©CSM 3 INM avant G1 Elemente de rationament analitic 27 de intrebari febr.-mai 2017 Pagina | din 27G1 partea I Fiecare dintre universitatile 8, T 5i U ofer8 programe de doctorat intr-una sau mai multe dintre urmatoarele cinci discipline: Fizic&, Geologie, Litere, Matematica sau Psihologie. Pentru fiecare disciplind, exist un doctorat dedicat ei in cel putin una dintre cele trei universititi. Nu existé mai multe programe de doctorat dedicate aceleiasi discipline in cadrul unei singure universitayi. Repartizarea programelor de doctorat trebuie s8 respecte urmatoarele conditii: Exact doua universit3ti au céte un program de doctorat in Matematica. U are un program de doctorat in Geologie, dar nu are un program de doctorat in Psihologie, Tare exact un program de doctorat. Nicio universitate nu are att un program de doctorat in Fizied, eat si unul in Litere. Orive universitate care are un program de doctorat in Psibologie are si un program de doctorat in Matematici. Orice universitate care are un program de doctorat in Geologie are si un program de doctorat in Fizied, 1. Care dintre urmtitoarele ar putea o fi 0 list completa si coreetii a programelor de doctorat oferite de fiecare universitate in cele cinci discipline? (A)S: Matematica, Psihologie; Geologie, Matemat.ca. (B) S: Fizicd, Litere, Matematica, Psihologie; T; Matematica; U; Geologie, Psihologi (C) 8: Fizic’, Geologie, Matematicd; T: Psihologie; U: Fizie&, Geologie, Matematica. (D)S: Matematica, Psihologie: T: Litere; U: Fizica, Geologie, Matematica. (E) 8: Matematica, Psihologie; T: Litere, Matem izica, Geologie. 2. Daca exact dowd universitZ{i au ete un program de doctorat in Litere, atunci care dintre urmétoarele enunuri ar putea fi adevarat? (A)T nuare un program de doctorat in Litere.. (B) U nu are un program de doctoral in Matematica. (C) U are exact doua programe de doctorat. (D)S are exact trei programe de doctorat, (E) § are exact patru programe de dactorat. 3. Dac programul de doctorat al universitatii T este dedicat aceleiasi discipline ca si unul dintre programele de doctorat oferite de universitatea U, atunci care dintre urmatoarele enunfuri trebuie s& fie adevarar’? (A)S are un program de doctorat in Fizica. (B) T are un program de doctorat in Geologie. (C) T are un program de doctorat in Litere (D)T are un program de doctorat in Matematica. (E) U are un program de doctorat in Matematica. Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Parkes: 128 min febr.-mai 2017 Pagina 2 din 27G1 partea I A, Care dintre urmatoarele enunturi NU poate si fie adevérat? {A)Nici S si nici T nu au un program de doctorat in Geologie, (B) Nici $ si nici T nu au un program de doctorat in Fizica, 8 si nici U nu au un program de doctorat in Litere. ici T si nici U nu au un program de doctorat in Matematica, T sinici U nu au un program de doctorat in Psihologie 5. Care dintre urmatoarele enunpuri ar putea fi adevairat? (A) Att §, cat 5i T au un program de doctorat in Matematica. (B) Atat §, eat si T au un program de doctorat in Fizica. (C) Atat §, cat si T au un program de doctorat in Psihologie. (D) Atat T, eat si U au un program de doctorat in Litere. (E) Atat T, ed gi U au un program de doctorat in Matematica. 6. Daca § are exact trei programe de doctorat, atunci care dintre urmatoarele enunfuri NU poate fi adevarat? (A)S are un program de doctorat in Geologie. (B) S are un program de doctorat in Fizica. (C) Tru are un program de doctorat in Litere, (D) Tare un program de doctorat in Mater: (E) U are un program de doctorat in Matematica, Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea 1; 120 min febr.-tnai 2017 Pagina 3 gin 7Gl partea I Patru perechi cisitorite de dansatori ~ Florin si Gabriela, Ioana si Laurentiu, Maria si Nicolae, Radu si Sabina — urmeaza si danseze un dans in cere. Fiecare dansator este plasat intr-unul dintre cele opt locuri pe cere, Fiecare loc este numerotat de la 1 Ia 8, cu loouri numerotate succesiv gi cu locul 1 Kingti locul 8. Aranjarea dansatorilor pe cele opt locuri rebuie si indeplineased urmatoarele condi Nici 0 petsoand nu sti linga soful sau sofia sa. Sabina ocup’ locul I si Radu locul 4, Nici Nicolae, nici Maria nu stau langa Radu. Nici Joana, nici Laurentiu nu stau Langa Gabriela. 7. Care varianté dintre urmatoarele ar putea fi lista dansatorilor care ocupa, in mod corespunzator, Jocurile de la $ la 8? (A) Florin, Maria, Gabriela, Nicolae. (B) Florin, Gabriela, Nicolae, Laurentiu, (C) Maria, Gabriela, Nicolae, loana. (D) Gabriels, Laurengiu, Maria, [oana, (E) Laurengiu, Maria, Florin, Ioana, 8 Daca Florin ocupi locul 2 51 Maria sta King Sabina, ling care dintre dansatorii_urmitori trebuie si stea Gabriela? (A) Florin, «B) Maria. (C) Laurentiu, (D) Radu, {E) Nicolae. 