a coordonatori DELIA CRISTINA BALABAN IOAN HOSU PR trend societate si comunicareRSPECTIVE ASUPRA RELATIILOR PUBLICE RGINALII LA CONSTITUIREA ISTORIEI UNEI niversitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca ultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii Abstract: This research attempts to bring into light the development Public Relations as an academic discipline in Romania. The icle emphasizes the relevance that Romanian research does ve for Romanian researchers in PR, by investigating several nificant books from the specialized literature. The conclusions ww an image of a dynamic discipline, having an increasingly yisible degree of appreciation, and aiming towards raising the slegree of professionalization. In this way, real opportunities are yanted for possible Romanian contributions towards the deve- Bpment of the Communication Science and Public Relations. Keywords: Public Relations, communication, professiona- lization. Desi sunt o aparitie relativ recenti in Roméania, Relatiile Publice reprezinta unul dintre cele mai dinamice domenii, cu 0 baza educationala tot mai bine structurata, cu o dezvoltare insti- tutionala ampla, cu o literatura de specialitate in continua cres- tere, cu un grad de profesionalizare tot mai inalt. Intentia mea nu este de a radiografia paleta foarte larga de probleme cu care se confrunta dezvoltarea unui domeniu nou, pe un teren care pare foarte arid, in ciuda potentialului nemarginit. In textul de fata, interesul meu se orienteaza spre o problema parti- culara a dezvoltarii Relatiilor Publice ca disciplina academica.12 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU PRTREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 13 «| cf este relevant sa ne oprim asupra unui segment din {literatura si sA credem cf acest demers se poate constitui eputul unor cercetari mai ample si cu un grad de reprezen- {ute mai extinsa. i conceperea acestei lucrari un loc determinant I-a avut un’ caer Erie opi care ne spune: »Un domeniu fara istori aie a ne 2005, 59). El este desprins din vol 300) Pee ice. E ‘volugie gi perspective (Bucuresti: Trit oak i ane cartii m-a facut sama intreb: in ce masura p Seals istenta unei discipline academice Relatii Publi ene eee ea in spatiul nostru cultural? Pentru a gasi eae eee sa cercetez modul in care intra in exist un let lor publice in Romania. Aspectele bibliogr: ae eh ut in mod special atentia. Am dorit sa vad daca e1 ae preocupare a autorilor romani pentru valorizarea cont tii lor romanesti la dezvoltarea relatiilor publice, sau e prez ° arene tributari exclusiv cercetarilor occidentale a Fee ccs preocupari generale, am dorit sa vad in oie rile semnate de autori romani prezinta un inter ie Pere autorii romani insisi. Din multimea lucrari a ae lecis sa fac un decupaj. Am ales patru carti semni nae sirhe ta cumaxima reprezentativitate pentru dezvi : bats eet ey lice ca disciplina academica in Romania: Cri ele iS e te Publice. Principii si strategii, 2001; Adel Sore eked at Publice. Fundamente_interdisciplinar ae ml ru Soe Publice gi noua societate, 200: Paes i 2. agiile Publice. Evolutie si perspective, 200: 5 oa itelege dinamica pe care 0 are dezvoltarea domeniul nie os penta vedea daca lucrarilor autorilor romani li s a npor ant prin includerea lor in mod constant in bibli eed reel arilor romanesti, am ales si un volum colecti ae ee ear din generatia tanara: Delia Balaban, Mirel: SestinLere oat .), Tendinte in PR si publicitate. Planificare stra- i rumente de comunicare, 2008. eee cere desfasurate, in cele de mai jos, prezint sub ae ae prezenta lucrarilor romanesti si a celor straine a ee ile celor cinci volume asupra cdrora m-am oprit; ae ere Eo ee care sunt efectiv autorii cupringi in Ft ografii, iar prin consultarea bibliografiei de la sfir- ae A se poate identifica sicartea la care se face referinta fe cee bes cazuri. Este evident ca nu pot emite pretentii ratee ativitate a rezultatelor obtinute pentru tot ceea ce se pla in literatura stiintifica de relatii publice din Romania. {inn dintre lucrarile de referinta pentru dezvoltarea Relati- Publice ca disciplina academica in Romania, cu nazuinte yat didactice, dar cu arie de adresabilitate mult mai mare, eurtea Cristinei Coman, Relatiile Publice. Principii gi stra- (asi: Polirom, 2001). Din Graficul | si Tabelul | constatam dintr-un numar de 79 de lucrari cuprinse in bibliografie, doar jin unor autori romani. Se poate sesiza faptul ca din cele | lucrari selectate de noi, in acest caz avem cel mai redus wir de citari bibliografice din autori romani. In schimb, \le Cristinei Coman ne apar ca cele mai bune sistematizari 4) literatura de specialitate occidentala. Practic, ele reprezinta 4 bibliograficd ce pare a fi de neocolit. Asa ne explicam ul ca in cele cinci lucrari de referinta in demersul nostru 13 jelerinte bibliografice reprezinta mentionari ale lucrarilor Cris- {nei Coman. Grafic 1. Cristina Coman Autor Autori romani cuprinsi in bibliografie Cristina Coman, 1997. Cristina Coman, 1999. Cristina Coman, 2000. Cristina Coman Mihai Dinu, 1997 si 1999. Dan Popescu, 1998. Mihaela Viasceanu, 1999. Mihaela Viasceanu, 1993. Catalin Zamfir, Lazar Vidsceanu, 1998. Tabel 1. Cristina ComanIETATE $I COMUNICARE | 15 14 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU PR TREND, SOC $ Aceasta prezenti scdzuta a referintelor la autori r poate fi explicata printr-o Perspectiva negativa asupra m Scheel, de dezvoltare a domeniului la inceputurile sale, in con Autori romani cuprinsi in bibliografie roménesc de dupa 1989. Rezervele sale sunt exprimate de Camelia Beciu, 2000. tina Coman la nivelul anului 2001 in urmatoarele cuvinte: ciuda dezvoltarii institutionale si a cresterii numarului care practica aceasta profesie, bibliografia romaneasca de este mai mult decat saracdcioasa. fn ultimii ani au aparut cateva titluri, care nu fac fata, calitativ si cantitativ, soli rilor din domeniu. Unele au caracter eseistic, preiau de-a val hofiuni din stiintele sociale, abunda in generalitati si nu o} un continut practic, in consens cu exigentele acestei proft Alte titluri abordeaza doar aspecte partiale ale relatiilor publi cu o bibliografie inconsistenta si, de aser pare atenta pentru transmiterea t (Cristina Coman, 2001 Urafic 2. Adela Rogojinaru Alexandru V. Boldur, 2001. Cristina Coman, 2000. Mihai Dinu, 2000. Vlad Georgescu, 1992. Simona Mirela Miculescu, 2000. Mihaela Miron, 1996. Adrian Neculau, 1996. Adrian Neculau, Gilles Ferreol, 1996. : : i atitudini a, viza iu fi jinaru in perspectiva unei atitudini de etapa, : Adela Rogoj piesa nal. Putem constata ci inainte de anul 2000, desi avem cate lucrari notabile, nu putem vorbi de © ,,bibliografie romaneasca profil”, care s& se constituie ca fiind una de referinta. Doru Pop, 2000. Cristian Florin Popescu, 2002. Adela Rogojinaru, 2003. Paes . Monica Spiridon, 2001. interdisciplinare (Bucuresti: Tritoni ; Tabelul 2 sesizim faptul c& din 105 | i i Monica Spiridon, 2002. Gheorghe Teodorescu, Petru Bejan, 2003. Radu-Dan Viad, 2001. Mihaela Vlasceanu, 1996. Tabel 2. Adela Rogojinaru in ciuda unei dezvoltari sinuoase pe care o sesizeaza oe se la aparitia Relatiilor Publice in contextul democratic romai Re Adela Rogojinaru igi exprima optimismul in legatura cu exp!16 | DELIA CRISTINA BALABAN $I IOAN HOSU tiile teoretice si cu incercarile de elaborare conceptuala in Rel Publice. Optiunea ei se indreapta spre o analiza din perspecti PR TREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 17 yafic 3. Dumitru Bortun, stiintelor comunicdrii. Optimismul sau este exprimat in cuvii ‘Autori romani cuprinsi in bibliografie potrivite, bazate pe experienta subiectiva si pe observatia fi dezvoltarilor ce au loc in constituirea Comunicarii si Relatiil Publice ca disciplina academica gi ca practica eficienta si de tologica: ,,Cum destinul acestei discipline s-a intalnit cu desti meu personal, marturisesc satisfactia de a fi vazut crescand at interesul, cat si profesionalismul celor care activeaza in dom niul practicilor de comunicare institutionala.” (Adela Rog jinaru, 2005, 12). Adela Rogojinaru trateaza disciplina Rela Publice in perspectiva complexitatii pe care o aduce un domen cu multiple stratificari interdisciplinare. Intregul demers al Rel tiilor Publice ca disciplina stiintifica e pus de Adela Rogojina sub semnul transdisciplinaritatii. Lipsa unor lucrari de stud transdisciplinare, pasii timizi pe care aceasta perspectiva ii fe la noi, alaturi de lipsa unor sistematizari ample ale domeniului, pot fi o explicatie pentru numirul relativ redus de surse bibliogra- fice romAnesti pe care autoarea le invoca in volumul sau. Efortu teoretic adus in fata noastra de Adela Rogojinaru se constitui intr-o elaborare creativa a disciplinei in peisajul academic roma- nesc. Humitru Bortun Unul dintre cei mai creativi si activi autori in cercetarea si practica Relatiilor Publice este Dumitru Bortun. Din Graficul 3 si Tabelul 3 sesizim faptul ca in cazul lucrarii sale Relatiile Publice si noua societate (Bucuresti: Tritonic, 2005), din 59 de Daniel Barbu, 1999. llie Badescu, 1984. Dumitru Bortun, 2002. Mihai Eminescu, 1938. Dinu Flamand, 2001. Adrian-Paul Iliescu, 1989. Gabriel