V.TEHNOLOGIA CONFECTIONARH PRODUSELOR VESTIMENTARE V. 1. CLASIFICAREA $I PROPRIETATILE PRODUSELOR VESTIMENTARE Produsele de imbracaminte (vestinentare) pot fi clasificate dupa mai multe i admit in acclagi timp pasticulatitsfi in fimotic de conditiile gcografice. Se cites prezinti in continuare, © schema de clasificare a imbracaimintei, aplicabila pentru confectiile din Romania, Indiferent de criteriul de clasificare in care se incadreaz, produsele de imbricaminte, trebuie sa se caracterizeze prin aspect placut, calitate superioara si pref atragator pentru un segment important de consumatori Tabel V1. Gruparea produselor vestimentare pe diverse criterit [ subir (evar) Anotimp semigroas (primavara: toamnaj [ema Gomm [pessmane_esterar (clasia: port. de protec nifomek | [Tintermediarislenjerie de cop | [ copii (now naseui pregcolari: geo) Varsta purtatorulul adolescenti; adul emes Sexul purtatorului ‘aude 4 & Criteri tesaturas wie ‘Materia prima folosita | necouventionale: ‘lana (natural; artificial), Diele (natural; inlocuitori) cu spijin pe umeri (haine; paltoane); Puncte de sprijin pe cor prin ? cu sprijin pe talie (pantaloni, fuste) In context, trebuic stabiliti o corelatie intre motivatia practicd a imbracdmintei si cclelalte forme de motivatii care sustin alegerea unui produs Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 137dintr-o gam disponibili: motivatia morala, motivafia estetiea, motivatia sociala si nu in ultimul rind motivatia psihica. Functiile impuse produselor de inbracaminte igi au origina in motivafiile sus-amintite 5i pot asigura intt-un anumit context, succesul de piati al produsclor prin: valoare de prezentarc, functionalitate si disponibilitate. 1.Valoarea de prezentare este asigurata prin: = functii estetice, care caracterizear corespondenta produsului en ctiteriile estetice ale cumparsitovului: + functii gnoseologice, care asigur’ cunoagterea i recunoasterea produsului de eitre cumparstor prin informatii si reclame, 2.Funcfionalitatea este asigurata prin: + functii ergonomice , caxc asigura mobilitatca corpului in concordanfi cu forma si dimensiunile produsului; * functii de confort fiziologie si psihosenzorial, asigurate prin funetiile termofiziologice ale imbracamintei si functiile psihosenzoriale, cu evitarea riscului de prejudiciere a sanatatii prin purtarea produsului, 3.Disponibilitatea este asigurata prin: + functia de fiabilitate, asigurats prin nivel corespunzator al rezistentei produsului la solicitiri mecanice si prin stabilitate dimensional la purtare; * functia de mentenanta, asigurats prin capacitatea de intr reconditionare a imbracamintei; + functia de siguranta in exploatare, asigurata prin protcctia la aprindere. Observatit Disponibilitstea produsului vestimentar implica utilizarea lui pana la uzura fizied sau morala (in funetie de criterile purtatorului) Evaluarea confortului termofiziologic asiguiat de imbriciminte se asiguras prin evaluarea unor indicatori (mirimi fizice) care reflecta urmatoarcle funefii © eapacitatea de izolare termica, It - permite pstrarca ealdurii corpulu © capacitatea de absorbyie si/sau transfer continuu a umiditapii, Tu - permite cvaporarea transpiraicis © eapacitatea de ventilare, Ac ~ pemite actisirea permanent la suprafafa corpului, Folosirea deplina a facultatilor fizice si intelectuale ale purtatorului, presupune crearea senzatiei de confort, chiar si intr-un mediu nefavorabil, greu de ssuportat. Aportul fiectwei funetii termofiziologice Ja asigurarea confortului unui 138 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritprodus vestimentar sc poate stabili grafic, prin transpuncrea indicatorilor mentionati la scara adimensionala, int-un triunghi echilateral numit triunghi fiziologic. Acesta are varfurile notate It, Tu si Ac gi laturile ctalonate de la 0 la 100; punctcle obtinute sunt unite in triunghiul ABC si prin suprafefcle delimitate este posibil’ aprecicrca modului de indeplinire a functiilor termofiziologice in produsul ‘vestimentar. in Figura V.1. sunt prezentate trei situatii distincte: a.imbracdminte optima (cu echilibru perfect intre cele trei functii); triunghiul ARC corespunde confortul imbracdimintei penta zona temperata; dcdminte cu capacitate mare de izolare termicd (1), dar cu transferul risirea corpului (3) minime; produsul este recomandat periru c.imbracaminte cu capacitate de izolare termica minima § ‘ransferului umidititii si acrisirii corpului; imbracdimintea este recomandati pentru zona calda. Fig. V1 Teiunghiul fiiologic mbricimintea trebuic proiectata (in principiu) conform reprezentitilor din Figura V.1. astfel: a.- pentru produse de toamn’ primavara; b.- pentru produse de iarna gi c.- pentru produse de vara. La produsele vestimentare pentru iam si pentru vara, se pistreaza ins o proportie mai mica a funetiilor termofiziologice deeit cea ilustrata in reprezentirile din Fig.V.1b si V.L. Asigurarea indicatorilor functiilor termofiziologice pentru produscle de ‘imbricdminte este dependenta de corelatia reeiproed a patra factori: ~ corpul uman (steuctura lui fiziologica); ~ climact (temperaturs; umiditate); ~ _activitatea purtatorului (munca, odihna, sport) - totalitatea straturilor produsului vestimentary deoarece, diversitatea imbricdmintei implici adesea o suprapunere de mai multe straturi de materiale, cu straturi de acr. Tehnotogia farié si feserii. Tehnologia tricotarii si confecfionarit 139V.2.MATERIALELE UTILIZATE iN CONFECTH $1 PROPRIETATILE LOR Confectionabilitatea exprima prelucrabilitatea materialelor textile, eare reprezinti un ansamblu de caracter isi poate fi apreciata prin gradul de satisfaccre de catre materialele textile, a cerinfelor impuse la prelucrarea produsului vestimentar. Matcrialele textile plane se pot grupa la modul general in patru categori ~ materiale textile elasice (tesaturi, tricoturi, materiale neconventionale); - materiale textile clasice impregnate cu substante chimice pentru imbunatatirea unor caracteristici fizico-mecanice; ~ materiale textile elasice acoperite cu pelicule metalice / polimerice; ~ materiale textile din materii prime neconventionale sau fabricate prin procedee noi. In afara de materialele textile din care se confectioneaza imbricimintea exisia 0 guma diversa de materiale textile din materii prime neconventionale sau obtinute prin procedee noi, care pot avea destinatii diverse (alte produse in afar’ de cele vestimentare): © materiale textile pentru protectia mediului inconjuritor in constructii- geotextile; © materiale textile cu aplicatii industricle: in agricultura pentru protcetia solului (saci, solarii), in electronic’ pentru protcetia motoarclor si cablurilor, steagu bannere, benzi transportoare, furnituri casnice, ete. © materiale biotextile: igienico-sanitare pentru protect corpuluis © suport pentru de picle utilizafi la echipament de sport gi reercere (ca invelig exterior), echipament militar si armament; © materiale textile cu aplicafii in articole speciale ca: pneu, airbag-uri, centuri de siguranti, huse pentru interiorul automobilelor medical’ gi ingrijirea in cadrul proceselor tehnologice din industria confectiilor se realizeazi produse de imbriciminte prin prelucrarea unei game diverse de materiale textile Proprietatile fundamentale ale materialelor textile folosite la realizarea produsclor vestimentare conditioneazé in mod direct asigurarea proprietatilor complexe ale acestora. Transferul de proprietati de la materialele textile in produsele de imbracaminte, trebuic s4 asigure indeplinirea funetiilor prezentate anterior, sub restrictia unor criterii de prioritate, stabilite in raport cu particulatititile materialului, cu modelul produsului si in legitur’ cu conditiile de exploatare / purtare. 