9, Dac nici Gabriela, nici Laurentiu mu stau Langa Radu, care dintre urmatoarele enunquri trebuie s& fie adevairat? (A) Florin sta langa Radu, (B) Maria std langa Sabina, (C) Florin ocupa locul 3, (D) Maria ocupa locul 6. (B) Maria acupa locul 7. 10. Daca Laurentiu ocupa locul 2, care dintre urmitoarele enunjuri trebuie sa fie adevarat? (A) Nicolae sti ing Gabriela. (B) loaina sta Langa Sabina. (©) Florin sta Langa Laurentiu, (D) Gabriela ocupa locul 5, (E) Maria ocup’ locul 6. Concurs admitere in magistratura ‘Tirap slocat pesare Purves E330 min febr.-mai 2017 Pagina 4 din 27G1 partea I 11, Dac Florin ocupa locul 3 si Gabriela ocupa locul 5, care dintre urmiitoarele este o list completa gi corecta a dansatorilor dintre care oricare ar putea sf ocupe unul dintre locurile de lang Maria? (A) Florin, Gabriela, Ioana. (B) Laurentiu, Sabina, loana. {C) Laurentiu, Gabriela, Joana (D)Florin, Laurenjiu, Gabriela, foana, (E) Laurenjiu, Sabina, Gabriela, Ioana, Concurs admitere in magistratura febr.-mai 2017 Pagina 5 din27GI partea I Sapte profesori urmeaza sa susjind céte o prezentare la o conferinfé interdisciplinara. Doi sunt de la Filosofie, unul este de la Litere, doi sunt de la Matematica gi doi sunt de la Psihologie. Programarea celor gapte prezentiri trebuie si respecte urmatoarele condifii: Profesorii de la Psihologie vor jine prezentarile unul dupa celdlalt, Niciun profesor de la Filosofie nu va fine prezentarea imediat inainte sau imediat dupa un profesor de la Psihologie, intre prezentiile profesorilor de la Filosofie trebuie s& fie programata cel putin o prezentare a unui profesor de la alta facultate, Cel pujin un profesor de la Matematied va fine prezentarea primul sau ultimul. Profesorul de la Litere va tine prezentarea céindva dupa ambii profesori de la Psihologie. 12, Care dintre urmitoarele este o programare acceptabilii a prezentirilor, in ordine eronologica? (A) Filosofie, Litere, Filosofie, Matematica, Psihologie, Psihologie, Matematica. (B) Filosofie, Matematica, Psihologie, Psihologie, Litere, Filosofie, Matematic’. (C) Matematica, Psiholagie, Psihologie, Filosofie, Matematica, Litere, Filosofie. (D) Matematica, Psihologie, Psihologie, Litere, Filosofie, Filosofie, Matematica. {E) Psihologie, Psihologie, Matematica, Filosofie, Matematica, Litere, Filosofie. 13, Daca un profesor de la Psihologie va fine prima prezentare, care dintre urmatoarele enunjuri poate fi adevarat? (A) Un profesor de la Filosofie va {ine a treia prezentare. (B) Un profesor de la Filosofie va fine a saptea prezentare. (C) Un profesor de la Matematied va fine a patra prezentare, (D) Un profesor de la Matematica va fine a cincea prezentare. (E) Un profesor de la Psihologie va jine a treia prezentare, 14, Daca profesorul de la Litere va fine a gasea prezentare, care dintre urmitoarele enunjuri trebuie si fie adevarat? (A) Un profesor de la Filosofie va {ine a cincea prezentare. (B) Un profesor de la Filosofie va {ine a saptea prezentare. (C) Un profesor de la Matematied va fine a doua prezentare. (D) Un profesor de la Matematica va tine a patra prezentare, {E) Un profesor de la Psihologie va fine a cineea prezentare. 15, Care dintre urmatoarele enunjuri NU poate sii fie adevarat? (A) Un profeser de la Filosofie va fine prima prezentare. (B) Un profesor de la Litere va tine a cincea prezentare, (C) Cei doi profesor de la Matematicd vor fine prima gi a patra prezentare. (D) Cei doi profesori de la Matematica vor fine prima gia saptea prezentare. (E) Cei doi profesori de la Psihologie vor tine prima si a doua prezentare. Fares 220 main. Concurs admitere in magistratura Tiny , febr.-mai 2017 Paginaé din 27G1 partea I 16. Care dintre urmitoarele enunfuri trebuie si fie fals? (A) Un profesor de la Filosofie va {ine a saptea prezentare. (B) Profesorul de la Litere va tine a patra prezentare. (C)Profesorul de la Litere va tine a gaptea prezentare, (D) Un profesor de la Matematica va fine a saptea prezentare. (E) Un profesor de la Psihologie va fine a patra prezentare, Partea 0 min Concurs admitere in magistratura febr.