MANUALUL DE INSTAL INSTALATII SANITARE , 7 Instalatii de alimentare cu apa rece si calda pentru cladiri civile ~ si de productie; - Canalizarea apelor menajere si pluviale; - Instalatii pentru combaterea incendiilor; - Instalatii de gaze naturale, petroliere lichefiate si tehnologice; - Echipamente si materiale pentru instalatii sanitare si de gaze. Editura ARTECNO Bucuresti, RomaniaProf. univ. dr. ing. Stefan VINTILA, Autori: © Prof. univ. dr. ing. Stefan VINTILA, T2345 678 Prot. oncr. dr. ing. Liviu DUMITRESCU 2:8; 5; 6,7 | Gel corp. arm. cr. ing, Jonel CRACIUN | 2(25; 26; 2.7; 28) 8 (8.5) Prot. univ. d. ing. Radu DAMIAN 2 (2.6; 27; 28); 88.2; 35; 3.6; 37; 38) Prot. univ. dr. ing. Tralan CRUCERU 2 (24: 25; 26) 88.3; 35; 3.6; 37) Prof. univ. cr. ing. Gheorghe BADEA 2 (2.4; 26; 2.7; 29) 8 (3.5; 36; 3.7) Prot. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU 2 (24; 26; 2.7; 29; 2.10} 8 (8.5; 3.8) 4 (4.1) Prot. univ. cr. ing. Adrian RETEZAN 41; 4A; 4.6; 47; 4.8; 4,10) 6 | Conf. dr. ing. Daniela TEODORESCU 2 (24 25; 26) Sef lucrr ing. Mihnea SANDU 2 (24; 25; 26) Ing. Vierel POPESCU 8 (6.3; 6.4; 8.5; 6.6; 6.7; 6.8) | Ing. Vietor VoIoU 2 (2.11) 3 (3.9); 6 (6.8); 7 (7.6); 8 (8.6) (ing. Vietor VOINESCU]) | 23:56 Coordonare $i recenzie stlintifica: | (ig hai PETRESCU] | Prof. enor. dr, ing. Liviu DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinté si Arta; Doctor Honoris Causa al Universiti Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editorial: | Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare: | Constanta RASUCEANU Cristian POPESCU Cristina MANOIU lena DOROFTE! Razvan ANISOIU MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii sanitare ISBN 973-85936-3-8 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 Asociatia Inginerllor de Instalatii din RomaniaCuprins CUPRINS 4, ELEMENTE GENERALE 1.1 Fazele de elaborare a documentatilor tehnicoeconomice necesare realizirit obiectivelor do investifi publice pentru instalaii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice 1.1.1 Tema de proiectare . 4.1.2 Studiul de prefezabilitate . 4.144 Projectul tehnic si caietul de sarcini 4.4.5 Detall de executie . . 1.2 Incadrarea obiectivelor de investti publice pentru Instalafi de limentare cu apa, canalizare, ‘gaze naturale i fluide tehnologice, in sisternele de Iucréri hidroedlitare si de gaze ale localittilor 1.2.1 Autorizatia de construire 4.2.2 Planurile urbanistice 41.2.8 Avize si acorduri 1.3 Gerintele esentiale de caltate si eriter de performante pantry instaaile sanitare, de alimentare cu ap, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice - 414 Reglementiri tehnice specitice pentru install sanitare, de alimentare cu ap canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice 2, INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA 2.1 Surse de alimentere cu apa 22 Cantitatea si caltatea de ap’ necesard pentru dferte folosnte 2.2.1 Structura, normele generale si variatile consumurilor de apa 2.2.1.1 Structura consumului de apa 2.2.1.2 Normele consumului de ep . 2.2.1.3 Variatia consumului de ap’ 2.2.2 Normele de caltate ale epel necesere pentru ciferite folosinis 2.2.3 Procesele §iinstalaile principale pentru corectarea cali apel 2.2.4 Gestiunea gi tarfarea consumulul de apa. . 28 Sisteme si scheme generale de instalatii de alimentare cu apa 2.3.1 Solutl privind sisterale gi schemele generale de alimentare cu apa 23.2 Criterii de clasificare si condi! de realizare a instalatilor de alimentare cu apa din ansambluri de clair 4 2.4 Instelattinterioare de allmentare cu apa rece si calc pentru consum mengler . 2.4.1 Soluti constructive si scheme ale instalatilor interioare de allmentare cu apa rece si cald& pentru consum menajer : 2.41.1 Retele interioare de alimentare cu api rece gi respect, cu apa cald&i de consum, In sistem cu contorizare individuala (pe apartament) 2.4.1.2 Retele interiors de alimentare cu ap rece si respectiv, cu ap cald&i de coneum, in sister cu contorizare colectiva 2.4.1. Reabiltarea $1 modernizarea instalailorinterioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum « 2.4.1.4 Implicaile schimbail destnail cli asupra instlailer Intriogre de almentare ‘cu apa rece si ap cald& de consum 2.4.2 Meteriale si echipamente specie instalatilr interioare de alimentare cu apé rece si apa cald de consum 2.4.2.1 Tow i finguri metelioe 2.4.2.2 Tevi siftinguri din materiale piastice 2.4.23 Armaturi 2.4.2.4 Aparate de masurd si control 7 2.4.2.5 Obiecte sanitere, armaturi si accesoril. . 2.4.2.6 Arm&turi pentru alimentarea cu ap a cblectelor sanitare 2.4.2.7 Accesorl pentru obiecte sanitere fee 2.43 Stabilvea tipurlor, determinarea numarului obiectelor sanitere $i amplaserea lor pe planurile de arhitecturé ale cladiil si in scheme 2.4.8.1 Stablirea tipurilor gt numérului oblectelor sanitare 2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare in planurle de arhitectur ale clic gi in scheme. 14 14 7 18 18 18 8 19 19 a 23 32 36 36 36 aalculul hidraulic at conductelor de cistributie a apel recl si calde pentru consum menajer 1 Debite specifice, echivalenti de debite, presiuni normale de utlizare pentru armature obiectelor sanitare 2.4.4.2 Debite de calcul pentru cimensionarea conductelor 2.4.4.8 Dimensionarea conductelor gi caleulul pierderiior totale de sarcind = Exemple de calcul fi 25 Instalati inteioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor | 2.5.1 Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructilor si instalafilor aferente 2.5.1.1 Concepiia generalé privind siguranta la foo 2.5.1.2 Prescripti fundamentale privind siguranta la foc a constructifer in ansambiu si 2 principalelor parti componente ale acestora 25.1.3 Prescriptile principale de proiectare si realizare a instalailorinterioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendlilor 2.8.2 Materiale si echipamente specifice instalailor de alimentare cu apd rece pentru combaterea incendillor 2.8.2.1 Detectoare de incendiu 2.5.2.2 Centraiele de detectie si sermnalizare a incencilor 2.5.23 Hidrantt interiori | echipamente ce serviciu 2.6.2.4 Sprinklere 25.2.5 Drencere 2.5.2.6 Aparate de contol s) semnalzare (ACS) 2.527 Pulverizatoare sees 2528 Tevi, tinguri gi armatur : 2.83 Instalaii cu hidranti interior’ pentru combaterea incendilor 2.5.3.4 Solutil constructive si scheme ale instalatilor de alimentara cu apa rece a hidranfler {EBS Qjmensionarea conductelor instalatlor de allmenttare cu apa rece a hicrantilorinteriori tru combaterea incendiilar = Exempie de calcul . 2.54 Instalatl automate cu sorinklere pentru combaterea incendllor 2.8.4.1 Echiparea tehnica a clédirlor cu instalati automate cu sprinkle 2.5.4.2 Solutii constructive si scheme pentru instalail cu sprinklere 25.4.3°Qalculul hicraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor = Exeriplu de calcul i 2.58 Instalai cu crencere pentru combeterea incendllor 2.5.5.1 Echiparea tehnica a cladirlor cu insialati cu drencere 25.5.2 Solutil constructive si scheme ale instalatilor de alimentare cu apa a crencerelor | 2.8.5.3 Dimensionarea conductelor instalailor de alimentare cu ap rece a crencerclor 2.8.6 Instalati fixe de stingere a incendiului cu ap& pulverizata 2.86.1 Echiparea tehnica a clddilor cu instalati fixe de apa pulverizaté 2.8.6.2 Solutii constructive si scheme pentru install xe cu apa puiverizata '25.6:3'Dimensionarea conductelor instalatie| fixe de stins incendiul cu apa pulverizaté . = Exémple de calcul : 2.6 Refele exterioare de alimentare cu apa rece cin ansamblur de clad. 26.1 Sistome, scheme si concitii de realizare a retelelor extericare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cliciti 2.6.1.1 Alcdtuirea si clasificarea retelelor exterioare de alimentare cu aparece 2.6.1.2 Retele exterioare de distributie a apei raci In ansambluri de clécir| 2.6.1.3 Racordarea instalatilor interioare la refelele exterioare de alimentare cu epa sau la surse (brangements} ‘i 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) rejeeler exterioare de almentare cu apa rece. 2.6.2 Materiale $i echipamente specifice pentru retelele extorioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladei . 2.6.2.1 Conducte gi erméturi 2.6.2.2 Hicrent exterior! pant stingerea incendilor 2.6.2.3 Hicranti pentru stropit spatiiverzi 7 2.8.3 Dimensionarea retelelor extericare de alimentare cu apé rece cin ansamblri de eléciri 2.6.3.1 Stabilirea tipurilor si numérului punctelor de consum alimentate cu ap& rece din retolele exterioare 26.2 Debite specitice si debito de calcul pentru cimensionarea condctelor exterioare do distributie a apei reci in ansambluri de cladiri 26.3.3 Dimensionarea conductelor refelelor extericare de cletribute a apel reci jn ansamblur! de olédiri si calculul pierderilor totale de sarcind 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament 41 41 42 45 51 75 5 75 79 78 80 81 at 82 82 83 83 83 83 87 88 80 95 96 98 98 98 102 102 102 102 103 404 12 112 112 412 113 14 17 120 121Cuprins g 2.6.4 Exemple de calcul . . ‘ : 122 27 instalatil pant acumularea (stocerea) apel rect o0g0b vee 185 2.7.1 Solutil constructive si scheme pentru realizarea instalatilor . : . 128 i 2.7.1.1 Rezervoare la sol si Ingropate Tn sol : 125 2.7.1.2 Castele de apa. BpsddbsugcecquGbou = : 126 2.7.1.3 Rezervoare ce inditime . a 127 2.7.2 Caleulul volumului necesar (capacttti)rezervoarelor pentru acumularea apeireci cece 17 2.7.2.1 Calculul volumulul rezervel de apa pentru combaterea incendiului 127 2.7.2.2 Caleulul volumulul rezervei de epé pentru cazuri de avarii 128 2.7.2.3 Calculul volumulul de compensare pentru consumul de apa Tn scopuri mena sau industriale . - a 128 2.73 Calcul hidrauile al conducteor aferente rezervoaralor de acumulare a apel reci 128 2.7.3.1 Determinarea diametrului si nurarutui robinetolor cu plutitor . 129 2.7.3.2 Dimensionarea conductel de preaplin si a conductei de golre a rezervorulal de acumulare a apel reci .... eet ee eee ea "2a instalati pentru ridicarsa presiunii apsi reci 132 | %. 2.8.1.3 Calcutul Inaltimii de pompare a apei «133 | 28:14 Detorrares punt de fron tao pompers 2 pater : 28.24 Aparato de automata, sigur corr peru ines de pompare apei” ia 2881 hata ce pega a spac cu rasa" tripe areca Go Nein ta 28.82 Guna de pompe cute rab, cupite n pare! ton HOROMULT) tea 2836 hotel oo pote a ap, copa os fzanc tpn eer aire tea 28:4 Perseus ae ntar ce pomper apo nesrowd te een te 28 treme cncac re emeeEIE aip 220 ret cartel pant prepara eel coon CONE 2.8.1 Soluti constructive gi scheme de instalatii . 147 29.1.1 Elemente de bazé pentru adoptarea solutilor constructive gi schemelor de instalati 147 Ee 2.9.1.2 Instalatit centrale de preparare a apel calde de consum, in sisteme cu acumulare 147 2.9.1.3 Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum, in sisteme fré acumulare 149 2.9.2 Materiale si echipemente pentru instalatil centrale de preparare a apel calde de consum. 181 2.9.2.1 Schimottoars de cBldurd : 181 29.2.2 Pompe de circulate a apeicalde de consum «1.1... pete ee ee 182, 2.9.2.3 Armaturi de Tnchidere, reglare, siguranté si control : 182 2.93 Calculu!instalatilor centrale de preparare a apei calde de consum 152 2.9.8.1 Debitul de calcul pentru apa calda de consum 153 2.9.3.2 Necesarul de clduré pentru prepararea apel calde de consum 153 2.9.8.3 Calculul termic al boilerulul 153 2.9.8.4 Calculul vojumuiul (capacitat)rezervoarelor tecumsatorlon de apa cales (fara secpettina interioardi de Mnedlzire) .... . ee 184 2.9.85 Calculultermic al schimbtoarelor de c&lduré recuperative, cu rca agentilor termici tn contracurent 185 2.9.4 Retele de conducts pentru distibuta si coulajia apei calde de consum 188 2.9.4.1 Retsle de conducte pentru distrbutia apel calde de consum 188 2.9.4.2 Relele de conducte pentru circulatia apei calde de consum Bensabon 2 15 2.9.5 Exemple de caleul .... : Cer 2.10 Instalatil locale pentru preparsrea apei calde de coneum . 163 2.10.1 Aparate electrice pentru prepararea localé a apel calde de consum ... ae 2+ 163 2.10.1.1 Incalzitoare electrice instantanee ween ee : 163 2,10.1.2 Boilera olectrice ....... 163 2.10.2 Aparate pentru prepararea locala a apel calde de constim, folosind gaze naturale 2. 164| Cuprins 2.10.2.1 Tnealzitoare instantanee de apa 2.10.2.2 Bollere generatoare de apa cald& 2.10.3 Cazane pentru prepararea local a apel calde de consum 2.10.4 Instalatl solare pentru prepararea locala a apei calde de consum 2.11 Tehnologii de executare si montare a instaletilor de alimentare cu apa : 2.11.1 Organizarea lucrériior de executare si montere a instalatilor de alimentare cu apa 2.11.2 Trasarea instalatilor interioare de allmentare cu ap race si caldé de consum 2.11.3 Exeouterea strapungerilor si situriior in elemente de constructia In vederea montériinstaletilorinterioare 2.1144 Tehnologia de executare gi montare a retelelrinterioare de conducte si @ armaturior anexe 2.11.4.1 Executarea si montarea conductelor principale de distibutie a apei 2.11.4.2 Montarea colaanelor 2.11.4.3 Montarea conductor de legéturd de la coloane la armature obiectolersaritere 2.11.44 Montarea armaturilor oblectelor sanitare 2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a accesorilor acestora 2.17.8 Tehnologla de executare si montere @ conductel de bransament 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de allmentare cu apa rece cu ep& calda de consum 2.11.7.1 Montarea subterané a conductelor refelelor exterloere cu alimentara cu apa rece 2.11.7.2 Montarea aerian& a conductelor refelelor extericare de alimentare cu apa 2.11.8 Montarea echipamentelor gi utilajelor 2.11.8.1 Montarea pompelor si racordarea la instalatie . 2.11.8.2 Montarea echipamentelor de pompare a apel, cuplaté cu recipients de hidrofor 2.11.8.9 Montarea rezervoarelor . 2.11.8 Probarea si receptia instalatilor cu ep& —... 2.17.9.1 Probarea si receptia instalatilorinterioare de alimentare cu apa rece sl apa caida de consum 2.11.9.2 Probarea si receptia refelelor exterioare de alimentare cu apd 2.12 Expioatarea instalatilor de alimentare cu apa 3. INSTALATI DE CANALIZARE 3.1 Caracteristicile apelor uzate gi normele de protectie a mediulul 3.1.1 Caracteristicile apelor uzate 8.1.2 Conaiile de evacuare a apeior wzate In canaiizirlelocaltitior si nore de protectio a mediulul 8.2 Sisteme si schema generale de realizare a instaltilor de canalizare 3.3 Instalailinterioare de canalizare @ apelor uzate menaljere : 8.3.1 Solutil constructive pentru rejelele interioare de‘canalizare a apelor uzate mengjere. 3.9.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere p 3.3.1.2 Conducts de ventiare naturaté a retelel de canalizare a apelor uzate menajere 8.3.1.3 Racordarea instalatilor interioare de canalizare a apelor uzate la reteaua exterloara de canalizare 3.8.2 Materale §1 echipamente specific instalatilorinterioare de canelzare @ apelor uzate menajere 3.3.2.1 Tov, tuburl gi plese de legitur’ pentru canaliziri 3.3.2.2 Ventle de scurgers pentru oblecte sanitare 8.3.2.3 Sifoane pentru obiecte sanitare, masini de spalat vase si masini de spalat rufe 9324 Stoane de pardoseali & Inchizsiosre cu sertar conta rafulérli apei uzate : ees Hypensionerea conductelor refelei interioare de cenalizare a apelor uzate menajere '3"1 Debite specifics, echivalenti de debite si debite de calcul 3.3.3.2 Caloulul hicraulic de dimensionare @ conducteler de canalizare a apelor uzate menajere = Exemple de calcul 3.4 THBtEAA Tferioare de canslizare @ apelor uzate incustriale 9.4.1 Solutit constructive pentru reteleleinterioare de canalizare a apelor uzate industriale 3.4.2 Materiale specifice instalatilor interioare de candlizare a apelor uzate industriale 8.4.3 Dimensionarea conducteior retelel interioare de canalizare a apelor uzate Industrials 3.4.3.1 Debite specitice gl debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare @ apeior uzate industrale 3.4.8.2 Calculul hidraulic de dimensionare a cond 3.5 Instalatitinterioare de canalizare a apeler meteorice 8.5.1 Solutii constructive pentru instalajila interioare de canalizare a apelor metecrice 3.5.2 Materiale si echipamente specifica instelatilor de canalizare a epelor meteorice 8.8.8 Dimensionarea conductelor retelel interioare de canalizare a apelor meteorice jotelor de canaiizare a apslor uzate industriale 164 164 164 165 166 166 166 167 . 