140 Tehnologia filart si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritMaterialele textile sc caractcrizeaz’ prin proprictai_ fizico-mecanice, proprictafi fiziologice si nu in ultimul rand, prin valoare de prezentare. Din punct de vedere al prioritafii functiilor indeplinite (ponderca de importanfa) in produsul vestimentar, matcrialele folosite in industria confecfiilor se clasificd in trei grupe mari: materiale de bazd, materiale secundare si materiale awiliare, V.2.J. MATERIALE DE BAZA Sunt mater le care formeazé stratul exterior al produsului vestimentar gi care trebuie sa-i asigure acestuia functiile : valoarea de prezentare, funefionalitatea sidisponibilitatea, prin functii proprii Matcrialele de baz se pot clasifica dupa compozitic, destinatie, mod de obtinere si finisare. De exemplu, din punct de vedere al tehnologiei de obtinere, materialele de baza pot fi: fesdturi, tricoturi, textile neconventionale (nefesute, caserate), dantele, blanuri, piei. Proprietatile fundamentale ale materialelor de bazé care au cea mai mare utilizare in industria confectiilor (fesdturi si tricoturi) sunt 1. durabilitatea fesaturilor gi tricoturilor, reflectata prin + sarcind si alungire la rapere, determinate prin solicitarea de tractiune in sensul firclor de urzeala si 21 firelor de batatura (Ia tesituri), in sensul sirurilor si al randurilor de ochiuri (la tricot) si in funetic de numéirul de straturi de material din produsul vestimentar; * rezistenté la sfiisiere deoarcce, sfasicrea este un fenomen frecvent intalnit la purtarea confectiilor din fesaituris + rezistenta la plesnire datorita cforturilor indrcptate multidirectional la purtarea produselor (de exemplu: in zona coatelor, a genunchilor); tenfa la wzurd deoarcce, prin actiuni extcrioare de frecare apare 0 micsorare a maseimaterialului textil din produs; * rezistenta la oboseald datoriti cforturilor repetate caraet exploatitii produsului la purtare, fara ca firele suporte actiuni instantanee de intindere care si depigeasc’ sarcina de rupere propric a firclor; este un proces lent, treptat si manifestat progresiv prin schimbarea formei produsului, datorita deformaril plastice. 2. valoarea de prezentare a fesiiturilor si tricoturilor, reflectata prin: * stabiliiate dimensionala la spalare cu pastratea formei fesaturii sau tricotului dupa spilare si/sau dupa tratamente hidrotermice, la edlcure (importanta in special, la tesaturi gi tricoturi din Kind) si dupa inmuiere (datorita contractici manifestate la tesdturi si tricoturi din lana); istice in fesatura sau tricot si Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit M1* capacitate de revenire din sifonare, important pentru pistrarca pliurilor si a dungilor la anumite confectii din fesaturi * flexibilitate, drapaj si tuseu al fesditurii pe ambcle fete gi pe direetia ambelor sisteme de fire- urzeala, bataturas; + efect pilling manifestat prin aglomerari foarte mici de fibre care, migreazi pe suprafafa textils, rasucindu-se in jurul unor fibre mai rezistente din structura tesiturii; efectul apare in special la materiale componenta fibre tip bumbae sau tip lana. 3. proprietatile fiziologice ale jesditurilor si tricoturilor, reflectate prin: * grosime si densitate aparenta a fesaturii si tricoturilor, cu influent directa asupra capacitatii de izolare termica; * greutate specifica si porozitate a fesaturilor si tricoturilor, caracter esenfiale pentru proprietitile igieniee, prin circulatia acrului gi refinerea caldurii in structura produsului vestimentar; * permeabilitate la aer care, contribuie la accelerarea schimbului de aer Ja suprafata corpului (schimbul de acr trebuic sa fic foarte intens vara ); = permeabilitate la vapori (schimbul de aer trebuie sa fie minim la {esiturile impermeabile); + hidrofilie cate, se refera la capacitatea materialelor textile de a absorbi apa; * higroscopicitate, care sc refer 1a capacitatea materialului textil de a absorbi umiditatea sub forma de vapori de apa si de a © mentine; este dependenti de proprictatile naturale ale compozitici fibroase si se poate ica mai mult sau mai putin prin tratamente adeevate asupra {esituri, tricotului; tratamentele adecvate pot asigura impermeabilitatea a apa pentru materiale din care se confectioneaza haine de ploaie gi umbrele; * capacitate de izolare termica a fesdturli, care se refer a masura in care se refine ealdura in spafiul dintre imbricaminte si corpul uman; est ir lului fibros, desimea tesaturii, grosimea si porozitatca fesaturii, finisajele aplicate, dircotia de propagare a caldurii si viteza de circulatic a acrului; * acumularea prafului si impuritatilor, cfect negativ din punct de vedere estetic gi igienic; la tesaturile realizate din fire ce au in compozitie fibre din polimeri sintetici 100%, acummlarea prafulni este determinati de apauitia incarcirii electrostatice prin frecarea cu diferite suprafete. textile eare a fucnfati de natura mate Particularitati impuse de anumite categorii de materiale: © Lamateriale de bazai constituite din materiale textile nefesute, apar urmatoarele particularitati = inceredrile mecanice nu se realizeaza pe o direetie preferential 142 Tehnologia filart si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionarit~ prin starea mai liber’ a fibrelor in material, au confinut mai mare de aer; ~ flexibilitatea si capacitatea de pastrare a forme, influenfeaza esential (si cel mai adesea in sens pozitiv) aspectul produsului de imbracaminte. © Lamaterialele textile cagerate care sunt obfinute prin dublarea fesdturii sau tuicotului cu folii poliuictanice si lipite cu adezivi astlel incat, fafa materialului este constituitd din matcriatul de baza (fesaturd; tricot), iar spatele materialului este chiar folia poliuretanicd, apar urmétoarele ularitati ~ permeabilitatea la aer este asigurat’ la nivel redus; ~ capacitatea de izolare termies este mares ~ produsele sunt ugoare la purtat si asigura confort deosebit, comparativ eu produsul realizat din mai multe straturi de material textil clasic; ~ rezistenfé foarte mied la indoiri repetate. V.2.2, MATERIALE SECUNDARE Materialele secundare formeazd straturi intermediare sau interioare in produsul de imbracdminte si an functii bine definite. Sunt folosite pe lings materialele de baz, cu conditia de a nu le diminua proprictitile ei, de a completa din punct de vedere calitativ le generale ale produsului vestimentar. Din grupa materialelor secundare fac parte captuselile, intariturile, materialele termoizolatoare si straturile hidroprotectoure estetic, insu L. Materialele textile pentru captuseli sunt tesaturi realizate din fibre de matase natural sau tip matase (viscoz’; cupro) sau chiar din fibre de bumbac. ‘Se plaseaza in interiorul imbracamintei la care se utilizeazA si riman in contact cu corpul, prin intermediul lenjerici de corp. Cerinte: ~ fata matcrialului trebuie si fic Iueioasi si in general de acceagi culoare cu fafa materialului de baz = sa asigure alunccarea. maxim pentru imbracarea produsului_ in conditiile optime; ~ sa prezinte grad de higroscopicitate corespunzator. © Denumiri comerciale ale materialelor textile pentru captuseli: serj, atlas, satin, sateen, crep-satin, tafla, pinza 2. Materialele textile pentru intarituri sc introduc intre materialul de baz’ si captuseala, pentru a contribui a mentincrea formei produsului de imbracaminte. Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit M3Din acest motiv, aceste materiale nu trebuic si aibi contractic mai mare de 1% dupa inmuicrea in apa. intariturile se aplica pe anumite repere ale produsului care servese la fixarca acestuia pe corp, la gulere, mangete, cordoane, umeri, buzunare si betelii Din punct de vedere al tchnologici de obtincre, materialele textile pentru intarituri pot fi = fesute (panze buzunares * nefesute care, se pot folosi in locul materialelor clasice (vatir, roshar, canafas) la formarea spatiala si imbunatatirea rezistentei anumitor zone din produscle vestimentare (sacouri, paltoane) i): vatir, volvatir, roshar, canafas, pinzi pentru Observatii Tehnologia de obtinere este neconventionalat: suportul textil (strat fibros) este consolidat chimic cu adezivi lichizi (liere) si adezivi solizi (pulberi sau foli termoplastice). V.2.3. MATERIALE AUXILIARE Materialele auxiliare nu indeplinese funetii propriu-zise in produs, dar ajuta la indeplinirea si mentinerea functiilor produsului vestimentar. in grupa matcrialclor auxiliare sunt cuprinse: afu de cusut, furniturile, garniturile si materialele pentru incheierea produselor. 1.Afa de cusut reprezinta elementul principal de care depinde asamblarea corespunzatoare a reperclor produsului de imbracaminte si necesita proprictati aseminatoare cu cele ale materialului de baz. in Tabelul V.2. sunt prezentate caracteristicile afei de cusut industriale, determinante pentru calitatea cusaturilor Afa se obfine prin proces technologie special fati de cel de obtinere a firclor clasice cu destinafia fesaturi sau tricoturi gi se livreaza pe bobine (mici sau mari), cilindrice sau tronconice, fiind indicat ca, pe format si existe o lungime de at adcevata consumului specific stabilit la un loc de munca / pe un schimb. Ca destinafie, afa de cusut poate fi: até obignuit’ (pentru pinze; stofe),afé telinie’, af pentru butoniere gi ata pentru brodat. 2. Furniturile sunt materiale auxiliare care au rolul de a intiri rezistenta unci anumite zone a produsului, ajutand la formarca sau clasticitatea accstuia. in categoria furniturilor sunt incluse: + moleschinul, material pentru pungile de buzunar ale pantalonilor; * vatelina, pentru imbraiciminte exterioari groast; este un material textil 144 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritnic{esut realizat din degcuri de fesaitur ip Tana; * vata pentru matlasare gi vatuire haine groase; * vata pentru formare pemife umeris * spuma poliuretanica pentru termoizolare (in loc de vat); * banda pentru confectii (rejausa), pentru intirirea si sustincrea unor repere din produs, care se pot deforma / uza la purtare; * elastic pentru ajustarea pe corp a produselor care nu folosese materiale auxiliare de incheiat. Tabel V.2. Caracteristicile principale ale atei de cusut Nr | Caracteristica Observatit T | Finefea ate’ [Depinde de finetea acului, care la randul lui este dependent atat de structura fesaturii sau tricotului, cat si de finetea firelor de urzeala, batatura (fesaturi) sau din ochiuri (tricot). 2 || Neregularitate | Valorile admisibile ale cocficientului de variatic a finetii: CV yoy afinete | maxim =(2 +3.5)% ; se admit (5~7 nopeuri /1000m fir. 3 | Proprietaji || Sarcina la rupere si fie mai mica decat sarcina Ia rupere @ tensionale | materialului supus coaserii (cel mult egala) astfel incat, la solicitarea imbracamintei sa cedeze prima, aja de cusut; alingirea instantance si fie limitata, deoarece la valori mari reaultt inerefirea cusituri (aspect inestetic), 4 Rezistenta la || Solicitarea se manifesta la trecerea repetata a atei de o parte si frecare alta a urechii acului (Ia magina de cusut) si prin orificiul ereat in material fiind afectata rezistenta afei cu aproximativ 40%; din punet de vedere al purtabititifii, ca element de asamblare a reperelor, afa suporté uzura putemnica pe fata produsului. 5 || Sensul rasueirii | Rasucirea confera rezistenta; se fine cont de sensul risucirii la sicablarii | alegerea pozitiei afei (superioara sau inferioara) la cusatura din dou fire pe magina de cusut; cablarea este realizati in sens invers sensului de risucire; 6 | Gontractia | Se imbunatifeste prin tratarea afei de cusut sau prin utilizarea nor tipuri noi de afi (cu continut de PA; PES; PES +bumbac). 3. Garniturile sunt materiale auxiliare cu rol ornamental si de finisate a margi r produsclor de imbriciminte pot fi: suitas, colfigor, paspoal, dantele, catarame, detalii ornamentale. 4, Materialele pentru incheierea produselor au rol strict functional si sunt folosite pentru ajustarea imbracamintei: nasturi, fermoare, catarame, butoni, copci, agrafe. Sunt confectionate din materiale sintetice sau din metale inoxidabile, pentru a nu se degrada la purtate gi spalare. Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit MsV.3. ETAPELE PROCESULUI DE FABRICATIE A UNUI PRODUS VESTIMENTAR Procesul tchnologic de fabricatic a unui produs de imbricdminte se poate schematiza astfel: R+D = Prep>Cr1Conf>F+O0f unde Dt - proiectarea documentatici tchnice;constituic © etapa care precede gi fundamenteaza desfaigurarea procesului tehnologic de fabricatic; R+D- receptia 51 depozitarca matcrilor prime gi a materialelor auxiliare; Prep -prcgatixea matcrialelor textile pentru cto Cr-cioirea materialelor textile; Conf confectionarea produsului de imbracaminte; F +f -finisaiea produsului de imbriciminte gi operatile finale. V.3.1. PROLECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE. Proiectarea documentatici tehnice consta in elaborarea unui program care si contin’ informatii referitoarc la produs (documentatia constructiva) si informatii referitoarc la procesul tchnologic de confectionarc (documentatie tehnologica). Scopul proiectérii documentatici tehnice consti in transpunerea necesitatilor consumatorului fntr-o forma adecvata activitatilor de fabricate disponibile; acest lucru presupune: + alegerea materialelor cu proprietitile necesare indeplinirii funeilor cerute in produsul