FONDATA IN ANUL 1970 ReVvISTA TeumestaiaDATE DE CATALOG Printre nelle tiputi de eonver- mu mecesiti _componsatie toare de tensiune In comutatie LM 3485 exter $4 exte provaizut cu pro- lansate de compania National techie imiami prin limiara Gslole 12508 eu naj tne Ui ie fi gusta jele LM2645 (cu plaja tensiu- _iesire poate Tiont ‘i ni de intrare 4,50V-30V), _ (pinul 5+ RUD) de la 1.24V proce one LM3477 (2,95V-36V) $i LM3485 panai la valoarea lui — ee (4,50V-38V), Cireuitul contine MUO ae Pentru modelul LM3485 regulator serie in tehnologie modem, = monitoare, in prezentam alaturat schema PFET, poseda o sursé de refe- @pamaimsa die telecomunicatil, tipicd de aplicatie recomandata rinla interna de precizie (2% in ac apmmaiie om alimentare de ka de producator. Tensiunea de plaja temperaturilor de lucru), bates sam acumedatoare ove ieee eee Amplificatorul operational cuadruplu LMC6484 are inkrarile realizate cu. CMOS- tur, ceea ce Ti confera performante deosebite In ceca ce priveste curentii de intrare si de offset (de ordinul picoamperiior) si rezistentele de invare (de ordinul teraohmiton). Gircuitul este rea lizat in capsulé DIL cu 2x7 pini, avénd dispunerea terminaleior indicata in figura 1. Puterea lui de disi- patie este de 500 mW, alimertarea dife- Fentiald maxima de +16V, curentul maxim de lesire de +30 mA, iar temperatura maxima de lucru de 150°C. Circuitul se fabric in variantele LIMCe4B4Al, LMCE484 | 9i LMIC6484M, care au ampliicarea de semnal_ mare (bentru o sarcind de 2 ko) de 84VimV. 7AVimV, respect 6OV/mV. Aceste performante il recomanda pentru utiizarea ca interfaté (circulte tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentajie (amplificaioere de masurare, detectoere / redresoare de precizie, fire active 5.2.) in figure 2 si S sunt date eplicafile ce ampificator diferenjial $i, respect, amplificator simplu C.<. au efsig reg ‘Mei ° =: n wD > = ° = > = ¢ - a ce => 9 2 ce uv = e VeRIcg# epeere PRS _Eipeea > jontim ca datele au fost proluate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2003.pe ‘somnalele dumneavoastra In — =e ‘numér — mai alas din numeroasele telefoane pe care Je-am primit din toate zonele farii— deducem c& TEHNIUM “pitrunde” din nou in toate judefele, chiar dacé unil dintre dv. ‘se mai plang cd nu il gasesc sau cé Il procuri foarte grou, Vi reamintin cd revista apare In ultima lund a fiecdrul trimostru, trajul oste imitat, iar cfuzaroa In tard se face doar prin rofeaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, col mai sigur este s4-9i facd abonamont anual prin ofiile postale sau prin itormedtul Editi ‘Prova National’ ‘Ne pare réu cd nu ne-am putut fine de promisiunea de a Jansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedi écéind practic Imposibilé contactarea unor institut! 3! saciett! comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot cin metivul de “vacanfa’, rubrica Posia redactiel este In acest numédr mai restrénsa. Am primit multe scrisori cu Inrebatt $1 solictar ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, (a care va vom rélspunde, respect pe care le vom publica in numerele vitoare. Mal greu este sa procuram schemele pe care ni le solicit, dintre care multe au fost deja publicate in revista sau almanahurile TEHNIUM. in aceasta privinga avem, totusi, 0 veste bund. Am descoperit ed un vechi ctor pasionat al revistel TEHNIUM domnut inginer Dragos 8éra din Bucurestl ~ realzeaza prin firma sa General Pariner numeroase CD-uri cu colecfil de scheme $1 editeazd cataloage (recent a apérut un amplu Catalog de echivalente). Domnul Bérlé ne-a vizitat la redacfie $i nea ‘promis tot sprijinul pentru a putea solutiona solctarie dv, dar mai réméne problema cautari prin zecile de mil de scheme aflate in portofoiul fimmel. Pan una-aita, cel intere- ‘safi pot sal contacteze direct pe domnul ing. Dragos Barla (telefon 335 28 11) si suntem convingi ca fi va ajuta. Printre "aménafi" de la Posta redacfiel vi numarafi gi dv, domnule ing. Petre Popovici, care ne-afi rugat sa va trimitem (0 metoda de cositorire a aluminiului. Deocamdatd ~ aga cum v-am spus sila telefon ~ nu am gésit alta metodé sigura in afard de aceea pentru obiecte mici (curdtarea supratetel $i ccositorirea sub sacéz topit), publicata in TEHNIUM. Dacd rintre cititori exista cineva care cunoaste 0 astfal de ‘metodé, 1! rugdim s4 ne scrie un articol, care cu siguranta va fioarte cautet. Durmeavoastrd, domnule Gabriel (soimulascuns @ yahoo.com) \d ve raspunde unut dintre colaboratonii nostri specialist in | auuha. Va precizim deocamdatd ci e-mail-ul dv. contine doar | dou scheme de AAF, nu tre cum ne sctiefi Ar fi fost mutt mai operatv — si observatia este general valabild pentru cel (ce ne tm @-mait-uri— dacd afi fi indicat gi un numér de ‘elefor fa caro si vi contactiim. hn incre, vd acresaim si nol o Intrebare in scop do ‘sonesare: saci redactia TEHNIUM ar intentiona sé scoatd “iste sunimerte tomstizate, co domenil v-ar interesa mai mer Alexandru Marculescu TEHNIUM septembrie 2003 SUMAR CONSTRUCTORUL INCEPATOR “Tus fvorescent la acuruiator ato edule matuncionae Punte pentru imporechereatanzistoaslor ‘captor onmmets Fedresoare ¢ mutipicaioae de tense ‘TeHNUM PC ‘Sisto surotnd da mare parformant ‘AUTOMATIZARI IN LOCUINTA Vatiator de putere Comanda serzorala, Cad acces Conocare/ doconecare ‘CONSTRUCTIA NUNARULUI ‘S8realizim in detector de tla ‘TEHNUM INTERNET Realzarea pagitlor de itanet| ‘ATELIER Invoducee in calcul rear de sepaare ECONOMISIREA ENERGIE! .........+..+.pap.47-48 ‘Scheme de bas economic LABORATOR ‘Sintatza de band continu ‘Alene fa dodo delectoare! Si realizim un dvizo de fecvent rapid ‘Mérirea sensi coreceploartor cusimpladetecte AuTOMCTO. Eenitorarea rote ADIOAMATORISA Generator da sama Receptor simp pentru incepta POSTA REDACTIE... 1 REVISTA REVISTELOR pag. 418 poy. 10-25, pap. 2-82 pag. 29-06 pag. 97-98 ap. 90-46 pag. 50-56 pag. 57-03, pag 62-68 + ag. 64-85 pan. 87 TENNIUM evisté pont constructors arate nda anu 1970, ‘Anu XXX 250, sapere 200 Ector SC Prosa Nafonsla SA Pata Prose Libore nr 1, Bucurogtt Redsco-sot fie, lexancru Marculese ‘Secréiaral = machata erica Won Wage Rody: Pata Presol Liber nt. (casa Proce! Carp Gaal 1, camara 803 Nelo: 204 21 02 Fax 222.48 32 [Eenut:prosoritoneka © yohoocor a Revista TEHNIUI, Plata Prose Libere nt. ‘Casuia Poptas 68, Gucuregt!~ 90, ‘Abonamonte ‘Leorise cic portal (Ni 4120 dn Catalog! Presi Romine) ‘DTP; Clomentina Geanbasu Esitorl 9 retacta i decind rice resporsabitte in pire opi focomandier soir fermulate Tn fevisia,aceaslareverindinfegral auirio. ISSN 1224-5525 © Toate dopture rezonvate, eproducoroa itera sau parla este cu doelvicyire Inigezs2'in absontaaprobaitszise preaabie a ator ‘Tparal Romprint SA 2g [oer se pattnce erm se Sc PRESTR OUR SK Pal tl eer id, Heh poarine a seande: S24 PS res 0.0 sa ta 20 832 "Contr an 05,2066 F, reaga ropundar wicca pant curutularioldor oe excus aaodor aceon 3CONSTRUCTORUL INCEPATOR TU FLUORESCENT Ia ; acumulator auto Pagini realizate de fiz. Alexandru MARCULESCU Revista TEHNIUM a publicat de-a_lungul anilor_numeroase scheme electionice pentru utlizarea *neconvenfonal™ a ‘uburlior luo- resconte (allmentarsa de la alte ten- siuni deca! cea a refelei, le alte frecvente ~ inclusiy in curent conti- ud ~ amorsarea fara starter et.), dintre care de un succes deosetitt s-au bucurat cole care pormit refolesirea tuburilor arse. Chiat dac& Un tub “ars” (cu unul sau ambele fi- lamente Tntrerupte sau arse, dar care nua plerdut etanseitaica atmosferei sale intorioare) are, de abee, capetele putin innegrite, ten tatia de a4 efolosi o bund buceta de vreme este mare, avand in vedere Costui nu tocmai mod al unui tub nou, durata lu relatv scurté de vial in almontaroa obignuita, dar gi Imprejurariie nu foarte pretentoase in care se folosesc, de requia, astfel de mortaje. Un exempiu tipic 11 reprezinta lanternele sau lampile portabile cu alimentare de la acu- Mulatorul masini, folosite in cursil, in locuri unde nu a patruns inca ‘rejeaua electric’. Imi aduc aminte cum, prin anit 80, la torasa din Histiia se adunase lumea ca la urs s8-mi vada lampa cu neon do 20W alimentata la acumulatorul Tra- bantului ‘Acum exista in comert lanteme cou tubutl luorescente de puter! mic (GW-8W), alimentate din bateri sau acumulatoare Ce-Ni, dar acestea nu dau lumina suficient de buna, baten- ile sunt scumpe si se consuma repede, acumulatoarele nu ai unde le rencdrca g.a.m.d. Avand in vedere capacitatea mare a acumnu- latoarelor auto (ca 45 Ah), de la acestea se poale allmenta ‘un tub fluorescent de 20W, care ofera iu- minare satisfécatoare intr-o camera obignuita, in cort etc, fara a peri! ta ‘pornirea motorului dupa o functionare contnud a mont de 4-5 ore. In tunotie de schema utiliza- ta, de performantele tranzistoarelor gi’ale miozulu) transformatorului — dar si de meticulozitatea opti- mizarlor experimentale ~ un mont Pentru un tub fluorescent de 20 poate consuma, pentru iluninarea Meximé, orentatv intro 1,84 912,58 de la acumulatorul auto do 12V. Daca se doreste o functionare mai Indelungaté a idmpii, se face o scurta “pauza’ in care sa porneste jentru reincércarea acurnu- latorului, Oricum, lumina oforité de Ty.Ta=KU6OS sau 2N3O55* Oy 06 20W este mult mai bund Geck cea 2 unui bec cu incen- Descera avand acelasi consum de Sire< Opsonal, moniajul poate fi Erev€z. 5 cu un regiaj potentiomo- te a jui_decurent (de Dd ‘noe 12A 512.54), impicit si acum de suminare. Atunci cand, TWaver neve decat de o lluminere are ered “oe orientare”, dupa co am pers amea ‘la consimul maxim, Peors amorsare ferma) putem Tet.ce 2.02 dorinta consumul / i+ nara, Moray care asigura alimenta- rea “baat §orescent de la acuru- lator este un convertor de tensiune avand fe baza un oscilator de putere almentat a 12Vco. (practic inire AOV 14.5V). care debiteaza pe un transtormator ridieator do. tonsiune (uzual |‘ raportul 1:20-1:30), Secundaru. ‘ransformatorului.tre- bue 54 asigure in gol o tensiune de vat de cel putin 200-250V pentru arrorsarea sigurd a descércéni in tu Oscilatoru! poate fi nesimetric ‘sau simetnic (ou un singur tranzistor, respect cu doua tranzistoate dé putere lucrdnd in contratinp), iar frocventa sa poate fi joasd (500- Tr-220V/2x12V i ie i aQe g —_______—_-—— CONSTRUCTORUL INCEPATOR 5000Hz) sau ultrasonora (20-40 KHz), in funoe de. tranzistoarele Aisponibila 61 de tioul mezului folost in transformater. Dificukatea abordaril unor astiel e_montaje de_catre constructor Incepatori'a constituito de regula realizarea transiormatorulul, ‘mal ales in cazul oscilatorului asimetric fu frecventa ultrasonord, cand se folosese miezuri din ferita. Chiar si In cazul oscilatoarelor de joasa frecventa, realizarea_transforma- torului ramane delicata atat pentu faptul ca avtorii articoielor respec tye nu dau intotdeauna toate datele necesare, ct si datorita “caltatir (de regula necunoscu: 8) a pa {sectiunilo N2, N'o, identice, inseri- ate in acelasi Sené'de Dobinare). De Ja fosta infésurare primara a tans- formatorulu: — coa de rotoa - so praia In acest caz tensiunea inata necesara pentru alimentarea tubulul fuorescent TF. Nu voi relua aici desciierea prin cipiului de functionare a oscilatoru- lui, pe care dortori 1! pot gsi In caitile ca generatoare de auciofrecventa, dar se cuvine sa precizez ca in functionare intervin si Sapactle “distribuite'intre epirele transformatorulu, care nu figureaza pe schema. Aceasta schema am copiat-o cu feromagnetic este de calitate buna {toroidal sau permalioy), secpunea a poate fi chiar mai mica. Personal am incercat trot transtormatosre diferita, inte 2 x 8.5V si 2x 12, unul pe pachet de tole din fier-siciu, alt pe permaloy si altl pe mez {oroidal, $i toate au functionat foarte bine, singura tatonare expermen- fala ‘necesara flind optimizarea va- lori condensatorului C2, in. plaja mentionata pe ‘iguré §1 a valor (comuna) peniru Fit gi F2. Fata de schema ofiginala am mai facut dows modifica: am folosit tranzistoare uzuale, de tip 2N3055 (mai“ienega" decat KU6OS, dar care chetului de tole _folosit Din fericire, calea succe- sului amano deschisa — ca peste tot electro- ic ~ prin tatonarea $i optimizarea xperimen- Singurul nae dozavantaj este 4 dup: oo ta reusi wn ‘ante. bine, Incorcind s& faci_un al doilea — dupa exact acesasi ‘echomai dar cu alto piese — adeseori tatonarea _experimentala trebuie wat de la inceput. Am facut aceasta introducere unga pentru ca stiu din experienta cu céte intrebari, chiar nermultumini $i reprosuri este’ asaltata de obicel fedactia dupa publicarea unui astiel de monta), care se intampla sa nule "asa din prima Incercare construc- torilor incepator. ‘Tot din. aceleas! motive, propun aléturat (figura 1) 0 schema “clasica” 1 Sigurd, pe care am experimenta- Yo cu rezuitate bune pe trel tipuri \lerte de transformatoare gata con- fectionate do fabric’, ceca co eprezinti un avanta| esential pentru penstnuctorul Incepaior. ‘Schema contine un oscitator de auoirecventé simettic, folosind oud tanzistoare de puter femperecheate aproximativ dupa ‘wcronu bela), care au fiecare ca Samana ce colector cle 9 secliune Gin ‘wiasurarea secundard dublé a “mu transtormator de rojea, Tr TEHNIUM septembrie 2003 mui ani fn urma dintr-o revista simi- lard lui TEHNIUM, dar n-am experi- mentat-o pand acum. in artcolul fespectiv se precizau datele inféguranior transformatorulul este '50 spire CuEm 0,4 mm, N2 = 24 spire CuEm 0,8-1 mm. Nu s¢ precizau natura miezuiul si sect nea sa (ori nu le-am notat eu cénd miam copiat schema), Tranzis- toarele recomandate erau de tipul KUB05, iar freeventa oscilatoruiui de ce 2500 Hz, ‘Acum, cand talcioourile sunt pling cu ‘transformatoare de rejea avénd infésurare secundaré dubia, este foarte ugor s& gasosti unul cu 3 x8V~2A pana la2x 12V— 2A, cere se preteazé foarte bine la realizarea acestul monte). Important este ca sarma bobinajulul secundar fie sufcient do groasa (minimum 0,8 mm diametru), ca seciiunile seoun- darului sé fie identica (sa debiteze in {gol tensiuni riguros egele, inire BV 1 42V) $i ca sectiunea miezului s& fie do cel putin 5-6 ome, Dac miozul aumers foarte bino), iar alimentara de 12V am decuplat-o cu conden- satorul C1 de 4700 uF, imbunatatind simtitor randamentul. Am. tatonat experimental $i Inroducerea_con- densatorului C*3, dar in final am renunjatla el, efectul lui benetfc find bragtc insignfant in toate cele trai cazuri, cu valori ale lui C2 inte 220nF/250V si 2,2 uF/250V, am obfinut pentru iu- minarea maxima a tubului de 20W un consum de curent de cca 2,44, cu amorsarea ferma a tuouiui. Deoarece am experimentat mortajul cu tuburi ‘arse’, in prealabil am scurtcircuitat intre ele terminalele figcarui filament, toomai pentru a asigura amorsarea forma a descar- cat, Varianta de cablaj prezentata tn figura 2 corespunde transformatoru- lul pe miez toroidal, de genul celor folosite in blocul de alimentare de la etea a televizoarelor SPORT, exem- plarul “nimeri” de mine tn 'talcioc lavaind Tne un secundar de 2 x 8,5V 5 ee eeLLL — CONSTRUCTORUL INCEPATOR ~ 3A. Elare de fapt prizé mediana si in primar (2 x 110V), de care nu am avut nevole, dar in placa de montaj ‘am practicat orificiu si pentru pinul rospectiv, ramas neconectat, Va cer scuze ca nu am dat la redesenat cablajul, dar schema find extrem de simpla, sper cS se pot Usor distinge linile corespunzatoare pleselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. Vedersa este dinspre fata plantata cu piese, deci ircultele de cablaj sunt vazute prin “transparent. ‘Am folosit pentru. montaj o plécula de sticlotextoli neplacat (sou cu folia de cupru indepartaté prin corodare In clorura ferica) Legaturle pe spate, conform scheme), le-am facut prin_lipituri robuste Cu Costtor, direct intre termi- nalele pieselor. Conform unui vechi (dar sénatos)’ obicel, am "fosut" firele de conexiune exterioaré prin placa de montal, pentru a asigura 0 Viaté mal lung ipiturior respective. Trensformatorul tind plantat cu pinii in placa, pe spate am asigurat Cconexiuni voluminoase (supraincar- care cu cositer), pentru o eat mai bund imobilzare a. transformatoru- lui, care este destul de greu. Mare atentie se cere la racor- darea pieselor exterioare, pentru a ‘nu incurca intre ole firele de conex! une (cam multe si nu tocmai in ordine plasate, dar marcate sugestiv pe schema de cabia)) Cele doua tranzistoare Ty si To. montate pe radiatoare separate minimum’ 5W disipatie fecare, sau pe un radiator comun de minimum 10W disipatio (in acest din urma caz capsuleie tranzistoareior se izoleaza obigatoriu faté de radiator cu folie Ge mica, sabe $i salbe tubulare izolante’ pentru’ suruburi) se ‘amplaseaza po partea suporicara a cutiel ce va géizdui montajul. Daca folosim (preferabil) o cutie din tabia, firele care ies din cutie cate trai, pentru fiecare tranzistor in parte, vor fi protejate printr-un varnig gros din bra de sticla sau tefon, paniru ca eventuaia incaizre a cutei sa nu le deterioreze ‘izolatia, Evident, in ere lateral al cute’ si pe fundul et Vor fi practicate géuri pentru autoventilatie. Prizele de alimentare cu 12Vcc., respectiv de racordare la tubul fluo- rescent TF vor fl obligatoriu diterte a model si marcate corespunzator, astfe! Incas ny pute racorda din eatentie acumulaiorl fa bornele TE sau viceversa. Priza de 12V va avea marcata polaritatea (+ si). Pentru toate racordurlie exte- rioaro ge folosase conductoare litate cu sectiunea de cel putin 0,75 mm2, bine izolate. In timpul functionaiti, montajul se amplaseaza intr-un loc degajat (pentru 0 ugoara récire), pe un Suport neinflamabil. Nu se vor atinge cu mana tranzistoarele in. timpul functiondrii, deoarece s-ar putea S& ‘piste’, readucdndu-va_aminte de fenomenul de autoinductic. In fine, amintesc doar ca si la acest monta) se poate introduce foarte ugor un rogial (continuy sau in trepte) al gradulul de ihuminere, implicit si al consumului de curent. In ‘aces! Scop, pa unul din firele de alt mentare cu 12V se Inseriaza un potentiometry bobinat de 5-6 0, dar a c&rui nicholina s& reziste ‘fara Tnedizie periguloas ta un curent maxim de 2,54. Un astel de potentiometry este greu de procu- Fat, dar poate fi usor confection. Ca elternativa, so aloge experi- mental 0 valoare de rezistenté con- venabili. pentru nivelul redus de consumfiuminozitate, orientativ in Plaja 19-4 0, se procura (sau se Contectioneaz’ un rezistor bobinat avand aceasta valoare a rezisienie de wattaj corespunzator, dupa care acest fezistor se insereaza. in circuitul de alimentare cu 12 V, plasénd in paraiol cu al un comuta’ tor pentru a-l putea sourtcircuita (la pornire si in functionarea normals), Fespectiy pentru a putea readuce In Serie cu alimentarea (in regimul do consum redus). Daca montajal nu functioneaz salistacator (regim instabil, consum de curent mare, de peste 3A) in uurma taionairior pentru C2 in_plaja 0,22-2.2uF si pentru RI = A2 in plala 2200-1kO, primul lucru de facut este sé’ se iniocuiasca erechea de tranzistoare T1-T2 Deoarece experimentez frecvent ~ $i de 0 buna bucata de vreme — diverse montaje de automatizéri, vatiatoare de tensiune, jocurl de ‘umini etc., care au in partea de aciionare @ consumatoruiui un tils- forsau un tiac, am ajuns in cele din urma la concluzia ci as putea ‘economisi timp pretios daca ag avea gaia confecionate ct un modul cu tiristor, respectiv. cu triao, care sa Cuprinda partie Indeobste comune ale acestor montaje. Aste, fiocare modular putea si confina ~ pe ‘ang tirstorul sau triacul de probe, racordat in exterior (pentru a-| putea inlocul usor cu exemplarul dorit $i eventual ai Tnlocui radiatorul termi in funcfio de necesita) — toatd partea da conectare comoda la Tetea, Intrerupatorul da functionare, siguranta fuzibilé $i consumator, eit” cutul F-C de protectie impotrva fevontuaislor supratensiuni “anod- Catod, cat si blocul de tensiune con- tinua joasd necesara pentru circuitul de comanda a porfi. intr-adevar, toate aceste elemente se repeté — Uuneori perfect identic — la foarte mutt scheme si ca atare, este 0 mare pierdere de vreme gi de efort 9a le asamblezi / dezasamblezi do fiecare data cénd experimentezi un ou monta) pe care nu al intenfia pe moment sé- si realizezi ‘pe curat fa. am gi facut ~ mam realizat practic cele doud module — gi pentru 4 avantajelo pe care mi lo-au oferit dela m-au incéntat, le propun spre analiza si decizie si altor construc- tori amatori, adresanduma cu precadere incepatorior, fireste. Pentru cole doud ‘module am folosit exemplare de tistor, respec- tiv de triac, din serile incustriale de JOA/400V, ‘cu un curent de_amor- sare siguré de poarta de 10 mA, respectiv 90 mA (modelul de tiristor KY202H, respectiv modelul de trac KY208B8912, ambele de tabricatie sovisticd, in acelasi tip de capeuia). Desigur. se pot monta si ate tipuri, de fabricajie roméneasca sat strana, dar este de preferat s@ se foloseasca modete tot de 10/2300, ‘eu sonsibiltai de poarta epropiate de cele mentionate. Tiristorul, respectiv triacul, au fost montate’ pe cate un radiator ter- mic cu disipalia corespunzatoare tunui curent do sarcind do maximum 5A. La newie, cum spuneam, tis- torultriacul se pot inlocui la experi mentare cu modelele incicate in schema, la fel si radiatoarele. Evident, modulele ‘permit i verti area rapid’, comoda, in’ condit reale de alimentare si de sarcind, a inortiistoare sal trlace nou-intrate in “zestrea’ personala. Conectarea exiemna la rejea a modulelor se face prin doud cor-CONSTRUCTORUL iNCEPATOR ———_____- doane racordate la un stecher (eventual prevazute cu banane), iar Conectarea la consumatorul Rs prin doud cordoane racordate la 0 priza, eventual chiar realizata artizanal (doua bucge prinse intro placuta de fextolil, cul diametrul interior si dis- tantate intre ele conform dimensiu- hilor stecherului standard de retea), OHMEDIUM SIN INVEST*SpL proiecteazé si produce: Aceasta precaute este deosebit de ‘© aparatur eloctonica de maura gi contol pe bazi de merocon— util pentru a nu confunda intre ele {ler liner, lormostate I ceaburl programabile, contoare poriru cele doud racarduri, deoarece, cum 4 de cour elecronoe,alarme de masini arin ee spunea poetil —“s| ultarea © ‘module elocrorice namontal (ktur) dh gama" ® VK pang . . Sinatort de slectonick suaadac siabieatoee dete 1 sctisé-n legile-omenest ‘tomate sivolmere ogiaia alae. cease Modulele mai au in exterior un Informal supimeptato te po obine de i soni spell, de la adresa intrerupétor pentru tensiunea de all MF RRL? detent stent mentare de la refea, care se reco- Intreaga gama de module FIPXYA'T™ ge giseste in magazinele de manda s& fie modele robuste, la -e Becalials Say-pat | gomandete ret a sky Rie ‘ninimurt SA/250Vc.a.,.precum si un ees tioeed « nati ootetelechnasdon to sociu de siguranta fuzibia, aceasta 4 7 D soconcctares alimentirii de din _urma tind aleasa in {ooo meri eee Renae een Se functia de montajul expert mentat Modulul_ cu triae (figura 4) isi procura tensiunea con- tinua joasd. (12V) pentru ‘comanda port din tonsiunea de rejea, prin condensatorul nepolarizat C2, dioda redresoare D2 si celula de stabilzare-fitare DZ-C3. Rezistenta 2. plasata in serie cu C2 limiteaza curen- ‘us absotbit din refea la valori nepericuloase (maximum 2A\. in stuatiletranzitori, jar ‘ezstenia 3, plasata’ in Dara! pe condensatorul C2, aegura descdroarea acest 2 ‘n cateva secunde dupa face cu condensatoare de genul lui C2, car fara rezis- {enja FI in paralel, care mau “souturat” zdravan dupa mal multe zile de ta intreruperea alimentarii montajulul tn care erau incluse! Dioda D1 rein- toarce spre rejea alternanele pozitive conduse de R2 gi C2, dar blocata de D2. in fine, ‘rupul C1-Rtconstituie cla: sicul circuit de proiectie la eventualele ‘supratensiuni anod-calod. Condensetorul C1 (01-0,15 uF) trobuio sa alba tensiunea de izolatie de cel putin 400V. (Contiwuare in pag. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 SS—_—. CONSTRUCTORUL INCEPATOR ——————__-________ PUNTE pentru ___IMPERECHEREA___ ___TRANZISTOARCLOR____ In ultima vreme se folosesc tot mai mult fa constructia amplifica- toarelor de AF etajele finale tn con- tratimp (push-pull), cu tranzistoare complementare pnp si npn. Inainte de moniare, aceste tranzistoare re- ule sortate cu gra, cutandu-se 0 pereche cu caracterstici cat mai apropiate, pentru a reduce pe cat posibil cistorsiunile introdusa in eta- jul final. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricatie (de exemplu, BD139 ~ BD140), masu- rand ia betametru factorul de ampli- ficare in curent, B. In afar de faptul precizia acestor masuratori nu este prea mare, condilile de functionare in montaj sunt mult diterie de cele din schema betametrulul. Aste, doua tranzis- toare gasite ca “identice” la betametru pot avea facto ce ampiticare mutt diferi! cand sunt puse sa functioneze la curens Prof. gr. il Solomon VERNICHESCU ‘mai mari. Ideal ar fi ca masura ss se fecd\ in regimul de tucru cor: ~ (slunele betametre permit eceas'= dar atunci schema aparatuu: complica. Montejul propus nu este priu-zis un aparat de _masuré, doar un tester care foarte buna sensi tranzistoate complementare, punct de vedere al factor ampificare In curent. Sohe: reprezinta o punte de rezister: avand alimentarea pe diagonala “Fens indicator pe diago- 2. "= pratele AD si DB sunt peer 20u8 tranzistoare (Ty — ~ 219) inseriata cu céte 0 € exact la junataioa 3e 2 mentare. Rezistentele “escent Ry §1 Re, Yor fi 728 egale. Echilbrarea 73TTs"2'=. Acest lucru se obtine atorul K (cu doua Kz 5 XD) in poziia 2. Se @sssaza “n an potentiometrul P asve incat instrumentul pus pe scaa de 5 mA sa indice zero. Se ‘rece apo! instrumentul pe un domeniy met sensibil (1+0,5 mA) si se retuseaza echilibrul, Comuta- foul Kose deschide (poz. 1), instru mentul BUN BoB egyCONSTRUCTORUL INCEPATOR 5 mA (eventual 1-2 mA), purtea find asifel pragitta. pentru. verificare, Periodic se verificd echillbral aga cum s-a aratat mai sus. Introrupatorul fp (de tip buton) 2e line nchis numain timpuletrior pe instrument. in aceste consi puntea permite sesizarea unor die- renje foarte mici intre rezitentole conediate la bornele C1E si CoE, respectiy Tne jonctiunile tranzis- toarelor care se comparé. Cum reZisenjele de polerizare a bazeor (Rg 91 Ag) sunt egale, echibrul punti va indica identitatea celor dol ‘actor de ampifeare in regimut de luc dat \erticarle se incep pe sensiol litates de § mA a instrumentulul gi numai dup ce ne-am asigurat c& diferentele intro tranzistoare sunt miei, vom comuta pe 1 mA, eventual 0,5 mA. Cu polaritatea data in fi- Ui, interpretarea citrlor se faco astfot & ~ indicatio rulé sau aproape nul& ~tranzistoarele au acelagi beta; b — devietie pozitva a aculul ~ tranzistorul Ty (npn) are factorul bela mai mare (cu atat mai mare cu Cat deviatia este mai mare); © — deviajia acului in sens invers ~ tranzistorul Tz (pnp) are bela mal mare; se inverseaza pola- rtatea instrumentulul pentru a apre- cla canttatw aiferenya. Montajul parmite compararea tranzistoarelor complementare in orice condi de lucru, alegand corespunzator valorile rezistentelor do sarcina (Rg, R4) si de polarizare (Ris, Rg). Acestee vor fi eat mai riguros egale doua cate doua. Instrumentul utilizat poate fi un AVO-metru obignuit cara posed domenille de 5 mA gi 1 mA (oventu- al 0,5 mA) curent continuu. Consumul de curent fiind mare (zeci de mA), tntrerupatorul | se doschide dupa torminarea mésura- tortion. ADAPTOR OHMMETRU Elev Radu UNGUREANU Cititorii revistel_noaste cere digpun de un potentiometu etelonat (avand 0 scalé gradata, de preferat ‘cat mal Inari), pot realiza un ohm- metru - adaptor foarte simplu. Schema de principiu este prezen- {at in figura aléturats. Dupé cum se abeorvi, dou’ detectoare antago- nico roaiizate cu diodsle Dy $i Dp 'sortate sa fio idantice) au conden- ssatorul de datectio C = 1)F, comun. Tensiunea continua redresat (Uo) ae la bornele acastul condonsator TEHNIUM septembrie 2003 este nulé numa cand (regland A) se objine Fi = Fix, valoare ce se citeste pe scald. Deoarece, in timpul reglajulul, tensiunea Uo shar putea schimba semnul, este bine ca masurarea ei 8 se facd cu un vottmetru electronic digital (VED). Condensatorul C, care se Incarea prin Dy si se descarca prin Dp (reincércandu-se, eventual, invars) trabuie sa fie, evident, nepo- larzat ido calitate cat mal bund. Se Injelege 8 dacd Amax = 409 k@ (lin.) vor putea masura rezistenjele Rs100K2 Diodele sunt obignulte, pentru redresarea la 50 Hz, de exemplu, Dy = Do = 1N4001 Desigur, este de dorit ca R sé aba tun demuttilicator pentru o citi cat mai corecté Tensiunea de alimentare este alternativa, de 6-12 V/50 Hz, luata din secundarul unui transtormator do rojoa. 9CONSTRUCTORUL iNCEPATOR REDRESOARE SI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE Prof. ing. Rodresorul reprozinta un montaj olectronic a cdrui functe principala este transformarea unel tensiuni alter native inte-o tensiune continua. in urma acestui proces, labomnele de iesire ale redresorulul se obline o tensiune continua pulsaforie. Objinerea unei amplitudini con stanto @ tensiuni continuo, la curentul nominal livat de redresor, se face in majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu edresorul a unui “rezer- vor" do onorgio olectrica, Si anume un condensator Ce prezinta 0 capacitate electrica bine definita, Pentru a injelege toate particularititilo c@ privese 9 tensiune redresata este insa necesar s avem un puncte plecare foarte ine defini, si anume sa cunoasiem parametri lunei tensiuni alternative. Ea este caracterizata de Sapte parametri princ pall, si anume: forma de nda, porioada, frecvanta, pulsatia, va- Joarea maxima, valoarea edie, valoarea efectva Forma de undé a unei tensiuni alternative reprezinté modul de evolutie in timp a aces: tea, definit de o functie matematica. Spre exemplu, pen- iru fensiunea alternativa monofazata de rete, care are © forma de unda sinusoidal, existd roatia matomatica: Ult) = Un sin (at) unde Uy'= valoarea maxima a tensiunii alternative, = pulsatia, t= variabia ‘timp, Porioada T reprezintitimpul in care forma de und a tensiunii altamative descrie o evolujle completa. Pentru tensiunea sinusoidala de retea, T = 20 ms. Fiecventa f a unel tensluni alternative reprezinta numarul de oscilaji pe secunda ale acesieia, Pentru tensiunea altemetiva de tetea f = 50 Hz. Se mantioneazé cA intre frecventa si perioadé exista relatia: = 1/7. ulsafia unel tensiuni alternative reprezinia viteza unghiviard repatitiva a acestela. Intre pusatie si freoventa exista relatia: (= 2af [rads] Valoarea mexima a unei tensiuni atemative, Uy, reprezinta maximumul amplitudinit In intervalu’ de" perioada. Valoarea_medie a unei tensiuni alternative, Um, reprezints media valorilor instantanee ale acssteia in decurs de 0 perioada 10 ui=Uysingat? Parametritensiun’ a Emil MARIAN Evident cé 2en‘ru tensiunea alternativa de retea, la care Sema “e™12n‘a poattva este egalé cu cea negatva, obtiner Um =0 Valoarea efectiva a unei tensiuni aitemative eprezinta 0 tensiune continua eckivalents, Care aglicats la bornole unei rezistente, produce aceeasi canttaie de cal dura casi tensiunea akomaiiva’ Matemat aver relatia universal y, Ju? (at TV Cu alte cuvinte, aria delimitata de cale dous semialternanie ale tensi- unli alternative este eval ou aria unui drep- tunghi care are ca bazé Pericada tensiunit ater- native 3 tnaltimea Uet, tocmai valoarea ofsctv Tot. parametrii caracteristici unei. tensiuni_ alternative sinusoae sunt explicati in figura 1. Se mai ment oneaza ca toate aparatele de masura pentru ten- siun atemaiive si curenji allemativ’ indicd valoarea efectva a acestora. Fac exceptio doar unsle AMC-un specale (AMC = aparat de masurd si control), dar la acesiea sunt mentionale caracteristicile speciale (ex. vvortmetru pentru indicarea valorlor de vart ale unel ten ssiuni atemative etc). Pent tensiunea sinusoléala ‘simerrca (vezi tensiunea alternativa do rotea), exist relatia 1dacd rezolvam integraia): Uet=Uy Ao Avana clar defniti paramotrii caractoristic i unei tensiuni alternative. simetrice, cum este cea de la feleaua de cistributie a energiel electrice [nu exist o Component adiacenta de tensiune continua > Um = 0), feguta ca apa ro procedee fundamentale dea efectus iresarea, si anume: — blocarea nei semialterante a tensiuni altema- tive, astfel incat la bornele rezistentel de sarcind sé nu apara decit ‘un grup’ de semialternante pozitive (tensi- une poznva pusstore) sau negamva (enstune negava pulsator] rematve ‘TEHNIUM septembrie 2003CONSTRUCTORUL INCEPATOR ~ realizarea unul artficy electronic, astiel incat sa utlizim ambele somialternanfo alo tonsiunil akornativa, rezutatul final find 0 tensiune continua pulsatorie pozi- tiva sau negativa; ~realizarea unui montaj elactronic rai mult sau mai putin complex, asttel incat ‘combinand” succesiunea de potrivit domeniului de tucru si tipului de utlizare, Fedresorul mocanic are dozavantajolo uzuri rapido a componentelor masinii elecirice de curent continuy (Colector, peril colectoare etc.) si se mai menfioneaza andamentul global destul de redus. edresoarele cu tuburi electronice se utlizau inainte semialternante pozitive sau egative, sa obtinem in tinal © multiplicare a tensiunii continua pulsator, de dou, trei_ sau ‘n’ ori,’ conform scopului urmarit (cazul muk ‘tiplicatoarelor de tensiune). La realizerea practicA. a redresorulul sau a mulipli- catorului_ de tensiune se pune problema utilizar unui Gispozitiv electronic sau mecanic, astfel incat s& rougim ori a bloca 0 semi alternanta a tensiunil alter- native, ofi a o “transforma’ schimbandu-i semnul la bornele rezistentei de earcina ~ consumatorul, Practica a aratat ca exista trei tipuri de redresoare con- ventionale, $i anume: = redresoare mecanice; ~fedresoare cu tubu'l electronice; = rodrosoare cu dispozitive somiconductoare. Redresoarele mecanice prazinta utlitate atunci cand foiosim in sistem o magina electrica rotativa, de tip magina de curent continu. In afara de alte avantaje, ‘TEHNIUM septembrie 2003 Redresor dubld alternana cu punct median de_apariia_dispozttivetor semiconductoare. Desi functionarea lor _ este deosebit de buna, randa- mentul electric ‘general fedus al unui tub electronic a facut ca, treptat, ele sa fie Inlocuite cu redresoarele care folosesc disporitivele semiconductoare. Cal mai simplu, practic sf uti Tfedresor se poate con- sirui folosinddispozitive semiconductoare de tip dioda redresoare, eprezinté un dispozitiv electronic a carui_ tunotie principala este conductia Unidrectionala a curentului electric. La polerizarea directa (plus la anod si minus la catod), dioda redresoare prezinté o rezistenta electrica echivalenta foarte redusa (zeci sau sute de ohm) $1 permite cu usurinta trecarea curentului electric. In cazul polarizani inverse (minus la anod i plusul la catod), dioda redresoare prezintd o rezistenta electrica echiva- lent foarte mare (sute de kiochm)) si nu permite tre- cerea curentulu! electric. AF mai trebui menfionat un "CONSTRUCTORUL INCEPATOR de alti parametri, necesari_ la proiectarea, dimensionarea iin final Fealizarea practica a unui redresor. Dar inainte de art constru, trebuio 88 stim EXACT cum functionoaza tonsiunea invors& pe care 0 suporta dioda: ~ U do ~» tensiunea de la bor- nee diodei, atunci cand prin aceas- ta rece curentul nominal — Pémax —+ putoroa disipata maximé ca 0 poate exterioriza dioda (cu sau fara radiator) pentru a evita incdilzirea ei excesiva (urmata evi- dont de distrugerea ei). Montionez 4 in cetalogul de diode sunt prezentati si o multime ‘Asa cum am mentionat anterior, functionarsa unui redrosor mono: alternanté implied blocarea unei semialterante a tensiunii alternative de ‘etea. In figurile 2 si 3 sunt prezentate atat schemele electrice cat si formele de unda ale celor doua tensiuni continue pulsatori, poztiva sau negativa. So Temarca Ins ca randamentu! propriu unul astfel de tip de redresor este foarte redus, iar pulsatile — ripple — tensiunii continue objinute foarte mari. Datorité acestul considerent, redresarea monoaitemanta nu se foloseste industrial decat in cazuri cu totul speciale. Redresarea dubia aiternanja ‘Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat, asttel inca sa utlizam ambele semialternante ale tensiunil atemative. Cele oud tipuri semnificative de redresor dubia alternanta sunt: = recresor dublé altemanta cu punct median; = redrosor dubli. atornanfa punte (bridge rectifier. Schema electric a redresorului dublé atemanté cu punct median este prezentata In figura 4. Se observa ca transformatorul TR prezinta doua Infagurari identice, inseriate. Datorité acestui fapt, fata de punctul median, sarcina primeste permanent cele doua semialternants pozitive, recificate de diodele D1 i D2. Facdnd 6 analogie mecanica, acest redresor lucreaza ca un motor cu aprindete prin scantele in doi timpi. La una dintre semialtemante (fata de punciul median) concuce D1, iar la cealalté D2. Montajul presupune ins fealizarea a coua infaguran secundare ale transtormatorulul TR identice ca rezisteni& gi reactanla, 0 consirudtie destul de pretentioasa. O solu tohnicd o reprozinta infagurarile secundaro de tip galet, desi doua bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. Deoarece constructia trans- formatoruul este pretenjoas, lar ol cs © comconentaslecricd reprezin 9 piesa destul de scumpa, s-a cam renurfat la acest tp de redresor, tind iniocult cu redresorul dublé alternanta punte. SAQRR0 DO pvovao acca nen. i‘___ CONSTRUCTORUL iNCEPATOR ——————_________ Pentru a _urmari functionarea montajului de redresare in punte, s& Tevedem schema de principia (fig. 5), Tensiunea allernativa U pe care vrom s-0 redresém se splicd pe diagonala 1-3, iar rezistenta de sarcind (constimatorul de curent continu), FIs, se conecteazé pe jonala 2-4 resupunem ci prima ator: nana. tensiunii U- este poz fala de nodul 1. Ea va “deschide’ dioda D1, debiténd prin rezistenta de sareina tn curent 11 (sageata 1), care se va Intoarce la Infégurarea asemenea “daschisa” Fata de sern- ‘nul acestei alternante, diodele D2 si D4 sunt _montate invers, deci ele ramén_ biocate inireaga semi- perioada. Alternanta urmatoare va fi negativa fafé de nodul 1, deci pozi- tiva fatd de nodul 3. Ea va deschide diodele D4 si D2, debitand prin saroina un curent i2 (sageata 2). In acest cez, diodele D1 91 53 sunt blo- cate, Dupl_ 9. perioadé, compet, Ciclyl se repelé 'n mod analoy Se observa (umarind, Segetie) ca prin rezistenta de sarcina curentul péstreazé tot timpul acelagi sens de arcurs. Prin nodul 4 al punt jose plusul tensiunii redresete, lar prin nod 2 jase minusul, Curentul total prin consumator va fi suma curentilor Hsizi=n+e2 biaiternanta (avania)). Puntea nece- sité patra diode entice sau cu pare matri cat mai apropiali (dezavanta)), pentru a nu se produce 0 de- simetrizare a tensiunii redresate obtinute. In comparatie cu montajul de rodresare bialtornanta cu. priza mediand (fig. 4), diodele din punte trebuie 88 suporte tensiuni de lucra Be umatate (avant). Mai precis, @ din punta se aleg CU Uiq mal {mare sau egalé cu vaioerea maxima 3 o recrasam, © ala patticularitate a recresarii jn punte este faptul ca in serie cu rezistenta de sarcind se afd in per- transformatorului prin dioda ‘03, de ‘Dublor do tonslune Schenket manenta cova diode, deci céderea Cuadruplor de tensiune Schonkol de tensiune pe Jonctiunile acastora va fi dubia faia de montajul din figu- ra4 (dezavanta) Redresarea In punte este foarte larg raspandtia in aperatele Industriale. Montorgim, ce exemplu, produsele |.PR.S. - Baneasa din seria 1 PM, care ‘admit un curent maxim de 1.2 A (1 PM 05 — 30V, 1 PM 1 —60V, 1 PM 2 — ca T20V, 1 PM 4 — 240V. 1 PIM'6 — S60V) si cale din seria 3 PM, de 3.2 A (3 “a PM 05 ~ SOV, 3 PM 1~ €0V, SPM 2-120, PM 4= 240V, 3 PMG — 960 ° ee). nd ‘© problema practicd Intémpinaté de constructor la realizerea punilor ' sedresoare este montarea diodelor po radiatoare. Daca toate cole pair | a tersiunii alernative pa care vem TEHNIUM septembrie 2003 yRetertor la montajul de redresare in punte, facem in cont Tiiplor de tensiune Schenkel uate céteva precizari de ordin prac- ti. In primul rand, redresarea este pe fe a I diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuid), numérul de radiatoare necesare’ este de patru sau doug, dou diode putén- du-se monta pe un tadator comun, Daca insa se procura chocele, coud u anodul la ‘capsulé (D2, De) i doud cu catodul ia capeulé (D1, D4), numérul radatoarslor se reduce la 13CONSTRUCTORUL INCEPATOR ou, D1 gi.D4 po un ractator, D2 D3 pe celdlalt radiator. Atentie, insa, deoarece direct pe un radiator avem galvanic unul dinire potentialele ten- Siuni redresate. Multiplicatoare de tensiune Problema obtinerii_unei tensiunt continue inalte folosind 0 modalitate de recresare unei tensiuni alterna- tive joase, impreund cu un aranja- ment al schemel elactrice a monta- jului, a constituit o preocupare con- tinua a proiectantior de aparetaj electronic. Montajele care. elec ‘ueazé acest lueru se numosc mult Triplor de tensiune Latour Cuadruplor do tensiune Latour pllcatoare de tensiune. Ele au ‘event in actualtate, utilizandu-se in med curent, din. momentul per- fectionari diodelor redresoare cu siliciu, tn cea ce priveste perior- isle defintonl (curent redresat, tensiune inversa de lucru etc.) s1 mai alos prin reducerea cosiului lor de fabricate. Domeniul de apicatio al diodelor redresoare cu _siliciu. in schemele electronice de tip multipli- 14 ccatoare de tensiune so extinde do la cele mai mici tensiuni (35-200 V), necesare _alimentdiri aparatelor electroacustice porlablle (raclore- ceptoare, televizoare etc.) sau aparatolor do {(voltmatru numeric, oscilascop etc), pana la alimentarea etajelor de pu- tere ale racloemiatoarelor (400- 1000 W), cu tensiuni pana la S000- 4000 V. Mulliplicatoarole de tensiune reprezinta celule de redresare~ filrare cu un mod de dispunere a diodelor gi condensetoareior asttel Inca ambele semiperioade ale ter siunii-atomative do Iniraro 2 fio redresete, iar ‘in acest caz consuma- torul Re sa primoassa ta Bornele sale 0 suma de tensiuni redresate. Cele mai simple mon taje de acest i sunt dubloarele ge tensiune. Exist practic doua vari. ante _funda- mentals de dubloare de tensiune, gi anumo dublorul LATOUR, prezentat in figura 6, sl dublorul SCHENKEL, prezentat In figura 7. Prin montarea tn cascada a dou sau mai ‘multe circaite de acest tip se obtin mul tipticatoarele de tensiune. Analizand ‘schema elec- tried a ddublorulul de tensiune de tip LATOUR se observa la bornele de intrare ale montaju- lui, marcata cu A $i, se apliea ten- siunea alternativa de intrare Uin. Sa considera cd prima joada a tensiunil de intrare are ca polar tale plusul la borna A's minusul la boma B. Ca umare, dioda D1 32 deschide, jar dioda D2 ramane blo- cata. Condensatorul C1 se incarca prin dioda D1 pand la valoarea de var a tensiunii de intrare Uin. Th ‘semiperioada urmatoare (minusul la boma A si plusul la boma B) se deschide dloda D2 $i se blocheaza dioda D1. Condensatorul C2 se inearea imediat prin intermediul tot Ia valoarea de vart a