cealaltl la cantitatea de material care se scurge in unitatea de timp adic& debit. Cantitatea in sens de mas, Masurarea unei cantititi (mase) are loc ca urmare a determinirii directe sau indirecte a unei entititi limitate care se afla intr-o stare mai mult sau mai putin stationard, dintr-un material solid, lichid sau gazos, sau prin integrarea in timp a unui debit. La fiecare masurare trebuie si existe posibilitatea unei comparatii intre cantitatea de material ce trebuie determinati si o uniate de masura. Printre aceste procese se numr& misurarea volumelor cu ajutorul metodelor de misurare a Lungimilor si misurarea cantitiilor cu ajutorut fntarri {n cazul corpurilor lichide, Ia care se cunoaste densitatea gi volumul, cantitatea se poate afla din relatia: m=Vp G1) Lichidele gi gazele trebuie si se afle intr-un recipient cu volum cunoscut, sau care poate fi determinat. Pentru masurarea cantitafilor atunci cénd este vorba de un debit, regimul dinamic este convertit intr-unul static, care este misurat prin metodele stabilite mai sus. Unitiile de mafic Smifjaoy Fy: = volum (P), in m°; Sanancrsaee - masa (m), in kg, TIAMSOARAMASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 42. Debit Prin debit se nelegecanitaten materia sl hi ‘in unitatea de timp printr-o anumit sec “a 2D net ombrme cre si pat i dteminats diet, el poate fins determinat pe baza schimbirii de stare a mediului si poat fi obtinut din legea de continuitate, V=vA G2) unde: este debitul; v- viteza medie de cungere; A - seotiunea de curgere. in cazul debitului se deosebesc: mh", - so = debit volumetric (V ), in m? - s'; m? + mit - ia: teh"! = debit masic (m), in kg - s" kg - min; thr 3.2. Clasificarea metodelor de masurare a cantitatilor {In tabelul de mai jos este propusi o sistematizare a metodelor de titdfilor Se or | Stare standard Fess Stare dinamica. Influentare directa Influentare dit sdific os Masurarea Metode au intrun Modificarea curgerii volumelor rire spatiuinchis $8 |s = | 8 gi | stis 3q| §s g\l2ig u gi |e a3] 83 be| 3 |2| 83 beat a: #| &|8|/Be2| 26g 8 ga] 22 Bb |E8s| be j 25) as 8) 2\elge°| gs 3a] a2 a*| e\g|b2 | eels Be| 88 S| e|4lgs | 28 \2 Z°| 2 2\38 28 & 2°|é Nin et Cap. 3. Masurarea canttafjilor 43 3.3, Masurarea cantitatilor prin metoda gravimetrica Céntarirea si aparate de cantarit automate. Contoare de masa Metoda uzuala pentru determinarea unei cantitati cuprinse intr- un volum inchis este céntarirea cu ajutorul unui céntar. fn legatura cu aceasta nu se va vorbi despre céntarirea manual, ci vor fi tratate unele tipuri de cantare automate. Cu ajutorul cntarelor automate se pot efectua urmatoarele operafii: ~ determinarea masei unui corp de céntarit; - cAntirirea unei anumite cantitafi; ~ Stabilirea unei anumite mase cdreia fi corespunde un corp de cntrit; ~ edintirirea unui debit in scurgere neintrerupta. {in exploatarea centralelor termice un rol important i joact cintirirea unui debit neintrerupt, de exemplu, determinarea cantitafi de combustibil utilizat. in general cAntarele automate contin o balanfi cu brafe egale, cu un taler pentru greutiti sau un cfintar roman (cu greutate cursoare). Procesul de cdntrire se subimparte in urmitoarele secvente: ~ materialul de masurat ajunge in taler; ~ inchiderea aductiei in momentul in care cntarul a ajuns in echilibru: ~ golirea automata a talerului: ~ inregistrarea unei cfintariri complete cu ajutorul unui sistem de contorizare; ~ Fevenirea talerului in pozifia inifiala, timp in care mecanismul cinematic al cantarului este readus in pozitia initial, si se poate declansa un nou proces de céntarire. concasorul de c&rbune, intre buncir si palnia de incdrcare sunt ispuse doud clapete 1 si 2. Daca nivelul e&rbunelui in concasor a scazut Suficient pentru ca clapeta de declansare 1 s& poatd cidea prin parghia44 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3 care este legati de clapeti, se inifiazA un nou proces de cAntarire. La Aparitia unei defectiuni clapeta 2 actioneazi 0 instalatie de semnalizare. Fig.3.1. Reprezentarea schematica a unei instalagii de comanda a succesiunii proceselor de cdntarire. J- clapetd de declansare; 2. parghie de legdturd cu dispozitivul de declangare al cdntarului; 3- dispocitiv de semnalizare CAntarele pentru c&rbune si cdntarele pe banda transportoare. Pentru alcdtuirea bilanturilor termice si energetice din cadrul exploatirii curente a centralelor electrice, in afari de cantitatea de abur produst si de pierderile de cilduri, este necesar si se cunoascd si cantitatea de combustibil ars intr-un timp determinat. la cantarul semiautomat a ui Schenk, dispozitivul de masurat consté dintr-un container care este previzut cu o alimentare si 0 evacuare care pot fi blocate si care este atarnat de un cAntar. Cantarul poate fi reglat la o anumitd greutate. In momentul cdind materialul cAntirit atinge aceasta greutate, se inchide alimentarea si se deschide evacuarea; materialul curge afara. Daca existi o diferent de {nalfime, asa cum se intimplé de exemplu la morile de c&rbune, containerul de masurat poate fi montat direct in moara. Deoarece pentru deschidere $i inchidere se cheltuieste un anumit timp, iar precizia masurarii este puternic influentati de granulatia ‘materialului de céntarit nu i se pot impune cerinfe prea severe de precizie. Limita erorilor acestor cAntare, care nu pot fi etalonate din motivele artate mai sus, se situeaz sub + 20%. Cap. 3. Misurarea cantitiior 45 1 misurare js vin ceri ses cantare, care nu po f etalonate, este de 1% Instalayien 0 m4sura hotiratoare de intretinerea Daca nu se poate reali it ac ¢ 'iza © intreruy fiei bela cantar poate f mont chiar n banda transporte Po periods imesistrareaincdrefi,unghiul de nena este rigid a iar deviatia Tespectiva este testata. ose rsidizat ‘orma specialA a dispozitivelor de con a a Comandaoferi garanti i cl procesul de cintirire se efectueazi ta timpul in care banda tama "Be potinea activi de incrcare a bela cntarla oink Erorile de masurare pot si apara in speci: i cain . ial i misurat nu este uscat si adgri la banda rulants in aces ea mate alu maselor dintre banda incdrcati si cea goala. 3.4, Masurarea debitelor prin metode volumetrice. Contoare volumetrice Datorita procesului de i ups Dri ui de contorizare, aparatele ci i dupa regia prcuae petiodice a anumitor cana de horse jumes¢ contoare volumetri it dine. nur lumetrice. O fi Stora se face de obicei dupa proprietatile camerei de isu .MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE fin cazul contoarelor cu evacuare, care au pereti rigizi, lichidul de masurat urmareste umplutura sub acfiunea greutatii proprii. Aparatele la care peretii camerelor sunt mobili formeaza grupa contoarelor volu- metrice cu refulare. Cel mai simplu tip de contoare cu recipientele de masurat cu conducte deversoare. Ca exemplu se face referiri la mAsurarea cantitati apei de purjare la cazanele cu abut. Deoarece aceasta se gaseste la punctul de vaporizare, nu este posibilé o masurare cu ajutonul diafragmelor. Apa poate ins si fie recut print-un acitor find apoi masurat’ in recipiente de masurat. in cazul unor cantitifi mai mari se recomanda s& se dispund mai multe recipiente in aralel, pentru a fi umplute si golite pe rand. —_ ; eens vabeste recipiente sunt umplute pén& la un reper si apoi sunt golite rin deschiderea unui ventil sau prin risturnare. ; er Contoare cu pistoane rotative pentru gaze. Contoarele co pstoane i at “le cu roti ovale. In locul rotative pentru gaze se aseamana cu contoarele c\ 1 rofilor dinate ovale posed dou’ pistoane realizate in forma de lemniseats ‘care au un contact permanent intre ele gi de asemenea si cu peretele exterior (fig 3.2). invartirea sincron’ a pistoanelor rotative se realizeazi cu ajutorul unor rofi dinfate. $i in cazul acestor aparate, volumul inchis este evacuat de patru ori pentru fiecare rotatie. evacuare este constituit de vor Fig.3.2. Contor cu piston rotativ pentru gaze. con rotativ sunt foarte sensibile la murdatit. surari de diferent de presiune, debite intre 130 m’ - h Contoarele cu | ‘Murdiririe pot fi puse in evident prin mi Contoarele cu piston rotativ se fabric& pentru : pana la 25 000 m*. h', si pentru presiuni intre 1 at (suprapresiune) $i | | | Cap. 3. Masurarea canttélor 47 10 at (suprapresiune). Turajiile lor sunt relat ridicate, de la 1 500 min“! la.2.000 min’. Caderea de presiune nu este mare, de circa 25 mm H,O pind la 35 mm col apa, ceea ce corespunde unui consum de putere de circa 2 KW, la incdrcare maxima. Deoarece trecerea gazului nu se face continu ci pulsatori, cdderea de presiune nu creste proportional cu incarcarea. In cazul contoarelor cu piston rotativ, volumele indicate Pot fi transformate automat in stare normala, prin Iuarea in considerare a variajiilor de presiune ale gazului, ale stirii barometrice si ale temperaturii gazelor. ‘Transformarea se face dupa relatia: To * poly % (3) 1 PZ Pol, de multiplicare, Limita erorilor este de +0,5% pani la +1% din valoarea maxima a domeniului de masurare. Factorul Poate fi introdus prin intermediul unui angrenaj 3.5. Masurarea debitelor datorita rezistentei opuse de un corp la inaintarea fluidulu Rotametre _ Acest procedeu care se utilizeazi cu precidere Ia masurarea debitelor mici si mijlocii se bazeaza pe misurarea forfei exercitate asupra unui corp aflat in curentul fluidului. Asa cum se arati fn fig 3.3. mediul (lichid sau gazos) care se depla- seazi in sens ascendent exercit& asupra corpului aflat in curentul fui dului o fortd Fi, care este dependenti de sectiunea corpului, densitatea mediului, viteza de curgere si de un coeficient care tine seama de revistenta hidraulicd, Acestei forte Fx i se opune o forfa Fy (ereutatea corpului, din care se scade forta de impingere arhimedica F,) La echilibru, corpul pluteste Ia o anumit& indlfime in tubul de sticli de forma conica, inéltime care este functie de viteza curentului (Gi deci de debit) si care poate fi citita pe o scar’,MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Cap. 3. Masurarea cantor 49 48 i | « Pentru gaze La echilibru existé relatia: a) dob rchumic,inm?-? Pu 3.4) | Yeu Pu )=ewAn oe G4) ee as) i jumul corpului introdus in fluid; / y meas te ssciunen compl introdus in fluid; b) debit masic, in kg - px - densitatea materialului corpului; i vn [BE an - densitatea mediului; Me [OM , pe coeficient de rezistenti hidraulica (determinat pe cale m, VOM experimentala); + Pentru lichide g- acceleratia gravitatiei; a)debit volumic v- viteza de curgere. i iEECTaR . (3.7) P, VM b, -pM,;) b) debit masie PM, (Px — pM) G8) Principiul méisurdrii rotametrice Deoarece corpul se roteste datorita unor canale realizate pe rafata lui, aceste aparate se mai numese $i rotametre. er isurarea eu ajutoul corpurlor flotante prezint& avantajul 08 nu necesit% anumite tronsoane de linistire. Datoriti faptului c& indicatia acestor aparate este dependenta de densitate, este necesar ca ele si fie etalonate pentru mediul de masurat. Pentru alte densitati debitul poate firecaloulat. Relatiile sunt urmatoarele: nn \PMz(Px —p¥M,) $i la procedeul de misurare a debitului cu corp flotant, ca si in cazul altor procedee de misurare a debitelor de lichide, apare o pierdere de presiune reziduali. Este suficient si fie Iuat& in considerare pierderea de presiune principala care apare la corpul plutitor. Aceasta este de 5 mm pand la 200 mm HO la gaze, iar la lichide de 5 pind la 50 torr si se calculeaz cu ajutorul relatiei: G9) Rotametrele pot fi folosite si pentru misurarea unor debite care confin multe impuritati. Deplasarea corpului poate fi transmis& si pe cale magneticd sau inductiva. Limita erorilor este de circa + 2% pani la + 3%, ins in domeniile de indicare a valorilor mici poate s& creasca pana la + 10%, Domeniul de masurare este cuprins la gaze de la minimum 0,001 m? - h! pnd la maximum 800 m? - h , jar la lichide de la minimum 0,0005 m° - h"' pénd la maximum 80m? - h!,50. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 3.6. Masurarea debitului prin determinarea distributiei de vitezd sau a vitezei medii 3.6.1. Determinarea debitului cu ajutorul tuburilor de presiune (Pittot — Prandtl, Pittot mediat) Cu ajutorul tuburilor de presiune se poate misura direct presiunea dinamicé a unui fluid care trece printr-o conductd, iar cu ajutorul acesteia se poate calcula debitul. Tuburile de presiune se folosesc aproape in exclusivitate pentru masurari de scurt& durati gi in special in cercetare. in practic& isi gisesc utilizare la determinarea vitezei apei in tevile de circulatie ale cazanelor, la determinarea vitezei aburului in supraincal- zitoare si in toate locurile unde se reclama o masurare instantanee de | debit, unde nu este montat sau nu este posibild montarea unui debitmetru. Tuburile de presiune sunt cunoscute sub denumirea de tuburi Pitot-Prandil si sunt folosite ca sonde de presiune pentru masurarea presiunii, vitezei si debitului fluidelor in migcarea unidimensionala subsonica (pentru gaze, viteze pind la 180 m/s). Pentru masuriri industriale utilizarea acestora este limitat din urmétoarele motive: . ‘+ sunt foarte sensibile la prezenta curentilor turbionari in conducte; ‘+ Ia.un confinut chiar neinsemnat de praf in gaze, tuburile se infundi repede $i au nevoie de 0 curitare sistematic’; «la viteze mici masurarea presiunii dinamice devine mai anevoioasi, deoarece sunt necesare manometre diferentiale foarte sensibile (la o vitezd a aerului de 5 m/s, presiunea dinamica este de apro- ximativ 1,5 mm H,0). ‘Totusi, datorita simplitatii lor, a usurinfei cu care se face mon- tarea, fri a opri agregatul din functiune, a prefului redus etc., tuburile | Pitot-Prandtl sunt aparate de neinlocuit pentru diferite cercetri si incercdri | de scurti duraté in industrie. Tubul Pitot-Prandtl (fig.3.4.) se compune in principiu dintr-o parte frontal 1 care este susfinuta de corpul 2. in interior se afla dou tevi 3 si 4 care transmit presiunea statict de la fanta 6, respectiv | Cap. 3. Masurarea cantitaiior st presiunea totala de la orificiul 7. Tevile 3 si 4 i a ifici gi 4 se termina cu stuful 5 care se conecteazs, prin intermediul unui furtun de cauciue iy we manometru diferential. Toate piesele care vin in contact cu fluidul al cirui debit se masoara se construiese din alam sau ofel inoxidabil in functie de natura mediului Fig.3.4. Tubul Pitot - Prandtl Valorile presiunii se citese la un manometru cu tub in forma de sau fun miromanometru eu tub inclingt sau de compensa aratul de masurat presiunea, find racordat la stuturi i Pitot-Prandtl conform fig.3.5, Stutule 5 ale rubul {In cazul in care citirle se fac cu acelagi i ; les lagi aparat care se monteazs succesiv la stuturile tubului Pitot-Prandit trebuie si existe certitudinea ci regimul curgerii nu s-a schimbat de lao citie la alta,52 Fig. in care: 1 Miasurarea vitezei locale in punctul B este data de expresia: i | 1 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 5. Schema de méisurare a presiunii dinamice, statice gi totale y= kets G.10) - iteza locala in punctul B, in m/s; - constants de etalonare a tubului Pitot-Prandtl; ~ g acceleratia gravitational, in m/s"; : ientul. de compresibilitate; - 6 cette uals din conduct, in conde de luna locale, | pa presiunea dinamic’ real, in daN/m*, Coeficientul de compresibilitate ¢, dezvoltat in serie, are urmitoarea forma: k+l pe) G.1l) ok jeete) inkem: | ale curgeri temperatura, concentrate etc), in kg/m’; | Ps | | Cap. 3. Masurarea canttajior in care: k este exponentul transformari izentropice a fluiduluis Pa presiunea static’ absoluta in punctul B. in cazul aerului, in conditii atmosferice normale, ¢ = 1,4 iar ¢ variazi in functie de vitez& conform relafiei: 210%? G.12) de 70 mis, ¢ este practic egal cu unitatea, Pentru o vitezi mai mi iar pentru lichide e = 1. Viteza calculata cu ajutorul relafiei (3.10), pe baza masurarii Presiunii dinamice cu tubul Pitot-Prandtl, se refer numai la un singur panet al secfiunii transversale a curentului. Se cunoaste c& repartija Nitezei in conducte nu este aceeasi in diferitele puncte ale sectiunii transversale, Pentru o curgere print-o conducté circular fra rugozitate apreciabilA, se remarca ci léngi perefii conductei existé un strat limita (jn strat imobil) unde viteza are valoarea zero, apoi, pe masura apropieri de centrul conductei, aceasta (viteza) creste atingSnd valoarea maxima chiar in centrul ei La calculul debitului nu intervine nici valoarea ‘maxima nici cea minima a vitezei, ci o valoare medie: Q=V peg Calculul vitezei medii: ®) Cel mai simplu procedeu de determinare a vitezei medii y in Conducte cu sectiune circular8, in ipoteza ci curgerea are loc in regim laminar si turbulent, are la baza urmatoarea relate: Jet =slRep) (3.13) ‘in care: Vna.- este viteza maxim& a curentului in lungul axei conductei (m/s); Rep - numérul Reynolds raportat la diametrul conductei; Valoarea Rep se determina cu ajutorul relatiei Reo (= *) v incare: D este diametrul interior al conductei in mm; v~vascozitatea cinematic a fluidului, in m’/s, G.14)MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Calculul vitezei medii se face cu ajutorul graficului din fig.6 in felul urmator: Yea Voor gees & Was 20 Os Scorgere laminar Gee was Fig 3.6. Grafic pentru determinarea indirecté a vitezei medii. ‘Se calculeazi valoarea Va, deoarece se cunoaste valoarea presiunii dinamice din centrul conductei. Cunoscand valoarea vitezei maxime, diametrul interior al conductei prin care cireula gazul si vascozi cinematic’, cu ajutorul relafiei 14 se calculeazi valoarea criteriului Reynolds, (Rep). Se calculeaz& apoi loaritmul zecimal al valorii Rep determinatd, de la care se duce o paralela la ordonati pnd cand se intersecteaz cu curba din fig.3.6. Ordonata corespunztoare acestui punct de intersectie reprezinti raportul Vpee"’mae Din acest raport se determina valoarea vitezei medii : Din graficul din fig.3.6. rezulta 8 in mod aproximativ, pentru zona turbulent& de curgere a gazului: Ved = 0,84 Vaz G.15) ») Relatia (15) poate fi aplicats in masuriri industriale, ficéind misuréri ‘in centrul conductei si inmulfind valoarea vitezei. calculate cu coeficientul 0,84. Aceasta constituie o alt metod& de masurare a vitezei medii. ©) Considerdnd o conduct& cu seciune circulara, la care repartitia vitezelor are un profil simetric si c& migcarea gazului se face in regim turbulent, valoarea vitezei medii se obfine prin masurarea direct’ a presiunii dinamice, cu tubul Pitot-Prandtl montat la dis- tanta de 0,12 D de peretele interior al conductei, Viteza local a curentului de gaz in acest punct este egal aproximativ cu valoa- rea medie a vitezei [ | Cap. 3. Misurarea cantor 55 See Miswreon contin 8 4) Cea mai precisi' metoda de determinare a vitezei medi a unui ‘gaz in miscare, independent de caracterul curentului gi de forma sectiunii conductei, este urmatoarea: Se determing profilul graficului vitezelor cu aj i ; ajutorul unui tub Pitot-Prandtl, care se deplaseazi in anumite puncte in secfiunea conductei (in cazul unui profil simetric, in doua directii care tree prin axa conductei, iar in cazul unui profil deformat, in mai multe directii).. Pentru conducte cu secjiune circulara, determinarea valorii medii a presiunii dinamice /p, se face impartind sectiunea conductei prin care circulé gazul a cérui presiune dinamica se masoard in suprafe} concentric fn} fecare suprafafa se vor face cite patru masurdri, end in ° Ps * cate douk misuse fiecare din cele dou’ diametre perpendiculare Fig.3.7. Repartizarea punctelor de masurare intr-o conduct circulard, Valoarea medie (Yp,),_, este egal’ cu media aritmetic& a valorilor [py in punctele masurate.56 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE H el le interior .al con- Distanfele punetelor de misurare fati de peretel ductei se determina pornind de Ia conditia de egalitate a suprafetelor, ati: Xe G16) in care:X este distanfa de la punctul de masurare pana la suprafaja interioara a conductei; D- diametrul interior al conducte’ n~ numérul suprafe(ei corespunzatoare, fata de centrul con- ductei; . . . N- numirul de suprafefe in care este imparfith sectiunea trans- versald a conductei. ana veh Daca numArul suprafejelor N=3, distanfele la care se afl& punctele de misurare, fata de diametrul interior al conductei, dup& diametrul vertical i orizontal, vor fi: sen 44D: 0.146D; 0.296; 0.704D; 0.854D si 0.956D. ; Daca N = 6, aceste distange vor fi: 0.0215D; 0.067D; 0.118D; 0.1775D; 0,25D; 0.36D; 0.64D; 0.75D; 0.8225D; 0.882D; 0,933D; 0.9785D. : a Numarul total de masurari m care trebuie ficute pe directia diametrului orizontal si vertical este: n=2N+2N=4N. Se recomanda ca numarul suprafejelor concentrice in care se imparte suprafata transversal a conductei s& fie trei pentru conductele a cdrordiametru este de 100—300 mm si cel pufin cinci pentru con- diametru este de 300—1 mm. ste rmnarea, vitezei medii a curentului in conducte care nu au secfiune rotunda (seofiune dreptunghiularé sau patrati) se face aseménitor ca sla conductele rtunde, Suprafeele dreprnghiulare sau patrate se i urmiatoarelor considerente: oem ome 2 eof egal cu cel mult 0,35 m’, numarul de dreptun- ghiuri sau patrate egale ca suprafafi este de cel putin 16; ; - la arie a seetiunit mai mare ca 0,35 m’, suprafata unui dreptunghi sau a unui patrat nu trebuie si fie mai mare de 0,025—0,03 m*, a Cap. 3. Masurarea cantitailor 87 Determinarea constantei tubului Pitot-Prandt! Determinarea constantei tubului Pitot-Prandtl se face in felul urmator. Intr-un curent cu un cmp uniform al vitezelor se introduc doua tuburi, unul cu constanta k, cunoscuta si altul cu constanta ky necunoscuta. in fiecare micromanometru care se racordeazi Ia tuburile Pittot-Prandtl se toad acelasi fel de lichid. Valoarea presiunii dinamice se calculeaza cu ajutorul expresiei: Pi, = ky Pg PCy (3.17) Pas = hhP Ce G.18) lacare: hy $i he este diferenta de nivel a lichidului micromanometric; Pp $i pe ~ densitatea lichidului micromanometric; Cy $i C.~ constanta micromanometrului Egalénd termenii din dreapta a expresiilor (17) si (18) se obfine: fe h, k= Ae deoarece py = pe $i Cy™ Ce Pentru calculul vitezei medii prin una din metodele indicate s-a observat c& s-a inmulfit viteza maxima cu coeficientul 0,84. Alte cercetari au aritat c& pentru conducte mari de gaz (D = 2 000 mm) acest coeficient are in medie valoarea 0,93. Literatura francez& arata c& viteza medie (dupa incercarile lui Staton si Panell, pentru Re;>10 000) este egala cu 0,8 viteza maxima (unii practicieni, citeazd 0,817 sau 0,82). In practicd se utilizeaza coeficientul 0,8. Pentru incerciri de misurari mai precise, este absolut necesar sa se misoare viteza, intr-un numar de puncte cat mai mare posibil, pen- tru a determina in fiecare caz, cu aproximatie cat mai bun valoarea vitezei medii. Studiul primelor diagrame ale vitezei va arita necesitatea dea face masurari, intr-un numdr mai mare sau mai mic de puncte. Conditiile generale care trebuie indeplinite la masurarea debitului cu ajutorul tuburilor Pitot-Prandt! + Axa tubului Pittot-Prandtl nu trebuie si se abati cu mai mult de 10 — 15° de la axa geometrica a conductei. Dac& unghiul este mai mare decét 15° precizia mAsurarii se micgoreazA. fn cazul in careMASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE unghiul de inclinare este cuprins intre 30 si 40°, valorile presiunii dinamice se obfin cu 18 — 25% mai mici decat cele reale. + Tubul se monteaza la conducta de gaz printr-o gamiturd de etansare care s& nu permitd infiltrafiile dau scurgerile de aer sau gaz. Legatura dintre manometru sau micromanometru gi tub se face cu ajutorul unui furtun de cauciuc cu diametrul interior de 10 mm si cu grosimea perefilor de 2 - 4 mm. * Conductele de legatura si intreaga instalatie trebuie si fie etange. ‘* Tubul trebuie desprafuit inaintea fiecirei citiri, atunci cand se misoara viteza unui curent foarte prafuit. Porfiunile drepte de conducta (fara coturi, ventile, supape) inainte de tubul Pitot-Prandil trebuie si fie de cel putin 10 D si 5 D dupa -acesta, unde D este diametrul conductei la care se monteazi tubul de presiune. 3.6.2. Moristile hidraulice. Contoare de viteza Debitmetrele cu moristii sunt debitmetre volumice gi se clasificd, functie de modul de actionare a paletelor moristi, in: + debitmetre cu moriscd (turbina) actionaté partial (jetul de fluid actioneazii pe rind cate o paleti, actionarea instantanee a moristii find ) : © debitmetre cu morisci (turbina) actionati integral (jetul actioneaz’ simultan toate paletele moristii, respectiv turbine. Mentionam c& morisca (turbina) este elementul sensibil ES al traductorului primar TP, participdnd la realizarea elementului de refering EB, care are sectiunea de misurare constant. Deoarece, in general, aceste debitmetre sunt previzute cu functia de totalizare a debitului sunt deseori impropriu numite ,,contoare de vitez , denumire care, printre alte neajunsuri, face ca acestea si fie tratate uneori impreund cu debitmetrele directe cu evacuare continua. Cele mai simple aparate, cu ajutorul cArora se poate masura in- direct debitul si direct viteza gazelor curate (lipsite de impurititi mecanice sau de alta natura) sunt anemometrele. Ele pot fi folosite la temperaturi nu prea ridicate si pot masura viteze intre 0,5 si 50 m/s. Au o larga rspandire in special in meteorologie i in ventilate. Cap. 3. Masurarea cantitatjior 59 Anemometrele au ca element sensibil : : il un rotor usor din alumni sau din mic, pe care se disp radial pate cu diferte profile. Pris inei transmisii mecanice, magnetice sau electromacien, axul rotorului cuple itivul indicator integrator se seul ro 474 separat dispozitivul indicator integrator sau Principiul de functionare consti i i Sarat ~ : in faptul c& introduedind {nt-un curent de aer, datorité.actiunii prsiunitaeruui asupra rotorlay incepe si se roteascd proportional cu viteza curentulu, Distant "eportnd disanga la timpul in cares pareurs pendenta dintre numérul de rotafii ale cupel . lor i si viteza curentului, a fost stabilita cu ajutorul daclor experiment aceasta dependenti se exprim’ astfel: ° tint hn? in care: este viteza curentului - coeficient de frecare numeric ¢; it de fe -gal cu viteza i Ses Pun in miscare cupele (k= 05.1.2); rental Ie ~ coeficient = 2,2 .. 