Liiceanu, 1992. Gabriel Liiceanu, 2002. H-R. Patapievici, 2001. Doru Pop, 2000. Remus Pricopie, 2005. Adela Rogojinaru, 2005. valentin Stancu, Marcela Stoica, Adrian Stoica, fa. Stefan Zeletin, 1927. lucrari mentionate 14 sunt ale autorilor romani. Aga cum se poate vedea din Tabelul 2, Dumitru Bort festa preferinte pentru o bibliografie m efective de Relatii Publice care sa apa i ine. Aceasta 0] 1a 1 Deni Bortun ean la dezvoltarea Relatiilor Publice ca o disciplina academica inte Relatiilor Publice nu d si ca o viziune modelatoar: onale si sociale. Astfel, pe ‘abel 3. Dumitru Bortun un mani- ultidisciplinara, lucrarile rtind unor autori romani june este legataé de maniera in care rdisciplinara si a dezvoltarii practicii loar ca o simpla tehnica de relationare, ci e a relatiilor interumane, organizati- langa o tehnica de comunicare, Rela-18 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU tiile Publice devin o disciplina academica integratoare si 0 pra ticé sociala transformatoare. Nu este deloc intémplator faptt c4 Dumitru Bortun ne intampina pe coperta a IV-a a cArtii sal cu cuvintele: ,In calitatea lor de comunicare strategica, Rel tiile Publice pot face din viata noastra o viata cu sens. Ele p contribui la o lume mai umana, caci acolo unde castiga Comuni carea, pierde teren Violenta”. Pe acest fundal al necesitatii un comunicari generalizate, in viziunea lui Dumitru Bortun, it constituirea unei istorii a Relatiilor Publice in Romania trebuit sa existe o stransa corelatie intre dezvoltarea studiilor teoretic si practica relatiilor etice si eficiente. O expunere deopotriva sistematica si istorica ne propun Remus Pricopie in Relafiile Publice. Evolutie si perspecti (Bucuresti: Tritonic, 2005). Din Graficul 4 si Tabelul 4 puter observa ca din 137 titluri oferite ca bibliografie, 11 titluri aparti autorilor romani. Grafic 4. Remus Pricopie Autori roméni cuprinsi in bibliografie Cristina Coman, 2001. Autor Remus Pricopie P. Dobrescu, A Bargdoanu, 2003 P. Dobrescu, A Bargdoanu, 2002. D. lacob, D. M. Cismaru, 2003. D. lacob, R. Pricopie, 2005. L. Levitchi, 1974. D. Petre si M. Nicola, 2004. C.F, Popescu, 2002. ‘Adela Rogojinaru, 2005. V. Stancu, M. M. Stoica, A. Stoica, 1995. C. Zamfir, L. Vidsceanu, 1998. Tabel 4, Remus Pricopie PRTREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 19 Lucrarea lui Remus Pricopie problematizeaza inceputurile viplinei pe plan international, analizeaza cateva figuri care ii continut istoriei Relatiilor Publice, analizeaza modele clasice Wiru ca apoi s& ajunga la construirea unui model integrat al - Welatiilor Publice. Autorul porneste de la statutul actual al disci- inci, confrunta situatia actuala cu istoria disciplinei, iar apoi liideste pe aceasta baza o propunere de reconstructie sistema- {oh a Relatiilor Publice. Punand in miscare un asemenea demers, Wilorul este in situatia de a nu gasi suficiente resurse teoretice in Wadul autorilor romani pe care sa le invoce in structura argu- Wentativa a lucrarii sale. Astfel este lesne de inteles motivul pentru care autorii romani au mai degraba un rol secundar gi ieeorativ. Remus Pricopie este manat de convingerea cA pana Whzi ,.contributia teoreticé la solutionarea problemelor dome- ilului ramane de departe una predominant americana.” (Remus Mieopie, 2005, 58). Este insa optimist in ceea ce priveste rezul- lalele pe care le pot produce eforturile teoretice si practice din iliverse zone culturale si care ar putea si convearga intr-o oper se creativitate comuna. In ceea ce priveste situatia particulara din lomania, autorul crede ca ea a fost bine descrisa de Adela Rogo- iru atunci cand in lucrarea aici amintita ofera o perspectiva a wlatiilor Publice ce sta mai degraba sub semnul unui amestec ile functii si practici institutionale decat sa se construiasc’ pe lin set de cunostinte si deprinderi care actioneaza intr-un cmp leoretic si practic institutionalizat”. (Remus Pricopie, 2005, 78). In ce priveste volumul colectiv coordonat de Delia Balaban si Mirela Abrudan, Tendinfe in PR si publicitate. Planificare stra- legica si instrumente de comunicare (Bucuresti: Tritonic, 2008), ‘ulorii prezenti in volum citeaza la bibliografie un numar de 118 \uerari, din care 33 apartin unor autori rom4ni. In aceasta situ- i{ic, find un volum cu mai multi autori, exista autori romani care sunt citati de mai multi dintre autorii volumului si am consemnat jeest lucru in tabelul cu autorii cuprinsi in bibliografia acestui yolum colectiv (vezi Grafic 5 si Tabel 5). Grafic 5. Delia Balaban, Mirela Abrudan O situatie particulara in acest volum este adusa de faptul ca pe langa citarea de carti si articole, autorii aleg si foloseasca si surse on-line. Am marcat relatia dintre sursele clasice si cele on-20 | DELIA CRISTINA BALABAN $I |OAN HOSU line prin Graficul 6. Acest aspect nu aduce nimic semnifi in ce priveste valorificarea lucrarilor romanesti, dar mi se important ca reflecta 0 orientare spre new media gi spre su bibliografice alternative in randul cercetatorilor tineri roma Grafic 6. Delia Balaban, Mirela Abrudan Mirela Abrudan, Patricia Abrudan, Delia Cristina Balaban, Paul Farcas, Claudia Marinescu, Laura Petrehus, Georgia Vitcd, Andrea Zsigmond. Balaban Delia Cristina, 2003. Balaban, Delia Cristina, 2005. (citat de 3 autori) Balaban, Delia Cristina, 2007. Balaban, Delia Cristi iu Cali Balabi ia Cristina/ Rus, Flaviu Calin, Balaban, Delia Cristina/Deac, Mihai, 2007. citat de 2 autori), jalaban, Delia Cristina/Petre Dan, 2008. Cercelescu Monica, 2008. Coman, Cristina, 2000. Coman, Cristina, 2001. (citat de 4 autori) Coman, Cristina, 2004 (citat de 2 autori) Coman, Cristina, 2006. Dan Petre, Monica Nicola, 2004. David, George, 2003. Florea Irina, 2005. lacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, 2003. Nicola, Manuela/ Petre, Dan, 2001. Petrescu Dacinia Crina, 2002. Pricopie, Remus, 2005. Rus, Flaviu Calin, 2002 ( citat de 3 autori) Rus, Flaviu Calin, 2004. (citat de 4 autori) Zamfir, Catalin/Vlasceanu, Lazar, 1993. Tabel 5. Delia Balaban, Mirela Abrudan PRTREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 21 Aga cum se poate vedea din Tabel 5, cei opt autori ai acestui lum cuprind in bibliografia lor lucrari specializate, recente, ofera cadrele teoretice si tehnice ale disciplinei. De altfel, {ura efectiva a volumului poate oferi argumente optimiste Jogatura cu dezvoltarea in spatiul academic a Comunicarii Ktelatiilor Publice. Grupul de tineri autori prezenti in acest lum deschide cateva linii de cercetare cu impact deosebit in yeniu. Nivelul textelor incluse in volum reflecta dinamica si voltarea pe care o cunoaste aceasta disciplina academica in \Wimii ani. Este un lucru bine cunoscut faptul ca, circumscri- \)-se unor asemenea preocupari, volumele din seria PR Trend blicate de Delia Balaban, Flaviu Calin Rus si colaboratorii lor {lect foarte bine aceasta constituire a unei istorii a disciplinei care contribuie cu rezultate semnificative autori romani intr \i) dialog deschis de cadrul oferit de dezbaterile cu participare jnlernationala reflectate in aceste volume. Valorificand imaginea oferita de exemplul celor cinci volume wduse aici in discutie, putem afirma ca autorii amintiti promo- yeuzi o etic’ a cercetirii manifestata prin fidelitatea fata de surse. Autorii consacrati ai domeniului, cei care sunt si pionierii dezvoltarii domeniului academic Comunicare si Relatii Publice, ‘lay gi ai implementarii practicilor legate de Comunicare si Relatii Vublice in societatea romaneasca, manifesta o fidelitate fata de sursele internationale. Generatia tanara de cercetitori are o dubli (idelitate: fata de sursele straine, dar si fat& de sursele bibliogra- five autohtone, aceast’ noua dimensiune fiind determinata si de {aptul c&, treptat, apar noi lucrari semnificative si in literatura de specialitate din Romania. Bibliografiile specialistilor in Relatii Publice cuprind titluri ale autorilor romani, atat din domeniul comunicarii, cat si din alte discipine sociale si umaniste. Exist4 o dorinta fireascd de a yeflecta rezultate ale cercetatorilor romani, fara ca aceasta sa fie © preocupare programatica. Totodata, exist si un anumit nivel de suspiciune si de retinere in fata studiilor romanesti din Stiin- {ele comunicarii si Relatii Publice, atitudini tot mai nuantate si foarte diminuate in lucrarile recente. Acestea pot fi vazute in forme foarte ingrosate in afirmatii precum cele pe care fe-am intalnit la Cristina Coman.22 | DELIA CRISTINA BALABAN $I IOAN HOSU Fara indoiala, astfel de afirmatii puteau fi facute de Crit Coman la nivelul anului 2001, azi suntem intr-o etapa noua studiile cunosc amploare, cand dinamica domeniului este mai rapida, cand acumularile incep sa fie ajunse din urm creativitate. Mai putem inca sesiza o anumita preferinta pe bibliografiile occidentale in domeniu, dar asta face parte di miscare fireasca a discursului romanesc dinspre discutiile mi tice in marginea Relatiilor Publice inspre o integrare rapida, ¢l daca nu spectaculoasi, in cercetarea, cunoasterea, dezvoltare practica international a Comunicarii si Relatiilor Publice. O abordare descriptiva a modului in care cateva dintre cor butiile romanesti la acest domeniu isi aduc