167 167 168 170 170 170 71 171 171 172 172 172( - 173 173 173 173 174 174 184 184 186 186 186 1a7 187 187 180 am 204 204 205, 205, 205 205, 205 207 207 osCuprins Av] 2.5.8.1 Debitle spectce ale roceptoareor de ape meterie si debited call pentru cimensonarea conducteler.- : 207 8.5.2.2 Calcul hicraulio de dimencioners« conductelor de canaizare @ ape” meisories 20 254 Exemple de calcul - i 3.8 Relele extercare de canlizaro cin ancambli de cdc = UIDs 36-1 Incacraree rosetorextevioare de canalizre din ansambii de clic in schemele si sstomelo de canalzare@ toalor ne 62 Materiale si echipemonte utiizae Ia ealzarea reellorextvoare de canalzare din ancarblui de cd. . 216 385 Construct eccesor le reflelorexteroare de canaizare dn ansambui de cgi... 216 4.64 Dimensionarea conduetlrrelellor exteriare de canalzare dn anserblui de clécit air 38.4.1 Debite do calul pentru cimensionarea condutelor 217 4.6.4.2 Dimonsionarea conductor retell exteoare de canlzare dn ansamblu de click 220 3.6.4.3 Dimensionarea gulor de acuxgere apa secromseacenacah zi 3.8.44 Dimensionrea daversoarer « WIE 221 3.8.45 Dimensionerea bezinelor de retenia Seepbbe 21 | {464 Profil longtunal al rele exterioae de cenalzare din sneamblut de cli... 221 | 386 Exemple de cau! = ee 222 | 7 Instalati de pompare a apelor de cenalzere 227 ¢ ) 3.7.1 Solutii constuctive si scheme pentru instalatii de pompare a a ‘apelor de ‘canalizare . . 227 iS 8.7.2 Echipamente si utiaje specitice folosite pentru pomparca apelor de canallzers .... 208 373 Calcul instlatior de pompare a apelor de canalzare sooee 229 “Exempls de caleu 290 38 Inala locale do epuare 8 apoie uzaie 230 418.1 Provedee, process gi scheme generale de epurare a epelr uzaie 230 3.8.1.1 Procedee de epurare 230 3.8.1.2 Procese principale folosits la epurarea apelor uzate fe cone es 280) | 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzato ..... 232 3.82 Echipamente, uta si aparate pentru epurarea locald a apelor uzale |. sss... sss es 234 3.8.2.1 Gratare si site . ceeseeteet enti es 234 | 3.8.2.2 Separatoare de nisip, nmol sau resturialmentare cite rete ee eens 285 3.8.2.8 Separatoare de grdsimi sau ulelurl ........ cee 2+ 236 3.8.2.4 Echipamente ¢ install locale de epurare chimica a apelor uzate . 239 3.8.2.5 Echipamente ¢iinstalatii locale de epurare mecanobiologic& artificialé a apelor uzate .. 239 3.9 Tehnologil de execute gi montare a instalatilor de canalizare .... . 241 3.8.1 Scule, utiaje gi cispozltive foloste la executia si montarea instalatilor de canalizare 241 3.9.2 Montarea retelelor Interloare de canalizare 261 3.9.3 Recordarea obiectelor sanitare la reteaua interioaré de canalizare 2243 3.9.4 Montarea receptoarslor de ape meteorice 2247 i 3.9.5 Executarea refelelor exterioare de canalizare din ansambluri de clic’ eee oa) 3.96.1 Trasarea si executarea saniurilor pentru montarea tuburllor de canalizare pee air 3.9.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare epsaoan 2a7 | 3.8.5.3 Executaree constructilor accesori ale refelelor exterioare de canelizare 248 8.9.6 Probarea g receptia Instalatilor de canelizare 248 3.96.1 Instalailinterioare .. . . 2. 248 8.8.6.2 Instalatilor exteioaro do canalizare 2 248 3.97 Elemente nacesare pentru elaborarea insttuctiunilor de exploatere a instaatilor de canalizare 248 4, INSTALATII SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 250 4.1.1 Calltatea apei din bezinele de inot ++ 250 4.1.2 Solut constructive si scheme de realizare & instaltilor hicreuice pentru bazine de inot ++ 280 4.4.2.1 Schema generalé a instalatilor de tratare a apel . . . 250 4.4.2.2 Dispozitive de preluare de suprafaté: deversoare, sparge-val,rigole, skimere +. 281 4.1.2.3 Prize de aspiratio ...... : bb cose 2B 4.1.2.4 Prize de fund (piese de evacuare) .. ceiteete een een ees ‘i 251 4.4.2.5 Duze de inject. Sere ee peace 4.1.2.6 Dispozitve (achipamente) pentru inot in contracurent : vivteete ee ee eee e es 282 4.1.2.7 Dispozttve (echipamente) pentru hidroteraple eee (aed) 4.1.2.8 Dispozttve (echipamente) pentru spalarea bazinelor de inot - 252 4.1.3 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de Inet... : : 252 4.1.8.1 Debitul de caloul Goon a0 22 4.1.8.2 Caleul instaletiei de tratare a apei co beteeeteeteseeteneseness 253| vi | Cuprins 4.2 Bal publice 43 Bucdtarli meri pentru restaurante, hotelux, spitale, cantine 44 Spitale, policlnici, complexe balneare . 4.5 Spalatorli de rufe si curétatorii chimice 48 Closete publice . 47 Fanténi arteziene cu jocuri de apa 4.8 Fantani publice pentru béut ap 49 Instalati pentru stropit spatii verzi . 4.10 Instalatii de alimentare cu apa si canalizare in piefe publice fixe seu volants, amplasate tn aer liber Boobeced 5. INSTALATH SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalatii locale de alimentare cu apai rece 5.2 Inetalatii locale de canalizare . 6. INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE 6.1 Proprietatilefizce principale ale gazelor naturale combustibile 6.1.1 Stari de referint& pentru gaze naturale combustiblle 6.1.2 Treptele de presiuni in instalatile de gaze naturale combustible 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustibile 6.1.4 Vascozitatea gazelor naturale combustibile 6.2 Arderea gazelor naturale combustiblle 6.2.1 Temperatura de aprindere 6.2.2 Limite de amestec 6.2.8 Viteza de ardere 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia 6.2.5 Caiculul ardor gazelor naturale combustible 6.2.6 Ardere completa, ardere incomplet 6.2.7 Controlul arderii 6.3 Materialo gi aparate peru instal de gaze naturale combustible 6.8.1 Tevi si fitinguri metalice 6.3.2 Tou si ftinguri din poletilena (PE) do inalté densitate 6.333 Armaturi .. a 6.3.4 Arzatoare de gaze naturalo comoustibile . 6.3.5 Aparate de utlizere a gazelor naturale combustible . . 6.3.6 Detectoare de gaze, dispozitive si armaturi de siguranta gi blocare 6.3.6.1 Detectoare de gaze . . 6.3.6.2 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustible 6.3.6.3 Dispozttive de siguranta cu facdr’ de veghe 63.6.4 Supape de siguranta . . 6.37 Fillre de praf pentru gaze naturale combustible 6.3.8 Separatoare de lichide 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 6.3.8.2 Separatoare centritugale 6.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaza naturale combustible 6.3.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare direct 6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirect’ : 6.3.10 Aparate pentru misurarea i inregistreres debitelor de gaze naturale combustible 6.9.10.1 Contoare volumatrice ceeee 6.3.10.2 Contoare ciferentiale 6.3.11 Aparate pentru misurarea preslunii gazelor naturale combustible 64 Instalatlinterioare de utlizare a gazelor naturale combustibile 6.4.1 Condi pentru utiizarea gazelor naturale combustible in cladii : 6.4.2 Solutil constructive si scheme de realizare a instalatilor interioare de utiizare a gazelor naturale combustibils . 6.42.1 Scheme generale de realizare a instalatilorinterioare de gaze naturale combustible 6.4.2.2 Solutit constructive pentru racordarea aperatelar de utlizare gi a arzitoarslor de gaze naturale combustibile la reteaua de conducte —_ 6.4.2.3 Soiutil constructive pentru realizarea retell interiosre de distibutio a gazelor naturale combustible. 6.4.2.4 Asigurarea gerului necesar arderi si evacuarea gazelor de ardere 6.4.3 Dimensionarea conducielor instaatilor interioare de utlizere a gazelor naturale combustibile de joasa presiune 253, 254 254 » 255 258 257 259 259 260 262 262 268 266 266 268 268 ( 268 267 267 267 268 268 art art 273 273 273. 273 27a 25 215 275: 2768 oT arr amr 278 278 278 278 279 280 281 281 - 282 282 282 282 284 284 284 285 288 287Cuprins ww 6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de pasa pesune 2ar 6.4.32 Sabra eerie ds presse depois pent dinensorres ears ial troar de gaze natle de eas presune aer 943 Dmersonarme concolor co ge nr combust 220 "romp ceca 20 3 Barger ori rer nao a otis Ge pas rate corsa oa 6 Sai pose de reszare sere a pros s misrar 2 ei ge cas nature comoustbie 295 8181 Stal cu o sg opt da vdcae 9 rogue press mse «dei Ge gas natu combustle 20s 852 Sah cs dt ell mit ose do rire sacle rosin ry 2 dooce de gxenaneie combust 2 296 9.8 Poston pent eoiwen 9 regres pos ¢msirare ddr Ge giz nals combustle 296 2.54 Conacher stag por co ecucr icegiare «pest mise 2 dobtote Ge ge ratrae combust 227 [S67 atone oe gre natal combust SI sr ) Co 8.7.1 Solutii constructive si scheme pentru retelele exterioare de gaze haturale combustible Z 297 8172 Protea antcsresda conde etree de gaze rate combuatble----- o.oo. 298 7.24 Cauzls cre prowack corosinea conductor melee pen tenspor si sare gsr rancela combusts = eect eect reese 28 97:22 Masri co pote antceronba concilrexercere ce gaze natal combustible =. . 228 | 8:73 Dimensionaren cndcr rll extaicars ie gazo aural combust =. 222221! 288 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare de gaze natal conbuste veers 200 87:32 Siablreaebdrcr de prose dapoioie pars dmarsnarea sands ‘isis extroare de gar nauaa oo Peed protons cece 800 97:38 Dmeralonareasondta el xterowre Go gest neue combusts Gresine mode soured) 200 8.8 Tenotg do eect marae a star db gaze nature combusts 201 ib Tenolgi de moire ante iteowro do gazo nature comune. e301 0.01 Montares coer 6o zo ease eombustole = SIT aoe 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimertae cu gaze naturale comibustbie @ instaatie intericere 6.8.1.3 Montarea rejelelinterioare de’ cistribute a gazelor naturale combustible 6.8.1.4 Montaree arzdtoerelor s| eparatelor de utlizare : O 6.8.1.5 Probarea si receptiainstalatilorinteroare de gaze naturale combustible 6.8.2 Tehnologia de montare a bransamentelor de gaze naturale combustible 88. Tehnotga de rnfare'a slater 9 portrlor pont reaicrea regjarea presiunit gazelor naturale combustibile . 302 6.8.3.1 Amplasarea si montarea echipamentelor + 302 6.8.3.2 Probarea si receptia staillor ¢! posturilor de regiare + 304 6.84 Tehnologia ce montare a retelelor exteriaare de gaze naturale combustible. + 304 6.8.4.1 Montarea subterand a retelolor exterioare de gaze naturale 304 6.8.4.2 Montarea aeriand a refelelor exterioare de gaze naturale fete eee 805 6.8.4.3 Probarea si receptia rejelelor exterioare de gaze naturale combustible . 2+ 305 6.9 Elermente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor de gaze naturale combustible 6.2... sees eee Hosoosnon ee 305 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE 7.1 Proprietatle principale ale gazslor petrolere licheflate ...... : : 308 7.2 Acdorea cazslor petrolere lichefiate .... .. 308 7-3 Materiae, aparate si buteli pentru gaze potroliere lichefiate : +++ 808 7.3.1 Tevi i ftinguri metalice . .. 308 7.3.2 Racordur flexible ....... ‘i peer eee oe) 7.3.3 Recipients pentru gaze petrolere chafiate cote ee eres 808 7.3.31 Recipiente mobile (bul) pentu gaze petvoliere ichefiete rrr 308 7.8.8.2 Recipionte stabile pentru gaze petrolisrs lichefiate 6... se 308 7.3.4 Armaturi .. . a + 309 7.3.4.1 Robinete pentru conducts 308LD cons 7.3.4.2 Robinete pentru buteli de gaze pevoliere lichefiate ...... 7.3.4.3 Armaturl pentru recipient stabile de gaze petrolers lichefiste 7.8.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petrolier lichefiate 7.3.6 Contoare de gaze petroliere lichefiate 7.8.7 arzBtoare si aparate de utilzere pentru gaze patroliee lichefiate 7.4 Insialati interioare de utllzare a gazelor petroliere lichefiate 7.4.4 Solutt constructive si scheme pentru instalati interioare de utlizare | a gazelor petroliere ichefiate ....... 7.4.1.1 Instalai interioare de geze petrollee lchetiate, cu conducte din fevi din otel : 7.4.1.2 Instalati locale de gaze petroliere chelate, cu racordur flexible 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din ofel pentru instalati de gaze petroliere lichefiate = Exemple de calcul ...... . : 75 lnstalati exteioare de gaze petroliere lchetiate 7.5.1 Instalati de depoztare in recipiente mobile (butell) a gazelor petroiere lichefiate 7.8.1.1 Schema generala si functionarea instalatiel de cepozitare in recipiente mobile a gazelor petrollee lichefiate 7.8.1.2 Constructia instalaliel de depozitare {in recipiente mobile a gazelor petroliere lichefiate 7.5.2 Instalatii de depozitare in recipiente stabile a gazelor petvolies licheflate 7.5 Retele exterioare de gaze petrolere lichefiate . 5 7.6 Tehnologii de executare si montare a instalatilor de gaze petrolire lichefiate 7.6.1 Monterea instalatiior interioare de gaze petroliee licheflate 7.6.1.1 Montarea instalatilor interloare de gaze petrolere lichefiate, cu conducte din tevi de olel . 7.6.1.2 Montarea instalatilor iterioare de gaze petralere lichefiate, (cu racordusi flexible : 7.6.2 Montarea instalatilor extericare de gaze petrolers lchefiate 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile 2 gazelor petrollee lichefiate . 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente stabile 2 gazelor petraliere lichefiate 7.8.2.3 Montarea rejelelor exterioare de gaze petroliere lichefiate 7.6.3 Probarea si receptia instalatilor de gaze potroliere ichefiate . 7.6.3.1 Proba preliminerd = oe 7.6.3.2 Proba de rezistenta 7.6.3.3 Proba de etanseitate 7.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exoloatare a instaatilor de gaze petrollerslichefiate ... 2... vctte ete eee 8, INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalatii de aer comprimat 8.1.1 Solutl constructive si scheme pentru reaizarea instalailor de ger comprimat 8.1.1.1 Elementele componente si clasificarea instalatilor de aer comprimat 8.1.1.2 Instalati locale de aer comprimat 8.1.1.3 Instalatii centrale de ger comprimat . .. 8.1.1.4 Rejeaua de conducts a instalaiei centrale de aer comprimat™ 8.1.2 Materiale, echipamente si utiaje specifce instalatilor de aer comprimat . . 8.1.2.1 Compresoare de aer 8.1.22 Rezervoare-tampon pentru 8er Comprimat 8.1.2.3 Filtra de aer 8.1.2.4 Usctoare de aer comprimat . 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatiior de aer comprimat ~ Exemplu de calcul 8.2 Instalatii ce oxigen. . 8.2.1 Propretaie gl utitzérlle oxigenuiui 8.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instal de oxigen 8.2.2.1 Instalatii pentru cistributia gi utlizarea oxigenului gazos . - 82.2.2 Instalatii pentru transportul si dlstributia oxigenulul lichid| 8.2.3 Material, echipamente si aparate pentru instaiaii de oxigen 8.2.3.1 Conducte si armaturi 8.2.3.2 Buti de oxigen 309 308 = 310 ani ait ant an ant 2312 313 - 313 2.314 2314 314 314 315 315 318 316 316 317 317 3i7 37 318 318 318 318 318 319 322 322 322 322 322 323 824 324 325 825 325 328 - 827 : 327 327 3a7 327 328. 329, 329Cuprins i 8.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen ceteeeeees 380 812.4 Dimensionarea conductelor de aistributie a oxigenulul gazos’ ... .. apsoo8 330 * Exemplu de calcul wees . cote eet et ene ee ++ 330 83 Instalatii de acstilona 330 8.3.1 Proprietaie gi utlizarile acetlenel - = 330 8.3.2 Soluti coneructive g1 scheme pent Istaleti de acetiond 331 8.2.2.1 Statii centrale pentru procucerea si cistributia acetilene! 331 8.3.2.2 Retele de conducts pentru cistributia acetilenel .. . 331 8.3.23 Instalati locale pentru distrbutia gi utlizarea acetilene| 331 8.3.3 Materiala si aperate pentru instalatile de acetilend . . 332 8.3.3.1 Generatoare de acetilend . . 332 8.3.32 Aperate pentu spilares, epurarea si rBclrea acetlenel 533 8.3.3.3 Dispozitive de siguranté pentru instalatile de acetilend beeen eres 838) 8.3.34 Butell de acetilend 333 8.3.3.5 Reductoare de presiune pent acatilend .. ... 5 334 8.3.36 Tevi, ftingur si armaturi pentru instalatil de acetilend sad 8.3.4 Dimensionrea instalatilor de acetilend .. ... BosoHue 5 vee 334 8.3.4.1 Debitul de acatilend produs de un generator cS 304 8.3.4.2 Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenel : 334 ~ 2.3.4.3 Dimensionarea conductelor pentru distributia acetiienel . . 334 ) ~ Exemplu de calcul 834 : 8.4 Instalati de hidrogen . 335 8.4.1 Propretatile 41 utiizirile hidrogentiui 5 ec 2. 835 8.4.2 instalati pentru distributia hidrogenului . . .- ee ee 8.5 Inetalati cu flue tehnoiogice foloste pentru combaterea incendllor .. 1.0... sss. 2+ 835 8.6.1 Instalatil cu dloxid de carbon = 335 8.5.1.1 Proprotiiledloxidulul de carbon ca substan{& de stingere a incendlilor 935 8.5.1.2 Echiparea tehnicd a cladirior cu instalatil de stingeré a incendiior 4 dioxid de carbon 236 8.5.1.3 Solufi constructive si scheme pentru instalati de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon . 336 8.5.1.4 Materiale, echipamente, clspoziive si aparate pentru instaatle de stins incenciul Cu dioxid de carbon . 338 85.1.5 Dimensiunea conductelorinstalatilor cu dioxid de carbon 338 8.5.2 Instalatil fixe de stingere @ inceneilor cu FM200 . : eee ++ 339 8.5.2.1 Propriettile substantel de stingere a incendilor FM200 |... eee oad 8.5.2.2 Soluti constuctive si schome pentru instalaii do stingare a incendliler cu FM200 ..... s+. 339 8.5.3 Instalatii cu azot 340 8.5.3.1 Proprietiile azotulul ca substanta de stingere a incendiului . . 340 O 8.5.3.2 Soluti constuctive si scheme pentru instalafi fixe de inertizare sau stingere a incendilor cu azot . : 340 8.5.3.3 Dimensionarea inseltilor fixe de inetizare sau stingere a incendillor cu azot . a : poorer oto 8.5.4 Instalatii de stingere a incendillor cu spuma .... 5 eee 8.5.4.1 Proprietaile spumantilor conoenvati si ale spumei folosite la stingerea incendilor Peer 5 341 8.5.4.2 Soluti constuctve si scheme pentru installa de stingere a incendilor cu spuma us 8.5.43 Dimensionarea instzatiior de stingere a Incendllor cu spuma 344 8.5.5 Instalatii cu pulberi stingatoare de incendiu a0 ; edt beecee eee Sd 8.5.5.1 Proprietatie pulberilor stingétoare de incendiu ....... . 344 8.5.5.2 Solutii constructive si scheme pentru instalatit cu pulberi stingatoare de incendiu ‘i G 8 8.6 Tehnologii de executaro si montare a instalatior cu fluide tehnologice - 348 8.6.1 Instalatii de aer comprimat 346 8.6.2 Instalatii de oxigen . + 346 8.6.3 Instalati de acetion& » 348 8.6.4 Instalai cu fluide tehnologice foloste pentru combaterea incendilor =... . 347 8.7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor cu fluide tehnalagice 347«) I. Instalatii sanitare Capitolul Elemente generale| 2 | Capitolul 1; Elemente generale I Instalatii sanitare 1.1. Fazele de elaborare a documentatiilor tehnico- economice necesare reali- Zari oblectivelor de investifi publice pentru instglatii de | alimentare cu ape, ca | nalizare, gaze naturale | $i fluide tehnologice | Documentatiile tehnico-ecanomice Pentru obiectivels de investi publice Se elaboreaza (conform .Normelor me- todologice privind continutul cadru al | proiectelor ~ pe faze de prolectare ~ al documentelor de lcitatie, al oferteler si al contractelor pentru executia investi- tilor") in. urmatoarele faze: ~ studi de prefezabiltate (SPF; | + studs de fezabilitate (SF); | = proiect tehnic (PT) si caiet de sarcini: ~ detalii de executie (DDE). Documentatile tehnico-economice de investiti publice pentru instalafi de | alimentare cu apa, canalizare, gaze na- turale $i fide tehnologice, se elabo- eazi pe baza datelor cuprinse In tema de proiectare. 1.4.4. Tema de proiectare Face parte integranta din fazele init ale de proiectare, SPF si SF. Pentru instalatile de alimentare cu apa si canalizare, tema de proiectare (avand anexate planurile de arhitectura ale clair) cuprinde urmatoarele date principale: = destinatia, categoria de important si caracteristicile constructive ale clad rik cl&diri de locuit, administrative, so- cial-cutturale, industriale sau agrozoo- tehnice; numarul de niveluri si destina- file tuturor incgperiior, inclusiv. dac& are sau nu subsol tehnic sau numal ca- nale tehnice vizitabile sau nevizitablie etc; structure elementelor de con- struct (stalpi, grinzi, plansee, pereti espértitori etc.) inclusiv tioul gi struc- | ‘ura acoperisului sau terasei, precum si conditile de rezistontd ale cladiri; di- | ‘mensiunile Tnoperilor si ale elemente- | {or de constructi, precum si cotele ge- fodezice ale tuturor punctelor caracte- | ristice ale clédiri; - condiile de contort seu cerinjele de estetica ale claciri ~ gradul de rezistenta la foc, catego ria si clasa de pericol de incendiu a | constructilor si instalatiior (conform | “Normelor tehnice de proiectare si rea lizare @ constructilor privind protectia la actiunea foculul", Incicetiv P 118); = caractersticile ferenului de fundare | ‘a constructiel | = clasa de importanté si caracteristi- cile oldirl din punct de vedere seis- mio; ~ date privind caractersticle proc selor tchnologice (amplasarea utije- | lor, puncte obligatori de alimentare cu | apa si de evecuare a apeor uzate etc | = spati pentru amplasarea statitor de | pompare, de hicrofor; a conductelor Ge | apa si canalizare; i = numérul total de consumatori si | strbutiaacestora pe sexe si categori | de varsté; ~ parame apei din concucta publ- cin punctul de racord al instalatieiin- terioare seu la sursela proprii de ali mentare cu apa (deck este azul) si fanume: debitu, sarcina hidrodinamicg | sisponibil (sav presiunea de serviciu), regimul de Yurizare a apel (contin | Sau interes calteteaapek: | ~ cota rar, amet si pozi | (pe planul de sinate} condvetei exter | are de canalizare Ia caro se racordes- | 24 insialaia intrioaré de canalizare, recum si sisterul (unit, seperatiy sau mixt) cérua ji apartine concucta exteroara dle canalizare, ~ surse de clldurd si sistemul de | preparare a apel calde de consum (eu | Sau fér& stocare}, In cazulinstalatiir | existente avand sarcina termica dispo- | nioilé pent prepararea apei calde de cconsum se incicé poztia (pe planul de situate) a punctuluitermic sau canta: le termice respective, = alto elerente de detaiu care com: | pleteaza tema de proiectae Pentru insialatile de gaze naturale combustible, tema de proiectare cu- prinde: ~ amplasamantul clad: localtatea: planui de amplasere in zona, eu incos- fea caracteristicler tehnice aie retelelcr extorioare de gaze naturale existente (presiunite si debitela gazelor naturale, ametrole conducteler et.) st situafia ator tipuri de retelo ampiasats in zon (cablui electrce, conducte de allmen- tare cu apa, ce canalzare etc) = tipul i destinetia clacri gi a inode pevlor componente (planurle de arhi= tecturi, la scara 10, cu speciicarea imensiunior gi destinatitor ineaperior si amplasaraa in Tneéperi a aparatelor Go utlizare si a arzBtoarolor de. geze naturale ~ caracteisticle constructive ale cit ~ date privind caractaristicile proce- | sului tohnologic si amplasaraa utla- | centralelor termice sau al unor cladiri | social-culturale (spitale, spalatori de rufe, bucétaril mari ale restaurantelor, | hotelurior ete, | = alte date care completeaz’ tema | de proiectare, | Datee in temo de proiectare pen- | tru instalatii de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale si fluide tehno- | | logice so coreleazé cu datele temelor e proiectare pentru arhitectur, rezis- tenté, instalatii electrice, de Incéizire, ventiare sau climatizare etc, ale ace lulasi obiectiv de investi Reprezinta cocumentatia tehnico- ‘economica prin care persoana juridic& achizitoare fundamenteaz’ necesitatea si oportunitatea realizérii_ obiectivulul de invesitie, Studiul de prefezabiltate se Intoc- este de c&tre persoana juridicé achi- Zitoare si se apcobai de cétre conduce- rea acestela, In cazul in care persoana juridica achizitoare nu poate elabora prin forte Proprli studiul ce pretezabiitate, acesta se va elabora cu spriinul unor consul- tanti de specialitate, persoane fizice sau juridice, angajate conform preve- erilor legale (cu contracts de prestéri servici. Continutul cadru al studiulul de pro fezablitate este urmaterut A. Pintle scrise. ‘Dato generale: ~ denumirea oblectivutui de investi « elaboratorul studiuiui de prefezat ltate (persoana jridic# achizitoara, ‘dupa caz, consultant, + ordonatorul principal de credite = persoana juridicd achizitoare (in- \vastitor, = amplasamentui (jude, localitate, strada, nt): + tema, cu fundamentarea necesita Si oportunitaitinvestie * Evaluarl pentru proiectarea studiu- i de prefezabiltale gi a stuciului de fezabiltate valoarea totala estimativa @ obieo- tivalui de investi; + cheltuill pentru: * proiactarea studlutul de prefezabil- fate; + proiectarea stuciull de fezabitate; * obtinerea avizelor legale necesare elaborérii stuallor de pretezabilta- te si fezebiltate; ‘+ pregatirea _documentelor privind organizarea licitatel, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectéri investitie, conform prevederiler le gale (instructiunl penty oferta Publicitate, cnorarii si cheltieli de epiasare etc). ® Date tohnice ale investi: suprafata si situatia jridica a tere- null ce urmeaz’ a fi ocupatd de obiectivul de investi; + caractersticlle geotizice ale terenu- lui din amplasament (zona seismic&1. Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generate BB | echipamenta si dotari cu indicarea ca- de calcul; natura terenului de fun- | specialitii; +) altor bugete, dare si presiunea conventional i velul maxim al apelor fretice) ~ caracteristicle principale ale | constructilor pentu ' + ocr aria consti; aria desta suraté si numérul de nivel ~ role angi si amet ~ principale uta de dotare a con- Situctiler [pompe, compresoaro, hicrofoere, cazane, schimbitoarg de caldura ete - ula (modul de asiguere a aces. tras solute ana edes) | + Finantarea investi (Din valoarea total ostmativd a investi, 96 din surse prop, ..96 din credte bancara, 3% dn fondurte bugetu de stat sa aie bugetului local, ..% dn fondue special consti ‘prin lege, in afera 9% Gin credte externa garantato saul contractate direct Ge | Si. 8B. Pirie desenate ~ Plan de amplasare (1:26.000 ~ 1:5000), + Plan general (1:5000 - 1:1000), | in zona Reprezinté documentatia care cu. pringe ceracteristcile principale si inci- Catoril tehnico-economici al investi, prin care trebule s& se asigure utiiza. rea rationald si eficienta a chettuialior de capital sia cheltuellior materiale pentru satisfacerea cerinfelor economi- Cc si sociale cin domeniul respect Studiul.de fezabilitate se elaboreaza de catre contractantul desemnat con form prevederiior "Regulamentulu pri- vind procedurile de organizare a licita- | (C) Hts preartaree conser gl adhescs: | Fea prolectéfilinvestitilor publice”. Aprobarea studlulul de fezebiltte se face conform prevederior legale si are ‘in vedere asigurares surselor de finan- tare, Continutul cadru al studiulul de fezabiltate este urmatorut: A. Pintle scrise * Date generale: + denumirea obiectivulut de investi; + elaborator (prolectantul, dup caz, | ersoana jurdica achizitoare); ” ! + ordonatorul principal de cradite; ~ persoana juridic& achlzitoare (ine | vesttor; amplasamentul (judet, localitate, | stada, rr. + tema, cu fundamentarea necesita S epertunitti avute in vedere ia aprobarea studiului de prefezabili wo prefezabil ~ descrierea functionala si tehnologi- 4, inclusiv memerii tehnice pe Date tehnice ale investitiet ~ suprafata si situatia juridica @ tere- Nului ce urmeazé a fl ocupaté de obiectivul de investi (definitiv gi / ‘sau temporar); ~ caracteristcile geofizice ale terenu- lui din amplasament (zona seismic de calcul; natura terenulul de fur dare | presiunea conventional ni= velul maxim al apelor freatice); ~ caracteristicle principale ale con- structillor pent: * clic: deschider, travee, aria con- strut; aria desffgurata, numér de niveluri si Taltimea acestora, volu- ‘mul construit; “refele: lungimi, létimi, diametre, materiale, conditl de pozare ete. + structura’ constructiva; pentru clé- irl gi retele se va face 0 descriore 2 solutilor tehnice avute in vedere, ‘cu recomandéri privind tehnologia de realizare si conditile de expioa- tare ale fiecérui obiect in parte; « principalele utiale de dotare a co structilor (pompe, compresoare, hidrofoare, cazane, schimbatoare | de caldura etc. + instaiatil aferente construstilor: se descr solutile adoptate pentru in- Stalatile de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale ete ~ utils! (modul de esigurere a aces- tora gi solutii tehnice adoptate. ** Data privind forta de munca ocu- até dupé realizarea investi ~ total personal, din cara, personal de execute: - lecuri de munca nou create. * Devizul general al investitiel. Valoa- rea total a obiectivului de investi, cu elalierea pe structura devizulul gene- ral, conform prevederilor legal. * Principal’ indicator! tehnico-eco- nomici al Investitiel: ~ valoarea totalé a investiie! (NV), din cere: construoti-montal (C+ M); + esalonarea investitel (INV / C + M) repartizata pe ani, ~ durata de realzare a investitel (un = capacital (in unit fzice). Principalil incicatori se completeazé cup caz cu date privind! + conditile fnanciere de realizare a obiectivului (analiza cash-flow, Inclusiv cu rata de actualizare, rata intend de rentabiltate, analiza raportulul cost- Profit, rata’ impozitulul, perioada de Scutire de impozit, influenta veriatiel tn timp a praturilcr, rata dobanaii la cred te bancare, rata de schimb valutar atc.) - masini si utigje necesare procest- lui tehnologic fista principalelor uta, pacitati tehnice a acestora; = manopere (cu detalierea pe struc- ture de personal) = cheltuieli generale ale’ unitati(taxe, comisioane, impozite, instruire perso- ral, chi si/ sau amortismente, cheltu- iel de administratie si marketing etc.) * Finantarea investifei. Din valoarea totalé a investitiel, se defalca: ... mil let din surse propril;...mil lel din credite bbancare; ...mil lei din fondurile bugetu- luj de stat sau ale bugetului local; ..mii lei cin foncurile special constitute prin lege, in afara acestor bugete; ...ri let din credite externe garantate sau con- ‘ractate direct de stat. ‘ Avize $i acarduri, emise de orga nele tn crept, potrivt legislatiat in vi- goare, priving: = avizul ordonatoruiui_ principal de credite privind necesitatea si opor- tunitatea realizgrii investtie; ~ certificatul de urbanism, cu tnca- area amplasamentuiui_ in planul urbanistic, avizat sl aprobat potrivit legi, precum si regimul juridical ‘terenuli; ~ avizele privind asigurarea utlltaiior (energie temic si electric’, gaz metan, apa, canal, telecomunicati ete), + avizele pentru consumul de gaze naturale combustibile; ~ avizele pentru protectia mediulu si a apel - alte avize de specialitate, stabilte potrivit dispozitilor legale. 8. Partile desenate ‘© Pian de amplasare in (4:28.00 ~ 15000); ‘= Plan general (1:5000 ~ 1:50}; Planuti si sectiuni de arhitecturs pentru principalele obiecte de con- structil si instalat La faza studlu de fezabittate este in- terzisé angajarea de cheltuieli pentru pregitirea documenteior privind orga- nizarea lictatiei, prezentarea ofertelor si adjudecarea executie! investitie! pu- blice (proiect tehnic, calete de sarcini, instructiuni pentru ofertanti, publicitate, ‘onorarii etc.) ‘Aceste cheltuisli se pot efectua nu- mai dup aprobarea stuciulul de feza- biltate potrivit competentelor valorice stabilte de “Legea privind finantele pu- ble’. zon’ 4 Proiectul tehnic si caietul de sarcini Reprezintd documentati scrise si de- senate pentru care se elibereaza auto- ‘izatia de construire i care fac parteEEii copitotut 1: Etemente generate 1 Instatatii sanitare din documentele de licitatie, pe baza Cirora se intocmeste oferta. Proiectul tehnic se elaboreazi pe baza Studiului de fezabilitate aprobet, etapa in care au fost stabilite elemen- tele si solutile principale ale lucrérii si au fost obtinute toate avizole, acordu- Tile si aprobarlle executie! Iuerarli, in conformitate cu prevederile legale. Proiectul tehnic se verificd de specia- listi atestati, se avizeaza si se aproba de persoana juridica achizitoere potivit reglementiriior emise de Ministerul FF nanteler. Continutul cadru al proiectulul tehnic este urmatorul A. Piste scrise * Descrierea general a lucrérilor: = memorile tehnice pe speciality! (instalati de alimentare cu apa; instala- tii de canalizare; instalatii de gaze natu- rale etc.) * Caiotele de sarcini (elaborate de proiectant si organizate th volume dis- tincte, pe specialitati de instalati), care ‘curing: = breviare de calcul pentru dimensio- ‘area elementalor componente ale in- stalatilor; = nominalzarea _plangelor (inclusiv precizar si prescriptii complementere acestoral; specificarea dimensiunilor, proprie- tailor fzice, chimice, de aspect, de ca- litate, tolerante, teste etc., pentru ma- terialele componente ale lucréiri; tehnologii de executie a lucrariior; = conditii de receptie a lucrérilor de Instalatil ~ standerde, normative si alte pres- cripti tehnice care trebuie respectate; * Listele cu cantitati de tucréri si uti laje; * Graticul general de realizare al in- vestitiet B. Parti desenate Cuprind plangele principale priving ‘execuiia instalatilior flec€rul obiect (in- clusiv cote, dimensiuni, tolerante, cali- {tle materialolor, verificarlle gi probele necesare, izolatii termice, ‘acustice, protect anticorosive si parametrit prin- clpali ai instalatilor etc.) si anume: * planuriie tuturor niveturilor clair (de regula, ia scara 1:50) cu amplesarea elementelor instalatiei respective; * schemele principale ale instalatilor (pentru instalatii sanitare: schema Coloanelor, scara 1:50; pentru in- stalaji de’ gaze naturale: schema izometric’ etc.); * sectiuni, vederi, detail! princieale, * planuri de sitvatie, la scara 1:500 sau 11000, cuprinzand traseele, diametrele conductelor etc., retelelor exterioare; + profiu! longituainal al retelelor ex- tevioare; * planul de amplasare a utilaglor (cin statile de pompare a apei, cin unetele termice, din centralele de ‘er comprimat etc.) * scheme desiésurate, de montare a instalatilor (din statia de hidrofor, punctul termic, centrala de eer ‘comprimat etc.) 1.4.5. Detalii de executie mmatetialale si tehnologile de executie Propuse, dar cu respectarea siicti a preveceriior proiectului tehnic, tard s& fie necesar s4 se suplimente cantititie de lucrari respective si 84 se depaseasca costul lucréril stabilt In faza de oferté. 