MINISTERUL EDUCATIEL NATIONALE Educafia ne uneste Vizlune asupra viltorulul educatlel in RomaniaIl, Valori fundamentale Valorile pe care se construieste educatia in Romina sunt cele de ineredere, ecitate, solidaritate, ceficaciate si autonomie, 4. Tnerederea este o valoare esentiald, care defineste respectulreciproc #interdependenta Intre tof actoril implica tm educate, de la elov si profesor pan la familie sl comunitatea larg. Se traduce prin atagamentul sindtos si constructv al tuturor aril demersulu educational fat de vislunea Impirtisie si asumatd asupra educate. Prin sincoritatea comportamentelor since, intre pir se nase relal constructive Indreptate spre atingerea Scopului viziuiteducati. Interitatea convergenta si corecttudinea servilulul public de ‘educatie reprezintS suportul de incredere in capaitatea sade 2 i Tndeplini mislunea de ‘modelare a copiior fn adult responsabl, Cop trebule saab tncrederec& paticiparea la ‘educate este valoroasé pentru el, iar familia InvestesteIncredere In cacrele didactic, care sunt profesioigt in educatie. Socetatea, prin autoritile sale, prin seorul cls prin cel privat, spriind educatia la toate nivelurile pe baza tncrederi in caltatea proceselor i a rezultatelor. 2. Echitatea inseamnd respectarea dreptului flecirui elev de 2 aves sanse exale de acces pentru atingerea potentialulul su maxim, indiferent de statutul socioeconomic, de aptitudind sau caracteristel fice si psihice. Presupune comportemente bazate pe respectarea reciprock a drepturllor sl Indatorrlor flecirel pirti implicate fn demersul educational, pe satisfacerea in mod echitabil a inteeselor, a dreptutlor si datorilor ‘ecdruia. Se manifest la nivelul actului educational prin tratamentul nepdtinitor, din toate punctele de vedere. 2. Solideritatea este actiunea comunS, coordonats, prin care toti membi s actor socleti {ormesz’ 0 comunitate de invitare incluziv’ si lucreazi Impreund, ca egal, In folosul serviciulul public de educatie.Flecere parte a demersului educational este responsabild pentru a pune in valoare procesul educational. Aceasta presupune Iucrl fn echipS,atat Contextul fariliets1 comunitii, ct gi Inte nitSi gcolare nationale, internationale, cu ‘medi privat de afaceri, pentru imbundtitirea rezultatelor ovat itr actoriimplcati cexistarelail profesionale importante si acestia si acorda sprijin reciprc si pot delega sarcint pentru a contribul, Impreund, la suecesul elevilor. Presupune folosrea directs, transparenté a celor mai potrvite canale de comunicare a nevolar,actiunilor si rezultatelor procesul education. 4, Efleacatea este preocuparea ca educatias8aibimpactul dot, respectv copii Tavete 158 progreseze spre potentalul lor maxim, astfel inedt vitortcetdfen si aibs o viatd de calltate, Profesorul si orcare at actor din servcil public de educatiese preocupa tn mod ‘ctv ca strategie si actiunile sales fie cele mai potrvite pentru flecare elev si pentru flecare situate, Eficacitateasetranspune in obiecive clare, modalitii de a mlsura in mod ‘recvent nivel! flecarui elev fat de nivelul la care artrebuls8ajungd, dar sin nstrumente de corectare a situaie. Eficadtatea se construieste pe abilitatea educatorulul de 2-1 ‘mbundtat tn permanenté practice, astfelincit <8 creeze cel mai mare beneficlu pentru lev, constieni find 3, pentruflecare cops tndr,trecerea prin acel moment scolar lectie, clas clelu) este unica. 