vestimentar; + stratificarea corespunzatoare a materialclor in structura produsului sol * structurarca produsului in repere si subansambluri componente, cu functfii bine precizate; + stabilirca formelor si dimensiunilor rationale pentru sepere 3i subansamblu + stabilirea procesului tehnologie de fabricatie in concordant cu. materialele utilizate si produsul de realizat. Deoareee, se considera ci ctapele cele mai mobile din fluxul tchnologic de confectionare a imbracamintei din materiale textile plane, sunt preparafia si croirca matetialclor respectiv, confectionarca si finisarca produsului vestimentar, in cadrul 146 Tehnologia filarit si feserii. Tehnologia tricoxtrit si confecfionaritclaborarii proicctului documentatici tehnice, accstea sunt abordate diferentiat gi li se atribuie: un proiect al procesului telnologic de pregatire-croire $i proiecte distinete ale proceselor tehnologice de confectionare respectiv, finisare. Proiectul documentatiei tehnice trebuie sé contind urmatoarele elemente: 1. Creatia modetetor, etapa care reprezints procesul de imbinare a ctiteriilor artistice cu eriteriile crgonomice $i tehnice ale produsului de imbricdminte. Sunt parcurse urmitoarele ezape: = pregatirca, prin documentare asupra tendinfei generale a modei in legitura cu segmentul de cumparitori ciruia i se adreseazi produsul, supra materiilor prime disponibile gi asupra tehnologiilor disponibile; + formularea temei de creatie, cu precizarea cerintelor concrete ale noului model de produs fats de particula conformatic, activitate, conditii de mediu si recomandari asupra file prupei de purtatori: sex, varsta, * claborarea de solufii noi pentru rezolvarea temei de creatie gi alegerea variantci optime din punct de vedere al purtitorului si al producatorului, in raport cu destinatia produsului de imbracamint + elaborarea prototipului de produs prin materializarea modelului sclectat, proicctarea tchnologiilor de preluctare i cu estimarca costului acestuia; are loc totodata, ver nizarca prototipuluis + omologarca modclului si propunerca spre contractare beneficiarilor, in urma carota, prototipul de produs devine model etalo + pe baza modclului ctalon se claboreazi documentafia tehiica necesara lansarii in fabricafic a produsului vestimentar. area si op 2. Modetarea tehnicd a tiparelor este un proces de claborare a constructici tiparclor in concordanta cu particularititile de model ale produsului Trebuie subliniat faptul ea, produsul vestimentar isi indeplineste funetiile prin siraturi (prezente in scetiune) gi prin elemente si repere componente (prezente in acelagi plan), * Elementul de produs reprezint’ partea din produs care, are © funetic bine definits, poate fi modificat la diversificarea modelului in cadrul unui sortiment de produs. Poate fi consti multe; de exemplu: buzunar, guler, $.a. = Reperul de produs reprezinta partea indivizibila dintr-un clement de produs, se realizeazA dintrun anumit material si contribuic la indeplinirea unei functii in produs; de exemplu: clapet buzunar * Tiparele reprezints desfiguratcle in plan ale reperclor produsului de imbracaminte, iar conturul lor reprezinta lin it dintr-un reper sau din mai de asamblare ale reperclor Tehnotogia farié si feserii. Tehnologia tricotarii si confecfionarit “7in produs gi totodati, linia terminal a produsului vestimentar. Divizarea formei orientate: imbraicamintei se realizeaza prin linii diferite ca forma gi ~ inti constructive care sunt linii de baza si linii de contur (linia bustului, linia talici, linia goldurilor, linia umerilor, ete.); ~ linié constructiv-decorative care sunt lini de ajustare, asigur silueta produsului si particularizeazi. modelul din punct de vedere estetic (linii de asamblare mijloe spate, falduri sau slituri, ete.); - inti decorative care imy init de reall ular al modelului, ’caracterul pa fn proicctarea constructiva se arc in vedere simetria corpului uman fafa de axa transversal (directia coloanei vertebrale) deci, reperele se construicse pentru 0 jumatate de produs. Constructia tiparului implica urmatoarele etape a. execufia tiparului de baza; indiferent de model, pentru acclasi tip de produs se asimileaz’ diferitele forme geomettice prin linii de contur; b. transformarea tiparului de baz in tipar de model; se realizeaza tipare particularizate pe modelele unei colectii, in functie de moda si destinatia produsului, cu modificari estetice, geomettice gi ale pozitici uunor clemente in produs (de excmplu: forma, dimensiunile, numaul gi pozitia de amplasare a buzunarelon), 3. Constructia sabloanelor pe baza tiparetor Sabloancle determin’ conditiile tchnice de croize, preluctare si asamblare a reperclor in produsul vestimentar, pentru intreaga gama sortimentala in care se realizeaza acesta si sunt grupate astfck + sabloane principale, pentru reperele principale croite din materialul de baza al produsului; se obtin prin crearea pe conturul tiparclor de model a rezervelor necesare prelucratilor si asamblitilor prin coasere; * sabloane derivate, pentru repere sccundare din materialul de baz’ (de exemplu: reper guler- fafa) gi pentru repercle din materiale secundare; * sabloane de lucru, individuale (pe reper) sau globale (pentru complet de repere) utilizate la croirca materialclor. Sabloanele de lueru sunt copii ale sabloanelor principale si derivate, realizate din materiale rezistente si au marcate pe ele: modelul, materialul, tipodimensiunea, directia de orientare a reperului pe material, precum. $i punetele de intalnire Ia asamblarea reperelor complementare, punctele de adincime a pensclor si faldutilor, punetele de delimitate a zonclor de sustinere si pozitionarca accesorilor. 148 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritFig.¥.2. Gradarea bidimensionala a reperutui spate de la produsul pantalon. Pe sabloanele construite dupa tiparele de model se aplics operatia de gradare, asigurand astfel seturile de sabloane pentru intreaga gama dimensional din cadrul aceleasigrupe de conformatie a purtatorilor. Gradarea se realizeaz unidimensional ~ gradare pe marimi, mentindnd talia constants; ~ gradare pe talii, menfindind marimea constant sau_ bidimensional (Figura V.2) eu gradarea gi pe marimi si pe talti. 4. Elaborarea normelor interne si a standardelor + Normele interne departamentale (N.LD) sunt folosite pentru stabilirea conditiilor tehnice de confectionate a fiecarui produs; contin specificatii de calitate, modul_ de verificare a calitafii, earacteristici de asigurat in produs, modul de mareare si de ambalare a produsclor. + Standardele (STAS) se vealizeaz pentru produsele de imbricaminte “tipizate”: uniforme scolare, haine de proteetic, echipament militar. 