1,2. Incadrarea obiectivelor de investi publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze Naturale si fluide tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare side gaze ale localitafilor ig Autorizatia de construire Reprezinta actul ellberat de priméria ‘munieiplului, orasului sau comunei (in functie de importanta constructiei si de amplasament), pe baza ciruia se asi- urd aplicarea masurlor legale referi- toare la amplasarea, proiectarea, exe- cutarea si functionarea instalatilor res- Pective, Cererea de eliberare a autorizatiel do construire trebuie Insotltd de un cert cat de urbanism emis de c&tre organe- le competente, cu respectaree urma- toarelor reglementiri de urbanism 1 amenajere a teritoriulul; ~ Regulamentul general de urbanism; = Planul urbanistic general (PUG) $1 Planul urbanistic zonal (PUZ); + Planul urbanistic de detaliu (PUD); = Regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreazé de cre arhitecti si specialist in plan ge- eral, cu patticiparea inginerilor de In- stalai 1.2.2, Planurile urbat PUG si PUZ Stabilesc solutile generale de all ‘mentare cu ap&, canalizare si gaze na- | turale, din perspectiva dezvottéll loca Se elaboreazd In conformitate cu | | ltt tn ansamblul ei Pianul urbanistic ce detaliu (PUD) stabileste conditile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia | sau mai multor objective cu destinatie procizata, tindnd seama de particular- tale generate de teren, de vecinatale acestuia gi de cerintole functional 1.2.3, Avize $i acorduri Realizarea obiectvelor de. investi pentru instalai de alimentare cu ap8, analizare, gaze naturale 3 fide toh: | noiogice este concitonaté de obtino- rea uner avize si acordul, dine care, cele ma importante sunt: * Gertcatul de urbanism, care cu- prinde elements privnd regimul arc, economic si tehric al teronutler i onsiructlor si este emis de cate pr rari sau prefect, dupa caz; * Acordul energetic, pentru utiizared gazelor naturale peri instlatile de ‘ncalzre a locuintler individual (can ‘trala termicd sau sobe), pentru produ- carea ape calde de consum si pentru aperatsie de utiizae cin. bucdtirile ciadirior de lout. * Acordul de medis, sau Autorzaia de medi, care stabiaste conctile de realzere a obiectvuui de investi din unct de vedere al impactuli) asvera meciului si este elberat de Agena Dentru Protectia Medidui pe baza undi Stel de impact asupra mociull * fviza 3 acorc pentru racorderes sifseu coordonarea reel do alien: fare cu ap&, canalzare, energie termi- 4, energie electric, telecomurical atc, elberate, dupa caz, de regile sau agent economici car asiguré write respective: * Avizul Inspectoratulul Generale orpului Pompei Mita, privne n- | cacrareainlagisiatiasigurantel la foc @ oblectvelor respective de instlati $1 construct | # Alte avze si acercuri (potecta sa- | iter, protectia mune et) | 4,3. Cerinfele esentiale | _ de calitate si criteriile ds performants pentru insta- lafille sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale gi fluide tehnologice Prolectares si executarea instalatilor senitars, do alimentere ou ep8, canal 2270, g820 naturale gi fide tehrologice, $e face ast incétacesten 28 realize | si s8 menting, pe inveaga dirata de | utzere, urmBjcerele cern esertiale | de caltste (confor Leg rr. 10/1995) | ‘A rezistenta 9 staaitat; B = siguranté tn expioatare; C ~ siguranta ta fos:I Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generale EE 1D ~ iciend, sénatatea oamenicr, re- | stall se efectueazA in confermitate | alizere a constuetio, privnd pro- ‘acerea si protectia medulu; | cu reglementirietehnice specifics, cu- | tectia la actiunea focuii, P 118; =izolatie termio’, hidrotuga si | pring i ~ Nermaty penttu proiectarea ant- economie de ener; = acte legislative (legl, decrete, hoté- | seismic a constructilor de locuin- F ~ protectia impotiva zgomectui "ax si erconants guvernamentaio, | , socil-cuturle, agrozootehnice Criterile de performanté pentru reall- | - normative de proiectare si execu-) si industrial, P_ 100; zarea acestor cerinfe sunt sistematiza- | tare, respectiv de exploatare a in- | - Norme tehnice |.S.C.LR.; te si prezentate, detalat, in .GHIDUL | _statati ~ Legea nr. 50 / 1991 privind autor DE PERFORMANTE PENTRU INSTA- | - ghidurl, regulamente, instructiuni; LATII SANITARE® (LP.C.T). > standarde; Proiectele de instalatil sanitare si de | _Datorité numéruiui relativ mare de re- gaze se verifica pentru toate cerinjsle | glementéri tehnice specifice acestui Ge calitate si pentru toate categorile | domeniy de instalai, in continuare, se de constructii de verficatoriatestafi de | vor mentiona cele mai importante: MLPTL pentru specialitatea instatati | - Normativ pentru proiectarea si sanitare le, respectiv gaze Io. executarea instalailor sanitare, | 9; ~ Normativ pentru exploatarea inst latilor sanitare, | 9/1; Normativ pentru proiecterea si zarea executérl constructor: ~ Regulament de receptie a lucr&riior de constructii gi instalatil aferente acestora, nv. 273 / 1994; = STAS 1478 — Instalatil senitere. Alle mentarea cu apa la constructi Civile si industiala, Prescripti fun- damentale de proiectare; ~ STAS 1795 — Instalatil sanitare, Ca- nalizarea Interioara, Prescriptit fun- damentale de proiectare. 1.4, Reglementari tehnic specifice pentru instalatii sanitgre, de alimentare executarea instalation de alimen- cu apa, canalizare, gaze ‘are cu gaze naturale, | 6; naturale gi fluide tehnologice | - Normativ pentru exploatarea insta~ iatitor do aimentare eu gaze netu- Proiectarea, executarea, montaraa, | ale, 16/1: exploatares si postutlizarea acestor in- | - Normne tehnice de prolectare si re-I. Instalatii sanitare - Capitol! 2 Instalatii de alimentare cu apaEB cepitoiat 2: Instalatii de alimentare cu apa S. instalatii sanitare 2.4. Surse de ajimentare cu apa Apa constituie unul din elementela care conditioneaz’ desfésurarea vieti ‘camenilor si intervine ca un factor de- terminant tn aproape toate pracesele tehnologice. Sursele de apa din natura trebuie 8 asigure alimenterea cu apa, din unct de vedere cantitativ gi calitatlv, a consumatorilor din centrele populate, industiale si agrozootehnice Principalele surse de apa sunt ~ de suprafaté: rduri, fluvi, lacuri, mari si oceane; ~ subterane: straturi acvitere si izvoa- re; apele subterane provin din infitratia, direct’ a precpitailor atmosferice, din infitratia apelor de suprafata prin mal rile permeabile ale raurior si lacurlor si cin condensarea vanorior de apa in po- Til roclor subterane. Apele subterane pot Circula fie prin pori nisipurlor si pietrigu- tilor formand straturi acvifere’ continue, fie prin fisurle rociior calcaroase for- mand straturi aevifere discontinue, ‘Apele provenite din aceste dou surse se deosebesc din punct de ve- dere atat cantitativ cat si calitativ Asttel, calitatea apelor subterane per- mite, adesea, utllzarea lor directé ca ape potabile sau industriale, pe cénd apelo de suprafaldi necesito tratare prealabilé datorité unui anumit grad de impurificare. Totodatd ned, numérul surselor subterane este cu’ mult mal mic decét al color de suprafati, de aceea, primele sunt utiizate, in princi- pal, pentru alimentarea cu apa potabi- 18, lar ultimele atat pentru alimentarea cu ap potabila, cat mai ales pentru alimentarea cu apa industrial, Pentu alimentarea cu apa a cen- ‘trelor populate sau industrilor se efec- tueaza calcule comparative pentru diferite surse posi- bile, avandu-se in vedere: asigurarea cantitajilor de apa ne jentare cu Fig, 2.1.1, Profil hidrologie: }- strat de apa cu nivel liber (reatic); 2 - strat de apa cu nivel ascendent; |S - strat de apa arteziands 4 - put in sta [reatic; 5 - put in stat ascendent 6 - put] lartezian; 7 - rau; 8 - strat permeabil Jo - strat impermeebil; 10 - linia piezorne-| at ‘cesare, conform regimulul de variatie al folosintelor; ~ asigurarea calitéfi apei cu tratérile necesare; - eficienta economica maxima a in- stalatilor, atat din punctul de vedere al investitiel ct si al exploatéril; ~ satisfacerea cresterii uiterioare a ccanttatilor i calitatior de apa necesare; ~ asigurarea unei functionéri conti- nue, pentru a nu déuna proceselor tet nologice sau vietii si activitatii oameni- | lor din centrele populate si industriale. | Calculele tehnico-economice se completeaza cu studii de teren care se compun din: studi hidrologice, topome- trice, meteorologica, geologice, geoteh- nice, studi asupra factorilor care pot in- fluenia caitatea ape, studi asupra con sumateriior care ar putea utiliza aceeasi ssursdi de apa si altele Studiul surselor de apa de suprafa- | 18 trebuie s& stabileascd urmatoarele date in vederea proiectafri si executérit ccaptérilor: = conditle fizico-geografice ale be zinului hidrografic in amonte si in zona amplasamentulul captérii; = debitele si nivelurile minime 3i maxime de vard si de iarn& corespun- zBtoare asigurérilor normate ale folo- sintelor de apa; ~ regimul aluviuniior, dinamica albiei, fenomenele de eroziune si depunere ete; ~ calitatea apei la ciferite pei (miei, mijlocii sau mari). Studiul surselor de apé subterand trebuie sé stablleasc’ urmatoerele date: ~ debitul de apa subterand; + calltatea apei; ~ masurile pentru evitarea antrenasi nisipului fin din strat si a colmatail constructilor de captare sau a corozit- nil acestora, Sursele de apa subterand sunt exs- | minate cu ajutorul profilului hidrogeolo- | gic (fig. 2.1.1) si se disting: i - surse de apd subterand cu nivel f- | | | iveluri ale ber, cand la executarea unui foraj apa raméne la nivel la care a fost fntarits; + surse de apd sulbteran sub presi lune, cand le executarea unui foraj apa 0 ricic& la un nivel superior cell ia care a fost intinité. Stratul de ap& subterara ‘sub presiune se numesie artezian, daca | apa din foraj se rdie, liber, la eupratats, | Fig, 2.1.2. lavor ascendent: 1 - strat acvifer; 2 ~ strat impermeabi = nie piezomebicd; 4 - izvor asoendert ig-2.1.8, zvor descendent: | } - strat de bazd impermeabil; 2 - strat Ide apa subterand; 3 izvor descendent. | sl ascendent, cénd rivelul apelin foraj Fein sub rive ere in anumte_ conc hidrogecodice, apa subterané poate lie supatate te. renuiti sub forma de ivoere, care sunt preeplnr ale apelor reais. laveerole pot fir ascendonta (ig. 21.2) cénd pre- Siunea apei subterane esto mal mare decdt presiune la lopte, strat acifar find cuprins into dova ‘statu mper meablle, sau cescendents (ig. 213) cand stu acvier susinut Ge un sat impermesbi ese la suprafaa ‘Sursele de apa sunt supuse unei pro- ‘eof caltaive si canttatve conta in- ‘luoneiftorior exter, care ar putea produce infestarea (eontaminerea)epei Seu reducerea debtulii acestra. Sunt instute dou zone de protect clit Vv peri sursele de aimentare cu ep i anume: zona de protetia cu regim sever Imorejnuit, pe tartorul cia sunt ier 2ise: accesul persanelor care ru aun mic comun ou exoloatareaalmentir cu 208, rire agicole, accesul anelelor ato. si zona oe reste cere cusinde te- ‘tru ce ineengeré zona de reg se- ver, delimit ase net s8 eve conta- minarea bacterend sau impurfcersa ch- ried in urna flos terenu arent Protec caitatvi 86 completaza cu protecta cantata, evténdi-se miogo- rarea debit suslor prin capt sup- mentare care nv au fost consierata n= fal in stuciul sursetr de alimentare cu 2ap8 a center populate sav indus, 2.2. Cantitatea sicalitatea de apa necesara pentru liferite folosinte 2.2.1, Structura, normele generale si variatia consumului Structura consumului de ap. din clécirla si ansamblurile de ciBciri de locuit, social-cuttrale, industiale si agricole, cuprinde categorie: = menajer, pentru. satisfacerea nrevoilor gospodaresti nice ale oe Imenilor (béut, prepareres franei, spilatul Ccorpui, al rufeor gi al vasolor etc:8. Instalatii sanitare Capitolui 2: Instalatii de alimentare cu apa B ~ industrial, apa putnd fi utizaté ca materia prim’, Inglobanduse in pro- dusul fnit reaizerea unor soluti, paste, «a solvent et.) ca ap de ricire sau ca agent-termic (ap cald& pentru Indlzirea central, apa flerbinte, abur de presiune jas, madie sau ini ‘ransport pentru diferite materiale; ca miljoc de sortare si sp8lare (n industia minereurion etc; = pentru nevoi zootshnice (adi- area animalelor, spalerea grajdurior te.) ~ pentru nevol publice (spalatul si stropitel siazilor ‘si spatilor verzi, ‘fantani publice si ormamentale, spé- larea canalizarllor etc); ~ pentru combaterea incendilor (all- mentarea cu apa a hidrantlor exterior, a hidrantilor Interiori sau @ instalatilor Cu sprinklere, drencere sau puiveriza- toare); = tefinologic pentru sistema de alimen- tare cu apa (epalarea fitrelor, decantoare- lor, dezintegratoareloe, pregitrea solutilor de react chimicl etc.) 2.2:1.2 Normele consumului de epi Cantittle de apa pentru satstace- rea consurmui, precumn si vaitilo. acestuis, in percada de expoatar, constiuia pent sistomelo do almenta re si dstibutie a ape! un element fun- clamentl, de Care depinds, Tn mare ma 8, elegorea solution toh, prin ‘sursa de alimentare cu apa, procesul tehnologi do trate a apel, transport & Inmagazinarea apei, precum s| sche~ ma de distribute a apel la consumator. instiaie exerioere si inteioare de al- mentare cu ap& pentru cladirlle de lo- cuit, soce-cultzale, ncustiae gi agro- zooiehnice, comport. chet de in vest foarte mani, astel of, detemina- rea jusiioesé a consumuli sia cant fide apa necesere asigurd si conditio- neazd eficientaeconomicé tn tmp a acestcr investi. Totodaté, anaizau- Perfil a vara si costar consu- ‘lu de perspectiva poate de fa ne- estates unor luo ulteioara, sunl- montae, costistoar, prezenténd 8 - Cul de @ nu se putea incacra cn punt de vedere functional in sistem de al- mentare cu apa realize nial Ca urmare, cantitiie de apa nece- sere peri satistacereaconsumuli mangle, industrial sau pentru coma terea incencilor sunt normate (STAS 4478 si STAS 1343) niu determinares cantor do pk necesare, se utlizsazé recent Ur- matoarle rotiun: necesaru spectic de ap, naceserul de aps cernia de apa. + Neceserul specific de apa este canttatsa de ap8 (consicerata ca va~ loare media) pentru o 2), raporat la unitatea de folosint(consumator) 91 se exprima, dupa caz, in Vorn.zi, Vine, 2i, Wha. zi, Vanimal. zi et. = Necesarul speciic de apa rece si cald& pentru consum menajer (exprimat tn Vor. 2i) tn functie de destinatile | cldckitor este ncrmat (STAS 1478). a); ca mijoc de | Durata efectiva a perioadei de con- ‘sum, in ore, se stabileste pentru fieca- re caz in parte, in functie de regimul de functionare a instalatilor de alimentare ‘cu apa din clécirea respectiva, = Necesarul specific de apé pentru ‘consum tehnologic, exorimat in mi? sau | ‘do apa pentru fabricarea unei unitti de pprodus sau pentru un agregat, in unitatea de timp, depinde de: natura ‘procusului; ceracterul ‘procesului tehnologic;_ tipul utiajelor si gradul de uzura al acestora; cconditile de exploatare a utilajalor si, res- ect, a instalatie! de alimentare cu apa; alte condi locale. In general, necesarul specific de apa pentu consum tehnolo- {gic depinde de rejetele tehnologice ale Produselor respective si so urméresta atdt Incacrarea lor in narmele internatio- rale c&t 1 reduceree for prin retenno- logizarea industriel, Cand astfel de norme fu sunt precis stablte, necesarurie spe- cifice de apa pentru consum tehnologic se stabileso, pri analogie, cu procasele tehnologice ‘similare cunoscute, sau prin mAsurdtori drecte, = Necesarul specific de apa pentru combaterea incendilor se