-mai 2017 Pagina 7 din 27G1 partea I Cinci pugilisti romani — G, H, J, L si M — urmeaza s& se dueleze cu cinci pugilisti bulgari — P, R, S, T $i W —in cadrul unei gale de box care se va desftigura pe parcursul a trei zile: vineri, simbata si duminiea, Fiecare pugilist roman va juca exact un singur meci, intr-o singurd zi, cu exact un pugilist din tabira bulgaria. Vineri se va juca o partida, iar smbata i duminic3 cate dow’ partide. Programarea celor cinci partide trebuie sd respecte urmatoarele conditii: P si T mu joaca in aceeasi zi. H va juca cu T. Fie J, fie M va juca vineri. W joacd simbita sau dumi 22. Care dintre urmétoarele reprezintli o programare acceptabilA a celor cinci partide? (A) Vineri: H-T; Sambata: G-W, J-P; Duminicd: M-S, L-R. (B) Vineri (C) Vineri: (D) Viner (E) Vineri: M-W; Sambata: J-P, G-S; Duminied; H-T, L-R. JER; Sambatii: H-T, L-W; Duminica: M-P, G-S. 23. Care dintre urmBtoarele enunjuri NU poate fi adevarat? (A) H joaca duminica, (B) M joaca duminica, (C)P joaca vineri. (D)H joaca simbatd si J joaca cu P. (E) M joacd duminica si J joacd cu W. 24, Care dintre urmétoarele enunturi trebuie sii fie adevtirat? (A) G nu joac’ simbats. (B) H nu joaca vineri. (C) L nw joaca sambata, (D) M nu joact duminiea, (©) W nu joaca simbata, 25, Daca P joacd simbata si M joaca cu W, care dintre urmatoarele enunturi poate fi adevarat? (A) H joacd vineri. (B) H joaea smbata. (C) J joacd sambata. (D)M joaca vineri. {E) M joacd simbata, 201 Concurs admitere in magistratura Timp aloent pentru Parte , febr.-mai 2017 Pagina 10 din 27Gl partea I 26. Dac M $i P joaca duminica, care dintre urm&toarele enunuri trebuie sf fie adevarat? (A)H joaca simbati. (B)J joacd sambata. (C) L joaca duminica. (D)R joacé duminica, (E) W joaca simbara, 27. Dac L joact cu P si J joact cu W in aceeagi zi, cite programari ale celor cinci partide sunt posibile? (A) Una. (B) Dowd, (C) Trei. (D) Patru. (E) Cine, Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Partea t: 120 mi febr-mai 2017 Pagina 11 in 2Gl partea I Intelegerea unui text scris 35 de intrebari Concurs admitere in magistratura febr.-mai 2017 ‘Tip aloeat pentru PG1 partea I Ciberhondria este 0 boald a generatiei cu acces la internet. Peste 160 de milioane de persoane cauti informagii medicale in spagiul virtual, ins numai o mic& parte dintre acestea ajung s& consulte in realitare un medic. Pe lang faptul cA se alarmeazA inutil, ciberhondrii igi pierd treptat increderea in medici si preferii si se lase tratati exclusiv de Dr. Google. Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive Poll, dintre cele 160 de milioane de persoane care cauti infomatii medicale pe internet, 81% sunt ciberhondri, altfel spus persoane care navigheaza pe internet de cel putin gase ori pe lund in cautare de informagii medicale, pe baza cBrora ajung s8 isi pund singure un diagnosti Primul studiu referitor la ciberhondrie a fost realizat de Microsoft, fiind condus de cercetitorii Ryen White si Bric Horvitz, Acestia au definit ciberhondria drept “o preacupare intensa si nefondata cu privire la diferite simptome, pe baza cutirilor de pe internet”. Ciberhondrii sunt acele persoane care cred c& pot trata orice boala cu ajutorul internetului. In functie de simptomele pe care le prezinta, cauta informati spatiul virtual gi isi pun singuri diagnosticul, Studiul araté c& cei care isi stabilesc cele mai grave diagnostice sunt, de obicei, persoane care trateaz computerul ca pe un expert, uitind ci motoarele de cdutare nu fae diferentieri si dupa alte criterii, de exemplu dupa frecventa simptomelor, “Oamenii au tendinfa de a se uita doar pe primele cateva rezultate ale ciutirilor lor. Daca printre acestea gisesc, de pilda, referiri la tumori cerebrale, acesta va fi punctul de la care pleac& pentru investigatit suplimentare”, a declarat Bric Horvitz, ‘© alt categorie de ciberhondri este reprezentati de persoanele care incearci si afle mai multe informatii despre boala diagnosticat deja de medic, Acesti pecienti se tem e4 boala lor este mult mai serioas@ gi medicul nu le-a spus toful, deoarece sunt in stare foarte grava. Situajia se complica atunci cAnd un pacient reclama medieul gi aduce de pe un site mai multe referinte privind, de exemplu, efectele adverse ale unor medicamente recomandate, fri s tind seama de cat sunt de reduse acele efecte din ‘punct de vedere statistic. De asemenea, exist’ si pacienti care solicité medicamente care se aflé in perioada de testare clinica, in condifile in care produsul nu este disponibil nicaieri in lume. “MA confrunt zilnie cu persoane care sunt convinse c& sufera de anumite boli doar pentru e& au citit pe internet cdteva articole. Eu le spun mereu pacientilor mei cA informatiile pe care le gAsese pe internet sunt rupte din context. Existé un diagnasti diferenjiat. [i sfituiesc s& citease’, s& fie informa(i, dar ulterior si consulie gi un medic specialist’ expliea psihologul Monica Mircea. Un pacient educat este un pacient bun. Cu toate cd site-urile cu profil medical sunt un extraordinar instrument educational si o surs de informatii, ele oferd, totadata, posibilitaten ca pacientii s& se diagnosticheze singuri, fr a apela la ingrijirile adecvate ale unui medic. Astfel existé riscul ca oameni A fgi fac si mai mult rau, precum si de a-si provoca o grava tulburare mental. De multe ori medici sunt blocati in momentul in care pacientii ti bombardeaza cu o sumedenie de informatii citite pe internet, iar acest fapt poate, in mulie cazuri, sf scurteze timpul petrecut in compania medicului pentru evaluarea specified a starli de sanatate. p aboeat pentra Parten 1: 120 m Coneurs admitere in magistratura Paina 13 din 27 febr.