3; cu edt sunt mai scurte tije Sunt fixate cupete si cu cat este mai mare diamehal cape cu atat valoarea lui este mai micd; me /h~ coeficient de ordinul 0,0001 1 n- numarul de rotati ale cupelor, Expresia (19) est it it i varacd Rett QO) este valabilé pentru vitez8 a eurentulu care Din punct de vedere constructiv, anemometrele sunt de dou »; G19) pentru o viteza a curentului cuprinsa i i i metrele cu cupe la viteze de 15eSDms, |? ms Har anemo- jemometrul cu aripioare sau palete (i ituit . 1g.3.8.) este constituit dine in oor care cote fat pe un ax orizontal 5, Perpendicular pe axa i paletele 2 care au o anumita inclinare fata di Perpendicular pe lniile de curent ale fluidului a cdrui vtess ve ‘mlsonr,MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Anemometre cu aripioare. 3.6.3. Debitmetre cu morisca actionata partial Aceste debitmetre, functie de numirul jeturilor de fluid care actioneazi morigca, se subimpart in: = debitmetre cu morisca actionata partial, de un singur jet de fluid; - debitmetre cu morigca actionata partial, cu mai multe jeturi de fluid. Debitmetrele cu morisca acfionati partial sunt, in general, utilizate pentru masurarea debitelor de apa. Jetul de fluid in secfiunea de masurare are viteza marité local, obfinandu-se o extensie a domeniului de masurare a debitului, in general in raportul Qmax /Omin de 100:1. fn continuare, se prezint, schematic in fig.3.9. traductorul primar ‘TP al debitmetrului cu morisca actionati partial, de un singur jet de fluid. in fig.3.9.a este indicat modul in care jetul de fluid actioneazi pe rind fiecare paleti a morigti, intrarea si iesirea fluidului ficdndu-se in acelasi plan orizontal. Traductorul primar nu este prevzut cu posibilitatea ajustiriialurii curbei sale caracteristice ,debit-vitezi de rotatie morisca" = Qin) turafia n fiind preluata de la axul 3 al morigti. fig. 9.5 sunt prezentate doua solufii constructive de ajustare a caracteristicii Q, = Q,(n) a traductorului primar, implicit a debitmetrului, prin introducerea in calea jetului de fluid a unei rezistente hidraulice suplimentare. Aceasta este realizata fic sub forma barei de refinere a jjetului de fluid (conform fig.3.9.b), fie ca doud pene Sa si 5b de deviere amonte, aval a jetului de fluid fat de morigca / (conform fig. 9.c). in ambele variante constructive ajustarea consti in modificarea unghiurilor 5 (respectiv 4; si 62), operatiunea ficdndu-se numai din interiorul debit-metrului, deci nu in timpul functionarii acestuia. Cap. 3. Masurarea cantitijior 120 Fig. 3.9. Traductorul primar al debitm - retrului cu morisca Parjial de un singur jet de fluid; a - posit de hts a de sing Suid; a - TP fare dispozitiv de ajustare a b- TP cu bara de refinere, i , pentru ajust erecta ¢~ TP eu doua pene de devire pen qhustarea vacteristicii; 1 - morisca; 2- carcasa traductorulu, i; fuctorului, - moristii;4 - bara de retinere;5a - pana de deviere ‘amenter 3h. na de deviere aval. ve Pas 3.7. Masurarea debitului prin metoda micsorarii locale a sectiunii de curgere 3.7.1. Principiul metodei Aceste masurari se efectueazk confe : form STAS 7347- corspunde integral recomandari ISO R541 din 1967? SH jazele generale de calcul. Cele mai exacte proced i Baza . lee ne stau astizi 'a dispozitie pentru determinarea cantitafilor mati de lichide, abur saa s2e prin misurareadebiteor. , masurarea debitelor este posibil i : a debit a, prin montare a manometru diferential cu mercur s& se efectueze amisural & contol Supra aparaelor de exploatare detinate misuriri caniilor gi 3 se reetaloneze acele aparate care nu indicd corect. Principiul metodei de 6162 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE surare se bazeaZA pe faptul ci montind int-o conductd un dispozitiv sre eet Goa toned ro ott ec apare o variajie a energiei potentiale a fluidului ce stribate conducta. ‘Aceasta variatie de energie reprezinta o masura pentru debitul fluidului. Ca clemente de strangulare se folosesc in primul rand diafragmele si ajutajele standardizate, precum si tuburile Venturi. STAS 7347-70 trateazi dintre dispozitivele de strangulare ajutajele si diafragmele. Ajutajele folosite sunt de doua feluri: sarcead * ajutaje normale, la care porfiunea de intrare este plant, iar cea de iesire convergenti cu racorditi spre iesre; + ajutaje cu raz mare, formate dintr-o portiune convergent, conti- nuat cu o portiune cilindric& si o degajare sau tesitura. . in acest standard sc trateazd trei tipuri de diafragme: + cu prize de presiune la fata; + cu prize de presiune ,,vena contracta"; + cu prize de presiune in flanse. Fig.3.10. Principiul masurdrii debitului. Principiul mAsuririi cu diafragma, este redat in fig3.10. Actiunea unui dispozitiv de strangulare se bazeaz& pe cresterea vitezei in sectiunea Cap. 3. Masurarea canttatior 63 strangulatd. Avind in vedere faptul c& sciderea energiei potentiale corespunde unei cresteri a energiei cinetice se poate calcula, conform leeli lui Bemoull, viteza in sectiunea strangulatd, pe baza diferentei {in spatele diafragmei. O conduit necesara obtinerii unor rezultate bune o constituie rugozitatea redus& a suprafejei dispo- zitivului de strangulare Fati de ajutaje, diafragmele prezinta avantajul de a fi mai subjir, putnd fi montate in mod simplu intre dou flange, iar confectionares lor nu prezinta dificultati deosebite. Spre deosebire de ajutaje la diafragmele de misurat trebuie si se prelucreze cu Precizie ridicat& nummai muchiile acesteia, in asa fel incat s8 fie edt mai ascutite. Jetul ce pariseste un ajutaj, iese din acesta aproape paralel, Pierderile de presiune care apar in cazul diafragmelor pot s8 fie sensibil diminuate printr-un ajutaj in forma de difuzor. In anumite cazuri, cand este necesar ca pierderea de presiune sa fie cat mai mic§, se utilzzeara Tuburile Venturi, Energia potentiala care se transforma in energie cinetica este recuperati in cea mai mare parte pe portiunea ugor conicd a acestor {uburi in timp ee in cazul ajutajelor si a diafragmelor aceasts energie ‘« pierde in turbioane, transformandu-se partial in cSldurd. Dezavantaele ‘uburilor Venturi constau in faptul c& sunt complicate iar costurile de fabricatie sunt relativ ridicate. in cazul aceleasi c&deri de presiune, tuburile Venturi asigura rezultate mai exacte, in schimb in acel iti de strangulare, rezultatele sunt mai slabe decat in cazul folosi diafragmelor. Curba de variatie a presiunii intr-un tub Venturi este redata in fig.3.11., Formele de realizare ale diafragmelor si ajutajelor sunt date in STAS 7347-70, iar cele ale tuburilor Venturi in norma TGLO. 1952, Dupé notatiie din fig.3.12. se vor scrie in continuare ecuaile de debit. Este evident c& jetul sufera o contratie dupa ce iese din diatragma, Contractie care este mai mult sau mai putin. pronunfati in functie de valoarea debitului. In cazul unei curgeri fra frecari, ecuatia lui Bemoulli stabileste ca: 6.20) Din ecuatia curgeriMASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE poooctessss errs Fig.3.11. Variagia presiunii intr-un tub Venturi pn pe=2 (v2 -¥2) G21) 2 siddin legea continuitatii pentru cazul fluidelor incompresibile: Ay = Aav= Ave ox) rezulta, lund in considerare contractia jetului, L oa va = Pi 2 i-wnr Ve unde: m este raportul sectiunilor si se calculeaza din A @? moat A D> ‘A; ~sectitunea minima a jetului (4; = “Ad? — coeficientul de contractie; ; - viteza in sectiunea 4; (este valabila, din punct de vedere * teoretic, numai in cazul unor curgeri Jaminare, lipsite de frecari). 6.23) (3.24) Cap. 3. Masurarea cantor 65 3.7.2. Prize de presiune Raportul intre viteza realé v, gi cea teoreti se noteaz cu: (3.25) C’ este cocficient de viteza. in practicd este mai simplu s& se masoare direct presiunile p; in fata gi p2 in spatele diatragmei. Daca se inlocuiesc expresiile urmatoare: Seip =O r- 2 v= V0" in relatia de mai sus si se raporteaza la volumul de lichid scurs, rezult oe F(n ~p2) Hi € nu pot sa fie determinagi in mod independent si sunt functie de factorii cei mai diversi precum calitatea suprafetelor, freciri, po: prizelor de presiune, repartitia vitezelor, forma muchiilor etc, Din aceasta cauz4, termenul care cuprinde cele doux mérimi amin- tite se noteaza cu a si se defineste drept coeficient de debit. Valoarea lui a va fi deci: Vs Avy = WAyvy 3.26) a= G27) vi-um? Debitul in volum rezulta ca: ° 2 V=ady, pe pr) 3.28) iar debitul masic: m= 04, /2p(p, ~ p, 3.29)66 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE | Diferenta de presiune (p; — p2) se numeste presiune diferengiald, Coeficientul este dependent de caracteristicile de curgere, iar in azul unor conducte inchise, este practic functie de numarul lui Reynolds. Variagia presiunii pe __Variajia presiunii de-a-lungul peretelui axaconductei conductei Fig.3.12.Deducerea ecuatiei de debit in cazul fluidelor incompresibile fin anexa I (fig. A.1,a,b si A.2) sunt dati coeficientii de debit in funetie de mumarul lui Reynolds si diametrul conductei, pentru cazul | ajutajelor, a diafragmelor si a tuburilor Venturi standardizate. Deasupra | unei anumite valori limita a numarului lui Reynolds, frontiera de inva- rianf’, coeficientii de debit rimén constanti. Valorile coeficientilor de debit necorectati Og pentru diafragmele cu priza de presiune la fata, sunt date dupa STAS 7347-70 in anexal | (tabelul A14), in functic de numarul lui Reynolds (Re) si de patratul raportului sectiunilor (m?=d'/D*) | Coeficientul de debit corectat este dat de = Or Unde: tg este coeficientul de debit necorectat din tabelul anexa I (A14); r - coeficientul de corectie. Coeficientul de corectie r este dat de Cap. 3. Masurarea cantiailor 67 2 “(af Menke) + in cazul c& numérul lui Re>10° se ia: r=r Walorie lui ro sunt date in anexa I (tabelul A15), in functi | o 0 SU in functie de diametrul interior D prin care se scurge fluidul ce se mesure si eo. Zitatea K a conductelor (vezi anexa I tabelul 16), In acelasi standard se dau gi valorile lui o, iagram 2 Pentru diagramele cu prize de presiune ,,vena contracta", pentru cele de presiune wy flange, pentru {iutale normale si pentru ajuaje eu razd mare. ” i mad misuratilor care se efectueaza in practic’, se intilnesc medii mai mult sau mai putin compresibile, iar in eazul unor ahteng nah de Presiune, sau in cazul gazelor si a aburului, comprosbiliciee trebuie si fie luata in consideratie. Din aceasti cause ecuatiile sunt Deck debienit introducerea unui coeficient de corectie de detent ack debitul este raportat la timpul de o ori $i dacd in local sectiunii 40.4 ajutajului se introduce diametrulorificiului aeestuia dla tempe- ratura de Iucru, se objin urmatoarele formule uzuale. Ve 2%. 3600-10 ed? I! m Pegarece in mod practic Ap se masoara in mm HO (Imm HO = = Ikgf m*) si deoarece 1 kef = = 9,80665 N. HO immo on x i V = /2-9,8066: 7 3600-10 ‘axa? [Ep -Pr G.30) sau ¥ 200125200? I! G31) Pr m=0,01252aed? Jp, /p, —p, 32) sau daca se cauti d vu ase em op LE [1 ~Pr 3.33) P68 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE m=0,01252 ae D? yp Vp, — Pa Jin tabelul (A8) din anexa I sunt date densitaile apei si ale mercurului in functie de temperatura. . Diametrul ajutajului sau al diafragmei la temperatura de lucru se noteazii cu d, . Calculul se face dupa relatia: d? = kd?, respectiv D? = kD, 34) (3.35) unde dp este diametrul la t = 20°C - Factorul de corectie & se ia din anexa I (fig. A3). In cazul masu- ratilor de debit cu ajutorul ajutajelor si al diafragmelor se va tine seama ca mediul de masurat si se afle intr-o singura faz. Aparitia fenomenelor de separare a aburului, a gazelor sau a lichidelor nu este admis, tot aga cum nu se poate admite depunerea corpurilor solide, Folosirea acestor aparate este posibila pentru toate gazele, vaporii si lichidele care formeaza picdturi, la orice temperaturd sau presiune. ; — Corectia de detenti. Prin factorul de corectie de detenta ¢ se ia {in considerare comportarea diferita a gazelor si a aburului fati de lichidele sunt practic incompresibile ( = 1). oe cal gazelor i aburuli, la tecerea prin dispozitivul de stran- gulare, densitatea se modifica corespunzitor ecuafiilor termodinamice de stare. : ; Influenta lui este cu atft mai mare, cu edt este mai mare ciderea de presiune fal de presiunea absolutl din fata orificiului de strangulare. Valorile pentru «se iau din anexa I (fig. A 4,5,6). Factorul ¢ este deci functie de: Pi=P2 | Py « Felul mediului de masurat. Deoarece schimbarea de stare in orificiul de strangulare poate fi considerati ca adiabatica cu exponentul £o wale. e ; in cazul calculului volumelor si a cantititilor, ¢ poate fi determinat fri dificultate cu ajutorul valorilor m, Ap, p1, x: folosind diafragmele ‘corespunz&toare din anexe. + Raportul presiunilor Cap. 3. Masurarea cantitailor 69 Pentru calculul diametrului diafragmei se va incepe