sria017 ‘Seminal etografice gi de punctuate in limba roman | rispediaro| SEMNELE ORTOGRAFICE $1 DE PUNCTUATIE IN LIMBA ROMANA Literatura Exprimarea scris necesita intrebuin{area unor mijloace grafice cu ajutorul cérora sa poata fi redate, in afara procedeelor gramaticale, pauzele, intonatia si intreruperea sirului comunicarii. S-a creat astfel, ,un sistem de semne conventionale, care au rolul de a marca in scris pauzele, intonatia, intreruperea cursului vorbirii” (indreptarul ortografic, ortoepic si de punctuatie, editia a V-a). In total, in comunicarea scrisa se intrebuinteaza 15 semne (ortografice side punctuatie). Dintre acestea: + 9 sunt numai de punctuatie: virgula, doua puncte, punctul si virgula, semnul intrebarii, semnul exclamarii, punctele de suspensie, linia de dialog, parantezele, semnele citarii (ghilimelele); + 4 sunt semne mixte - de punctuatie, in unele situatii, si ortografie, in alte situatii - punctul, cratima, linia de pauzé, bara; + 2sunt numai semne ortografice: apostroful si blancul Semnele ortografice propriu-zise Apostroful Marcheaza absenta accidentala in rostire a unor sunete. in lucrarea sa, Ortografia in scoalé, G. Beldescu precizeaza c8, ,apostroful marcheaza pierderi de sunete care nu au drept consecinta o junctura, o rostire impreuna” asa cum se intdmpla in cazul cAderilor de sunete (elidarii) marcate prin cratima. Vom ilustra cazurile de folosire a apostrofului pentru a marca, in scris, cdderile de sunete (vocale sau consoane). + la inceputul cuvantului: ,/neata!” (in loc de buna dimineata); , 54 cucerim culmea cea mai ‘nalta’s , Vorbeste ‘nealui’s + in corpul cuvintelor: Sa/'tare/‘n loc de salutare! Dome! loc de domnule; + la sfarsitul cuvintelor: Und’ te duci?, ,£u, domnu’ judecdtor, séru’ ména, poci s4 jur cé sunt curaté la sufletul meu! (L.L. Caragiale - Justitie); céderile de sunete la sfarsitul cuvintelor se inregistreaz& mai ales in ‘Acest sit foloseste cookies, Prin continuarea navigivi vi exprimay! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal Wesac017 ‘Smee crogratce gi de puncuai in limba romana |erspadiar + absenta primelor cifre ale notatiei unui an: Sférsitul anului ‘89; ,- pana ce au venit de la ‘48 si a inceput a secera prin Humulesti. Blancul (pauza alba) Este semnul de ortografie cu implicatii gramaticale, fiind folosit la scrierea cuvintelor compuse care nu formeaza un bloc lexical. Exemple: buna stiinta, buna purtare, bine inteles, bine venit. Semne ortografice si de punctuatie Punctul Punctul - semn ortografic (pus in locul mai multor litere care nu se scriu). Este folosit in unele abrevieri: formate de la prima liter de le inceputul cuvantului (O.N.U,, SUA, CEG e.n.= era noastra, prof. = profesor); + formate din prima silaba a cuvantului plus consoana sau grupul de consoane cu care incepe silaba a doua :capl.] - pentru capitol, op[.] cit[.], pentru opera citata. + Nu se pune punct dupa abrevierile formate din: prima si ultimele litere ale cuvntului (d-ta - pentru dumneata, cea - pentru circa. + Se scriu fara punct simbolurile si prescurtarile din fizicd, chimie, matematica: VA = voltamper, Al = aluminiu; = lungime; |= latime, ca si punctele cardinale (N, S, €, V) - conform traditiei. = Nu se pune punct cAnd in alcdtuirea unor substantive compuse intra fragmente de cuvinte: TAROM = Transporturile Aeriene Romane. + Nu se pune punct dupa titlu (Vacanta de primavara) Ca semn de punctuatie, punctul marcheaz& pauza care se face in vorbire intre propozifii si fraze independente ca inteles. Are urmatoarele intrebuintari: la sfarsitul unui enunt: , Séniile pornira incet [.] - Frigul cregtea 0 data cu lumina [,] (Mihail Sadoveanu); la sfarsitul propozitiei interogative indirecte: ,ntreb daca stii cine -a sunat la telefon’: inaintea propozitiilor sau a frazelor independente introduse prin conjunctia , i", cdnd aceasta nu are rolul el obignuit de conjunctie coordonatoare, ci sugereaza succesiunea neintrerupta a unor actiuni (in stilul narativ): Domnita i-a dat cuvant c& aga are sd fie [.] Si a venit si ziua nuntii (Gala Galaction); «+ la fragmentarea (sectionarea) care cuprinde propozitii subordonate de acelasi fel, care deprind de aceeasi regenta. ,£u m-& duc cu nevasta asta. Sa-i tin de urat. S8-i arat unde-i casa comunei. S& aiba $i ea un tention mala alt ‘Acest sit foloseste cookies, Prin continuarea navigivi vi exprimay! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal 29sria017 ‘Seminal etografice gi de punctuate in limba roman | rispediaro| Cratima Cratima ca semn ortografic: + Marcheaza rostirea impreuna a doua sau mai multe cuvinte, fie cd lipsesc sunete, in care caz inlocuieste apostroful din vechea ortografi lidarea vocalei finale este obligatorie: V-a spus o poveste cu haiduci. M- as duce la mare. Intr-una din zile vom merge la munte. Arunc-o departel, elidarea vocalei finale poate avea loc sau poate fi facultativa, dac& un cuvant terminat in vocala este inaintea altui cuvant care incepe u,” neaccentuat dupa care urmeaza 0 consoana nazala: vino-ncoace sau vino incoace, + Cratima marcheaza si alipirea unor cuvinte cu un corp fonetic redus: la inceputul unui cuvant: Lam asteptat suficient, la sfarsitul unui cuvant: Da-mi cartea de pe masé; alipirea la un verb a doua pronume sau a unui auxiliar si a unu sau doua pronume se marcheaza prin doua sau trei cratime succesive: (amintindu-i-se, face-li-se-va etc.). + Cratima se foloseste la despairtirea cuvintelor in silabe: pro-fe-sor, in-e-gal etc. + Cratima se foloseste la scrierea unor cuvinte compuse ai caror termeni igi pastreaza, de obicei, individualitatea morfologica: bloc-turn, (art. blocu/-turn, pl. blocurile-turn), redactor-sef, (art. redactorul- sef, pl. redactori-sef), bund-cuviinta, (G.D. bunel-cuviinfe), nou-nascut, (art. nou-nascutul. + Cratima se foloseste la scrierea unor cuvinte derivate cu prefixul ,ex=" (ex-director, ex-ministru). + Cratima poate lega desinenta sau articolul hotarat postpus de un cuvant abreviat: B.N.R.-ul CFR.-ul. + Cratima este des folosita in lucrarile de lingvistica pentru a insoti segmentele izolate dintr-un cuvant: -is din pieptis, -eala din greseala. Cratima ca semn de punctuatie: Se foloseste la scrierea cuvintelor repetate (incet-incet, rosu-rosu); Se intrebuinteazé in interiorul unei expresii formaté din dou substantive, un substantiv si un adverb, din doua adverbe sau doua interogatii: hodoronc-tronc, trosc-pleosc, calea-valea, ici-acolo, cdine-cdineste, talmes-balmes, Se foloseste la indicarea unor limite geografice sau temporale: sud-vest, mdine-poimaine; Cratima se foloseste intr-o aproximatie numerica: doi-trei, zece-unsprezece etc. Linia de pauzé marcheaza pauza in interiorul enuntului + Ca'semn ortografic-- linia de pauza se foloseste la scrierea unor cuvinte compuse formate dintr-un termen simplu si alt termen compus (sud-sud-est) sau formate din doi termeni compusi (nord- est-sud-es). ‘Acest sit foloseste cookies, Prin continuarea navigivi vi exprimay! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal a9sac017 ‘Smee crogratce gi de puncuai in limba romana |erspadiar + Ca semn de punctuate - delimiteaza cuvinte sau propozitii incidente: Mosneagul nostru - Ilie Aldea lui Ion- era un om vechi (Mihail Sadoveanu); Hai s& intrém in ograda - zise Zaharia lui Gatlan - c& ne pierd>™ vremea stand in mijlocul drumului(ion Creanga) + Delimiteaza apozitii fie simple, fie dezvoltate: Fle fac ca personajul care le leaga - Tepes - si apara in ipostaze atat de diferite (Ion Stavarus). + Marcheaza in construciille eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulat Maria sta pe scaun, iar copilul - pe covor. Fetele erau mai inalte, iar baietii - mai scunzi. + Indica