partea lor de part pare la constituirea istoriei foarte recente a acestui domeniu poate conduce la ideea ca astizi avem la dispozitie un corpus lucrari, in continua crestere, care poate fi considerat o cont butie la dezvoltarea disciplinei. Autorii au inceput s4 se cunoat intre ei, si aiba schimburi de idei, si colaboreze in progr: academice, s& intre in competitie, astfel incdt exista un fel conventii tacite in legatura cu ceea ce este important in ace: contributie romaneasca la dezvoltarea Stiintelor Comunicarii Relatiilor Publice. fn ce priveste recenzarea lucrarilor de spe alitate rom4nesti in reviste academice sau pentru un public lat aceasta ramane inca sporadica si formala. Fenomenul nu e caracteristic doar pentru Relatii Publice si Comunicare si nu o problema ce tine de faptul ca acestea au doar o istorie recent la noi. Aceeasi atitudine poate fi observata in mediile cultur si academice romAnesti si cu privire la alte domenii din stiintel sociale si umaniste. Desi interesul pentru teoria si pentru practica Relatiilor Publi pot fi intalnite anterior, suntem tentati sé credem ca acestea p fi plasate doar sub semnul unor preocupari precursoare. In fay cei care vor scrie despre istoria comunicarii si Relatiilor Publi in Romania vor fi obligati si ageze inceputul creatiei teoretice domeniu abia dupa anul 2000. Istoria constituirii disciplinei arta cd ea apare ca o disciplina a secolului 21. PRTREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 23 Bibliografie: a Balaban, Delia Cristina, (2003), Public Relations vs. Offent- Wehkeitsarbeit, 0 dezvoltare istoricé paralela a conceptelor, Nudia Ephemerides, p. 111-119. Balaban, Delia Cristina, (2005), Comunicare publicitara, Cluj-Napoca: Accent. Balaban, Delia Cristina, (2007), Product placementul, favo- pul productiilor TV romdnestiin Balaban, D.C./Rus, F.C.(coord), PR Trend. Teorie si practica in relatii publice si publicitate II, Meuresti: Tritonic, p. 167-173. Balaban, Delia Cristina, Dan Petre, (2008), Vom Planwirt- whaft zum Cannes Lions. Zur Professionalisiserung der Werbung in Ruméinien, in Balaban, Delia Cristina, Flaviu Calin ltus, Medien, PR und Werbung in Ruménien, Mittweida Hochs- ehulverlag, p. 203-210. Balaban, Delia Cristina, Flaviu Calin Rus, (Hrsg.), (2008), Medien, PR und Werbung in Rumdnien, Hochschulverlag Mittweida, Mittweida. Balaban, Delia Cristina, Mihai Deac, (2007), Strategie si vreativitate publicitara, Cluj-Napoca: Accent. Balaban, Delia, Mirela Abrudan, (coord.), (2008), Zendinge in PR si publicitate. Planificare strategica $i instrumente de comu- nicare, Bucuresti: Tritonic. Barbu, Daniel, (1999), Republica absentd, Bucuresti: Nemira. Badescu, lie, (1984), Sincronism european si cultura critica yomdneasca, Bucuresti: Ed. Stiintificd si Enciclopedica. Beciu, Camelia, (2000), Politica discursiva. Practict politice intr-o campanie electorala, \asi: Polirom. Boldur, Alexandru V., (2001), Adundrile de stari sociale in istoria Moldovei si a Tarii Romdnesti. Sfatul mare de obste, Bucuresti: Albatros. Bortun, Dumitru, (2002), Bazele epistemologice ale comuni- cdrii, Bucuresti: Ars Docendi. Bortun, Dumitru, (2005), Relafiile publice si noua societate, Bucuresti: Tritonic. Cercelescu, Monica, (2008), Strategia - noul job glamour in publicitate, in Saptémdna Financiard, 18 februarie 2008. Coman, Cristina, (1997), ,,Perspective teoretice recente24 | DELIA CRISTINA BALABAN SI 1OAN HOSU asupra rolului relatiilor publice in managementul crizei”, Revista de cercetari sociale, nr. 1. Coman, Cristina, (2001), Relatii Publice - Principii gi Sere tegii, lagi: Polirom. ‘Coman, Cristina,.(2004), Relatiile publice si mass-medi Bucuresti: Polirom. Coman, ‘Cristina, (2006), Perspective teoretice recen asupra rolului relatiilor publice in managementul crizei, Revis\ de Cercetari Sociale, nr. 79. i David, George, (2003), Relatii Publice —Garantia succesulut Bucuresti: Ed. Oscar Print. © . Dinu, Mihai, (1997 si 1999), Comunicarea, Bucuresti: Et Stiintifica, Dinu, Mihai, (2000), Comunicarea. Repere fundamental Bucuresti: Algos. Dobrescu, P., A. Bargaoanu, (2003), Prolegomene la o posi. bila istorie a comunicarii — manuscris, Bucuresti: SNSPA. Dobrescu, P., A. Bargaoanu, (2002), Puterea fard contrapu- tere, Bucuresti: ALL. Eminescu, Mihai, (1938), ,,Trecutul si prezentul”, ”, in Opere. vol. IV, Bucuresti: Cultura Romaneasca. FlamAnd, Dinu, (2001), ,,Libertatea incepe atunci cand nu te pot confisca nici notiunea de ,,patrie”, nici alte nobile cauze”, interviu acordat lui Viorel Sampetrean, in ABC, suplimentul cultural al ziarului ,Azi”, nr. 62, 20 aprilie 2001. Florea, Irina, (2005), Departamentul de strategie, un pas inainte pentru publicitate, in Ziarul Financiar, 10 iunie 2005. Georgescu, Vlad, (1992), istoria romdnilor. De la origini pnd in zilele noastre, Bucuresti: Humanitas. lacob, D., R. Pricopie, (2005), Relatiile publice, un nou model explicativ — manuscris, Bucuresti: SNSPA. Tacob, Dumitru, Diana-Maria Cismaru, (2003), Relatiile publice. Eficienta prin comunicare, Bucuresti: Comunicare.ro. Iliescu, Adrian-Paul, (1989), Filosofia limbajului si limbajul filosofiei, Bucuresti: Ed. Stiintificd si Enciclopedica. Levitchi, L., (1974), Dictionar englez-romdn, Bucuresti: Ed. Academiei Romane. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filosofia, Bucuresti: Humanitas. PR TREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 25 Liiceanu, Gabriel, (2002), Usa interzisd, Bucuresti: Humanitas. Miculescu, Simona Mirela, (2000), Relafii publice internatio- yale in epoca globalizarii, Bucuresti: comunicare.ro. Miron, Mihaela, (1996), Comportamentul consumatorului, Hucuresti: ALL. Neculau, Adrian (coord.), 2006, Psihologie sociald. Aspecte contemporane, lagi: Polirom, Neculau, -Adrian, Gilles Ferreol (coord.),(1996), Minoritari, marginali, exclusi, lagi: Polirom. Nicola, Manuela, Dan Petre, (2000), Manual de publicitate, Mucuresti: comunicare. ro. Patapievici, H.-R., (2001), Omul recent. Oeritica a moderni- (ifii din perspectiva intrebarii wCe se pierde atunci cand ceva se vdstiga?”, Bucuresti: Humanitas. Petcu, Marian, (2002), O istorie ilustratd a publicitatii roma- nesti, Bucuresti: Tritonic. Petre, D. si M. Nicola, (2004), Introducere in publicitate, Hucuresti: comunicare.ro. Petre, Dan, Monica Nicola, (2004), Manual de publicitate, | Hucuresti, Ed. Comunicare.ro; editia a 2-a. Petrescu, Dacinia Crina, (2002), Creativitate si investigare in publicitate, Cluj-Napoca: Ed. Carpatica. Pop, Doru, (2000), Introducere in teoria relatiilor publice, Cluj-Napoca: Dacia. Popescu, Cristian Florin, (2002), Dictionar explicativ de jurnalism, relatii publice si publicitate, Bucuresti: Tritonic. Popescu, Dan, (1998), Arta de a comunica, Bucuresti: Ed. Economica. Pricopie, Remus, (2005), Relafii publice. Evolutie si perspec- tive, Bucuresti: Tritonic. Rogojinaru, Adela, (2003), ,,Learning Challenges for Social Inclusion in Transition countrie” in Society and Learner in Tran- sition, Workshop Reader, FP5 — Thematic Network ,,Towards the European Society”. Challenges for Education and Training Policies and research arising from the European Integration and Enlargement, Cesky Krumlov, Czech Republic, 24th-25th March 2003. Rogojinaru, Adela, (2005), Relatiile Publice. Fundamente interdisciplinare, Bucuresti: Tritonic.26 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU ; Rus, Flaviu Calin, (2002), Introducere in stiinta comunicé sia relatiilor publice, lasi: Institutul European. Rus, Flaviu Calin, (2004), Relatii Publice si Publicitate, I Institutul European. ; Spiridon, Monica (coord.), (2001), Comunicarea si schii barea culturala, Bucuresti: Ars Docendi. : Spiridon, Monica, (2002), Cultura: modele, repere, pers; tive, Bucuresti: Ararat. Stancu, V., M. M. Stoica, A. Stoica, (1995), Relatiile public Succes si credibilitate, Bucuresti: Concept. Stancu, Valentin, Marcela Stoica, Adrian Stoica, f. a., Relaj publice. Succes si credibilitate, f. ed. i Teodorescu, Gheorghe, Petru Bejan, (2003), Relatii public be pu blchate. Discurs, metoda, interpretare, Iasi: Ed. Fundati ; Vlad, Radu-Dan, (2001), Gandirea romdneasca despre indu: trializare: 1859-1900, Bucuresti: Ed. Mica Valahie. Vlasceanu, Mihaela, (1993), Psihologia organizatiilor conducerii, Bucuresti: Paideia. Vlasceanu, Mihaela, (1996), Sectorul non-profit. Contexte. Organizare. Conducere, Bucuresti: Paideia. : Vlasceanu, Mihaela, (1999), Organizatiile si cultura organi. zarii, Bucuresti: Ed. Trei. 7 Zamfir, Catlin, Lazar Vlasceanu (coord,), (1993), Dictionar de sociologie, Bucuresti: Editura Babel. Zamfir, Catalin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1998), Dictionar de sociologie, Bucuresti: Babel. ; Zeletin, Stefan, (1927), Neoliberalismul, Bucuresti: Ed. Pagini agrare si sociale. COMUNITATE $1 COMUNICARE Ioan Hosu Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Catedra de Comunicare si Relatii Publice Abstract Sociology, anthropology and social psychology provide the theoretical and conceptual frame by means of which the social space, communities, groups and individuals can be mapped. The present paper tries to add new dimensions to the process of social mapping meant to configure the communitarian space. It