stabileste in functie de destinatia si categoria de important a clidiri, natura materiale- for, densitatea sarcinii termice, tipul instelatie| utiizate ete. Dupa felul armaturilor de serviciu cu care sunt aechipate, instalatile de alimentare cu apa rece pentru comba- terea incendilor pot fl cu: hidranti ex- teriori, hicranti interior, sprinklere, drencere, pulverizatoare etc. Fiecare tip de armatura se caracterizeaza printr-un anumit debit specific (Vs), re alizat la o anumité presiune disponibilé sau de serviciu (Pa sau bar). Pentru combaterea Incendilor so prevede 0 anumita rezervi de api sto- cata tn rezervoare (rezerv intangibila), al cérei volum se determina tn functie Ce tipul instalatilor alimentate si de du- rata de calcul (teoretic’) de functionare fa acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipurilor de instalatii de alimentare cu apa rece, pentru comba~ terea incendillor, ce urmeazd a fi mon- fale tn cladi, depinde de: destinatia olédlrii (de locuit, social-culturalé, in- dustrial otc), mérimea cladirl (volu- mul constuit si numérul de etaje), nu- rmérul de persoane, gradul de rezisten- 14 la foc si categoria de pericol de in- cendiu a clédiri, importanta clédirii sau 2 bunurilor si materialelor actipostite in cladir, precum si de alt! factori tehnici Ootarea diferitelor categorii de olé- ri gi a instaltilor tenologice cu In- stalati de alimentare cu apé rece pentru combaterea incendillor so ba- zeazi pe normele lagale de prevenie stingers a incendifor. ‘+ Necesarul de apa reprezintd can- titatea de apa care trebuie furizatd tunel folosings in punctele de utlizare, astfel incdt procesele in care este folosité sé fio satisticute tn mod rational. Debitul necesarului de apa | (exorimat in m/s, mim sau, ca debit | able, In mal ori, ca debit lunar, in | m¥/una) contine ata cebitul de apa ce se consumé si nu mai revine in reteava de canalizare, cét 51 debitul de apa ce se restituie dupa ce este utlizaté. La doterminarea necesarului de apa se tine seama daca sunt sau nu introduse anumite restrict. Necesarul de ape cu restioti se definesta ca find cantitatea de apd care trebuie furnizata in unctole de utlizare, astfel incdt pro- Cesele in care este folosité 3A fe satis- | facute in mod rational, cu recirculerea si reutiizarea interna maxima, cu mio~ Sorarea sau oprirea actvitafilor auxli- | re sau mat putin importante, pe pe- rioade scurte de timp. * Cerinja de apa reprezints cantita- tea de apa cere trebuie preluata cin sur- ‘8 pentru a satisface necesarul de ap, | in mod rational, cu recrcuarea si reuti- | zarea inten optima, f8r& ciminuarea Procuctie, precum si pentru acoperrea | | i | | | | plerderlor de apai in aductiun si retfeaua de distrbutie si a nevoilor tehnologice ale sisterulul de alimentare cu spa si canalizare (spélarea aductiunilor, retalei de distributie, retelel de canalizare, a stafilor de ‘ratare si epurare a apel, pentu evacuarea zépezii etc. La de- {erminerea cerintel de apa se fine seama (ca sila neceserul de apa) daca sunt sau nu introduse restrict. Cerinta de apa se ‘exprimé prin debitul de calcul coresour 28tor perioadei de compensare intern a folosintel, care este intervalul de timp (2, sséptémand, lund) in care, natura folosin- {ei si capacititile de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa permit | functionarea folosintei ca 0 cerintd con- stanta, Perioada de compensare interna ‘vebuie 8 fie de cel putin 24 ore, tn fara de cazurle speciale, in care pe- rioadele de compensare respective tre- boule justicate tehnic gi economic. Cerinfele de apa trebuie satisfécute la sursi, cu o anumité. probabiltate, oxprimata. prin gradul_ de asigurare. Gradul de asigurare al unei folasinte reprezint& probablitatea ca debitul sur- sel, in sectiunea de proluare a apel, s& fie egal sau nu mai mare dacat debitul Cerintei de apa. Se deosebesc trel for- me de exprimare a gradulul de asigu- rare a unel folosinte de apa si anume:ED copitcies : Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare dupa frecventa, dupa duraté sau dupa volum. Flecare dine aceste trei forme tine seam de regimul hidrologic va- riabil al sursei de allmentare cu apa. 2.2.1.3 Varlatia consumulul de apa Cantitatea de apa consumaté in cladii este variabilé In timp si depinds de urmatrl factor: ~ siructura consumulul de apa, co- relat cu destinatia (categoria) clédiri (Ge locuit, social-culturala, industrial, agrazootehnica); = gradul de confort; = numérul total de consumatori si repartiia lor pe sexe si categorii de varstés; ~ regimul de functionare a instalati- lor, care poate fi continu sau intermi- tent (dupa un anumit program); ~ gradul de deschidere a armaturi (robinet, baterie amestecdtoare de apa rece cu apa calda etc.) montaté la punctul de consum al pel; ~ alll factori de importanté locala, * Variatia debitulul de apa rece pentru consum menajer. Debitul de apa rece, consumaté in clad, la unctele de utilizare, variazé in timp Tntre o valoare minima (in cursul zlelor de iarnd) gio valoare maxima (in cursul Ziielor de varé), dupa 0 curba care, in general, nus poate fi exprimaté printr-o functie analitic8. Asemenea curbe de variatie znica sau orard a debitului de ‘apa consumata in scopuri menajere se pot trasa pe baza datelor invagistrate de contoarele de apa (apometre) si se umesc eronograms de consum. Din analiza cronogramelor se de- duc valoriie maxime zilnice sau orare, ale debituiui de apa consumata in sc puri menajere, si se definesc valorle medi zlnice sau crare ale acestuia. Cu ‘cat debitul mediu zilnic de ap mena jer, dintr-o claire, este mai mare, cu ‘att diferentele intre debitul maxim zi- ric $i cel minim zllnio sunt mai mic Se defineste coeficentul de variate @ debitulul ziinic de ap& menajer’ Ke cca raportul intre debitul maxim zilric rex $i debitul mediu ziinic: grea sc Kyodo, (22.1) Gass unde: oes K suas (222) Ineucst gro 1 > aed evident Ku> 1s) cucat Ket cu alit debit de apa consumat in clédil este mai unerm in tim, Debitul de ap& menajera este varia- bil nea chiar in cursul acolecas lo, atingdnd valoarea maxima Ie anurite are din i si valoarea minim noaptea, aotfel c& apare necestatoa do a defn Un coefciont de variate a cebituli rar, ca raportul tntre debitul maxim orar ge max Si Gebitul mediu orar qo mac: | Kyo done 223)| ome | de unde 86 deduce: | omar = Ko Go mea e249! Casi cosficentul Ka, coeficietul | Ko> 1 icv oft Ket cu atat debi crar de apa menaera este mai uniform in timp Cunoasteree debituui maxim nic este nocasara la dimensionerea vol mul rezervearor de inmagazinare 2 ape, ar a debitulli maxim over, Ia mensionarea intalatiior de ricicare a preauni apei sia intalatiir de prepa rare 8 apei alse de consum * Verlatia debitului de apa caida de | consum. In condtileturizii nteriten- | te a apeicalce ce consum (rte anumite cre din tmp zie), se constatc& debi {Uleste, practic, constant pe dratele pe rigzdeor de consum, Din. masuréterie experimental aectuate pe instlati ate toh ompoaiae, a consatat 0 crestor a debituul de apa cell consurat, in reqim de fuerzareintrmitnta, compara- {i cu regimul de funizare continu * Vala debitulu do apa rece pen- ‘ru coneum tehnologic. jn tunctio. de natura proceeulli tehnologc, deblele {apa pot fi constante pe inveaga du- raté a procestlul tehnologic, constants pe schimburi da procuctie, dar cierto 6a valoare dela tn schim la aul sau Variable cu caractar aletor 2.2.2. Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinte ‘Apa necesara aimentilinstalaiior din clidii trebuio sé sib’ o anumita caltate, exprimata prin ansamblul pro pristatior sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Calitatea ‘pei este deri In functie de scopul in care este utlizatd. Astfel, pentru con- sumul menajer, pentru prepararea pro- duselor alimentare, pentru addparea animalelor etc, apa trebule s& Indepl- easc’ condijle de potablitate, po cand apa neceseré pentru ricres agregatelor, pentru spalerea material lor etc, poate fi nepotablls, dar trebui ‘88 indeplineasc& concitile de calitate | ccerute de tehnologia de fabricate + Proprietitile fizice principale ale ‘pel sunt: tulbureala, culcarea, tempe- ratura, conductvitatea electic& si re dioactivitatea | Tulbureala sau turbictatea ape! se rmaisoaré in grade pe scare slice, un grad de tulburealé corospunzand, prin omparatie, unei emulsii etalon avand ‘1 mg pulbere de silice fin divizat sav de caolin la 1 dm? de apa cistiaté. Apa | este potabld dac& are cel mult 5 gra- do do tulbureela.inversultuburel asta Jimpezimea seu lmpcitatea apel Culoarea ape! se exprims, de aseme- nea, in grade si se determina grin com: paraie cu 0 solute etalon in scara ple- tino-cobat. Solutia care contine 600 ma plating si 241 mg cobalt a 1 dr de apa Gstlaté sub form de clroplatinat de potasiu si corué de cobalt hidratts, roprezinta etalonul de 500 de grade de culoars. Trepiels sori curt 98 decuc din aceasta solute, prin diver, un grad de culoare corespunzind la 1 mg ce pa- tind la 1 dn de aps T repreznté reactia acai 5 ple? reactia acidé. Apele naturale, po- table, au pH=6..8.5. Pract, imisle de varije ale pH-iui sunt fire 0 si 14 Durtatee ape! este propietatea care Fo conferd apel compusii de cal= clu i magneziu afi in solute (carbo- naj, sual, azota,clorur, fost, sil- caf! etc). Durtatea total Dr a apel este concentrafia totalé de ioni de cal- ciu si de magneziu care se gasesc in solute, exprimata in unitéi echivalente (Cechivalont-gram", simbol val, cu suo- | small rv Dr= Dox + Duy _[mvalf] (2.25) tn care Dor este duttatea sérurlor de calciu, deter concentafel ioilor de calcu care se gises¢ ih soluie, iar Dg - durtatea sirurlor de magneziu, ator concertatiel ionilar da magne: zu din soluje. Duxitatea total Dr se compune din urtatea temporard Ds echivalenté b- carbonatilor si carbonatior care_prin fierberea apei precipité si durtatea permanenta Ds Dr=De+ Dp 226) in practic, durtatea aps se exprima In unititi conventionale numite grad, tn tara noastré se foloseste gradu de dur- tate [) echivalent ‘graduui_ german cruia il corespund 10 mg CaO/, adic 0,357 nova Alte grade dé durtate sunt: gradul francez (10 mgCaCOs/), respectiv 0,200 mval/; gradul. englez (14,29 mgCaCOs/), respectiv 0,285 mval; | gradul SUA (1 mgCa0Oai}, respect | 0,20 mall, Relaia de transformare cin riven grade de curtate este: t mv corespunde la 2,8 °c. ‘Apa potablé trebuie $8 aba o dutta permanent de cel mut 12 %d so durate {otal de cel mut 20°d, Peste acest ini- te, apa so diger grou in ceneratoaele de aber (cazane) si in schimbétcale de | Ald, apa curd prosuce onto de | cerbonat de éalciu care, pe de-o pare, | micgoreazi schimbul de clldué (anc. imental tric) spe de até parte, cater cosficiontuiui lor de latare mul ert de nelor. De acess, cazansle se alimenteazs, oblgatoru, ou apa deduct. ‘Alcalinitatea totala a apel este data de concentratiatotaié do hicroxii,car- bonati, bicarbonatl, tosfat sal! anioni ai acizlorslebl in solutie, exprimata in uniatt echivelente [mal | Substantele erganice cizolvato in | apa provin din resturi de plante si ani male si se determina, global, prin tate- rea apel cu substanfe oxidants cum sunt: parmanganatul de potasiy (KMnO4) ‘au cromatul de potasiu (KCrOx). Corti- ntl de substanfe orgarice cin ep se exprima in mg/cm! KMnOs consumat | pentru oxidarea ler; solutia cantinormaté de KMinOs care confine 1/100 KMnOs si 104 HeSOx are 0 culoare rosie-volet cata, n contact cu substantale organic, se decoloreazé deoarece s@ corsuma oxigenul prin oxiderea lo. ‘Gazele confnute in apa provin atat prin dizolvare cat si prin-contactul apel cu atmostera sau cu emanetile de gaze din subsol, stil, 1 dm? de apa confine, In medio, 24...40 om? aer dizolvat. + Proprittle bacterologce ale apel influenjeazé supra alti sal, prin concentatile bactrior din ap i prin na- {ura acestora. De aceea, analiza bolooica se completeazé cu analiza bacterilogic, deoarece in apa sunt unele microorganis: ime (baceri, micrcb) care nu pot f obser- vate dec la utramicroscop. Bactorile | din ap8 pot f: barale, care nu eu nl 0 in fluorta asupra orgarismului omeneso si care se exprim prin numérul total de ger meni ia 1 cm? do apa si patogena, cum este baciulcol, prezent in apele contami nate gi care tn anumite concentra produ 8 imbolnavres. oamenior. * Propritiile organcleptice ale apel sunt gustul si mirosu si se determina cu autor simfuror, de cltre personal spe- cializat(cegusttor) pe baza unei scar cu sase gadati: tinodor (insipid, 2-foarte Sib; S-sleb; 4-perceptibl; S-pronuntat, Srfoarts pronuntat. Gustul si miresul de pind de canttatea sf natura substantelor dlzolvate apa, Apa, chimic, pur este fac. Pentru ca apa si fle potabid nu trebuie 88 depigeascd gracatia 2 * Cala apel potable sau industale | 9 determina prin analiza uner masie ce | baz, efectuate In laboratoare speciele. | Probale de apa, preluete pentru ana- liza, webuie s& permite efectuarea ‘utu- ror determinarior necesere stabil oro- priettlr fic, chimice, biologie, bac- teriologice si organcleptice pentru ca re- | zltatele 68 fle corecte si concludente. In | ‘cast soop, probsle da apa ebule sf | Indepinesso& urmatoersle condi; | = 8 fle omogane si reprezentative (most cerecteritice) pentru inreaga | cantitate de apa considerat;astfel, la | pele de suprateté, la care calitatea | probele se iau la intervale determinate de timo si din curentul principal; = s& musi schimbe compoztia th timput transportului sub influenta factori- lor atmosferici,-a presiuni, temperaturi etc, sau Imprumuténd uni incicatori de la aparatura sau vasele folosite (care tre- buie sé fie sterizate in preslabil). Pentru analiza chimica, sunt nece- seri 7...2 dm® de apa, iar pentru anali- za propritatlior fizice, 20...30 dm? de apa. Pe sticla ou mostra de apa se lipeste o etichetd pe care se noteaza sursa, locul, data luarll probel, numele persoanel care a recoltat mostra, dacd exist banuiali de contaminere. Dupa efectuerea analizelor, laboratoa rele elbereazd buletine de analiza ale probelor de apd, care trebuie interpreta, Jn acest scop se compara, la flecare in dicator, rezuitatele analizelor cu limitele admisiile impuse de normele de calitate si dacd rezutté c& toate caractersticlle pel sunt in limitele admisiile, apa se considera corespunzatoare, cin punct de ‘vedere caftativ, scopului pentru care ur- rmeazi afi folosité In tmpul exploati, n instalaile centrale de alimentare cu apa, se veriicd periodic constanta cali 2.2.3, Procesele si instalatille principale pentru corectarea calitafii apei Apele din surse de suprafaté. si Unecri cale subterane nu au calli co- respunzatoare pentru utlizare ca apa potabili sau industria, de aceea tre- bule 88 fie corectate in instalatii de tra- tare sau de Imbundtatre a cali Protactia calitil apel, pe intreg it nerarul, de la captare la utllzatori, con- ‘ribuie cirect la satisfacerea cerintal de calitate privind igiena, stnatatea came- nilor, refacerea si protectia mediui Procesele principale de corectars a calli apel, precum si constructile $1 instalajile care le realizeaza efectiv, sunt urmatoarele: sedimentarea folosind deznisipa~ toare si decantoare; ~ coagularea folosind instalatit pentru properarea si dozarea coagulantului, cu camere de amestec si camere de reactie; = fitrarea biologica prin fitre lente si repide; = dazinfectares cu instelatii de de- zinfectare cu clor, fluor etc.; = corectarea propretitior organolept- ce ale apei,folosnd fitte cu cérbune activ; = reducerea durltétii apel, prin pro- codes chimice, fizice sau combinate. 