Usp, In aceasta. situate ambele cordensatoare C1 si sunt Incarcalg ia valoaroa de Varta tensuni de intrare Ujp. Datorita {tur ch ele doua Eondonsatoar ‘sunt conectate din punct de vedere electric in serie, Intre punctele M si Nse obtine dubiul vaiora tensiunii de varf de intrare: 2Up, Astfel, prin rozistonta de sarcina froce un curent continu, iar la bomele tezistentei ‘se obtine dublarea tensiunil de al- ‘mentare inifiale. Practic, ins, mutt- jicarea de tensiune nu se tac2 cu (onul 2, ci este vorba de o valoare mai mica datorita caderilor de tensi- tune in direct pe cele doua diode Di 31.02, in momentul in care fiecare dintre'ele se afla in stare de con- ducte (deschise) si datorta cider de tonsiuno cauzati de rozistonia intema a sursei de alimentare (de ccale mal multe ori un transformator de relea, care are o putere finita). Datorita acestor considerente, con- densatoarele Ct si C2 se Tncarca in mod practic la o tensiune cu 0 va- loare mai mica decat dublul valor de vart_a tensiunii attemative de retea. in rationamentul efectuat anterior s-a ignorat si curentul prin rezistonta de sarcina Re. Ea soca ln eure care se a Tio reais le nalitate cu energja elec- fred Mnmagazinats in conden- satoarele Ci si C2. In mod practic, prin conectaréa unor rezistenfe de Sarcind Rs de valori din ce in ce m mmici, tensiunea de iesire a muttip ccatorului de tensiune scade din ce In ce mai mult. Concomitent, carac- terul pulsatoriu al tensiunit de iegire se manifesta gin co in ce rai pro- nunfat (un RIPPLE de vaiori din ce ‘nce mai, mari), deoarece si efi- cienfa fitrajului tensiuni: continue de fegire_a _muliplicatorulul scade~cu cresterea curentului de sarcina. ‘Aceste neajunsuri se pot compensa, Intr-o carecare masura, prin mérirea valorii capacitatilor celor doua con- densatoare C1 si C2. Se menijoneaza ci tn cazul In cae ccurentul prin rezistenfa de sarcin& 2 implica amplasarea_unor con- densatoare cu capacitati avand va- lori foarte mari, este de _preferat folosirea unel scheme de redresare obisnuite (cu punct median sau uni) Schema electric’ a dublorulul de tensiune de tip SCHENKEL. prezen- tad In figura 7, confine acalasi TEHNIUM septembrie 2003 o = ogCONSTRUCTORUL iNCEPATOR — numar de componente electrics ca Uvin = 1,41 Uin. Se a7é cA figura 10 se prozinta schema elec- i_cea_a dublorului de tensiune in cadrul schemelor electrice s-a tric a triplorulul de tensiune de tip TOUR, Avantalul acestui aranja- notat ou Uin valoaree eficace a ten- LATOUR, iar In figura 11 schema ment al schemei electrice constitu-slunil alternative de intrare, eleciicd'a cvacruplorulul de tensi- fe punctul de masi comun dintre Comparing intro olo cole dou vari- uno de acolagi tip. Ca o concluzio infagurarea transformatorulul de ante de dubloare de tensiune, se general, se observa c&.muttili- refea si minusul bornel de iagire a remareé faptul c& dublorul carea de tensiune in vederea ali- ‘muitipicatorulut. In vederea ‘expi- SCHENKEL prezinta dezavantajul mentari unui consumator Rs este citar! functionaril dublorulsl de ten- folosini unui condensator C2 cu ten cu atét mal eficienta cu cal valorile slune SCHENKEL, s prosupunom —sunea de lueru mai maro. capacititiior —proprii conden cA prima semiperioada a tensiunii © Mutiplicaloarela de tensiune se satoarelor C sunt’ mal marl, iar alternative de intrare are plusul obtin prin completarea schemelor curentul de sarcind mal mic. conectat la boma A$ minusul electrice ale conectat la boma B.{n aceasta sity- color doud aie, doda D1 $0 afla in stareda blo- ubloara do cate, iar dioda D2 se afa in stare de ten siun. conductie. Condensatoarele C1 si “prezentate cu C2 aflate m serie cu dioda D2 se una sau mal ‘ncarcaflecare ta jumatate din va- multo celule joarea de varf a tensiunii da intrare suplimentare Uin, La urméitearea semiperioada.a D-C, ample- fensiunii alternative de intrare saté in {minusul la borna A gi plusul la aceeagi_mo- boma 8), dioda D2 osto in staro de dalitate ca gi dlocare, iar dioda D1 intrd in stare in schema de conducie. In aceasté situatie, electricd a condensatoni C2 ramane incrcat_ cubborulul |a jurmatate din valoarea de vart a la cares: ‘onsiunii de intrare Uin, iar dioda D1 plecat. In produce descércaréa_conden- figura'8 aste ) satorului C1 si reincarcarea lui uo prezentata ‘ensiune de poleritate inversa fala schema el 9 de coa dotinuté inital, cu valoarea tricd a de varf Uin. La aparitia celel de a triplorului_de ‘rela semiperioade a tensiunii alte te nsiune native (plusul ia boma A gi minusul SCHENKEL. la borna B), dioda 02 rece dinnou Se observa lastareadoconductic.Concomitort, ci ol ‘a bomele ciodei Di, care se afd in mentele D3- stare de blcare, exista tensiunea C3 au un {do intrare U,, plus valoarea de varta amplasament jensiunii Up'a condensatorului C1. de aceeasi In consecinfa, condensatorul C2 ‘so _maniord ca si incarca prin dioda D2 cu o tensiune dublorul- de a cire| valoare creste de la Ui/2 tensiune de pana la valoarea 2Uj,. Goleldhe acest tip. Semiperioade care urmeazé nu foc Conden- altceva dacit s& Incarce cu energie satorul C3 se + lectricd condensatorul C2 pe calea incarca” la SFGUY PERS SeaereNiae Shon mentionata anterior, compensand dubiul_ valori Tiiplor $1 euachuplor de tenstune co asifel consumul de energie datorat de varf a ten yozistenfoi de sarcina Re amplasatd siunii do Fce (in paralel cu condensatorul C2. Se intrare, iar la bornele de iesire ale __Un alt aranjament posibil pentru a ‘mentioneaz cA si in acest caz mulipfcatorului se obfine tensiunea a objine muliplicarea unei tensiuni . dubiatea_de tensiune este doar 3Uin. Amplasand in continuare ele- alternative folosind grupul D-C este ¥ aproximativa, din cauza céderilor de mentele D-C se objine cvadrupborul prezentat in figura 12. Se prezinta ‘ensiune inevitable daiorate diode- do tansiune SCHENKEL prezentat in doud scheme electrice pentru lor, rezistentei interne a transforma- figura 9. Modaiitatea de mocificare triplarea si cvadruplarea tensiunil Se ‘orului do retea si valori rezistenfei a tensiunii se poate generalza, altematve Up. je de sarcina, ‘objinandu-se prin acest tip de aran- La toate mutplcatoarele de te ea Analizand cele dou scheme jamente mutipicarea finalé dorité a siune prezentate pang acum, la bor pon slectrice de dubloare de tonsiune so tensiunilinfialo Ui. rele de iesire se obtine multiplul va- va observa c& pentru cele dud confi- Se mentioneaz cf trebule si se lori de vart a tensiuni alternative din t ural forte de mortal Se poaie na cont de tensunile maxime la caro se scad: valoaroa cade do ‘olosl acelasi numarde componente gare se Incarca flecare condensator. _tenslune in direct pe lodele D aflate sau sloctiog, In.cazuldublorui do ten, In prvinfa multpicatorcor co ten. In stare do, conde, cceroa do l siune SCHENKEL, condensaiorul siune de tip LATOUR, printr-un tensiune datorita rezistenfel inteme ido C2 trebuie sa alba insa tensiunea amplasament adecvat’ al ele- a transiormatorulul si valoarea ce pen- de lucru cel putin egalé cu dublul mentelor D-C, rezolvarea problems! implica relajia de proportionailtate Masi valorii de var a tensiunii de intrare mutiplicaril tensiunil este similara. In care fine cont de curentul prin rezis- wos TEHNIUM septembrie 2003 15 rrCONSTRUCTORUL INCEPATOR Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenta de sarcind As. S& mu uit o& muttiplicarea tensiunii este rentabila doar pentru curenti mici, de ordinul zecilor, maxim sutelor de mA. In azul ‘unor curent! da. valor mai afl, vaiorle condensatcarsior tre- bul sé fie astiel dimensionete Incat capacitatea echivalenti de iogire a multiplicatorului s& fe cat mai mare, Siva sin acest caz so obtin onc lati: destul de mari aie tensiunll con- tinue de lesire. In figura 13 sunt prezentate o serie do iagrame pen- fru dimensionarea practicd a dublorului de tenslune de ti LATOUR. Se observa c@, cu cat fezistenta de sarcha As’ prezinta valor mal mici, cu atat valoarea ten- siunii continue obtinute la bornele oi, deci la bornele muttiplicatorulul, este mal redusa, Pentru mérirea tensiunil este necesar_ca_dimensionars capacitatii condensatoarelor sa fie |m concordanj& cu curentul maxim solcitat de consumator. Se observa 4 la dmensionarea elementelor Componente ale montajulul se tine cont de rezistonta interna a Infaguraril transformatorulul de retea gi do rezistenja echivalenté a dlodolor in momentul starii de con- ductie a acestora: R= R2 + (N2PR1/ (NI)? + Ro unde Ri, R2 ~ rozistenta Tnfdsurarior primate si secundare ale transfor- matonuli; Ni, N2— numaru! de spire al acestora, Rd — rozistonta ochivalent a dlodalor polarizata in sans direct. La multiplicatoarele de tensiune care lucreaza astiel neat obtinem tensiuni continue de valori mari, de cole mai multe ori in serie oudiodele se mai amplaseaz4 cate 0 rezis- ienta de limitare a curentului debitat ‘in sarcind - rezistenta de protectie a. carol valoaro 9p adauga la coa Caloulata anterior. in urma etectuért caleulelor pentru dimensionarea elementelor multipicatorului, valo- tile care nu se gasesc direct cu alu- ‘orul diagramelor se estimeaza prin interpolare. To'deauna se aleg con- densetoare avand valorile capa- citatilor mai mari decdt celo obinuto ‘n urma calculelor. Se mai atrage atentia c& pentru fiecare tip de schema electrica proprie unui mutt- Plicator de tensiune valorile tensiu- nilor de iucru ale condensatoerelor gi alo diodalor (tensiunea inverséi) vor fi corelate cu tensiunea continua de iesire @ acestuia. Pentru a nu lucra cu condensatoare i diode avand diverse valori pentru tensiuni,CONSTRUCTORUL INCEPATOR ‘Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (225 V ) deci dimensiuni diferite, se alage tensiunea de lucru maxima avand valoarea cel pujin egal cu tens tinea maxima do iogiro a multipica- torylul in figura 14 sunt, prezentate doua scheme practice de muliplca- toare de tensiune utlizate in situa ilp cele mai frecvente de lucru. Se ‘observa $1 prozenfa razistentelor de protectie de 509/50W sia conden- satoarelor de 10 nF, amplasate in paraiel cu flecare dioda radresoare, Aceasti configurajie a fost “pievazuté pentru uniformizarea repartitiel tensiunil pe fiecare dioda (la. deschidere si ia blocara). Tot in acelasi scop, atunci cand tensiunea continu multipicata prezinta o va- loare mare (vezi figura 18 ~ muttpl- catorul _de 3000 V), in, serie cu grupul D-C Se mai amplaseaza si Cate 0 rezistenta de egalzare de 470 kG. Acelasi mod de luctu s-a provizut gi pentru grupul de con- densatoare | Inseriate de 220 F/A5QV. Rezistanisle amplasate in paralel cu. condensatoarele oiec- {rolitce indeplinesc concomiten:. si rolul de protectie a mutipicatoruldl ntru momentul cénd acesta nu ncjioneaza, servind 1a dascar- area jor. Astfel 36 evita pericoiul tunel olectroeuttir’ accidentalo momentul in care, multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat, se fac interventi diverse in montajul elec- tronic. Ca regula generala de lvcru se femarcé necesitatea amplasari do grupuri RC in paralel cu ciodolo redresoare, in momentul cand aces- tea se inseriaza, pentru a rezista la fensiunea inversa maxima de lucru. Procedaul este valabil si pentru con- densatoarsle electroiitice Inseriate 500 = 1N3253, 1N3253 3W 1N3253 ‘Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) 2003 TEHNIUM septembrie 2003 17$$$ $$ ——_—______— CONSTRUCTORUL INCEPATOR Invederea ampiaséfilint-un montaj taj electronic extrem de util atunci unde care lucreaza cu tensiuni mari. cand se pune problema obtinerii Ua — tensiunea de iesire (V); Din cele expuse pan acum se unei tensiuni allemative inaite si In — curentul nominal (A); remercd urmatoarele cerinje in pri- exist la dispozitia utlizatorului 9 C — capacitatea condensatorului Vinla utiizarii practice a montajelor sured de tonsiune continua joasd (F). de tip multplicator de tensiune: (bateri sau acumulatoare), faptcere De aici se poate calcula foarte = aceste montaje se folosesc determina utlizarea lui intr-o gama _usor valoarea capacitatii C (atentie, atunci cand sunt necesare tensiuni extrem de larga a montajelor elec- in farazi). continue de valor! ce constituie un tronice. Consider of, in urma parcurgeril ‘multiplu al tensiunii alternative exis- __O utima problema pentru con- acestui material, orice constructor tente intr-un monta) electronic; structori redresoaralor 0 reprezinté de montaje electronice, amator sau ~curentul livrat de multiplicatoru! dimensionarea condensatorulul de chiar profesionist, este pe. depiin de tensiune nu depaseste ordinul filtaj, astfel incat, la curentul nomi- clarificat in problema redresaril sutelor de milamperi; nal in, tensiunea de legire a unei tensiuni alternative mono- ~ montajele de acest tip elimind redresorului 98 fie practic constanté, fazat difcultatea realizari practice @ unui in ceea ca priveste ampltudinea’ transformator ridicdtor de tensiune; Deoarece marea majoritate a apli- _Bibliografie = multiplicarea de tensiune este catillor includ 0 redresare dublaé _ ARPAD KELEMEN — Mutatoare, cu atat ma eficienta cu cat curentul allernanta, ofer constructorilor nostri Ed. Tehnica, 1974 de sarcina solicitat do consumator 0 formula practic’ de dimensicnare, _ NICOLAE BICHIR — Masini, este mai mic. ssi anume: aparate, actionari gi automalizari, ‘Combinat cu un convertor curent Ed. Tehricd, 1992 9,041n XXX - Colectia revistel TEHNIUM continuu —curert alternativ, multipli- 1980-2002 calorul de tensiune devine un mon- 470K 470K = «470KD 470K. Cour —o0mr —O.0wr 1o00v 1000v—1000¥ ‘Schemé practicd a unui muttiplicator de tensiune (3000 V) 18 “TEHNIUM septembrie 2003TEHNIUM PC. SISTEM SURROUND DE MARE Elovi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE Este inutil cred sa va spun cat de importanta este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionafi de electro- nicé. Citeam numere vechi (chiar dacé am 16 ani, nu consider vechile articole desuete — dimpotriva), din ‘88-'89, si ma Intrebam care sunt motivele (in afara de lipsa banilor) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. Asa m-am hotarat sa va trimit un articol care, cred éu, se potriveste noilor tendinte in lumea sistemelor HI-FI si a informaticii. Este un articol destul de complex (montajul adresandu-se insa ama- torilor) si pentru a nu deveni prea stufos, nu am insis- tat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu 0 oarecare experienta le poate deduce singur. Montajul pe care I-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune, chiar daca pentru teste am folosit boxele prietenilor. Este la fel de inutil sa va spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. Va multumese, Florin Gogianu O data cu dezvoltares sistemelor _ Fara a intra in detalii ce tin mal do calcul porsonale, industria multi- mult de. informatica, ined do. la media a cépAiat un avant important. Inceputul anilor '80's-a_ tncercat Intr-un. sistem multimedia perfor- realizarea unui efect psihoacustic mant nu sunt hnpextante doar pu- tridimensional (3D), in doud boxe. In terea procesorulu! sa placii grafice, acest scop_s-au folosit asa-numi tun mare rol avénd 9) lenful audio. algoritmi HATF, sau fire HATF Daca acum cativa ani posesorii de gramate pa calculator. Aceste fitre calcuiztoare se mullumeau cu placi tin de timbru si de frecventa, pentru audio stareo gi boxe din plastic ce simularea complet a unei surse pumal in, norm, HLF alge sonore losndl-ee plas apt incadreaza, noile sisteme 5.1 Dolby _tudinea (ITD) dar gi timpul (ID) Surround si Dolby Pro Logic Il fac fil a coscopert oa eck stanaardul steree 64 ard desuet. | fiecdrel urechi | se oor iformati Darin ce constaefectul surtound procesate ITD, IID si HRTF si ‘prin ‘ce esta el superior coarente, atunci crelenui poate fi Standardului stereo? péicalt s& creadé c& sursa audio se ‘TEHNIUM septembrie 2003 fig intr-un anumit punet in spatiu ‘Aga s-a néscut pozitionerea Poztionarea audio 3D nu s-a ‘dovedit insa eficace in cazul stereo, dooarece avea loc 0 “scurgoro” de informatie intre cele doua canale. A fost nevoie de aparitia sistemelor cu 4 bore plus subwoofer $i mai apo de cele cu 6 canaie, '5+1. Con ‘comitent au aparut plécl audio capo. bile de redarea materialuuil sono surround, ajungdndu-se astizi la Performante precum auzirea distinc 12 a modulut in care prolectilele se Tndreapt spre tine in joour, sau seufundarea in efectala sonore de excentia a unor filme precum Matrix. “Ascultétori de muzica nu au fost ita. Prin Impéitirea materia lului sonor din mp3-uri pe 6 carale s-a reusit eliberarea stresului redari intregli benzi de trecverte tntr-o bboxa, sunetul devenind mal clar dar simai dinamic, folosindu-se insa si Sfocto foarte interosanto de spatializare, Pentru posesori de calculatoare personale’ recomandam astfel realizarea acestul sistem audio. Nu ‘este un sistom extrom de comphioat cum ar parea la prima veders, dar se adreseaza in special audiofillor cu cava experienta in consirucile de audiofrecventa. Este inutil si mai spunem ci va da satistecti doosobte odatai terminat. Siatia are cateva atuur fatd de sistemele ce au invadat piata IT: ~ ofera un sunot cald, “moale’, deoarece preamplificatorul are In ‘compononta sa tuburi = distorsiunile sunt extrem de ici datorité posibiltail folesiri unor Operationale precum OPA2604, OPAZ134 sau TLO72, cel din ura fiind mai ieftin, ins nu se poate 19—TEHNIUM PC. -. —! Pare 1 AF-100W (subwoofer) compara cu primele, care sunt pro- fesionale ‘si. sunt probabil printre cele mai bune din lume; = ampiiicatoerele finale _garan- teaz 0 puters caro la majoriatoa tenets pert matale Oe cul de pe pia € fictva (gen 12000 PMPOD, - = datorita componentelor poate fi considorat un sistem High-End, co trece eu upurinjé de standardul - oate 1 folosit si de cel care nu detin un calculator (e drept, cu per- formante mai slabo). In figura 1 este aritata schema bloc @ unui astfel de sistem, 20 Placa audio este bine sé fle de ultima generatie, gan M-Audio Rovoluticn sau Audigy Ii, placicare se 636 la malortatea ofertantilor de rdware. Pontru coi care nu detin 0 astel de placd sau chiar un caicula- tor, vom descrie intr-un articol vitor un'Decodor Surround cu operationie cate poate fi folast cu stat 1. Preamplificatorul Prezinta pertormante deosebite ‘In special datorité integratelor prote- sionals cu caro este dotat, dar gi ‘tuburior ce ofera un sunet deosebit de placut, Dupa cum se vede in figu- a 2, preampificatorul contine un ‘corector de ton Baxandall, care nu pune probleme deosebite si nu Recesité prezentiri. Se poate Insd observa © particularitate: schoma preamplificatorului s-ar putea opri aici, Ins audiafili vor fi recunosca~ ‘ort pentru urmatorul eta| care se conecteaza la iesirea preamplifica- torului, Etajul aparo de fapt intr-un fumar recent al revistei Tehnium, fiind creatia domnulul_inginer Aurelian Mateescu. Mortajul este aratat tn figura 3, Pentru mai mute date legato de acest taj recomand itiea articolulul din nr. 1, martio 2003 al revistel TEHNIUM septembrie 2003= a TEHNIUM PC 8PINDP, S08 Se va folosi un transformator se- parat pentru acest etal, schema all mentatorului find publicata in acelagi articol Ai2 va avea intro 0 14, R13 Intre 470 ohmi si 4,7 kQ. C8 intre 0,5 si 10 uF, lar C7 are 50 pFII2V. Se poate opia pentru emplifica tocrole operationale OPAZ604, 2134 produse de divizia Burr-Brown a firmel Texas Instruments, sau pentru mai putin formantul TLoz2 (dis: punerea __terminaloior, Identica ta OPA2604 OPA2I3$ si TL072. este rezentatd in figura 4), rimele dowd au un THO de 0,009%, respectiv 0,0008%, cu! un zgomot de 10nV radical Hz, respectiv Bn, gi un slew. rate de 25V/is, respectiv 20V/js. TLOT2 are un THO de 0,003%, 2gomot de 18nV $i siew-rate de 13.Vijss. Un alt integrat care ar putea fi folosit este NE5532. (De preferat, aceste integrate se vor introduce Jn soclurt de. foarte bund caltate, evtandurse lipirea lor deoarsce au in componenta FET-uri ce Se Pot distruge usor dacd exista tensiuni reziduale pe varful ciocanulul de lip. Se vor manevra cu Of, far a lise atingo pinii mal ales in cazui color Profesionale, pe care péna si sarcinile electrosta- tice de pe degele la pot strapunge. Operationaete se vor almenta prin tivalele cin figura 6. fensiunea de +15V/-15V se va stabliza in proalabil ¢i se va filira cu condensatoare de 21TEHNIUM PC 4700 yf. Stabilizatoarele vor fi de buna calitate deoarece tre- buie 84 no gandim sorios co facem cu integrate de ganul OPA2604, care costa 5-6$ bucata §| care reprezinta totus! © investhie! In nici un caz biocul pream: pliicatoarelor nu se va alimenta de la transformatorul etajului final sau al celui cu tuburi. So va folosi un transformator eu doua Infagurdri do 15V. Se vor folosi componente ce caitate gi cu toleranja de 1%. Cun cablaj reaizet corect pe 0 plécuta de. sticlotextolit fun montaj ingriit, vel obtine un preampiticator de, calate crararea cu tabla de auminui gi ier sau permelioy este prefe- fabilé dooareco, aga cum so va vedea, cin cauza blocului de al- mentare pot aplrea probleme (cémpurile electromagnetice devin destul de puternice pen- {rua ‘influenta ‘performartele ‘montajului). Se vor realiza 6 asttel de monta- je, cate unul pentru tiecare canal, (vez! figura 1) 2. Amplificatorul de putere Fiecare dintre cei 5 satelti are cate un ampilficator de putere de 20W. Rezulté astfel o putore totald {in toate cele 5 boxe) de 100W, pu- tere suficienta pentru un sistem Home-Theatre. ‘Asadar, fiecare satalit e dotat cu cate un circuit integrat LM1875. Acest amplificator e capabil sd dediteze maximum 30W pe 4 sau 8 ohmi, Este