« CAstigati bani, carti si reviste tehnice, piese si materiale, abonamente. * accel Noiembrie 1997 SUMAR Din nou, la drum Amplificatoare audio hibride 2 ‘Amplificator de semnale biologice 4 de tensiune Oscilator cu MOSFET Lumini dinamice cu HC - 85 10 Casetofon AKAI Elemente pentru antena TV Carti noi Reducator de zgomot 18 Cum sa reusesti un montaj 2 intrerupator electronic 24 Posta tehnica 24= yNIYOD = if Levis gous olny Nid!INISd 30 -YII¥LII73 YW3HIS [bed ZiAsid” 60 VidvRHO VONILS wyo S*VAExZ SoLYND—— DU —_—___—_—_ NIUM . TEHNIUM | neers a penta arul 1970 Serie noua, Nr. 303 ‘Noiembrie 1997 Editor ‘Comitet de redactio Gocoru ht Goorge Covsmal "tng, Griedan Nancovic ing. Emil Maan rz. Algcandru Marculescu Contol stint steric Ing. Mina George Codérmal Coresponderf in sana ‘G:Popescu SUA 'S. Lozneanu - Israol Raddactia: Plaja Presel Libere Nr. casa Presol, Corp C, eta 1, camara 120- 122, Telefon: 223-15-80, interior: 1186 sau “Vig2. Fax: 229-22-72 Corespondenta vista TEHNIUM Plata Procol Libaro Nr. 1 Ccasuta Posiala 68, Bucurest -93 ‘Secretariat: Viorica Mocanu "Toloton: 223-15-30/1 185 Dituzare Teleton:228°15-90 interior 1186 sau 1182 Fax: 2 “Abonamente direct a redactie sau Ta orice ofcly postal (Nr. 4120 gia Catalogul Presel Roman) Director de protect Daniel Cocony Colaborar cu redactve din stainatate ‘Amaterske Radio (Conia), Elektor & Funk ‘Amatour (Germania), Horizonty Technike Polonia), La Haut Parlour (Fanta), lodelet Constructor & Radio (Fusia) Radio-Televa Electronka (Sugar) Radiotochnika (Ungar). Rado vst (alia), Tehnike Novine (Iugosiavia) Coperta | Adina Tumea Coperta lV Bogdan Farca —Teigete ego ale a 8, Cs Tee Roth ‘cama co TEHNIUM nr. 7-9/1997 een eas revistel, sunt rugati sa ne scrie. Vom pe care a inceput-o TEHNIUM intr-un_ ‘ndepartat decembrie al anului 1970, uitati, abonati-va pe 1998! do existenta si aparand sub ingrijrea unui comitet de redactie ce aduna semnificative experiente profesionale, jurnalistice gi manageriale, revista ‘Tehnium este gata s& raspunda exi- gentior sai cittori - constructor ama- tor ‘Ce ati dor sa citi in revista voastra preterata? Care sunt rubrcile si sub ecte carava intereseaza? In pag. 23- 24 se afla un chestionar ce asteapté a fie completat de dv. Daca Tl expe- iat! pana la 30 noiembrie (data pos- tel), putet fl recompensat cu un neas- tepiat premiu: bani, cari de specialta- te, abonamente, piese si compo- nente. Mult succes! ANUNT | Toti colaboratorii care de-a lungul anilor au contribuit fa prestigiul revis- tei Tehnium sunt invita - si pe aceas- ta cale - sa ne sore gi sa-si ocupe lo- cul ce lise cuvine in paginilerevisel. Revista este deschisa oricarui colaborator, singurul criteriu pentru publicare flind calitatea articolului. Desigur, raspunderea pentru afirma- tile, solutile si recomanddarile publica- {6 revine integral autorior respectiv Colaboratoni sunt rugati sa ne trimi- ta materialele numai dactilografiate, Insofte de indicati bibiogratice com- plete (autor, ttlu, editurd, an etc.) si ilustratie corespunzatoare (desen in tus negru si daca se poate fotogratil de ansamblu sau detali). Pentru ca autori sé-si primeasca fara intérziere drepturile banesti legale, colaborarile vor fi insotite de adresa si telefon. ‘Ce ne propunem? Vom continua orientarea care a consacrat revista Tehnium, dar vom incerca sa abor- dam noi tertori de actualtate. In ace- lasi timp, vom populariza si unele pro- ppuneri practice si idei care pot genera ‘miei afaceri. Ne vom interesa si de re- zultatele celor care - prin munca, tal- ent si ingeniozitate tehnicd - au reusit deja in economia de piata. Soriti-ne deci despre dv., despre planurile si realizaile dv. Aveti nevoie de spriin, de o Indru- mare? Scriet-ne neintarziat. Redactia sicolaboratori va stau la cispoztte, La acest nou inceput de drum, do- rim 84 ne exprimam gratitudinea fata de sponsorul nostru, firma SOFT NET, ale carei performante si posi tai profesionale sunt prezentate suc- cint pe ultima coperta, Multumim cititorilor si asiguram ca TEHNIUM, revista lor preferata va fi ‘mereu punctual la intalnire si alaturl deel. . Urmare a celor decise de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) si de Tribunalul Municipiului Bucuresti, TEHNIUM® si TEHNIUM INTERNATIONAL 70® sunt in proprietatea Editurii Presa Nationala. Orice incalcare a drepturilor editorului legitim atrage sanotiuni civile si penale, conform legilorel mai adesea circuitele ‘egrate nu pot asigura decat puteri mici sau medii. Un artificiu ce permite surmontarea acestui inconvenient este utlizarea lor pe post de driver. S-a ajuns pana la a construl circuite speciale Ce satisfac acest deziderat. ‘Sa pornim de la cel mai uzual circuit, in fapt un banal amplifica- tor operational, binecunoscutul 741. Cu ajutorul acestuia se poate construi un amplificator audio dupa schema din figura 1.1 Acesia debiteaza o putere Po = 30 W pe 0 sarcina Re = 4 ohmi ‘cand este alimentat diferential la o sursa de tensiune de + 22 V. Coeficientul de distorsiuni d este mai mic de 2% pentru puterea enunfata. Bineinteles ca in locul lui BA'741 se poate folosi si un alt Circuit mai performant cum este BA 201 A obtinandu-se rezultate superioare. Cu conditia respectarii compatibilitati ca tensiune de ali- mentare se pot adapta si alte amplificatoare operationale, O remarca trebuie facuta aici, avand in vedere ca tensiunea de + 22 V este o valoare limita absoluta si pentru BA 741 si pentru BA 201 A Se recomanda ori alimentarea de la o sursa stabilizata (totusi dificil din cauza puteri) of! lasarea unei marje de siguranta prin alimenta- rea la + 20 V nestabilizat insa foarte bine filtrat. Tranzistoarele finale T1 tip MJ3000 si T2 tip MJ2501 se vor monta obligatoriu pe radiatoare corespunzatoare, fapt de la sine inteles si valabil pentru toate tranzistoarele finale discrete despre care va fi vorba si la montajele ce vor urma. Amplificator cu L133T Un amplificator ce foloseste ca driver circuitul L133 este cel din fig. 1.2. Acesta piloteaza o pere- che de tranzistoare complementa- re de tip BDW51/BDWS2 (capsula 703). Pentru temperaturi ambien- tale pana la 100°C circuitul L133 nu necesita radiator. Totusi, dato- rita simplitatii de prindere a cap- sulei, un radiator de circa 30 om? ing. Cristian IVANCIOVICI este binevenit. Amplificatorul nu are practic distorsiuni de neracor dare datorita faptului ca prin rezis tenta R3 trece curentul de iesire al circuitului integrat producand 0 cadere de tensiune suficienta sa deschida pe Tt, respectiv T2. Cateva din caracteristicile elec: {rice ale montajului sunt: Po=18Wla d=10% Po=14Wla d=03% Banda (la + 3B) in putere: 130 - 50.000 Hz Sensibiltate la intra pentru Pout = 18 W Tensiune de alimentare: + 25 V Impedanta de sarcina: 4 - 8 ohmi (cu scaderea puteril pana la 9 W). 130 mv Amplificatoare cu NE/SE 540 Exista circuite integrate care au fost concepute special pentru postul de driver, ajungand sa debiteze (prin MJ2501 B-22V TEHNIUM nr. 7-9/ 1997FFFSFSSSSSSS intermediu! etajului final realizat cu tranzistoare discrete) puteri impor- tante pe sarcina. Unul din aceste circuite este NE/SE 540 care ab- soarbe un curent de repaus mic dar la iesire asigura un curent im- portant (limitat intern totusi). © lini- aritate si largime de banda (In pu- tere) excelenta face ca acest di pozitiv sa fie ideal pentru aplica- {ile audio de putere. Capsula folo- it de circuit este cea din fig. 1.3 (vedere de sus). Circuitul este pro- tejat la scurt-circuit pe iesire. Da- tele electrice sunt date in tabel. Circuitul SE/NE 540 este in e- sent un ampificator transconduc- tanta (3,3 A/V). Etajul de intrare transforma tensiunea diferentiala de intrare in curent, restul circuitu- lui fiind un amplificator de curent In clas B care permite comanda nor curentirelativ mari cu disipa- tie minima de putere. Cel mai ade- sea castigul se stabileste la valoa- rea de maxim 40 dB (100 ori) pen- tru simplitatea compensarii in frec- venta. Conceput special pentru a co- manda un etaj de iesire cu tranzis- toare complementare, circuitul NE ISE 540 poate fi folosit la reali- zarea amplificatorului din fig. 1.4. ‘Asa cum se poate observa, tehni- cile de reactie tipice folosite in cazul amplificatoarelor operatio- ‘ale sunt folosite si aici pentru sta- bilirea cAstigului la valoarea dorita (40 dB in aceasta aplicatie). In- trarea inversoare (pinul 4) este legata la masa prin intermediul rezistentei R8 = 100 ohmi si con- densatorului C3 = 47 microfarazi La frecvente joase reactanta ca: pacitiva este mare, aceasta implicand ca amplificarea (cAstigul) sa DATE ELECTRICE 1 SE540__| NES40__ se apropie de Tensiune de alimentare E: 35+ 426V) 45 + ip0v unitate. Acest Emax. 327 222V lucru se rea: Curentdo re 20 mA lizeaz& pentru Slew rate: sss 200Vius: @ preveni ca Raspunsulnfrecventa (:108 51 tensiuni con- | Gv=40dB): S00KH2 | 100kH2 tinue (cum es- Bistorsiuni (Gv = 4008): 0.25% 05% aoe 82 off- Curentul de iesire: ‘£150mA 100mA, ie am- i : Se) a fe am mpedanta de tare Zs 20k veluri pericu- loase pentru incinta acustica avand in vedere ca impedanta de sarcina este cuplata direct cu etajul de iesire (lipseste condensatorul de cuplaj datorita alimentatii diferentiale). Alegerea tranzistoarelor finale este dictata mai ales de nivelul curentului de iesire a dispoziti- vului NE/SE 540 (care este de {-unevane PUTERE ZN SNe ane 55 LIMTARE PUTERE ee 7-OUT HeMITOR) 8. OUT 2(8AzA) £100 mA). Distorsiunile armonice sunt de asemeriea in functie de acest curent de iesire, Consultand diagramele de distorsiuni date de fabricant se constata ca acestea {atat cele armonice, cat si cele de intermodulatie) sunt minime cand impedanta de sarcina a circuitului (in cazul de fata impedanta de intrare a etajului final vazuta dir spre NE/SE 540) este maxima Tranzistoarele care au un factor beta mai mare de 50 la un curent de 3 A sunt 0 alegere optima. Se pot alege pentru T1 de tip NPN, Urmatoarele: 2N 3055, 2N 5877 si pentru T2 de tip PNp: 2N 3789, 2N'5879, BDX 18. La frecvente inalte, tranzistoa- rele finale pot produce defazaje de pana la 90 de grade, in aceste ‘cazuri marja de siguranta de faza se reduce fa mai putin de 5 grade si poate sa apara o instabilitate a amplificatorului. Acest lucru este rezolvat prin condensatoarele C7 = C8 = 500 pF, montate intre baza si Colectivul fiecarui tranzistor final. Terminalele acestor condensatoa- re este de dorit sa fie cat mal scur- te pentru a avea o inductanta pa- razita cat mai mica. Amplificarea in tensiune este stabilita de valorile rezistentelor R7 si R8 dupa relatia: R7+R8 ove (Continvare in numarul vitor) segsv Fig. 1.2 TEHNIUM nr. 7-9/ 1997 1 Tye[4 TEHNICA MEDICALA | mplificatorul prezentat in acest articol poate fi utiizat in electrocardiografie, elec- troencefalografie, pentru moni- torizarea undelor cerebrale etc. Elementul esential al montajului este amplificatorul hibrid cu sepa- rare cu transformator, model 36 56, fabricat de Burr-Brown in echipamentele medicale si industriale, proiectarea sistemelor electronice trebuie sa ia in consi- deratie trei factori generali: costul, marimea si performantele acest ra, In functie de exigente, amp catoarele cu separare pot fi reali- zate din componente discrete, cu transformator extern sau se pot utiliza circuite integrate speciali- zate. ‘Amplificatorul cu separare 3656 (fig. 1) prezinta 0 serie de carac- teristici specifice care il face com- petitiv in proiectarea echipa- mentelor medicale si biologice: dimensiuni minime si pretul mai scazut, comparativ cu alte ampli- ficatoare cu separare; strat subtire de ceramica, integrat, conferindu-i mare stabilitate; 0 mare versa- tilitate; o viteza de comutare de 750 kHz, permitand eliminarea fil- trelor externe; un concept de proiectare diferentiata care folo- seste doua demodulatoare, unul entru feedback si unul pentru feed-forward, determinand 0 acu- ratefe comparabila cu cea a celor mai performante dispozitive cu transformator extern. in fig. 1, transformatorul T; este excitat de’ generatorul de impulsuri prin infasurarea W1, conform fig. 2a, Cand tensiunea V este apli- cata infasurairi, curentul | in induc- tanta L a infasurariicreste (fig. 2) conform ecuatie diiat (rezistentele si capacitatile circui- {ului pot fi negijate) Generatorul de impulsuri contine un comutator care, alternativ, s deschide sau aplica, pe W,, tens unea prezenta pe capactorul de filtrare Cy. Cand comutatorul este deschis, fensiunea in transforma- tor se inverseaza si atinge ma rimea necesara pentru mentinerea curentului la valoarea anterioara. Acesta este efectul de curgere Tnapoi (flyback). Tensiunea de flyback, Vr, apare la toate infasurarile in forma aratata in fig. 20. Amplitudinea sa ing. Nicolae SFETCU Cp. in mod asemanator, tensiunea dé alimentare negativa se obtine cu dloda Dy si capactorul Co, de i la infasurarea W,. Daca amplitica- torul cu separare se foloseste ca izolator cu trei port, tensiunea de putere pentru iesirea amplifica- forului operational Ap se filtreaza or hts; fag Te Fig. 1 este proportionala cu curentul instantaneu si rezistenta echiva- lenta, Rp, care sunteaza induc- tanta traf'sformatorului VeriRp Marimea lui Vp poate fi variata prin schimbarea rezistentei para- iele a fiecaret infasurari a transtor- matorului, rezultand 0 modulare in amplitudine. Aceasta se reali- zeaza cu ajutorul modulatorului flyback care este controlat de intrarea amplificatorulul ope- rational Ay. Alimentarea pentru Ay este realizata prin redresarea pul- surilor de tensiune pozitiva care apar pe infasurarea Wo. Pentru redresare se foloseste dioda Dy, jar pentru filtrare, condensatorul cu ajutorul unor condensatoare introdusei intre pinii 16 si 17, si intre pinii 12 si 17. in amplificatorul cu separare mai exist doua demodulatoare care compara frontul pozitiv al sem- nalelor de la infaguratile la care sunt conectate, cu amplitudinea pulsului negativ. La modulatie minima (In sarcina) ele produc un semnal pozitiv de iesire; cand modulatia creste, semnalul de iesire al demodulatorului des- reste, ajungand negativ la modu- latie maxima Modulatorul 1 se foloseste in sistem de bucla inchisa, prin conectarea lesifi sale la terminalul inversor (feedback) al iui Ay. A- ceast configuratie permite Iui Ay TEHNIUM nr. 7-9/1997mesa sa controleze nivelul modulatorului pana cnd iesirea demodulatorului 7 egaleaza semnalul la intrarea neinversoare a lui Ay, aga incat Vee = Vy. Demodulatorul 2, iden- tie cu demodulatorul 1, are aceeas! iesire, astfel Ver = Vix, Pentru a preveni incarcarea de- modulatorului 2, acesta este izolat de Ap, care este realizat ca ampli- ficator cu castig unitar. Rezulta: Vour = Ver = Vin Respectarea ecuatiei de transfer depinde in primul rand de stabili- tatea celor doua amplificatoare operationale si de imperecherea cat mai buna a componentelor demodulatoarelor. Cu amplifica- toare operationale performante si compoente imperecheate In limita a 0,5%, si un coeficient de tem- peraura de 25 ppm/°C, se obtine 0 acuratete foarte buna a cAstigului Neliniearitatea datorata dife- rentelor de la iesirile demodula- toarelor este foarte mica pentru ca filmul realizat in tehnologie hibrida permite adaptarea repetata a re- zistorilor si capacitorilor. Ampificatorul pentru electrocar- diograt din fig. 3 este realizat prin utiizarea unei surse de tensiune secundara pentru amplificatorul operational A (OPA128). Rezis- torii Rg si Ry ajusteaza castigul la” intrarea neinversoare a amplitica- torului operational intern la 10. Rezistorii Rs si Ry protejeaza ‘impottiva picurilor datorate pul- surilor de defibrilatie care pot apare in mod nedorit la intrare, daca se foloseste un defibrilator pentru a repune in functiune inima Pacientului in timp ce este moni- torizat Circuitul amplifica pulsurile ini- mii intr-un interval al frecventei de raspuns de 0 ... 3kHz. Un fil- tru trece-banda intre ampiificator si monitor permite selectarea, la iesire, a intervalului de frecventa dorit Pentru o alimentare de +18 V si un céstig unitar, intervalul tensiu- nilor de lesire este de +5 V. Cu doua rezistente aditionale, As poate fi programat pentru un castig neinversor de 2, rezultand bandei de frecventa trebuie ores- cut castigu, intrucat Undele cere- brale sunt cu un ordin de marime mai mici decat pulsurile inimi. Cresterea castigului se face prin suntarea rezistentelor Rp si Ry cu cate 0 grupare serie AC adec- vata. De ex., pentru monitorizarea Undelor alfa teta (4... 