2.2.4, Gestiunea si tarifarea Consumului de apa Gestiunes consumului de apa ou- Call oj, poate duce le explozecaza- | varazA sensil In tinp si tr spat, | pride slstemele ce:| 12 | Capitolul 2: Instalatii de alimentare ou api S. lnstalatii sanitare 2.3.1. Schema general de alimentare cu ap a unui centru popul 1 - rau; 2 ~ captare; 3 - aductune; 4 stetie de tratare a apel 5 - state de pom lpare a apei; 6- rezervoare de acumulare (magazinare) a apei cuplate cu stati] ide pompare; 7 - statie de pompare; B - conducté magia arteral; 8 - conduct de servic (Conducta pub 10 - conduct de brangaent 11 -staie de repornpae| [a epet: 12 -refea exteroaré de cistrbutie a ape dn arsambll de cick; 13 cle = contorizare, acid de masurere si lnregistrere a consumulu de ap “afore a consumuli de apa. In gestiunea consumului de apa sunt implicat atét producti i isti- Buiter de aD8, c&t 1 consumator Gestiunea ‘consumulsi de. apa se realizeazi print-un sistem coerent de Conterizare, tn sectiunie de control ale instalatilor de alimentare cu apd rece i respectv, apa -cald& do. consum. | Sistomul Ge tarfare a coneumuii do spa, tobule 88 fe siruatv pent consuma tor in scopul reer plrdercr rsp de 208 $9 asigure rensbzaea pro- doers cist bute! ape! consumator. iin goneral, 86 adopt sisteme do tarfare cferentiata a conaumului de apa pentru popuiate i respect, pen ‘ru agenti economic. ‘sunt tratate in instalatii speciale de co- rectare a caracteristicilor caltative ale ‘pei pentru a corespunde scopurilor in care sunt utiizate. Intre capiare si instalaile de trata re, apa este transportata prin aductiuni ‘sau apeducte care sunt constiuite din conducte si canale. Consumul de apa din clin find var riabil in timp, pentru compensarea zini- cc a dobitelor de consum cu cele de al- mentere, se previid rezervoare in care 0 inmagazineazi o anumiti cantitate de ‘api. Rezervoarele pot fi comune, pentru stocarea rezervelor de api necesare cconsumului menajer, tehnologic si pen- ‘ru combaterea incenalllor, sau, uneor, ‘numai pentru unele dinire acestea. Dac rolieful permite, rezervoarele de Inmaga- Zzinare se pot amplasa la indtime (caste- le de apa}, pentru a asigura astfel si pre- slunea in refgaua de distributie. Rezer- \voarele sunt obligatorli tn crice schema ce alimentare cu ap. 2.3. Sisteme gi scheme generale de instalatij de | alimentare cu apa .3.1. Solutii privind sistemele gischemele generale de | ‘alimentare cu apa Sistomul de alimentare cu apa re- prezint& totalitatea constructor i Instalafilor utlizate pentu satsfacerea necesarului de apa al centrelor popula te 1 Industriale si se compune din: captarea apel, instalatile pentru corec- tarea caltati sau traterea apel, tran- sportul (aductiunea), Inmagazinerea, pomparea si cistributia apei. In sistomul de almentare cu apa, sta- file de pompare se prevad ori de ci este naceser; de exemolu ne capiare s statia de tratare @ epel, dacd aceasta cin uma este emplasaté la 0 coté mai rcica- 18 decat capteee; in releaua de dstrbutle cc. Stale de pompare pot fi cupate cu rezervoarele de acumulare a apei. In centrele populate gin industri, al- rmentarea cu apa este realzaté pinto retee compusd din conducte magisirele (artere) si conducte de servic (conduc- te publica), la care sunt racordate bran- ‘samentele consumatcriar. Regimul de_presiune al apel_ din conductele magistrale (stabilt in func- tie de inditirile ciécrior, de lungimea Teele, de debitele si presiunile nece- sare la consumator) este asigurat de stafile de pompare origenesti, care functioneazi interconectate in sistem Pentru alimentarea cu apé a coneu- matorior cin adie de locut, socia-cul- ‘urale si unele unit incustrile, se pre- vad stall de repompere a ape (stati ce Fiofor, grupuri de pompe cu turatie va- riabi, pompe cuplate cu rezervoare de ‘naitime etc), racordate la conductele pu- biice, prin conducte de brangament. Schemele ceracteristice pentry all rmentarea cu apa a centrelor populate si @ industilor prezinté anumite parteu- | lita, ce depind de: natura surset de 8, reliefulterenuiui, debitdle,presiuile sl callitlo apei necesere la consura- tor, regimul de functionare al consuma- torlior etc, In figura 2.3.1 se prezinté 0 ‘schema generala de alimentare cu ap8 ¢ unui centu populet, iar in fig. 232, @ Lnittior industrial, tn care, o parte cin ebitul total de api este recrculat in sis- tem, cupa o tatare prealabid Schemele generale de alimentare cu ‘apa pot cuprinde toate elementele erd- tate In figurle 2.9.1 si 23.2, sau numal © parte cin acestea, in functie de cond tile speciice locale sau rezultind din Calcul tehnico-economice. Fig. 2.3.2. Schema general @ unui sistem de alimentare cu apa a unitflior industrial 1 -sursd de almontare cu api 2 - ceptare; 3 - instalatie de tratare a ape 4 ~ construc hi si instal de aductiune @ apei; § - state de pompare a pel = rezervor do} Captarea cuprinde consiructile. si instalatile necesare colectirii apel din sursele naturale si deci nu poate lipsi in nici un sistem de alimentare cu 2p. Apele preluate din surse naturale | Jacumuiare (inmagazinare) a apel; 7 ~castel de apa; & - agregate industiae in care [apa este utizaté pentru reakzarea processor tehnologice; 9 - condlucté de apa calc) 10 - turn de race a apel; 11 - bazinul turnulul de racire; 12 - conducté peritu apa] lde adaos; 13 - pompa de circulate; 14 51 15 - conducte de ap§ recirculat 16 ~ statia de tratare a apel recirculate.S. Instalatii sanitare Capitol 2: Instaagi de alimentare cu api [BEM Tn cadrul unei scheme de aimentare cou apd trebule realizaté gryparea dieitelor elements componente (captarea cu statia de trate @ ape; rezervoarele de inmaga- Zinare a apei cu stata de pompare; statia de hicrofor cu punctul termi pentru pre- perarea apef calde de consum etc), ceea ‘ee conduc la economni de investi si sim- plfcarea exploatéi instalailr. 2.3.2, Criterll de clasiticare si condiii de realizare a instalatiilor de alimentare cu apa din ansambiurl de cladiri Instalajile de alimentare cu apa din ansambluri de clécri se compun din re- tele exterioere, inclusiv instalatila do dicare a presiunl apei reci,racordata la Conductele publice ale sistemnului de al- mentare cu apa a localittii sau la suree- le propri, prin conducte de bransament 51 Instalatil din interiorul clécinlor. + Dupa parametrii apel cin conduc- ta public In punctul de racord, insta- latile de distributie a apel din clidiri pot fi racordate la conducte publice: - cireot sau functionand sub presiunea apel din conducta public, (fig. 23.9} ~ pein intermeciul instalatfel de ridl- care a presiunii apet (fg. 2.3.4) ~ prin intermediulinstalatici de pope re cu rezervor de inaitime (fig. 23.5) ‘© Dupa scopul Intrebuintiri ape, Instalaile interioare pot fl pent: = consum menaler; ~ distributia ape! industriale; ~ combaterea incendior (insiaatl cu hidranti interior, cu sprinklere, crenoere sau alte capete de debitare a ape). + Du’ numérul de retele de dstibu- tie a apei findnd seam si de natiza con- Sumului installa interoare pot fi cu: 0 retea pentru satisfacerea tuturor nevoiler de consum al apel (menaler, industrial, de incenciuy > refsle comune pentru anumite ‘consumuri (de exemplu: rete comuna pentu consumul menajer si pentru in- cenciu, rejea comuna pentru consumul tehnologie si pentru incenaiu etc); + relele separate (distincte) pentru flecare fel de consum. + Dupé forma retelei de distribute, | instalatile interioare sunt: ~ ramificate (sau arborescente); = Inetares = mixta, * Dupa pozitia de montara (de am- plasare) in ol&dire a conductelor princl pale de distributie, instalatile pot fi cu distribute: = Inferioar8, cu conduete montata tn ‘suibsol (daca exist), n canale tehnice crculabile sau in canale vitabile, se- mivitabile sau nevizitabile practicate ‘sub pardoseela parterului; ~ superioara, cu conductele monta~ Fig. 2.3.3. Schema izomotricd a instalajiei de alimentare cu apa cu distribute interioara: 1 = retea exterioard de allmantare cu apa rece a ansamblului de cir 2 - conducté de record: 3- conto, 4 ~ conducté de racora la conducta de ost butler 5 - conducta de distrbutie inferioara; 6 ~ ramificajle spre. coloands [= coloand; 8 ~lepturd fa armature cbietelr santare: 8 - robinet de Inchiere| leu golre pe racord; 10 - robinet de Inchidere cu golire pe coloand; 41 robin de inohidere pe lagatua ie obiecte sanitare Fig. 2.3.4. Schema lzometricé a unelinstalatil interioare de alimentare cu apa ‘cu distributie inferioard si statie proprie de ridicare a presiunil: } - refea exterioard de alimentare cu epa rece @ ansambluui de old; 2 ~ con |eucts Ge racord: 8 - contor: 4 = robinel cu pluttr,§ = rezarvor tampon; 6 - con |ducté de aspiratie a pompelor, 7 ~ pomp; 8 ~-conducté de refulare a pompelor| le - conducta de ocolre; 10 - recipient hicropneumatic; 11 - concucta de legatura| Idintre recipientela hidropneumatice si conducta de cistoutie; 12 - conducté dol Iistibute inferioara; 13 ramificafe spre coleand; 14 - coloand; 15 - legitua ll larmaturtie oblecelorsanitare, 16 -robinet de inchidere pe conducta de legaturé 7 =robinet de inchidere cu golre.E2F capitolut instalatii de al imentare cu apa S. Instalatii sanitare te sub plansee, pe grind, stAlpi etc.; + mixta, partial inferioara si partial superioard. * Dups regimul de presiune a apel, instalatile interioare pot fi cu: = 0 zona de presiune; = doua sau mai multe zone de pre- siune; 0 zona de presiune este limitaté la 6 bar, consideraté rezistonta maxima ‘admisibilé a materilelor din care sunt fexecutate conductele sau armature instalatiei interioare. * Dupé temperatura apel distribuite, Instalatile interioare sunt pentru + distributia apel reck; = prepararea si distributia apei cal- de de consum. * Pentru reaiizarea unel install inte rioare de distribute a apei se tne seama de urmatoerele elemente principale: + caracteristcile consumatorilor de apa din cladire si anume: + natura, cantitatea si variaia con- ssumului de apa; + caltatea apei pentru consum; + regimul neceser de alimentare cu apa: continu sau intermitent; + caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de fur nizare a apel (continuu sau intermitent) si calitatea apei furnizat de conducta Publica sau de sursele propri; = destinatia si constructive ale cli + de lcuit, cu sau fra subsol teh- nic, sau numai cu canale tehnice vizi tabile sau nevizitabile etc; + soca-cutrale: tare, ineratograe, case de cultura, spite, ell de sport, sta cioane, girl ete. a car 89 impun anumite condi de contort sau cere de esti; + Industizie: hale de producte, ate- | ere, garae etc, la care, de regu, pa- doscala este ocupaté de magi! sul laj, este! c8, col mal des, se adopt sola distoutel supercar a refle | In afera crtorilor arta, fa realzarea instalatilor de distribute a apel se au in ve- dere caculetehrico-economice, care uml- ‘esc realzarea unui cost total anual minim do nveste ide oxpoetare a instlticr. Asti, pentru clcrle de. locult si peniru majortatea cdr social-cutura | lo, 52 adopts instalai cu ditibute ine oar ramifaté, comund pentru consum meneler si incendiu, pe cand la | industrial, a care, pera anumite process tehnologice se poate uti api nepotabil, eventual din surse propt (de supra, de adincime sau recrculate, so adopts insta cu refle separate pentru censum imenajer,tehnologi si pent incerdlu, Cand consumatonl industrial neco- sti un regim continuu (fr ri un fe caracteristicile Fig. 2.3.5. Schema izotermica a unel instalail interloare de alimentare cu apa cu distributle superioara: 1 - rejea exterioard de allmentare cu apa rece a ansamblului de cladiri; 2 - con- \duct& de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezerver tampon; 6 - con-| [duct de aspiratie a pompelor; 7 - pompa; 8 - conduct de refulare a pompelor; [9 - conduct de ocolire; 10 ~ coloand de alimentare cu apa a rezervorulul de indie "14 - rezervor de Tnaltime; 12 - conduct de alimentare de la rezervorul de inaltime} [13 - conduct& de distributie superioara; 14 - ramificatie spre coloanal 15 ~ coloana; 16 - legatura le armaturle obiectelor sanitare; 17 - robinet de inchicere| "8 conducts de legatura. | de intreruper) tn alimentarea cu apa, ‘0 prevad retele inelare de distribute. In cazul cl&dirlor inlte, se preconi= 2eazi solujia cistrbutie! anei pe zone de ppresiune, prevazandu-se etaje tice in care se monteazi conductele de die- trbutie si instalatile necesare ricci Presiunii apsi pentru zonele superioare 2.4. Instalafii Interigare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instalatile inteicere de alimentare cu ‘api rece scald pentru consum menaler (baut, itt, spalat etc) au roll de a asigura amentarea cu debitu si presiunea de utlizare necesaré @ tuturoe puncte de cconsum al apel(robineta sau bateri ames- tecdtoare de apa rece cu apd cald de ‘consum, montata la oblectele saritere) din édirle de Inout, socis-cutturale sau din gruputie saritare ale clr industrial, 2.4.1. Solutil constructive si ‘scheme ale instalatillor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instlatiteinterioare de alimentare cu apa rece i, respectlv api calcd pentru consum menaier, cuprind: rele- le de conducts; fingur arma mon- tate pe reteleie de conducte; obiecte sanitae §\ accesorilo acestora; arm ture obiectlorsanitare Prezenarea in planri gi scheme a instaiaior se fae, utzand sernele con vertionale curinso ta STAS 166/18 in figura 2.4.1, sunt pezentata princi pale sere conventional tlt a n- toomiree dosereor installer saritare In lacie de locuit colectve (blo- cut de ocuint) reelie de concucte pot fi cu contorizares = indvivala (apartament) = colectiv (hn alstom paul: De regula, pentu cladrle ce locuit se adopt rejelo cu cstrbuti inferioa- *2, cu condvictele amplasato in subso- lu sau in canale tehnice crculabie 24.1.1 Refele interioare do allmentare cu apai rece gi respectlv, cu apa calda dde consum, in sistem cu contorlzare Individuals (pe apartament) ‘Alimentarea cu api rece si respectiv, (cu apa cald’, de consum, a apartamen- telor flecdrui nivel, care sunt suprapuse [pe acoaes! vertical, se face prin coloa- no principale (fig. 2.4.2), amplasate in ona casei soil La flecare rival, se pre- vad nige special amenajate sau casete prefabricate, in care se amplaseaz’ con- foarele de apd rece, respect de apa Ccaldé de consum. Contoarsle se montea- 2A pe racordurle de alimentare cu apaS. Instalatii sanitare Capitolui 2: Instalafii de alimentare cu aps. +900, respect apa cald de consum, ale fiecdrul apartament, ‘Armature oblectelor sanitare (robi- rete, bateri amestecdtoare) se pot ra- ‘corda drect sau prin intermedul unor istibuitoare de apa rece $i respectiv de apa ale, cu robinete principale de ‘nchidere si cu racordur flexible care, permit almentarea flecdrui object sanitar In parte, Pe fiecare racord se monteazi robinete de inchidere, ugor manevrabile. | Pentru colcanele principale se reco- mandi tev din otel zincate, lar pentru ‘conductele de legituré, fev din mase | plastice (polistiend de inaté densitete sau polipropiiend). Pentru racordarea obiecte- lor saritare Ja instalatia de apa rece si cell se recomanda tubui flexible din Fig. 2.4.1, Principalele semne convejionale pentru instalaile sanitare de alimentafe cu apaigi canalizare. Fitinguri gi plese fasonate Schema Armétur Reductie (cu muta) Robinet cu cep (cana) rept Cot sau curba cu flange cu 90° _ [rata ce prezertare a conducteler Schema | Rezervor de closet a ‘Sensul de circulatie a fluidului Soot | Masina de gatit pentru apartament | [P| =] | Panta conductel | Armatur de servic Plan _| Schema ferucgre de conduete fr egatual ———|—— Retire oven simp sonics [= |g | Rane de crate h pana =070 orizontale corte Tat 90.30 Robiet cu vera cule seve | Ramificatil de conducte in acelasi 0.50 3 y_| pian orzontal _| “30.507ka! Baterie de amestee 5 | Schimbare de neta 0.50 ea 33 | 88 | Selveonrectiie. saa" Bateria de amesiec de bale ou dug 18 fea of Batere de amestec de baie cu cus | 54%, | 54, | Imbinare ou muta Plan @ © [| imbinar de conducte ‘Schema 1 ti flexibid ‘Armatu ptr. combaterea incendilor i stropitul spatilor verzi ‘Schema | Tinbinare eu flange la concucte Sprinkler 7 _| fabnare cy lt fa conducte (la schimbéri de diemetre) Timbinare ou sud la conducte | —— p> ——- V_| ta’ schimbaei'de ciametre) Drencer Higrant subteran de incendiu Robinet de incendiu interior Fitinguri gi plese tasonate ‘Schema Muf& dubia Hidrant de gradina Mut de trecut pe tub rretal sau mase pastice si racerdut | Wi, 26 poate trace la contorzarea in j la arméturie oblecteler sanitare din speciale cin cupru, pmb sau ofl nox. | vidual, mentind contowre ce apa | camera de baie in bucitra. coast In cazul clécirior de locuit exstents, | rec, espectv de apa calda de consi, | solube neces un cost mel mere de revazute, nil, cu contorizare cole | pe conductele de agatra ce a coloans | invest find necesare pat conoare)) S. Instalatii sanitare Capitolu! 2: Instalatii de alimentare cu apa si se poste aplica dacd existé condi tehnice de montare a acestor contosre, 2.4.1.2 Refele interioare de allmentare ‘cu apa rece gi respectiv, cu apé caldé de consum, in sistem cu contorizare colectiva Retelele de conducte de distributie 2 apel reci si respectiv, a apei calde de consum se compun din (fig. 2.4.3): = conducte princioale de distibutie, in functio de conaitile constructive ale clit, acestea se pot monta in subsoi, canale tehnice etc.