alimentat diferenjial la +,-25V. Pentru Poute2OW gi fe1kHz, THD=0,015%. De asemenea, oferd un slow-rate de 8Vius. ho weRTING OUT uerriNe oUt Schema este redaté in figura 6a, iar capsula cu pinil in figura 6b. Integratul dispune de protecto la scurtcircuit inire masa gi aimentare, pe lesire i protecte la temperatura. Se observa titrajele de pe flecere ramura de alimentare. Se va acorda o mare atentie cimensionarii raciatoarelor. Daca se vor monta toata cole 5 inegrate pe acelasi radiator, atunci se vor(al Fata stanga =] Spata stanga izola cu mica umectata cu vaselina siliconica. Gale § amplifcatoare se vor all menta do la doua transformatoare Mentice ce au in secundar cate doua infésurari de 18V, bobinate cu sarma de CuEm cu diametrul de 1,2 mm. in primar, ‘sarma.va fi de 0.8mm, ‘Amplificatoarele pentru spate, doua la numér, so vor aimen- ta de la un transformator, cele 3 din {212 de la cel de-al dotlea transfor- Mor. Pang rearesoare vor do ‘Cu rezutate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care ‘au avantajul de a avea un gabarit redus. Pentru subwoofer am decis folosirea cicultulu! TDA7204 produs de SGS Thomson, de 6OW, mentare diferentialé de 6V. ‘Schema de principiu $i cabiajl sunt date in figura 7, respectiv 8. Pentru un subwoofer de caitate se folos! insa schema domnulul il Marian, publicata tot in numarul 4, maitie 2003. Dispunerea pinilor ia ‘TDA7294 este data in figura 8. Ampiiicatoral este dotat cu pro- tooHii esemanatoare cu LM1875. Se va folosi un radiator profilat_cu ‘dimensiunile de 120_mm pe 140 mm, cu grosimea de 5 mm in locul TEHNIUM septembrie 2003 TEHNIUM PC " unde integratul este fixal, tot prin intermedia! unel foite de mica. Datoriia FET-urilor cin final, mte- gratul are o vitezé de réspuns SR deosebit de bund (SR > 30Vius), Poate debita 60W, in functie de voltaj, intr-o rezistenta de 8 sau 4 ohmi. Pertormanjele “subwooterulul 22k, cu atonuare la cape de 348 port semnal/zgomot > = Distorsiunt THD - 0,1% TID - 0,03% Transformtorul pentru subwoofer va avea coud Infagurari tn secundar de céte 28V, cu sarma de 1.2 mm. ‘Tensiunea va firedresata cu punts eo. BA i fitrata de dou conden- satoare de 4700 pF/63V. Asader, in blocul de alimentare ‘0 vor afia'3 transformatoare pentru amplificatoarele de putere gi 2 pen- tru etajele de intrare. Prin folosirea unor ‘ransformatoare toroidale se ot ema probiemele de cabart. intreg blocul ce contine sigurante, Intrerupator general (poate printr-un relev), celle de fit, transforma- toare 6 stablizatoare Se va ecrana [al Fata dreapia =) Spate dreapta cu tabla de fier. Se va acorda o mare grid traseelor de masé. In cazul in fare atmostere in carcasa devine “sufocanta, se va folosi un ventilator de carcasa, alimontat la 12V. ‘in final, aratam modul in care se agaza boiele (fig. 10). Desigur, ampiiicatorul se poate dota gi cu alte accesori (VU-metre, indicator de cliping pentru sub: wooler etc.), dar acestea rman la letitudinea ‘constructorulul. Montajul astiel realizat, singura problema ramasa este achizitionerea unor in- Ginte acustice pe masura. Realizat ‘corect, chiar daca necesita un oare- care elort, amplifcatorul va. oferi 0 ‘experienté de neultat In apicatile rmuttimedia. Dori si mentionaim cit nu am fl ‘ust s8realizam acest amptficatr articolele mai vechi cin revista ‘Tehnium care au tratat aplicatiie Hi Fi. Ne refer fa herd teoretice ‘care ne-au ajutat enorm si care cred ‘4 ny atenueaza cu nimic ideea unui amplificator surround. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheot M1875 Datasheet OPA 2134, TLO72, OPA 2604 Datasheet Practica electronistulul amator- Capitolul 21 “Circuite integrate neliniare’, ing. MRE SZATMARY 23~ AUTOMATIZARI IN LOCUINTA. VARIATOR Elemantul principal at montaju- lul este un tirstor care asiguré pu- terea variabilé pe sarcina, in functie de unghiul de deschidere. Tiristorut gate alimontat de la refeaua mono- fazicd de 220V, inseriat cu sarcina si asigurand conductia curentulul prin aceasta la ficcare alternanta a tensi- uni redresete. Puntea redresoare si tirstorul sunt alose in functic de sarcina comandatd. Asifel, cu o Punta redresoare de 3A tang unea minima Ge lucra de 400V (ia fel $1 pentru tirston), se asigura coman- da unei sarcini de 500W. Montajul are diverse aplicati: regiarea inten- siti luminoase a becunlor dintr-o. Jocuin(a, reglarea turatiel unui verti- lator sau a unei masini de gaurit, ‘ncailzirea une! rezistente, in dome de PUTERE Pagini realizate de Cornel STEFANESCU la unghiul de deschidere al tris- ‘orului este necesara sincronizarea circuitului de comanda cu tensiunea alternativa care alimenteaza Uris- torul. O solutie simplé este alimenta- fea osellatorului. din tensiunea redresati dubii alternanta, limitata cu o dodé Zenner PL9V1 (sau doua diode PL4V7 Inseriate), nefitrata. In loc de © rezistenta de putere (pentru limtarea curentului prin dioda Zennet) se utizeaza un bee de OV. 15W/ I. Circuttul de comands esta un oscilaior de relaxare In care tranzis- ‘oral TU este. iniocut de. dowd tranzistoare _bipolare __ comple- mentare (80177, BC 107). La api carga tensluni de alimentare, con- dersatorul C1 (100nF) este doscar- ~— baz stabi’ de divizor, acesia ramne blocat, deci si tranzitorul T1 ‘ste blocat. Tranzstorul T3 (BC 107) esta in saturatie, fiind polarizat direct prin RS. (1,84) ‘blocdnd comanda tiristorultl. Cand tensi- lunea pe condansatorul C1 a atins Yaloarea cele! de prag, tranzistorul 72 Incepe sé conduca injectand curentin baza tranzistorului T1, care la randul sau intra in conduct determinand cresterea si mai muita curentulul de bazd al iui T2. Urmeazé. un proces de reactie eganerativa 9 ambele tranzistoare s@ deschid la saturate, tranzistorul 3 se blocheazé, iar prin rezistenta 6(4700) se comandé amorsarea tristorulul. Condensatorut se des- cared prin jonctiuniie deschise ale color dous tranzistoare si determing blocarea tranzistorului T2, respect Tt, cireuitul revenind la starea initiala (daca tistorul nu s-ar amor sa). Valoarea rezistentei AG se cal culoaza astielincat s& nu fie depasit ccurentul maxim de poarta Ip al tiris- forulul. "Valoarea lui Ip si cea aten- siunil” ” poart catod Up sunt spectticate In fozia de catalog a tiristorull folost. Recoman- dam _atentio la realizarea si uli- lizarea monteluiul, nil fotografic sau pentru orice @chipament la care forma tensiunii de alimentare nu are 0 important Joarte mare. Deschiderea tiristorulul este asigurata de un generator de impul- sunt avand functia de circuit de comand, iar stingerea tiristoruul amorsat Se face automat la flecare ‘recere prin zero. tensiunil singe soidaio ‘de alimentare (fig. 1). Deoarece 0 semialternanfi a tonsis fii de alimentare are o durata de 10ms, pentru a putea comanda pu- ferea’ pe _sarciid intre limitele extreme (minim-maxim), comanda de amorsare a tirstorului trebuie data cu o intarziere cuprinsa inte 0,5ms gi 8,5ms. Pentrua putea con- 24 cat gi incope 88 se Incarce exponential prin rezis- feniele R1(100 at Fass Ka) pana la va- loarea tensiuni de prag (6.3) stabil "de divizorul rezie- we eaten), 14(3300). At timp cat tens unea din em forul tranzis pentru anu se pro: duce accidente. in fi gura 2 este data 0 vaii- anta posibild. de cablai, iar in figu- ra 3’ se indica amplasarea com- ponenteior. TEHNIUM septembrie 2003AUTOMATIZARI IN LoCUINTA ‘Senzorul de atingere, realizat cu lun minimum de componente, oferd posit multiple oe ullzare, do fa Eomenzi" de pomire / opie a Ghersebr Servamecanisme, pan lt actionarea unei alarmo sau circt retry de averizare (fig. 1). Montaul ‘senzori cu o singura borna de fo ‘nu Se utilizeaza contacte mecanice in imigcare, deci este Tara uzura racers. Senzorul poate ‘even diverse forme s{marimi dela un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui surub, deci se poate ‘masca foarte usor pentru a. comanda © alarma, Creu tliat n schema (NMG4047 saul MMIC 4009) este do tip CMOS, avand impedanta foarte mare’ intere'si un aman ge cent do rr fino petra port SCNU. piel ous itizate in mon- tal de monostabil, comanda’"'sa_ pro: venind de la senzorul COMANDA SENZORIALA +18V, cu separare prin transforma- tor, dar, avénd consum foarte mic, ‘se’ poate alimenta $i dintr-o baterie de 8V; in acest caz masa montajulul ‘88 conecteaza la pamént. La punerea sub’ tensiune, datorita condensatorulu! C2 (2,2nF), jegirea bistabilului (pin 10) este In 1 logic, validand iesiraa do comanda a monostabilului. Intrérile port 1A din ‘componenta monostabilulul sunt in 1 logie, dee! iesirea (pin 3) este in O logic; la inrarile portl 1B se gasesie de atingere: cetelalte doua sunt conectate inmontaj ce bistabl si valideaza lesirea cir- cuitului. “Comanda bistabilulul este rea- lizata tot prin atingere. Funetionarea moniajului. se ba- zeazi_po_inirodu- cerea_brumului de relea de cdtre corpul aproxmmativ 40s). Dioda Dt prote- jeaza intrarea portii 18 Ja aplicarea de tensiuni negative si ajuta la descarcarea rapida a condensatoru- lui C1. La atingerea sonzorulul O (oprit), iesirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic, daterminéna bo- carea port 18, lesirea (pin 4) ramanand in 1 logic indiferent ce semnal de comanda se aplica la intrarea COM. © apiicatie practica a acestui montaj este consctarea la intrarea tuman prin atingerea cu degetul a contac- tuui de intrare. Montajul este alimen- tat cu tensiune con- tinua inte +3V si ‘TEHNIUM septembrie 2003 0 tensiune 0 logic prin R2 (4.7 Ma) si 0 tensiune 1 logic de la iesirea Bisiabilulul, deci iesirea monosta- bilului (pin 4) este in 1 I Tranzistorul Q1_= BC177 este cat, dioda LED nu lumineaza, jesirea de comanda AL avand potential OV. a atingoron ov dogotu a con, orulut COM se introduce suficient lbrum pentru ca poaria 1A sa lcomute, deci jesirea sa trece in 1 foge, Gondensetorul O1(2,2 uF) finde’ si se comporte ca un scurt- circuit, aducdnd pe intiarea 5 a er SBT ok festa comuta comandand tranzistorul 1 tn saturate gi mentindnd lepirea port 1A in 1 logic indiforent cum variaza semnalul pe intrarea COM. Acoasta stare este mentinuta pana Ta incarearea condensatorulul C1 si este determinata de valorile C1, R2 (cu velorilo din schema s-a obfinut tunel alarme de apartament ca sen- or fara temporizare. Astie, itraroa COM se va conecta la partea meta- fic a unel incuetori de tin YALE, senzorii pomivoprit (P/O) mascheaza in tocul usii, iar iesirea AL se conecieaza la’ montajul de alarmare care comandé sem- nalzarea lumincas& si/sau_ sonora si/saucomunicatorul telefonic. in acest fel, daca cineva atinge incu- ‘etoarea ‘cu mana sau Incearca sa introducé 0 chele, la logirea AL pare o tensiune ridicata, aproxima: tiv egald cu tensiunea de alimentare ‘a montajulul, care comanda alarma. Dioda D2-LED poate sa lipseasca din moniaj, iar senzoti P/O se pot Inlocui cu ‘contacte macanice nor- mal deschise sau comutatoare omandate prin camp magnet et. In figura 2 sunt prezentate cablajul si planul de impiantare cu componente, 25AUTOMATIZARI iN LOCUINTA COD ACcCcES 26 TEHNIUM coptembrie 2003 ee——— AUTOMATIZARI IN LOCUINTA. ‘Moniajul (fg. 1) poate functiona Independent sau cuplat f un inter- fon. Aimentarea circutului (fig. 1) este cuprins’ intra 43 V gi +15 V. Codul este format din trei citre plus otasta de validare (BV) care poste fi utlzata ¢ ca buton de sonerie. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior, care prin apasare declanseaza comanda de actionare a electromagnetului ‘sau circuttului de deschidere si in acelasi timp resetul scheme. Cu cole tel cfre se pot forma maximum 1000 de combinatii de cod. Tastele ‘care nu intervin th combinatia codu- lui sunt validate ca taste capcand. apdisare a oricdrei taste capcand valideezé declangarea _alarmei (soneriel) chiar daca a fost introdus Luterior codul corect, Schema este prevazutd cu reset automat dupa acfionarea circuitului de deschidere sat soneriel prin diodele D6, DS. Formarea corecté a codului pre- sSupune apdisarea In ordine a ciftelor din combinatie, de exemplu pentru codul 290+BV, prima tasta apasata este 2, urmata de 9, apol 0 5 utima BV. Memorarea tastelor apasate se realizeaza cu patru bistabile D, acflonate pe frontul orescator de eas, cin doua capsule de tip MMC 4013. 0 dioda LED semnalizeaza apasarea unel taste. Progiamarea codulul se rea lizeazi cu cata 10 microcontacte pentru flecare cifra de cod, inclusty tastele capcana. Asttel, pentru prima cifra (2, in exemplul dat) po- 2hia corespunzatoare din SW 13 va ION (contact facut), celetaite comu- tetoare pe pozitia ‘OFF, pentra a doua cifré (9) pozitia corespunza- toare din SW 14 va fl pe ON, lar Celelalte pe OFF, pentru a tela cifrd (0) pozitia corespunzatoare din SW 15 va fl pe ON, iar celelalte pe OFF, pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) pozifile corespunza- toare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar celelaite pe ON. ‘Apisarea primei cifre din cod determing apartia unui salt pozitiv 0- 1 pe intrarea de ceas a primului bistebil determinnd incércarea informatie’ logice prezenté pe intrarea DATA (un 1 logic), diode Dt TEHNIUM septembrie 2003 co seme se blocheaza, iar iegirea Q negat prin circutul Ft, C1, activeaza bista- bilul pentru a doua cif. La apdisarea colei de a doua cifre, bista- bilul corespunzaitor se tnearea cu 1 logic, cioda D2 se blocheaza, iar prin circuitul R2, C2 se activeaza bisia- bilul pentru cifra @ treia de cod. Dacd codul a fost tastat corect, diodele D1, D2, D3, D4 vor fi biocate, jar la apésarea butonului BY circuitul de selectare, realzat cu 9 porti SI-NU 27 grrr nea nmin AUTOMATIZARI IN LOCUINTA ———_________ gs do tip MMC 4003 (4011) va actiona monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere, iar prin ioda D6 resetul montajului Dac s0 apas’ o cifré grest, trontul pozitiv de pe intrarea do cons a bistebilului patru (U2B) determing J Pe eee ss ‘Inclrearea cu 1 logic a acestuia, Jogiroa Qnogat (pin 12 U2B) troce in © logic, ajungand pe intrarile do DATE de ia celolalte bistabile si pe intrarea circuitului de selectie prin Dé (In conducte), La apasarea butonulul de vali- & 4 a dare BV esto declangat monosta bill de acfionara a soneria, ar prin DS resotul montajlu jn figura 2. sunt prozentate cabiajul imprimat la seara 1, \edere prin transparenta dinspre componente $i planul da implaniare CONECTARE/DECONECTARE Prezentm In’continuare cateva montaje simple 5 sor de realizat de comutatoare ON / OFF, utlizand un buton tra retinere, normal deschis. leglrea circuttulul I ‘schimba starea la flecare apasere a butonulul Cea mai simpla schema este realizaté cu un bista- bil de tip 7, care la fiecare impuls de tact schimba starea. Acest tip de bistabi nu este disponibil ca atare, dar 28 poate fi realizat prin intermediul altor tipuri ce bistabie. Infigura 1 este prezentata o schema in care se ut- lzeaz’ chouitu’ integrat MMC 4013, care contine dou bistabie de tip D. Prin conectarea lesiti negate ia imtrarea de daie D se transformé in bistabll do tp T. Comanda bistebileior pe inrérile de SET si RESET este MMC 4013 w ioctl m TEHNIUM septembrie 2003 vd og se su pr a3k ER s | ARI aT m3 AUTOMATIZARI IN LOCUINTA independenta de semnalul de ceas si active pe nivel logic 1, deci in schema vor fi conectate la mas’. Dacd se doreste un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune, intrarea corespunzétoare se conecteazé printr-un condensator de inF-10nF la plusul de all- TEHNIUM septembrie 2003 mentare si 0 rezistenté de 47K2-100k0 conectata ia ‘masa. Transferul informatiei de la intrare se face la tran- 2iia pozitiva (0-1) a impulsulul de ceas. In figura 1.2 sunt prezentate cablajul si planul de implantare a componan- telor electronics. 29SS AUTOMATIZARI IN LOCUINTA, ————____ hh figura2 este prezontatd o schema in care se uti- lizeaza circuitul integrat MMC 4027, care contine doua bistabile de tip JK. Fiecare bistabi are intrari de semnal: JK, SET, RESET, CLOCK. intrérle SET si RESET sunt independente de inirarea de ceas $i active pe nivel logic 11a i in schema prezentata anterior. Niveiurile logice de pe intrarile J si K determina starea iesirlor, schim- area avaind loc pe frontut pozttiv al semnalulul de ceas. Prezentam alaturat tabelul de adevar simpiticat pentru Un bistabil de tip JK. Wie 4027 0 fiegirea Q ramane in starea tn care era (nu) Ke0__|schimba starea) J=1 [lesirea Q schimba starea la fiecare impuls do] K=1 fact 0 FEB [ses C rimine ce "0" decd era in Osa rece in “0° daca era in"1” ea Craméne pe" daca era 1" sau trece| G0 fin" dacd ora nO" MMC 4095 MNC 4096 Deci, pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T esto necesar s& conectém intrrile J si K la nivolu! 1 logic. In figura 2.a sunt prezentate cablajul gi planul do impantare a componentelor electronice. in figurile 3 si 3.a este prezentata schema cu cir- ‘cuitulintegrat MMC 4085, care conjine un singur bista- bil master-slave de tip JK cu intrari multiple (Jt, J2, J3, Ki, K2, K9). Funcjonarea este Identica cu a circultulul MMC 4027, doar cu precizarea ca intrarile J1-3 gi K1-3 sunt conectate la cAte un operator $I. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMCAUTOMATIZARI IN LOCUINTA. 4086, care contine tot un bistabil JK cu intréri multiple inversate 9i neinversate, cu funclionare identicd. Singura modificar nocesara oste conectarea pinlor JS 9 K3 (care sunt nagat)) la nivel logic 0" (masa). unerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 oete descircat gi se Incarea), iesirea conectata la intrarea porfii P2 trece in 1 logic deter- min&nd un 0 logic la iegirea acesteia, care prin rezis- tonfa Rt (10k0-15k0) se aplic’ la intrare si mentine cir Mc 4095 MMC 4001 alt varianta a comutatorului ONOFF este rea- lizata cu pon logioe inversoare. In figurile 4 si 4.a este prezentati schema realizata cu circuitul integrat MMC 4002, care contine doua port! SAU-NU (NOR) cu patry intrari. Condensatorul C1 (1nF-4,7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseleul la alimentare, La ‘TEHNIUM septembrie 2003 ‘cuitul in stare stabilé, Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarca prin R2 (100k02-220kQ) la nivel iogic 1. La 0 prima apasare a butonulul, potenfialu ridicat de tensi- lune se aplica pe intrarea porti P1, care comuta gl deter- mina un “1” loge la lesirea ciicuitulul, care se transmite la intrare prin intermediul rezistorului RA. Starea 31 NE EEE Saas———____—-auTomatizrt In LocuintA ——__— Cirouitului se mentine chiar daca este thut apasat in continuare butonul (se creeazd un divizor rezistiv R1-R2, der cum Rt este mult mai mic decét R2, poten- {ialul po intrarea porti P1 este a rivel ridicat gi starea stabila ‘este mentinuta, Dupa eliberarea butonului, condensatoru! C2 se descarca prin rezistorul R2 si iesiea por P1 (acum tn 0 logic), Lao noua apasare con- Gircuitul integrat MMC 4002 poate fi inlocut direst cu cirouitu! MMC 4012, care confine doua port SI-NU cu patru intra, fara a modifica cablajul Schema de mai sus se poate realiza si cu alte circuite integrate, cum sunt: MMC 4023 (3 porti SI-NU cu 3 intrari) sau MMC 4025 (3 porti SAU-NU cus 3 intrari) folosind acelasi cablaj fara modificari (figurile 5 gi §.a) Pentru doua comutatoare se pot utiliza (fara mo- dificari In. cablal) MMC 400% (4 port! SAU-NU cu 2 intra), MMC 4011 (4 port! SI-NU cu 2 intrani), MMC 4099 (4 port $I-NU ou 2 intra trigger Schmit), figure Censatorul G2 (descarcat) produce un sat negatlv de 6 gi 6.a. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele tensiune pe intrarea P1, determinénd comutarea circu MMC 4069 (6 invorsoare), figurile 7 i 7.0. tului tn starea initiald. Tranzistorul de comand se poate Toate echerele functioneaza cu tensiunea de ali- conecta la iogiroa P1 sau P2, In functio do necesitali. mentare cuprinsd intre +3V gi +15 V. intermodulatie sub 0.1% la puterea de jesire de 10 W, TDA1512A saisiacecernjeleno- dstorsunt ce htermoduljie angio recuse sd: melor H-Fi gi este compatibil pin cu pin cu TDAIS20B. pune de o gama completa de protect. Puterea de Circuitul se alimenteaza de la 0 sursé asimeticé cu lesire este de 20 W pe o sarcind de 4 0 la Ua = 33 V, valoarea Ua = 15-35 V. Circuitul asigura distorsiuni de respectiv de 7 W pe o sarcina ce 8 £2 la Ua = 25 V. TDA 15124 TOA {512A CIRCUITUL IMPRIMAT (foto plontati) 32 ‘TEHNIUM septembrie 2003CONSTRUCTIA NUMARULUI SA REALIZAM UN DETECTOR DE METALE Dr. ing. Androl CIONTU 28S): Desigur ca articolul de fata nu-si propune un “Know-How” complet despre un detec- tor de metale ultraperformant, cu care, cel ce-I va construi sa poata desco- peri...comorile regelui Decebal de fa Sarmi- segetuza. Scopul articolu- lui este mult mai modest, acela de I zare practica. a prezenta cititorilor principiile descoperirii (detectiei) metalelor “ascunse”, prin mijloace elec- tromagnetice si 8a le prezinte, totusi, cateva scheme de principiu ale unor detectoare simple precum gsi unele indi- cafii de reali- encomblul bebinelor (sondo) [J nivel solu D Sbducotd de metot TEHNIUM septembrie 2003 33CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul ce metale face parte din categoria gene rala a senzofilor electromagnetic. 