5. incadrarea sabloanetor si evaluarea indicatorilor consumului de material in produsul proiectat Uncadrarea sabloanclor numiti sablonare reprezinta operatia de reproducere fidela a conturului tuturor reperclor din produs, in conformitate ow sabloanele de lucru realizate pentru intregul sortiment, direct pe © foaie de material textil sau pe 0 hirtie cu caracteristici geometrice indicate in documentatia technic’, respectind conditiile restrictive de_utilizare rafionala a suprafejei materialelor. Restictiile impuse la incadrarea sabloanelor, sunt © particularitatile materialului prin modul de prezentare si de utilizare la incadrare ~ la materiale desficute, reperele se amplaseaz "in oplinda"; - la materiale pliate longitudinal sau tricot metraj tubular, reperele simetrice se incadreazi o singuri dati, faji de linia de plicre a Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 149materialuluis Iatimea util a materialului sc considera fara marginile latcrale; directia de amplasare a reperului pe material se asigurs astfel incét, dircofia de solicitarc maxima in timpul purtarii s& coineida cu dircofia de stabilitate maxima a matcrialului ka solicitare; sensul de pozitionare este impus de prezenta pilozitatii, a desenelor de legatura, de rapoarte de culoarc, si trebuic si asigure orientarca in acclasi sens a reperclor accluiagi produs Observatit ‘Modetul produsului vestimentar poate anula toral ‘sau parfial unele restriefit impuse de direetie sau pozitionare a reperelor pe material. incadrarea sabloanelor se asiguri pentru toate materialele din structura produsului de imbracdminte, intt-o anumiti succesiune: reperele mari urmate de repercle mici in spate ramase libere. La modul general, ineadrarea poate fi © simpla (pentru o marime de produs) ineficienti din punct de vedere a valorificarii materialului; se aplica mai mult la prototipul de produs si la produse unicat; © combinata (pentru mai multe marimi ale aceluiasi produs), aplicata uzual in productia industrial’; cuprinde produse ale accleagi tipodimensiuni sau nu, in baza repartitici procentuale a comenzii pentru. toata gama dimensional (Figura V.3.). Fig.¥3 fncadrare combinata pentru produsul pantalon-prin sistem automat Incadrarea sabloanelor la scara redusd permite stabilirea indicatorilor de verificarea eficientei in valorificarea tuturor materialelor destinate realizarii unui produs vestimentar. 150 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritConsumul specific, reprezinta cantitatea necesara de material pentru realizarea produsului proiectat gi se poate exprima: = in unititi de suprafati, fiind util la comparatca incadratilor realizate pe materiale de latimi diferite; ~ im unitifi de masa, fiind util la evaluarca masei produsului 5i confortului ka purtare Indicele de utilizare a suprafefei permite evaluarca modului de valorificare a suprafetei materialului textil (cunoscand suprafata incadrarii si suprafata totala a sabloanclor din incadrare). Varianta optima de ineadrare care implica consum specific minim si indice de uilizare a suprafefei maxim este greu de realizat in conditii de incadrare manuals. Exist in prezent sisteme automate de exccutie a incadrarii, cu selectia automati a variantei optime dint-un numar apreciabil de posibilitati si reproducerea ci la seara doriti; in Figura V.3, ineadrarea pentru. varianta prezentati (considerat optima) are o eficienta de 78.13%. Observatii Determinarea consumului specific este foarte importanta deoareve, 80+83% din costul de productie al unui produs vestimentar este datorat exclusiv costului materialelor. Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 131V.3.2.RECEPTIA $1 DEPOZITAREA MATERIALELOR TEXTILE Receptia materialelor textile aprovizionate pentru confectionarca produsclor de imbriciminte se realizeaza calitativ si cantitativ, pentru a se verifica prin sondaj pentru (5+10)% din lot, corespondenta cu documentele insotitoare. * Recepfia cantitativd constituie operatia de control si verificare prin sondaj a dimensiunilor baloturi cu material textil (din punct de vedere a lungimii si latimii) gi respectiv, verificarca uniformitafii in latime a materialului in cadrul aceluiasi balot. in aceasti etapa se inregistreazi numarul de buciti (baloturi cu material fra defecte) si se asiguri sortarea pe clase de culori sau/si desene a materici prime, separat pentru materiale de baz, materiale secundare si materiale auxiliare, + Receptia calitativa const’ in verificarca principalclor caractcristici ale matcrialclor textile scopul verificarii modului in care acesie sunt incadrate in limitele impuse de destinatic. Receptia se realizeazd pe rampe de control asistate de calculator; metodologia de analizi const in deplasarea materialelor peste un cadran luminat uniform, fiind posibila identificarea defectelor de material si actiunea corespunzitoare, impusi de gravitatea accstora. Defeetele minore si cele secundare sunt scmnalate pe marginca materialului pentru a putea fi evitate la laboratorul de incereari fizico-mecanice, Clasificarea generald a defectelor este wmiitoarca: a. defecte minore, care nu afeeteaza utilizarca produsului vestimentar (de ex.: urme de tindechi, margine neintarit’ sau neimprimata); b. defecte secundare,care pot reduce anumite functii ale produsului dar, se pot elimina la croire sau inaintea livrarii (de exemplu:pete de apret, carcei al margine, margin rupte); c. defecte principale, care pot provoca deficienfe majore in produsul vestimentar gi se climina cu bucata de material, rezultind cupoane:(de cx.variatia desimilor tchnologice manifestati prin desituri/ririturi, flotari de fire, nerespectarea rapoartelor de culoare, etc.) d. defecte critice,impicdica indeplinirea functiilor matcrialului in produsul vestimentar si se climina de asemenea pe rampele de control B. Depozitarea materialelor textile trebuie asigurats in conditii corespunzatoare de temperatura (2042°C) gi umiditate (6542%), pentru mentinerea integral a proprictitilor acestoraMatcrialele textile sunt depozitate in funetie de particulatitat: pe catcgorii, compozifie fibsoasi, culoti-nuante, latin 152 Tehnologia filari si feserii, Tehnologia tricoxirit si confecfionaritV.3.3.PREGATIREA MATERIALELOR TEXTILE PENTRU CROIT Preparatia (pregatirea) materialelor textile pentru croit este necesard pentru a evita formarea de cupoane (resturi mari de material de la eroiri antctioare) Ja incadrarea sabloanclor sau aparitia unor diferente de latime ale baloturi cu ‘material la croire. Pregatirea materialelor pentru croire presupune: 1. controlul gi sortarea pe latimi a baloturilor de material textil; 2. calculul loturilor pentru croit, cu determinarea numirului de foi dintr-un balot de material, de lungime egala cu lungimea sablonului de Iueru folosit la ineadrare; 3. spamuirea. Spanuirea este operatia de suprapuncre a mai multor straturi de material textil_netensionate, care au hungimi si lafimi identice, in vederea decuparii simultane a reperelor pentru un numar foarte mare de produse. Felul spanuirii este determinat de modul de incadrare al sabloanelor, ix cfectuarca corecti a spanuirii implica respectarea anumitor condifi = suprapunerea exacti a stiatwilor pe una din latuile longitudinale, acceptindu-se pierderi minime pe cealalta parte; + in acclasi span nu se ageaz materialele textile de natura difer + Iungimea spanului se stabileste exact si rational, de