3IV. Beneficiari serviciulul public de educatie > Beneficiarul direct al educatiel oferite prin serviciul public de Invatimant este copilul/tnrl, cu cele tel cimensiuni de dewvottare: corp, minte gl suet, rice actvtate organizata in insttuile de iavitimént 41 conexe este justiicatl in misura in care ‘Imbundtateste, in mod demonstrat sau evident, calitatea sericilor dedicate lu. Succesul {col este msurat dup modu n care fiecare copil ajuns la varsta maturiti se repaseste {in cea mai bund variant a sa la momentul respectiv sare implctréspunsul a introbarea 1c® fel de om sunt, unde sunt bun tn societatea globalizatS, cum rman bun gi cum pot eveni simat bun?” > Scoala asigurd vitorilor adult o alfabetizare functional In toate domenille necesare une! ‘et! autonome s!Implinite In socletate, care s& contribule a starea de bine individuals ia comunitai. Vitorul adult este capabil sé acceseze orice tp de Informatie 4 0 nteleags sufcient pentru a ofolsi ca resus in performanta proprio actiuni sau Tn excelent > Scoala ofer8copiloritnerilor un set de repere valorce x cultural side prinipitetice care ‘ile asigure dezvoltarea une identity] complexe si bine definite din pespectivanatjonala, ‘europeans global. Devt in eindul beneficiallorcapactatea de a irterpreta, prin ful acestor valor epere,relatia cu sine, ca fin moral, cu familia, cu lumea profesional i cusocietatea In general > Scoala asigurd fieckrui beneficiar un nivel de dexvoltare personal care 3i-i permits {estionarea emotilor, luarea decizilor, lucrul n echip sin comunitate, a reletilor sociale 5 interpersonale. in acelasi timp, asigur, prin activtaile sale, c& membrl societii au $i economice: Irisdtuile de caracter necesare pentru a face fal schimblrilor sod curiozitate, spirit de initiativi si antreprenorat,curaj de a adopta soli n limite, capacitatea de a crea obiective s planuri personale i tenacitate fn implementarea lor, adaptabiliate si lexbiltate > scoala contribuie la denvoltarea fit’ armonioasé a copilor si tneriler prin promovarea aptitudnilor sportive, a motricitai,acompetentelor necesare adoptailde tre benefciar! nel alimentati séndtoase nutritive. De asemenea, scoala contibul, alaturi de al actor! ai comunitai a educatia pentru sindtate aelevior, find garant al faptulucé vitor adult ‘au cunostingele, abiltile si atitudinile nacesare Unei viet sindtoase atét din punct de vedere fae cts psc. > Lafinalizarea invipimantulu obigatoriu, benefclrul este capabil sd aplice practi, tn viata de zi cuz), cunostinfele dobdite in domeniul comunicdri al matemstic al gtinelor $1 1m cel digital. Are un set de ablitii profesionale transferabile, precum si atitudinea $1 instrumentele necesare pentru intrarea calificatd pe plata mundi Are, de asemenea, un setde competenge care si permitd gestionarea aspectelor economicegfinancare ale vets Independente, crearea si gestionarea unei fail, participarea la comunitati de interese st sResponsabilitatea pentru succesul serviciului public de educatie Familia este primul educator > Parintil sunt primil profesor si au un rolchele in modelarea personel copilr. Este sential a familia $531 ubeascd copi nt-un mod responsabil ssi le asigure ocrestere sintoass > Succesulscolaral copilor este asoclat Indeaproape modulul tn care acestia sunt trata acs Parintt au datoria morald inspire copilor dorinta de a tnvati si Tneredere fn rolul educate > Un echlbru ntre edueatlaacasé sl educatia I scoal este chela succesuul Inari. Rol périnllor nu se imiteazi doar la educaia acas, ci presupune implicarea lor activa th via seo 2. Profesorul este garantul educatiei de calitate > Profesorul in sensl larg de dascl la orice nivel de Tnvéfare, este un profesionst In omeniul su, competent in materie de disciplind predats, de pedagoge spslhopdagogle. Cunoaste tuimele evolutit si descoperi. tn discptina ‘predatS si tn domeriul pedagogiel, ‘actualizeaxd constant competentele In aceste domeni, sisi