-mai 2017G1 partea I 28. Conform textului, studiul realizat de Microsoft defineste ciberhondria drept: (A) arija fayit de evolujia medicala a propriei persoane. (B) utilizarea internetului pentru diagnosticarea pacientilor cu simptome speciale. (C) totalitatea afectiunilor fizice si mentale generate de folosirea excesiva a intemnetului. (D) interesul excesiv fay de anumite simplome generat de lectura pe internet. (E) stare patologicd caracterizatl prin teama exagerata si obsesiva de imbolndvire. 29, Conform textului, cate categori (A) Una. (B) Doua. (€) Trei () Patru. (E) Cinei. fe ciberhondri au fost identificate pana in prezent? 30. Pe baza textului, se poate deduce cA cea mai mare problema privind autodiagnosticarea eu ajutorul internetului este faptul 3: (A) bolile nu sunt tratate corespunzitor. {B) oamenii nu mai ajung si consulte un medic adevarat. (C) medicina devine din ce in ce mai mult apanajul oamenilor simpli, nu al expertilor. (D) tot mai multi doctori sunt reclamati in procese pentru tratamente ineficiente. {E) camenii sunt prost informati gi diagnosticele diferenfiate sun: incorecte. 31, Pornind de la text, autodiagnosticarea pe baza cdutdrilor pe internet nu este corecta pentru ca: (A) obsesia ci o persoanii este bolnavé face imposibilé filtrarea rajionala a potentialelor tratamente presctise. (B)simptomele nu sunt intotdeauna identificate corect de catre oamenii preocupati exagerat de imbolnavire. (C) doar expertii pot interpreta informatii legate de 0 boala sau ata din punct de vedere al tratamentului. (D)bolile descrise pe intemet sunt de cele mai multe ori inadecvat prezentate din punct de vedere stiimpitic {E) informatiile privitoare la simptome nu iau in caleul alte informafii contextuale de care depinde interpretarea corecti a celor dintai. 32. Autorul il citeaza pe cereetitorul Eric Horvitz in paragraful al doilea eu scopul de a: (A) infirma o idee anterioar& conform ciireia ciberhondria este foarte des intélnita. (B) sustine opiniile expertilor ci medicina trebuie si se invefe intr-o scoala cu traditie, (C) sublinia motivele lipsei de acuratefe a diagnosticelor pe care si le pun ciberhondri. (D) seminal incidenfa tot mai crescutd a tumorilor cerebrale. (E) confirma natura eronata a investigatillor suplimentare, Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Parte febr.-mai 2017 Pagina 14 din 27Gl partea I 33. Toate cele de mai jos sunt menfionate fn text ca efecte nedorite ale ciberhondriei, CU EXCEPTIA uneia. Care? (A) Sanatatea ciberhondrilor este pus4 in pericol, pentru ci majoritatea website-urilor consultate de acestia nu contin informagii avizate medical, (B) Ciberhondrii considera suficientd informatia de pe internet si nu se mai duc la un consult medical. (C) Ciberhondrii pot ajunge s5 sufere de afectiuni mentale si psihologice severe. (D) Chiar dacd. ciberhondrii consulta un medic, intdlnirea acescora poate fi deturnatd sau chiar scurtaté de discutarea unor aspecte irelevante culese de pe internet. E) Relatia medic-pacient este deterioraté de lipsa de incredere generat de lecturile aleatorii privind simptomele sau tratamentele. 34. Care este rolul primului paragraf al textului? (A) Justificd alegerea temei articolului prin cifre si procente referitoare la oamenii care suferd de aceasta problema. (B) Stabileste subicetul articolului, perspectiva din care va fi dezbatut si punctele de vedere opuse. (C) Enunga un punct de vedere ce urmeazi a fi argumentat gi demonstrat in restul articotului, (D) Introduce un caz aparte gi face o generalizare mentiondind num&rul mare de oameni care se afl in aceeasi situafie (E) Propune o teorie altermativi la o problema dezbétuti de vreme indelungata. jocat pentru Partea 1: 120 min Concurs admitere in magistratura ‘Timp a febr.