maxim (16#20) m: + grosimca spanului cste recomandati la (15*20) cm, pentru a evita alunecarea straturilor; # respectarca sensului de scimosare gi a sensului esatuzilor. Stratificarea materialelor in span se poate asigura in mai multe feluri: © asezarea desficuti a foilor de span cu fetele impare opuse fetelor pare; © asezarea desficuta a foilor de span cu directia foilor in acclasi sens, dar cu foile impare opuse foilor pare; © asezarea dublati a foilor de span cu sens opus de agezare sau fat la fat Variantele posibile de spanuire sunt: a. manual, cu sustinerea si derularca materialului prin rastele fixe/mobile pe mese de spanuit si asczarca manual a matcrialului; se foloscsc si dispozitive de fixare a foilor de span si de taiere a materialului la capetele spanului: b. mecanic, cu masini de spanuit (speciale pe categorii de materiale subtiri/ groasc) cu carucior si dispozitivele necesare atasate; cc. prin sisteme automate; existi in prezent sisteme automate-integrate de spanuire si croire conform variantei optime de ineadrare a sabloanclor, eaz. jn care, este climinata operatia de sablonare Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 153V.3.4.CROIREA MATERIALELOR TEXTILE. Croirea seprczinta opcrafia de tiicte a matcrialclor textile dup’. contur, obfinandu-se reperele de produs. Operatia se executa in doua tape distincte: a. Sectionarea spanului este operatia de divizare a spanului in mai multe seetiuni de lungimi mici (1+2) m care cuprind un numar diferit de repere, pentru a putea fi manipulate in vederea croirii propriu-zise. Scetionarea se realizeaza pe directic transversal lungimii spanului sau pe disectie longitudinala latimii spanului, cu magini mobile de sectionat, care au cuit dise sau cufit vertical Scefiunile de span sunt deplasate apoi la masinile fixe de taiat dupa contu, pentru decuparca ~croitea propriu-zisi a reperclor b. Croirea propriu-zisa este opcratia de decupare a reperclor, fara alunecarca straturilor de material intre cle si se aplica in funefic de rezistenta materialului la taiere, ast! = decuparea cu debitare, este 0 téiere continua dupa contur si are loc separarea totala a unor pachete cu repere; se folosese masini de thiat fixe, cu eutit - banda; + stantarea, este o tiiere discontinua si se exccuta pe © anumit’ Iungime a spanului folosind cutite modelate dupa forma conturului unui anumit reper care are proportii mici in produsul de imbracdminte (de cxemplu:mansete, gulere, buzunare); stanfarea se practica freevent la confectii din piele. in afara procedeelor de taiere mecanice, cxista si procedee termo-fizice de taiere (cu laser, plasm’ sau seartei electrice) sau termo-mecanice (cu ultrasunete sau curenti de inalti freeventa) dar, telmologiile neconventionale sunt foarte scumpe. ©. Rihtuirea este aplicata doar daca © necesar, Este © operatic de coreetare a reperelor croite in cazul abaterilor de Ia forma 3i dimensiuni a reperclor, conform sabloanclor de control. in aceasti ctap’, sc exccuti si semnele de pozitic a butonicrelor (prin poasonare), semnele pensclor si slitului (prin crestare) si semne de control, fara gencrare de deseuti. Pregatirea finala pentru confectionarea propriu-zisd cuprinde: ~ numerotarea reperclor (prin stampilare sau aplicare de etichete adezive); ~ formarea pachetelor cu toate reperele unui produs; ~ formarea loturilor distinet pe comenzis ~ depozitarea loturilor in magazia de semifabricate. 154 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionarit5.CONFECTIONAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE. Un proces tehnologic de confectionare implica existenta unui sistem de fabricatie, care 4 poati realiza produsul de imbriciminte definit prin proicctul tchnologic. Organizarca productici in sectia de confectionare se bazeaza pe un anumit procedeu (sistem de organizare) care depinde de dezvoltarea si de aplicarea tchnologici modeme in producti; alegerea sistemului de lucru este dependent de sortimentul aflat in lucru gi de volumul productiei Documentatia tehnologica trebuic sa stabileasca si posibilit le de realizare i apoi a 4 transformitilor tehnologice pentru constituirea elementelor de produs produsului, preluerarile la repere-elemente-produs vestimentar, fiind posibil de cfectuat in mod succesiy sau in paralel. Exista diverse sisteme de lucru caracterizate de avantaje si dezavantaje; alegerea unuia este dependenta de particularitatile de model gi de nivelul de dotare tehnica: a. sistem de lueru individual in care, un produs vestimentar este confectionat in intregime de un singur operator. b. sistem de lueru pe banda rulanta in cate, procesul tehnologic trebuie st cuprinda toate operatiile in succesiunea tehnologica stabilits, fiind necesar de asigurat concordanta in timp intre faze, operatii si locuri de munca din cadrul tunci operatii; semifabricatele sunt transportate intre operatii pe o banda rulanti, ¢. sistem de lucru prod-sincron in care, organizarca procesului tchnologic arc loc pe faze, pe grupe de operatii si zone de productic (alimentarca cu repere /scmifabricate sc face corespunzitor prelucritilor si operafiilor), fiind asigurata independenfa operatorului fafa de ritmul unitatii 4. sistem de lueru in linii tehnologice (asemsnstor celui pe band’ rulanta) in care, locurile de munedi sunt agezate in ordinea fluxului insa transportul intre operatii se asigurd prin intermediul unui operator special, numit /ansator; acesta cunoaste tot procesul de confecfionare gi lanseaza in Iucru produsul eroit. Particularitatile tchnologice de fabricafie impun de asemenea, suecesiunea si confinutul prelucrarilor tehnologice pentru realizarca structusii morfologice tridimensionale a produsului de imbricaminte, prin mai multe etape de imbinare succesiva a reperclor prin procedce conventionale (coascre) sau procedee neconventionale (termolipire, sudarc). Prelucririle tehnologice succesive includ faze telmologice specifice unui anumit sortiment si faze impuse de particularititile de model; asamblarea produsului este asigurati prin integrarea clementelor componente in structura produsului. Procedeul cel mai adecvat de imbinare/asamblare este cel care asigurd mentinerea caracteristicilor inifiale ale materialelor si satisfacerea ceringelor impuse de produs la utilizare. Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 155V.3.5.1. Asamblarea prin cousere V.3.5.1.1.Clasificarea cusaturilor mecanice si a masinilor de cusut imbinarea reperelor de produs cu ajutorul cusaturilor reprezinta conform statisticilor, aproximativ 80% din timpul de realizare a unui produs de ‘imbracaminte, clasic. Asamblarea prin coasere se realizeazi cu ajutorul cusaturilor, prin intermediul unuia sau mai multor fire de ata de cusut care tree de o parte gi de alta a pieselor pe portiunea de imbinare, inti-o ordine data (care caracterizeaza felul cusiturii) cu ajutorul organelor de Iucru ale masinii de cusut care, particip’ la formarea cusaturii Masinile de cusut asigura asamblarca prin cusaturi mecanice si se pot pot grupa dupa mai multe eriteri © Din punct de vedere a modului de realizare a eusaturit © masini de cusut simple, care realizeaza cusaturi de suveicd (ex:cusituri simpla din doua fire); © masini de cusut speciale,care realizcaz cusituri in lant, cusituri de surfilat, cusaturi de incheiat-surfilat margini, cusaturi de acopcrite, cusaturi ommamentale, de intredus elastic, de aplicat bentite. de brodat, de butoniere, de cusut nasturi, ete. © Din punet de vedere a destinatiei produsului, maginile pot realiza: © cusdturi de suveica (rigide) cu doua fire, in zig-zag, paralele; © eusaturi elastice = in Janf (cu 1; 2 sau mai multe fire); ~ de surfilat (cu 1; 25 3 fite) ~ de incheiat-surfilat (3 sau mai naulte fire), © eusdturi combinate ~ custitura simpli si cusitura de surfilare; ~ cusatura in lant si cusditura de acoperire. © custituri speciale-ascunse ;coascre butonicre; coascte nastui © Din punet de vedere a mumdrului de fire care participa la realizarea tmbinarii, cusaturile pot fi cu: J, 2, 3, 4, 5 sau mai multe fire. © Din punct de vedere a modului de realizare a produsului, cusatuile pot fi: ~ custturi provizorii sau definitive; - custitui rigide (folosite la asamblarea materialelor cu elasticitate redus4-tesatura) sau elastice (folosite la asamblarea materialelor cu tate mare —tricot), 156 Tehnologia filarit si jeserii. Tehnologia tricoxiit si confectionaritPrin uimare, orice fazd tehnologied necesara la confcetionarca unui produs de imbracaminte se regaseste intr-un obiectiv tehnologic de realizat; acestuia ii corespunds © varianta telnologica de imbinare realizati in functic de dotarca tehnica existent. Cunoasterea tipului de cusituré si a tipului de asamblare, permite identificarea tehnologiei si utilajului, necesare integrarii elementelor componente in produsul de imbracaminte. Conform prevede Master Specification DDD-S-751, sunt stabilite sase clase de asamblari prin coasere: asamblarea straturilor de material suprapuse; asamblarea materialelor cu margini suprapuse; asamblarea materialelor cu bordura; asamblarea plata cu unirea marginilor cap-la-cap; finisarea marginilor cu sau fara indoire (surfilare); ornamentarea materialelor. Conform Normelor CS.1, asamblarile sunt impartite in trei grape; in Figura V4. se prezinta spre exemplificare patru tipuri de asamblari prin coasere, utilizate fiecvent in industria confectiilor textile: a.suprapunere simpld a marginilor de material; bsyprapunere simpla a marginilor si surfilare straturi indoites caplicarea unui strat prin indoire; daplicare straturi cu margini indoite = xs —- 7s a b c d Fig. ¥.4.Asamblari freevente prin coasere Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 137V.3.5.1.2.Masina simpla de cusut..Cusatura tighel Masina simpla de cusut realizeaza © cusatura de suveica, simpla din dowd fire, cunoscuta sub denumirea, cusdturd tighel simplu. Organele de lucru ale masinii de cusut au constructic si functii similares dup’ rolul pe care-l indeplinese la formarea cusaturii gi se impart in dousi grupe de hava: 1. organe de Iueru principale - acul; apucatorul; transportorul de material; dcbitorul intinzator de ats; 2. organe de lucru secundare ~ piciorusul de presare si dispozitivul de tensionare. Organele de lucru ale masini simple de cusut, sunt: + Acul (Figura V.5) cu rolul de a transporta firul superior prin straturile de material si de a forma bucle de impletire cu firul inferior de la suveica. In raport cu materialul o migcare cate permite stripungerea acestuia cu realizarea unci impunsaturi; distanta intre doua impunsaturi se numeste "pasul cusdturii", Acul obignuit de la masina de cusul are urmatoarele parfi componente: L-tija superioara de fixare a acului in mecanismul acului, 2-tija inferioars (zona de lucru) a acului, 3-varful acului (forma conicd, aseutiti pentru stripungerea usoari a materialului), 4-urechea acului pentru trecerea afei dintr-o parte in alta a straturilor de material care se asambleaz, 5-canal hing de protectic a afci de cusut impotriva frecarii cu. materialul in timpul coaserii gi 6-canal sourt de formarc a buclei de impletire cu firul inferior Fig.V.5.Acul la masina de cusut Fig. V.6.Cusdtura simpla cu doua fire + Apucdtorul cu rolul de a prinde buela firului superior (formata de ac) si de ao impleti cu firul inferior (aflat in interiorul suveicii). Suveica este parte componenti a apucitorului si are plasat in interiorul ci, mosorul eu ata de cusut care reprezinta firul inferior. 158 Tehnologia filart si feserii. Tehnologia tricoxtrit si confecionarit+ Debitorul intinzator de fir este organul de lucru cate asigura debitarea lungimii de fir necesara pentru formarea buclei firului superior gi apoi, tensionarea firului superior dupa impletirea cu cel inferior deci, strangerea cusatu + Transportorul de material asigura deplasarca ciclic& a materialului in timpul coascri, cu o diatants egal cu pasul cusaturii + Piciorugul de presare este un organ de Iueru secundar; cl prescaz matcrialul supus coaserii pe transportorul de material. © Dispozitivul de tensionare a firului superior este: tot un organ de hu si are 1ol important pentru uniformizarea cusiturii in functie de grosimea materialului, grosimea firelor (de ac gi de suveiea) si pasul cusaturil 1 secundar tn Figura V.6 este prezentata cusatura simpla cu doua fire: fir superior (de Ja acul masinii) si fir inferior (de la suveica). O eusituri corcetit are pas constant, tensionare uniforma a firelor, astfel incat, impletirea lor sa se realizeze la mijlocul grosimii stratutilor. Cusatura simpla este 0 cusdtura rigida (cu clasticitate redusa) si se numeste fighel simplu pentru ca, este folosit’ atit 1a asamblarea reperelor de produs, eat gi la finisarea marginilor. Fig.¥.7. Fazele formarii eusaturit simple in Figura V.7. sunt prezentate fazele unui ciclu de realizare a cusdturti simple din doud fire: A. patrunderea acului (1) aflat in migeare de coborare prin material; dupa atingerea punctului extrem inferior, incepe mi loc formarea buclei firului superior (2) B. prinderea buclei de catre apucatorul (3) aflat in miseare de rotatie si extinderea area de ridicare a acului si are Tehnologia filart si feserit. Tehmologia tricatari si confecyionarit 159buclei peste corpul apuestorului. C. alunecarea buclei peste apucitor , in punctul inferior maxim. D. tragerea firului superior de catre debitor-intinzator si impletirea firului superior cu cel inferior(5) din apucator ( de la suveica).. E. tragerea firului superior pin’ cand punctul de impletire al firelor ajunge la ijlocul grosimii materialului; deplasarea materialului in sensul coaserii, cu un pas de cusatura. = in Figura V.8. este prezentati cusdtura in lang cu un fir, realizata pe masini de cusut speciale; este o cusituri elastics folositi in general ca gi cusiturd provizorie, deoarece este usor desirabila Fig.¥-8.Cusatura in fang cu wn fir = fn Figura V.9. este prezentati cusdtura de surfilare si incheiere-surfilare din ‘rei fire, cunoscuti sub denumirca “cusitura triplock”; este © cusitura clastica si asigura acoperi