modficd practice prin ‘adoptarea color mai elevante metode de facltarea Invitri. Inacelaitmp, personalizeazd ‘eiucati is intrueste In folosiea tehnologillor de predare, > Profesorul creeard contexte de invitare care rispund particularititilor lecirul elev, astel Incit sé permit acestuia il construascd identitatea gi 8 ii dezvoltecompetentel in cel ‘mai efcient mod posibil. Profesorul se asigurd cd Invétarea se produce preponderent in scoala 51 depune toate efortuile pentru ca levi s8 nu fe supraincdrati cu activi de Invdtare tn afara soli. Scopul principal al tuturor actiitiiorprofesorlul estes spine cresterea, dezvoltarea si succesul ecru elev. > Profesorul foloseste Instrumentele evaluirl narative si numerice, ir principal in scop formativ, pentru a evidentia progresele indlviduale ale elevilor, pentru 24 sprijni in atingerea obiectivelor de invigare $i pentru a isl modifica propile practic tn a rAspunde ‘mai bine modului tn care elevl vat. Profesorulfelosest, in principal functia pedagogicd 2 evalu, prin care dinjeaz8Invdfare fiecirul elevintr-o directe rodnic, \ evitsimperies folosires instrumentelor de evaluare in moduri care pot provoca stresul, andetatea, \demotivarea, abandonul sau denigrarea personal > Performanta profesorulul se méscard prin impactul atins la nivel flecirui elev in Implementarea obiectivelorsistemului de mvatmant. nstrumentul principal de masurare, asigurae 5 Imbundtitire a performantel este autoevaluarea,Isofits de datele de impact colectate pe termen lung.Vi. Obiectivele serviciulul public de educatie Parcursul scolar obligatoriu construleste adultul autonom > Tnvaximantulobligatoriu icepe la 3 ant si se termind print-un examen de maturtate la ‘varsta majoratulul Parcursul scolar se construleste pe principul flexible, este centrat pe nevoile si aptitudinile beneficiarulu si duce Ia autonomizarea acestula ca membru al Societii, in punct de vedere personal profesional, > Parcursul scolar obigatorlu conduce treptat beneficiarul dela starea de dependent’ de cei din ura copllli la autonomia personal, economics si social a tandruui adult. In primele fetape, forma de organizare 2 invitirt este directivd, controlatd de cadrele didactic, Urmaind o aliniere a competentelor beneficiailor la standarde minime definite ca find ‘necesarfunctionale. In etapele de mijloc,Invitarea se organizeazd potrivt principiulul de Ccovpartcipare a benefiarlor la elaborarea continuturlor si la definirea traseulus ‘educational, crearea de roa de invdtare intre beneficiar side mecanisme si modalitti de Tvljare care sustn chimburi de informatji,asumarea trepatd de citre acestia a unor roll Participative crescande t procesul invétari. in etapa final, secundar superioars, a ‘arcursulul scolar obligatoru, n spiritl autonomiel personal, invatarea se organizeazs pe principal delegdri, in care beneficiary asumd roll de auto-orgarizare a inti cu sprijnulcadrelor didactce. > Parcursul scolar este astfel conceput In splritul exits, astel Inet nu blocheazs Progresul beneficiarulu sit oferd acestuia posbilitatea de a schimba parcursl in cazul in. are optiunea nial se devedeste afi nepotrivit. Sistemul educational esteconstut astfel Inc si ofere permanent elevuul optiuni de educaties formare, tree care s& conduc in ‘mod final la angajebiltate, in forme diferte (profesi! si ocupati\ angajabile sau antreprenorit) Sructura de organizare a educatiel va permite benefidarlorcontinuarea, reluares sau modificarea traseelor de formare, precum si variate forme de sprijin socio. educational astfel incits8 se diminueze rata de abandon scolar, plrdsiteatimpurie a scoll SiNEET. Comunitatea universitara genereazi