-mai 2017 Pagina 15G1 partea I Cea de-a 65 a edifice a Festivalului de la Cannes se apropie cu pasi repezi gi putem constata c&, la fel ca in mulji alji ani, multe dintre filmele prezentate poarta titlul unor opere literare, Si fie acestea simple adaptari cinematografice ale acelor romane sau si fie opere de sine statétoare care ofera perspective noi, pe care cArjile le-au omis? Adaptarea cinematograficd si, chiar mai mult, relatia dine cinematografie si literaturd, ramin subiecte sensibile. Bineinteles cA cele dou domenii se dispre{uiesc reciproc gi c& intre ele existé o mare rivalitate. De partea literaturii, se remarca indiferenjd si disprey fay de filme si de presupusa pasivitate a spectatorilor, dar si o teama acerb& de acest mediu de comunicare atét de captivant. De partea cinematografici, exist necesitatea de a-gi pstra o anumitl independent’ care a dus de multe ori Ja ostracizarea oricarei influenje exterioare. Chiar dae aceste reticente par (si chiar sunt) niste reminiscente ale trecutului, ele pot fn continuare si trezease prejudecti: de fapt, cristalizeaz, orice s-ar spune, niste probleme nerezolvate, in legitura cu anumite aspecte strategice, mai ales cele legate de frontierele, in timp ferme si neclare, intre ceea ce se vede (sau se aude} si aceasta ,impartisine il careia filozoful Jacques Ranciere fi atribuie o miza estetica gi politica. Problema povestiri sale, a strategiilor gi a tentaculelor sale — nu este mai putin decisiva. Prin urmare, textul este un material sensibil de lucrat pentru cineasti, fesut tent cu material vizual $i sonor. fn acelasi timp, mulji dintre scriitorii contemporani nu se ferese sf recunoascd eat de mult i-a ajutat cinematografia sa isi modeleze imaginarul si alegerea formzi romanelor. Dincolo de problema clara a adaptarilor (care cdstiga prin faptul ca este mereu luati in caleul, dar climinand falsele probleme pe care le generea7A), se poate naste o dezbatere intr-un univers fertil, in care cuvintele pot vedea si auzi, in care perceptiile pot fi citite sau zise. Este un teritoriu ca o delti, o zon cu intreruperi si schimbari, intrucdt, aga cum a zis Jean-Luc Godard, literatura si cinematografia sunt ca ,doud trenuri care se intélnese far incetare. Cinematografia incepe cu timpul regasit gi se termina cu timpul pierdut, Cat despre literatura, aceasta incepe cu timpul pierdut gi se termina cu cel regasit. Cele dow se intélnese fra oprire. ~a formelor Concurs admitere in magistratura “Timp alocat petra Parte 1 120-min febr-mai 2017 Pagina 16 din 27G1 partea I 35. Care enunj dintre cele de mai jos exprimé cel mai corect ideca principalii a textului? (A)Exist o legiturd foarte strains’ intre cinematografie gi Heraturé, aceasté legaturk fiind beneficd ambelor domenii, in ciuda unei rivalitthi constante, (B) Legatura dintre cinematografie si literatura este controversatd intrucét cinematografia nu face altceva deci si adapteze opere literare dupa bunul plac, (C) Cinematografia este arta de a adapta opere literare la cerinfele sale, adici de a gsi modalit3ti de a adiuga imagine gi sunet unuf text literar, (D) Literatura moderna nu poate exista fara cinematografie deoarece este profund inspiratd din aceasta. (E) Festivalul de la Cannes scoate in fiecare an in eviden{i importanja cinematografiei pentru intelegerea operelor literare contemporane, 36, Potrivit paragrafului 2, care este atitudinea cinematografiei fayfi de literatura’? (A) Cinematografia manifest un dispre} nejustificat fay’ de literatur’ (B) Preocuparea cinematografiei este de a se distinge clar de alte forme de arta, cum ar fi literatura. (C) Literatura este sursa fara de care cinematografia nu ar putea exista, (D) Cinematografia igi propune s& respecte cu strictele canoanele unei arte precum literatura. (E) Literatura este cea care ofera cinematografiei firul epic cu care construieste filmele. 37. Potrivit textului, toate enunjurile de mai jos sunt adevérate, CU EXCEPTIA unuia, Care? (A) Titlurile creatiilor cinematografice sunt adesea aceleasi cu cele ale unor romane. (B) Rivalitatea dintre cinematografie gi literatura nu poate fi negata, (C) in ultimul timp, literatura se simte desuetd in raport cu dinamicitatea cinematografiei. (D) Cinematografia contemporand nu influenjeazi in nici un fe! operele literare, (E) Adaptirile cinematografice ale operelor literare rimén un subiect constant de dezbatere. 38. Aga cum reiese din text, cu care enun dintre cele de mai jos ar fi autorul textului, cel mai probabil, de acord? (A) Literatura a avut dintotdeauna suprematia in ceea ce priveste cantitatea de tehnici pe care Ie poate: folosi pentru a preduce un efect asupra celui care citeste. (B) Cinematografia sufer de un complex de inferioritate generat de faptul 4 nu poate niciodata si se ridice 1a nivelul calitativ al literaturii, (C) Nicio opera cinematograficd nu poate reda in mod convingsitor si in totalitate sensurile unei opere literare. (D) Toate adaptirile cinematografice de sueces ale unor opere literare nu au ficut altceva decat si adauge sunet si imagine unor texte literare pe care le-au pistrat in forma lor original. (E) Problemele de rivalitate intre literatura si cinematografie sunt legate in principal de modul in care aceste dau domenii isi aleg sa prezinte continutul, nu de continut in sine Concurs admitere febr.