prin calcularea aproximativa a produsului ma pe baza unei valori estimative a lui e. in tabelul (A 17) din anexa I se dau dupa STAS 7347—70, valorile coeficientilor de detenta e pentru diafragme cu prize de presiune la fat, in funcfie de raportul patratului sectiunilor m, raportul presiunilor aval si amonte Bi de x. = coy, In acelasi standard se dau valorile lui c si pentru restul diagramelor si ajutajelor. in afara produsului m-a din anexa I (fig. A 7 si A 8) se poate determina coeficientul de debit a, iar din ambele valori m-a si a se poate calcula raportul sectiunilor m. Dac valoarea lui este mai mare decat limita de toleranfi si nu este necesar nici un adaos pentru rugo- zitatea conductei s.a.m.d., valoarea lui raméne definitiva. fn caz contrar se impune 0 corectie. in cazul unor masurari precise trebuie s se find seama c& ¢ variaza si cu presiunea diferentiala, in timp ce la calculul aparatului de misurat al c&derii de presiune, ¢ poate fi deseori Iuat constant. De obicei, se foloseste ins o valoare medie ¢, in cadrul plajei de variatie a valorilor lui ¢, care corespunde la 2/3 din debitul normal, sau 4/9 din diferenja de presiune (-esiR.3a-3e cfs) Numarul lui Reynolds. Coeficientul de debit a trebuie s& fie stabilit pe baza de incercéri si poate fi extins ulterior si la alte medii cu vascozitati si densitifi diferite, sau la alte aparate care prezint% asemAndri geometrice si mecanice, pe baza criteriilor de similitudine ale lui Reynolds. Un acelasi numér Reynolds inseamn& deci ca fortele de inertie sunt intr-un raport fix fayi de cele de vascozitate pentru aparatele si debitele care se compara. Aceasta constituie o condifie de baz’ pentru extinderea rezultatelor experimental. ‘Numéru! Reynolds este un invariant adimensional cu valoarea: Re= ve (3.36) 7 G36)70 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Re = G37) sau v unde: v este viteza medie de curgere; 1 - dimensiunea lungimii caracteristice, de exemplu pentru conducte circulare, ; reprezint& diametrul (nu raza); pentru sectiuni dreptunghiulare, reprezinta diametrul echivalent (hidraulic); p~ este densitatea fluidului; 17 vascozitatea dinamic& a fluidului; ¥- vascozitatea cinematic& a fluidului. in cazul unui anumit debit volumic ce trece printr-o conduct este de asemenea valabilé relatia 354-10 V Dv Re 6.38) in care: V este debitul volumi D- diametrul conductei v~ viscozitatea cinematica. {in timpul masurarii trebuie s& se find seama de presiunea si tem- peratura mediului, pentru a introduce in formule valotile reale ale densitatii si ale vascozitiii dinamice. Este preferabil ca toate valorile si fie raportate la temperatura de 20 °C si presiunea de | at. _ Un numar Reynolds mare conduce la concluzia cé forfele de inertie sunt mai mari decat forfele de vascozitate. Dimpotriva numerele Reynolds ici denoti c& forele de vascozitate sunt preponderente. In cazul nume- relor Reynolds mari, pentru un anumit raport al sectiunilor, m, coeficientul de debit a este constant. La anumite valori ale numdrului Reynolds ins4, care sunt functie de raportul m, coeficientul de debit « devine depen- dent de Re. Linia de delimitare intre cele dou domenii reprezinta fron- tiera de invarianfa. Valorile limita pentru numaru! Reynolds sunt date in tabelul (A 9), din anexa I. | Valorile numerice cele mai importante pentru densitati si pentru Vascozitatea dinamick sunt date in anexa I, tabelul (A 10), iar ey Cap. 3. Masurarea canttatior a viscozitatea dinamicé a gazelor pe curba de saturatie precum si cea 1 gazelor lichefiate in tabelul (A 11). Numirul Reynolds este deci o marime specifica ce caracterizeazt in mod univoc regimul de curgere a unui fluid jincompresibil. fn anexa 1,(A9), se di o nomograma pentru determinarea numarului Reynolds. Coeficientul de debit. in anexa 1 (A 10 si 11) sunt date valorile lui a in functie de raportul sectiunilor m; in anexa I (A 10) pentru ajutaje, iar in (A 11) pentru diafragme Constructia si montarea instalafiilor de masurat, Masurarile corecte ale debitelor impun un montaj atent, in conformitate cu normele. Se va fine seama de faptul c& in cazul diafragmelor standardizate muchia ascufit a orificinlui webuie s& fie asezaté spre amonte, iar circumferinta dispozitivului de strangulare trebuie si fie concentric& cu conducta, Trebuie remarcat de asemenea faptul cA erorile de masurare scad odatt cu cresterea vitezei de curgere a mediului. Aceasta inseamni c& masue Tarile cu un raport mare al seciunilor sunt mai sensibile. fn cazul masu- Nirii cantititilor de gaz sau abur se va avea grija ca in timpul functio. nuriis& se inliture acumularile de apa din fata si din spatele dispozit vului de strangulare prin oale de condensat, Nu se admite in nici un caz realizarea unor etansiri sau a imbin&rilor prin sudur& cu muchii ascufite. Pentru obtinerea unor valori mAsurate exacte, conductele trebuie sé fie liniare pe o portiune suficient de mare in fata si in spatele dispozitivului de strangulare si si nu prezinte coturi sau variatii de diametru, Portiunea din fata dispozitivului de strangulare, asa-numitul ‘ronson de intrare, tebuie si fie suficient de lung pentru ca eventualele Perturbati si se atenueze pana la dispozitiv. Acest Iucru este valabil si pentru tronsonul de iesire. {in anexa 1, (A 12) si (A 13), sunt date indicat dup& TGL 0- 1952 in ceea ce priveste lungimea necesari a tronsoanelor lipsite de Perturbatii dupa coturi si ventile (i functie de m), iar in anexa (fig A 14) in functie de gradul de deschidere al robinetelor. in tabelul (A 13) tot din anexa I, se dau valorile dup& STAS 7347-70, Montarea dispozitivelor de strangulare se va face in asa fel incat Conductele de pric sa plece orizontal in cazul misurarilor de debit de abur, in jos la misurarea debitelor de apa si in sus la masurarea debitelor de aer si gaze.MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE ’ Fig.3.13, Montarea corectéé a dispozitivelor de strangulare $i a debitmetrelor , , Oo , i= a . ‘ : * f i> 2. a ‘ : : Fig.3.13. Montarea corecta a dispozitivelorde strangulare $i a debitmetrelor t «cats sari fin fig. 13 se dau dupa STAS 7347-70 indicatii asupra mon debitmetrelor gi a anexelor acestora, respectiv a conductelor de legitur’, robinetelor de separare, vaselor de aerisire, decantare ete. r Deca Cap. 3. Masurarea canttajor 2B Conductele de legiturd trebuie si aiba un diametru interior de minimum 8 mm, cu 0 lungime de maximum 50 m, si fie verticale sau {nclinate fafé de orizontala cu panti de minimum 1/10, in cazul cd se prevede lichid de separare (fig.3.13, ¢ si d) in functie de raportul dintre greutatea specifica a acestuia si a fluidului care se misoari, se adopta dispozitia c, respectiv d. ‘La misurarea debitului de abur se recomandi ca prizele de presiune si fie amplasate chiar pe axa orizontala, iar debitmetrul si fie montat sub dispozitivul de strangulare (fig.3.13, h). fn caz c& acest lucru nu este posibil, se poate adopta dispozitia din fig.3.13, i in scopul egalizarii nivelelor de condensat, se monteazi pe fiecare conduct de legitur’, in apropiere de dispozitivul de strangulare, catre un vas de condensare. a ber 2 1 a Fig.3.13. Montarea corectd a dispozitivelorde strangulare si a debitmetrelor in fig.3.14 se prezinta modul de preluare a prizelor de presiune {in cazul diafragmelor (STAS 7347-70). La prizele de presiune din fafa (fig.3.14, a), prizele de presiune sunt orificii circulare individuale ce corespund direct cu interiorul conductei prin care trece fluidul al carui debit se determina, sau sunt fantele inelare care corespund in camerele inelare (fig.3.14, a).r i 74 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE | Distanta dintre axa prizei si faja respectiva a diafragmei se ia egal cu jumatate din diametrul prizei, sau jumatate din latimea fantei Cap. 3. Masurarea cantor 76 ——e ts Fig. 3.14. Preluarea prizelor de Presiune in cazul diafragmelor a~ prizés de presiune la faya; b~ priza de presiune “vena contracta”; ¢ — prizé de presiune in flansa Diametrele orificiilor individuale (b), sau latimea fantei (8) a camerelor inelare se iau pentru fluide curate gi abur de b < 0,03D deck @P £065 $i de 0,01D 0,65. in plus trebute o8 Se respecte si conditiile restrictive: 7mm . « presiunea p, cu influent& asupra densititii p>.404 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE feria & reactie rt emnrat forfa suconsionol iret) peutea pliant ime masa. plaltorubi Sy~densitaten Gehl ye denetotea med omtiont wo Vw & Fig.4.1. Schema de principiua plutitorului Daci se modifica adancimea de scufundare, se va inregistra o variatie a volumelor partiale: AV, =-AV, =-A-AH (42) * Considerdnd ca parametru de lucru volumul ; vom avea: V=V-¥, 43) si cu aceasta ecuafia (1) devine: ei -m+ VK prl-g-m,+ Fe =0 (4.4) respectiv: 8l,-@,-P2)+¥-P2]-g-m, + Fe =0 (4a) Dact 92((p,, prin neglijarea termenilor ce contin densitatea aerului avem: SK, Py -gm, + Fp =O (4.5) incareg si m, sunt mirimi constante, p, si Fy parametri prin intermediul c&rora poate fi influenfats pozitia plutitorului, iar 7, parametru variabilé independent ce se piseste in corespondenfi univocd cu nivelul de ridicare al plutitorului HZ. Pentru dispozitivul de masurare a nivelului utilizat in cazul unor vase cu suprafata liberi, Fig.4.2, indicatia poate fi direct sau poate fi transmisé la distangi. in cazul rezervoarelor inchise (Fig. 4.3) se folosesc plutitoare masive (pline) pentru ci la eventuale neetanseitati, erorile de masurare devin apreciabile, Deoarece de regula fluidul din rezervor este sub presiune, nu se mai poate accepta ipoteza p2((p;,, calculul plutitorului urmand ase face cu relatia completa (4). cap. 4. Masurarea pozitei sa nivelului fuidelor : 105 Fig, 4.2 Masurarea nivelului pt. vase cu suprafata liberd Fig. 4.3, Masurarea nivelului pt. rezervoare inchise Plutitorul poate transmite semnalul de misurat direct (Fig.4.2), prin modificarea inductanfei unei bobine (Fig.4.4) sau prin deplasarea unui magnet sub actiunea unui dop atasat lui (Fig.4.5). Fig.4.4. Masurarea inductivis a deplasdrii plutitorului Fig.4.5. Médisurarea magneticé a deplasarii plutitorului FEA Bucuresti produce traductoare de nivel cu plutitor tip AT 50 ELT370 la care deplasarea liniaré a plutitorului este transformati in migcare de rotafie transmis rotorului unui modulator magnetic ce debiteazd o tensiune altemnativl masurabild printr-un montaj corespunzitor. 4.2, Masurarea nivelului fara plutitor ‘Masurarea nivelului fird plutitor poate fi realizatd printr-o serie de procedee, in cele ce urmeaza find trecute in revisti céteva metode mai uzuale.106 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 4.2.1.Masurarea nivelului in vase deschise prin procedee pneumatice Pentru montajul din Fig.4.6., ecuafia de echilibru hidrostatic este de forma: . Prt gph (4.6) din care: PrP =e Ph (47) § 0, Fig.4.6. Masurarea nivelului 231” dupa metoda pneumatica Se constati cA intre presiunea relativa (p, =—p) indicat de manometru si indlfimea / a fluidului existi o relatie liniar 4.2.2, Masurarea nivelului in rezervoare ‘inchise dupa principiul vaselor comunicante Pentru schema din Fig.4.7. masurarea proprit zis a vari nivelului Af este substituité cu masurarea variafiei forfei la can AF = Mh-A-g-(9,-P2) (48) Fig.4.7. Méisurarea nivelului PES PoicP > Primaria 1. Schema principalii a traductorului Informatia primard, care face obiectul investigatiei, poate fi de naturi mecanic&, electric, pneumatica, optic’, magnetic’ etc. Rezultatul unei investigatii, al unei operafii de masurare, este in general de natura electric’. Subansamblul format din elementul sensibil (ES) si circuitele de prelucrare a semnalelor (CP) (Fig.5.1) este cunoscut in literatura sub denumirea de traductor sau senzor. La inceputurile misuririi electrice cap. 5. Analiza concontratiel de gaze 15 a mirimilor neelectrice, acest subansamblu a fost denumit ,captor”, convertor”, ,palpator” sau ,traductor”. Jiger defineste senzorul ca fiind: elementul de conversie care transforma o marime neelectrica intr-una care poate fi evaluat electric. Acelasi autor introduce si noti- unea de sistem de senzori. Traductoarele se mai definesc ca dispozitive care ,sesizeaza date referitoare privind starea intern’ a unui sistem”. in acelasi timp, senzorii sunt dispozitive care ,,sesizeazi date referitoare Ia starea externi a unui sistem”, La alegerea si proiectarea senzorilor/traductoarelor, trebuie si se {ind seama de condifiile necesare privind caracteristicile si parametrii acestora: ‘© sf admitd suprasarcina de durata; si fie amplasate aproape de locurile de masurare; si asigure o intensitate bund a semnalului de intrare; si execute prelucrarea primara a informatiilor; s& posede o constructie rigidi, rezistenté la socuri si protejati contra actiunilor nefavorabile ale mediului inconjurdtor; si fie proiectate in constructie modulara; + s& admit& inglobarea si montarea usoara, comoda in suban- samblurile RI gi a echipamentelor periferice; « sii asigure decuplarea influentelor parazite. Tendinfa de integrarea