creativitate, inovare si progres st > Invipimdintul superior se organizeazd pe principiulautonomiei universitar, este deschis 51 accesibiltuturor, In imitele leg. Autonomia presupune responsabilizareauniversitailo in ‘ceca ce priveste calitatea servicilor pe care le presteazd studentilr si soceti. In spctul ‘autonomie,universitiil i asumd responsabiltatea exclusiva pentru nvelul de pregtire al absolventior, pentru cetificarea lr si pentru suecesulacestora la intrarea in profesie, realizat prin examene speciie fledrel profes, dupa absolve. > Scopul studlor universitare este inviarea aprofundats, dexvoltarea competentelor Ia nivel de expert n domeniul de studi ales, precum si cercetarea sl inovarea in domeniul de studiu. Studie universitare si post-universitare se construlesc pe princplul interdiseptinariai gi aun considerare dinamicacereri pe piafa mundi, nivel regional national, bazatS pe scenari de dezvoltare pe termen media lung, 9rezultatelor cercetii, a gradulul de inovare si inventie, a contribusel lor generale la progresul singe Vil. Scenartul propus implementarea viziunil prin insttuile sale tn special Institutul de $tinge ale Educatit, CConsiil National de Evaluare si Examinare, si Consiliului Naional pentru Curriculum si Resurse ‘Educationale asigura cadrul in care servcil public de educate Ii atinge obiectivee. ‘Ministerul Educajel Nationale asiguré cadrul legal sl metodologie de functonare a serviciului public de educatie, pe princpilesubsidiaritati si responsabliziri. Prin insttuile din subordinea 52, Ministerul contribule la asigurarea omogeniti cali iimpactului demersului educational, Inspecial a parcursull scolar obigatori, > Prin aplicarea prncipiulisubsidiarti,asigurarea x controlul alti actului pedagogic a nivelul sols face, in principal, prin nstrumente de autoevaluare si evaluare intern, find responsabiltatealiderulul educational sa corpulul profesor, st Implicind beneficiar n sens lrg. De asemenea,gcolle se evalueazd periodic reciproc, prin precedur de evaluare Inter pares. Minsterul Educaiei Nationale, prin Consiiul National de Evaluare si Gxaminare, oferd Instrumente de spin pentru procesul de autoevaluare si evaluare inter pares. In caz de nevoie,atunci cnd calitatea actului educational riméne semrifcati sub ivelul mediu la nivel rational, scoala solicté Consiulul National pentru Curriculum si Resurse Educafionale sprijin de specialitate, cu experts personal de spriin, pentru mbundttirea alti actului educational. In situai speciale, Ministerl Educaiei Nayonale poate decide 2 anumite gcoll si intre, pe o perioad& lmitat, Inte-un mecanism de monitorizare al Consiului National pentru Curriculum si Resurse Educational, pe beza rezultatelor din procesul de autoevaluare si evaluae inter pares, cind acesteadiferésernifcat fats de datele generate prin analize de impact realzate de minster sau de eval.atorl exter, > MinisterulEducatii Nationale, ca angajator principal In cadrul serviciluipublic de educatie, ‘garantea caltatea corpulul profesoral. Profesor se formesz8 pe parcursul @ dot ani in Centre de Formare Pedagoglcd asimlate universitsllor, la rvel de masterat, pe baza unor ‘programe speciale avizate la nivel de Minister, $n sala de clas, cu spijinul unor mentor recrutati din randul profesorlor cu experient3 si performante recunoscute in domeniul pedagogie. Accesul n centrele de formare pedagogic este concitionat de demonstrarea aptitudnor pentru vocatia de profesor. Ministerul garanteaz3 cd cel putin jumétate ain ‘impul petrecut in formare intial este ocupat de programe de mentorat, a ciror absolve duce la dreptul de a preda i sistemul de invtimdnt. Minsterul asigu, de