-mai 2017 in magistratura “Timp alocat pentru Partea 12120 min Pagina 17 din 27G1 partea I 39, Care este, cel mai probabil, scopul cu care autorul foloseste zitatul lui Jean-Luc Godard de la finalul texului? (A)Pentru a oferi un argument complet nou fata de cele aduse de autorul insusi, (B) Pentru a evita si igi asume toala raspunderea peniru cele prezentate (C) Pentru a sublinia in concluzie interdependenta dintre cele dou’ domenii prezentate, (D) Pentru a invaca un nume sonor care si ofere greutate textului (E) Pentru a dovedi c4 problema discutata a mai fost dezbatutd g. in trecut. 40. Care varianta dintre cele de mai jos reprezinté descrierea corectéi a modului in care este organizat acest text? (A) Prezentarea temei, descrierea relatiei dintre cele dowd domenii, concluzie cu privire la motivele pentru care acest subiect de dezbatere ramane unul permanent deschis. (B) Anunjarea temei principale a textului, prezentarea istorict. a evolutici acestei teme, prezentarea stadiului actual al problemei, concluzie cu privire La imposibilitatea solusionarii problemei. (C) Prezentarea ideii principale a textului, descrierea relajiilor dintre literaturd si cinematografie, alegerea uneia dintre descrieri ca flind corecta si prezentarea argumentelor finale pentru a sustine corectitudinea acestei rela (D) Prezentarea subiectului de dezbatere, oferirea unor pareri avizate in domeniu, stabilirea concluziei cu privire la problema de discufic anunjata iniial (E) Anuntarea subiectului de dezbatere, prezentarea cronologica a evolutiei acestui subiect, concluzie cu privire la motivele pentru care acest subject de dezbatere ramine permanent deschis, Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea febr.-mai 2017 Pagina 13Gl partea I Arta” conceptual este o migcare artisticé relativ recent. Dupa impresionism si minimalism, artistii preau sa fi intrat intr-o fundéiturd, nu mai vedeau o cale de patrundere in abstract: nu mai era nicio cale cu mijloacele artistice traditionale. Cei care au dorit si mearga mai departe pe calea abstractizarii au devenit artisti conceptuali. Artisti conceptuali au fost puternic influentati de artistul francez dadaist suprarealist Marcel Duchamp, care a susfinut c& cea mai important’ parte a unei opere de arti este ideea care sta la baza ei mai degraba decat expresia sa fizied, Un abyibild pentru bara de protectie la masini, in circulatie prin anii 1970, ficea haz. de aceasta idee: "Daca va place arta conceptuala, claxonati”. Cea mai mare parte a artei conceptuale lisa deoparte reprezentarea fizica si se baza exclusiv pe conceptul care putea (sau nu) si genereze o opera de arta. Sol LeWitt, de exemplu, a creat o serie de Desene pe zid, compusi doar din dintr-un set de instructiuni pentru crearea acestor desene — adic& doar planul pentru o eventuala opera de arta, Nu a rezultat niciodata veo opera de arta in mod fizic din aceste instructiuni. fn alt& ordine de idei, artistul contemporan Adib Fricke abordeaza aspectul lingvistic: compania sa, Compania Cuvdntului, produce si distribuie ,cuvinte care nu exist ined” (protonime). in mod asemndtor, spectacolul artistic este o dezvoltare naturala a artei conceptuale, si, prin anii 1960 au existat evenimente vizuale unice care s-au bucurat de mare popularitate. Adesea erau documentate prin fotografi sau descrieri narative, dar opera de arta ca atare nu putea fi pastrata, ci doar ideea ei. Acest tip de ita” impinge mult limitele credibilitiqi; abtibildul despre care am vorbit mai sus evidentiaz’ faptul c& arta conceptualti este prezentatd intr-o lumin oarecum oblicd in care o vad mul Ara abstractiestompeazk granija dintre yard” si ,ne-ara", pind la limita posibilitai de recunoagtere, ins arta conceptual sterge complet aceast& distincfie. Astfel, se creeaza o cale de a evita necesitatea de asumare a efortului si de demonstrare a talentului necesar de a produce fizic o opera de arti care si dureze in timp. Scriitorul Lev Tolstoi a desenat pe perefii camerei in care lucra schemele complexe ale intrigit operelor pe care le crea. Dacii ar fi lsat doar aceste scheme si nu le-ar fi tanspus in cArgi, oare ar fi primit aprecierea pe care o are azi pentru astfel de opere ca Razbo/ gi pace? 20min Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Partes febr-mai 2017 Pagina 22din 27G1 partea I 48. Care variantii dintre cele de mai jos este cel mal potrivit titlu pentru acest artical? (A) Artisti fra tatent? (B)Marcel Duchamp: Viaja si act (C) Arta tn abgibilduri (D) Aria conceptuald: mai degraba non-arta? (E) Arta conceptuald: Un pas inainte. tatea, 49, Autorul articolului a folosit ghilimele pentru euvntul "art#" la Inceputul articolului pentru a: (A)arlita c& urmeazii sl defineased arta. (B) distrage