is to refer to communicational practices viewed as cultural products or as institutional tools meant to create or recreate identities at individual or communitarian level. Keywords: society, communication, community Singurdtatea s-ar putea sa fie adevarata boala a noului yecol, pentru cd vom trai singuri, vom munci singuri, ne vom juca singuri, izolati de semeni printr-un modem, un walkman sau un televizor. ... Nu mai este deloc clar unde ne mat conectaém intre noi, sau cui mai apartinem. Daca insd nu-i mai apar- Jinem nimanui, este mai greu sa mai vedem un rost in ceea ce facem". Citatul de mai sus poate reprezenta, si unii apreciazé ca foarte posibila o astfel de lume, viitorul indivizilor intr-o socie- tate dominata de tehnologia informatiei si a comunicarii. Greu de spus daca lucrurile vor evolua in aceasta directie, greu de spus dac& omul poate renunfa la o trasatura naturala acestuia, inscrisa in codul sau genetic, sociabilitatea. In cele ce urmeaza vom problematiza, fara pretentia de a epuiza nuantele sau aspec- tele implicate intr-un astfel de demers, de altfel extrem de amplu, 1 Handy, Charles, Pelerina goald, Ed. CODECS, Bucuresti, 2007, p27126 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU Rus, Flaviu Calin, (2002), Introducere in stiinta comunic si arelatiilor publice, lagi: Institutul European. Rus, Flaviu Calin, (2004), Relagii Publice i Publicitate, la Institutul European. Spiridon, Monica (coord.), (2001), Comunicarea si schit barea culturald, Bucuresti: Ars Docendi. Spiridon, Monica, (2002), Cultura: modele, repere, perspel tive, Bucuresti: Ararat. Stancu, V., M. M. Stoica, A. Stoica, (1995), Relatiile public Succes si credibilitate, Bucuresti: Concept. Stancu, Valentin, Marcela Stoica, Adrian Stoica, f. a., Relaj publice. Succes $i credibilitate, f. ed. Teodorescu, Gheorghe, Petru Bejan, (2003), Relatii publi x eae, Discurs, metoda, interpretare, lasi: Ed. Fundati Vlad, Radu-Dan, (2001), Gandirea romdneasca despre indus. trializare: 1859-1900, Bucuresti: Ed. Mica Valahie. Vlasceanu, Mihaela, (1993), Psihologia organizatiilor conducerii, Bucuresti: Paideia. Vlasceanu, Mihaela, (1996), Sectorul non-profit. Context Organizare. Conducere, Bucuresti: Paideia. Vlasceanu, Mihaela, (1999), Organizatiile $i cultura organi- zarii, Bucuresti: Ed. Trei. Zamfir, Catalin, Lazir Vlasceanu (coord.), (1993), Dictiona de sociologie, Bucuresti: Editura Babel. : Zamfir, Catalin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1998), Dictionar’ de sociologie, Bucuresti: Babel. Zeletin, Stefan, (1927), Neoliberalismul, Bucuresti: Ed. Pagini agrare gi sociale. COMUNITATE $1 COMUNICARE Ioan Hosu Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Catedra de Comunicare si Relatii Publice Abstract Sociology, anthropology and social psychology provide the theoretical and conceptual frame by means of which the social space, communities, groups and individuals can be mapped. The present paper tries to add new dimensions to the process of social mapping meant to configure the communitarian space. Ii is to refer to communicational practices viewed as cultural products or as institutional tools meant to create or recreate identities at individual or communitarian level. Keywords: society, communication, community ,Singurdtatea s-ar putea sd fie adevarata boala a noului secol, pentru cd vom tréi singuri, vom munci singuri, ne vom juca singuri, izolafi de semeni printr-un modem, un walkman au un televizor. ... Nu mai este deloc clar unde ne mai conecttém Intre noi, sau cui mai apartinem. Daca insé nu-i mai apar- finem nimdanui, este mai greu sé mai vedem un rost in ceea ce facem”. Citatul de mai sus poate reprezenta, si unii apreciaza ca foarte posibila o astfel de lume, viitorul indivizilor intr-o socie- tate dominata de tehnologia informatiei si a comunicarii. Greu de spus daca lucrurile vor evolua in aceasta directie, greu de spus dacd omul poate renunfa lao trasatura naturala acestuia, inscris& in codul sdu genetic, sociabilitatea. In cele ce urmeaza yom problematiza, fara pretentia de a epuiza nuantele sau aspec- tele implicate intr-un astfel de demers, de altfel extrem de amplu, 1 Handy, Charles, Pelerina goali, Ed. CODECS, Bucuresti, 2007, p27128 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU relatia dintre comunitate si comunicare, in ciuda presiunilor care le exercita ,,determinismul tehnologic” prezentat in luc rile lui Marshall McLuhan. Dezvoltarile impuse de tehnolo; informatica si cele comunicationale (TIC) au generat amp! discutii in comunitatea stiintifica din spatiul socio-uman. Probl matizarile de acest tip, cel putin pentru spatiul socio-uman, inscriu pe linia normalitatii, in sensul c& de fiecare data cai apar noi dezvoltari in plan tehnologic sau industrial, oamenii d stiinta trebuie s raspunda la intrebarea: cum anume va influen dezvoltarea tehnologica modul in care functioneaza comunitatil umane? In ultimele doua secole, putem mentiona o lista lunga astfel de intrebari generate de industrializare, de urbanizare, d revolutii tehnologice etc. In ultimii ani, ultimele doua decenii -cercetirile din spatiul socio-uman revin cu insistenté la temi care plaseaza pe pozitii centrale legatura dintre ITC (informa- tion and communication technology), CMC (computer mediated communication) si diferite aspecte ale realitatii sociale, la nivel micro-social sau macro-social. Ne vom opri in cele ce urmeaza. la aspecte ale comunicarii mediatice si conexiunile acesteia cu identitatile comunitare. Libertatea si independenta sunt valori apreciate in societatea in care traim. Exista insd un cost al supra-aprecierii celor doua valori ale modernitatii: manifestarile individualiste sau cele puternic egoiste, care macina fundamentele spritului comunitar. Lumea noastra este una in care individualismul pare sa cAstige teren, lucru usor de constatat in urma experientelor pe care le avem in relatia cu ceilalti. Acest aspect poate fi demostrat si cu ajutorul probelor stiintifice din spatiul socio-uman — vezi in acest sens eseul politologului american Robert D. Putnam Bowling Alone: America’s Declining Social Capital (1995). Problematica individualismului, a anomiei sociale, increderea in ceilalti sau mecanismele cooperarii reprezinta teme pe care sociologia le abordeaza inca de la inceputurile sale ca stiinta sociala. Tratarea unor astfel de teme conduce inevitabil la aspecte ce tin de regu- lile sau normele existente in societate, la raporturile pe care le are individul in relatie cu grupul sau, in plan mai larg, la legaturile dintre individ si comunitate. Este, de altfel, preocuparea major a sociologiei, aceea de a studia relatiile si interactiunile umane, abordari micro sau macro-sociale, din perspective calitative PR TREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 29 \i cantitative. Sub aspectul abordarilor sociologice, credem ca {ile comunitare sunt bine reprezentate in teoria si cercetarea factura sociologicé. Studiul comunitatii este in mare masura §\ studiul proceselor comunicationale. Afirmatia de acest gen wre la baz doua argumente: unul ce tine de aspectele de factura jeoreticd si conceptuala, iar cea de-a doua zona de argumentare {ine de evolutia naturala, in oglindd, a celor doua procese sau jenlitati sociale. Studiul relatiilor de putere, al mecanismelor de ‘ooperare sau conflict, al relatiilor interumane sau al celor intra- suu intergrupale sunt, in esenta, parti din ceea ce astazi numim studiul proceselor comunicationale. Intelegerea mecanismelor dle functionare a spatiilor comunitare contribuie in mod esential Ja intelegerea modului in care se deruleaza procesele si meca- nismele comunicationale la nivel individual sau la nivel grupal. De altfel, in curentele mari ale gandirii sociologice se rega- sese teoriile din spatiul comunicational, plecdnd de la Fernand Jonnies, trecdnd prin reprezentantii scolii de la Chicago sau mai ‘poi vorbind despre reprezentantii Studiilor Culturale Britanice; fiecare din gruparile sau scolile de gandire de factura sociologica 4u subliniat importanta pe care o are comunicarea in procesele de constructie sau reconstructie comunitara'. ; a in mod natural, realitatile comunitare sunt sustinute de relatii comunicationale; cu alte cuvinte, comunitatile umane se consti- {uie odata cu manifestarea proceselor de comunicare sociala. Definirea conceptelor de comunicare si comunitate aduce cu sine elemente comune, anume: cooperarea, conflictul, intelegerea si asimilarea?, Comunitatea si societatea cuprind ceva mai mult decAt cooperarea competitiva; comunitatea include si elemente menite s& sustina identitatea prin solidaritate si viziune comuna. in acceptiunea clasici a reprezentantilor scolii de la Chicago, notiunea de comunitate este definita in principal prin ,,locul” in care cercet&torul poate fi prezent si poate observa comporta- mente, interactiuni (dinamica de grup, procesele de aculturatie, asimilare, participare, conflict etc.) individuale, grupale sau 1 Dobrescu, P., Bargaoanu, A., Corbu, N. (2007), Istoria comuni- carii, Bucuresti: Ed. comunicare.ro, p.43, : ; 2 Zani, B, Palmonari, A., (coord.) (2003), Manual de psihologia comunitatii, lagi: Polirom, p.3730 | DELIA CRISTINA