13 Hz) cu un castig de aproximativ 200, tre- bule folosite cate o rezistenta de 10 kQ, tn serie cu cate un con- densator de 10 LF. La lesirea amplificatorului se poate cupla un voltmetru de c.a. pentru determinarea amplitudinil Semnalelor, un frecventmetru pen- tru masurarea frecventelor de os cilatie sau un osciloscop pentru Vizualizarea semnalelor biologice De asemenea, semnalele rezul- tante pot fi procesate prin uti lizarea unui calculator. Un interval al tensiunii de iesire de #10 V. Pentru electroencefalografie sau pentru monitorizarea undelor cerebrale, unde nu mai este ne- voie de protectia impotriva defibri- latorului, Rs si Ry pot fi eliminate, rezultand un zgomot mai redus la iesire. Dar pentru mor Montajul se realizeaza pe un cablaj conform fig. 4 si fig. 5. Pen- tru calibrare, se utiizeaza un ge- nerator de semnale etalon. Bibliogratic Burr-Brown, ,Applications Handbook’, 1994. Fig. 5 TEHNIUM nr. 7-9/1997fs __Lagoraror | STABILIZATOR LINIAR DE TENSIUNE — cest stabilizator nu difera cu mult de cele .clasice", el avand (vezi fig. 1) 0 sursa de referinta, un amplificator de eroare si un circuit de limitare a curentului de iesire. Principalele performante sunt: - excursia de tensiunea de la valori foarte apropiate de 0 V si pana la aproximativ 24 - reglajul de tensiune la iesire continu (brut sifin, independent); = protectia de curent reglabila continu de la | = 0 pana la apro- ximativ | = 3 A, ceea ce permite stablizatorului s@ functioneze si in regim de generator de curent con- stant; = stabilitatea de intrare: 1 mV la lesire pentru o variatie a tensiunii laintrare de 5 V (Uies = 20 V);, = stabiitate de sarcina: 5 mV la iesire pentru o variatie a sarcinil de 2A: 5 tiplu la tegire: mai mic do 10 mV pentru Uies = 20 V si o sarcina de 2 A; ~ foloseste un singur radiator metalic disipativ de caldura pentru elementul de protectie in curent si pentru elementul regulator de ten- Siune serie, fara izolatie galvanica intre ele (Q2 si Q5 - fig. 2); acesta va fi, totusi, montat separat gal- vani¢ de restul partilor metalice ale stabilizatorului. De la iesirea grupului redresor- filtru de netezire sunt alimentate celelalte blocuri functionale dupa cum urmeaza (fig. 1); ~ sursa comanda de curent con- stant, S.C.C.C.; ~ sursa de tensiune de referinta, Uner ~ stabilizatorul parametric, S.P., Din stabilizatorul parametri .P. ‘sunt alimentate, la randul lor, sursa de Ce ae relents Us si amplificatorul de eroare (AFUE EROARE). Amplitica- torul de eroare este comandat de catre tensiunea de referinta Uner: $i tensiunea de reactie negaliv de la iesire si comanda elementu- lui de reglaj-serie (REG.SERIE). Detaliind schema-bloc, se poate observa ca dupa elementele de conectica Ja retea, protectie si cuplare-decuplare, urmeaza trans- formatorul Sepa ‘succedat de o siguranta fuzibila F2, grupul roles format din diodele DRé si filtrul de netezire cu conden- sator C5. in paralel cu fiecare dintre diodele din puntea redresoare este montat cate un condensator. Condensatoarele C1 ... C4 vor tinde sa scurtcircuiteze perturbatille de frecventa ridicata (peste 20 kHz) Sau impulsuri parazite de durata (sub 50 us), ce pot sa apara Teteaua de alimentare de curent Fig. 1 : Ing. Mihai-George CODARNAI alternativ 220 V/ 50 Hz. Astfel, per- turbatiile sunt reduse pana la un nivel suficient de mic, influenta lor va fi neglijabila asupra stabilizatoru- ‘Tensiunea continua la bornele condensatorului C5 se va apropia de valoarea ampiitudinii semnalului din secundanal transformatorUui de iesire de aproximativ 41 V. in para- lel. cu C5 este figurat condensatorul C6 care are rolul de a filtra supli- mentar componentele de frecventa ridicata ale semnalului redresat ce lar mai putea fi prezente la iesirea din punctea de diode D1 ... D4. Este evident faptul ca in locul diodelor 6SI1 se vor putea monta punti redresoare monolitice de Curent de minimum 6A s1 tensiuni de lucru de minimum 100 V (de exemplu 10 PM1 - 10 PM4, 20 PM1 - 20 PMé etc.). Sure, esune de ef 4 este compusa din dioda ebeSfduminiscenta OL1 almentata prin rezistenta R4. La bornele diodei se va objine o cadere de ten- siune relativ constanta de circa 1,9 V (daca LED-ul este de culoare rosie). Aceasta tensiune este destul de stabila (fluctuatii sub 1%) la variatiile de +10% ale curentului pin LED, vata care se pot datora faptului ca tensiunea din secun- aru transtormatoruui reflecta atat modificarile tensiunii retelei, cat si modificarile datorate sarcinii de la iesirea sursei. Efectul de mentinere, relativ constanta, a tensiunii la bor- nele diodei electroluminiscente se explica prin aceea ca, dupa ce dis- pozitivul semiconductor intra tn conductie, valoarea rezistentei dinamice proprie devine mult mai mica decat valoarea rezistentei prin care se face alimentarea sa (RS) si, ‘in consecinta, atenuarea variatiilor va foarte pronuntata, La funcio- harea in acest conditi, acest dis- ppozitiv optoelectronic poate prezen- ta o rezistenta dinamica de ordinul a 20-30 Q. Dupa cum se observa, LED-ul este figurat in afara marai- no pac dlesenate cu re punc: tata), el avand si rolul de indicator optic al prezentel tensiunii de all- mentare in montaj (Continvare in pag. 8) TEHNIUM nr. 7-9/ 1997id ASP Satria ies stoeses + oy oe wyuayeyens “CA noe on etuayeres C- tm set op suumresens TEHNIUM nr. 7-9/1997(Continuare din pag. 6) Tensiunea de referinté Upery este culeasd prin intermediul unul divizor rezistiv (rezistenta R3 si ‘otentiometrului POT |) si aplicata Bfocului de sursa comandata de curent constant S.C.C.C., respec- tiv intrarii neinversoare a circuitului integrat U1, tip BA741. Acest cir- cuit impreuna cu fezistentele Rt, R2, R3, DZ1, DZ2 si dubletul Darlington Q1-Q2 formeaza sursa ‘comandata de curent constant propriu-zisa. Fata de tensiunea de +41 V, pe cursorul potentiometru- lui se'va obtine o diferenta de p variabila de maximum, 1,2 V. Acest potential variabll se va regasi la bornele rezistentel R1 care se va calcula impunand va- loarea maxima a curentului dupa relat RA = Uimax / lax: Se deduce valoarea rezistentei ce limiteaza curentul la iesire: R1=1,2V/3A=30. Puterea disipata maxima pe aceasta rezistenta va fi: Paamax = Uluax.: lax = 3,69 W. S-a ales pentru Ri o rezistenta gapablla s@ dlsipe o puters, de 4W. In serie cu pinul de alimentare cu tensiune negativa a circuitului (741 esto montata 0 dioda Zener L5V6Z care face ca excursia iesini amplificatorului operational sa se poata situa intre +5,6 V si aproximativ +39 V. Valoarea maxi- maa tensiunii de iesire este insufi- clenta pentru a bloca dubletul Dar- lington PNP Q1-Q2 si de aceea iesirea amplificatorului operational este inseriata cu o dioda Zener PLI5Z. ‘Alimentarea celorlalte blocuri functionale este facuta prin inter- mediul unui stabiizator parametric de putere ceva mai mare decat cele uzuale. El este compus din rezistentele R6 si R7, dioda Zener 1DZ3 (PL30Z) si tranzistorul BD139 asigurand 0 tensiune de iesire de aproximativ 31 V, la un curent maxim de 100 mA. Din cauza ‘curentului de valoare relativ mare, rezistenta R6 este dimensionata sé poata disipa 2 W. jursa de tensiune de referinta Upera $1 amplificatorul de eroare sunt ealizate cu trei din cele patru rationale disponibile tn capsula clrcultului Integrat U2, tip BM324 (U2A, U2B gi U2C) ) Asitel, Into structure de este realizat sursa de tensi- une de mare stabilitate datorita utilizarii unui aplicator operational (U2A) gi a unor elemente de referinta care, impreuna au un coeficient de Variatie cu tempe- fatura foarte mica (de aproximativ 100 uV°C). Stabilitatea foarte buna este asigurata si de faptul ca amplificatorul operational .izolea- za", practic, diodele DZ4 si D1 de influenta variatillor tensiunilor de alimentare. Coeficientul foarte mic de variatie cu temperatura al an- samblului DZ4 inseriat cu D1 se datoreaza faptului ca prima are un oeficient termic pozitiv, c = 3,2 41047 °C unde: 1% =Vo(T ax) * VolTmin) / (Tax = - Trin) / Vo(25°C). {in care Vp si T reprezinta, tensi- unea la Bornele diodei zener, tespectiv temperatura dispozitivu: | — i Toa seta | Caracteristica ,tensiune- curent” a sti lui, in conditiile tn care este pastrat constant curentul prin Jonctiune), iar cea de a doua, ca orice jonciiune cu siliciu polarizat in conductie directa are un drift termic negativ de -2 mV/°C. Facand caloulele rezulta un de va termica al ansamblului de circa 10 uVi°C. Aceasta valoare foarte mica este mascata de variatia cu temperatura a tensiunii de ie; sire a amplificatoruluioperational (U2A) care poate atinge cateva zeci de uV/°C si de aceea a fost declarata coeficientul de variatio cu temperatura nu mai buna decat 100 WiC. Tensiunea de iesire Ue este data de relatia: Ue = (Uz + Ud): (1 + R9/R10) iat Ue = Uiesyay/2 = 12V unde Uz gi Ud sunt caderile de tensiune la bornele diodei Zener DZ4 (6,2 V), respectiv D1 (0,6 V). Rezulta: Ue = 11,8 V.. Pentru prescrierea indepen- denta, ,BRUT” si ,fin’, a tensiunil de iesire din stabilizator s-a recurs la separarea pe doua cai a tensiu- nii de referinta. Calea de pre- scriere fin’ este constituita din divizorul rezistiv R11, POT U2, urmat de un repetor de tensiune U8, iar cea ,BRUT® numai din POT U1 urmat, a fel, de un repetor de tensiune U2C. Tensiunile rezultate la iesirile celor doua repetoare sunt sumate prin cate o rezistenta, R12 si R13, la intrarea neinversoare a amplifica- torului operational