componentelor unui lant de misurare intr-o singuri unitate, care si indeplineascd functiile de sesizare- prelevare, de preprocesare, amplificare, prelucrare, a condus Ia nofiunea de senzor inteligent. Termenul desemneaz de fapt un sistem senzorial in ansamblul lui, care indeplineste conditia de integrare a functiilor din lanful de m&surare si care confine in general si un microcalculator. Principalele avantaje ale unor astfel de sisteme senzoriale sunt: imbunitatirea calit’fii m&surarii, cresterea preciziei si a siguranfei functionare, timp de réspuns mai sczut, cresterea calit&fii prelucrarii, {ntrefinere usoard, 0 anumiti independent fat de sistemul central de calcul. intre functiile ,,senzorilor inteligeni”, se numéra cea de autosu- praveghere, prin semnale proprii de autotest. Realizarea acestei funcfii permite depistarea eventualelor defecte sau stiri care si favorizeze defectarea. Este recunoscuti eventuala prezenfi a unor perturbafii si16 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE anihilat& actiunea ei, sau este detectatd interventia unor perturbatit noi jn procesul de msurare. Daca este asigurata redundanfa schemei prin prevederea a mai multor elemente destinate unei aceleiasi functii, ele- ‘mentul parazitat se poate autodecupla din schema. fn conexiune cu functia de supraveghere, exist& si cea de gestiune a modului de functionare, aviind ca rezultat 0 evident stocaté pe un suport propriu sau extern de ‘memorie nevolatila referitoare la durata de functionare, destinatie etc. Bfectul consti in posibilitatea utilizatorului curent de a dispune de informafii privind ,,istoria functiondrii” sistemului senzorial respectiv. Fig.5.2. Mediu, informatie, traductor, semnal © alti functie a ,,senzorilor inteligenti” 0 constituie corectarea iaritafilor. Functia se numeste ,,autocalibrare” | Cap. §. Analiza concentrate de gaze 17 Ea asigura repetabilitatea masuratorilor, contribuind la cresterea calititi Jor, dar implic& si 0 intrefinere mai usoard, cu mai pufine interventi ale operatorului uman de intrefinere sicumai pufine intreruperi in funcfionare. Literatura actual de specialitate abordeazi o noua functie a _senzorilor inteligenti”: aceea de schimb de informatii intre senzori diferiti, functie denumita ,,interoperabilitatea” senzorilor inteligenti. ‘Ba const in comunicarea intre senzori aflafi in locuri diferite in sopul “obfinerii unor date care si permit functionarea optima. Pentru a fi eficace, trebuie indeplinite o serie de condifii: « servicjul executat ca réspuns si fie exact cel cerut; «+ existenta unor reguli de intercomunicare senzoriala, a unor norme, pentru a realiza o comunicare unitara si nu haotica; + crearea si utilizarea unui limbaj de interoperabilitate senzoriald, care si permita comunicdri intre sistemele senzoriale destinate ‘unor marimi diferite; « definirea unor modele corespunzaitoare pentru astfel de sisteme senzoriale. Utilizarea sistemelor senzoriale dotate cu inteligenta duce la ierarhizarea functiilor de supraveghere, conducere $i reglare. Operatiile elementare, cu actiune asupra unui parametru unic al sistemului, chiar cel masurat de senzorul inteligent in cauzi, pot fi transferate acestuia. Sistemul central de control va fi astfel eliberat de operatii simple, sarcinile sale find cele de nivel complex. 5.1.3. Traductoare 5.1.3.1. Rolul si locul traductoarelor in sistemele de masurare Definifia clasic& a operafiei de misurare bazatA pe nofiunea de unitate de masurd inseamni ci a misura inseamna a stabili pe cale experimentala valoarea unei marimi fizice necunoscute prin compararea, cu o marime de aceeasi natura aleasa in mod conventional ca unitate. ‘Uzual masurarile sunt efectuate cu participarea unui operator ‘uman, participare care se reflect direct in obfinerea rezultatelor. Tindnd cont de acest aspect, operatia de m&surare ca o comparatie direct perceptibila a marimii de mAsurat cu unitatea nu este posibila decat118 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE intr-un numar restrans de cazuri in care unititile pot fi realizate sub o forma care si permit utilizarea lor ca atare. Restrictile apar, pe de o parte, datorits faptului c& exist numeroase marimi fizice care nu sunt accesibile simfurilor umane, iar pe de alta parte, chiar 51 in situafiile celor care poseda aceast& posibilitate, numai un domeniu limitat poate fi sesizat. Din aceste motive masuririle se efectueazi in majoritatea cazurilor cu ajutorul aparatelor de masur’. Prin aparat de misurii se injelege acel aparat care stabileste o dependents ‘ntre mérimile de masurat si o alti marime ce poate fi perceputa in mod nemijlocit de organele de simf, de o manierd care permite determinarea -valorii marimii necunoscute in raport cu o anumité unitate de masura. Exist& gi un alt caz, cel al sistemelor automate de conducere eficient& a unui proces, in care deciziile de conducere pot fi luate numai pe baza ‘unor informatii cét mai corecte $i mai complexe asupra unor parametri semnificativi pentru caracterizarea tehnico-economica a procesului. in acest az, traductoarele stabilesc 0 corespondentd intre marimea de masurat si 0 marime cu un domeniu de variatie calibrat, apta de a fi recepfionati si prelucrata de echipamente de conducere a procesului. 5.1.3.2, Structura generala a unui traductor Realizarea functiei de traductor inseamni c& la iesirea traducto- rului se obfine un semnal care reprezinta valoric mérimea m&surati sub forma accesibila dispozitivelor de automatizare. Aceasta implica o serie de operatii de conversie cu caracter informational insotite totodaté si de transformari energetice bazate fie pe energia asociat mirimii masurate, fie pe cea furnizati de surse auxiliare Un traductor are in general dou componente: elementul sensibil si adaptorul (Fig. 5.3). i y Fig, 5.3. Structura x_,| Blement | Adaptor | 2» general a unui bi traductor Elementul sensibil (denumit si detector, captor sau senzor) este elementul specific pentru detectarea marimii fizice pe care traductorul trebuie si o misoare (marimea x). Mediul in care functioneazd traductorul, in afara acestei mirimi x pe care trebuie si 0 converteasca, ii sunt proprii numeroase alte marimi fizice. Elementul sensibil se Gap. 5. Analiza concentrajei de gaze 119 caracterizeazi prin proprietatea de a detecta numai mirimea x elimindnd sau reducand la un minim acceptabil influentele pe care le exercita asupra sa toate celelalte marimi fizice in mediul respectiv. Sub acfiunea mirimii de intrare are loc o modificare de stare a elementului sensibil care, fiind o consecinj& a unor legi fizice, confine informatia necesaré determinarii valorii acestor marimi. A doua component, adaptorul, are rolul de a adapta informatia obtinutd fa iesirea elementului sensibil la cerinfele impuse de aparatura care o utilizeaz’. Pe partea de intrare adaptorul se caracterizeazA printr-o mai mare diversitate din necesitatea de a putea prelua formele variate sub care pot si apard modificarile de stare a numeroaselor tipuri de elemente sensibile; pe partea de iesire adaptoarele cuprind, indeosebi in cazul aparaturii de automatizare standardizate sau aparaturii de masuri standardizate, elemente comune specific generérii semnalelor unificate si care nu depind deci de tipul de valori sau domeniul de valori al mirimii de intrare, Funcfiile realizate de adaptor sunt complexe. Ele determina ceea ce se infelege uzual prin adaptare de nivel sau de putere (impedanta) cu referire la semnalul de iesire in raport cu dispozitivele de automatizare. Adaptorul asigur conversia variafiilor de stare ale celementelor sensibile in semnale calibrate, reprezentiind valoarea mérimii de intrare. Prin urmare se poate spune c& adaptorul este elementul in care se efectueazd operatia specific’ mAsurdrii: comparafia cu unitatea de misur& adoptata. De asemenea, in cadrul adaptorului poate s& apari necesitatea efectuarii unor operafii de calcul liniare (produs, ridicare la putere, logaritmare) sau realizarii unor funcfii neliniare particulare intenfionat introduse pentru compensarea neliniaritatilor inerente anumitor com- ponente si asigurarea unei dependenfe liniare intrare-iesire pentru tra- ductor in ansamblu, in majoritatea cazurilor semnalul care rezult& la iesirea traduc- torului este un semnal analogic sau digital dupa forma de variatie. Semnalele analogice se caracterizeaz prin variafii continue ale unui parametru caracteristic, similare cu variatia m&rimii aplicate la intrarea fraductorului, marime care este in mod natural continua. Prin calibrare, intervalul de variatie al semnalului analogic se asociaza cu domeniul necesar al marimii de intrare in traductoare si in420 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE consecinti fiecirui nivel de semnal fi corespunde o valoare bine precizats a marimii masurate. {in ultimii ani prin introducerea microscoapelor o serie de traductoare 4 furnizeazi la iesire semnale digitale (numerice), fiind previzute in acest scop cu adaptoare capabile si efectueze conversia analog-digitala 4 “Astfel orice traductor, indiferent de complexitate, destinatie sau de forma constructiva, poate fi redus la aceste doua elemente componente, ‘Uneori pot apirea elemente auxiliare. Astfel, cand elementul sensibil nu poate fi plasat in aceeasi unitate constructiva cu adaptorul, Sunt necesare elemente de legiturd pentru transmiterea semnalului de Ja elementul sensibil la adaptor, conexiuni electrice, mecanice, optice etc. De asemenea alte elemente auxiliare sunt sursele de energie. 5.1.3.3. Clasificarea traductoarelor Schemele functionale ale aparatelor electrice de mésurare eviden- finz8 o structurd de lant de masurare in care traductorul are functia de a Capta mirimea de masurat i prin intermediul senzorului pe cae il contine Sho converteasc& intr-o forma convenabilé pentru formarea semnalului de masurare. ‘Numeroasele aplicatii privind m&surarea mirimilor electrice sau neclectrice, evidentiazA faptul c& numérul traductoarelor este foarte mare, ooarece existd pe de o parte un numér considerabil de marimi de masurat, care constituie marimi de intrare pentru senzor si pe de alt& parte un thumar de asemenea foarte mare de marimi de iesire posibile pentru senzor. Desi tipurile de traductoare sunt foarte numeroase (peste 1600 de traductoare diferite fiind disponibile pe plan mondial), se poate face totusi o clasificare sistematizati a acestora dupd criteiile prezentate in tabelul 1. Potrivit acestei clasificdri un anumit tip de traductor poate avea multiple destinafi functionale. De exemplu termistorul poate fi utilizat ca traductor de temperatura, de debit, de nivel, de compozitie a gazelor ete. “Trebuie mentionat faptul cd in general traductoarele parametrice (traductoarele la care mérimea de intrare este transformata int-o marime pasiva, fiind necesar& o sursa auxiliara de energie pentru efectuarea Phssurfrilor (de exemplu, traductoarele rezistive, traductoarele capacitive, traductoarele inductive etc.)) sunt mai sensibile i mai exacte decat traductoarele generatoare (traductoarele la care marimea de intrare este cap. §. Anaiza concentrate de gaze 121 transformata direct intr-o mfrime electricd, deci nu mai este necesars o wrrsk auxiliard de energie (de exemplu,traductoarele de inductie, traduc- ‘Garele termoelectrice,traductoarele piezoelectric, traductoarele foto- ‘jectrice etc.)), consuma mai pufind energie din fenomenul supus ‘casuriri gi prin aceasta il perturba mai putin. Traductoarele generatoare iin schimb avantajul c& furnizeaz& la iesire direct o tensiune, care poate fi nemijloct masurati de un aparat electric de misurare, Tabelul 1 waductor, Cri FPrineipiul de fanejonare = Traduetoare pentru marin mecanice -teaductoare pentru mri geometrice = Traductoare pentru marin chimice = Traduetoare pentru mérimi fotometrice = Traductoare pentru mirimi magnetice —"Traductoare rezistive ‘= Traductoare inductive = Traduetoare capacitive Vodul de variajia al valrimil | ~ Traductoare analogice de iesire = Traductoare digitale ‘Modul in care realizeati | ~ Tradoctonre directe rransformarea mirimaii = Traductoare complexe trecleetnice in mrime electrich | ~ Traductoare difereniale Traductoare ou transformarisuccesive de mati —Traductoare cu compensare ‘Tradueroare “Traduetoare pentru mirimi termice — Traductoare pentru mArimi geometrce gi mecanice = Traduetoare pentru marimii magnetice = Teaductoare pentru mfrimi chiemice = Traductoare pentru mérimi optice | Destinayia lor functionalé ‘Actualmente pe plan mondial, se remarci o dezvoltare conside- rabila a traductoarelor digitale (traductoare la care semnalul de iesire ‘ste sub forma unui semnal discontinuu, o succesiune de impulsuri sau © combinatie de tensiuni, care dupa un anumit cod reprezint& modul de Variatie al mérimi aplicate la intrare) fati de traductoarele analogice (traduetoare la care semnalul de iesire este sub forma unui semnal continu variabil care urmareste mérimea aplicati la intrare).122 5.1.3.4. Traductorul termorezistiv La baza acestui