1 reprezinté un cir cuit electronic care functioneaza diferit in absenta, fata Se prezerya unui motel 7 Apropierea sondel sale. Ini-o ording, poate —_istorica, poate a bra principiutut de Pinetionare. detectoarele dé metale (DM) pot fi Clasticate in lurmatoaroie tipur: DM cu dezechili- brarea unei punt, DM cu dezect- brarea_cémpulul magnetic, DM ou variatia fracventel aut o00 lator de RF si OM cu circult PLL (de blocare a fazel sc rel obra ald oak 6 unto, fh oar PeTGAE= generator de elicofrecventi (de preferat FC, avand f=1-2 kHz ),C= casti AF cu impedanta 2 kiloohmi, Li=bobina exploratoare (sonda) cu care se tatoneaza focul unde se banuleste cd exist metal ascuns, L2= bobina de refering : Ci LT depane de orice metal, se ajusteazé pozitia ccursoruiui potentiometrului R pentru a avea extinct in casti, Daca L1 este apropiata de un metal, inductanta ei Varia, puniea se Gezecitbreazd Th cst auzim tonul GAE. In figure 2 este ilustret principiul detectio: metalotor prin dezechilibrarea cAmpului magnetic, Din sonda detecoare fa pate ambela botine Li $12 cam au axele perpendiculare ( cupla) magnetic nul ). Cu magnéte devine nen iain prov unl bach de zona un ‘metal, care inter- modaza Ee trunderea _tinilor de camp magne- tic create de L1 in 12. “Aqiunea se ppoirece" tot in do- meriul — audio- frecventei (O= oscilator de FAS am piticator ). in figura 3sunt prezentate schema bot $i principiut de tunc- fionaro al. colui mai raspandt de “cluiitor decomor': DM cu variaja frecventel Doua oscilatoaré de RF ( O1 si O2 }, avand bobine iferite ( constructiy, s1 ca parametti), ucreaza totugl (daca bobina exploraioare L1 esto departe de orice etal) pa aceeasi frecventa ( f1=F2 ), care amestecate In miserul Mx, dau “bata nule, care las’ insensibllditu- zorul (casca sau instrumentul de masura}. Daca, insa, inductanja L1 se modifica fn urma apropteri ei de un ‘metal, froovonia {1 variaza gi la iosirea mbxorului, printo semnalele de diferite frecvente exista si unul_ de frecventa minima, f1-£2(frecventa firata de catre FT¥). Aczasta frecventa de “bataie” nenula este de domeniil audiofrecventel si poate fi ascultatd in cast sau diftuzor. Simplu, dar, trobuie 64 fim atonii la... alarmoio false ! St Stovittotor Yo vi 2eQN22224 TEHNIUM septembrie 2003————————— CONSTRUCTIA NUMARULUE 32 ohmi. Nivelul sonor se ajusteaza cu AQ. Alimentarea este stabilizaté I +5V. In figura 5 a si b se prezinia, desénal cablajului imprimat, la scara 4:1 si desenul de echipare cu compo- niente a plac. In figura 6 este prezentata schema de principiy a unui DM hibrid, realizat cu_3 tranzistoare cu ofect de cimp WFET ) si un circuit integrat AF. recventa comund de lucru a celor doua dscilatoare este ce 650. kHz, Tranzistoarele sunt de acelasi. tip, 2N246 (sau 2N256), iar circuitul into: ‘fat, un echivalent al lui 386, Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuEm de 0,3 mm sun diametru de 27 om. Ba Se va Infagura cU 0 foifé de aluminis si va fi rigidzata pe un suport special prevazut, in ge- neral,. cu un maner lng. Schema din fqura 7 foloseste un circuit integrat CMOS ce tp MMC4O11 (4 porti NAND) folosite _ astfel: Nizoscilator do frooventa fix ( 470 KHz ), N3coscilator de fracvent& vari- bila. bobin& exploratoare, L1), N2= mixer, N4= ampiticator, Amplifcatorul de AF este redus numebe repetorul ttmtorrellzat cu o cr co IBS: rn ei ce inductanta U1 70 de ‘spire, conductor Cuém 03-06 mm, sin dametru de numa! 5 cm, in figura 8 so 3 schema de principiu a unui DM realizat cu Cl rusesc KSE1LA7 (KS61LES }, sau echiva~ lentul MNIC4001, si tranzistorul “cu Siliciu KT315 (echivalent BC108, Functionarea se bazeazi fot pe varialia frecventet unui oscilator, dar, deosebire de DM. tate, la acesta, in calea semnaiului ( pondarat cu 2 ) se plaseaza un nitru SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE Avand fn_vedore oa primate doua tipuri do DM nu so folo: sase, datorita slabai lor sensibiltat, vom prazenta in contnuare cine! scheme modeme (selectate din multe altele ) de princhpiu ale unor DM avand la baza principiul variatiel freoventel.. Varianta din figura 4 foloseste 6 tranzistoare de acelas! tip {tranzistorul de comutatie 2N2222A), Oscilatorul prineppal, care are in compunore bobhia oxploratoare L2, este reailzat cu FL, ‘ar ogcilatorul de frecventa fixa ( f= 120 kHz ) cuT2. Cu tranzis: {orul T6 este realizat mixerul, iar TS, T3, T4 formeazé un ampli- ficator de AF. Difwzorulfolosit ia iesire poate avea impedanta de TEHNIUM septembrie 2003 35foarte selectiv ( rezonatorul cu cuart Q ). Dacd frecventa, modifcaté de prezenta semnalulul, ‘ase din banda de trecere a rezonatorulul cu. cua, atuncl milampermetrul din circultul de colector indica acest lucru. Aparatul se pregateste pentru lucry in mod sim- plu: bobina L1 find departe de sol (in “asr'), se regleaza frecventa (cu C1) astfel ca semmnalul s8 se transmit fn rezonatorul cu cua la baza lui T1. Oscilatia pe frecventa de 1 MHz. este detectata de dioda D1 (tip 1N4148) si, negativand baza, conduce la lo=0 (acul imilampermotrului la minim), Miliamypermetrul trebulo 8 alba 0 sensiblitate de 0,5-1 mA. Frecventa de lucru (a Tezoratoruiul cu cuar)) nu 9 critica si poate fi oricare nite 100 §1 1100 kHz. Bobina L1 (figura 10) are 20-50 spite din conductor cu dlametrul 0,27 mm, tn-un ecran clreular cu diametrul de 25 om, din teava metalied emagnetica (din cupru sau din aluminiy) gtoasa de 8 nm. In figura 9 se dau desenul circutull Imprimat gl ‘desenul modului de echipare. © ulima obsorvatio se retoré la modul practic go confectionare a bobinel-sonda, care trebuie prins’, cat ‘mai profesional posibil, pe un' suport cu coada pentru usurinta manipulri. Pentru a usura confectionarea ei, Fecomand folosirea ‘unui tub PVC fiexibil cu diametrul 10-12 mm, care va fi tdiat pe generatoare, acest lucru 36 CONSTRUCTIA NUMARULUI—___ usurdind bobinarea f tubulul intr-un tor cu téietura Tn exterior) @ numarulul de spire necesar. Bobina odeta confectioneta se va ecrana lectric cu o pangiicd din folio metalc&’ amagnetica (cupru sau aluminiu). Bobina va fi prinsa pe suportul ei tara a se folosi cuie sau suruburi din fier, ci numai cu clei, régind sau prinderi cu nituri din plastic. in [1] se recomanda pentru bobina exploratsare si 0 bobin& “retro” de veche facturd, bobina “fund de cog” (figura 11). ln fgura 12 se da desenul scheletulul bodinel, care se va confectiona din sticlotextolit neplacat metalic, cu grosimea de 1,8 mm, cu Indomanare gi.,.un fordistrau do ‘iat motalo, Bibliogratie: 1-Revista “Electronique Pratique’, nov. 2002, Franta 2-Colectia *Popular Electronics”, 1980, ‘SUA ‘3-Colectia “Elektor Verlag’, 1989, Germania 4-Revista “Radio” 8/1990, 6/2001, Rusia ‘TEHNIUM septembrie 2003i TEHNIUM INTERNET AA REALIZAREA paginilor de INTERNET Web designer Gabriel Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursa - in Notepad, "Site", care va confine prima pagina care am edital-o Iincercénd s& conturdim forma unui site simplude web; pana acum indexhtm, plus inca 3 pagini intitulate astfel, vom crea pe Desitop un nou Folder numit dupa numele link-urilor din sursa si poze. JcHEAD> STITLE>Prima pagina de web jeIHEAD> | | chr with="80% align="center" color="red'> J
cbr>
JBine atl venite/font> enter” border="1" bordercolor="grean'> j lebr>
ere |

Cateva cuvinte despre mine: | Am 23 de ani si cea mai mate pasiune a mea de pand acum esta web designul:siu sa lucrez in cod lsursa dar si cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage, AceXpert, Dreamwaver precum ti Flash - care Irealizeaza pagini web animat Jcitd> letd> fenbspsinbep:8nbepcimg sro='gab jpg" width"! 60"> lctr> J leant chr width="90%" align="center" color="red"> istr> etd <2 frots"maito:gabrieim@goro'>Emalt:gabrieim@ goro Jetd> enbep:anbep:snbep:snbsp:tb Jcserpt language="JavaSqpint type="textjavascript'> |.» documentwrte(‘Utima medicare * + document.las:Modtted); J letd> leitr> i \ [HTML TEHNIUM septembrie 2003 37 Ssa a ‘TEHNIUM INTERNET Codul surs& prezentat mai sus reprezinta Homepage-ul site-ului nostru, cod in care am implementat la sfarsit un script Java care indica ora si data ultimei modificari aduse paginii de web in care este introdus. Atentie, sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului , altele in interiorul tag-ului si cel folosit in exemplul nostru de mai sus se neavoastré, pentru a crea o legaturd inte Paginile din director, formand astfel un site. ‘Se observa ca lucram foarte mult cu tabele, deoarece acestea ne permit o mai bund incadrare in pagina a informatilor care dorim ‘8 le publicdim pe INTERNET. Am introdus si o imagine - fisier cu extensia Jpg; mai intainim si fisiere de tip gif - care de obicei sunt poze animate. Atentie, nu toate ani- em cnet eee 23 cen pti Be po ‘une oe Seg oy mane cot a de (Gece te eae fo EDL em 2 8 enn, . ‘ecioeh Bremen reams Fa =e tetra ee Tinsbaeegiess Tinned 7003200952 afl in intoriorul tag-ului . Va reco- mand daca doriti sa introducefi un script care afigeaza in pagina dumneavoastra data si ora si vizitati adresa. «= de=— web hittp://wwrw ps.design.go.1o , dati click drepta in interiorul paginii si apoi din meniu selectati optiunea View Source in care vefi cduta codul pentru scriptul datei si orei. Rezultatul codului de mai sus precum si fisierele din Folderul creat sunt ilustrate mai sus. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezinta un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi catre alte pagini web-cele din directorul Site). Acest meniu il veti introduce si in fisierele pri- eteni.htm, links.htm, pe care le veti crea dum- 38 £ AN In director avem 4 fisiere: index.htm, prieteni.htm, links.htm si gabi.jpg; urmeazd al 5-lea fisier: ev.doc pe care 1 introduceti dumneavoastra, matile pe care le intainim pe INTERNET sunt gif-uri animate; in ultima perioada s-a dezvoltat foarte mult animatia pe Internet cu ajutorul pro- gramelor firmei Macromedia, in speta Macromedia Flash. Dupa ce finalizati sito-ul dumneavoastra, trebuie a1 gazduifi pe Internet, iar pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care sa va ofere o adres de wed si spatiul de gaz- duire pentru site-ul dumneavoastra. Existd astfel mai multe portald care vai oferd aceste servicii gratuit - sau nu chiar gratuit deoarece isi includ in paginile dumneavoastra ferestre publicitare. Doua exemple de servere web romnesti sunt www.home.ro si www.rol.10. ‘TEHNIUM septembrie 2003ATELIER INTRODUCERE IN CALCULUL RETELELOR DE SEPARARE Ing. Aurelian MATEESCU (Urmare din nv. trecut) Retele de separare pentru incinte cu 3 cai. Aparent, introducerea unui alt diftuzor in incint@ sia ined lune rejele de separare nu pare sa creeze 0 problema deosebta. In realitate este o problema care introduce 0 serio de elements care sunt difcil de solutionat In mod ‘corespunzator. Poate side aceea multi specialisti con- siderd cd pentru mai mult de doua oifuzoare spacializate Variante de creut pont refeaua trece-banda (band pass) este preferabilé utilzarea unel relele de separere active, lurmata de mal multe ampliicatoare de putere, solutie cB permite 0 rezolvere corecté a muttiplelor’ probleme legate de rezuliatul utilzarii mai multor difuzoare spe- cializate intr-o singura incinté, Rejeaua de separare peniru 3 difuzoare nu este 0 combinatie de doud rejsle pentru doua cal, asa cum simplist poate s& para la prima vedere. Astfel, pentru cele 3 variante de circuit aie unui fitru trece-banda de ordinul I, prezentate in figura 8, se obtin 3 caracteristicl de frecventa complet ciferite, Comportarea circuitelor diferd datorta problemelor de incarcars mutuald ce apar la fltrele legete in cascada C caracteristica deosebit de important la refelele de ‘TEHNIUM septembrie 2003 rare pentru incintele cu 9 cai este pozitjonarea calor doua frecvente de tiers, intre woofer si midrange $1 cea de a doua intre midrange gi tweeter. Cu cat cele ous frecvente de taiere sunt mai departate inre ele, cu alat sunt evilate efectele indezirabiia ale unor mutipie interferenje co apar. De accea, se considera ca accep- tabil un minimum de 3 octave intre cole dou frecvente da taiere, Schemele electrice ale rejelelor recomendate pentru incintele acustice cu S cai sunt prezentate in figura 9 si ‘cuprind rejele de orcinul 1, I, Il gi IV. Relatile de calcul pentru aceste rafole ca gi tipul de rofele au fost selectalo Iuaind fn considerare faptul c& acestea sunt cele mai uti- lizate de industria de profi si recomancate pentru pro- ducatorii de serie mica. Relate de calcul au in vedere doua perechi de frocvonte de tigre do baz’, cole rai utiizate in cis- temele cu 3 cai. In flecare pereche, fracventele sunt at- fel dispersate in domeniul de frecverta al celor 3 difu- zoare: 2) In primul caz, Intte cele doua frecvene fH (dntie midrange 3i tweeter) gL (dintre wooter 9i midrange) se ‘14 3,4 octave, adica TH/fL = 10. Formulelo din acest caz 89 aplicd pentru valorile 3 kHz/200 Hz. Ele se utlizeaza pentru configuratia woofer ~ woofer ~ midrange cu con “tweeter cu calota; b) in al dolloa caz, Intro cele doua frecvente se afla ‘o distanja de 3 octave, respectiv HfL = 8. Formulele se aolicd pentru 5 kHz/500 Hz, pentru configurati wooter — midrange cu con mic sau ‘caloté — tweeter cu cata Aceste formule se pot aplica de asemenea si ia perechile de frecvente 9 kHz/375 Hz (woofer — mid- Wooter-twoeter), 5 kH2/625 Hz si 6 KHz/759 Hz (woofer = midrange cu con mic sau calota - tweeter cu calota ‘sau con, Pentru alte perechi de frecvents sau alte tpuri 2 rofele trebule consulate lucrarie lui R. Bullock ‘Atunci cd fL se afla in jurul valorii de 300 He, va- lorile inductantelor sunt mari gi au pierder relativ mari \Valoarea pierderilor este data do rolatia: L=20logjg [Rim/ (Rs + Rm)], unde: = pierdersa Th inductanta, In 4B; Fim = impecanja difuzorulul; Rs = rezistenja totalé © inductantel mésurata in ‘curent continu. La utlizarea retelei pentru 3 c&i,, cAstioul fittulul trece-banda se va méri, astfe! c@ eficienta in dB a mmidrange-lu va fi: ‘Castig midrange = (eficienta midrange daté de pro- ducator) + (cdstigulfitrului trece-banda) —(piorcerio in induc Pentru toate formulele prezentate, ™= fit 39ATELIER RETELE DE ORDINUL IV LINKWITZ - RILEY 0844 LE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI ‘A BUTTERWORTH DE ORD.1 0,159 Pow Ep RETEA LINKWITZ ~ RILEY DE ORD. II RETEABESSEL 0,0912 Z, f, RETEA BUTTERWORTH ORD. It 0.1125 Bayt 2251-Zry fy RETEA CEBASEV (Q =1) 01592 21002 Eve oe 00,4159 Zw c, = 1592 fr 17 5 wot 2437-4, f, RETEA BUTTERWORTH ORD. Ill T TEHNIUM septembrie 2003 40Refole de separare pentru incinte cu 3 cai ‘2 —de ordinal | b=de ordinal I! ¢—de ordinal iit d—de ordinul 1V ‘TEHNIUM septembrie 2003 0,2294-2, { 0,2034-Z, f 16-2, 5 03251. Zyy 0,3253-Z, LINEAR PHASE 0,0741 0,3285:Z,, 1, = 08578-2, 4 5 Fy Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezeniate asigura réspunsul In frecvenga incicat doar in cazul in care sunt frirunite o serie de condi fitrul are caractoristiea do trecventa tiniard (plata); ~ réspunsul difuzorulul este extins ou 4,5-2 oclave peste/sub frecventa de tdiete 51 are 0 caracteristica de frecventa relativliniard; =" ambelo difuzoare_alimentate. din refeaua lrece-cus gi trece-jos radiaza din acelasi plan Daca una cin aceste conditi nu esta fespectata, rezultatele objinute In Projectarea rejelei de separare nu vor Sorespunde cu datole precorizate. in acest caz exist dou posibiitati: ~ prima metoda este bazata pe Incer- cari succesive: se masoard raspunsul, $2 modifica un element al retelei, ‘se masoara din nou gi din aproape tn apreape se. caut Sbiinerea optimulu ‘Aceasta metod, desi pare empitica ‘ste totus! motoda utilizata de fabricanti auATELIER Rojea de soparare serio cu atonuarea de 6 dB/octava (a) gi 12 dB/ ctava (b) pentru incinte cu 2 cai Rejea de separare seria cu atenuarea de 6 dB/octava (a) $i 12 dévoctava (b) pent incinte cu 3 cai do incinte deoarece dispunand de aparatura buna, pot ajunge la un rspuns corect, avand in vedere cdi se confrunté cu fenomane fizice foarte complexe, exprimate de multe variable, care le lasé putin spatiu da manevra; doua meioda utlizeaza un program de optimizere pe celcu- lator cu care se poate objine o optirizare relativa, ce depinde de cat de bun este programul ¢ de cati parameti cuprindo. 42 Céteva._recomandari pot minimize problemele constructorului amator. 1. Referitor la prima cerinta, nu este imperativ necesar 38 avem o caracteris- de impedania pla a dtuzru, dar daca se poate obtine acest lucru, este de preferat. Acest lucru este benelic si pentru Telatia complexa ce exista intra ampitica- tor, dfuzor gi cablurile de legaturd, pentru amortizarea difuzorului cand caraciorist- ca de impedanta este plala. Pentru aceas- ta sunt necesare fitre ajutétoare care sa linearzeze caracterisiica oe impedanja. ‘Atunci cénd adoptati prima metoda spect ficata mai sus incepefi prin inearizarea caractersticl de impedanta. 2. Cea de a doua cerinta privind exten- gla réspunsuli in freevenigste|uneon arte re jepinde de Givectvfatea dfuzoful, ds fecvorja Se {iere aleasa, de marimea raspunsului la freevent jase, do tips pana refeloide talere. Extensia caracteristici de freoventa nu mai esto atat de critica daca panta fitrului adoptat este suficiont de mare: ou cat panta este mai mare, cu atat extensi poate fi mal mica Probiemele de directv fate pot fi rezolvate prin alegerea difu- lor care se completeaza reciproc in privinia directvitati si a extensiei réspun- Sulu @ frecvente joase. Un woofer de 12° (300 mm) ciameru va functiona detectuos int-o incinta cu 2 Ai chiar cu un tweeter care va incape lucrul de la 2.000 Hz, pen. tru c€ va avea 0 “gaura” mere In caracte- ristica de raspuns masurata in alara axel sale. Rezolvarea are doua posibital: ~ 50 va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome sau se va utliza un woofer cu diametru sub 10° (250 mm). Studiul piejel va arata 8 incintale cu doua ci sunt in general echipate cu woofere sub 10". Chiar uti lizerea wooterelor de 10" nu este reco- mandata, desi exista uncie realizéri indus- triale care s-au bucurat de succes. Incintele cu dou cal evité cu grou pro: blomele de proiectaro legate de plasaroa frecventei de taiere in zona crtica a dfu- Zoarelor tlizate, zona in care se afla mo- difican ale caractersticl de frecventé sau de directivitate. Utlizarea unui program de optimizare poate fi de mare folos in solstionarea acestor probleme, 3. Probiemele legate de directivitatea pe orizontaia a cituzorulul se pot minimiza gor prin utlizarea fitrelor de ordin superi- of. © veriicare la Indemana pentru a vedee c& reteaua de separare a fost Corect optimizata gi cé cele dou sectiuni sunt in faza se poate ‘ace prin inversarea Polaritafi sectiunii trece-sus si masurarea spuncului tn frecventa. Daca réspuneul in frecventé masurat inainte de inversare esto relativ plat, dupa inversare va avea 0 “cadere” pronuntata in dreptul frecventei de taiere. ‘TEHNIUM septembrie 2003ATELIER Gu alte cuvinte, se recomanda sa nu se luoreze In domeniul cuprins intie 350° Hz- 1.500 Hz. ‘Wooferela de 10"-15" redaui vocea mas- guling cu exagerare in domeniul de frecventa 200-350 Hz, iar tweeterele cu con sau calota au distorsiuni mari sub 2.000 Hz, de aceea s| faceste recomendari nu trebule scapate din veder lelele de separare serie. Fara sa insistm asupra acestor tipuri de retele de separare, dupa cum am mai spus, deoarece Unii constructori le utllzeazé, vor prezenta contigurajia electric’ si formulele de calcul pentru rejelele ce echipeaza incintele cu 2 si 3 ci, avand panta de 6 dB/octava si respac- tiv 12 dBloctava (fig. 10 i 11). Caracteristica de impedanté a unui tweeter Filtra de rejectie RLC $i efectul sau Relatiile de calcul — refele de sepa- rare cu 3 cai Retea de ord. | Varianta a) 0.1590 Filta RC ¢i efectul sau asupra curbei de impedarft “Trebuie mentional ca in unele cazuri, dagiréspunsul In frocvenja este plat, reteaua de separare este neopt- __ 0.04582, rrizatd, astfel cd imaginea stereo este siabé sau necon- forma cu reaitatea datorta réspunsulul polar incorect. La alegerea frecvenjelor de tale mai sunt detorml- Varianta b) nanie $i alte elemente in afara celor specficate pand acum: Tse recomend alegerea Wu {T1 (ne wooter gic. _ 0.1590 rnidrange) in domeniui 200 Hz-~ 350 He; 1 OE ~ se recomanda alegorea lui 2 (Intre midrange gi ute tweeter) in domeniul 2.000 Hz-3.500 Hz. ‘TEHNIUM septembrie 2003 43 atN ATELIER c= 25070 1592-2, a ey ty i. Retea de ord. Il (cu inversare de faza fa sectiunea trece-band& medi) Varianta a) c= 2008! Zit Qs . f, f * Cstigul sectiunii trece-banda = 2,08 dB Varianta b) CAstigul sectiunit trece-banda = 2,45 dB 1-032 Zy aT fy 0,9320-Zy fy 0,0913-Zry fa 0,3217-Z, fy C= L, Retea de ord. Ill (trece-tot cu inversarea polaritatii sectiunii trece-banda) Varianta a) Cstigul sectiunii trece-banda = 1,6 dB c= 20895 O,1191-Zy Daf fy 0,3402 0,0665 -Zyy Rejea divizoare ei SEER] Exo xxx} KoScKed SOROS RRR RXR] [seseseed SONI exon KXXKo Koo RX a Fe Varianta b) ICastigul sectiunii trece-banda = 2,1 dB 0,0980 , = 000732-2 “ f Retea de ord. Ill (trece-tot, polaritate normala) \Varianta a) (Castigul sectiunii trece-banda = 85 dB OM-Zy TEHNIUM septembrie 20030,3789-Zy fh iM 1, = 0:2227-Z, fh 1, =2:0852 Varianta b) CAstigul = 0,99 dB 0,3395:Zy mw ty hs 0,2187-2, f 0,0866: 2, ly Refea de ord. IV (trece-tot) Varianta a) Castigul = 2,26 dB 0.0848 TEHNIUM septembrie 2003 Refea de ord. IV (trece-tot) Varianta b) CAstig = 2,84 dB 0,0849 Zyty c= 21685 Zy-fy c= O34 Takaa eeeEOE_ = ATELIER 0,104-Z4 fu 0,0490-Z, i, L, = 02983:2, f, 1, = 2115032, aaa Relatiile de calcul ~refele de separare serie (3 cai) a) Atenuare 6 dB/oct. (jig. 11.a) Ont, V2 z Ont, V2 ips oe ont, VP nf, -Z Unde: ty, ~frecventa de tere intre woofer si midrange: ;,— frecventa de ‘alere intre midrange si tweeter; — \mpedanja dituzoruul pentru care este calculata reteaua. Dezavantejele acestor tipuri de retele se estom- peazi in practica atunci cénd ampiifcatorul de putero litizat are factorul de amortizare mare si c&nd rezerva de putere a acestula este substantial, irculte de compensare $i corectie. Examinand caracteristica de impedanté a unui tweeter cu calota {fig. 12), vor observa dou aspecte dstincts: “un, vat accentuat la frecventa de rezonania, cu aspect de closot, ~0o crestere a valor mpedantel o data cu cresterea valoni trecyentei, datorta inductantel bobine! mobile, Prima anomelio 80 poate corecta cu alutorul unui fil- tru ALC. fit care poate fi proiectat pentru orice tip de dlifuzor (woofer, midrange sau tweeter), importanta find ‘cunoasterea acestei caracterstic a difizorulul, Circuitul RLC (fig. 13), numit gi ftru de reject, for- mat din insenierea color 3 componente, elimina efectole Fezonanjel dfuzoruiul almentat din rejeaua de sepa- 46 rare. Acestfitru de relectio s2 foloseste ia difuzoare care ‘nu au feroflud, lichid cu proprieta}i magnetice care are fol de transfer termic, dar $i de a amortiza mecanic echipajul mobil al dituzoruiui (midrange cu con. sau caaloté, twooter cu con sau caloté). in eazul wooferoio, frecventa do rezonanfa scAzuta a acestora implica uti- Uzarea snoy bobine cu inducianfa foarte mare ica ata 5e evité utlizarea aceste! solupi. Formulele simpificate care nu implica parametri situzearolor in cauz8 cunt: ‘C= 0,08003 /f L= 0.02252 /1 XC Rec = impedanta nominal a diftuzorului Cel ce pot ridica 0 curba de Impedanfa a atuzoruiul cu fitru de rejectio pot observa dacé apletizarea.