U2D. Poten- tiometrul POT U2 preia pana la 1/10 din Ue, iar potentiometrul pana la 1/4 din Ue. Pentru ca pon- derile celor doua cai sa se pastreze tn raportul fin / BRUT 1/10 rezistentele R12 si R13 s-au ales de valori egale, 10 ka. La intrarea neinversoare a amplifica- torului operational U2D (care reprezinta de fapt amplificatorul de eroare) tensiunea maxima Gepaseste,cu putin jumaate din valoarea tensiunii Ue. In con- secinta, amplificarea A tn bucla de reactie negativa inchisa, trebule sa fie: A> 2. Ulesyyax! Ue; deci A> 5 (unde A = 14 R15 / R14). S-au ales valorile R15 = 27 kQ gi R14 = 5,1 KO, Elementul regulator-serle este alcatuit din dubletul Darlington NPN Q4 si Q5 comandat de iesirea amplificatorului U2D. Rezistentele R16 si R17, ca si RZ si R3 de la celalalt dublet Darlington, au rolul de a creste viteza de réspuns a tranzistoarelor suntate baza-emitor de catre acestea. Dioda D2 are rolul de a asigura © protectie suplimentara la regimuri tranzitorii, sarcini vari- abile inductive. Recomandari constructive Pentru tranzistoarele Q2 si Q5 este obligatorie folosirea unui radi- ator suficient de mare in vederea disiparii eficiente a unei puteri de peste 130 W. Aceasta disipare mare poate apare doar tn cazul in care se face scurteiroult pe lesirea sursel, lar limitarea de curent este pe pozitia de maximum. ste obligatorie Impamantarea sursei, atét din punct de vedere al normelor de electrosecuritate cat s| din punctul de vedere al scéderii drastice a zgomotului la lesirea TEHNIUM nr. 7-9/ 1997stabilizatorului. Se recomanda ca ‘impamantarea de la prizé 8A fie conectata direct la borna dé'iesire (0) si nu undeva pe traseul de masa de placa. Deasemenea pen- tru a nu compromite performantele sutsei, traseele de masa ale part de redresare-fitrare notate cu M1 si M2 trebuie sa fie cat mai groase, $4 se Inchida separat de Cele de curent mic (m1, m2, m3, m4, m5 si m6) pe cele dou cai de iesire M, respectiv m, cosele S20 si CS21. Legatura comuna face intr-un singur punct la borna (0). Aceeasi recomandare si pen- tru iesirile de pe cosele CSB, 822 si cs23. 7 Bibliogratio 1. Ristea si C. A. Popescu, .Stabi- | lizatoare de fensiune" - Editura Tehnica, 1983 LP.R.S, - Baneasa, Catalog .Tranzis- toare cu siiciu"- 1989 Colecfia revstel,Tehnium" Jos, Carag-Severin: Va rog sa dati 0 formula de calcul pentru un cio- ccan de lipit pe un miez de la trans- formatorul de inalta de la televizorul Rubin - 102". Astept raspunsul in revista. Ing. Zaharia IANCU: Pentru mentinerea nei anse de conductori de cupru cu diametrul de 2 - 2,5, mm, la aproximativ 300°C, temper- atura nacesara lichefierii aliajulul pentru lipturi moi, puterea electrica nominalé. a. transformatorului coborator de tensiune este in medie de 35-50 W. Dupa cum se stie, neglijand pierderile prin curenti tur- bionari si efectul de histerezis, pu- terea electrica aparenta a transfor- matoarelor monofazice este direct proportionala cu patratul sectiunii miezului magnetic. Deoarece sectiunea activa a miezului de ferita indicat in scrisoarea dv. este doar de 2,25 om®, puterea electrica a unui transformator realizat chiar In 2 miezuri identice juxtapuse, nu va depasi 25 VA, evident insuficient pentru scopul urmarit de dv. In general, nu se recomanda | miezuri de ferita la frecventa de lucru a retelei (50 Hz), acestea avand un randament scazut. | TEHNIUM nr. 7-9/ 1997 ‘noscilator a c&rui amplitu- dine ramane riguros con- stanta intr-un domeniu re- lativ larg de variatie a frecventei este prezentat in cele ce urmeaza. Graficul red dependenta tensi- unii de grila, U-G2, de valoarea tensiunii de referinta U-REF ajus- tata din potentiometrul de 1k. Zona punctata se refera la do- Ing. lL. CAZAN, YO DOV meniul de tensiune neacoperit de reglajul potentiometrului unde componenta de vart redresata intra Tn limitare datorita faptului c& U-G2 nu poate depasi 5,6 - val- ‘ogre jimitata de dioda Zener. in incheiere, este de mientionat c& schema poate fi adaptata ca taj de frecventa intermediara cu RAA intarziat prin marirea rezis- tentel R. .10 Pro LUMINI DINAMICE CU HC-85 ontajul este simplu si poate fi realizat de orice electronist amator care se afla'in posesia unui microcalou- lator HC-85. Montajul contine cir- cuitul integrat PIO, care a fost Prolectat special pentru a fi conec- 07 SEL paveA SET CTRLZOATA = +5V ENO cans N INT EN IN INT EN SUT tat cu microprocesorul 280. Examinand terminalele circuitu- lui (fig. 1) se pot evidentia: magis- trala bidirectionala DO ... D7, pen: tru schimbul de date cu micropro: cesorul, semnalul de ceas, sem- nnale de comanda M1, IORQ, RD, WR, care se pot prelua direct de la terminalele corespunzatoare ale conectorulul de extensie. De asemenea se pot evidentia termi- nalele PAO ... PA7 si PBO ... PB7, corespunzatoare celor doua por: turi de intrare/iesire, PA si PB. Fiecare port este prevazut cu doua linii de dialog: RDY si STB montate cu ARDY, ASTB, BRDY, BSTB, care se folosesc in cazul cuplarii la unele periferice mai evoluate ce necesita o sin- cronizare prin semnale de dialog. In montajul din fig. 2 se vor cupla la calculator, prin interme- diul interfetei PIO, opt diode eleo- troluminiscente (la portul de iesire PA). intrucat circuitele de iesire ale Fig. 1 portului PA nu pot comanda curenti mai mari decat o sarcina TIL, intre terminalele portului PA si diodele luminescente s-au plasat circuite intevsoare, cu colectorul in gol 7404, care pot comanda 10 sarcini TTL. Din schema interfetei (fig. 2) rezulta utilizarea a doua circuite 7404 sia for cabluri plasate pen- tru efectuarea conseciunilor intre circuitul imprimat, care contine interfata PIO, integratele 7404 cu rezistentele de limitare si blocul diodelor luminiscente. Dupa cum se stie, interfata PIO ‘Mihai PAUNETE, Constanta cesorul 280, Calculatorul HC_85 nu foloseste linille de adrese A7, AG si A5, pen- tru selectia echipamentelor peri- ferice standard. Astfel liniile de adrese A7, A6, A5 vor fi utllizate dupa cum urmeaza: = A7, pe nivel coborat, va selec- ta PIO, juednd rolul semnatulul = A6 va specifica selectia unui registru de comenzi (pe nivel ridi- cat) sau a unui registru de date (pe nivel coborat). - AS va asigura selectia portului PB (pe nivel nica) sau a portal nivel coborat). de adresa Ad... AO vor fi mentinute la nivel ridicat pentru a inte‘fera cu alte adrese de porturi de intrare/iesire, folosite de HC-85 (vezi tabelul. Pentru ca PIO sa opereze in maniera dorita, trebuie progra- mata, prin tnscrierea unor cuvinte de comanda in registrele de ‘comanda ale porturilor PA si PB. Cuvantul de comanda are struc- tura de mai jos: D7_D6 D5 D4 D3 D2 D1 DO MiMO-. - 1 1 1 4 + biti indiferenti CAmpul mod are urmatoarele semnificai poseda dou registre de date sidoua Mi _MO de comenzi asociate cu PA si PB. a) = mod 0 - iegire pe Pentru a inscrie datele si co- octet, cu dialog menzile sau pentru a prelua date 0 1 = mod 1 - intrare pe de registre, se impune selectia lor octet, cu dialog cu ajutorul unor adrese amplasate 1 0 - mod 2 - intrare/ iesire ‘in spatiul de adresare al porturilor s pe octet cu dialog de intrare/iesire pentru micropro- 1 1 -mod 3 - comanda Selectie Adresa binara Adresa Nume ‘A7_AG AS A4 AB A2 At AO | zecimala | simbolic| PA - date O08 tt eet 31 DA IPA-comenzi]}O 10141 1 1 11 95 CA PB - date QO ET CF 63 DB PB-comenzi}O 1 1 1 141 4 1 4 127 cB TEHNIUM nr. 7-9/ 1997Ered Fig. 2° @ lata gi o alta Idee pe care 0 putef! experi- ta Cu suc- ces. LED-urile | 1 conectorut oe pot fi tnlocuite | £fectsforsiu cu becuri prin adaugarea u- nor componen- te aga cum se arata in sche- ma din insertul aléturat. Becu- : file sunt de mi- c& putere de 22, 10, 18A Deoarece se va folosi modul de ‘comanda, se va selecta modul 3, cu un cuvant de comanda: 11111111 = 255 - in zecimal. Pentru a programa PA ca port de iesire, se va trimite la adresa CA cuvantul de comanda 255, folosind instructiunile: OUT CA,255 In continuare trebuie s@ se tri- mita, tot la adresa CA, un cuvant care va specifica, la nivel de bit, faptul ca este vorba de un bit de {sire (0) sau un bit de intrare (1). In cazul de fata toti biti portului PA Ald va fi fortat tn portul CA cu instructiune: OUT CAO La adresa DA se pot trimite, in continuare, configuratii de biti care urmeaza a se afisa la diodele luminescente. in cele ce urmeaza se vor da cateva exemple de programare a interfetei PIO. Program pentru afisarea la por- tul PA, a numerelor binare cuprinse intre 0 si 255: 10 LET DA = 31: LET CA = 95 20 QUT CA,255: OUT CAO 60NEXT N 70GOTO 40 Program pentru crearea impre- siei de miscare circulara: . 