traductor sti variafia rezistentei electrice a unui conductor cu temperatura. Din punct de vedere al tipului de variatie, deosebim traductoare cu fermorezistens, avand un coeficient de variatie al rezistentei cu temperatura pozitiv si fermistoare la care acest coeficient este negativ. ‘Variatia rezistenjei pentru 0 termorezistenfd se determina experi- mental si se poate exprima suficient de precis cu o relatie polinomiala de forma: R= Ro (1 +at+ br) _ fncare R reprezintl rezistenfa la temperatura de lucru, Ro cea la zero grade, iar t este temperatura de lucru. Valorile constantelor @ si b se dau pentru fiecare metal in parte. Constructiv traductorul se prezinti sub forma unei rezistente bobinate pe un suport izolator 51 introduse intr-o teac& de protectie, La unul dintre capete sunt prevzute dou’ borne pentru legitura cu circuitul exterior. Se realizeaza cu rezistenti nominala, la O[°C}, de 25 -50 — 100 — 500 — 1000 Q, iar curentul prin ele este de ordinul a 10[mA], pentru a nu se produce o incalzire suplimentari a acestora. Misurarea rezistentei electrice se face de obicei cu ajutorul unei punfi Wheatstone echilibrata sau automat, Pentru masuritori de mare precizie se utilizeazi puntea Thomson. Dintre materialele des utilizate se pot mentiona platina, tungstenul, cuprul. Pm La proiectarea lor trebuie si se tind cont de céteva condi + coeficientul de variafie cu temperatura al rezistentei si fie ct mai ridicat pentru a obfine o sensibilitate ridicata, « valoarea rezistenfei electrice s& fie suficient de ridicaté pentru a elimina influenfele rezistenfelor de la conductoarele de legatura; + materialul utlizat pentru rezistenta s& prezinte calititifizico-chimice ‘constante cu temperatura pentru asigura etalonare corespunziitoare; «© variatia rezistenfei cu temperatura sa fie c&t mai liniara. ‘Termistorul este un element semiconductor pentru care rezistenta Rlatemperatura absolut T'se exprimd in functie de rezistenta Ro (rezistenfa la temperatura de referint& Zo) prin relatia: ’ ap. 5. Analza concentra de gaze MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE &. sree 123 unde 6 este 0 constant’ cu valori de 1000...8000 [K] dependenta de natura semiconductorului. Coeficientul de temperatura se exprima prin relafia: a= % ‘Termistoarele se realizeazi din oxizi cu proprietiti semiconductoare: oxizi de Mn, Ni, Co, Cu, Fe, Zn, Al etc. Prin sinterizare se realizeazi sub forma de disc, baghett sau perld pe care se aplica, prin metalizare, electrozii, La electrozi se lipesc fire de conexiune, dupa care intreg ansamblul se protejeazi prin acoperire cu lac, inchidere in capsula metalicd sau tub de sticla. Principalele caracteristici ale traductoarelor cu termistor sunt: coeficientul mare de variatie a rezistentei cu temperatura; sensibilitate ridicata; cost redus; dimensiuni mici (1-20mm), ceea ce confera un timp de rispuns foarte scurt (de rodinul milisecundelor) si nu le permite influen- area cmpului de temperatura analizat; « datorité rezistentei ridicate se pot cupla cu circuite de impedanti ridicata la intrare sau m&suratori la distanfd. 5.1.3.5. Traductorul termoelectric in 1822, Seebeck a descoperit ci dac& temperatura contactului dintre douk metale difer& de cea a circuitului, apare o tensiune electro- ‘motoare termoclectrici. Pe acest efect se bazeazi realizarea traduc- toarelor termoelectrice. ‘Tensiunea electromotoare termoelectric& reprezinta suma algebric’ ate.m. de contact i permite masurarea diferenfelor de temperatura. ‘Tem. termoelectric& pentru cateva cupluri de material curent utilizate este 0,011 V pentru bismut — stibiu, 0,001 V pentru cupru ~ fier, 0,0053 V pentru constantan fier etc. Alegerea materialelor din care se confectioneazi termocuplurile se face finnd cont de domeniul124 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE temperaturii la care se lcreaz, conditille de mediu la locurile de misurare si tensiunea termoelectricd pe care o genereaza perechea de matale aleasé, ol ag ‘Avand in vedere ca la etalonare temperaturile au fost raportate la 0°C, este necesara trasarea unei curbe de etalonare. Fig. 5.4. Teaductorul termoelectric 5.1.3.6. Caracteristicile metrologice ale traductoarelor Caracteristicile metrologice ale traductoarelor reflect modul in care este realizat& relatia de dependenfi dintre intrare si iesire. “fn faza conceptuala aceste caracteristici se prezint& sub forma idealizata, Printr-o proiectare si constructie corect& rezult& caracteristicile reale ale traductoarelor, care se cauti si fie cat mai aproape de cele ideale, aceasta find apreciati prin intermediul unor indicatori ce prezinta per- formanjele traductoarelor. Caracteristicile metrologice ale traductoarelor se refers la compor- tarea senzorilor in raport cu mirimea de intrare, cu mediul ambiant, cu convertoarele care le urmeaz, féri si implice structura lor interna si acestea se exprims sub forma unor parametri functionali, ‘Deoarece traductorul reprezinté convertorul de intrare al lanfului de masurare, acesta trebuie s4 aibé in structura sa un element sensi il la mrimea de masurat, dar care si fie insensibil la celelalte marimi prezente aléturi de mirimea de masurat in fenomenul supus masuririi. ‘Aceste mirimi (temperaturl, umiditate etc.) sunt numite marimi de influ- enti si modifica semnalul metrologic format la iesirea traductorului (Fig. 5.5). ‘Mii de inet Fig.5.5. Méirimi corelate traductorului Un traductor poate fi caracterizat complet cu ajutorul a doua tipuri de caracteristici metrologice: statice si dinamice. Cap. 5. Analiza concentratjel de gaze 125 5.1.3.6.1. Caracteristici metrologice statice Caracteristica staticd a unui traductor este reprezentatd prin relafia intrare-iesire: y = f(x) in care y si x indeplinesc cerinjele unei masurari statice. Aceasta relatie de dependent poate fi exprimati analitic sau poate fi dati grafic printr-o curb trasat& pe baza perechilor de valori (xy). Relatia redi dependenta intrare-iesire sub o forma idealizaté. in realitate, in funcfionarea traductorului simultan cu marimea de masurat x intervin si influente exercitate de marimile perturbatoare externe gi interne cu efecte nedorite si de eventualele reglaje necesare (Fig.5.5). Y= SO Oty Oa5--+5 CmBr,B2y---sBu) ‘Comportarea traductoarelor in regim static se estimeazi cu ajutorul urmatoarelor caracteristici metrologice: intervalul (domeniul) de masurare, sensibilitatea, pragul de sensibilitate, eroarea de neliniaritate (abaterea de la liniaritate), exactitatea (precizia), rezolutia, eroarea de histerezis, eroarea de repetabilitate, deriva, finejea si timpul de raspuns. > Intervalul (domeniul) de mitsurare Intervalul (domeniu!) de masurare se exprima prin intervalul (aims eu) in cadrul cdruia traductorul permite efectuarea corecti a masuririi. Domeniul de masurare se situeaza, de regula, pe caracteristica staticd fn zona in care aceasta este liniar8. Valorile limit minime atdt la intrare %nia Cat gi la iesire xmqx pot fi nule, de aceeasi polaritate sau de polaritate opus’ limitei maxime. —* Pentru traductoarele cu semnal unificat se intdlnesc cazuri in care Join # 0 Pentru Xnin= 0, precum si situafia invers4 Yain= 0, chiar daca ain # 0. ‘Atunei cnd limita inferioara de masurare este zero, se infelege de fapt, valoarea minima determinata de pragul de sensibilitate al traduc~ torului. Evident c& aceasta va fi masuratd cu o eroare foarte mare. De aceea, in unele cazuri domeniul de misurare se defineste pentru intervalul ‘in care eroarea riméne in limitele admisibile. fn acest sens anumite tipuri de traductore au caracteristici statice denumite cu zond de insensibilitate. > Sensibilitatea Din expresia caracteristicii statice complete a traductorului Y= (5, Oy ayy CaoBi,B2y---sBx) S€ Constath cK iegirea este dati nu numai de marimea de misurat x ci si de m&rimile de influent’ (numite126 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE perturbatoare) cat si de eventualele reglaje necesare unei bune functionari fa acestuia, Se observa c& erorile sunt generate de variafiile marimilor de influent si nu de valorile lor absolute, care, dac& ar rimane constante, ar putea fi luate in considerare ca atare in expresia caracteristic Sensibilitatea se poate exprima usor in cazul unei caracteristici statice liniare, deoarece ea este reprezentati de panta dreptei sau sub o form’ in care intervine domeniul de masurare. Sensibilitatea este o mérime ale cérei dimensiuni depind de cele ale marimilor x si y, iar valoarea sa depinde de unitatile de masura utilizate pentru marimile respective. {in cazul caracteristicilor liniare la care x si y sunt de aceeasi naturd sensibilitatea este un factor adimensional sieste fie un factor de amplificare, dac& are valori supraunitare, fie un factor de atenuare, dac& are valori subunitare. ~‘Uneori se foloseste sensibilitatea relativa care este dati de raportul dintre variajia relativa a marimii y pentru o variafie relativa a lui x. Se exprima printr-un numér adimensional, valoarea sa nedepinzfind de sistemul de unitifi de masur& si este utilé la compararea traductoarelor ‘cudomenii de mésura diferite. Sensibilitatea unui traductor este determinati de sensibilitafile elementelor componente si de modul in care acestea se combina in cadrul schemei structurale. Unul dintre avantajele elemen- telor liniare este acela cA sensibilitatea totala (intrare-iegire) se poate deduce usor din sensibilitatile partiale care sunt constante in domenitul de functionare. De exemplu in cazul traductoarelor realizate prin inserierea ele- mentelor componente sensibilitatea totalt este dati de produsul sensibil- itatilor elementelor componente, in timp ce prin conectarea in derivatie sensibilitatea totald rezulta prin insumarea sensibilititilor componente. > Pragul de sensibilitate Reprezint& cea mai mic& variatie a marimii de intrare x care poate determina o variatie distinet sesizabila a marimii de iesire y. Pragul de sensibilitate este important deoarece conditioneazA variatiile minime la intrare care pot fi masurate prin intermediul semnalului de iesire. Principalit factori care determin’ pragul de sensibilitate sunt fluctuatiile datorate perturbafilor inteme si exteme (zgomotul in circuitele electrice, freciile statice si jocurile in dispozitivele mecanice). Cap. 6. Analiza concentraiel de gaze 127 > Eroarea de neliniaritate (abaterea de la liniaritate) Caracteristicile statice sunt determinate de legile fizice pe care se bazeaza funcfionarea clementelor componente si ele se dedue prin calcul sau experimental. in general ele sunt neliniare. Deoarece carne- teristicile liniare prezinti o serie de avantaje se aplicd diferite procedee, fie de limitare a utilizarii pe anumite zone ale caracteristicii in care neliniaritafile sunt reduse, fie de corectare si liniarizare a acestora pe portiuni cu ajutorul dispozitivelor special introduse in acest scop in structura traductorului. Astfel caracteristicile liniare statice constituie de fapt aproximare a celor reale neliniare, acceptabila pentru condifiile de functionare a traductorului, Ca masur& pentru evaluarea aproximirii s¢ utilizeazi abaterea de la liniaritate sau eroarea de neliniaritate (Fig.5.6).. Fig 5.6. Broarea de neliniaritate » Exactitatea ( precizia) Este demonstrat teoretic si confirmat practic faptul c& scopul fundamental al oric&rei mAsurdri si anume acele de a determina gi exprima numeric valoarea marimii de misurat poate fi realizat numai cu un anumit grad de incertitudine, Oriedt de perfectionate sunt metodele si traductoarele utilizate pentru masurarea unei mérimi, rezultatul msursrii va fi totdeauna diferit de valoarea reali a marimii masurate. Diferenta dintre rezultatul misurdrii si valoarea reali reprezint& o eroare de misurare; evident c& misurarile sunt cu atét mai bune cu cat erorile sunt mai mici. Aceasti definitie a erorii este greu de aplicat pentru ca valoarea real nu este principial accesibilé dup’ cum nici eroarea corespunzitoare unei masuriri individuale nu poate fi riguros determinatd. Exista posibilitatea ca prin prelucrarea unui numar mare de rezultate individuale s& se evalueze, cu o anumit& probabilitate, valori limita ale erorilor pentru categoria respectiva de masura. Prin intermediul acestor mérimi limita rezultatul ‘unei misuriri permite determinarea unui interval in care, cu probabilitatea respectiv8, poate fi apreciati valoarea real a marimii masurate. Intervalul128 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE astfel obfinut, impreuni cu probabilitatea asociati exprima incertitudinea cu care rezultatul masurérii reprezint& valoarea real, aceasta dind exactitatea de masurare; ea este cu att mai bund cu cat, pentru o probabi- litate data, intervalul in care se situeaz& valoarea reali este mai mic. Exactitatea se exprimd prin intermediul incertitudinii de masurare folosind prezentarea procentual fie din valoarea mvirimii de intrare, fe din limita superioara gi include de obicei abaterile de neliniaritate, de histerezis si de repetabilitate. > Rezolugia ‘Unele tipuri de traductoare au caracteristici statice la care pentru variagii continue ale mérimii de intrare in domeniul de masurare, semnalul de iesire se modifica prin salturi avand valori bine precizate (variazi discret). Intervalul maxim de variatie al marimii de intrare necesar pentru a determina aparitia unui salt la semnalul de iesire se numeste rezoluie. Rezolutia se foloseste indeosebi in cazul traductoarelor cu semnale de iesire digitale, a ciror caracteristic variazA in trepte. Rezolutia este un indicator de performanta si in cazul unor traductoare considerate analogice (de exemplu traductoarele de deplasare unghiulara bobinate la care variatiile de rezolufie prezinté un salt la trecerea cursorului de pe o spira pe alta), > Eroarea de histerezis Un allt tip de eroare ce poate fi pus in evident de caracteristicile statice este eroarea de histerezis (fig 5.7). y Fig.5.7. Broarea de histerezis é ® Fenomenul de histerezis se manifest prin faptul c& exist doua nivele diferite ale semnalului pentru aceeasi valoare a mérimii de intrare Jn raport cu sensul crescitor sau desorescétor de variaie prin care acesta atinge valoarea respectivé. Eroarea de histerezis este dati de diferenta dintre cele douk nivele ale semnalului de iesire. sons ‘cap. 5. Analiza concentrajiel de gaze 129 > Eroarea de repetabilitate “Acest tip de eroare reprezintl fluctuatia maxima de iesire atunci cand se aplicd aceeasi valoare maxima a marimii de intrare, succesiv, ‘fn aceleasi conditii si in aceeasi directie. > Deriva Deriva reprezinté eroarea provenita din deplasarea in timp @ carac~ teristicii de transfer reale, paralel cu caracteristica nominal, fiind produs jn special de temperatura. > Finefea Tincfea reprezinti acea caracteristic& metrologic& care permite utilizatorului s& estimeze influenta pe care senzorul sau traductorul 0 poste avea asupra mérimi de mAsurat. Fineea se exprimd prin va‘oarea Pei anumite mBrimi fizice care depinde de tipul senzorului si care Yetermind modificarea marimii de misurat. Astfel finefea unui senzor sau traductor poate fi determinaté numai in functie de calititile efective de utilizare. > Timpul de réspuns “Timpul de rispuns reprezinta intervalul de timp care se scurge de la aplicarea unui semnal treapti la intrarea senzorului si pana Is Gabilirea semnalului de iesire cu o abatere inferioari unei valori specifice (1%,1%e) din valoarea stafionarii a acestuia. 5.1.3.6.2. Caracteristici metrologice dinamice Regimul dinamic al unui traductor corespunde functionarii acestuia in situatia in care mirimea de misurat si ca urmare gi semnalul de iesire Variaza in timp. Descrierea i analiza comportirii in regim dinamic a raductorului este mult mai complex dec&t in regim static. Variaiile ‘narimii de intrare nu pot fi urmArite instantaneu Ia iesire; in general datorts inerfii, care poate fi de naturi mecanicé termic& sau electromag eticd, amortizirilor dependente de viteza de variatie, evolutia in timp intrarii se transmite cu intarziere gi uneori cu deviafii in raport cu Valorile corespunzltoare caracteristicii statice. Traductorul tinde si Tamand in pozita de echilibra si este nevoie de transmiterea unei energii onergia de mAsurare) pentru ca acesta si-i modifice starea intial. Sranemiterea energiei de m&surare nu poate fi instantanee si este conditionata de structura senzorului gi de elementele constructive ale traductorului.430 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Regimul dinamic confine 0 componenta tranzitorie si alta perma- nenta, Traductorul ideal ar fi acela Ia care componentele tranzitorii ny ar exista $i instantaneu s-ar gisi la iesire variatiile corespunzatoare caracteristicii statice, ‘In cazul real problema este ca pe baza anal i se giiseasoa mijloace pentru a evalua abaterile fafa de regimul stabilizat ppe care le introduc aceste elemente tranzitorii, Pentru rezolvare se preferi indicatori mai simplu obfinuti si experimental sub forma unor valori Timit& sau grafice, astfel incat si permit evaluari si comparatii rapide. in acest sens se adopti ipoteze simplificatoare si unificatoare ale conditilor inifiale nule gi a intrarii standard, Exist dou metodologii de interpretare a caracteri ‘mentale din prisma semnificatiei functiei de transfer: © in domeniul timp, pe baza rispunsului la funotia impuls sau treapti la intrare; + in domeniul frecventi, pe baza rispunsului permanent armonic (la intrare sinusoidala). CCiteriile de apreciere a calitijii unui traductor in privinta compor- ‘ri in domeniul timp, la aplicarca la intrare a unei funcfii treapt (variatia instantanee a marimii de intrare) sunt urmatoarele: ‘+ ‘impul de crestere (tq), adic& timpul in care semnalul creste de la 10% la 90% din valoarea de regim stabilizat; * timpul de stabilizare (t,), adica'timpul care trece de Ia aplicarea mirimii de intrare si pand cénd marimea de iesire atinge o valoare care se abate cu mai putin de o valoare prescrisé fata de cea de regim stabilizat, Ordinul funcfiilor de transfer si respectiv al ecuatiilor diferentiale este determinat de numérul de elemente acumulatoare de energie existente {n structura traductorului considerat. De obicei la structuri simple apar unul sau doua elemente acumulatoare de energie mecanicd, termi’, lectromagnetica. Existi desigur si traductoare cu caracteristici dinamice corespunzitoare unor ecuatii diferentiale liniare de ordin superior, ce pot fi deduse din anumite combinatii ale elementelor componente. Prin rezolvarea acestor ecua(ii diferentiale in funcfie de marimea de masurat x se poate determina marimea de iegire y. Solutia ecuafiei diferentiale care caracterizeaz& un traductor prezinta un interes evident, deoarece aceasta confine toate informatiile 1 experi- cap. 6. Analza concentraticl de gaze 131 referitoare la comportarea acestuia. in practicd este utild cunoasterea comportariitraductorului supus actiunii unei mérimi de intrare de forma tipicd, intrucdt rispunsul traductorului la un semnal de forma oarecare se poate deduce pe baza rspunsului la aceste functii aplicate la intrare. 5.1.3.7. Caracteristicile constructive ale traductoarelor Calitatea efectiva a unui traductor este determinati, in afara conceptiei privind principiul de functionare, de modul in care este realizat si constructiv, iar menfinerea acestei calitafi depinde de montarea, exploatarea si intrefinerea corecti. Caracteristicile constructive ale traductoarelor, pe lang aspectele referitoare la mAsurand si la performantele solicitate de sistemele automate, sunt conditionate in mod esenfial de natura aplicafiei. Astfel conditiile efective de functionare oferite de instalafiile industriale pot conduce a cerinfe constructive diferite, chiar dac& m&surandul si intervalul siu de variafie sunt aceleasi si sunt cele care impun alegerea materialelor, elementelor componente, constructia carcasei, acoperirile de protectie etc. Exprimarea unor indicatori de performan{fi care sa reprezinte caracteristicile constructive ale traductoarelor vizeazi nu atat specifi- carea proprictitilor diferitelor elemente componente, ci, mai degrabi ‘modul in care acestea isi pistreazA caracteristicile functionale sub actiunea mirimilor de influenfi care se manifesta in cadrul diverselor aplicatii. Traductoarele robuste se disting printr-o foarte buna stabilitate a caracteristicilor metrologice statice si dinamice, fiind evident faptul cd aceasta poate fi asigurati mai ales prin solutiile constructive, Robustefea reprezinté deci o nofiune de ordin calitativ, care integreazA mai multi indicatori, ce pot fi exprimafi cantitativ si care sunt normati prin standarde sau prescripfii cu larga aplicabilitate att pe plan national, cat si international. Dintre acestea cele mai uzuale sunt: capacitatea de supraincircare, protectia climatic, protectia contra exploziilor si protectia contra coroziunii. Capacitatea de supraincdrcare defineste proprietatea unui traductor de a suporta valori ale marimii de misurat care depigesc limita superioara a domeniului, ffir ca prin aceasta si rezulte modificari ale performanfelor functionale (liniaritate, sensibilitate, exactitate) sau deteriorarii constructive.132 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Protectia climatic& este constituit’ din ansamblul de masuri care se iau in cadrul calculelor de dimensionare gi alegere a materialelor, pieselor si componentelor, in proiectarea formei si detalilor constructive, in special a carcasei, in stabliea acoperiii suprafetelor i a tehnologici de executie, in vederea asigurarii faptului c& actiunea complexi a factorilor Climatici pe o anumiti durati nu va avea 0 influent nefavorabild asupra proprietatilor funcfionale si asupra aspectului traductorului in conditile Tocului de folosire. Protectia contra exploziilor cuprinde masurile speciale aplicate in constructia si montarea traductoarelor (in special a celor electrice sau electronice) in vederea evitirii aprinderii atmosferei explozive exterioare de cAtre regimurile de functionare ale acestora. Protectia contra coroziunii este necesara deoarece, in anumite aplicafii, elementele sensibile ale traductoarelor sau parti ale acestora pot veni in contact direct cu diferitetipuri de fluide (acizi, baze, siruri), caracterizate printr-o puternic actiune coroziva. 5.1.3.8. Fiabilitatea traductoarelor {in funcfionarea pe termen lung apar situafii in care informatiile de masurare furnizate de traductoare sunt afectate de erori grosiere sau jntervin intreruperi ale furnizarii semnalului de iesire. Aceste situat care determina abateri inadmisibile de la caracteristicile metrologice Statice $i dinamice sunt denumite defecte sau iesri din functiune. Cauzele defectelor sunt extrem de variate, astfel incdt aparitia acestora are caracterul de proces aleator si caracterizarea se poate face numai in termeni de probabilitate. Proprietatea ca un traductor s& funcfioneze in limitele indicatorilor shi de performanta, adic& fara defecte, un interval de timp c&t mai indelungat, defineste in sens larg fiabilitatea. Tindnd cont de functia de misurare pe care 0 indeplineste traductorul, proprietatea definit& anterior teste denumita si fiabilitate metrologica. Astfel calitatea traductorului ‘este caracterizat nu numai prin faptul c& acesta corespunde normelor de performante, ci si prin aptitudinea acestuia de a-si conserva aceste performante in timp. ‘Daca unui traductor i se pot preveni, depista si inkitura defectiunile, se spune c& acesta are proprietatea de reparabilitate. Proprietatea ca dupa efectuarea reparaiilor traductorul si-si recapete integral capacitatea de functionare se numeste restabilire. Cap. 5. Analiza concentrajei de gaze 133 “Traductoarele se incadreazA in categoria produselor reparabile si de aceea fiabilitatea metrologic’ este caracterizat& prin urmatorii indicatori Ge fiabilitate: functia de fiabilitate, media timpului de bund functionare, ‘media timpului de reparatie, rata defectirilor, rata reparatiilor si dispo- nibilitatea metrologic&. ‘Media timpului de bund functionare se defineste ca find media aritmetica a intervalelor de timp in care traductorul functioneaza cu erori de masurate inferioare erorilor limit de functionare. ‘Media timpului de reparafie reprezinta media aritmetic& a inter- valelor de timp in care traductorul este supus reparirii. Rata defectarii traductoarelor este inversul mediei timpului de buna functionare, expriménd numdrul de defectari ale unui traductor in unitatea de timp gi de aceea este unul din principalii indicatori de fiabilitate ai acestora. Rata reparafiilor unui traductor este inversul mediei timpului de reparatie. Disponibilitatea metrologica se defineste in functie de media timpului de bund functionare si media timpului de reparatic. Fiabilitatea metrologic& se determind pomnind de la rata defectelor dcare este singurul parametru accesibil masurari Determinarea fiabilitafii metrologice se realizeaza atat la proiec- tare, predeterminndu-se prin calcul valorile principalilor indicator, cat $1 experimental printr-un proces de incercari, traductorul fiind supus actiunii mérimilor de influent’. ‘Deoarece orice traductor trebuie si furnizeze informatii de mAsu- rare afectate de erori inferioare erorilor limita prescrise este necesar ca Fiecare traductor s& fie verificat periodic la anumite intervale de timp, inferioare timpului mediu de buna functionare, stabilite in funotie de ‘clasa de fiabilitate metrologica si de gradul acestuia de utilizare. 