(i- jearizarea) caracteristicli de Impedan{a este suficion'a In caz contrar pot creste Re cu valori de cate 0,5 ohmi pana se objine rezultatul dort ‘Dupa cum am preczat mai sus, toate bobinele mobile prozinta 0 crostere a Impodanjei datorita reac- tanfot inductive a bobinel. Circutul RC (fig. 14) poate eqgaliza aceasta crostere a Impedantol si usureaza hucrul wooferuiui sau a midrange-uiu tn reteaua de saparare, La caiote, acest circult Inmoaie asprimea emisiel. Pentru calculul valorlor practice este necesar 38 se ccunoasc parametri dfuzorului: C= Le / Re unde: Le = inductanta bobinei dfuzorulul (H) Re = 1,25 X RE Rc siC sunt rumai aproximative si vor fi alustate prin masurdton in general, diuzoarele midrange $i tweeterele au o ficion}a suporicari wooforoler i din acoasti. cauza Presiunea acustica asta mai mare (‘cant mai tare"), fiind necesara ‘readucerea lor tn front, egalizarsa nivelulul presiunii sonore cu cea a wooferulul. Cel mai éficient mod este de a utiliza rezistente inseriate cu due zorul sau_un divizor rezistiv fix sau variabil (un otentiometru bobinat). Trebuie 88 se aiba in vedere ca fn cazul in care, dintr-o eroare, rojeaua de separero “vede" 0 impedanta totald diferté de cea luaia in calcu- lul refelel, 0 modificare nedorita poate apirea la frecventa de taiere. In cazul utlizarii unei rezistonte serie, rejeaua va fi recalculata \uand in calcul cresierea impedantel dituzorulu. in cazul utilizaii unui dvizor rezistiv se mentine ta minimum impedanja dfuzorului. Valorile uzuslo ale divi- orului rezistiv sunt: As Rp 208 22 22 ~4 0B 33 70 =608 a7 a2 unde valorile {ui Rs gi Ro sunt date in ohmi. Se vor utiiza de preferinta rezistenje neinductive de putere ‘corespunzatoare (fig. 15), Uneorl, fn praciica se utikzeaza si alte rejele de cored: — ralea paraleld RL poniru corectarsa unei caracie- ristici de frecventai crescatoare: ~ retea paralela RC pentru corediia caracteristicil de freeventa coborétoare: refea paralelé ALC pentru apiatizarea unor portiuni ale caracterisiici. (Continuare tn ne. vitor) ‘TEHNIUM septembrie 2003——_—_____———— ECONOMISIREA ENERGIE| ——-—__——_____ SCHEME de BECURI ECONOMICE Come! STEFANESCU Becurile cu consum redus de energie au o larga raspandire, au durata de viata mare, aproximativ 8000 do ore, cu puter! intro 1SW-S6W, cu iluminare echiva- lent becurilor cu incandescent de 75W-175W. In con- tinuare prezentam céteva scheme elactronice ‘ridicate dupa becurile produse de firma HUA YI GRUP, care sunt ‘mutt mat leftine decat cele produse de firme consacrate, La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu doua tranzistoare do tip MX 13001 eau MX 13003, care lucreaza pe frecventa de 30kHz-50kHz. Circuitul de reactie si comanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de ferité cu diametrul de 8mm-10mm, cu tel Tnfasurari, Alimenterea circuitulul se realizeazd prin redresaroa dubia altemanta a tensiunii de retea si TEHNIUM septembrie 2003 47Leen EEE ECONOMISIREA ENERGIE! filtrarea_cu un condensator_de 3,3nF-10uF / 400V. Col mai intdinit defect al acestor becuri este Inireru- perea filamentelor, circuitul electo- nic ramanand intact. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor tuburi cu neon clasice (forma de baston), dupa ce s-au eliminat starterul, candensatorul si droselul; se modifica legaturile pentru ali- ‘mentarea filamentelor tubului din Schema clasic& de alimentare a tuburilor fluorescente (fig. 1) ccontine 0 bobind (drosel) L si un starter (un contact termic, normal deschis, cu lamela bimetalica intr-un balon de sticid cu gaz inert-neon). Tensiunea de amorsare a slarterului este mai mic& docat tonsiunoa rejelel, dar mai mare ca tensiunea de lampa calda. Astfel c& la ‘conectarea tensiuni de retea are loc el este insuticient& pent jonizarea gazulul din startor, contactul acostu la ramAnand deschis pana la 0 noua mire a montajull, curentul prin tub creste, el find limitat doar de Inductanta'L. La aceste scheme clasice Pomiroa tubului nu este forma, ol poate s& clipeascd ce citeva’ on pana se aprinde, fapt datorat nesin: cronizarii deschiderii contactului car iuetn 2mm montajul recuperat. Tuburile fluores- cente sunt impropriu denumite tuburi cu_neon, in interior contin vapoti_de mercur la prosiune scdzuta. Cénd se aplica o tensiune ridicata capetelor tubului, gazul din interior se ionizeaza, producandu-se amorsarea tubulul. In urma descar- Carilor electrice se produc radiati luminoase, in spectrul ultraviolet, dar cu acoperirea interna fluores cent @ tubulul este convertté th radiate vizbia. 48 jonizarea gazului din starter, lamela bimetalica se Incdilzeste si Scurtoi- cuiteazé elecirozi starterulul, dete minand circulajia curentului_ prin bobina L si filamantele tubului; aces- tea se incdlzess si emt electroni. Céteva momenta mal tarziu lamela Dimetalica se raceste si intrerupe circultul, producénd 0 tensiune autoindus& mare pe bobina L, suf clenta pentru amorsarea tubviul. In aces! punct impedanta_tubului scade spre minim, tensiunea de pe starteruiul cu tensiunea sinusoidal a rejelei, el se poate deschide ork unde cénd curentu! prin inductor (L) este 2070 sau maxim, ier tonsiunoa autoindusa poate s& nu fie suficien- ta pentru ionizarea totala a tubul cea ce determina repetarea ciclului de pornire de céteva or. Tot la aces- te scheme exista efeciul strobosco- pic, obositor pentru ochiul_uman. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secunda (50Hz), deci gazu! se de-ionzeazé TEHNIUM septembrie 2003ECONOMISIREA ENERGIE! si nu mai emite lumina, rezuiténd un licarit de 50H. Vatiantele schemelor eiectro- nice prezentate in continuare eliming sterterul §| inductanta voluminoasa L din circuitul_ convenjional. Marin frecventa de functionare de la SOHz la cateva zeci_ de kHz se ‘imbunatajesc si performanfele tubu- lui, gazul nu mal are timp de de- jonizare intre cicluri ale curentuiu, eterminand §1 un consum redus, marind durata’ de functionare si elt minand ofectul_stroboscopi Inductanta folosita find mica, ‘se reduc piarderle rezistive si gabaritu. rezonant sorio constituit din C1, C2 ‘si inductorul 11. Inainte de amor- ‘sarea tubului, frecventa de rezo- Nanfa a circutului este determinata de valoarea condensatorului C1, care este mult mal mica decat va loarea condensatorului C2 Tensiunea care apara po C1 esto cuprinsé intre 500V-1,2kV, in functie de valoare si frecvenia la care lucreaza. (© data pomit, tubul se com- port ca un scurteircuit pentru con- densatorul C1, frecvonfa de luoru ‘este acum detarminaté de conden. satorul C2, find mai mica, deci si 2, frecventa do Ivcru este determi nat de dimensiunaa si maximumul densi fluvulul prin ‘miezul trans- formatoruui T1 si timpul de ell minare a sarcinii stocate din tranzis- tor. Se impune ca aceasta frecven|é 38 fie putin mai mare decat fracventa de rezonanta a circuituli oscilant. La pomire, curentul supor- tat de tranzistoare este de circa ori mai mare decat cel din funciionare normala, deci se aleg tranzistoare care suporia acest supracuront. Tranzistoare care pot functiona foarte bine in astfel de ‘scheme electronice sunt si cole fa- in figura 2 este prezentata schema elecironicd @ beculul eco- nomic cu puterea de 18W. Circuitul de start este realizat cu RB, C3 gi 6. La punerea sub tensiune, acest citcut injecteazé curent In baza ‘renzistorului Q2 si comanda startul oscilatorulul, care este finut In oscilajie de feactia prin transforma: tomul Tt, Tubul este amorsat do ton siunea mare care apare pe conden- satorul C1(2.7nF-8,9nF) din circuitul ‘TEHNIUM septembrie 2003 supratensiunea este mai mica, dar suficienté pentru a mentine tubul luminos. in funetionare normali, cand tranzistorul este saturat, curentul clroul prin transformatorul T4 rescind pana cand miezul se sa- tureaza. In acest punct reactia din bazai se schimba si dupa elminarea sarcinil stocate th jonctiunea BE, tranzistorul se biocheazé. In aceasta fara, lasénd la 0 parte valoarea lui bricate de fima SGS-THOMSON: BULS9, BUL 67, BUL €9, BUL 510 in capsulé TO-220, In figura 3 ‘este prozentata schema electronica pentru becul cu puterea de 32W (tubul sub forma de spiral), iar in figura 4 schema per {tu col de 36W. Costul initial ridicat_ al acestor becuri se recupereaz’ in timp din reducerea energiei ‘consummate. 49 ncLABORATOR Andrei CIONTU Sintotizoarele de banda continu’ cunt acelea la care releaua de frecvente discrete, stabilzate, de la iesire, 30 obtine prin realajul continu al unui VFO, si nu prin comutari discrete ca la sintetizoarele digitale cu blo- ‘care a fazei unui VCO. Schema bloc a unul astfel de sintetizor este data tn figura 4, in care: Sa aplic’im principiile enuntate la realizaroa unui astiel de sintetizor necesar_unul radiotelefon pentru “CITIZENS BAND” (f = 26,965 + 27,405 MHz). Un astfel de radiotelefon trebuie sa aba 49 do canaie cu pasul de 10 KHz. Daca tg = 1NHz, este necsar, deci, un divizor de frecventai. cu N = 100. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuart; divizor de frecventa cu N; FTBQ = FTB cu rezonatoare cu van My 3 adv: VEO = oscilater cu troeventa reglabila continu intra thm si fhM Functionarea acestui. sintetizor este simpld si ea se aseamana cu aceea a unui anaizor de speciru. La MXt se aplicé simultan un set de som- ale armonice, componontele. Fourier dint.9 band de frecverte B din spec trl imputsutior periodce Inguste (de durata 1) de la lesirea etajulul de ‘mare (figura 2) ‘Analizaind figura 2 se observa c& ‘este necasar ca 8 < 11, in care thi este latimea lobului spectral de interes. Intre doua frecvente 's adiacente, din intervalul fsm — fsM, ‘ecartul de frecventa (pasul) este de fqN. in urma mixari la MX cu semnalul de frecventa fh la intrarea FTE rezuité freovonta intermodiara: fi'=f3— (fh tA fh) Prin fh s-a jinut cont de nestabiltatea de freoventa pe termen mediu a oscilatorulu! local (VFO). ‘atlind fh intre thm gi fhM, astfel ca ft ct, putem seiecta toate linile specirale, una cAte una, diatre valc- file fsm gi fsM, aceasta cu conditia ca banda de trecé a fitrulul cu rezonator de cuar} (centrata pe fi = ct) sa fie mai mic& de 10 kHz. Dupa fitrarea (selectia) compo- nnentei dorite (a frecventel canalului dort), la mixerul adi- tiv Mx2 avern: four =H +h alt= ts = (hs afh) + th ath = fs 20, [a iegiroa MX2 co obtine frocvonta fs cu sta- biltatea data ‘de ORO, deoarece instabilitatea de frecventa 2 VFO este compensala. 50 Cum B = 27,405 — 26,965 = 0,44 MHz, esta nece- ‘sar un impuls ingust cu dutata ete = 0.44 = 2272 po. poate alege ti = 1 11s, miznd pe componente aimonice inte ordinele 27 si 38 ‘Amal. relativa comp, spectrala Ampificatorul FTB cu acord fix trebuie sa fie destul de selectiv $1 de aceea factorul de cailtate al cicutuiul ‘sdu oscilant trebuie sd fie de 27,185 / 0,44 = 618. Filtul trece-banda cu rezonatoare cu cuart, de re- {gula, nu se poate realiza de care radioamatori, si aces- {a trebuie procurat.Filtrele cu frecyenta centrala de 10,7 MHz sunt foarte raspandite. Rezulta ca trecventa VFO trebule $a poald fi regiata cat mai fin (demultiplicator) intre valor: fhm = 28,065 — 10,7 = 16,265 MHz; thM = 27.405 — 10,7 = 16,705 MHz. ‘Scheme’ bloc din figura 1 fi corespund o mustitudine de scheme de principi, functie de tipunie de circute electronica alese de care constructor. ‘Avand in vedere c& in revista TEHNIUM s-a publi cat gi 0 schema de sintetizor cigtal pentru CB, cittort et face acum 0 comparatie ire cele dova tipi pos! ile de sintetizoare, TEHNIUM septembrie 2003Bosse FEL. PC a |) ee | ge Fe a LABORATOR: Cfind trebuie sa realizém un circuit de datectie (figura 1) cu dio semiconductoare (D) si punem la intimplare orice dioda din “zestrea” personala, s-ar putea sé yosim si numal intamplator ncjionarea ar putea fi mulfumi- toare. Precizam ca pentru detectie 0 folosesc numai diode ou germa- ‘iu (mai sensible decat cole cu si iu), cu contact punctform (metal — semiconductor), in capsuld de sticlé (figura 2) ‘sau ceramica. Dar nu orice dioda ou germaniu in capsulé de sticlé, cu contact punetiform, este indicata ‘pentru detectie In tabelul alaturat sunt redate ATENTIE LA DIODELE DETECTOARE! Vo = ampli- tusinoa ‘sem: nalulul detectat do AF cau VF; 1 = tanda- * mont datoctii Diodele din tabel sunt reco: ‘mandats pentru dotectoare MA de audio (in radioreceptoare) ‘Sau video (in televizoare), precum si pentru deiecioare MF (iscrimina- foare de frecventa in radiorecep- toarele pentru US). Alte diode, cu (enog)! corp de sticté YOsFGL Inele colorate ‘de marca} © (catod) —p— altfel de marcaje sau indicative, pot avea alte aplicalil_ generale, In comutalic ete. gi nu sunt indicate pentru detectic. {foamee an ca- a 7 z c we Tw 7 taloage) tipurila de : diode recomandate ae me ze 2 we - x. ntru dotacho. portin acodt abel, oe | 0 culorile inelelor (din- aut ‘spre catod) de identi- m fleare a tputul diode |} yyy che (Gacd acesta nu este Seris pe corpul de st 107 | 0 | 0 0563 ci el chode)) sunt: ani oe R = rogu; A = = portocalit; © . | ae —Cie Parametrii j CEFD104) RC » 39 10 8 40960 detectorului trecuti in EFOt06 — eer ! Ci 1 frecventa poatotolos! diode; | MNN6 ee ee 3369 R.C= grupui de — i a jtectoare de ‘ampli- tuaine ausio cram] 1"? SIF | w]e |] s 5 {a frecvenja de 455 tz, valoarea Iui C mr se vamanide cca 20] ats? cm f[»}o fm]: fs de ori fata de cea ceFD112) fecomandaté pentru _ frocventa do" 10,7 mee sores CMM fw Js | we | > [on] ow Vip = ampli tudinea maxima a mm Sere ule = aati SCM fo | se | fs fos | 2» TEHNIUM septembrie 2003 51 aeLABORATOR: SA REALIZAM UN DIVIZOR DE FRECVENTA RAPID YOSFGL Radioslectronisti!_amatori_ au adesea newoie de un divizor al unei freevente ridicate (divizor rapid). Aceasta navole se resimte, de ‘exemplu, cu ocazia realizérii unor tatizoare de _—_frecvaniai. Divizoarele de frecventa rapide se fealizeazd in prezent, de catre firmele de speciaitate,” sub forma unor clrculte integrate care sunt, ‘naa, foarte scumpe: cu atét mai scumpe cu cat frecventa maxima de lucru este mai mare, In figurile 1a $1 1 b se prezinta ‘© schomi de principiu, foarto simpli si leitind, necesitind un singur tranzistor de AF, care poate realize divizarea sigura a unel frecvente fidicate (de cateva_sute de MHz) intr-un raport de 2 pana ia 5. ‘Schemele din figurile ta gi 1b sunt aseminétoare si ele amintesc de un oscilator in 3 puncte cu priza pe condensatoare (Colpitts) si baza comund (BC). Diferenta dintre ele 52 este cA la primul intrarea este pe baz, jar la al doilea (avand baza la masa), Intrarea este pe emitor. Schema @ doua se recomanda pen- tru frecvente cova mai mari. Ambelo oscilatoare sunt in ragim de oscllatie stimuiata, adicd nu exist UguT. daca nu exista Uy. Divzorul de frecvent’ propus este de tip regenerativ, adic& pentru izarea une! frocvonie fyyy cu fac- torul N trebuie sa posta fi Tealizata © mixare armonica. Pe tanga functia de generator po frecventa four, tranzistorul T joacd si rolul Gnu 'mixer. Circuitul osclent dn clectr (LC, Ca) este acordat pe frecventa Toy Armonica de ordinul N-1 a acestei frecvente se amestecd cu ty gi rezulta fin (N-1) fout= four de unde foyr=fin/N Se recomanda ca C4/Cg = 2/5 Cerectitudinea functiondéni divizoru- lulconsté tn disparitia semnaluiul de iesire la dspariia celui de intrare (respectarea legi comenzii in fapt, divizorul este un ARF cu © teactie pozitva (deci, circuit multi-Q) sub pragu de amorsare a oscilatillor. Apariia oscilajlior pe frecventa igyy este stimulaié de aplicarea unu' Semnal de intrare-cu freoventa ‘jy. aflata tntr-un raport ines (N) fh8 de fous in figure 22 $1 2b se cau osellagramale pentru un dvizor cu 2, tespectiv 3. Zonele hasurate Corespund intervaleior de timp de sincronizare prin injecte (lazare) 2 sollatorulu stimulat, Daca la dispa- semnaluiul de intrare, cel de iegite persist, Isearnk c& reacia pazitvd este prea puternicd gi geno- fatorul este In rogim de occlaie TEHNIUM septembrie 2003LABORATOR. nestimulata, ceea ce nu 2 corect. Deci, atentie la reglaje (C4, R)! Ga un exempiy, s& admitem ca dorim s& divizam cu 2 frecventa de 560 MHz. Alegom tarzietonu) BF 1735 care are fy= 0,9 GHz gi Cop 4 7 PF; Cepo = 2 PF: Ceo 88 pr Oscitatoru) “stimula trebuie realizat pe treovenia {= 280 MHz si invaranta tb fAlegem: Cg = 4,7 pF > Cenc: 2-22 p= CopoiG= 2+ EF {imer comic) Gu acoste valor! razuti: factor c. de reactiog = —3 = 0,47, Factorul cq de reactie corect trebuie sa fie 0.4 + 0,6. Capacitatea total de acord: Ces +C=75 pF. +Cy TEHNIUM soptombrie 2003 Inductanja La bobinel_de acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 Spite CuEm 0,5, cu aer, pe un man- diin © 3 mm; lungimea bobinei 5,5 mm), Th 08 priveste. alimenteroa tranzistoruluiT, vom aloge: E = 10V; Ugyy = 0.2E = 2; Uc = 0,8E = BV; lp = 12 mA; R= 25 ko. ‘Gu aveste valor! rezuka: Fig = Ugyglio = 1 0; Ry = SRS = 3k0; Condensatoarele de decu- piare: (Og = G7 = 10 + 47nF (core smash SESE Bobina de inductanté Le din emitor are 1-3 spire pa mandrin 1,5 mm din acaeasi sArma ca L, Poate si liosi, dar la frecvente mai mari jut la amorsarea osciltilor. In privinta reglajului, s2_pro- cedeaza astiel: alimentind moniajul (ib), se regieaza A la limite iesii din ogcate (sparta il uous). $2 aplicd wy (Pe fy = 560 MA!) ce la tun generator de semnal standard, si 20 optimizeaza nivelul lui ujy oi al valoril lui C; astfol ca sd reapard Ugur. care (repetém!) trebuie si dispara o dat cu uyy, Conectand in cascada 2-3 ast- {fel de etaje divizoare (bine ecranate intre ele), s2 pot obtine divizoare rapide de ordinul 8-10, ceea ce nue putin, E drept ca sunt voluminoase, ar sunt... ettine! 