(cistributie inferioard) ‘sau la partea superioara a cdi, sus- Pendate sub piansoe, pe ginz, stélpi etc. (distibutie superioaré). In’ clécirle de locuit si in majortatea clédiror so- cial-cutturale, se adopt, in general, in- Staaf intercare de alimentare cu apa cu dstributie inferioerd, cu conductele principale de distibutie montate in su soluri sau tn canale tehnice vaitaile. in clidile industriale, in care pardoseala este ocupaté de masini si uta, insta- lefile interoare de alimentare cu apd sunt cu distributle superioera, solutle care asiguré protectiaretele! de conduc- ‘te la soleitirile mecarice provocate de iratile masinilor si utlajelor respective. Pentru canterizarea cantor de apa rece, respect de apé caldé de consum, e conductele principale de dstibutie se prevad distibuitoare, la care sunt montate contoare pe ramifcatile a flecare scara de bloc (pentru consumul de ap in sco- puri menajee din apartamentele respecti- ve) precum si, pe ramifcalie care aimen- teazi ali consumaicr (Cazul blooutlor de loouinfe avénd la parter bour, restauran- te, sedi de bnci, magazine eit). in cazul cligrlor de locut,Incviduale seu colecti- ve, contorizarea consumustir de apa rece si respectv, de apa caldé, se poste face Pentru Intreaga cilre, Pe conductele de bransament, contoarele se montea2a intve dou ro~ binete, din care primul este un robinet de trecere iar al doilea, un robinet de ‘nchidere care permite totodati golires poriiunii de conduct pe care este montat apometrul; ~ coloane alimentate cu ap. din ‘conducta principala de distributie prin ‘conductele de ramificatie ale acesteia ~ conduste de legaturd (derivati) de la coloane ta punctele: de utilzare a apel din cladire, prin care apa alunge, din coloane, la robinetela de apa rece sau baterile amestecdtoare ce apa rece si apa calda de consum, Inire cele cova instalati intrioare, de distibutie a apei reci si respect, @ apei calde de consum, singurele puncte de legitua sunt baterile amestecdtoare (moniate la tavoere, cz de beie, spali- toare de bucdtérie etc), astfel c. pentru buna functionare a acestora (pentru rea- || Fig. 2.4.2. Schema izometrica a inst rece si calda, cu contorizare individuala (pe apartament): latiel interioare de alimentare cu apa 1 - refea exterioard de alimentare cu apa rece; 2 - retea extericer de alimentare| | |cu apa caida; 3 - conducta de racord pentru api rece; 4 - conduct& de racord pen hiru apd caldé: 5 - c&min de racord; 6 - robinet de inchidere din exterior a racor-| Idului de apa rece; 6 - robinet de inchidere din exterior a racordulul pentru apa cal-| \da; 7 ~ conducté de dlstributie peniry apa rece; 8 - conducia de distibutle pen-| Its apa caldé; 9 - coloand pentru apa rece; 10 - coloand pentru apa caldai 11 - contor de’apartament pentru apé rece; 12 - contor de apartament penitu apa] lcalds; 13 - conducté orizontala de legaturd pe apartament la armature obiectelor| lsanitare pentru apa rece; 14 - conduct orizontalé de legtur& pe apartament la] larmaturle obiectelor sanitare pentru apa cald&; 18 - baterie de spalétor; 16 - ro-| jbinet coltar pentru rezervor de closet; 17 - baterie de baie; 18 - beterle de levoar | Tzarea amestecului de ap rece cu apa calda de consur), este neceser ca, in aceste puncte, presiunile apelreci si apel calde de consum sa fie, practic, egale. Conductele install interioere de istrbuje a pei reci pentru consum me- najer se executa fie cu tevi din fel zinca- fe, fle cu tevi din materiale plestice (pole tend de inalté densitate, polipropiond, policloruré devin (P.V.C. 60), rezistente la ‘resiunea de regim de 6 ber sila tempe- raturle uzuale ele apelreci (10.15 °C) 81 ‘le aps calde de consum (65.60 °C). | Presiunea in instalatile de alimenta- | ‘ap se exprima, de regula, in | scaré manometricd (suprapresiune). | Conductele refelel de alimentare cu apd | | ald de consum se exacuté cu fev dn ofl, zZincaie, palipropiiena seu PVC 100. ‘In cazul folosiriteviior din PVC, pentru preluaroa clungirlor, datorita clatter pe Telea, se previ compensatoare de deta re. Pe coloane, se montaaza ire de diatare ‘sau compensatoare In form de U execu | tate din feava PVC 60 de acelasi diametru ca 9i coloana respectiva si montaté thre oud puncte five. Compensarea dilatérii_ conductelor mmetalice se realizeaza in mod natural, prin | schimbarle de crectia ale conductelo, Ia | ccolrea elementslor de consiruci si, ma rar, folosind compensatoere de diatare Conductele de distibutio a apo. reci pentru consum merajer se amplaseaza, de regulé, tn inc&peri in care temperatura nu scade sub 0 °C (imita de inghef. Dacé conde constructve ale clécti nu pert ‘acest lucru (cazul montitl conducteior in subsoluri rec, in siturle zidwilor exterioare fic), atunci se iau mésuri de izolare termi- cc&.a acestor conducte, Materilee ternoi- | zolatoare frecvent folosite sunt: vat cin scl, vat (easia) mineral, polstren, p0- liuetan, agezate pe suprafata exterioeré a Cconductelor Tn grosime de 90...40 mm. | Protectia temoizolaie se ealizeaza cu di ferte materiale ca: tabi, carton bitumat, | fol sau benal din mase plastice etc. tnlimentare cu apa S. Instalatii sanitare EEL capitotut 2: Instalatii de a Japa rece; 4 - conducté de racord pentru [ributie pentru apa rece; 9 - idem, pent ‘acelesi mod se izoleazi termic si conduc- tle de cistibutle@ ape calce de consum, © solute modern de izolae termicd a Cconductelor este folosiea izolatilor prefa- bricate (cochili) din spumé poliuretanic& Prevézuté cu un strat exterior protectr, Pentru mentinerea calitil apei po- ‘abile este interzisd orice leglturé oca- ionalé sau permanenta intre conduc- ‘ele instalate!interioare de cistributie a pei rect pentru consum menajer si cconductele de apa nepotabilé (de apa industria, de canalizare ete.) chier da- Cc se prevad robinete de Inchidera (de separare) sau clapste de rejinere, 2.4.4.3 Reabilitarea si modernzarea ‘nstalailorintorioare de alimentare ‘cu apa rece gi apa cad de consum FRoabiitarea insalatilor cuprinde an- ‘samblu ce masur tehnice $i organizato- Tice destinate 88 reacucd instalaileres- ective la paremetri de functionare Pentru care au fost priectate, in condl- file respect prevederior cin regle- entire tehnice legale. Modemizarea include reabiitare inetalatilor, dar, cu adopterea uncr soluti noi de rela de | lexterior Colectiv pentru apa rece; 7 - idem, pentru apa cal 11 - idem, pentru apa cald’; 12 - baterie de spalat [set14 - baterie de bale; 15'- baterie de lavoar. (eee Fig. 2.4.3. Schema izometricd a instalatil Interioare de alimentare cu apa rece sical in sistem cu contorizare colectiv: 1 retea exterioard de alimentare ou apal rece; 2 retea exterioard de alimentare cu| ‘8p cal; 3 - conduct de racord pentru| -pa calda; 5 - cémin de racord; 6 - conter 8 conduct de dis tu ap cald; 10 - coloand de apa rece; ; 19 - rabinet coltar de clo} distrbutle, cu contorizare Individualé a consumurilor de ap rece si cald si cu {olosea unor materiale si echipaments cu performante tehnice ridieate, Moder- nizarea conduce la cresterea fabiltati instalatiler, reducerea piecderlor gi a r- sipel de ap si cresterea gradulul de cconfort igienico-sanitar in folosirea ane! | recl si calde pent consum menajer. Reabiltarea si modemizarea insta- latilor se realizeaza pe baza unor studi | de prefezabitate si fezabiltate caro si evidentieze costurle, sustinerea finan- ciard si rentabilizarea lucrérilor raspec- | ‘ive. Pe beza acestora, so slaboreazd Proiecte tehnice si detalii de execute, ‘in conditile respectari legisiatiel tehni- | ce in acest domeniu (§ 1). | 24.1.4 implicate schimbiril destinay- of cll asupra inetalafiorinterioare de alimentare cu apa rece $i apa caldé de consum | | Schimbarea destinatialclidiril sau nu cconsumurior de aparece ei respectiv, de ap& calda, prevederea unor ramifcati’ su- plimentare ale conductelor principale de Gistrbutle, a unr coloane gi derivatil noi etc. Toate acestea fac necesar& recimen- sionerea intregi rejele de conducte si de- terminarea debiteor i presiuilor necesa- re in secflunea de racord (brangament) Pentru asigurarea functionéi instaaliel in eplina siguranta pe durata exploatir Moditicérle asunra instaailor, cauzate de schimbarea destinael clédil sau a tunel pirti a acesteia, se suypun aprobéiri conform legisla tn vigoare (avize, aco dur, autorizata de construte etc) 2.4.2. Materiale si echipamente specifice instalaillor interloare_ de alimentare cu apa rece si apa ealda de consum 24.2.1 Tevi $1 ftinguri metalice * Tevl din otel Se folosesc fevi cin ofel zincate, pentru _instalaffi sudate longitudinal, (STAS 7656, tabelul 2.4.1), fletate sau Nefiletate (netede). Se exeouta in seria ‘grea (G), medie (M) si usoara | (U). Tevile din seria gea G si M se produc cu diametrul nominal de la 10 Ja. 150 mm, lar cele din seria U de la 10 le 100 mm. In tabelul 2.4.1, sunt prezentate vile din seria M si U, utilzate curent in instalatile sanitere. In cazul in care sunt necesare fevi cu diametrul mai mare de 150 mm, se pot utliza fovi din Otel, pentru constructi, sudate longitu- dinal prezentate in tabelul 2.4.2. + Fingur zincate, cn font maleabi, Pentru imbinarea tevior din ofelzincate Aceste ftingur (ig. 24.4) sunt stan- darcizate din _punct de vedere tipo- imensional (STAS 472...486) gi se fo- losesc pentru racordaree (imbinarea) iron- soanelor de conducte cu acelasi diamatu sau de diametre difrte, @ coloanelor la cconductele retell principals de distrbuta, 2 derivatilor tz coloane precum sia robine- telor si baterilor amestecdtoare la dervati sila obiectele sanitare. + Tevi si fitingur din cupru Tevie rotunde, tase, cin cupru se produc conform STAS 523/2,cu dlame- trul extorior de la 5 la 80 mm, cu gros ‘mea de perete intre 0,5 si § mm, In ta- bbelul 2.4.3 este prezentat un extras dn STAS 29/2 pentru tevile din cupru cu ciametrul exterior inte 5 si 30 mm gi. cu grosimea de pereto Inve 0,5 si 2 mm, «= Tevi cin plumb de presiune Se fabric& (conform STAS 671) diametrul inte 18 si 188 mm, cu grosi- Imai a unel pit! a acestela (de exempiy, | mes peratell intra 4 si 10 mm. I ten parteru) ee implicati drecteasupra con- | belul 2.4.4 este prezeniat un extras Gin ‘igual geometice a refi, mpicand | STAS 671 pentru fevile dln plumb, re- seperarea sstemului de contorizare a | zistento la presiuni de paste 6 barS. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instatati de alimentare cu ap’ (EM 24.2.2 Tevi st finguri dn materiale plastice * Tou! ftinguri cn pottiond de Inalté densitate Se febicd cu clamete exerome cu- ping inve 20 gi 630 mn, pentu preiun e 4,8, 10 sau 16 bar in tabeele 24.5 a 31245 se prezinté un eras pentu fe- Wi cu dameve ‘nie 20 si 125 mm, re- Zalente la presunea de 6 si 10 ba. Se febrics, ce asemence, inreaga gam de fingut. Tee si ftingurle se ‘imbind triro sie pxin mal multe proce- dee: sudurd (termofuziune), cu flange, cu fing de etangare prin compresiun. Existé sisteme in tuburl din PE-xa cu imbinare prin mangon alunecator, Imbinare nedemontablié ce poate fi po- zata in sapa sau tencuiala (vezi siste- me REHAU, fa fnalul volumulu. * Tevi $i fitingur! din policloruré de vinil neplastifiaté (PVC) Se executa (conform STAS 6675/2) pentru presiunea de regim de 6 sl 10 bar in doud variate constructive: sim- ple si mufate. In tabelele 2.462 si 2.480, se prezin’d un extras pentu fevi cu dlametrele Intve 20 si 125 mm, rezistente la presiunea de 6 si 10 bar. in figura 2.45 sunt prezentate princ- paleo fitngur din PVC care se executa cu aceleas! diamotre ca si cele ale conductelor cu care se Imbind * Ter! 3 ftingurl din palfroptond Se fated cu clamevele exterioere curcnse ize 20 s} 125 mm, pantu pre siuni de 25, 4, 6,10 si 16 ber, in tabeul 2.46, se prezité un extras pentu fev cu damete ine 20 i 125 mm reistente la presivnen de 6 be. Compensatoarle de dlatare dn PVC, fp led sau U, sunt prezentate in figura 2.48, lar dimensiuil in tabebl 2.47. Peni conductele din PVC ou lun- ii met, folosite pentru transport sub Presiune ‘al apel reci, alungrea Al se Poste determina grafic, flosind nomo- gama din figura 2:47, tn functo de lun- ‘imea conductel |r si de aiferenta de tempereturi at [K). Dimensionarea com. Pensatoarelor tip U se efectieazé, in acest caz, cu nomogama din figura 2.48, a compensatoareor cu curbe sim- ple ta 90° cu nomograma 3 |e Tee Sf et] of] ef] af ai] | a] | S| 3 B| 22 = z slalalalstalelalalg ¢ Bl is, |e] 2/8] 8] 8) sls]a)] 2] 8] 2 3 | |BBol® Lio 5 a) 8 2la) elalctelslelslalslal 7 | /8° | 2) 8] 8/8] 3] 3] 8] 8) 2] al = 5 ERS ; 3 le] | 8 | §/5/8/ 8/8) 8) 5) 8) 3/5] a2] 3 lz be | é 8} | jess ialeielelsiciq 4 By | Bade] 18/218] 2/8/88)2)8) || 8\ 178, a/a/a|s/2lafaigls|s]sfa] 2 Els) | 3] 5) 8) S| 5) 3) 3) 3).3/ 8) €) 3) § Ele] dz¢ | alsl=lelalelatelalalalal 2 ele) 2 ) &]*) 8) 8) 8] =] 8) 8) 8) 2) 8) 8) s Eas 2 SiS) $2 | siaieialstalelelsleleisai S aI?) $2E | si e/e/s]aiaisla}s/s/aial Ss} | se | o g 3 | | | 2 Fl lsyl#| fale a) 2) 8] 2] 8/8] 3 eae ] 1] 5 ee | + 8 Bee | alalaln|slalo)-lalelsis] & un =) 8) 8) 8) $3] 3] 2) 2] 2) ¢| 3] 3| = 1 T 5 eels 5 a2 |= _[{3/3|-|2[|-]8]e)-[-[2) 8 belo | I 3 s* Lé [2/2]8] 8] 8] ¢/ 8] 3/3] 8] 8] 8) 2‘Tabelul 2.4.2. Toul din ofel sudate tongitucinal pentru constructil (STAS 7657) Diametrul ‘nominal ~Diametrul exterior Grosimea | Diametrul Mesa] Confinutul peretelul | interior tinier | de apa {rom} __|_rmm) tan) | pve 5 7, 150 [10,75 Tar 18.2 1 a Tabelul 2.4.3.Tevi rotunde, trase din cupru STAS 523/2 (extras) Diametrul Masa Diametrul Masa, ‘Diametrul Masa, Diametrul | Masa {mm} Jiniara {mm} liniar’ mm] linia [ram] | Tinie Exterior Tintedor | (kg/m [exerer | interor| tko/m| [exterior | interer| tko/m] [exterior | interior) (kgm) Ls. 4 oos | to |e | oes | 33_| 09) 18 | 083 5 3 O11 jo | 6 045. a [101 ame a oe | ane | erg | 0c 14 [oa Tosa | Pea oe ts 2} 079 4.12 r a 0.45 7 S017 O88 3 6020193 a “za i ae ‘Tabelul 2.4.4.Jevi rotunde extrudate din plumb STAS 671 - extras pentvu jovi rezistente la presiuni p > 6 bar Diamevul | Masa [Presiunea | Diametr Presiunea | Diametul | Masa [Presiunea trnm}_—_| fniard [de regim | __ (mm) de regim fom) __| iniard. | ce regim exer inkiior oar) [exterior [interior fear) [exterior [interiér |pea/m) | tear) 38 [30 o> fo | nz] s | 30 asia eee (Pe OD ae (2A B14 0 [eee 25 is [e250 [120 | 6 30 30s [50.54 [7 30 30 | a4 [0 | 40 0 [249° [8 [ 2 | 40 7 [100 [a0 [20 [8 Tabelul 2.4.5 a. Tevi din poliet 13 PE 60, PN 6 bar (DIN 8078) Damersi | Diamatul exterior [Gresnea persis | Diamotu rieror rominal |__ few) en fom | Min Min, Max. 200. ~182_[ sez | 25,0 32,0 272 40,0 34 50,0 432 63,0 546 75,0 050 20,0 732 j10 | 1100 | 956 1a | (1250 08,8© S. Instalati sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa EI * Robinele de refinere cu vent din fon- 4, pentru presiunea nominalé Py=16 ber, (STAS 1516; fig, 24.13, tab. 24.11). Dupe ‘consirucia corpulu, rabinetele de refinere ss executd in Tel tfpur:creote, simbol D; 8 col, sinbol C; cinate, bol | upd felul cursel venti, robinetela de rafnere se exeouté In dou variate: varianta F, cu Ursa thé; varianta R, cu curs regal upd forma suprafetei de otangare a venti- lull robinetele se executa in tel foe: 1, cu venti plan; 2, cu venti con; 8, cu ven 1 slic. Dupé modul de inchidere a verti- hulu, robinatle de retinera 80 exeoité: cu || ac (simbol Af ac (a simbot, + Reductoare de presiune pentru apa (fg. 24.14: raducerea presiuni are loc prin efect de laminare la trecerea pei Brin seciunea dine clapeta 9 si scaumul 2. Pozita clapetel este determinaté. de echilbru dinamic dnte forta ce presiune a spel gi foria elasticd a unui resort arc) | exercitate asupra unei membrane elas | tice. Periru eglarea presi dn aval 2 | actioneazé.un gurub de reglare care mo- iftck forta elasticé @ resortuul. | 2.4.24 Aparate de mésurd gi contro! | Pentru cunoasterea consumuli d& 2p, a nivelului de temperaturd sia re= | | gimuli de presiune, se utiizeaza apa- Tate pentru masurarea sisau inregis- trarea vaiotior parametric respectv. | + Aparate sau contoare de apd (epometre) Se dlasifc’, dup’ princpiul de functionare, in apometv: ~ de vitez8, care inregisreaxA con- | ‘sumul de api fe prin actionarea unel rof ou palete'sau elce (apomeve cu | ‘urbind) cere transmit migceree unui me- canism integrator de registrar a debi- luli, fe pin mésurarea.dferensi de presiune la trecerea apei prio cla- fragma (apometu diteeatial = volumetrice, cere inregisreaza ccantitatea de apa prin umplerea si go- trea succes @ unor compariimente ‘cu volum determinat. Dupé modul de_admisie a ape, apometale cu turbind pot fi: = su adrisio tangent deta | de curgere a apei find perpendicular pe axul turbine i cu acmisie exe, Grecia de cur | gere a ape find paraielé cu nul trbine; | ~ combinate, avand montats, in se~ | rie sau paralel, ambele turbine mentio- nate; aceste epometre se folosesc in | instalabi cu diferente mar intre consu- | mul maxim si cel minim de 2p8, Dupai modul de montere a cacra- rului pent citrea consumuli se disting apometre cu cadranul = uscat, montat into caseté sepa- rat de corpul apometrulu | ~ inacat, cadranul find tn contact ‘cu apa $i protejat do un geam care | Tabelul 2.45 b. Tevi din polistilena PE 80, PN 10 bar (DIN 8074) [Diameirul |Diametrul exterior] Grosimea |Diametul interior Masa |Canttatea| nominal |__[mm] ___|peretelui mm]. [mm] __| iniara | oe apa fmm) [Win | Mac Min. | Max iin | Mac | pegimn | um_| [0.164 [0.138 2 fio.s Tabelul 2.4.6 a. Jovi din policlorur’ do PVC 80, PN 6 bar (STAS 6675) Diamevul] Diametul exterior] Grosimea _|Diamnetul iter rominal | __ frm] perstelui{mm)|__ {mm} [mm)_["Min | Max | Min Win | Max 13_| 166 | 17,7 | 181 Bas [ie 20 f 24 Fabelul 246 5. Dimetra nominal | | [o> [go [po 2 ae ‘Tabelul 2.46 ¢. Tevi din polipropiiena PP 60, PN 6 ber (DIN 8077) Diameral Oiametu exteron ‘Masa | Cantitatea nominal (on lintars | do 298 vm 1,920. 