5.1.4. Filtrarea gazelor. Analiza gazelor bazata pe principii fizice Particulele solide continute in gazele de ardere se compun din cenusa zburdtoare, cocs zburditor si funingine. ‘Comportarea particulelor din norul de praf depinde de o mulfime de factori, si anume:Cap. 5. Analiza concentratei de gaze 135 134 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE « diametrul particulelor, «+ distributia marimii (diametrului) particulelor, + forma particulelor, © viteza de sedimentare; «= proprietifi fizice (electrice, de aderent&, de solubilitate) ale parti- culelor, * concentrafia prafului in mediul gazos. ‘Alegerea tipului constructiv si dimensionarea instalatiilor de des- prifuuire trebuie s& se realizeze in functie de tofi factorii enumerafi. ‘Amestecurile bifazice praf — gaz sunt instabile si tind si se separe, in timp, in cele doua componente (faze). Factorii activi, principali, care provoaci aceast4 instabilitate, sunt: a) Forfa gravitational, sub actiunea cireia particulele solide se separii repede in fluide aflate in repaus; b) Miscarea browniand, datorit careia particulele mici au tendinta si coaguleze, formand particule mai mari si s& accelereze astfel procesul de sedimentare; ©) Forfa de inerfie, care conduce la separarea fazei solide din faza ‘gaz0as8, ori de céte ori apar variafii de vitezi, ca marime si sens; 4) Cimpul electric, sub actiunea clruia particulele de praf se incarca electric si pot fi astfel separate din curentul de gaze, cu ajutorul unor separatoare, ce au polaritate electric’ de sens opus. Instalafiile folosite pentru descénusarea gazelor de ardere se ‘impart, in consecina, in patru grupe mari 1. separatoare pe bazi de forte masice, 2. separatoare umede, 3. separatoare electrice, si 4. separatoare cu medii filtrante. 5.1.5. Determinarea continutului de praf din gazele de ardere Cenusa zburatoare, eliminat& prin cosul de fum al instalatiilor de ardere, praful de cenusé fin, antrenat de vant din depozitele de cenusa si praful de carbune, provenit din haldele de carbune sau din transportul si prepararea acestuia, constituie impreund o noxé solida, care se giseste gi sub forma de aerosoli. Cenugile murdaresc gi degradeazi mediul ambiant, se depun pe vegetatic, clidiri,strizi gi dau un aspect neplacut. Aerosolii toxici constituie categoria de poluanfi care au cele mai nocive efecte. Din fericire cenusile contin arareori Pb, F, As. Aerosolii toxici sunt constituiti din hidrocarburile policiclice aromatice, rezultate ca produse ale arderii incomplete din punct de vedere mecanic si chimic a combustibililor. Acestea se condenseaza sub forma de picaturi foarte fine gi plutese in aer. Asemenea aerosoli sunt foarte periculosi datorita ‘actiunit cancerigene a hidrocarburilor. in cazul in care cenusa are un confinut foarte redus de metale grele (Cr, Ni, Cd, As, Pb), aerosolii formafi sunt netoxici. Sub aspect nociv, acestia prezintd importanta numai atunci cand particulele au dimensiuni mari. In acest caz, ele pot irita mucoasele oculare gi cele ale cailor respiratorii. Mai importanté este activitatea de vehiculare a gazelor nocive prin intermediul pulberilor si exercitArii efectelor periculoase ale acestora, la distante foarte mari de locul de emisie. Un asemenea exemplu il constituie cazul monoxidului de carbon, care poate si ajungi la distanfe foarte mari de locul unde a fost emis, numai purtat de praful de cenusa Daca nu ar fi fost purtat de praf, ar fi reactionat usor in apropierea sursei de emisie, oxidindu-se complet. Metodologia ce se prezinti in cele ce urmeaza se aplica la determinarea de emisii sub forma de pulberi si aerosoli produsi de surse stationare de ardere sau motoare cu ardere interna, dar gi din instala de ventilare care colecteazi efluenti, instalatii industriale, amenajéri de teritoriu de tip autostrada, cale ferati, diverse utilaje poluatoare. Se definesc ca pulberi, particulele care, dupi o misurdtoare asupra concentrafiei, dup conditionare, cresc greutatea substratului elementului de filtrare 5.1.5.1. Metoda de determinare a continutului de praf din gazele de ardere Principiul de misurare const in analizarea unui volum reprezen- tativ de efluent extras in condifii izocinetice din canalul de fum (esapare).. ‘Asa cum se indic& schematic in figura 5.8, se fac mai multe determindri termotehnice simultane §i succesive. Astfel trebuiesc cunoscute conditi de curgere (debit, presiune staticd, presiune dinamicd, umiditate, tempe- ratura) gi stabilita o strategie corelat cu condifiile concrete privind alegerea sectiunii din care se face prelevarea si a punctelor reprezentative.136 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Instalafia cu care se realizeaz misurarea cantititii de pulberi din gazele de fum din canalele de evacuare a acestora este complexa gi practic consté din mai multe parfi componente de sine statitoare. ‘Dup& montarea instalafiei, aceasta se aduce la temperatura de regim, respectiv tubul de aspirafie se aduce la circa 120 °C, se verifica etangeitatea prin obturarea sondei, operatie urmatd de pornirea pompei de aspiratie, astfel incdt cAderea de presiune si fie de 200 mbar, debitul ce trece prin instalafie trebuind si fie mai mic de 2 % din debitul ce va ‘rece prin aceasta in timpul misurdtorilor. Urmeazii pozitionarea sondei in primul punct de masura in sensul de curgere a gazelor, dupa care se etanseazK sonda in zona deschiderii din peretele canalului, se poreste pompa de aspiratie , iar prin sistemul de by-pass se trece la aspiratia . Determinarea continu- {ull de pra in ecare punet de masurs Montarea stati aH | Preverarea |] Pretucrarea Determinarea unit [I Scion ‘eae Progitrea ‘elementelor Determinarea compozifel fitrante ‘gazelor evacuate cantare, Determinarea conor ‘Analze de cugore agazelor hinioe Fig.5.8. Schema logicét a inldnguirii procedurilor pentru determinarea conjinutului de pulberi din gazele de ardere. gazului (circuitul de by-pass permite aspiratia sau nu a gazului fliri oprirea pompei, oprirea pompei nefiind recomandati). Pe toat durata misuratorii se urmAresc parametrii de curgere a efluentului (viteza acestuia) si se noteaz& periodic datele marimilor masurate, La terminarea misuritorii in primul punct de masura, se opreste aspirafia gazelor, se Cap. 5. Analiza concentrajei de gaze 137 noteazi debitul de gaz aspirat si misurat cu ajutorul contorului de gaz al instalafiei, se noteaz de asemenea cantitatea de api condensati pentru determinarea parametrilor complementari ai efluentului, dupa care, constatindu-se ricirea sondei, se scoate elemental filtrant si se stocheazi intr-un recipient special pregatit. Urmeaza curitarea sondei cu acetond sicu ajutorul unei perii de nylon (de refinut c& acetona utilizata la spalarea sondei se refine pentru o prelucrare ulterioara in vederea corectirii cantitiii de pulberi prelevatd pe filtru). Pregitirea cartuselor filtrante sau a filtrelor plate prevede o uscare anterioard la o anumité temperaturd, urmata de o racire int-un exicator, lucru care se face si dupa prelevarea pulberilor. CéntArirea elementelor filtrante (inainte si dup& utilizare) se face cu un cntar electronic precis (1g). Cartusele utilizate mai pot fi supuse unei analize chimice pentru determinarea elementelor chimice din care se compune pulberea. Pentru a ine cont de distributia neuniforma a prafului in sectiunea de curgere masuratorile se fac conform grilelor prezentate in figura 5.9. Distributia punctelor permite determinarea corect& a concentrafiei medii a pulberilor pe sectiune. Dispunerea punctelor de masurii se face astfel incét inelele s& aiba suprafete egale. Pozitia punctelor se determina conform tabelului 2. Orificiile de recoltare sunt standardizate EMPA (diametrul mediu 156 mm). Numarul punctelor in care se vor face misuritori se stabileste conform tabelului 3. Pe cat posibil, Jungimile de portiuni rectilinii inainte si dupa amplasamentul punctului de masurd vor fi cel putin de 5, respectiv de 3 ori echivalentul diametrului hidraulic al sectiunii de masuri. Se preferd canalele verticale celor orizontale, in care se remarc& o putemicl tending’ de sedimentare gravitafional& a pulberilor. Tabelul 2. Amplasarea pe axdi a punctelor de mdsurd pentru o secfiune cireulard de diametru D. Numar de puncte de masuré pe axa punctn | Zpuncte | 4puncte | 6 puncte | 8 puncte 1 0.1460 | 0.0670 [004d | 0.0320 | 0.0260 2 0.8540 [0.2500 [01460 | 0.105D | 0.0820 3 07500 | 0.2960 [0.1940 | 0.1460 4 oss3p [07040 | 03230 | 0.260MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE Cap. 5. Analiza concentrajel de gaze 139 198 i ‘Numar de puncte de masurd pe axa | Tabelul 3. Stabilirea numdrului punctelor de méisurd. = j punctn | 2puncte | 4puncte | 6puncte | Bpuncte | 10puncte | ‘Suprafafa canaluiui | Diametrul [Numarul de puncte de mBsurd in secfiune 3 08640 | 0677 | 03420 ! <0.07 m2 <0.3m (in centr) 6 0.9560 | 0.8060 | 0.6580 Go7-tm?___[O3-1.1m 4 7 0.8950 _| 07740 | >tme >i.1m | perm? de supratala, dar maximum 20 8 09680 | 0.8540 Misurarea globala a emisiei de particule se face pe 0 perioada [3 (09180 reprezentativa pentru fenomenul analizat, deci instalafia investigat’ 7 og74D trebuie bine cunoscuta de personalul autorizat ce efectueaza investi- Of de nese Fig.5.9. Dispunerea punctelor de prelevare intr-o secfiune dreptunghiulara (a) $i circularé (b). gatia. Se defineste ca mAsuratoare individuala, valoarea medie a sumei misuritorilor punctuale efectuate pe ax sau in gril. ceea ce priveste viteza medie de curgere in canal se poate folosi o sond& Prandtl, iar in cazul unei sectiuni circulare dup’ Achelen viteza medie pentru curgerea turbulent se atinge la o distanji de 0.119 din D fajZ de perete, in conditiile in care exista o Iungime in amonte gi aval suficienta si daca prin amplasarea sondei nu se altereazi cmpul de viteze. Acest rezultat este independent de cifra Re si de influenta Pentru evaluarea condifiilor reale in exploatare, deci a regimului termofluidodinamic al gazelor din ardere, se impune sa se masoare presiunea, temperatura, dar si participarea vol componente, cu scopul calcula 5.1.5.2, Componenta si principiul de funcfionare al aparatului STROHLEIN STE4 Dispozitivul de recoltare este prezentat in figura 5.10. Ca elemente ‘componente se enumera sonda de recoltare izocinetic’, tubul de prelevare, filtrul si suportul de filtru, pompa de aspiratie si contorul de gaze, accesoriile suplimentare (termometru, cronometru, robineti de oprire- reglaj, recipiente, vase spaltoare, perii etc.) . Gazele de ardere aspirate vor parcurge urmitorul traseu: dupa aspiratia prin duza calibrati 2 vor trece prin filtrele confinute in cartugul filtrant 3 unde se vor retine particulele solide urménd trecerea gazului prin sonda 5 incalzita electric Ia 180 °C in rezervorul de condensat 8. Pentru protejarea elementelor active ale aparatului, gazul este trecut printr-un turn de uscare 9 cu silicagel. Urmeaz trecerea gazelor de ardere prin aparatul propriu-zis unde se determin debitul cu debitmetrul 10, depresiunea cu manometrul 11, temperatura cu termometrul 12 si140 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE cantitatea de gaze aspirate prin contorul de gaz 13. Volumul de gaz ce uurmeazi a fi aspirat se ajusteazA prin intermediul robinetului RI tH Fig.5.10. Schema de montaj STROHLEIN. I-canal gaze, 2-duzit calibrati, 3-carcasa cartusului filrant, 4-racord, 5-manson de incalzire electrici, 6-termoelement, 7-teu, 8-rezervor de condensat, 9- turn de uscare cu silicagel, 10-debitmetru (rotometru), 11-manometru, T2-termometru, 13-contor pompa de vid, 15-tub Pitot-Prandil, ‘16-micromanometru electronic, 17-sonda, 18-gazoanalizor TESTO-33, RI-R4-robinete Ansamblul format din duza calibrat& si corpul cartusului filtrant este prezentat in figura 5.11. ae Fig.5.11. Ansamblu dud calibrata corp cartus fltrant. I - Dwza calibrata, 2,10, - Piesdt de legaturd, 3,7 - Piuligét strangere, 4-8 - Garnituri, 5- Corpul cartusului filtrant, 6- Filtru cu vaté, 9- Filtru plat, 12- Racord Gap. 5. Analiza concentratel de gaze 141 5.1.5.3. Modul de lucru {naintea inceperii masuratorilor propriu zise, cartugul filtrant fincdrcat cu vata de sticlé si filtrul plat din hartie, sunt supuse 1a un proces repetat de uscare in etuva la temperatura de circa 105°C, urmati de o ricire intr-un exicator si apoi de o cAntirire. Se repet operatia de mai multe ori. Uscarea se considera terminati dac& nu apar diferente intre doua cfntiriri succesive. Cartugul filtrant si filtrul plat, astfel pregatite, sunt conservate (pe durati scurta) in cutii etange sau pungi de izolante, urménd ca apoi si fie introduse in corpul cartugului . Viteza curentului in canalul de gaze se determina din relatia: [2 Apa Z| Poe s in care: Apay — presiunea dinamica, masurati cu ajutorul tubului Pitot- Prandtl, in (Pa); Pec — densitatea gazului umed corespunzitoare compozi presiunea si temperatura din canal, in [kg/s°]. Temperatura f,. (°C) si suprapresiunea statica Ap,, [mbar] se determin’ fie cu ajutorul aparatului TESTO fie cu alte aparate. Cu acelasi aparat se determina si coeficientul excesului de aer 2. Pentru inifializarea calculelor se determina sau se accept analiza elementard a cérbunelui si a combustibilului care asigura suportul de flactira (pacura sau gaz natural), se fac calculele necesare stabilirii bilantului material al arderii, se stabileste participarea volumica v, fiecdrui component al gazelor de ardere si in final se calculeaza: la 1 Py “a [¥coMeo, +¥s0,Msoy +Vo,Mo, +Vxy Mw, + 1 22,414 +¥noMi0 |= [44 Veo, +64 Vso +32 Vo, + +28 vy, +18 vino] [3] N