10 DATA 1,2,4,8,16,32,64,128 20LET DA=31 LETCA=95 30 OUT CA,255: OUT CA, 0 40 OUT DA, 0 45 RESTORE 10 50FORN=1T08 60 READ‘ 70 OUT DA, 8. 80 NEXT N 90 GOTO 40 sunt programati ca iesi 300UT DAO Astfel se pot obfine forme geo- cuvant de comanda va 40FOR N=0 10255 metrice cu efecte optice Eee 00000000=0-inzecimal.El S0OUT DAN de interesante. LED inlocult £ prin boo s! componente 8 8 2 DISPUNEREA BECURILOR 26 iF redau postiladspunere a | bbecurlor: - pentru varianta cu un boc lao singura 32 28 cui la 0 singura iesiro a Intertoto (dreapta) (06066 (068866600 88606066) 8888660 ae O68 22 48) 44 i902 2 20 8 TEHNIUM nr. 7-9/ 1997PLAY, STOP, PAUSE,REC, FF si REW se efectueaza cu ajutorul tas- telor cu co- manda i con- trol logic. Frec- venta semna- lulu tnregistrat ‘sau redat poa- te fi cuprinsa intre 30 si 18000 hertzi Exista un co- mutator pentru DOLBY B sic sin altul pen- tru_ metal si Crp, © Ciutat! o schema? Scrieti-nel @ Aveti o schema tn plus? ‘Scrieti-nel © Vrotl sa schimbatl scheme? Scrleti-nel TEHNIUMnr, 7-9/1997Ee ELEMENTE PENTRU. ANTENA DE TELEVIZOR 4n cazul antenelor pentru UIF, in Jecrstuctie de amator, nue cazul sa se foloseascd bare masive sau elementi greoi, fixati cu suruburi sau buloane, pe drugi metalici ca suport. Cu un minim de utiaj, de material, de efort, se pot confectiona antene pentru UIF si chiar pentru banda ill, cu rezultate optime. Tindnd seama de faptul ca doar suprafata elementelor - prit efect pelicular - este activa, ‘grosimea materialului din care sé confectioneaza elementele sub forma de tubulete din tabla rulata side asemenea felul materialului metalic, nu au un rol foarte impor- tant. In'ceea ce priveste dimensi- unea elementelor, distanta dintre ele, dimensiunea suportului gene- fal, acestea pot fi gasite in tot felul de tabele si descrieri de antene, amatorul alegandu-le in functie de conditile de receptie. Functie de dimensiunile elemen- telor, acestea vor fi decupate din tabla, sub forma unor fasit de cati- va centimetri lime, lungimea fiind dictata de frecventa de lucru; dar nu chiar la zecime de milimetru, cum se cam exagereaza cate- odata... Diametrul elementelor poate fi de la 4... 10 mm; optim pentru UIF, fn jurul valori de 6 mm. Tabla poate fi galvanizata, de 0,3 ... 0.5 pentru acoperis - fasii care de obicel se arunca, sau tabla de aluminiu sau fier cositorit de la cutii de conserve - grosime ‘1... 0,8 mm. Fasiile se taie, avnd orientarea dupa diametrul unei dupa care se face indoirea, rularea. Pentru ca tubuletul sa fie cat mai aspectuos si rigid, bine Incheiat, se va face Tal Iniai 0 proba cu o bucatica ‘mai scurté de tabla, prin taiere la 0 latime de circa 3,2 ori diametrul tijei (materialul nu poate fi pliat wa la carte’); se pliaza cu un Cleste, apoi cu ajutorul unui clocanel mic pentru traforaj, se da forma cilindrica dorita. Dupa scoaterea de pe tija, tubuleful obtinut se ciocaneste usor pentru incheierea liniei generatoare. Pentru ca tubuletele astfel obtinute s& nu devina ,fiuture” la bitaia vantului, sau captoare de ‘apa de ploaie, vor fi Inchise la ambele capete, fie prin astupare cu chit de orice fel, fie prin tesire, operatie efectuata, bineinteles, dupa asamblarea Intragilantone, Tubulete mai lungi se pot obtine prin adaugarea unor bucati mai sourte, prin bucati de racord din acelasi material, prin presare. Ca ‘Supor, tot din tabla zincata de 0,3 ‘1mm grosime, se tale o fasie de 45 mm latime care prin daltuire rea profunda, pentru anu se taia), se imparte in trei zone a ‘c&te 15 mm. Pe partie laterale se vor da gauri conforme cu amplasarea si cu diametrul ele- mentelor. Dupa aceea, fasiile se vor tndoi, se vor rigidiza prin ciocanire pe un bloc de fier si se Vor monta élementele prin intro- George D. OPRESCU ducere in orifcile pasate simettic. Un asemenea suport e destul de Tigid chiar la lungime de 1 metru. Pentru vibrator, bucla se va face din s&rma groasa de aluminiu sau fier, de 4... 6 mm, cu capetele Indoite, ciocanite pentru latire si cu orificii sau filet de M3 pentru fixarea cablului coaxial. In rezumat: tabla, usor de obtinut. Scule, foarfeca obisnuita pentru tabla subtire sau una mai mare, pentru tabla groasa. Un cio- can mic, pentru traforaj, care a lasat sa cada prin proprie greutate pe tabla care se ruleaza. O masi- na de galt cu snralele necesare Un priboi (punctator) pentru mar- cat locul gaurilor. O doza de rabdare, pentru un lucru ingrijt executat. O antena care bine or entata, aduce o imagine TV de calitate. Bineinteles usurinta de realizare creaza dorinta de exagerare a numarului de ele- mente (doar sunt asa usor de facutl..) dat un numar de peste 10 elemente nu aduce prea mult castig, In schimb complica poziti- onarea antenel care devine mult prea sensibila la roice adiere a vantulul. La asamblarea antenei se va acorda atentie deosebita si nu se foloseasca metale care, prin contact, pot duce la coroziune electrolitica, de exemplu cupru in contact cu aluminiu, zine sau fier, contactul aluminiulul cu fierul find acceptat fara riscuri . TEHNIUM nr. 7-9/1997INFORMATICA 15 MODEM-uri IN TELECOMUNICATII ‘odemurile, alaturi de pro- cesoarele de limbaj, radio mobil digital, procesoarele de imagine, si ‘multimedia, reprezinta o aplicatie a prelucrarit semnalelor fn timp real. Pentru rocesarea semnalelor, sistemul iardware aferent consta din trei blocuri: procesoarele digitale de semnal, interfetele analogice intrarefiesire, si algoritmii de prelu- crare a semnalelor. MODEM-urile (MOdulator /DE- Modulator) se utilizeaza in trans- misia si receptia datelor digitale prin canale analogice, tn special prin retele telefonice. Canalele telefonice sunt proiectate pentru a transporta semnale vocale cu o benda de cca. 300 la aproximativ 3300 Hz. Aceste linii sunt impropri transmisiilor digitale datorita dis- torsiunilor, zgomotului, interfe- rentelor, ecourllor de imagine sia altor imperfectiuni.. Transmitatorul MODEM-ului prelucreaza datele digitale pentru a le face transmisi- bile pe o linie analogica de banda vocala, lar receptorul recons- truleste datele digitale initiale. In acest scop se folosesc tehnicl per- formante, precum modulatia, demodulatia, detectia de eroare si corectia, egalizarea si eliminarea ecoulu Diagrama-bloc In fig. 1 este prezentata o dia- ‘grama bloc a utilizar MODEM-urilor e canalele telefonice. Modemurile semi-duplex permit 0 circulatie in ambele sensuri ale semnalelor, dar nu simultana, spre deosebire de MODEM-urile duplex-integral. Operatiunea de duplex-integral necesita separarea semnalului receptor, de reflexul (gcoul) sem nralului transmis. In functie de viteza de transmitere a datelor, se folosesc urmatoarele metode de modulatie: - a) V'< 100 bits/s; comutarea amplitudini b) V < 1200 bits/s: comutarea frecventei ¢) V < 4800 bits/s: comutarea fazei 4) V < 9600 bits/s: amplitudine {in cuadratura TEHNIUM nr. 7-9/ 1997 @) V < 14.400 bits/s: modulare in lretea Comitetul Consultativ Interna- tional pentru ‘Telegraf si Telefon (CCITT) a stabilit urmatoarele standarde si recomandari pentru Ing. Nicolae SFETCU de 2400 bauds/s, rezultand o car- acteristic de 9600 biti/s. Aceste simboluri sunt transmise folosind 32 stari codate in retea (plasa), rezultand un bit suplimentar per simbol (bauds) pentru corectia de eroare. Arty MCRENAT: Caracteristicle MODEM-urilor V. ‘Standard Viteza Tip Metoda de cern (bits/s) modulare V7 (fax) 14.400 semiduplex el vie 300 duplex integral 5 viz 1.200 duplex integral Q V22 bis 2400 duplex integral 4 v23 12.000 semiduplex 0 viz4 - conexiune serie : V27 (fax 4.800 semiduplex Q V'29 {fax 9.600 semiduplex 4 vse 9.600 dupiex integral q V'32 bis 14.400 duplex integral Ql v4 28800 duplex integral 4 MODEM-ul V. 32 Recomandarea V. 32 descrie un MODEM sincron duplex-integral, care comunica la 0 vitezd de 9.600 bits/s, utlizénd modulatia de ampitudine in cuadratura (V. 32), sau In cod-retea (V. 32 bis). In cazul modularii in. cod-retea, sim- bolurile de 4 biti (bauds) mod leazé o frecventa purtatoare 1800 Hz cu 0 viteza de modulare 82 si V. 32 bis sunt urmatoarele; Viteza de bit: 9.600 bits/s (V. 32) si 14.400 bitis (V. 32 bis) recventa de transport: 1800 Hz Viteza de simbol: 1400 bauds/s 32 star codate in retea Utilizarea extensiva a tehnicilor de procesare a semnalelor digitale (Continuare tn pag. 16)KO MODEM-uri (Continuare ain 15 Diagrama-bloc simplificata a unui MODEM V.32 este prezen- tata in fig. 2. Transmitatorul V.32 este descris in fig. 3. Fluxul serial de intrare este fragmentat, rezul- tand o secventa pseudo-alea- toare. Fluxul este impartit in grupe de 4 biti. Primii doi biti din fiecare ‘grupa sunt, mai intai, codati dife- Tential, apoi