asemenea, ca profesorul si partcipe in mod regula a cursur de formare continua in centrele de formare pedagogick sau in centre de formare continué acreditate. Dreptul de a preda in sistemol national de invatmant se menfine prin participarea periodic la programe de formare continu si evaludri de specialitate organizate de Centrele de Formare Pedagogies, prin care se demonstreari actualizarea competentelor pedagosice si de spedalitate. Ministerul ‘ncurajeaziprofesori, prin stimulente financiare, s8obtindspecialiar suplimentare pentru predarea a doud sau mal multe discipline si pentru predareinterdiscplinard n> In cooperare cu alte institu abiltate ale statulu, cu organizatt de cartate si cu reprezentan ai societii cil sia sectorului economic, scoala asigud hran8 pentru tot copii pe durata programulu scolar, precum si rechizite si alte mecanisme de suport social care $8 garanteze egalitatea de sanse. Servicile de tip seoald dupS ycoal, programele remediale si diferentiate, precum 5 ativitiile extragcolare, de consiiere si orientare in alegerea carieel, servile de suport emotional si psihologc sunt part integrant a ofertel, fiecdrel institut de ivdtéma, fd a genera costu supimentare fa nivalul fami, Clubur do art si sport sunt organizate permanent, In colaborare cu actor din comunitae, pentry descoperirea si denvltareainclinatilor,aptitudinior#talentlul copier. > Prin insttutul de Stinte ale Educatil, Ministorul Educatiel Nationale dezvolt profilurl de absolve pentru flecare etapa a parcursulu scolar obligatory, profluricare devin obliga contractuale pentru insttuil s1personalul servicilul pubic de educate, lar evaluarea performantel unitiilor de invaimant se face prin raportare la atingersa acestor obliga. De asemenea, insttutu de Stinfe ale Educatie! relizeazS studi de impact diverse niveln si propune Ministerulul soluti de Imbundtitre permanenta a calititi demersului educational. institutulasigura, prin stulle pe care le conduce, ca scoala romaneascd este deschisS idellor educationale progresiste si integreaza, in acord cu valorle asumate, propunerile de reforma asco globalebazatd pe competi i pe raporulcost-benetici. VIII. Obiectivele generale ale fiecdrel etape din. I scolar ol iu Educatia pre-primard, primard si secundard, de la vérsta de 3 ani pnd la varta de 18 ani, este ‘ratulti i obligatorie pentru toi cetifeni roman Primilorsase ani de invatimant obligatori ~ pre-colar 5 cilul primar inferior — le corespunde un nivel elementar de dezvoltare 2 competentelorchele. Dupi urmétorl jase ani, la finalul ciclului secundar inferior, un absolvent trebule si detind competentelechele Ia un nivel functional. La finalul invipimantului obligatoriu, un absolvent va detine ur nivel dezvltat al competentelor choi, care va permite invifarea pe tot parcursulvieti si diversificareavitorulul traseu educational (aces n invatsmant trtiar) si profesional (acces imediat pe plata munci), Primi trei ani al parcursulul gcolar obligatoriu se desfigoars in griinite sau fn alte forme de ‘organizare areditate, Oblectivele sunt progitireacopilor pentru invitare, dezvoltarea intuit si ' competentelor sociale, precum siidentificarea precoce a problemelor de imfare si adaptare a copillor $1 interventia remedial anterioar3ciclulul primar sau pregitirea parcursulul individual de invdtare al copilulul pentru cilul primar. La sfarsitl ciclulut prescolar oblgatoriu, copilul manifesté curioztate pentru explorarea mediului natural si socal, are o inelegere de bazd 2 ‘esteticl sa diferente bine-riu gi utilize’ informati despre mediul inconjrdtor sume, prin ‘observare, manipulare de obiecte si imvestigarea mediulul Concret, proflul