BALABAN $I |OAN HOSU ale comunit in ansamblul sau. in realitatea sociali actuala, avem noi spatii de sociabilitate si putem vorbi de noi tipuri de comunitati. Spatiul virtual, comunitatile virtuale nu mai sunt acele locuri in care are loc intdlnirea fata in fatd, elementele definitorii pentru un cercetator sunt date de informatie, cunoas- tere sau de ritualul transmiterii informatiei, toate definind noile forme de expresie a comunitatilor virtuale’. Realitatea sociala ce ilustreaz cel mai bine modul in care comunicarea seteazi sau configureaza spatiile comunitare este opinia publica. Prezentata ca fiind componenta soft a comunitatii, opinia publica exprima principalele coordonate valorice si atitudinale de moment intr-o comunitate la un anumit moment’. Din numeroasele definiri date opiniei publice, pentru demersul de fat vom retine urmatoarele aspecte: formarea, consolidarea sau schimbarea unor profile valo- rico-atitudinale la nivel comunitar reprezinta consecinta directa a proceselor si relatiilor comunicationale, directe sau mediate, interpersonale, de grup sau de masa. Opinia publica este doar una din numeroasele exemple ce sustin legaturile de substanta existente intre comunicare si comunitate, legaturi care se mani- fest puternic in contextul in care noi forme de comunicare gene- reazi noi tipuri de comunitati. Ne referim aici la rolul pe care-l au ITC, CMC (comunicare mediata de calculator) in constructia comunitatii virtuale. in relatia comunitate-comunicare exist si determinari ale spatiilor comunitare asupra proceselor comuni- cationale. Cel mai bun exemplu in acest sens este reprezentat de cunoscuta spirald a tdcerii, adusa in prim planul teoriilor socio- comunicationale, in anul 1984, de Elisabeth Noelle-Neumann. Modelul descris de autoare prezinté mecanismele de influen- tare la nivel comunitar. in situatiile in care indivizii reusesc sa detecteze in randul celor din jur coordonate atitudinale, opini- onale, altele decat cele proprii, isi exprima destul de nuantat si oarecum sovaitor opiniile/pozitiile adoptate in raport cu ceilalti membri ai comunititii. In situatiile in care opiniile si convin- gerile indivizilor sunt in linii mari similare cu cele exprimate 1 Jones, S.G. ed.) (1998),. Cybersociety 2.0: Revisiting Computer- Mediated Communication and Community. Sage Publications Ltd., p. 15 2 Ilut, P. (1997), Abordarea calitativa a socioumanului, Iasi: Polirom inedia in relatia cu public) masd, Iasi: Polirom PR TREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 31 yi de alti membri ai comunitatii, acestia nu ezita si le exprime ‘i lirie, si le sustina ferm. Comportamentul retinut fata de cei sare au opinii diferite inseamna, in esenta, evitarea riscului de “(i ridiculizat sau izolat din punct de vedere social. Sustinerea {hor pozitii conforme cu cei din jur desemneaza integrarea sau §eceptarea ca membru al unei comunitati. Comunicare mediatica si comunitate Mass-media este pentru unii autori vehiculul sau instrumentul ‘© poate reconstrui identitatile comunitare, evidenta fiind pozitia entrala a institutiilor mass-media in peisajul comunitar; mai mult ehiar, asistim la dependenta de media a institutiilor si a indivi- yilor'. In lipsa mass-media, actiunea politica, asa cum este confi- wiirata azi, pare sa nu aiba sanse de reusita in modelarea spiri- {lui comunitar. Incercarea omului politic de a creiona un spirit al /omunitatii trece inevitabil prin filtre sau mecanisme mediatice; iiscursul liderilor de opinie, formarea unui climat de opinie sau il opiniei publice este, din nou, un proces gestionat, in cea mai iware masura, de institutii media. Spatiul politic beneficiaza de \uporturi mediatice in incercarea de stabilire a unor conexiuni cu eeea ce generic numim comunitate. Sectorul de afaceri, nivelul local, national sau multinational abordeaza, in ultimele decenii, in nou tip de discurs; este vorba de responsabilitea social corpo- toliva. In aceste demersuri, un rol important il au persoanele specializate in dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu media sau eu alte instante comunitare. Rolul specialistilor de PR, pentru ca despre aceasta categorie este vorba, este unul crucial in stabi- lirea/definirea prioritatilor si continuturilor diseminate de media. Acest efort de comunicare reprezinti dorinta sau nevoia secto- ‘ului de afaceri de a stabili relatii mediatice consistente $i pozitive cu principalele publicuri existente la nivel comunitar. Observam ayadar ca doua dintre componentele esentiale, politicul si econo- micul, care reprezinta, in acelasi timp, doua dintre puteri la nivel societal, sunt conditionate de rolurile si functiile pe care le are each S., (1999), eb le comunicarii de DEPARTAMENTUL BIBLIOTECA 1 DeFleur, M., Bal]32 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU CMC/ITC reprezinta elemente de schimbare a realitat comunitare, pentru cA aceste noi suporturi comunication constituite in retele la nivel comunitar, permit conectarea it indivizi si grupuri din comunitate, conectivitatea permit mobilitatea ridicata a stocului de cunoastere. Inovarea sau de: perirea nu vin in mod necesar din cresterea stocului de cuno tere, ci vin mai degraba din circulatia rapida si accesul facil elementele de cunoastere existente'. Comunicarea mediata de calculator (CMC), internetul s blogosfera desemneaza: (i) pe de o parte, noi realitati soci comunicationale; (ii) pe de alta parte, forme noi de expresie plan cultural; este vorba de dimensiunile majore in jurul carot se structureaza cultura online. Preocuparea cercetatorilor pent mediile online sau pentru cultura online se grupeaza pe dot mari coordonate: comunitatile virtuale si identitatile noi gen rate de mijloacele moderne de comunicare. Legatura dint tehnologie si societate, modernizarea tehnologiilor comunicari CMC (computer mediated communication) ar produce o seri de schimbiri majore printre care putem mentiona: (i) crearea oportunitati de invatare si de cunoastere; (ii) crearea de noi opo tunitati pentru participarea democratica; (iii) crearea de conditi pentru dezvoltarea de contraculturi la dimensiuni fara precedent (iv) dificultati legate de drepturile de proprietate intelectuala probleme de natura etica; (v) regandirea relatiei om-magina? . i Legatura dintre capitalul social si modul in care se constru: iegte si se dezvolti regimurile democratice o regasim problema- tizata in lucrarile lui Putnam, insa ceea ce propunem noi este sa vedem in ce masura noile forme de comunicare online contribuie la formarea de noi identitati comunitare si in ce mod aceste noi spatii comunitare/identitare pot conduce la cresterea civismului, privit ca valoare esentiala a participarii in societatile democra- tice. Desigur, ramn alte intrebari al caror raspuns se las inca asteptat deoarece metodologiile de cercetare pentru aceste noi 1 Venturini, T. (2007), Verba Volant, Scripta Manent: The Dis- continuity Effect of Explicit Media, The American Behavioral Scien- tist. Ed. Thousand Oaks: March, Vol. 50 (7); 2 Jones, S.G. (ed.) (1998), Cybersociety 2.0: Revisiting Computer- Mediated Communication and Community. Sage Publications Ltd., p.26 PRTREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 33 Jiuiti vin, mai degraba, si exploreze realitati sociale extrem dinamice si mereu dispuse spre transformare, fiind greu de hilit prognoze in acest domeniu. In ciuda unei realitati sociale yeu noi (determinate de aparitia permanenta a noi suporturi nice de comunicare gi interactiune) raman 0 serie de elemente stant prezente in atentia sociologilor: modul in care evolu- relatiile individuale, grupale gi comunitare in raport cu Wificdrile generate de tehnologiile informatice si cele comu- ajionale. Exista asadar o serie de elemente comune intre unitatile virtuale si cele reale: nevoia de apartenenta, exis- (a unei identitati comune, a unui set de reguli si norme scrise 4) nescrise, dar asumate de membrii comunitatii, ritualuri sau yne de expresie specifice etc.’. _Noile suporturi de comunicare, in special CMC, aduc ,,apro- Plerea” si accesibilitatea, dar ceea ce trebuie sa investigaém este anume presupune aceasta apropiere si dacd ea raspunde yevoilor umane de interactiune, cunoastere, de contact social ri eomunicational. Cyberspace-ul va continua s& contribuie la solapsul, reorganizarea sau la aparitia de noi moduri de interac- {ine sociala, de reconfigurare a informatiei si a comunicarii, a odului in care emerg sau se transforma comunitatile umane. Well din 1994, odata cu lansarea primei campanii a celor de la Microsoft (“Where do you wantto go today?”), internetul si calcu- \qlorul personal au reprezentat nu doar promisiuni, ci $i certitu- dlini pentru cei care considerau expresia information highway soar o metafora menita s4 evoce miscarea, viteza, calatoria etc'. {nii autori considera c& aceste promisiuni oferite de internet si UMC au evoluat doar spre unele din domeniile sau sectoarele Vie{ii sociale, incurajand aspectele de natura comerciala, consu- juerista, si actionand intr-o mai micé masura in directia intaririi suu innoirii spatiilor comunitare, in sensul cresterii civismului suu a sociabilititatii. Sub aspectul relatiilor sociale, noile forme de comunicare mediate de computer reproduc, intr-o mai mare i 1 Marinescu V., Pribeanu C. (2001), Situri web destinate comu- nitatilor virtuale: principii de proiectare si criterii de evaluare, Rev. Informatica Economica, 3 (19), p.127-134. 