unele explicatii sau aprecieri: B&trdna trecu inainte linistité, pe nesimtite - 0 umbra (Mihail Sadoveanu). + Prin linia de pauz se marcheaza gi interventia autorului in cursul vorbirii directe sau la sfarsitul ei (pentru aceste situatii se foloseste si virgula): ,, Las ca J-am prins - mormai Briceag, pornind sa traga cu mai multa Incredere” Liviu Rebreanu) Bara Ca semn de ortografie se foloseste in abrevieri + intre doi termeni ai unei formule de tipul: km/h = kilometri pe or, m/s = metri pe secundé; ‘ontravaloare. ‘Nal. + in abrevierea prefixului contra”: Ca semn de punctuatie indica o relatie de disjunctje intre termeni, fiind echivalenta cu sau (Flora Suteu, Dificultéile ortografiei limbii romAne, 1986). Semne de punctuatie Virgula () Marcheaza, grafic, pauze scurte care intervin in cursul vorbirii. In planul propozitiei are urmatoarele intrebuintari: + intre segmentele de acelasi fel aflate in raport de coordonare prin juxtapunere (doud subiecte, dous nume predicative, doud atribute, doua complemente); + inaintea conjunctillor coordonatoare adversative: dar, insa, ci iar; + la inceputul unei apoziti fie singura, fie precedata de adverbele: adicd, anume (Voi, romédnii, sunteti vite. 5-a intrunit comisia, adicé reprezentantii institutie); dacd dupa apozitie urmeaza alta parte de propozitie, apozitia se intercaleazé intre virgule: Zeus, feciorul Jui Cronos, ficu semn din spranceana c& primeste (Alexandru Odobescu); ‘Acest site foloseste cookies, Prin continuarea navigi vi exprimat! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal 49sac017 ‘Smee crogratce gi de puncuai in limba romana |erspadiar + dupa adverbul de afirmatie sau de negatie (Da, asa am s& procedez, - Nu, n-ai dreptu); + dupa un vocativ aflat la inceputul enuntului si inaintea vocativului aflat la sfarsitul enun{ului (Vatile, oa stiloull..Vino repede la mine, Ionele!); cnd vocativul se afla in interiorul enuntului se izoleazé prin virgute (Hai, Andrei, cu noi in parc); + desparte o interjectie de restul enuntului: Bravo, i s-a adresat Maria, + constructiile gerunziale si participiale, cu sau fara determinare, asezate Ia inceputul propozitiei, se despart prin virgula, indiferent de functia pe care o au: Ajuns acasi mai devreme, si-a scris toate temele pentru a doua zi, Fiind foarte ocupat, nu iese la plimbare; = conjunctia ,,asadar” si locutiunea , prin urmare”, asezate in interiorul unei propozitii, se pun intre virgule: Astazi este duminicé, asadar (prin urmare) mergem la bisericé; conjuncjlle ,ins&", ,deci" si adverbul stotusi", asezate in interiorul unei propoziti, nu se despart prin virgulé: Era deci nevoie de mult Intelegere intre membrii comunitatil. $i vezi, eu totusi am venit (Liviu Rebreanu). in planul frazei are urmatoarele intrebuintari: Coordonarea. Virgula se pune: ‘ntre propozitii coordonate juxtapuse: ,,Mi-ai facut un bine, / ti -am facut si eu”(Mihai Eminescu) + intre coordonate copulative, cAnd sunt legate prin ,nici", ,.nu mai", ,ci si": ,Nu caut vorbe pe ales, / Nici stiu cum ag incepe’ (Mihai Eminescu); + intre coordonate adversative - prin conjunctiile dar, insa, ci, iar: Este un elev inteligent, / dar nu prea studiaza; + intre coordonate disjunctive, cand incep amandoua cu: ba, fie, cAnd, ori sau sau: ,,Ori ursul nu dormea, ori nu era in vizuind. Fie c& invata, fie c& nu invata, promoveaza clasa; ‘nainte de o coordonata conclusiva: ,A plouat mult, asa ca se poate merge la arat’. Subordonarea: + atributiva explicativa (izolata) se desparte prin virgula de cuvantul pe care il determina: ,Unul dintre dansii, care lucreaza in aceeasi administratie cu Anghelache, ia insarcinarea sé comunice la dejun ce s-a ‘mai intémplat (LLL. Caragiale - Inspectiune); + se pune virgula intre subordonatele care se gasesc inaintea regentelor, cu exceptia subiectivei si predicativei; ,Ce stiu, nu vreau sé fin secret” - completiva directa; ,,Cui e obisnuit cu mersul treburilor, 0 oprire in afara celor prevazute in itinerar fi da de gandit” - subordonata completiva indirect (L.L. Caragiale). ‘Acest site foloseste cookies, Prin continuarea navigi vi exprimat! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal 59sac017 ‘Smee crogratce gi de puncuai in limba romana |erspadiar + Se despart prin virgula subordonatele circumstantiale de loc si de timp asezate inaintea regentei (cdnd nu se insist asupra lor): ,Unde a fost alté data pustiu, astazi sunt cdmpil roditoare. Cand s-a prins de vest ardeau toate.. + Se desparte de regenta ei prin virgula, indiferent de locul ei tn fraza, subordonata circumstantiala cauzala: N-a mers la spectacol, fiindc& a plouat torentiat Deoarece a fost grav bolnay, a lipsit de la adunarea generala. + Subordonatele circumstantiale de scop si modale asezate inainte si dupa regente (daca nu se insist asupra lor): $i ajungand in sat, se duce drept la frate-séu, ca sa-i duca bucurie, Fara sé depund un efort prea mare, a reusit la facultatea de medicina. + Se desparte de regenta prin virgulé subordonata concesiva, indiferent de locul pe care il ocupa: Desi a Invafat mult, n-a reusit la examen. + Subordonata circumstantial conditional’, daca nu arata singura conditie pentru infaptuirea acjiunii din regenta: Daca ar fi ascultat de parintil sai, nu ar fi ajuns la puscarie. + Se despart prin virgulé subordonatele consecutive, cu exceptia celor introduse prin de si aflate imediat dupa elementul regent: A plouat atat de mult, incat au avut loc inundati. + Propozitiile subordonate opozitjonale si cumulative se despart prin virgula de regenta lor; Frecventeaza toate barurile, in loc sé invete carte; Pe lang c& era curat, apoi obignuia sa se imbrace elegant (I.L. Caragiale). + Propozitile intercalate de orice fel (considerate incidente), intercalate in propozilia regenta, se despart prin virgulé: Capitanul era induiosat $i simtea ca, daca ar deschide gura, i-ar napadi plénsul (Liviu Rebreanu); Oltul pare, pana ce somnul cuprinde satele, 0 cale lactee (Geo Bogza). Nu se despart prin virgula: + propozitiile subiective si predicative de regentele lor: Cine-ntreaba nu greseste. Marian a ramas cum i! sti + propozitiile subordonate atributive determinative (absolut necesare in fraza) Omul care munceste reuseste in viatdi; + propozitiile completive directe si indirecte agezate dupa regentele lor: Nu stiu cum sa procedez, Ma gandesc sa renunt la oferta; ‘Acest site foloseste cookies, Prin continuarea navigi vi exprimat! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal cesac017 ‘Smee crogratce gi de puncuai in limba romana |erspadiar + unele subordonate circumstantiale (cand se insist asupra lor): Vin la tine doar sé-mi dai cartea (nu s& stam de vorba); A ramas repetent fiindca nu a invatat (nu din alte cauze). + subordonatele instrumentale, sociative, de exceptie si predicative suplimentare in general nu se despart prin virgulé: Cu ce cdstiga cinstit ar fi trait boiereste; Ispate se trezi cu socru-sau c& vine si-l cheama la nunta... (I.L. Caragiale). Doua puncte (:) Acest semn de punctuatie marcheazé o pauza, dar una mai micé decat cea indicata prin punct. Se foloseste in urmatoarele situatii: + inaintea unei enumerari: A intrat ih librarie si a cumparat() c&rti, caiete, creioane etc.’s + inaintea unei vorbiri directe: ,- S-a dus la Teavalunga acasa si I-a Intrebat(’) Costic’, unde este morméntul Jui Dunarintiu?” (D.R. Popescu). ,Doctorul sosi mai voios $i strigé din pragt:) - Aide, jos din pat!” (Liviu Rebreanu); + inaintea unei explicatii: ,Acum capetele Incepuserd a se infierbanta (:) Vinul isi fécea lucrarea” (Costache Negruzzi); + inaintea unei subordonate atributive (de obicei apozitiva) cu elemente jonctionale: , 5-2 emis, de