53LABORATOR MARIREA SENSIBILITATI RADIORECEPTOARELOR CU SIMPLA DETECTIE Andrei CIONTU Cu exceptia unor aplicatii speciale, radioreceptorul cu. simpla dotocto nu se mai folosogte in prozent (nal ales Tn radiodtuziune). El 2 fost ins primul tip de radioreceptor din istoria radiotehnicl, o etapa obligaiorie. ‘Actul de nastere” al radiocomunicatilor este celebrul patent +12 039/02.06.1896 objinut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea ca obect tocmai realizarea unul radior ‘cova mai performant ddocat al contomporanilor sai. Marconi, prin genialitatoa sa, a glut co sa fac pentru aceasta: imbundtatires detectorulul (coherorul lui Branly), 0 buna pri de pamént,antend ct mal lung et O dat cu inentarez primului tub electronic ampificator, radiofeceptoarele au cunoscut 0 Porfecionare rapa. Totus!, ia aparija in lume a radiodifuziunit (SUA - 1920, Europa 1921, Romania — 1928), racioteceptoarele perfectonate erau foarte scumpé $i, in lumea radioascultatorilor mai putin instar erau foarte raspandite. radiorecep- toarele cu simpia detect, cunoscute ca ‘radioreceptoare cu galena’.De ce “eu galona”?' Pentru cX detectorul — “ereionul” — radioreceptonuli (figura 4} era un dispozitiv destul de compli cat, format dintr-un cristal de. sulfur metal-semiconductor _(Jonctiunea Schottky) au aritat od, daca dioda detectoare este polarizata in sens direct cu un curent continuu (1) de mica intensttate, sensbiltatea S} poate fi vatiata 9 optimizata. in 2 26 prozinta curba ca- racteristicd pentru aceasta der . Pentru cazul din figura 2, valoarea opt- ma pent | este 75 A, jar valoarea opt penta Seta 23 wu in figura 3. so arata cum poate fi adaptata la un radioreceptor con- de plumb 3! un contact meat (wok fram) cu vartul ascutit (0 ‘microjoncti lune" Schottky, am spune nol, 221) Bunici sau strabunicil_ nostri. se ‘chinuiau’ foarte mult pentru gasirea i punct de contact de mare sensi- ilitato pe suprafafa norogulata a cristalulu, tot mutand vartul metalic al lunui arcule mobil. Era suficienta 0 mmicé: trepidatie pentru ca totul sa ‘se strice” $i operaiia trebuia reluata. Astizi, dotectoaro cu galond nu so mai gasese decal la mizaele tehnice sau in colectile particular ale radioamatoriior (in sensul larg). Ele au fost tnioculte de catre dodele semiconductoare cu contact punctt jorm, eu germania sau silicu, tn cap- suld de stida sau de ceramica (cele pentru frecvenje din domeniui Inicroundelor. Pentru apkcaiile. con- Yertionale de detecfe sau do mixare, 40 roguld, diodele nu se polarizer, Gn pavametu de baza al unel diode detectoare este sensibiitatea In curent (5), dafina ca raportu din- ‘ro intensitatea curentulul redresat {si prea de raicrecvent api cat (Pre Si=lo/ PRE WARY) Studi teoretice gi verificart experimentale reloritoare la contactul 54 TEHNIUM septembrie 2003LABORATOR ventional cu simpl detectie (partea stanga) 0 polarizare de curent cont- uu. Curentul maxim de_polarizare (regiabil cu Rp) este: FE / (pp R)=1.5/15:108 4A in figura 4 este _prezontat schema unl detector de microunde in banda do trecvente x (k= 3 cm), toalizat cu 0 dioda dotectoare (OD) cu siiciu cu contact punctionn (DKS: 7M). Experimentarie au_stablit od polarzarea optima este E = -30Y, 31 nu E = 0. In acest caz curentul optim de polarizare al diodei este: 1=90(66+110+110)108= 108.6 uA Pentru acest curent s-a obtinut somnalul (in impuls) detectat maxim din figura 8. In ambele cazuri (E = 0, E = - 20V) puterea de RF aplicaté etectorutut a fost aceeasi, de: 268 Bim (doce! milwatt) Din aceasta relatie de defini a decibel-milwattului se deduce ca Ppp = 10588. Conctuzia general esto ca polarizarea direct’ a detectoarelor poate fi benelica in ceea ce priveste Cresterea—sensibilitall, " adica regterea raportului semnallzgomot. ghid ce undé R100 pezceclererrrrrH f H H B Pome | HoKo “Tell 110K _58KO imputs detectat (E=-30V) impuls detect (E=0) zoemot de fond Principiul_de functionare @ acestul capacimettu este ilustrat In figura 1 (schema bloc) 91 n figura 2 (oscilogramele de functionare). Capacimetrul, care se vrea cu citre directa, este un adaptor fa un vott- ‘metru electronic cu afigare digitala (VED), Eleste format dintr-un generator de impu- ‘uri (multivibrator) de frecventl (f) constan- 14 si un monostabil (M) care da la iesire imoulsun creptunghiulare a cdror durata (t dopinde liniar de valoarea capactatii (C, de masurat. Valoarea modio (Uo) a tensiunii drep- tunahitare om Se: =Ut Bn Ut i= K; Ug 2 UiKyCy,” lar cu* notatia Proc (corlsténta capacimetrulul, ronal Oy Sle Evident, pentru ctire, directa a capacitati Cy pe scala numerica @ VED, ‘este necesa‘ca valoarea constamtel K Sa fio o putere a lui 10 (caz in cave inmulfreoa 0 face comod). De exemplu, daca avem K = 10°9 ivygoxuta 3 C= 10-9 Ug (F) = 108 Up (FUL ‘ct si Cy rezultés in vot TEHNIUM septembrie 2003 CAPACIMETRU DIGITAL SIMPLU Tony E. KARUNDY _ ‘Schema de principlu a capacimetrului trobule 8 perm call brarea sa (reglarea constantei K la valoarea prescrisa) inainte de masutéitoar ‘Schemei bloc din figura 1 Ti pot corespunde o multtudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete ((ranzis- toere), cu circute integrate sau cu ambele. Pentru obfinerea unei scheme smplo gi economice, ugar de rea- lizat practic, se propune o schema care folosaste un singui Cl digital 55~ LABORATOR ¢i anume “celobrul" CDB400E (sau echivalente), primul Gireuit digital TTL fabricat in Romania, Schema de principiu este prezentaté in figura 3. Cu doua porti din capsula se realizeaza generatorul de impulsurl, care are perioada (T) de repetare a impuk surilor data de expresia: FT NB00 3) | RyCy = 1,98 A410 (6), cu Ry ina. Dupa diferentierea impulsurior (cu Ra,Co) se obfin impulsurie inguste de comanda a monostabflulul, care esie realizat cu celelate doua port ale Cl. (Y) § deci C= 108 (0,25 = 4,75) = 250 = 4750 (oF) in'Yigurile 4a si b sunt prezontato dosenul cablaj- lui imprimat la scara 4:1 gi dasenul modulul do 0 a placi cu componente, Nu mai insistim asupra boxei in care se poate introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) si care poate fio cutie pentru medicamente din masa plastica. Durata impulsului generat de monosta- bil este dati de relatia: z 11 Fig Cy = 429 Cy = KyCy (8), 7 Ge recomanda Ry <500 2 (s- alas 9 = 300 fa). Constanta aparatulul est a K=—= 109 (FN) UK, Rezistenja Fit trebuie of fie reglata la valoares Ry = 1554.30. Agest luctu este posibil pentru ca Rimax = 2500 2. MEE orivinta Imitelor de mésur acestea sunt destul de larg. La un monostabil, decd durata (t) a imouisuflor este reglatd in limitelo:AUTO - MOTO Ma numesc Kalman Francisc, sunt inginer mecanic si am domiciliul in Alesd, jud. Bihor. Aldturat va propun in vederea publicarii in revista dumneavoastra un material cu privire la echilibrarea statica si dinamicé a rofior. Dupé cum se ste, in migcarea lor de rotatie elementele cinematice ale masinilor, datorita dezechilibrarilor produc vibrati. masini (subansamblur), pro Aceste vibrafil sunt daunétoare pentru celelalte organe de icand solicitarea suplimentara a lor. Aceste vibrajii duc la: dis- trugerea prematurd a rulmentilor, lagarelor, batiurilor, a fundapiior $i nu in ultimul rand produc polugres sonord a mediulul Inconjurator. in prezent pe piata se gasesc o serle de aparaturi moderne pentru echilibrari. Deoarece preful acestora este destul de mare, propun in atentia firmelor mici $1 mijlocit doud solufii echilibrare care nu necesita un efort financiar considerabil. Kalman FRANCISC se considerd a fi suficienta in ‘cazul rotoriior care au turatii mici sau in cazul discurilor lacare D//1> 10 (de ex.:turbinele ventiatoarelor, diferite volante etc.) iin cole ce urmoaz’ ei considerim un rotor dise dezechilibrat ca in figura 1. Lasdnd rotorul liber, datorité faptului cd centrul sau de greutate “G’ nu se afi pe axa 2 gi este doplasat cu excentricitatea “o” (este dezechilibrat), el tinde s& ocupe pozitia din figura 1. ‘SA consideram acelas! rotor (fig. 2) montat pe un ax 1" strans intre doua conuri, “C1” §1 "G2", Axul “1” este TEHNIUM septembrie 2003 agéiuit in “L1" gi 2". La extremitatea din stanga se fiveaza pe ax un disc gradat “4”. Dac montéim pe rotor ‘© masa de comparatie "Mc" la distanta “Ro” tata de cen- tru, vom constata ca discul se va roti cu un unghi “A’ si ‘e va opr in aceasta “nou” poxtie de echilibru (ig. 3) Putem scrie urmatoarole relati matematice: Mta=Me'b Mre'sinA = Mc'Rc'cos A Mte = Mo'Re'clg A Pentru ca rotorul sa fle ectilibrat static, in sens opus Centrului de greutate °G", la o’stanta “Re” trebuie adau- até 0 masd de echibrare “Me” (fig. 1), astel Incat sa 57fie ‘indeplinita condita: Mre= Me'Re dar Mte = Me*Retetg a deci Me"Re = Me*Re'ctg A Me = Me*ctg A a Cunoscand unghiul "A" (de_pe cadranul gradat), calculand masa “Me™ cu ajutorul_ formule! (1) 31 alegand arbi- trar dictanfa “Ro” in vederea achilibrérii statice pe axa o-y (fig, 1) la distanta "Re" se va monta definitiy masa de echilibrare "Me", Conirolul final al echilirarit Dupi demonta- roa masei “Mc” gi montaraa dofinitva a masei "Me". rotind si poi oprind discul in diferite pozifi alese la intamplare, acesta fu trebuie’ sa-gi schimbe pozitia. 58 Condit tohnico - spatiul de lucru trebuio sa fie lipsit de curenti de aer: = ruimentii din “L1” si *L2" trebuie s4 se roteasca foarte = "ansamblul_ax-conuri-dise gradat trebuie executat precis, astfel incat si nu produc ele Insele dezechiibrir; = tot dispozitivul trebuie pus Ja orizontalé cu ajutorul rivelel cu buld de aer, + discul gradat trebuie sa se ‘oteascd ugor pe ax, faciitand astfel pozkionarea usoara (fg. 4); = ajusiajul Ax-Aluument 2 se va oxecuta astiel incat sa per- mité.montarea-demontarea ‘manualiia rulmentuiui pe ax. Exocutia practic’ so poate realiza ca in figura 4 2. Echilibrarea dinamica Echilibrarea dinamicd este necesard pentru rotorii la care DA < 10, adica pentru rotoril lungl. TEHNIUM septembrie 2003AUTO - MOTO = a Echilbrarea dinamica se poate realiza cu alutorul dispozitivelor moderne de echiibrat sau pe cale experi- mentald cu ajutorul masinilor de echilibrat dinamic.. ‘Sa considerém un rotor dezechilibrat (fig. 5), in care M-= masa rolorului, G = centtul de greviate, XG si YG ‘coordonatele centrului de greutate. Principiul de functionare a maginilor de echilibrat aro la baz producerea vibratilor de eatre fortele de inertie “FT si excentrcitatea “e = YG" ‘cum s& consideram rotorul dezechilirat (fig. 6) Tn care alegem doua plane de echilibrare “P1" si"P2", iar ‘masa rolorulul o descompunem in masele "m1" si"™m2", denumits mase de dezechiibra. In cele doud plane “P1" gi “P2", in vederea echilr bratti, vor trebui plasete masele de echilibrare “Mot” 91 "Mo2", fa distanjole “Re!” gi “Re2" fata do axa 0-2 gi care sunt opuse maselor de dezechiiinty “m1” si “m2”. Rotorul este fixat in lagarele cadrulul “C* care poate scila in jurul unt axe *O1-¥1" care este perpendicularé pe planul "Y-0-2" si este astfe! aleasa incat sa fie cuprinsa, de axem- Mit = m'RIWZ"sinA Mi2= 0 -deoarece axa de osclatie este cuprinsa in planul °P2" unde: w = viteza unghiviars ‘A = unghiul de pozifionare a maset "m1" fata de 0 axd perpendiculara pe planul Y-O-z. Momentul “Mit” avand un caracter variabil, va pro- duce oscilatia cadrului “Cin jurul exe “O1-Y1". ‘S& cuplm rotorul prin intermediul cuplajull “Cu de macanismul diferential “D” de care este fixaté masa de ‘comparatie “me”. Acest mecanism diferential trebule sé ‘Indeplineasca urmatoarele condi: = 88 permita miscarea masel de comparatia “me” de-a lungul axel “O-2" oferind astfe| mocificarea dis- tantei "Zc"; = 88 80 roteasca impround cu rotorul, dar in acolagi Pata de Ae fiatat timp 2 permité roles masel de comparatie faté do rotor. Masa do comparato “rc” va ge- nora un moment Me = mo*Re'w*Ze" sin B care trebule sa indeplineesca condiia Mit +Mc=0 ply, in planul “P2", imprimand "0 migcare de rotatie adica roforulul, masele “m1 gi ‘m2" vor genera diferential cu ajutorul manetei “d1” in sensul s8 rotim masa de comparatie forte de inertie care ‘sunt niste vactori rot- tof. Momentele aces- tor forte in raport cu axa "O1-X1" sunt: ‘TEHNIUM septembrie 2003 me" fata de rotor. Vom putea observa cA la un moment dat se vor reduce simtitor vibratille cadrului osciiant, adica am egalat unghiurile A = B. Manevrand in continuare dierenfialul 59Tn sensul_micgorarii sau mériri distanjei *Zc”, vom observa c& pentru o pozttie “Zc” cadrul nu mai vibreazé (Practic osciltile s-au redus foarte mutt). Pentru aceasta situaile putem scrle urmatoarea rolatio mi*Rt*Z = me'Re"Ze = Moi*Rot"Z deci: Met = me*Re'Ze / Ret*Z Valorile lui "me", Re’, “Zc”, 'Z" se pot masura efectv, Jar valoarea lui “Ret” se alege arbitrar. Montand masa 'Me1" la distanta “Rat la unghiul ‘B* indicat de brajul masai ‘Mc’ si in sens opus acestela, Yl 60 utem spune od rotorul este echiibrat in planu) “Pt”. in ‘vederea echilrérii rotorului in planul “P2", Intoercem acesta cu 180° si repetém operatile descrise mai sus. ‘Anularea totala a dezechilibrului este practic nerea lizabilé. Echilibraree se face cu un dezechilibru ezidual admisibi *Ua’, care este in functio do: tipul roterul masina din care face parte; turajie; conditi de functionare; prescritile proiectantulil ete. Conform standardelor, aver mai multe clase de ca- Iitate a echilibran, de fa G 4000 la G 0,4. in functie de caltatea echilibrari si turatie, cu ajutorul diagramei TH AP ‘TEHNIUM septembrie 2003= AUTO - MOTO. —_ SS anaike phen:debi= [a0 Sn? eee mina dezechilibrul Dee spectic _rezidual maxim “s". Dar e= Ua 1M, unde Ua = dozechiibrul_rezidual admisibil g* rar M-= masa rotorulul kg. Calculand Ua = 1M, valoarea obtinuté 0 repartizam in csle ddoua plane ce eckil bare, © propunere de realizare practica a maginii de echilibrat dinamic se poate vedea In figuia 7. Rotorul este fivat magina intro varfuri gi este pus in migeare cu ajutorul curelel de transmisie, al inimii de antrenare sia unui motor electric, Buosa ‘cu masa de compara: tie poate aluneca upor pe buesa cu canal all. coidal, iar aceasta la randui ei poate aluneca usor pe exul principal. Stitul filetat 2 alunecé ™ canalul de pana practicat In axul maginii gi dact rotim gurubul de regia Zc vom putea, modifi ca distanta "Zo" In timp ce tot ansamblul se roteste cu turatia de regim ‘n’. Pe suprafaja oxtorioard a bucgol do pe ax este prelucrat un canal eli coldal_ in caro_ intra siiftul fletat 1. Rotind Surubul de egalizare piin intermedia ture do pozitionare, bucga ‘eu masa de compara- fie va exacuta doud migcdr: 1 — 0 migcare = de rotalie determinata iso *° goo" “is00 °° do canalul eiccidal si situ! fietat 1; 2 - 0 migcare de transla 00 determinata tot de © ® 2s 0 100° canalul elicoidal $i siftul 1 ‘Am considerat necesara descrierea mai aménunfita a fenomenelor fi- aceasta activitate depinde mult de Injelegerea profunda 2ce legate de echilibréri detorita taptulul ca succesul ina castor fenomene. TEHNIUM septembrie 2003 61RADIOAMATORISM. - 7 Pagini realizate in colaborare cu Federatia Romana de Radioamatorism GENERATOR ee ‘Tel/Fax: 01-315.55.75 E-mail: yo3kaa@ penet.penet.ro de SEMNAL ves: uae Goneratorul este realzat ou doud ciruite integrate (ROB 8015 ROBS122), iar frecventa oe 2 zoe sou, se poate afisa fara pro aceiasi display, ‘Gama de freovenje pe care o poate furniza montajul aste cuprinsa {nite 20 He si 200 kHz. Imparticea decadica a acestui interval se rea- Iizeaza cu un comutalor rotat cu 4 poz. Forfand un pic performantole Aparaiulul, se poate obtine un sem- nal de frecventa 1 MHz, dar forma de nda va fi disiorsionata: in acest caz Comutatorul de game va avea 5 po- 2ifi. Reglajl fin al treovenel in inte Fiorul unoi gamo ¢0 realizeaza cu un simpli potentiometru de 1 MQ. Generators mai poate furniza si aie forme de unda, cum ar fi undale Grepunghiulere ‘sau in dinte de fe- 68 pF poniruf=20kHz-200kKHz sub 68 pF; forma sinusoidal de la rastrau gi chiar o modulatio in G, Pentru o anumita valoare 2 — iesire capata distorsiuni, frecventi lw G's va eau fmaalinin 31 amadne {a jatitudinea construc- —-D.' Micgorénd'valodrea tui Cy Dr. ing. Viorel Alexiu, YOSAJN torului's& apeleze 1a toate FOrTMSIO | em de und’ isponinit. Nielul de semnal tat esto de cca 30w Ih toata cola tral variante de formé de und, Alimeiare cabaih ~ —< eva realza ou +18Vcc, jar curentu Etaawean pentru INCEPATORI Penttu suraa de almentare a ‘generatorului so recomand’ babi Serpe transformatorul comun de _, Se observa la diferite concursuri joasa frecvenia realizat cu circuit Teed a ‘une miasuiar de cies c& participarea radioamatorilor integrat L386, Ampificarea rece) Ee? Gisarmade o1smm Ga Fecepteri este foarte sporadca, torulul poate atinge 100 000, adica Ute Wensiane o oues probabil din lipsa unui aparat de 100 dB. Alimentarea se face din inograid do gerut 7815 sete ideal, Teceptie edecvat, Consirurea unui dou’ baieri de 4,6 V legate in serie. ‘Dimensiusiie cablajului se vor receator Superheterodina Consumul fara semnal este de cca alege astiol incdt 4 compietoze depéseste posibiiratie urul tanat, 5 mA. Audiiia se face Tn cast de la etans partea’superioara a iar aparatele industriale sunt un casetofon portabil eau in difuzor frecventmetrulul digtal (in partes infe- S¢Umpe. de 80. Montajul se executa pa 0 Hoard afost plasateablajd corginand In. ajutorul tinerllor entuziasti placa cuprata, lar sasiul poate fi fomaitor freeventmetruli). pentru-unde scurte se propune construft din tablé de aluminiu, squ Tursarea “cobiejular impemat va Schema de fata, care contine relativ cel mai simplu din placaj de tem, In Tanurovalanidnea coretructoruui, pune plese gi poate contribui la acest caz pe panoul frontal se va i See ail ta vig a scteiad lngugiea UnoF cunogtinte tehnice fot de alumniu, legaté la mass, A. Tensiunie s-au masurat lao ecesare oricdror radioamatori. pentru eliminarea ‘dezacordului frecvontd de 120kHz. Recepiorul a fost conceput de frecventei produs de mana opera- BComutarea gemelor de NITEVSipublicat in GST nv.9/2000, torului. Condensatorul variabil si frecventi se face prin alustarea (uv Recepiorul este cu ampiificare potentiometrele se fixeazd direct po Gry care poate avoa urmatoarole directa, cu react. Cu el se pot panoul frontal valbrt Feceptiona emisiuni CW, SSB sau Dioda de detectie Dt va fide tip 8 nF portru{ = 20H — 200 Hz AM Intro bandé larga de frecvente, cu ermaniu. Condersatoarela alec, 68 nk pentru t = 200H2 - _ Primul etaj, cu tranzistorul _trolitce pet fide 25 V, care sunt mai 2000H2 2uzz22, este un ampiiicator, de ugar de procurat deci cole do 25, ‘680 pF pentru f = 2000Hz - fadicfrecvenja cu reactie poztiva. Al propuse Tn schema. in locul circuit: 20.000 Hz Solon ota uate un amplicalor dei lotograt do tp LMGBS se oats 62 ‘TEHNIUM septembrie 2003RADIOAMATORISM utiliza orice ciroultintegrat do 2-4 W. Se va alege fipul care are consumui fara semnal cat_mai_mic pentru ‘economisirea bateriel. Se va modi ca schema conform celei propuse Bent cet integra respect jobina are o inductanté de cca 4 mH si const in 13 spire, cu priza la spira 2. Dametrul carcasei este de 25 mm, far lungimea bobinel de 16 ‘mm. Conductorul folosit va fi de 0,8 mmm diemetru, cu izolatie de ernail Bobina s2 va. monta pe placa Cuprata cu capatul rece tn jos. Cu ondensatorul variabit de 150 pF se vor putea receptiona benzile de fadioamatori de 7, 10, 14 si 18 MHz. Frecventa maxima depinde de capactatea reziduala a conden- satorului variabil si do capacitatea_montajului Prin legarea in paralel cu condensatorulvari- abil a unui condensaior ‘eu micd de 360 pF, prin- trun mic. intrerupator, sé va putea receptiona si Danda de 3.5 Butonul de actionare a condonsatoruiui variabil va avea diametru cat mai mare, pentru lusurarea acordulu Se recomanda realizarea acordulai fin cu_o diodd varicap. ‘Schema acestula este data in partea sténga - jos pe schema recep- {orulul. Daca ecartul de sufi- ° dioda varicap cu capa~ late mai mare, sau se vor loga dou diode in | Antena va avea lungimea de 10-15 __metri Condensatorul de cupia) cu antena se va realiza din doua sérme izolate de Sem | fecare, rasueite po © lungime de cca 2 cm. Se reco- manda. montarea_condensatorului variabil si a potentiometrulul acordu- {ui fin pe partea de sus a panoulul frontal. Jos se vor monta poten- tiometrale de volum si pentru Teglarea reactiel. Problema cea mai spinoasa este cea a_condensatorulul variabil de 150 pF, care 80 gaceste greu. Se poate utiliza orice condensator variabil avand capacitatea maxma Intre 100-365 pF, dar va trebu mo- dificata 51 bobina, asifel ca cicu'tut oscilant 64 aiba frocventa minima de cca 6,5 MHz (cu condensatorul inchis). Inductanta necesara se va calcula cu formula: TEHNIUM septembrie 2003 L = 28330/(76) s-ce L = mH, f= NF, C= pF Do dxompll, dacé casasitatoa ‘condensatonulu ese =< 300 pF, la ‘caro se mai adauga so “0 pF pen- tru capacitatea’ mers Jiui, la frecventa minima ce 6.5 642 induc tanja necesard va © 2 1.93 mH, Urmear si se ca-s2z7e prin tatonari_ 0 bobina_«: inductanta necesaré pine sa se pastreze rapor-1 s-elor de 18:2. Formula de calz. a induc: tantel unel bobine cu u- $ agur strat ote raze 2:01.62. unde L= mH, 4 sit'= cm 4 = diametrul mediu al bobinel (egal cu diamatrul carcese! plus diametrul conductorului, 1 lungimea bobinel. De exemplu, alegem 0 carcasd de 18 mm si con: ductorul de 0.8 mm. Diametrut madiu va fi coa 1,9 om. Cu 13 spire sil'= 1,5 om, inducianta bobinei va fi 2,445 mH. Aceasta esta mai mare ‘ca inductanfa necesara de 1,93 mH. Vom iungi bobina la 2 em. In acest ‘caz vom avea L= 2,103 mH. Se mai mareste lungimea bobine’ ia 2,2. cm sivom avea L = 1,966 mH, care este aproape de valoarea cutats. terminarea si verificarea jul, se va alimenta aparatul cu butoanele de reglaj in pozitie millocie. Se vor vertica tenstunite, ‘care trebuie s8 alba valorile apropr ata de cole indicate in schema. Se va vorifica functionarea_otajulul do audiofrecventa prin atingerea_cu degetul @ contactului cursorului de fa potentiometrul de volum. Se verifica functionarea reaciiei. rotirea potentiometruiui pentru reglarea reactiel, la un punct rebuie ‘84 auzim 0 pocnitura. Se cupleaza antena si rolind condensalorul var- abil trebule sa se auda multe staf Daca statile se aud cu fluioratuni, reactia functioneaza. Daca ru, tre- buie micgorat condensatorui de ula] cu antena prin scurtarea part risucte, Stale CW gi SSB se receptionsaz’ cu etajul do radiofrecventa intrat in oscilatie Pentru statile AM reactia se va micsora pana la dispartie. Punctul de functionare cel mai sensibil si cel mai solectiv va fi in imediata aproplere @ punctulul de intrare in osciatie. Daca reactia nu apare pe nici frecvena, probabil nu a fost leget bine tranzistorul. De exemplu, a fost inversat colectorul cu emitorul. Daca montajul nu oscileaza decét pe anu- tite freovenie, reactia este siaba si trebuie mutata priza bobinel cu 0,6 1 epirdi mai sus. ine pus la punct, acest receptor poate da constructorulul satisfacti depiine. Sa nu uitam ca ta incept- turlle radioamatorismului se téoeau legaituri peste ocean cu astfel do receptoare doar cu doua-rei tubur electronics si cu emilatoare QRPP. Yosay 63POSTA ™ Augustin STANCU — Rm. Véicea ‘Multumim pentru felicitar. TEHNIUM find “Tevista construcio- filor amatori din Roménia”, noi cre- dem c& toate schames electronica ce Se propun a ficonstuite ar trebui sa tie nsotte de desenul cabiajului (scara 1:1) 51 desenul de echipare a plicit cu componente (la orice scara). Dar, ca s& facam dacd unil din autorii de aricole (atfel intere- sante) nu ne oferd sh cablajele? Deocemdata, asta e. 