2 Jones, S.G. (ed. (1998), Cybersociety 2. 0: Revisiting Computer- Mediated Communication and Community. Sage Publications Ltd., p.334 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU masur& decat produc, noi relatii sociale. Calculatorul gi i netul sunt furnizori de speranta si incredere, mai degraba d creatori de noi forme sociale; indivizii sau societatea dorese | viseaza la schimbari care s4 sustina proiectul social in care tral Cel putin aceasta este speranta teoreticienilor sau practicieni din spatiile organizationale. Industria mass-media consemne schimbari spectaculoase privind adoptarea TIC. Spatiul p ticii a reactionat mai lent la schimbarile generate de interne de CMC; efectele pozitive ale mediului online par sa nu fi a schimbari majore in practica de factura comunicationala a sfe politice. Adoptarea rapida si masiva a noilor tehnologii cot nicationale a produs mutatii in raporturile de putere prezente nivel social. In lucrarea Mass-mediia si societate, A. Bargaoant P. Dobrescu sesizeaza schimbarile spectaculoase inregistrate societatea contemporana, schimbari determinate de raportu de comunicare si informationale produse de internet si calculaté Cei doi autori lanseaza o serie de interpretari pe marginea ier hiei clasice privind puterea din societatea omeneasca. Schen clasic& a lui Montesquieu, care plasa pe primele trei pozitii put rile legislativa, executiva si juridicd, este completata de alte tn puteri din care se pare ca deriva cele trei surse de putere clasic Cele trei surse ale puterii sunt reprezentate de stiinta si tehno logie, de sistemul economico-financiar si de institutiile media acestea subordonand primele trei surse de putere din accepfi unea clasicd. Raporturile noi de putere existente la nivelul soc’ etatii actuale deriva din functii sociale noi adoptate de media sa de spatiul tehnico-stiintific; schimbarea major care a survent in spatiul social se datoreaza in principal rolului de gestionar a informatiei (producere, diseminare etc.)!. Aprecierile unor auto! conform carora mass-media actuala ar detine 0 pozitie privile- giata in raporturile cu alte puteri din societate au la baza efectel pe care le genereaza media actual4, efecte greu de cuantificat p termen scurt, dar cu siguranti semnificative pe termen medi si lung, in contextul in care media este predispus la adop tarea rapida a elementelor de inovare tehnologica gi stiintifica ce au legatura cu producerea $i gestionarea informatiei si chia 1 Dobrescu, P., Bargdoanu, A., (2003), Mass-media $i societatea, Bucuresti: Ed. comunicare.ro, p. 274-276 PRTREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 35 unoasterii. Organizatiile media sunt in acest sens conforme stilurile manageriale ce asigura succesul: informatia, inte- en{a si ideile (in sensul inovarii)'. In plus, specificul muncii lor din institutii media (,,sunt om de teren, iar oamenii de teren apartin nimanui’”) le confera libertate si adaptabilitate in portul cu mediul. Jurnalistul este din ce in ce mai putin depen- de spatiile fizice sau de geografia organizationala oferite de ‘Wolitutiile media. Transformarile majore ale rolurilor jurnalis- Jui sau, in plan mai larg, ale institutiilor media atrag dupa sine wnutatii in planul elementelor constitutive la nivel comunitar. Je vorba de ceea ce Gabriel Tarde anunta acum mai bine de secol: transformarea multimilor in publicuri; astfel asistim formarea unor grupuri a cdror logica de grupare este dupa jodul in care cauta informatie si dup’ modul in care se exprima {| plan opinional sau comportamental: ,,publicul este o realitate woderna, pentru ca existenta sa este legata de aparitia presei si ie activitatea acesteia... Publicul este format din oameni care \wiplirtagesc aceleasi idei, aceleasi convingeri, aceleasi abordari. Nincipala sursa de formare a acestor convigeri este presa”. Cu ajutorul CMC sau ITC se poate incerca reconstruirea \lentitatilor sau a sensurilor comunitare; emailul sau blogul (i) pot suplini interactiunea fata in faté. Noile instrumente ‘/ecaza spatii cvasi-comunitare menite in principal s4 creasca olivienta relatiilor sociale. Insa eficientizarea unor relatii presu- pine pre-existenta lor, fiind in acest moment greu de spus cat yi cum se pot materializa relatiile virtuale sau daca acestea se pot substitui relatiilor sociale construite in maniera clasica. (MC faciliteazi alegerile noastre; putem opta doar pentru cele comunitati formate din oameni care si ne semene. Forma clasic’. a comunitatilor umane definite prin teritorialitate, limba, traditii comune, etnie etc. obliga la o convietuire bazata pe intelegerea alteritatii. Alteritatea in cadrul comunitatilor virtuale este destul de similar deoarece criteriile de alegere a 1 Handy, C. (2007), Epoca Iratiunii, Ed. CODECS, Bucuresti; p.138-161 2 Handy, C. (2007), Pelerina goald, Ed. CODECS, Bucuresti, 184 3 Dobrescu, P., Bargadoanu, A., Corbu, D. (2007), storia comuni- cdrii, Bucuresti: Ed. comunicare.ro, p.3736 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU spatiilor comunitare virtuale respecta ceea ce teoria com tiei sociale prescrie: indivizii tind si se compare cu altii, nu! dorinta de evaluare corecta a propriei persoane, ci pentru mentine sau consolida evaluarea de sine'. Demersul empiric, la nivel comunitar, va urmari identific; spiritului comunitatii, manifestarile majore ale component identitare; sau, mai simplu, se urmareste surprinderea a componente identitare cu ajutorul careia s& se facd distinctia - ceilalti. Masurarea, evaluarea, observarea unor comunii este realizata de obicei de oameni de stiinta, jurnalisti, fun hari ai unor institutii publice specializate; mai rar se intampl: indivizii dintr-o comunitate sa apeleze la observarea sistema a comunitatii in care traiesc. Pentru majoritatea membrilor w comunitati, este aproape imposibil de observat, macar part tipul comunitatii in care vietuiesc, motiv pentru care ace; apeleaza la institutii specializate in prezentarea realititilor in si extra-comunitare. Unul dintre furnizorii importanti, pr cel mai important, de informatii despre comunitate sau des lumea in care traim este mass-media. In acest moment, tnt barile de baza revin: cum se manifesta relatii le/legaturile dint comunitate si comunicare; ce fel de perceptii sau asteptari sui in relatiile dintre publicuri si comunicatori; care este percept publicurilor comunitare privind performantele comunication ale institutiilor media. ; Comunitatea locald — realitcti mediatice. Ipoteza sau, mi degraba, interogatia care a stat la baza demersului de cercet: a fost urm&toarea: putem realiza un portret al unei comuniti plecand de la realitatile media? Acest tip de interogatie esi apl icabil acelor comunitati in care se manifesta institutii me: atice; vorbim asadar de un anumit tip de comunitati, in esent de comunitati urbane. In ciuda evidentelor furnizate de simt comun, se impune verificarea relatiilor dintre comunitate aspecte de natura comunicationala (comunicare mediatic’), veri ficare realizata apeland la metode si instrumente puse la dispo: Zitie de stiintele socio-umane. 1 Chelcea,S., Ilut, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihosoci. ologie, Ed. Economica, Bucuresti “Pate o precizare, spunem ni ‘serie de limite ale cercetarii, limite care repercuteazd asupra PR TREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 37 Demersul de cercetare Universul cercetarii — este constituit din presa scrisa din Cluj- jpoca, Ziare cu aparitie zilnicd gi siptamanala, fiind analizate il produsele media tiparite cat si cele online. Au fost luate in liza ziarele locale, cotidienele si saptamanalele Faclia de Cluj, wa de Cluj, Agenda clujeana, Saptamdna clujeand, Foaia tran- \vand si Informatia de Cluj. Precizim faptul ca acest demers nua lus mass-media electronica (posturile de radio sau televiziunile wale), desi suntem constienti de forta, de influenta pe care o ercita asupra publicului sau asupra comunitatii in sens mai larg. mportanta, pentru ca de aici decurg observatiilor sau concluziilor desprinse. Acest demers se doreste a {\o schité ce urmareste sa testeze practici noi de utilizare a media, WAL in plan institutional cat si la nivel individual. Sub aspect meto- ilologic, cercetarea este una de factura calitativa, avand la baza whuliza calitativa a documentelor $i metoda interviului. Prin intermediul analizei calitative a documentului am dorit ‘ identificiam temele lansate de presa scrisi prezenta in Cluj- Napoca si modul in care sunt percepute acestea. Nu am fost inte- jesati de aspecte cantitative, desi nici acest aspect nu este unul ile neglijat; am fost interesati de categoriile sau tipurile de teme ‘ibordate, de modul in care sunt percepute prestatiile institutiilor iiedia (presa scrisa) la nivel local. Analiza de document a fost realizata incepand cu iulie 2007, {lind continuata cu o serie de interviuri de profunzime in decursul inului 2008. fn cadrul studiului au fost doua categorii