12,650 112.0EEE] capitotut 2: instatati de atimentare ou apa S. Instalatii sanitare rezisté la presiunea apei Corpul spometrelor se execut din font’, bronz sau ofel turnat, lar turbina din materiale plastice pentru apd rece (cu temperaturi péna la + 30 °C) Principalele caracterstici ale epome- trelor, de care tebuie fut seama, la alo- Uméteerele: dlametul nominal Dy [mm ebitul nominal Qq [mh], céruia corespunde 0 pierdere de sarcina nominal | (bar sau mm HD}; debitele maxime Cras, trancitott Qt si minime Oren fn debit | minim, numit si sensibiitatea apometrui gerea si monirea for in insta, sut | | | Fig. 2.44 Fitingur zincate, cin font maleabil, pentra imbinarea fevilor din ofe zincat: = cot cu fist interioere b - cot cu fet interior si extericy ~ cot cu racord olandez, cu etansare pland, cu fet interior si exterior; d ~ cot ou racord lands, cu etansare Conic, cw fit intsrior si exivior;@ - tou egal cu ft interior f- tou cu ramifcatie. redusé cu fet interior; g ~ cruce cu ramifcati egale, cu fot interior fh = mut cu fet ‘stnga - creapta; i - mut recusd concentcd; j nly cu fet creapta i stnga; k - rniplu redus cu fet exterte | -reducte; m - dp; - record olandz cu etangare plan, uit inter; 0 - racord olandez, cu ft inter si exterior. Fig. 24.6. Compensatoare de di | puncte fixe montate pe coloan | = compensator to lib - compensate tio U; ¢ - deta de punct fic: | 1 - beitaré metalic; 2 - inal dn PVC tpt lou adeziv pe teva din PVC; 3 - gemiturs ‘elasticd; 4 - foavd din PVC; 5 - element de construc Ke Fig. 2.4.5. Fitinguri din PVC pentru Imbinere prin lipire sl Inflletare (pe figurd ‘sunt notate si semnele conventionale de reprezentare In desen}: a - tou; b - teu pentu Imbinare mixté; ¢- cot; d cot pentru imbinare prin Inflletare; e ~ muié (manson); f - mufé (manson) pentru imbinare prin tletare; 9 capac;-h - reductie tio A sau 8; i reductie pentru imbinare prin filetare; {= acord olandez de litt k - racord olandez cu filet intericr; | -racord olandez| cu filet exterior; m - piesa de legatura la robinetul de lavoar; n - idem, pentru 0-8 109820 25.6035 40 45 SOiIm Fig. 2.4.7. Nomograma pentru deter Iminarea aiungii Ol conductelor cin PVC| lin tunetie de ungimea Ii diterenta de peratura Dt. \| (oj "700 sto a00 380070 200 ir Fig. 2.4.8. Nomograma pentru dimen-| slonarea compensatoareior tip U din robinete prin Infletare cu plutior. Pvc.S. Instalatii sanitare find debit ora minim pe care apomatrl 1 irregsveaz’ la prsiunea maxima de tucrs (Ge regul, 16 ber, plerderea de sarin la ‘rocerea ape prin apometry (be su (mm HO}; erceres maximd admish Inve Qn $i Ot respec, inte Ok si Gra, purtatea si temperatura ape ce teve prin zoometu Tn ganeral, cunoscénd debit nominal Qn sh plrderea de sarc Hy cores- puneatoae debitubi nominal se poste ‘tbl rola rire Qh, Hn i btu! de calcul 4 02 treverseazé apo iaperérea de sarcin e corespunettoere si anume: HG Weg. De pierderea de sarcina He ‘rebuie ‘inut sear la stabilirea sarcini hidrodi- rnamice @ apei in punctul de record al Instaltielinterioae ia reteaua extericar’ Contoarele pentru apa rece gi res- pectiv, apa cald de consum, produse jn tard (de fema PRECIZIA SA-WOLT- MAN ZENNER), precum si cele impor- ‘ate (produse de firme ca SCHLUMBER- GER, ISTAMETER etc.) vebuie s& aba “aprobare de model”, elberaté de Biroul Roman de Metrologle Legalé (BML) si agement tehnic, care si cartfioe caracteristicle functionale ale contoare- or (conform ISO 4064/1), Contoarele de apa rece sau caldé se executé cu urmétoarele diametre rnominale: Dn 20, 50, 65, 80, 100, 125, 480 si 200 mm (ig. 24.15). Th figura 2.4.16. este prezentat un contor montat din constructie, pe 0 batterie de baie. In cataloagele frmelor procucétoare de contoare sunt dete, peniru fiecere tip, dimensiunile, caracteristcle tehnice ) si nomograme'e pentru determinarea ) pierderlor de sercind, la treverea apel prin contor. + Termometre Se utilzeaz’, tn special, In instala- tile de preparare si alimentare ou apa ‘ald’, dar si in cele cu apa rece. 24.1) Capitolui 2: Instal Dupa principiul de functionare se produc termometre cu dilatare, mano- rmetrce, electrce si termoouple. * Manometre Pentru cunoasterea regimului de va~ | rae @ presiuni,int-un anumit punct al instalatie! de alimentere cu apa sau din recipientele sub presiune, se utiizeazé rmanomeire de tip cu lchid sau cu ele- | mente elastice, | Tn stréindtate se produce © mare varietata de aparate de masura sl con- | ‘rol pentru masurarea presiunii si tem- | peraturi si anume cu: = ncicarea rect a valrdor misurate; | = invegistrarea valorilor masurate pe | banda sau pe calculator; i ~ transriterea la distanté a valoito | masurate gl afisarea pe un panou; | = tanemittea_uror_impulsr_ia | | cu ventil, avand corpul din fonta Pp 10 (STAS 2378) ap iy cyn fa ‘nominal | in) | [men] [em] {men} Da(ram} 70 (we) 10 | 50 [7 [|| 15 [ve] 2 [51 [22 [14] | drept, din fonta, cu mute, Pr 10 | (STAS 6480) || | Diametul { Damar | Inominal Dn fmm | 700 — 270 [301 i de alimentare cu apa [EE a | ry ro tm Fig. 2.4.9. Nomograma pentru |sionarea compensatoareior cu curbe = simple fa 90°; b - duble. [Cota h corespunde robinetulul ldeschis gi este informativa ‘Tabelul 2.4.7. Dimensiunile compensatoareior de dilatare din PVC tip lird si in forma de U Diametul Dimensiuniie Dimensiunile exteror | — compensatoare tip ri] compensatoarelor tip U, al tevil (rom) [mm [mm i a r RT 3 4 80. 40__[ 200 | 80 | 200 170 46 50. 40_| 220 | 65. 220 200 20, 0. 40 [260 | 80 260 230 35 75. 30 [280 | 100 | 280 250 32 100 | ea | 320 | 130_| 320 300 40. 20_|80 | ~400__| 160 [400 370 50. “g0_|o0_|~s00|_200 [500 460. 63 g0_| 730] 630 | 250 630 Some era 4 [75 225 | 150 [750 | 300_| 750, TOO me |e ence Fi 80 270 | —480_[_900 | 360200. ‘340 | | [1 CO: 2 capac; 8 - garni tio 330 | s20 [440 [480] 1280 1140 || Bove parte Fig. 2.4.10. Robinet de colf cu venti avand corpul din tonta: la - varianta A, cu venti cin matarial plas tic; - varianta B cu ventil matalic si ger-| -4i '5 = venti 6 -roata de manevra; 7 ~ su-E21 capitotui 2: instatasi de atimontare cu apa S. Instalafii sanitare ‘Tabelul 2.410, Robinete cu sertar gl corp oval, din font (STAS 2550) Diametul Dimensioni de gabarit (mm) Flange de legaturS ] Roaté ce: nominal On la. conducté {mm} Filetul | manevré de (mm T Ri ta a & [xd |B |surubuiel | im) 40 240 250 300 Wo | ws |i [4xie | | mt 180 50 250 | 275 410 | 186 | 160 | 125 Jaxts | 20 | we 180 | 65 270 | 340 450 | 225 | io | 145 [4xia | 20 | mis 225 | 90 280 | 345 ago | 240 | 195 | t60 [axis | 22 | mis 225 400 300 | 385 s7o | 276 | 215 | 100 |axie |22 | M16 250 180 360 | 490 740 | 362 | 200 | 260 |sx22 | 24 | M20 280 200 400 | 600 90 | 440 | 935 | 205 | 8x22 | 26 | 20 320, | 250 450 | 710 i118 | 500 | 390 | 350 |12x22 | 28 | woo 360 soo | 500 | 805 szoo_| seo | 440 | 400 [12x22 | 28 | M20 400 [Observati | 1. Valorle cotter hs, hai A au caracter informatiy, serving la stabileea gabarul in vederea mont; 2m repreznts | jpumdrul gaurlor peniru surubur &, Valorie dlametut de al fob Ge manawa sunt inormatve i Obiectele sanitare se executé, in Tabelul 2.4.11. Robinete de refinere cu ventil, din fonta, Pn (STAS 1518) general, din porfelan sanitar, fonta Diameral Dimensiuni | Flanse de legituré | Fist : ortal |e gas is condi rn] _|srubur | oma, gas, materia este, po : coe [ester armat, polmetaerat, tabié cin Da tm) |"E [tr [hs [hm [he | os | ce [nxas| b Nl epsigeescent ce 5 | 190] 90 [es [115 | 40) os | os | ata [ia] WIS || ‘Atat in tard, ct in straindtate, se ( 20 | 150 | 95 | 80 ]120|50 105 | 75 | axis |18| 12 || produc cblecta santa Int-o. cemé 25 | 180 | 100 | 95/325 | 55/415 | 86 | axis |16| 1112 || varata de forme si dimonsiunl 40 | 200 | 195 | 110 J 255 |75 [148 Jato | axta [18 | m0 16 ‘upd destinatia fox, obiectele sani- 60 | 230 | 125 | x20 |160 | 0 |160 |125 | ante |20| M16 || tre pot fd construct 6 | 200 | 145 | 140 |395 | 90 |180 Jas | axta |20| M4 36 ~cbignuité eu cmensiunistandar- 80 | sto | 185 | 150/220 | 95 |195 ]160 | axta |22| At 16 | | cizate) pentru echiperea clacrior do 100 | 350 | 75 | 470 255 |110}265 | 180 | sx1@ |24 | M16 || locuits! a gruputor santere din uncle 180__| 480 | 225 | 210 |310 |125]260_ [240 | sx22_|26|_m20_||| cdi socil-cuturale si anexola cocla- i i k A sa gl Fa Sunt informative; Dn voprezinté manGrul gai] | © al Unittor Indust; Qbear 1. Cotte fr, ha gl fe aunt informative; 2. reprezinta numaralgau- || © Sle lier Mee stor flor pentru surubur. coca - | de operat din sptale, a cregeior, or- diferte aparate sau amaturi de actiona- | mai comode; dinitelor etc. sau pentu folosirea or de re. ~ reziste la varlatia de temperatura | catre persoane cu handicap fizic. impusé in procesul functional; * Lavoare 24.25 Obiecte sanitare, arméturi = reziste a actiunile mecanice si | Lavoarele produse in tar (fig. 2.4.17) i accesoril Cchimice fogato de exploaterea gi intre- | ee executé cin portelan santar sau din Pentru uilizarea_apei th conditit | tinerea lor; fonta emaiata, cu spatar sau fara spatar, practice $1 iglenice se folosesc obiecte | - aibé un aspect plécut si s8 permit | si au dimensinile redate in tabelul 24,12 Sanitare ca: lavoare, cézi de bale, du- | curitrea usoard s completé a obiectuiu | (STAS 1540). Lavoarele sunt previzute cu suri, closete, pisoare, bideuri, sp’ié- | - prezinto siguranfl in utlizarea lor | oriiiu de preaplin care comunica print toare pentru vase, chiuveto etc. (8 au se sparga, 88 nu prezinte pericol | un canal cu orfcul de scurgere, la cere { Obiectele sanitare trebuie sé: e taiere sau ranire in folosinta etc.) | se monteazd un venti cu dop si sifonul cu = aibd forma si mérimea necesara unel_utliziifunctionéri normale si cat | { | ee | . | 7 | | 6 | \ 4 ee | ‘As =e i a | . 5 Ihe fs ig. 24.1, Robinet u vot ret a ont cu mo; eu dop do gore: cere Retin ous 1 = corp; 2 - capac a nae 4- ie varianta A, cu tit ascendenta; til; 5 - garitura ventilului; 6 - garnitu-| - varie "cu tii neascendents ra tipi: 7 - roaté. de manevré a ee eeeS. Instalafii sanitare Capitolul 2: instaletii de alimentare ou apa [25 | | Fig. 2.429. Robinete de refine cu ventil, din fonta: a -robinet crept, simbol D; | b= robinet de colt, simbol o rebinet renal, simbo! gatdé hicraulcd. Lavoarele pot fl echipate Cu unul sau dou robinete ori cu bateri ‘amestecdtoare de apa rece cu apa caldé, montate pe lavoer (stave) sau perete. Distanfa inte axele orficlor pentu mon- tarea robinetelor sau a baterilor stave, produce in far8, este de 160 mm, iar cla- metal record stonuli este de 45 mm. Majoratea invoaror care se produc in strdindtate au dstena inte exe ocitor pentru montarea reinetelr sau a baterit lr de 200 mm i dametul record sio- nub de 45 sau 46 men. |" Lavoarele procuse de numeroase firme din straindtate, setistac cele mai exlgente corinio este (forme, of | mensiuni, culor) sl de confor igienioo- santar si pot fi montata pe console, stuctiri metaice (sistem, GEBERIT), integrate in roblier, cu mascarea fox sind picior (fig. 24.18) sau piedestal tgltutlor si a stfonului de scurgere folo- | | la robinetele de a Se execut $I lavoare duble (fig. 2.4.19) ISTAMETER, Germania). Fig, 2.4.18. Contor pentru api rece: a= Secfiune vertical; b - sectiune orizontald; c ~ cadran cu citre indirect€; d - cacran cu cite direct; 1 - carcass; 2 - garnituré monte; 3 ~ modul de contorizare; 4 inal de etangare; § - surub; 6 - sma de sigilu; 7 - plumb de sigilu; 8 - cadran penivu cities Gebitulu de apa Inregistrat. z BOs Fig. 2.4:18. Contoare montate ce gi apa calda ‘ale baterillor amestecatoare (firma Fig. 2.4.14, Reductor de presiune pentru ay 1 corp; 2 - scaun; 3 ~ clapati 4 - pis ton; § - membrana elastica; 6 - arc (re [sort 7 - gurub de reglare; 8 - capac; lo - oriiciu pentru manometru Fig, 2.4.17, Diferitetipuri de lavoare produse in Romaniaz| A~ lavoar ti A, fara spdtar; 8 - lavoar tio B, cu spatar; (O- lavoar scoicd, tip LY; D - lavoar de colt 1 - racord pentru apa rece; 2 - racord pentru apa cald&; 3 preaplin: 4 - oriiciu da scurgere prevazut cu ventEEG] copitotui 2: instalati do alimentare cu apa [eta 2852: Lavoare dn poten sau semiporolen (STAS Ta0) S. Instalatii sanitare 200 210 220 230) Tabelul 2.4.13, Cazi de baie din font, emailate, pentru adulti (STAS 2757) 7 Fig. 2.4.18. Lavoar cu ploior de mascare| a sifonului sia robinetelor de Inchiders [Waimea | C7 8] ©] A] Capactatea vila |Masa intormatival {mm tem] (mm) | mm) | and fa preapiin | (ra picioare) Ciforrmativa) kal "720/420 | 1200] 700 | 50.85 | 420 175 76 100/420 | 1500| 720 }50..05 | 420 198 92,5 700/420 | 1700) 760 [50.85 | 420 215 we | a ee aaa "|| |doua picioare de mascare a sitoanelor { Tabelul 24.14, Cazi de dus produse ia Roménia fareuiemoras tenet Tipul Dimensiunie [mm] Materiaiul [Mies] 9 4.20), co executd din fonta si bia a[h [ole (ka) || emailata si in mase plastice si au ci- 90. [180.60 [tes [se | acl |__| | menciunie adaptete pentu uzul per 60485 [60 | 165 |” 52 | tonté emaiata | 45” ~_]| soanelor adute (tab. 24.13) sau al co- load’ ce dus | 14 i | bilo. Caziie de bale pentru adult sunt a bora Foe O_.|.168. me ~~ || prevazite cu un erficu peniru golre si | 900 85 | 165 2 | 4 || un cricir pentru preaatin, ler cole |_rotunita | [_ emaiiaté Pentru copii, numal cu orcs pentru | Tabelui 2.4.15. Vase de closet din porjelan sau semiporjelan | Ce ae ee Gd iar pentru adult (STAS 20661) Git unt fon‘ sau al unl aon : 5 ay BT eT] To) oe perdoseala de tp combinat Kerem] | tram ft frm | trv | to frm | tne | rat | Fimele strain produc czi de baie Tax SOO [max SHO | 400] 160 [imax G7] 4OB_| TOS ®0_|67-| | cu configurati ergonomice, cu o mare ‘cu piedestale duble sau cu mobilen de mascare, conceput s8 permité utliza- rea spatiului de sub lavoar. Pentru ho- telur si chiar pentru locuinjele cu con- fort ridicat, lavoarele sunt montate pe piese de mobilier complete care au atat rolul de mascare a sifonulul sia robinetelor de inchidere, c&t si rotul de @ cuprinde oglinda, dulapuri laterale Pentru obiecte de toaleté si medica- | mente, precum si elementa de fixare si | mascare @ corpurilor de iuminat * Gazi de baie Gaze de baie produse in taré (fig Fig. 2.4.20. Cada de bale din font emaitati. ACA varietate de forme si clmensiuni, prava- Zute cu rezemiter’ pentu orate (fig 2.4.21a), sau tetiere (fig. 2.4.21b) Incor- porate. Ca materiale se folosesc atat fonta emailaté, tabla din ofel emalata si ‘masele piastice (in special acri), o&t si materiale de sintez, de tip compozit, CU cali! deosebite zie pentru hicroterapieffig. 2.4.22) ‘sunt prevézute cu duze aimentate cu er ‘comerimat si cu un circuit de recirculare 2 apel cu © pompa. In funce de tip (standard sau de lux), sisterul poate die- pune de civerse facil! precum incdl Fea aerului czonat, regiarea si pulsarea ebitul de aer gi do apd, varatia inter siti si crientarea jetuilor. Cézile sunt echipate cu conducte de apa si de aer realzate cu fevi Gin cupru sau PVC, mon tate cu pants corespunzitoare pentru asigurarea golrii complete a apel, dupa utiizare, De asomenea, prin poztia de montere se asigur’ golirea gravitational 4 apei din corpul pompel de circulate, Pentru controll cat apel sia parame trlor functional, céze sunt dotate cu ta ductor de nivel si temperaturd, precum si cu dispoatve de comand si raglere. Cazile ce baie pentru persoane cu frandicap fiic sunt concepute, functional