atentia cititorul (C) sugera de la inceput atitudinea autorului. (D) indica preferinta sa pentru arta conceptual (EB) di 1a importanta arte. 50. in paragraful 2, cuvantul ,sustinut” cel mai probabil insearina; (A)plasat mai sus, (B) afirmat. (C) sprijinit. (D)mentionar, (E) disputat SI. Potrivit articolului, protonimele sunt: (A)cuvinte care nu au intrat inca in wz. (B) particule la inceputul cuvéntului. (C) cuvinte care sund la fel (D) cuvinte care au acelagi sens. (E) particule care dau genul substantivului. $2. Potrivit articolului, toate afirmagiile de mai jos sunt adevdrate CU EXCEPTIA uneia. Care este aceasta? (A) Adib Fricke utilizeaza limbajul ca mijloc pentru arta conceptuald. (B) Schitele lui Lev Tolstoi sunt un exemplu de arta conceptuala. (C) 0 operii de arti concepruald exist f'rd reprezentarea sa fiz.ci. (D) Arta conceptual succede minimalismului (E) Dadaismul este una dintre sursele de inspirajia ale artei conceptual, “Timp slocat pentru Partea 1; 120 min Concurs admitere in magistratura Pagina 23 din 27 febr-mai 2017Gl partea I 53, Autorul articolului, e¢l mai probabil, ar privi o opera de arti care const doar din deserierea unei sculpturi mai degraba decat sculptura insilsi: (Ajeutrisicye. (B) cu curiozitate. (C)eu fur (D) cu bucurie. (E) cu circumspectie. 54. Cel mai probabil, scopul articolului este de a: (A) funiza o istorie a artei coneeptuale. (B) descrie metoda de creatie a lui Lev Talstoi. (C) evalua critic arta conceptuald. (D) prezenta activitatea lui Adib Fricke. (E) prezenta prin comparafie arta conceptual faj& de arta abstract, Concurs admitere in magistratura febr.-mai 2017 Pagina 24 din 27Gl partea I Exist repere care caracterizeaz’ dezvoltarea lingyisticd a copiilor, indiferent de limba pe care © vorbese si indiferent de cultura din care provin: gdnguritul din prima jumétate de an, rostirea primelor cuvinte intre 8 gi 18 luni, a combinafillor de cuvinte in jur de 2-3 ani gi folosirea constructiilor gramaticale complexe in jurul varstei de 4-5 ani, Regularitatea acestor achizitii, indiferent de limba inaterna a copiilor, conduce la ideea unui proces de maturizare similar cu rostogolitul, mersul sprijinit gi mersul in picioare. Totodat, contextul lingvistic de stimulare in care copiii crese ti determina s& acumuleze un limbaj, desi, in acelasi timp, se pare cf limbajul poate fi invajat sau insusit fra expunerea acestora la limba vorbitd, daca e sine gindim, de exemplu, la copii surzi din nastere. Cercetirile releva 0 competent de comunicare timpurie a copiilor, care pare a fi pregétita biologic. Comunicaréa ca schimb de informafii de tip verbal sau nonverbal face ca exprimarea orala 84 fie doar una dintre componentele comunicérii. Primele incerciri de comunicare ale copilului sunt de natura nonverbal si se produc in seevenfe interactive intre copil si un adult. De foarte timpuriu, copiii pot initia interacfiunea cu adultul prin contact vizual i la fel o pot si incheia prin evitarea priviri Comportamentul preverbal este esafodajul pe care se cldeste comportamentul lingvistic. Comunicarea preverball se bazeaz& printre altele pe receptivitatea copiilor la sunctele vocii umane. Cereetarile au pus in evidenga faptul c& sugarii sunt capabili s8 diferengieze intre sunctele limbii vorbite mult mai bine decét adulfii. Exist ipoteza conform careta aceasti abilitate este cea care ajuta la spargerea codului lingvistic al limbii vorbite in preajma lor. Cu timpul, in jurul varstei de 10-11 luni, aceasta abilitate se diminueaz3 pe miisura ce copilul se concentreaza pe producerea limbajului. Majoritatea studiilor privind limbajul se axeaza pe ceca ce produce copilul de la suncte pana la cuvinte. Este necesarti insti o distinctie intre ceea ce copiii injeleg din limba] (comprehensiune) si cea ce copii enunjai ca limbaj (producere), Cercetirile au demonstrat, de pildd, diferenja dintre masa vocabularului folosit de copii si cel injeles de acestia, respectiv faptul cA ci injeleg semnificajia unui cuvant mult inaime de a fi eapabili sd il si promunje sau utilizeze, Copiii pot rispunde unor instructiuni, de exemplu: ~Adu-mi jucdria” sau Pune jucdria pe masi”, mult inainte de a fi capabili s4 construiasea singuri propozitiile respective sau chiar inainte s& poat pronunja acele cuvinte, fie si separat. Acest fapt atrage atengia ca, in evaluarea competenfelor de limbaj ale copilului, trebuie sa fie luate in consideratie ambele aspecte, att cel al producerii limbajului, cét si cel al comprehensiunii, care poate cuprinde decalaje foarte mari la unii copii care manifest in mod spontan o mai mare rezervA sau precaujie in a pronunla cuvinte, Concurs ad: febr.