de consu- iatori media: (i) un grup de cinci evaluatori tineri, cu varste lntre 22 si 30 de ani si cu studii superioare; acest prim grup a purticipat la realizarea analizei de continut pentru ca ulterior s& participe si la sesiunile individuale sau de grup, utilizand metoda interviului; (ii) cel de-al doilea grup a fost constituit din persoane cu varsta mai mare de 45 ani, studii superioare, persoane cu fesponsabilitati economice, politice sau manageriale. Interesul de cercetare era legat in principal de povestea propusa de jurnalist, de modul in care aceasta poveste este prezentata (sub aspectul documentarii, al gradului de detaliere informatica si al diversitatii argumentelor, opiniilor exprimate, a valorii eveni-38 | DELIA CRISTINA BALABAN $I IOAN HOSU mentului); am avut in vedere gi caracterul tematic, editoriali: si Omogenitatea materialelor din presa scrisa locala. Operationalizarea pentru conceptele si dimensiunile de sus‘a fost realizata utilizind o scala cu cinci trepte: -2 | Introducerea acestei scale si scorurile asociate acestor faciliteaza comparatiile dintre evaluatori, ideea de baza standardizarea aprecierilor si opiniilor pe marginea mat lelor: titlu, documentare, infomare/detaliere, comentariu/opi tendentioziate/neutralitate, valoarea evenimentului/relevant: Fiecare membru al echipei a analizat peste 200 de arti fiecare a avut in medie 5 jurnalisti, din domenii diferite (cult social, politic, economic etc) de la trei ziare din totalul de ziare locale luate in analizi. Ultimele 30 de productii/m riale ale jurnalistilor selectati au intrat in analiza. La cotidi perioda monitorizata a fost in media de 2-3 luni, iar la saptai nale de 5-6 luni. Fiecare ziar, desigur ne referim la materialek presa, a fost evaluat de catre doi evaluatori pentru a vedea sau unde sunt diferente mari de apreciere. Acolo unde am sesi aprecieri diametral opuse, am incercat si surprindem motivs evaluatorilor privind evaluarile extreme. in final, pentru fiec articol/jurnalist au putut fi calculate scoruri ce reprezentau apt cierea evaluatorilor. In materialul de faté ne intereseaza putin scorurile obtinute; aceste scoruri sunt expresia unor apt cieri de factura calitativa; ele sunt puternic influentate de subi tivitatea gi sistemul valoric al evaluatorilor, totusi acerste scoru confirma unele ierarhii valorice in peisajul jurnalistic. Evalu torii au fost cercet&tori, masteranzi sau doctoranzi din cadrt FSPAC-UBB, cu experinte anterioare in derularea de analize studii din domeniul comunicarii mediatice!. Fiecare evaluator furnizat in final o grilé de evaluare cu scoruri pentru materialel de presa parcurse si a furnizat, de asemenea, o lista de obser vatii de natura personala, idei sau comentarii desprinse din urm analizei de continut a lecturii a cel putin trei ziare locale si cel putin treizeci de materiale pe domeniile: economic, politic, cultural, social-sinatate, sport, eveniment. Intreg acest demers de analiza a reprezentat efortul necesar depus de evaluator pentru a depagi sau pentru a dobandi statutul 1 Evaluatorii pentru analiza calitativa au fost: Mihai Deac, Ani- soara Radulet, Georgia Vatcd, Sabina Surdu, Olimpia Mosteanu feat”, in sensul ca sunt parte din ‘omportamente active de cautare a ~ «ie vorba de media tiparita, ile PR TREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | 39 era aceea de familiarizare, sociali- cu produsele media locale) al presei scrise lust: Ie bara stei analize au fost facute o ae se near de profunzim pei au realizat aceste analize de confinut. Un Faivespect al analizei viza mediul online de BE velor locale. {n acest sens, evaluarea paginil de internet ae ijiile online a fost realizata pe urmatoarele dimensiuni: auto. 4e, actualitate, cod, prezentare generald, navigare, na ia a informatiilor, mediu client. Din nou, nu sunt poe ae yurile obtinute de institutiile media clujene pentru ca lu ue evoluat mult in ultimul an; perioada 2008-2009 a insem a hiderea sau suspendarea editiilor tiparite, motiv pentru a ijiile online capata o alta pozitie in peisajul Lae ema Subiectii intervievati pot fi pe nce os ce informatiei din media, fie fie ci e vorba de media electro- radio sau televiziune. Acest tip de public, consumator &e este selectiv si exigent. Exigenta se reflect in sre le stora pe marginea formei $i continutului; ei dezapro . presi sorisa in care apar materiale prost scrise, nu accepta mat ee a ,spectacol” — refuza tabloidizarea, sunt destul de conser aig cb ilesi inteleg faptul c& presa este $10 afacere, moti pentru cate at {vebui s& aiba in vedere si aspecte ce fin de palierul nr Me sau al profitului., Tot in acest segment de cititor expert Aa ns ilreaz’ o alta categorie: experimentatu bonat la pos local ae Aspectele deprinse in urma realizai interviurilor le pro: is yime si individuale gi a analizelor de continut realizate pe ne locala vizeaz’ o serie de aspecte ce {in de Funchionstes m: na media in noile contexte tehnologice, comunicationale u ou fale. Limitele studiului sunt limitele inerente oricare1 abort de tip calitativ. eunoscator (ideea de baza inedi Continuturi mediatice Sub aspectul continutului, documentarea riguroasa si gradul listului sunt elementele care conduc la de informare a jurnal I : cfstigarea aprecierii consumatorului de media. In contextul unor materiale bine si/sau bogat documentate, componenta40 | DELIA CRISTINA BALABAN $I IOAN HOSU informativa castigé teren in fata componentei formative. A aprecieri extrem de favorabile pentru ziarele sau jurna care ,,produc materiale serioase”, in sensul c& pe lang’ fap ca scriu bine, sunt si bine documentati. Sub aspectul conti tului, interviurile de profunzime realizate cu evaluatori, cele cu experti releva faptul c& unele domenii sunt destul greu de incadrat; incadrarea intr-o anumita categorie generet confuzie in opinia acestor cititori avizati: socialul se dizolva adiministrativ, politic, economic, iar domenii cum ar fi sii tatea... sunt irelevante. Evenimentul local sau stirile din comunitate. Acest capitol este unul puternic legat de revolutiile tehnolk gice in planul comunicarii de mas. Telefonul mobil, computer alte dispozitive de accesare a informatiei produse in institutiil media modifica formatul dar si continuturile produselor jurnali tice; cel mai adesea, “rubrica eveniment marcheazi doar foa scurt actualitatea, fara a o aprofunda...”. Consumatorii de sti reprezinta o categorie de public aparte in peisajul consumatorilo de media, iar stirea este produsul media destinat acestui publi¢ Analiza arata faptul ca nu exist o calibrare a ceea ce inseamni stire, calibrare care sd tina cont de frecventa cu care apare ziaru respectiv. Stirea produsa de un saptamanal/cotidian, orice mate: tial informativ trebuie sa aib’ in vedere urmatoarele: care sui continuturile pe care se concentreaza presa scris& local; mo litatile efective de citire a presei, comportamentul activ de c’ analiza si clasificarea in categorii foarte clare (de multe ori ai Se creeaza, voit sau nu, o confuzie, existand situatii de genul: politicianul X a divortat, ,,stire” prezentata la categoria politic... »$tirea” fiind prost plasata. Intrebati fiind care sunt materialele care cred ca vand, subiectii apreciazi c& temele care vand sunt aceleagi inca de la aparitia presei: distrugere, sex, bani, nume mari ale momentului si promovarea anti-valorilor. Materialele »anti- J valori” pun sub semnul intrebarii valorile general acceptate, se concentreaza pe distrugerea ,.celuilalt”, tema centrala fiind aten= tatul la imagine sau dorinta de distrugere a celuilalt. Ar rezulta, din acest gen de afirmatii, ideea cA mass-media demoleaza struc- turi axiologice general acceptate, propune idei si valori noi in jiedia si internetul sunt apreciate de opinia publica drept instru- Wiente ale distrugerii ordinii sociale. Procesele de atomizare sociala se realizeaza prin distrugerea elementelor de solidaritate PR TREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 41 patiul social, ceea ce implicit conduce la atomizarea societitii. )iei mai adaugam si faptul ca noile media contribuie la aparitia sustinerea a numeroase subculturi, se ajunge la situatii in care wiald, creeaza stari de tensiune la nivel individual sau soci- ‘sul, iar aceste situatii reprezinta elemente constitutive ale unor jioduse media vandabile. Experienta arata ca institutiile media wire respecta acest ”retetar” vand mai bine in comparatie cu cei ‘ire nu tin cont de aceste elemente. Riscul major este tranfor- “iiarea institutiei media in ceea ce numim azi presa de scandal, pifest "neserioasa” sau “tabloid”. Articolele bune sunt apreciate ca fiind materialele in care Wnt tratate cazuri controversate, in care apare o confruntare ‘uu punerea fata in fata a partilor implicate. Orice tema poate fi piezentata ca fiind una controversata; pana gi cea mai nevinovata {ema sau una pozitiva poate fi transformata intr-una controver- wil, Temele controversate contin multe elemente anti-sociale, Motiv pentru care, unii apreciaza cd mass-media pare s& promova yilori anti-sociale. * Unii dintre respondenti propun presei locale renuntarea la ywjeta de succes consacrata in institutiile media si pe care am Wentionat-o deja. Asadar, in viziunea unora, rolul presei, al yiarelor locale este acela de a socializa, de a creea legturi la nivel eomunitar: materialele care apar in paginile presei locale sociali- yonzi pozitivy, ele ,,construiesc”, incearc& si contruiasca ,,punti de logitura” intre epoci diferite (Clujul vechi si Clujul de azi; mate- tialele ce privesc relatiile romano-maghiare; materiale pozitive despre cultura romana, maghiara, germand, evreiascé a celor eure au locuit sau locuiesc in Cluj etc.). Acest cadru, furnizat de tespondenti este cel putin utopic, este unul social dezirabil valori- yant etc., asadar greu de-crezut‘case este realizabil. * materiale care ,,vand” (de ex. mondenitati) sunt sub-repre- yentate in presa locala. Aici subiectii prezinta si cauzele: nu sunt VIP-uri cu valente locale; ele daca apar, sunt preluate de presa tabloid de la nivel national. + in acceptiunea unuia dintre respondenti (subiectul intervi- at: masculin, peste 50 de ani, studii superioare, abilitati mana-42 | DELIA CRISTINA BALABAN S$! 