codati inca 0 data in mod convolutiv. Rezulta un simbol codat in retea de 5 bit, bitul supli- ‘mentar find codat redondant. Sim- bolul obtinut este transpus in retea folosind codarea in retea. Reteaua spatiului semnalului este definita de doua coordonate, una reala si cealalta imaginara, conform fig. 4. Filtrele digitale de formare a pulsului sunt proiectate pentru a elimina interferentele din- ‘re simboluri. Modulatia amplitu- dinii in cuadratura este implemen- tata prin accesul la o valoare sinu- soidala sau cosinusoidala, la un simbol de intrare si o multiplicare. Arhitectura paralela a procesorului wren! $ALOS de semnal digital ADSP-2101 (cf. Analog Devices) permite Tealizarea tuturor celor trei operat intr-un singur ciclu de 80 ns. Sistemul procesorului este prezentat in fig. 5. lesirea modula- torului cu codare in retea comanda un DAC de 12-16 biti care este reglat la 9,6 kS/s. lesirea DAC este trecuta prin un fitru trece-jos’analogic la 3,5 KHZ, i conectata la o linie telefonica cu 2 fre, pentru transmisie. Diagrama-bloc a receptorului MODEM-ului V.32 este arata in fig. 6. Familia ADSP-21 XX de procesoare de semnal digital, fa- bricata de Analog Devices, per- mite 0 viteza mare de executie a instructiunilor, diagrama bloc a acesteia fiind descrisa in fig. 7. Pentru compensarea distorsiu- nilor de amplitudine si faza ale lini- ilor telefonice este necesara egali- zarea adaptiva la refacerea date- {or transmise. ‘Separarea intre semnalul trans- mis si cel receptionat se real- izeaza folosind eliminarea ecoului. Cea mai obisnuita tehnica pentru decodarea datelor receptionate este decodorul Viterbi, care ow ry, | eooane goon [ewe 477 1 i INES ville eee Ts peg) eee tec | | Burnathe frdekss | fe t spre oecoonas |, [BROOM] (45e7|) ecole von | shored Sy I foloseste 20 de intervale de sim- boluri, in cazul modemului V.32. La fiecare interval se calculeaza lungimea traseului inapoi, in timp, pana la un simbol-marker. Dupa 20 intervale, simbolul cu'cea mai scurta cale inapoi este ales drept simbol decodat curent. Portul de semnal pentru MO- DEM-urile V.32 poate fi de tipul ‘AD28 mspot. El contine un DAC siun ADC &'- A de 16 biti, find Capabil de viteze de esantionare de 7,2; 8,0; 9,6 ks/as. MODEM-ul V. 34 Caracteristicile acestui MODEM sunt urmatoarele: Viteza maxima de transmisie a datelor: 28.800 biti/s Canal auxiliar: 200 bits Modulare de amplitudine in cuadratura Retea de 960 puncte Filtre pentru compensarea dis- torsiunilor de amplitudine. In cazul MODEM-ului V.34, frecventa purtatoare este stal de faza initiala acestuia. in acest timp, este transmis un semnal complex de proba catre modemul de la celalalt capat al firului, rezul- tatul obtinut find returnat ja mo- deul nostru. Apoi, este selectata combinatia optima de viteza a simbolurilor si frecventa purta- toare, in functie de linia telefonica si cuplajul_ cu. MODEM-urile. Circuitul integral TLC320AD55 include at&t convertoarele, cat si interfata cu procesoarele de sem- nal digital. . Bibliogratie Texas instruments - Reierence Manual, 1995 = DSPIMSP Products 995 ‘Analog Devi rolronce Mangal ‘analog Devices = System Applications Guide, 1993. = sa coosec reeuls = 96b5 0 red esta) free weed gree CLK cower gw eccerree Fo. Fig.4 TEHNIUM nr. 7-9/199717 | @ 1001 LocATH FANTASTICE DIN | weep hid penis egle mal bane | locatit- (homepages), Din’ cuprins: | CGiatont Cioordor® Curioztat, vers | ment, Documentatle despre calcuatoa- | te, Grates pe calculator, ntemet paniru | Incepatori, Muzica, SF, Sport, Autor: | Eowarad Renehan, Jr. (Edita ALL) | “e MicRosoFT ACCESS PENTRU | winbOWS 95. Cartea descrie caracte: | tee program Moroso Accass rodusul Windows pentru prolectarea s Uilizarea bazolor Ge date. Contine si Seturt st instructun! pas cu pas. Autor: James E: Powel (Edtura ALL) # GHIDUL UTILIZATORULUL DE PC. Sefiga pornind 6 fa premisa absentel onicaroF cunostinte prealabile In dome- fy, cartea expla ttl Gu un minimum de efor, clitoral descoperd nformatia hecesara §| se familarizoaza cu jargonul aracteristc um calculatoarclor. Autor: wrence J. Maga (Edtura ALL) ‘© MODEANIZAREA CALCULATO. RULU! PERSONAL. O lucrare emina: mente praclica, despre madaliatile accasibl prin cere performantele calcu igtorulul pot f imbunatatito Bestseller in SUA. Autor: Kris Jamsa (editura ALL) @ DICTIONAR DE TEHNICA. FiZiCA, MATEMATICA, Aproape 3000 de ter meni in romana, ir flecaruia Mt sunt ala- {rai mal mult termen! corespondent jin engleza, germang, (ranceza, grupat fnvesloane separate, (Eutura ALLS ‘Avoste lucrdtl pot tl comandate prin carton postal din pag. 21 ~Cititi REVISTA DE FIZICA trast recunoscuta de Societatea Romana de Fizicd si recomandata de Asociatia Profesorilor de Fizioa din Invatamantul Preuniversitar din Romania © Probleme razol- Inflecare numar f0'Si comontate din. manuale, cule: ‘got eviste @ Adm {orea in irvataman {ul superior @ Labo. fatorul de fizica © Hezolvitert de pro- blame @ Probleme pentru eeu @ Olin ——————————————————————— Redactia ofera unele numere din anil: 1979, 1983, 1992, 1994, 1995, 1998. ‘Abonatii au prlortatel ‘Cautim pentru completarea colectisl noastre: anul 1984 (Integral), anul 1998 (Integral, nr. 1/1996, nr. 2/1995, elmanahurl si suplimente TEHNIUM. Numal tn perfects stare, Oferte 91 sollotar! pe adres postala 68, Buourest - 33. Scrletine gl pentru completarea colectiel TEHNIUM nr. 7-9/ 1997 redactiel: Plata Prosel Libere nr.1, Casuta | Piade gcolare| Ete WSS Revista EVRIKAI Braila - 6100, Oficiul Postal 3. Tel: 039/646851 (dupa ora 15) Tel: 092-273851 (permanent)te er es ade REDUCATOR DE ZGOMOT istemele reducatoare de zgomot sunt montaje aflate mereu in atentia constructo- rilor de aparate electronice desti- nate a functiona in cadrul unui lant electroacustic cu performante Hi-Fi. Orice firma de prestigiu cauta in Permanenta noi solutii tehnice care 58 determine, in final, imbunatatirea calitativa a performantelor generale proprii aparatului electroacustic realizat (pick-up, magnetofon, case- tofon, statie dé amplificare etc.) Modul de imbunatatire a raportului semnal-zgomot implica actiunea Pfoiectantului de aparataj electroa- Custic in trei domeni principale si anume: domeniul parti mecanice, ‘domeniul parti electrice gi domeniui parti acustice. in domeniul electric eforturile ‘odnstructorilor s-au concentrat in trei directii principale si anume: realizarea unor scheme eélectrice performante componente electrice ‘cu zgomot minim si realizarea unor ecranari eficace. Domeniul convertoarelor electro- acustice a fost de asemenea abordat cu atentie, prin realizarea tunor incinte acustice ce redau, in final, intregul spectru de audio- frecventa (20 Hz + 20 kHz). Montajul prezentat face parte din categoria fitrelor dinamice de zgo- mot. Modul lui de functionare consta in eliminarea semnalelor audio de nivel mic (-40 dB) si cu spectrul de frecventa situat in zona frecventelor medi tnalte (2,5 kHz + 18 kHz). Actiunea este foarte efi- cienta, deoarece acest domeniu de frecventa reprezinta zona in care apare si se manifesta zgomo- tul de fond atat de nedorit (ace! fagait extrem de neplacut din punct de vedere auditiv) ce apare, cel mai adesea, tn pauzele dintre pa- sajleinformiaonale sonore in fig. 1 este prezentata diagra- ma ce reprezinta spectrul zgomotu- lui de fond in banda de audio- freoventa, conform normativulul DIN 45.405. Montajul prezinta avantajul de a realiza modificatile utile in banda de audiofrecventa fara a introduce distorsiuni sesi- zabile auditiv; datorita calitatilor sale, el mai poarté denumirea de Circuit de fidelitate ideal (DLPF - Dinamic Level Pertect Fidelity), ‘Schema bloc este prezentata in fig. 2 prin urmatoarele componente: ® adaptorul de impedanta; @ bioc sumator; @ filtu rece-jos; @ etajul de iesire; @ filtru trece-sus; @ blocul redresor integrator; @ comu- tatorul electronic. Blocul adaptor de impedanta realizeaza adaptarea dintre impe- danta de iesire a montajului unde ‘este intercalat reducaitorul de zgo- mot (de obicei de ton) si impedanta de intrare a feducatorului de zgomot DLPF. Totodata acest bloc adaptor real- izeaza o impedanta de iesire cobo- rata care faciliteaza prelucrarile ulterioare ale semnalelor audio utile in celelalte blocuri functionale. Ing. Emil MARIAN Blocul sumator realizeazé un semnal electric care reprezinta suma semnaielor audio utile R si L Prezente pe cele doua canale informationale. In acelasi timp blocul sumator nu atecteaza cu nimic integritatea si separatia celor doua canale informationale, semnalele L si R fiind prelucrate ulterior de blocurile ce contin fil- trele trece-jos. Fiecare