de formare al absolventului de invitémént prescolar, asa cum fst el devolat fa nivel Isttutull de Stine ale Educates care va f pate din fsa de post cadrulu didactic pentru tnvipimdntul prescolar,arat ast:UUrmitori tei ani al parcursulul scolar obligatoru (cil primar inferior) se desf&soard in scolh generale, sub Tndrumarea unui singur cadru didactic (profesor pentru Tnvéydmantul primar) ‘Accentul se pune pe alfabetizarelingvstics, matematies sdigitala, precum si pe dezvoltarea interesului pentru lecturi, invitare tn diverse moduri si activitSti fince. Cadrul didactic va personalza si dinja procesul de Invajare astel inci, la sfirsitul pericadel, elevul sé aibd ‘competentele necesare comunicl In scrs si oral in limba maternd, competenfe matematice de tava (adunare, scidere, inmulie si mpértire), are abit de utilzare a instrumenteor digitale in ‘contextul nv, este capabils is concentrezeatenta $88 persevereze in lurullaosarcing pnd la finalizarea acestea, Cicul primar inferior se Incheie cu o testare standardiatd, fr’ caracter publiesau de departajare, care evalueaz’ competentele cognitive si socio-emotionale $l eare s8 permis cadrului didactic personalizarea procesulul de tnvijare pe durata urmitorllor trel ani cu seopul gerantirit alfabetizirifunctionale a tuturor beneficarllr nla final ciclulu primar, Urmatori trei ani ai parcursulu scolar obligatory (ccll primar superior) se desfasoar3 in scot generale, sub Indrumarea acelulas cadru didactic din peloada precedents (imaStor sau profesor entru invtmantul primar) si cu participarea progresivs a profesorlor de specialtate pe anumite iscipline. Accentul se pune pe remedierea lacunelor din ciclul preceden: spe constructia competentelor chee la un nivel olementar. La srstulcicului primar, elevul desfasoard activiti concrete, observi, recunoaste, exploreard si verballzeaxd procese naturale si sociale simple, sentimente, emo Elevul rezolvd probleme simple si utiizeazS achziti din diverse domenil pentru rezolvarea unel sarin Exprima cu claritate puncte de vedere personale,aplicl norme, valor simodele de comportament, elationeazi adecvat si onest eu cel din jr, isl asumdroluin trup. Aplicd tina allied de invdtare, formuleacd intultiv oblecive persanale de invitare, ‘manifesta disponibilitate pentru efort slinteres aya de nou. CConcret,profilul de formare al absolventull de TnvdtimSnt primar, asa cum 2 ost el denvoltat la nivelul insttutuul de Stinge ale Educate si care va fi parte din figa de posta cadrulldkdactc pentru Invatdmantul primar, aatd ase: 18Spiritde | Manifestarea curio in abordarea de sarcini noi i neobignuite de Iniiativ st Invare fd teama de a gresi antreprenoriat |-_Asumarea unor saci simple de lucru cae impli hotiare, angajament ‘nrealizarea unor obiective, iitiativs,creativitate, cooperare cu celal Maniestareainteresului pentru autocunoastere dentificarea uit unor meseri/profesi pentru membrilcomuniitl Recuneasterea unor elemente ale contextului cultural local si ale _atrimoniull national i universal + Bxprimarea bucuriel de a crea prin realizarea de lucril simple st prin ‘explorarea mai multor medi s forme de expresvitate = Recunoasterea unor elemente ale contextului cultaral local $1 ale patrimoniuul national gt universal + Partcparea la proiecte cultrale (artistice, sportive, de popularizare) ‘organizate in scoalé sin comunitatea locals ‘Sensibilizare si cexprimare culturals iclul primar superior se nchele cu un test standardizat, lr caractr public sau de departaare, ‘are evalueazi nivell elementar al ompetenelor chee i cares permit identificareaarilor de interes si dezvoltare ale fiecirui beneficiar, simpli st