1OAN HOSU geriale) sunt apreciate materialele ce contin urmatoarele atri bine scrise (gramatical, stilistic); bine documentate; anali comentariu pertinent; forma gsi continutul sa fie de calitate; sd demoleze, ci sc construiasca. * Pentru un profil al unui cititor care citeste mult, care parte dintr-un grup cu statut socio-economic peste m se prefera teme din spatiul cultural sau al istoriei; el nu e: un ,,actualist”, adici nu este interesat de evenimentul proi acum. Pentru acest tip de cititor, temele sau rubricile cultur: sau caleidoscop trebuie sa fie de foarte buna calitate sau sii ai tinuta jurnalistica. In acceptiunea acestora, cotidianul este Pp de consum, in vreme ce un saptdmAnal este presi de »colecti motiv pentru care si hartia pe care este tiparit un saptamanal trebui sa fie una de foarte buna calitate. * Presa locala trebuie sa nu reproduca toate temele propuse presa centrala, trebuie sa fie un mix intre problematica centr: si cea locala. z Sunt apreciate la un saptimAnal: stabilitatea, prezen| opiniilor sau a comentariilor de buna calitate. Nu sunt apreciat genul de materiale care reproduc anumite stereotipii profesional (de genul ,,barfa” - barfa gen Catavencu este un gen exprir intr-un saptimanal local nu este loc pentru barfe pentru c’ acest gen de informatie circula rapid intr-o comunitate de gen Clujului; informatia de acest gen intra in categoria ,,viitoare fo: stire”, mai ales pentru un siptimAnal). Comentariul trebuie si fi unul care urmareste evolutii mai mari in timp, secvential si cai prezinta gradual evolutia unor situatii, evenimente. + Trebuie s& urmareascd o sistematizare a ,,lecturii”. Exista © anumita ordine a lecturii, care si mearga de la simplu la complex, de la putin problematic la puternic problematic. ° ,,Trebuie s fii cuminte ca forma, dar incisiv sub aspectul continutului, pentru cd trebuie sa vinzi”. ; Nevoia unor produse media de consistenti, profesionalizarea ridicata sunt aspecte constant prezente in discursul consumato- rului expert. Oarecum obsesiv, unii dintre subiectii intervievati aduc/readuc in prim plan nevoia fata de produse sau concepte care ar putea contribui la formarea unui spririt al comunitatii, spirit construit in jurul unui produs media. “Clujul poate sa aiba si trebuie si aiba un saptamanal consistent”. Acesta trebuie si jurnalistic.”; s4 fie onest: ,,Atentie la problema adevarului si a PR TREND, SOCIETATE $I COMUNICARE | 43 bi urmatoarele caracteristici (caracteristicile mentionate sunt fapt trasaturile comunitatii pentru care acest produs media le gandit): voluminos; sa trateze toate aspectele vietii comu- fiilare: social, politic, cultural, economic, financiar, sport etc.; sa ineluda trecut, prezent si prognozd pentru evenimentele socio- politice si economice; sa refuze angajamente care si conduca la _)fezentari unilaterale sau partizane; continuitate intre aparitii; sa (para intelectualii:,,Imi place cand in presa locala vad ca scriu si intelectuali, nu doar jurnalisti. Intelectualii imbogitesc peisajul onestitatii. Lipsa de onestitate poate dirama orice ziar”; profesio- Halizare atat pe palierul jurnalistic.cat si in plan managerial etc. Lista cu atribute pentru ziarul comunitdtii,este una ampli, oi cumuleaza observatii, perceptii, asteptari, mai ‘mult sau mai putin realiste. Vom retine aici doar coordonatele valorice care ar (rebui s& se regdseasca intr-un proiect media al comunitatii. Asa cum usor se poate sesiza, vorbim doar de acceptiuni consacrate, ¢lasice ale jurnalismul, noile forme sau expresii nu le putem fegisi in temele sau preocuparile consumatorului expert. + Preocupare pentru jurnalism de calitate, cu jurnalisti de calitate. * Jurnalistul trebuie sa fie bun si nu trebuie sa fie ,.comod”. + Prezentarea in acelasi numdr sau in acelasi material a unor pozitii diametral opuse, alegerea sau concluzia fiind desprinsa de catre cititor. Politica editoriala sa nu fie dictata de actiona- tiat; ziarele cu astfel de directii editoriale nu au viitor; se impune separarea articolelor de afacerea in sine: .,,Cu timpul se vede amprenta politicilor editoriale, aceast4 amprenti determina de + Profesionalizarea trebuie si urmeze doua directii: profesi- onalizarea in planul managementului media si profesionalizarea privind ,,scrisul”; ,,Imi plac cei care scriu bine, chiar daca nu vin cu idei noi sau cu informatie de ultima ora”; “sa evite ce fac tabloidele: scriu mult si fara calitate”. + Necesitatea unor materiale care si concorde cu realitatile socio-economice locale sau prezentarea unor stiluri de viata cu specific local: ,,Culturalul trebuie sa aiba legatura cu viata cetatii cu politicul, cu economicul”. Analizand datele produse in cadrul studiului, consideram cA sunt cdteva aspecte care merita mentionate, aspecte care siRE | 45 44 | DELIA CRISTINA BALABAN SI IOAN HOSU PR TREND, SOCIETATE $1 COMUNICARE | Dobrescu, P., Bargaoanu, A., Corbu, N. (2007), Istoria comu- drii, Ed. comunicare.ro, Bucuresti. ae ‘ Dobrescu, P., Bargaoanu, A., (2003), Mass-media si socie- wa, Ed. comunicare.ro, Bucuresti, 4 2-a, rev. : - Habermas, J. (1998), Sfera publica $i transformarea ei struc- ald, Ed. Univers, Bucuresti, trad.Janina Ianosi. _ . Handy, C. (2007), Pelerina goald: 0 gandire noud pentru o me noud, Ed. CODECS, Bucuresti, trad. Tatiana Chera. ; “ie Hut, P. (1997), Abordarea calitativa a socioumanului, Polirom, Bones, S.G. (ed.) (1998), Cybersociety 2.0: Revisiting Uomputer-Mediated Communication and Community. Sage Publications Ltd. ; Marinescu V., Pribeanu C. (2001), Situri web destinate comu- wititilor virtuale: principii de 7 proiectare si criterii de evaluare, Rev. Informatica Econo- tnhica, 3 (19), p.127-134. e McLuhan, M. (1975), Galaxia Gutemberg, Ed. Politica, Bucu- foyti, trad. L.si P. Navodaru. ; : Nedelcu, M.F. (2000), Jnstrumentalizarea spatiilor virtuale. Noi strategii de reproducere si : ; ' reconversie a capitalurilor in situatie migratorie, rev. Socio- logie Romaneasca 2/2000, 80-96 . i ae Noelle-Neumann, E. (2004), Spirala tacerii. Opinia publica inveligul nostru social, Ed. comunicare.ro, Bucuresti, trad. Vlad Cucu-Oancea, postf. Alina Bargaoanu. . : , Peteu, M., (2002), Sociologia mass-media, Dacia, Cluj- Napoca. a i Putnam, R.D. (1995), Bowling Alone: America’s Declining Social Capital, Journal of Democracy — Volume 6, Number 1, January. ; Venturini, T. (2007) Verba Volant, Scripta Manent: The Discontinuity Effect of Explicit Media, : The American Behavioral Scientist. Ed. Thousand Oaks: March, Vol. 50 (7). Presa locala este un pilon important pentru ceea ce insean constructia opiniei publice; reusita demersurilor media creea anumite identitati comunitare nu este apanajul excl al celor care gestioneaza aceste institutii. Mass-media nu singura institutie din comunitate sau societate care structure; sistemele de norme si de valori; media reuseste, in unele cazi sa potenteze anumite legaturi psiho-sociale, sa intareasca sat slabeasca sentimentul de satisfactie, de multumire sau nemull mire privind apartenenta la un spatiu comunitar dat. Exista, a cum se poate vedea in acest material, asteptiri mari pe care nutrese conswmatorii/cititorii din partea jurnalistului sia insti tilor media. Desigur, profilul acestor consumatori de media e: unul ce nu are pretentia reprezentativita ii, dar acest profil un care cumuleaza atribute importante in crearea unor curente opinie favorabile in raport cu institutiile media active la niv comunitar. Ramane de vazut in ce masura noile media, internetul calculatorul vor contribui, pozitiv sau negativ, la consolidare comunitatilor locale. Solidaritatea comunitatii, sentimentele mandrie privind apartenenta la o comunitate sunt produsul unoi interactiuni comunicationale, greu de masurat, dar cu rezultat pozitive pentru actiunea colectiva coerenta la nivel comunitar, Bibliografie: Berger, P.L., Luckman, T. (2008), Construirea socialé a reali- tatii, Art Bucuresti, trad. Alexandru Butucelea. Chelcea,S., Ilut, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de ‘psihosoci- ologie, Ed. Economica, Bucuresti, DeFleur, M., Ball-Rokeach, S., (1999), Teorii ale comunicarii de ‘masa, Polirom, Iasi, trad. Ducu Harabagiu si Catalina Harabagiu.