'No Introbati co “mai fac fabricilo si uzinele cu. specific electronic din Romania”, Ce s& va rispundem (unele informatii le aveti, deja), “supravietuiasc” si ele cum’ pot, ca toate celelalte fabricl. Conciuzia noastra aste c& din fara *produca- toare de electronica’, Romania este In prezent (dupa 14 an), 0 fara "con- sumatoare de electronica’. Romania nu mai poate, in prezent, sa pro- ducd competitiv (nivel tehnologic rgical, pretur! mic) Tn domeniul electronic, iar In colaborarile cu investor straini, Romania con- tribule cu... forte ‘de munca (mal ales). Si toate acastea, Tnainte de a intra in... UE! Nevom stradui s8 relulim rubrica “SERVICE TEHNIUM’. ™ Bogdan DUMITRESCU - Targoviste jupa cum vezi, nu te “ooolim cu raspunsul, gi pentru c& tot am Incaput cu starsitul scrsori tale, rom s4-i sounem c& unui tanar de 48 ani locund init-un oras incarcat de istorie $) de... imba romana, nu prea suntem dispusi sa acordam Scuze pentru ortogratie, 91 neo: ferent. Nol, aici la redactio, scrim de 3 ofl aceste rénduri pana apar in revista, iar tu ne trimit...o ciomna de forgoarel 51 acum raspunsurie de Schema _de_miniemitator MF trimisa este 0 ‘schema reclama” pentru cruitul, integra lniar 1AX2606. Nu ti-o recomandam entru simplul motiv c& acest crcuit ‘ste fearie scump, iar un miniomita- tor se poata realiza in alte mii de Sout (ete ertan In ravi nea tra Intrebarile tale referitoare la schema sunt, Intr-adovar, de “novi In ale electronici” si ne ‘gandim c& un elev de 18 ani artrebu' sa ste de la fizica cum tunctionegza un tranzistor. ‘Daca putoroa do omisio esto sub 30 mW, nu esta nevole de autoriza- tie pentru emitter. jaca te pasioneaza s4 devil radoamator autorizat, te poti adresa 64 Fodoratioi Romane do Radio- amatorism, Bucuresti, tel. 315 55 75, ing. Vasile CIOBANITA. In final 1, punem a dispozitie, Aotusi, © schema de principiu a unui miniemitator ME pe frecventa de 100 MHz. Tranzistorul Teste de tipul BF 181 sau BF 200. ME este un microton cu oloctrot care s0 glisosto Jn coment si niu costé mult. Bobina de inductanta L are 3 spire CuEm 0,3 mm cu aer, pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm. La o distant& de 50 m, in curte, sermnaiul emis poate fi recaplionat cu un radioreceptor prevazut cu banda FM | (98-108 MHz). Pentru aceasta “joaca’ utlld de emisie ie radio REDACTIEL schema pe care tio oferim esto schema unui _microfon *CORD- LESS" (fara cordon), folosit’astizi sproepe exchy ‘conceals cu ut Vasile DIACONESCU - To. a In raspunsul anterior va rugam 34 n0 scrilt despre succesele upta electronica cu jantari", care esle schema cea mal elicienta; se pare ca nual repurat inca nicl unl In ce ne priveste, nol, a redacte, nu aver pesiilitatea de a experimonta schemele propuse de colaboraton $i mergem "pe incredere’. In orice caz, ‘nu publicém scheme cu erori majoré sau scheme “arse” Ciitorl poi cere lémuriri direct autorilor aricolelor, Pentru unole detalii. De axemplu, dv Va puteti adresa direct autorulul principal al luerani “365 scheme practice cu CKCMOS', domnul Aurelian LAZAROIU, ‘in’ probloma schemai.ce va intereseaza (cu MMC 4047). Am refinut propunersa de a publica in revista. un articol despre Geparaziarea auto modema, Din nou vit urém succes in... “Wizbolul contra tantarilor! PS. Daca aveti computer i sun- tof cuplat [a INTERNET, putoti accesa.site-ul_ http: //www.thai- ware.com si vati obtine un program CU 5 frecvenjs audio, care, emise prin difuzoarele computerulul, ‘lunga tantari, mustele gi chiar gan. dacit. Nu existd, ins’, 0 singura frecventa pentru toate speciie de tantar. Sorin-$tefan GUTE - Bucu- ‘Multumim pentru urarile fécute. Pentru schema combinei audio “INTERNATIONAL” RC-1001 (Hong Kong), vam trecut pe lista de"soli ‘TEHNIUM soptombric 2003POSTA REDACTIEl citér". Potentiometrale electrorice se pot realiza gi cu alte circuite inte- rae in afar de FON 05 In principiu, la un casetofon Industrial nu se poete adapta un numarator reversibil de ture cu afigal digital gi... nici nu morité (ari o com- plicatie aproape inutila) pat yiloet BARBULESCU - Ci lo pul introbari gi faci propuneri multe gi grote! S-o luam pe rand, Doresti o schema de omisio- receptie. mai “putemica” (pentru aprecierea c& cea publicaté a fost... multumim). Astfol de scheme se dau_in revista “Radio- comunicati si Radicamatorism’ a Federaliel Romane de Radio- amatorism’. Abonamentele pe un an (12 rumere) costa 75 000 lel, bani ce se pot irimite pe adresa: ZEHRA LILIANA, P.O. Box 22-50 R-71.100. tn principiu, pentru iucrul “in eter” cu © stajle de E-R (transcelver) in ben- zile de frecvente de radioamator tre buie 84 fil radioamator cu incicatiy, 94 ai autorizetic ce emisie 9i bineinjeles, sa plates: > -axa (cdc) nnimic nu se poate face ‘+ Romania fara taxa), bineinteles. 24 TVAl Exista, ntre 26965 5:2 Canale de frecventa “a ZENS BAND’). Tiansce aveste canale nu au ne. i autorizafi pentru 2 + ; Conditia ca emiatoru) sé “4 aiba 0 putere mai mare de 4¥s 1 Daniel ARON — com. Mitreni, jud. Calaras ‘No solic roia po de taxe “sche Solicitari de scheme ™ Daniel STRUNGARIU. Str. National nr. 13, BIG "3 Ad, 21, Botosani, solic schemes centri televizor “BERLINA 2000 s pentru Video-recorder ‘BONDSTEC BT 50° (Koreea). = Mihai SUSANU, Ste. ionits Hiisanti nr. 5, Tecuci, solicita schema televizorulul color “BILTON (Rusia), ™ lulian POSTAVARU, Six Tocuciul Now nr. 160, Tecuci, coli gta schemale pentru telavizor *Phikps Interfunk" (FSQ 85 99 27), entiu radiocasetotonul. “SANWA 7040" gi pentru pick-up AKKOPA ™ Sorin-Stefan GUTE, Bucu: esti, B-dul illu Mani nr. 165, cod 77538, Bl, $8, Sc. 1, El. 6, Ap. 25, Sector 6, solcité schema combinei muzicale “INTERNATIONAL” RC — 1001 (Hong Kor) ™ Nicolae BUZDUGAN, din Bucuresti (telefon 0722436882, 874.7.78) oferd. spre vanzare colectia. TEHNIUM, ani 1970-1994, Rubrica realizata de dr. ing. Andrei CIONTU MODULE MULTIFUNCTIONALE (Urmare din pag. 7) So obsarva c& pentru dioda sta- bizatoaro DZ ~ do fapt cu rol mai mult de limitare in tansiune — 2 ales un model aparert suradiman- sionat ca putere de d'spate, anume de 10W. cu toate ca vacarsa medie a curentulul preliat de C2 a retee este de subd 100 rs. Aceasté alegere se justfica prin ‘eecs' ca, tranzitoriu, curentul abso: 3¢ C2 poate creste pand la vaoaree ma- xima permisé de rezisiera 3e |i- mitare R2, adic& pana @ cca 2A. intonsitate pe care ~ char ver. an timp scurt — sar putea SA vr. 0 suporte 0 dioda stabilzaoare 32 2 ‘general, de pid una oe 7¢ > ~2z. avind puterea maxima 22 ascax€ ‘6 1W. in figura 2 este suger = acs. bla varianta de) arsase Pieselor $i de catla} perc. aes: ‘modu, care a fost reatzz me = ‘TEHNIUM septembrie 2863 a placa de sticlotextoltt nes'acat cu folie de cupru (sau cu foia indepar- tat& prin corodare in clorur fericd. Vederoa esto dinspre fata olantata cu piese, deci traseole de conexiune de pa spate sunt vzute prin “rans: parent. Pentru mal mula ropustete, cconexiunile sunt facute orn ‘ipiea directé cu cositor @ terminalelor pieselor, iar firele de conexiune externa, marcate sugesiy. sunt “tesute" prin placa de montaj Se mai observa cd pentru poarta triaculul s-au scos la exterior doud cordoane, P si P’, primui oentru racordarea propriu-zisd la poarta. al dollea care merge, impreuna cu cor- doanele tensiunii continue joase (U- $i U+) Ia blocul extern al circu tulul de comanda @ porti, difert de fa un montaj ia atl, ‘S-ar putea parea ca piesele sunt amplasate cam prea “aensit. dar aceasta doar aparenta ‘isipa de spatiu este pertect justticata. in primul rind, pentru c& se lueraazé cu tensiunea tnalta de rojea, cars la © prea mare “Inghesuiala” a firoler si conexiunilor de pe spate, mai ales in conditi de umistate excesiva sau favorizente pentru condens, ne-ar putea crea surprizs extrem de neplcute. N-am sult niciodata 0 experientaé personald din perioada mea de “pionierat” In ale electronicii, cand am “prajit" trei tiristoare (printre primele pe care reusisen sa le procur, cu mare difcultate) tocmal din cauza acestul condens sus: mentionat. Facusem pentru un coleg de redactie o orga de Iumini cu trel canale, echipeta cu trel tris toare, care mi-a reusit foarte bine Ducéndu-io acasa pentru "damon: strate", din nerabdarea (gi nestinta) amandurora, tain tind, am intro: dus-o imediat n prza, lar tristoarele au cedat, unul dupa altul. Mia tre Dui mutt timp sa Injeleg de ce. 65——————— construcTorut incePAToR ————______ Tn al doilea rand, spatierea nuu mediu de circa 10-20 mA, prin functie de curentul de mentinere al usureazé racire pieslor. intermedia rezistentel de limitare tirstoruiul) ‘Modulul cu tiristor propus este 2. Acest curent Incarca in timp agi este strdbatut do un curent prezentat in figura 3. Se observa'ca “rezervorul’ de energe reprezentat modest, rezistorul R2 so incélzeste an plat pent varlania cea mel de condosaorlG2,culimtarea a gpreciablpreluénd 0 dernta rispéndtd, cind consumatorul As 12V a tansiunii la bomele sale prin poate fl acionat pe dureta amvelor infermediul diode! Zenner OZ are Ge tensuine, motivpantn! care semialternante ale tensiunii de (12V/10W). Tejea, aceasta find in prealabil _Aparont, dioda 01 nar fi nese- am recomandat un model cu pu- terea de disipafie de cel putin 8W, pee care Iam montat pa un mic radi ator din tablé do aluminiu in forma de U, prins in gurubuti pe placa de moniaj, cu distanjare de 5-8 mm fata de aceasta (una-doua piulte). Pe echoma do amplasaro s-a pro- vazut loc pentru acest radiator, dar ru ¢-au mareat locurilo do giurl pentru guruburi, dimonsiurilo radia. totulul find in functie de modu! do reristor R2 dsponibil $ in cazul acestui modul, grupul CI-R1 constituie circutul de pro tectie la eventuale supratensiuni anod-catod Varianta de emplasare a piesolor ‘si de cablaj propus’ este daté In figura 4, find tot cu vodere dinsp faja plantata cu piese. Observat de la place modulului cu triac rman valabile si aicl, Adaugam doar c@ In ‘acest caz dioda stabizatoare DZ a fost montata orizontal, nu vertical, dar asta pentru ca nu am avutla dis- poziie inca un exemplar de 100212 i am folosit un Zenner ITT de tip ZL12. Oricum, spatiul permite si plasarea verticala a unai diode 4oDzZ12 Tn incheiere, suntem datori sa procizim ci ambele module, lucrénd cu tensiunea de retea si avand si sursa de tensiune continua de 12V in contact direct cu unut din redresaté bialtemanté (puntea sar, tensiunea care ajunge la R2 _Polil refelei, prezinta pericol real de rodresoare de putere PR, montati find deja de polaritalo unica pozi- electrocutare dacé nu sé lau e un radiator din aluminiu in forma tiv, datorité redresdrii in punto. masurile de protectie recomandate de U dimensionat pentru o disipatie Prezenja ei se justificd totus! prin Inastfel de stain primut rand, nu termica bund la un curent mediu aceea c ea interzica descircarea se va atinge cu mana montajal (nici rodresat de 4-5A), lui C2 inspre Rs ¢itrstor (In inter- cireuitul exter de comand a port) inaceste condifi, tensiunea con valele de timp cat tensiunea pul decdt dupa intreruperea tensiuni de tinud joas& neceserd circuitului storie are valoarea instantanee aimentare da retea. Dacd se {ol0- extem de comanda a porll nu se sub 12V), deci propagarea spre tris esc itrerupstoare simple. aga cum mai poate prolua prin condensator tor a electulul do fitrare al lui C2, SS ingea tm schemele propuse, din tensiunea pulsatorie de polari- ceea ce ne-er putea crea probleme 34, care . tate constants. In scfm, se poate cu blocarea tetorubl 1a trecerea WiTeruperea contactulul cu refeaua prelua din aceasta un curent contl- prin zero a tensiunil pulsatoril (In pi ei oe pment odie 66 ‘TEHNIUM septembrie 2003 ypDin numarul 271 (decembrie 2002 / ianuarie 2003) ae revistel franceze Electronique Pratique am selectionat pentru a va semnala o idee care ni s-a parut ingenioasé si care sparam sa va fie de folos celor pasionati de mu- zica “tare” cu bani putini. Este vorba de articolul “Dublor de pu- tere pentru ampli HI-FI’, autor C, Tavernier, in care se propune. conform schemei bloc din figu 1, fealizarea unui modul dubior de putere (fig. 2), utlizand doua amplificatoare HI-F| stereo de putere. Cei interesati sunt invitati s&-si procure acest numar al revistei — in care vor mai gasi inca un Amplifi- cator HI-FI 5075 eficace si multe alte constructil tentante ~ sau sa “viziteze” site- ul revistoi: wwwelectron: iquepra- tique.com La rubrica Design Ideas din numarul pe januarie 2002 al revistel EDN — The Design Magazine of the Electronics Industry este propus amplificatorul logaritmic prezentat ald- turat (fig. 1), autori Jayashree Raghuraman $i eee ‘Ajoy Raman din Bangalore, india. Montajul, realizat cu un circuit timer de tip LMS56C, foloseste leqea exponentiala de inearcare a unui condensatos.. prinit-o rezistenta. Performantele foarte bune ale montajului, ilustrate. de autori _prin teprezentarea grafioa a datelor lexperimentale (fig. 2) il recomanda pentru utiizare in aparatura de ven finstrumentatio. FOLK You might also like Her Body and Other Parties: Stories From Everand Her Body and Other Parties: Stories Carmen Maria Machado Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (821) Sing, Unburied, Sing: A Novel From Everand Sing, Unburied, Sing: A Novel Jesmyn Ward Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (1104) The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction) From Everand The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction) Viet Thanh Nguyen Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (122) Magazines Podcasts Sheet music Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America From Everand Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America Gilbert King Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (266) John Adams From Everand John Adams David McCullough Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (2409) The Perks of Being a Wallflower From Everand The Perks of Being a Wallflower Stephen Chbosky Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (2104) Brooklyn: A Novel From Everand Brooklyn: A Novel Colm Toibin Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (1946) The Light Between Oceans: A Novel From Everand The Light Between Oceans: A Novel M.L. Stedman Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (789) A Tree Grows in Brooklyn From Everand A Tree Grows in Brooklyn Betty Smith Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (1929) A Man Called Ove: A Novel From Everand A Man Called Ove: A Novel Fredrik Backman Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (4610) Fear: Trump in the White House From Everand Fear: Trump in the White House Bob Woodward Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (738) Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore From Everand Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore Jay Sekulow Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (137) Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln From Everand Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln Doris Kearns Goodwin Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (234) Wolf Hall: A Novel From Everand Wolf Hall: A Novel Hilary Mantel Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (3811) A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story From Everand A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story Dave Eggers Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (231) The Woman in Cabin 10 From Everand The Woman in Cabin 10 Ruth Ware Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (2520) Little Women From Everand Little Women Louisa May Alcott Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (104) The Art of Racing in the Rain: A Novel From Everand The Art of Racing in the Rain: A Novel Garth Stein Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (4203) Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race From Everand Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race Margot Lee Shetterly Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (897) The Constant Gardener: A Novel From Everand The Constant Gardener: A Novel John le Carré Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (104) The Outsider: A Novel From Everand The Outsider: A Novel Stephen King Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (1850) The Unwinding: An Inner History of the New America From Everand The Unwinding: An Inner History of the New America George Packer Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (45) Angela's Ashes: A Memoir From Everand Angela's Ashes: A Memoir Frank McCourt Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (440) The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner) From Everand The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner) Sarah M. Broom Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (98) Yes Please From Everand Yes Please Amy Poehler Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (1898) Ghid Bihor 2017 2018 CJB Ro Hu en PDF Document56 pages Ghid Bihor 2017 2018 CJB Ro Hu en PDF Petrus Dan-Mircea No ratings yet The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer From Everand The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer Siddhartha Mukherjee Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (271) The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century From Everand The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century Thomas L. Friedman Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (2259) Manhattan Beach: A Novel From Everand Manhattan Beach: A Novel Jennifer Egan Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (792) Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike From Everand Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike Phil Knight Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (537) The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living From Everand The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living Meik Wiking Rating: 3.5 out of 5 stars 3.5/5 (401) The Glass Castle: A Memoir From Everand The Glass Castle: A Memoir Jeannette Walls Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (1716) Grit: The Power of Passion and Perseverance From Everand Grit: The Power of Passion and Perseverance Angela Duckworth Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (590) Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future From Everand Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future Ashlee Vance Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (474) Bad Feminist: Essays From Everand Bad Feminist: Essays Roxane Gay Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (1016) On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal From Everand On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal Naomi Klein Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (74) 2.fenomene Caracteristice Trecerii Curentului Electric Prin Corpul Uman PDF Document24 pages 2.fenomene Caracteristice Trecerii Curentului Electric Prin Corpul Uman PDF Petrus Dan-Mircea No ratings yet The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life From Everand The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life Mark Manson Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (5807) The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers From Everand The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers Ben Horowitz Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (345) The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are From Everand The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are Brene Brown Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (1091) Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It From Everand Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It Chris Voss Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (842) Principles: Life and Work From Everand Principles: Life and Work Ray Dalio Rating: 4 out of 5 stars 4/5 (599) Steve Jobs From Everand Steve Jobs Walter Isaacson Rating: 4.5 out of 5 stars 4.5/5 (806) Conditii Lindab Document2 pages Conditii Lindab Petrus Dan-Mircea No ratings yet Eva - Marza Zevedei - Draghita Document24 pages Eva - Marza Zevedei - Draghita Petrus Dan-Mircea No ratings yet Tubulatura Si Piese Speciale Pentru Instalatii de Ventilatie Document14 pages Tubulatura Si Piese Speciale Pentru Instalatii de Ventilatie Petrus Dan-Mircea No ratings yet Gramatica Limbii Maghiare Contemporane Document8 pages Gramatica Limbii Maghiare Contemporane Petrus Dan-Mircea No ratings yet Made Your Partner.: To Be Dependable Document2 pages Made Your Partner.: To Be Dependable Petrus Dan-Mircea No ratings yet Automatizare Bosch Document12 pages Automatizare Bosch Petrus Dan-Mircea No ratings yet Fisa Tehnica Teraflex 15R Maxi PDF Document1 page Fisa Tehnica Teraflex 15R Maxi PDF Petrus Dan-Mircea No ratings yet Monumentele Ecleziastice Romanice Din Bihor. Noi Direcţii de Investigaţie Arheologică Document8 pages Monumentele Ecleziastice Romanice Din Bihor. Noi Direcţii de Investigaţie Arheologică Petrus Dan-Mircea No ratings yet Footer menu Back to top About About Scribd Everand: Ebooks & Audiobooks SlideShare Press Join our team! Contact us Invite friends Support Help / FAQ Accessibility Purchase help AdChoices Legal Terms Privacy Copyright Do not sell or share my personal information Social Instagram Instagram Twitter Twitter Facebook Facebook Pinterest Pinterest Get our free apps About About Scribd Everand: Ebooks & Audiobooks SlideShare Press Join our team! Contact us Invite friends Legal Terms Privacy Copyright Do not sell or share my personal information Support Help / FAQ Accessibility Purchase help AdChoices Social Instagram Instagram Twitter Twitter Facebook Facebook Pinterest Pinterest Get our free apps Documents Language: English close menu English(selected) Español Português Deutsch Français Русский Italiano Română Bahasa Indonesia Learn more Copyright © 2024 Scribd Inc. Language: English close menu English(selected) Español Português Deutsch Français Русский Italiano Română Bahasa Indonesia Learn more Copyright © 2024 Scribd Inc.