influenteze consiiereaacestuia in cicul secundar inferior. Cicll secundar inferior Incepe la varsta de 12 ani, dureazé 3 ani, ise destigoar8n soll generale, sub indrumarea cadrelor didactice specializate pe dlscpline s1 a unui consiler de oriantare profesional, care este cadru didactic specalzat tn orlentare profesional si preiarolul actual al ingntelul. Accentul este pus atét pe cunostinte si abit in dferte dicipline, cAt 31 pe competente transversal. Elevultermind ciclul cu o baz8 de date so serie de cempetente care si permité o infelegere a lumi in care trieste si o functionare autonomé In eadrul societal. Se ‘dezvolts, in principal, interesul pentru stint, arte, studi $1 muncs, atfl init adolescent s8 oatd s8aleagd un parcurs scolar ulterior, fe In domenialtehnic, vocational sau profesional, fe pe filiera teoretics. Absolventul utiizeaz’ concepte, explca procese naturale, sociale, tehnologice, sentimente, emo, si formuleazé puncte de vedere argumentate. Utiizeazddiferite tehnici de indie $1 expresie creativé pentru a rezolva probleme s1 pentru a crea un produs personal Argumenteazi preferintele personale, analizeaz’ propril potential de progres, participa la ‘laborarea proiectulul de dezvoltare personalé si exploreaz8 diferite oportuntati de pregtire scolard si profesional, Consiiereascolard are un rol important In acest cel sl ajut pe tang $8 i alezgS vitoarea profesi, CConcret,profilul de formare al absolentull de invépSmant secundar inferior (ginnadial, asa cura fosteldenvltat i nivelulinstitutuluide Sting ale Educate care va parte din fi de post cadrelor lidactice pentru intent secundar, rat ase: ”= Manifestarea disponibiltSji_ pentru partcipare chicd tm condiile respectirt regullor grupului si valorzéri dlverstai (etne-culturae, lingvistce, eligioase etc) ‘Spite | Manifestareainteresului pantru dentificarea unor sufi nah revalvarea iniiativa st Lunor sarin de tnvitare de rutin g/sau provocatoare antreprenoriat |- Maniestareainjatveitnrezolvarea unor probleme ale grupurilor din care ‘ace parte sin explorarea unor probleme ale comunitati locale = Aprecierea calitiilor personale tn vederea autocunasjterl, 2 orientirt scolare si profesional + Identificarea unor parcursun scolar $i profeslonale adecvate proprilor Sensibiizre gi |-_Aprecierea unar elemente defintorl ale contewtululcatural Toeal ale ‘exprimare patrimoniuul national gt universal culturals | ~Realizarea de lucréri creative folosin diverse medi, inclusiv digitale, contexte scolare si extra-scolare ‘Aprecierea unor elemente defintori ale contextulu cultural local sale patrimonilu nationals universal + Participarea la proiecte 51 evenimente culturale orgarizate Tn contexte formale sau nonformale Uslizarea timpului in aceastetaps vieazd reducerea drasich a numsrululetilortraditionale sia In considerare alte modalitt si context de tnvatare, cum ar fi proiectele,ateirele,acivitiile din afarascoli, invtarea indivduald etc. Se promoveazs invdtarea prin cooperate, fenomenologlcl, astel net cadrele didactce 8 dirjeze procesul de Tnvltare in contextul in care cunostinele $i bitte dobsndite urmeazi si fe utilate, pe ct de mult posbin afara slide casa, Cll secundar inferior se Tncheie cu un examen standardizat dferentiat (teoretic sl tehnic) care si permité evaluarea competentelor necesare continusrilstudilor pe filera teoeticd sau tehnic- profesional, Continuarea educatel obligatori In cclul superior se va face pe baza examenulul standardizat, a medie! generale cumulate pe cei tre ani a anumite discipline de studi, precum si pe recomandarea consileruui de orientae profesionald cuantificat ca procenta din nota final “Tofi elev sunt