fitru trece- jos realizeaza corectia in banda de audiofreoventa, in functie de comanda primité de la comutatorul electronic. De la blocul sumator, semnalul suma L + R este aplicat unui filtru trece-sus care are rolul de a sesiza prezenta semnalelor audio de frecventa medie-inalta si amplitudinea lor. Dupa prelucrarea de catre filtrul trece-sus semnalul obtinut este ampiiicat si, ulterior, aplicat blocului redresor-integra tor. El are rolul de a furniza o siune continua de nivel variabil, in functie de amplitudinea semna- lelor audio utile L si R de frecventa medie-Inalté. La un anumit nivel al tensiunii continue furnizata de blo- cul redresor integrator, comutatoa- tele electronice sunt actionate sunt actionate. Acest lucru determina (Continuare tn pag. 20) DmpARE (Re t 1% FURY eras | ERE eae % ee jk MPD ‘TRECE-J0S reSIRE = Pm COMUTATOR ELECTRONIC een Te, Bloc FRU REDRESOR SUMATOR TRESS INTEGRATOR COMUTATOR: ‘ELECTRON I FILIRD regime TRELE 5 re i, 1eSiRE TEHNIUM nr. 7-9/1997def1g 10woBz op njnioyeonpes e eUyDe/e EuloUDS - £ “B14 TEHNIUM nr. 7-9/1997Eee deconectarea buclei de reactie ne- pentru a prelua in mod eficient REDUCATOR (Continvare din pag. 18) {in final, banda de trecere a fitrului trece-jos, lasdnd nemodificat sem- nalul audio original. Pentru un ni- vel mic al semnalelor de frecventa medie-inalta (sau in lipsa lor) comutatorul electronic de pe fieca- re canal informational este neac- fionat, iar fitrul trece-jos tsi ingus- teaza banda de trecere in acest interval. Actiunea fitrului trece-jos incepe de la 0 frecventa de circa 2 kHz, blocdnd in mod eficient banda de trecere unde se inca- dreaza zgomotul de fond atat de nedort Caracteristicle electrice sunt ur- matoarele: @ tensiunea de alimen- tare: Uy = +15 V; @ banda de frecventa de lucru: Af = 16 kHz + 20 kHz; @ atenuarea de zgomot: Ay = 12 dB/5 kHz; @ raportul semnal-zgomot: S/N > 70 dB; © impedanta de intrare: Z; = 400 kQ; @ Impedanta de = 1,5 kQ; @ tensiunea de intrare? U; = 250 mVaus; © Distorsiuni atmonice totale: THD © 0,1% distorsiuni de intermodulatie: TID $0,03%. / Schema electrica a reducatoru- lui de zgomot DLPF este prezen- tata in fig. 3 ‘Semnaiul de intrare a celor doua canale informationale L si R se aplicd la intrarile blocuriior adap- toare de impedanta prin intermedi- ul condensatoarelor C; si C,’, tn baza tranzistoarelor T; si'T)’ Ele sunt amplasate in cadrul mon- tajului ca etaje repetoare pe emi- tor. Acest tip de montaj are impe- danta de iesire mica in scopul pre- lucrarii ulterioare, eficiente, a semnalelor R si L care sd nu afec- teze banda de trecere a reduca- torului de zgomot. Semnalele R si L se preiau din emitorii tranzis- toarelor T; si T;' prin intermediul condensatoarelor C3 si C3’. Apoi semnalele L si R se aplica prin intermediul grupurilor R6C4 si Re'C4'filtrelor trece-jos, care contin tranzistoarele 12 si T2'. Grupul RCSR7 (similar cu grupul R8'CS'R7’) reprezinta o bu- cla de reactie negativa ce deter- mind selectivitatea in frecventa a filtrului trece-jos in zona frecven- folor inalte, cu incepere de la frec- venia de 2 kHz. Conectarea sau gativa este realizata de catre un ‘comutator electronic, prin introdu- cerea sau nu in stare de conduc- fe a diodei D1 (si evident D1’) In momentul intrarii in starea de conductie a diodei D1, bucla R8 CS5R7 este practic conectata la masa montajului, prin intermediul grupului C6R10. in acest mod se liniarizeaza in banda de audio- frecventa caracteristica de transfer a filtrulul trece-jos, aceasta lasand ‘8A treacd semnalul audio util ne- modificat spre iesirea montajulul Valorile grupului C6R10 au fost astfel calculate incat caracteristica de transfer in zona frecventelor medii inalte a fitrului trece-jos sa fie practic liniard. Rezistenta R12 a fost amplasata tn paralel cu di da D1 pentru liniarizarea functiel de transfer a comutatorulul elec- tronic in momentul in care dioda D1 este in stare de blocare (Ugigaa<0,6V). Comutatorul elec- tronic este format din grupul de componente R18C10R16D2R12. Constanta de timp a comutatorului electronic este determinata de grupul R18C10, aleasa in urma unor numeroase experimentari practice la valoarea 11=100ms. Dioda D2 a fost prevazuta in cadrul montajului in scopul unei separari nete a celor doua comu- tatoare electronice in cea ce priveste elementul de comanda (grupul D1R12). Semnalul de audiofrecventa prelucrat de catre blocu! filtru trece-jos se preia din colectorul tranzistorului R2 prin intermediul condensatorului C8 si este ulterior aplicat etajului de lesire, care contine tranzistorul T3. Etajul de iesire este tot de tip repetor pe emitor, avand rolul unui etaj tampon intre iesirea filtrul trece-jos si iesirea reducatorului de zgomot DLPF. Actionarea comutatoarelor elec- se face de cdtre un grup de blocurl electronice care includ blocul sumator, fltrul trece-jos si blocul redresor-integrator. Blocul sumator are rolul de a prelua o in- formatie ce reprezinta suma celor doua semnale L si R. El este compus din grupul R5 R5'C11R20. Constanta de timp a etajului sumator este furnizata de catre grupul C11R20, stabilita ‘in mod experimental la valoarea 12=0,02us. In acest mod blocul sumator este suficient de rapid toate variatille de nivel ale sem- nalului suma L si R. Concomitent, grupul R5R5'C11 reprezinta un filtru trece-jos care elimina din ‘start componentele de frecvanta ultrasonora din banda de trecere destinata comutatorului electronic, deoarece semnalele aleatoare de acest tip deranjeaza buna func- fionare a reducatorului de zgomot DLPF, Filtrul trece-sus include 3 etaje functionale, care contin tran- zistoarele T4, T5 si T6. Prima ce- lula a filtrului trece-sus care inclu- de tranzistorul T4 are rolul de a elimina din componenta spectrului de frecventa a semnalului suma L + Ra componentei de frecventa_ joasa (cu valoarea mai mica de 1,5 KHz). Concomitent, tranzistorul T4 compenseaza atenuarea sem- nalului suma L + R corectat, ate- nuare care este introdusa de ele- mentele pasive RC. A doua celula a filtrului trece-sus, ce include tranzistorul T5, reprezinta un filtru dublu -T, care are frecventa cen- tral de cca.6,2KHz, cu atenuare uniforma in zona de lucru. in acest mod, este aproximata foarte bine alura spectrului informational pe care o prezinta caracteristica de zgomot (vezi fig. 1), permitandu- se in acest mod separarea din banda utila de audiofrecventa chiar a spectrului de frecventa propriu zgomotului. Ultima celula.a filtrului trece-sus reprezinta un lim- itator in frecventa pentru frecven- tele ultrasonore. Semnalul prelu- crat de filtrul trece-sus este aplicat ulterior, prin intermediul rezistoru- lui R36, blocului redresor-integra- tor. El contine grupul C24C25D3 4026, care reprezinta un redre- sor cu dublare de tensiune, urmat de condensatorul C26 care rea- lizeaza efectul de integrare. De la bornele acestuia este preluata ten- siunea continua de nivel variabil ce urmeaza a comanda starea comu- tatoarelor electronice. Reducatorul de zgomot DLPF poate fi deconec- tat cu ajutorul comutatorului K1 {actionat pe pozitia 1-2). In acest az caracteristica de transfer a re- ducatorului de zgomot este in per- I numarut vitor DLPF Realizare si reglaje TEHNIUM nr. 79/1997UN MONTAJ ELE sntru ca un montaj sa func- joneze multumitor, sa fie jabil si sd aiba un’ aspect satistacator, nu e suficient sa se dispuna de o schema renumita ca buna, de piese foarte scumpe - special selectionate sau de utilaje foatte complicate. Construirea optima a oricarui montaj se obtine numai pe baza experientel acumu- late prin munca practica si o buna baza teoretica. De aceea, cele mai mari deziluzii le au incepatori care se hazardeaza sa constru- iasca montaje foarte complicate, scumpe, greu de reglat in condi amatoricesti, rezultatul indeobste obtinut find deceptia: objinerea une! machete din piese asamblate alandala, care nu functioneaza si ‘in care s-au investit bani si munca dovedita, pana la urma, inutila. Cum se incepe atunci? Atat incepatorii cat si avansatii nu pot asi P 12 E torial ALL EL.