-mai 2017 ere in magistratura ‘Timp aloeat pentra Parten I: 120 mia Pagina 25 din 27G1 partea I 55. Pornind de la informatia din ultimul paragraf, cu care dime urmatoarele enunturi ar fi, eel mai probabil, de acord autorul? (A) Studiile privind limbajul trebuie imbundtiite prin studierea producerii limbajului la copiii cu varste mari, (B) Doar producerea limbajului nu araté o imagine complet a ceea ce poate copilul in zona comuniearii sia limbajului in general. (C) Copiii tind sa raspunda cu precizie doar cerinjelor formulate rispicat de citre parinyi. (D) Evaluarea competengelor lingvistice ale copiilor se bazeazi pe decalajele mari la copii care refuzd si vorbeaset, (E) Existé diferenfe uriage intre masa vocabularului copiilor care au fost stimulafi s& vorbeasci de mediul extralingvistic si al celor care au fost ignorati.. 56. Conform textului, toate etapele de mai jos sunt menjicnate ca fiind comune in dezvoltarea lingvistica a copiilor, CU EXCEPTIA uneia. Care? (A) Enunjarea primelor cuvinte inainte de 18 luni, (B) Formulacile complexe dupa 4 ani. (©) Repetarea silabelor in jur de 6 luni, (D) Ganguritul in primele luni, (E) Formularea de enunjuri simple dupa 2 ani. 57. Pe baza articolului, ce au in comun dezvoltarea lingvistica si cea motrice? (A) Dobandirea deprinderilor printr-un proces etapizat. (B) Insusirea competenjelor la varste foarte mici. (C) Existen{a unei predispozitii biologice. ( in care traiese copiii q lor. 58. Pe baza articolului, care dintre enunjurile de mai jos ar fi adevarat? (A) Limbajul verbal si paraverbal se dezvoltd in aceleasi stadii gi, in cazul majeritatii copiilor, la aceeagi vast (B) Tiparul dezvoltérii limbajului cu etapele sale $i nivelul de performanta pe care-I poate atinge fiecare dintre noi este programat genetic. (C) Deoarece producerea cuvintelor este mult mai dificila si mai complexd decat comprehensiunea, esecul in a produce euvinte nu demonstreazi lipsa intelegerii cuvantului. (D) Interactiunea parinte-copil este important in dezvoltarea limbajului prin calitatea ei mai mult decét prin cantitate sau frecventa. (E) Spre deosebire de baieti, fetele ajung s& se exprime mai ugor si mai repede, datorits faptului ca ajung si relationeze mai repede gi 58 initieze conversafia cu mai mult ugurinta decét baietii, care dobandesc aceste abilitayi mai tarziu. 201 Concurs admitere in magistratura Timp alocat pentru Part febr-mai 2017 Pagina 26 din 27Gl partea I 59. Conform textului, competenjele de comunicare ale copiil (A) sunt att un reaultat al deprinderilor inndscute de limbaj, edt si al influentelor mediului lingvistic gi extralingvistic in care evolueaz. (B) sunt un proces care intra in regres incepind cu varsta tinerefii, in jur de 25 de ani. (C)depind, in ceea ce priveste momentul si rapiditatea achizijiei, de specificul limbii mateme a fiecdiruia. (D) sunt influentate in mare masura de bagajul genetic al fieciiuia dintre ei, (E) se construiesc inijial tn familie, ins& rolul major in exersarea si dezvoltarea acestora revine institutiilor de educatie urmate de acestia, 60. Care este scopul cu care autorul mentioneaz4 in finalul paragrafului 3 ipoteza conform eareia abilitatea de a distinge sunete ajutd sugarii si descifreze codul lingvistic? (A}De a infirma teoria influenfelor de mediu asupra achizitionseii limbajulut verbal si nonverbal. (B) De a ilustra un punct de vedere menfionat la inceputul articolului, conform eliruia la varste mici factorii biologici sunt mai puternici decat cei de mediu, (C)De a prezenta o perspectiva inovatoare asupra abilitatilor copiilor de varstd micd, neluata in considerare de teoriile tradigionale. (D)De a introduce © noua abordare stiintificd, ce urmeazi a fi dezbatutd pe larg in paragrafele urmatoarea ale articolului. (E) De a sustine ideea exprimaté anterior in paragraf, conform céreia achizitionarea limbajului se construieste pe abilitaji preverbale. 61. Conform articalului, primul tip de comunicare a copiilor consta in: (A)interactiuni sociale unilaterale, (B) producerea de elemente sintactice complexe. (C) contact vizual sustinut de expresii faciale dis (D) enunyarea de elemente linvgistice simple i (E) imteracjiuni de natura nonverbal cu un adult. cle, isparate. 62. Care este, in economia ultimului paragraf, rolul exemplelor de instructiuni la care raspund copii? (A) llustreaza teza anunjata in primul paragraf al articoluly (B) Contrazie perceptia tradijionala asupra dezvoltarii limbajului, (C) intirese coneluziile cercetirilor menfionate de autor in acelasi paragraf. (D)Subliniaza relevanta studiilor privind limbajul prin prisma producerii de cuvinte. (E) Infirm validitatea metodelor de evaluare a complexitaqii limbajului. Concurs admitere in magistratura Timp aloeat pentru Partea {: 120 mia febr.-mai 2017 Pagina 27 din 27