exemplu, idea :) s8-i lua&m pe moti si s’-i colonizém in campille fertile ale Banatului” (Geo Bogza); + se pot pune doua puncte si dupa cuvinte ca de exemplu, astfel, anume, iaté: ,laté-1(.) preocupat si grav, depanandu-si pasii marunti spre redactie” (Alexandru Viahuta).. Punctul si virgula (;) Este un semn de punctuatie folosit atat in planul propozitiei, intre segmentele ei, cat iin planul frazei, intre propozitii. Marcheaza 0 pauza mai mare decat cea redata de virgula si mai mica decat cea redaté prin punct. Are un caracter subiectiv, cel care scrie avand libertatea s-| foloseascé fie in locul punctului, fie in locul virgulei. Vorba bund putin résuna (;) vorba rea aduce vestea. (Folclor) in frazele mai lungi, punctul si virgula este mai potrivit decat virgula. _ Tovarégul meu, pe linga aceste dispozitii de stiinta strategicd, mai posedé si aplicari artistice (;) el suna din drambé, cu un talent la care nu am putut ajunge niciodaté si pe care-I admiram mai mult decat am admirat ‘mai tarziu talentul lui Liszt...;) stia s& imite suierul serpilor si sa-i cheme astfel...” (Vasile Alecsandri - Vasile Porojan).. Semnul intrebari @ ‘Acest site foloseste cookies, Prin continuarea navigi vi exprimat! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal 19sria017 ‘Seminal etografice gi de punctuate in limba roman | rispediaro| + dupa o propozitie interogativa directa: Cine a organizat concursul de competent + la sfarsitul constructiilor interogative cu caracter dubitativ-deliberativ: Cum adica (2), S@ nu pot intelege: visez ori sunt treaz (2) + dupa un cuvant: ,Ai Unde (2)' dupa doua sau mai multe cuvinte: $/ el, si ea, si vecinii (2 + semnul intrebarii se poate pune si dupa titluri dar numai atunci cénd titlul respectiv e 0 propozitie interogativa directa: Ce este filozofia (2)(titlul unei culegeri de studii); + dupa o fraza interogativa: Te-ai convins ca temperatura este in continua crestere (2) Semnul exclamarii ()) Semnul exclamarii marcheaza grafic intonatia propozitiilor si a frazelor exclamative si imperative. El se mai pune si dupa interjectii si vocative: + ,Ce ochi frumosi avea Margareta in seara aceea (!)” (Alexandru Viahuta) + ,As face 0 plimbare pe faleza (!)" + ,Ah() Organele-s sfiramate si maestrul e nebun (!)" (Mihai Eminescu) + ,Tonel, striga iar madam Popescu, Ionel (!)"(I.L. Caragiale). Punctele de suspensie ) Punctele de suspensie arata o pauza mai mare care marcheazé, in general, o intrerupere a sirului vorbiri Ard codriil(...) sub robie cad fete si copii” (Vasile Alecsandri). Marcheaza si o vorbire incorecta: ,{n sanatatea alegatorilor (...) cari au probat patriotism si mi-au acordat ...) (nu nimereste) asta, cum sa zic de (... zi pe nume de (...) al sufradzele lor” (I.L. Caragiale) Semnele citarii - ghilimelele (,,") Se intrebuinjeaza atunci cand se reproduce intocmai un enunt spus sau scris de cineva: ,.Dan zice: ,De pe munte venit-am sa te iau, / Sé mergem’” (Vasile Alecsandri - Dan Capitan de pla); Maiorescu... gandea axiologic ,avant la lettre”... (Eugen Todoran) Parantezele Indica o explicatie, o precizare, o complementare in cadrul propozitiei si a frazei. De regula se folosesc dou tipuri de paranteze: parantezele rotunde () si parantezele drepte (J. in general parantezele marcheaza un ‘Acest sit foloseste cookies, Prin continuarea navigil vi exprimay acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal a9sria017 ‘Seminal etografice gi de punctuate in limba roman | rispediaro| adaos jn interiorul unei propozitii sau fraze. ,£/ [Alecu Russo] va fi unul din cei ce pregatesc anu! de desteptare, 1848", ,Le arai, zise celélalt(si raspunsul nu veni imediat)’. ‘Acest site foloseste cookies, Prin continuarea navigi vi exprimat! acordul asupra medulul de utlizare a acestora ead More hip serspeda rlsemnet-ortografce-s-de-purctuatielimba-remanal a