— 3 iS | z Bo (ess i fae s | iO 3 lest cfyees en 2 as Bz pees = (32s s5 oe ss. ie as lucra cu placere decat la montaje care fi intereseaza. Una e sa lucrezi, conform unui pian tehno- logic de fabricatie intr-o intre- prindere, 0 portiune dintr-un mon- {aj foarte complicat, iucru in serie, la care se ,formeaza mana”. Cu totul altceva este sa lucrezi un uni- cat - in regim de amator, sa te descutcl in noutatea si complicatia poate de neinteles pentru moment @.unei scheme, fn lipsa unor uta je si'a unor aparate de masura si reglaj. E adevarat ca cea oe in urma ‘cu ani de zile parea foarte compli- ‘cat pentru industrie, cu atat mai mult pentru amatorii de atunci, acum reprezinta un stadiu total depasit si un amator avizat, cu poate obtine rezuitate bune acum, decat obtinea industria de acum cateva zeci de ani, Ce anume? Aparate I 1 t 1 ao oe ; —z=«78 = pS S Ee Be. ga fy ss Sagi ise sz fa os Se ig GS* ea ff 2s oa “a ohasaet 1) BEBE ||| | Bjge3 | iS 2 ||| | eee BSE = Bees | Pegs |} ||| PYEBS RasBe 5 | | fmezs2 3 | | Biegs 5 | a2 Es = || [| pyges 3S 3 | MERE Z2E 2 | PRRSS sll |i. gee eaet |S wyses 2f22 (si Gi-s« Ray 24 CUM SA REUSESTI ONIC g George D. OPRESCU poate cu schema mai complicata, dar net mai compacte, cu consum infim de energie fata de aparatura veche. In plus, cu randament net mai bun. E clar ca majoritatea amatorilor pot reusi: e un indemn spre‘sue- ces cel putin pentru incepatori, un stimulent vital pentru reusita de azi sau de mai tarziu, bazata pe munca si pe experienta mereu ‘imbogatité din experimentare.. Prima actiune care trebuie facuta de un amator @ 7 !Atuirea,unui caiet ‘cu scheme electron. Acestea vor fi desenate cu mana proprie, dupa articolele publicate in diverse reviste, dupa prospecte sau dupa cele oferite de alti amatori ca fiind reusite. Caietul va fi preferabil cu liniatura in patratele, pentru mate- matica. ‘Schemele se vor desena cu cer- neala sau tus, cu stiloul sau cu =k | iN CUTIA POSTALA. [NU PREZINTA INTERES PENTRU Wi aoa aes - 5 s ci fd é 2 5 g ui c Hi a CONANDA DUMNEAVOASTRA VA Fl ONORATA CU PROMPTITUDINE. JGAM SA OFERITI TALONUL ALTOR PERSOANE. DUMNEAVOASTRA, VA RU! DACA TITLURILE DIN TALON y 8 Bae 33 8 pas 3Ser. Be ooge gest Sow Hees ae a see Bos £2e5 ee a ee) ea 2eco = exes ec 8 & e235 See & oe ae) = cs er Para e i Fs : : Q eS i 3 A = i A 2 = § gz cE; 3S = a . 5 8 2 = z 5 = 8 S 5 | EB z 2 S FA a (3 2 = a s = s E z TEHNIUM nr. 7-9/1997Ay Rea pixuri cu pasta, preferabil culoare neagra. Creioanele cu fetru pierd culorile in timp si nu permit 0 nota- re prea fina, creioanele de grafit se sterg, hartia se murdareste. Desenul se executa cu mana libera, fara linii de plastic, sabloa- ne sau compas. Numai asa se poate memora caracteristica unor Scheme si se poate obtine fermi- tate in trasarea de desene tehni- ce. Caietul va fi impartit in sectoa- fe, unul pentru radioreceptie, altul pentru televiziune; alte sectoare privind probleme de alimentare, audiofrecventa, automatizari etc. ‘Schemele mai complicate se vor detalia pe mai multe pagini, pe larg. In nicl un caz nu se va folosi metoda ,barbara” de a se taia arti- cole intregi sau numai scheme, pentru a filipite tnt-un caiet. Pare simplu si ingevss, dar nu se invata nimic, doar se adauga la ignoranta noi seme de intrebare. poi, incetul cu incetul, neas- teptandu-se ca tot caietul sa se umple cu scheme, se vor incepe experimente si constructil, Ce fel de constructii? in primul rand cele de care amatorul are nevole ca sé-si faca viata mai fru- moasa. De exemplu, amatorul doreste sa construiasca un recep- tor simplu, portabil. Va incepe prin a compara diverse scheme, evi- tand daca nu are inca experienta necesara, pe cele mult prea com- plicate, pe care nu le intelege cum functioneaza, pe cele care cer componente foarte scumpe, de negasit, publicate de snobi care vor sa epateze prin complicatii inutile din care tehnica nu are nimic de cAstigat. Apoi, fixat supra unei scheme care poate asigura cerinta proprie, de exem- plu, de ascultare a posturilor locale, incepe colectarea pieselor. Unele le posed... n sertar, altele pot fi usor confectionate, cateva trebuie procurate din comert, altele le poate obtine de la prieteni amatori, prin schimburi © metoda sigura de reusita, care pare foarte simpla dar asig- ura un rapid succes. Plasarea, {ntr-o cutiuta de carton, a scheme recopiate din caietul de scheme pe 0 bucata de hartie Impreuna cu piesele existente, procurand piesele lipsa pe care le pune ince- tul cu tncetul in cutiuta zmagazie” a proiectului In momentul in care totul e gata strans, se poate trece la mont Se fac cateva schite in creion asupra posibiltatilor de asamblare si de ,design” a aparatului, se compara si se alege solutia"cea mai atragatoare. In acest fel apare satistactia cea mai mare - a lucru- lui bine facut de la inceput. Apoi, simuland rautatea unui dusman imaginar, trebuie exami- nate total degajat defectele de con- ceptie, greselile aparente sau ascunse. Ca un .avocat al diavolu- lu!" amatorul trebuie sa-si critice propria realizare, cu scopul op mizarii ei. Apoi, dupa ce s-a gandit matur si a facut remedierile, s& treaca neintarziat de la conceptie la realizare. Cu siguranta va fio reusita! Va fi un radioreceptor poate simplu, dar ingrijit realizat, Curat, care poate fi oricand aratat cu satisfactia lucrului bun, reusit, cate ti-e drag, Pot urma apoi instru: mente de masura, ampificatoare, un receptor mai complica. Electronica reprezinta o lucrare de finete si o ocupatie demna - pentru oameni foarte int. pe care i perfectioneaza si mai mult pe zi ce trece. . ne = zy SOSESE SEESEa pes 5 2 fe 2 SIE SIE a Ec SES 23 q SE LIE Se 5 212 A[3 SIE Sle Sle S| 2 Sele Se = Ge 5 Sle ci elms Sle sla EIS Elm SIE 2 Ss AIS 5 RE 3 2[> = S|EC)8 IS o|E a= s/s oSI8 Sle SI 2 g BIE o| Si2 B SIE ZZ dle S| 218 = IF Ze > 2 2/ =| Sal’ GE Ses] 2] 3)’ 22 SSP eS S| 4 s|.=| 38) 2 5) a] 2b Boi ab =| Z 2 <|°9| 4g] § 2 S| 5o8S|25 2 & Seas S| | ge eal 8] 2 e a Z 2) 2 2 gl Ze S42 at a 8 4 se Ba AEP aegl Sl a S eI a Si alg 5] 2] ce Sea] 26 z 3 ga] os | §| se sles} 2 ’ a AL el a8 g| S| ge Ze | 3S g a S|. § 8 a al siz Sle | &) 35 3 a. 2} 3 | a] 22 SiR ZF] 3 a) 5) gl se gl” 28 5 gl a] &| Se & Bo é S| | SE =| 2 3 g q z Za gee og see gaa ease gaa 3 ss} 68) hlUBT UM BC] CS 8] 8} S$! $s! 3 3] 33 } 3} s] 3] 8} 5] 5} S| 8] og} S} s} 5) 8} S|] 5] 8] 8] S12 al & Sea ee ea a a Pe et RR ee 5 a le TEHNIUM nr. 7-9/1997AVETI UN MINUT LIBER? SCRIETI-NE. DORIM SA VA CUNOASTEM OPINIILE. CHESTIONAR ‘ ' ' Neintrerupt, inca de la pri- mul sau numar aparut in de- cembrie 1970, TEHNIUM - re- vista constructilor pentru ama- tor s-a intemeiat pe dialogul cu cititorii, cu precadere pe scrisorile gi telefoanele dum- neavoastra. De aceasta data, prin ches- tionarul de mai jos, asteptam s& primim, intr-o forma siste- matizata, raspunsuri la cateva dintre ,clasicele” intrabairi pe care sile pun cel ce alcatulesc revista voastra preferata. ‘Asadar, ce credeti despre revista TEHNIUM? Ce astep- tati de la TEHNIUM? Aveti propuneri de articole gi ru- brici? Doriti sa colaborati la re- vista? Cum va putem fi de folos? Stimate cititor, revista TEH- NIUM va solicit s&-1 comuni- cati g&nduri, opinil, sugestil. Va rugdm, completati integral chestionarul alaturat, inclusiv datele personale. Trimiteti-| de urgenta pe adresa noastra: Piata -Presel libere nr. 1, C&suta postal’ 68, Bucuresti - 33. Vé multumim! Toate chestionarele integral completate si expediate pana la 30 noiembrie (data postei) vor participa la o mare tombola cu premil-surpriza. Mult succes! nee Eupanmenmmmmmnmmel |. De cnd citi Tehnium? ...... svee(tuni/ani 9. Eu citese revista Tehnium pentru: ama informa ainvata ama distra a-mi petrece timpul liber alte motive 3. Cum apreciati nivelul revistel Tehnium? prea coborat 9. exact aga cum trebuie prea inalt 4, Va rugam, referindu-va la toate numerele cite, acordati revistei Tehnium o nota - de la 1 (cea mai mica) la 10 (cea mai mare) - per a. aspect grafic: ..... tee . gradul de noutate al subiectelor: . Cantitatea de informati 4. utitatea schemelor... e. posibilitatea realizarii practice a solutilor si reco mandarilor prezentate de revista: . toca 5. V4 rugim, alegeti rubricile preferate / pe care le urmairiti cu regularitat coin egae 6. Ce afi dori sa cititi in revista Tehnium? Ce pro- puneri privind confinutul (rubricl, teme, subiecte) ne puteti face? TEHNIUM nr. 7-9/ 1997 (Daca acest spatiu este insutic notati propunerle dv. separat) 7. Cum apreciati c& esto pretul revistel Tehnium, tn raport cu aspectul grafic si cantitatea de informatii? ‘a. prea mic b. potivit c. prea mare 8. Cum obtineti revista Tehnium? a. abonament la domiciliu b. abonament la serviciu c. dela chios d. de la un prieten, coleg, vecin 9. Cat de des cititi revista Tehnium? ain fiecare luna d. la doua-trei luni cc. mai rar 10. Cfte persoane au mal ot acest exemplar din revista? a. Revista aceasta a mal fost citita de .....persoane b, Aceasta revista nu a fost citita Inca de nimeni, dar va mai fi iit de nn nnnnsnrmesnrs POFSOBNE 411. Obignult s& cumpéirati alte publicali cu profil similar? a. nu b. da, cumpar si alte publicatii de profil, Acestea ‘sunt urmatoarel