spriniti pentru a continua educata, atentia find focalizatd pe alegerea traseului educational cae reflect cel mai adecvat capacittieelevulul,ncinaile 5 Interesele sale, rivelul ‘competentelor si atitudinea fata de invitare, dezvoliata ca abiltatespeciicS de invltare, la anumite nivelur de autonomie, {a fineleccllul secundar inferior, scolile pot ofer un program remedial, adaptat nevollor specifice elevilor, care si permit parcurgerea Int-un an a anumitor discipline, imbundtairea nivelului de competente i a notelor obtinute. La finele acestui an, media pentra ccll sicundar inferior se recaluleazi ca medie curmulat pentru patruani, iar elevul va reintra in procesul de selectie pentru Céelul superior cu noua medie Cictul secundar superior incepe la vars de 15 sau 16 ani, are durata de 3 sau 4 ani in care se ‘organizeazS in programe de studi pofesionale, studi iceale vocatonale, studiliceale de stint 51 socio-umaniste. Acestea presupun un grad mare de flexiblitate in alegerea parcursului scolar. Creste ponderea in educatieafnvltri bazat pe interesul personal pe propria dorint de se dezvolaIntr-un anumit domeniusau pe baza unul anumi talent, Mislunea principal a acestui 19dligtals “Rinatass > Competent + Construrea unui mediu digital personal de resurse si apical cigtale, relevante pentru nevoile i nteresele de invitare = Particparea constructvl si creat In comunital virtuale de Tnvatare, relevant pentru nevollesinteresele personale sau pro‘sionalevitoare ~ Evaluarea cited 31 reflexvi cu privre la impactul tehnologilor de Informare si comunicare asupra proprielTnvatr, a viel individual sa felatilor sociale, ingeneral laborarea unui plan de dezvoltare personall care si vseze armonizarea intr propriul profs diversele oportunit profesionale = Evaluarea si ameliorrea unor strategt de Tnvijare pentru a rezolva probleme in conteste variate sociale si profesioals, cu estimarea corectéarscurlor inate dea trece la actune Reflectia critic asupra rezultatelorinviri prin raportare la exigentole ropni sila asteptieceloriati = entficarea oportunitatilor pentru activtile.personale, pentru parcursuleducational/profesional s/sau de afacer ~-Expeimarea optiunil pentru un set de valon care strucureazé aitudile s!comportamentele proprit situai variate de vat’ = Manifestarea unul comportament pro-activ si responsabil care ‘ncurajeaz integrarea socal $l interculturatates = Pariciparea la viata civicd prin exercitarea cetifeniel active si prin promovarea dialogull intercultural antroprenoriat “Senaibizare ‘exprimare culturals = Manifestare initiative, a creativitSil Ta punerea fn practicd a unor del Inovative tn derularea nor activitii, prolecte pe baza evalu §1 asumirl scurlor = Manifestarea unor ablitati de management de project, care presupun actvititi de analias, conducere, delegare de competente, negociere, Cbtinerea unor rezultate in condi de ficient + entfearea oportuntailor pentru actvtitle personale, pentru parcursul educatona/profesional sau de afaceri = Stabilrea rolurlor propri, actuale si de perspectiv, in raport cu ‘portunitigle identificte TPromevarea, pistrarea si conservarea unor bunuri culturale # de patrimoniu Dezvoltarea simulul estetic prin realizarea de lucrél creative, incusiv prin valorificarea relatil dintre expresia artistic individual si cea de trup precum si prin respectarea diversi exprimii culturale + Promovarea, pistrarea si conservarea unor bunuri cuturale si de patrimoniu = Promovarea unor inative $1 proiecte culturale la nivelul scot $1 ‘comuniti, prin valorifcarea proprio abliti creative = Identificarea si realizarea oportunititlor sociale si economice in cadrul activitaticulturale a