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Fişă Tehnologică Faţă de Pernă

  

  Document2 pages

  Fişă Tehnologică Faţă de Pernă

  kathia1980

  100% (2)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Prezentare Operatii Tehnologice Din Etapa de Inmagazinare Si Receptionare A Materilalelor in Procesului de Productie D

  

  Document19 pages

  Prezentare Operatii Tehnologice Din Etapa de Inmagazinare Si Receptionare A Materilalelor in Procesului de Productie D

  kathia1980

  No ratings yet
• Viitorul Meu Dorit Viitorul Meu Posibil

  

  Document2 pages

  Viitorul Meu Dorit Viitorul Meu Posibil

  kathia1980

  No ratings yet
• Proiect Didactic Drepturi Si Responsabilitati by Catalina

  

  Document5 pages

  Proiect Didactic Drepturi Si Responsabilitati by Catalina

  kathia1980

  No ratings yet
• Test de Evaluaree9

  

  Document2 pages

  Test de Evaluaree9

  kathia1980

  100% (2)
• TCT Proiect

  

  Document13 pages

  TCT Proiect

  kathia1980

  No ratings yet
• Lista Naţională A Temelor Pentru Proba Practică Modif

  

  Document4 pages

  Lista Naţională A Temelor Pentru Proba Practică Modif

  kathia1980

  No ratings yet
• Plan de Lectie Defecte de Coasere

  

  Document4 pages

  Plan de Lectie Defecte de Coasere

  kathia1980

  100% (2)
• Razboiul de Tesut

  

  Document3 pages

  Razboiul de Tesut

  kathia1980

  No ratings yet
• Lectia Antifumat 16 Nov.2017

  

  Document8 pages

  Lectia Antifumat 16 Nov.2017

  kathia1980

  No ratings yet
• 2 Empatia

  

  Document9 pages

  2 Empatia

  ciobus

  No ratings yet
• Buzunar Aplicat

  

  Document1 page

  Buzunar Aplicat

  kathia1980

  No ratings yet
• OMENCS 4121 - 2016 - Text Ordin - Aprobare SPP Si Anexa 1 PDF

  

  Document6 pages

  OMENCS 4121 - 2016 - Text Ordin - Aprobare SPP Si Anexa 1 PDF

  kathia1980

  No ratings yet
• 10 Obiceiuri Alimentare Sanatoase Din Jurul Lumii

  

  Document13 pages

  10 Obiceiuri Alimentare Sanatoase Din Jurul Lumii

  kathia1980

  No ratings yet
• Idei. Ce Pot Face Doua Maini Dibace

  

  Document13 pages

  Idei. Ce Pot Face Doua Maini Dibace

  kathia1980

  No ratings yet
• Catifeaua Tesatura Regilor

  

  Document3 pages

  Catifeaua Tesatura Regilor

  kathia1980

  No ratings yet
• 2 3 Buzunare

  

  Document51 pages

  2 3 Buzunare

  kathia1980

  0% (1)