GARANTIA COMUNA A CREDITORILOR iN NOUL COD CIVIL” RADU RIZOIU Avocat STOICA & Asociatii Motto: Dar n-as fi crezut 4 va trebui sd plitesc 0 asemenea datorie, mai ales catre un asemenea creditor" LA GARANTIE COMMUNE DU CREANCIERS DANS LE NOUVEAU. CODE CIVIL oe ee ee ee ping hee lec ap dl i rer ane Lam rpc prea hy sai steele ere ire | ede elf dntatert tt oe es tone ft re ee pt fet gio pe eee tcc epee ae ace ace cel rnc eo a al gp atti ate ae om ee | du patrimoin ais elle essaye de faire une introduction minimale dans nicked eel erence Seppo ape ER al inl alent | serene Mots-ch Code Ci + patrimoine, masse patrimoniale, garantie commune, Nouveau TO parte din ieile cuprinse In ac seminarului Implicabilo N Fiscali si Instituto) Nation { artical au facnt obiectul unei prezentari in eadn ui Cod civil in materio fiscala, arganizat de Camera Consultantilor al Magistraturii in Bucxiesti, in data de 12 decembrie 2011. Tin sa mmulfumesc domnilor profesori Valerin Stoica, Aladar Sobeni, Marian Nicolae si Razvan Dines pentru explicafile furnizate in cxea co priveste ratiunea din spatele anumitor reglomentiri cuprinse {in Noul Cod civil si care fac obivetul analiza de fafa, Daci explicaiile mele nu sunt convingatoard vina imi aparline in exelusivitat UK. Te Guin, ¢ idepdirtat farm, Ba. Alexandria, Alla Iulia, 2010, p. 169, Key New Civ Intec andame Dligatii ceasti 864. 7172OD civiL*’ 1DU RIZOIU Avocat CA & Asociatii zut cf va trebui menea datorie, ened creditor:' ccernant Te udenticlles, tématique vatrimoine de entre cet ent les nale dans ten jetant ilférentes une, Nouveau contari In eda a Consultantilor rie 20) si Razvan Dinos itconvingitonre RADU RIZOIU. 17 THE JOINT RIGHTS OF THE CREDITORS OVER DEBTOR'S POOL (OF ASSETS UNDER NEW CIVIL CODE This study presents the system the New Civil Code enacted for the patrimony in order to identify the main rules of the modern doctrine of patrimony. The analysis of these principles is done with a view to the hesitant case law emerged during the period when the new doctrine started to find its place in few statutes while lacking a systemic consistency. ‘On such basis, this article tries to use the madern doctrine of patrimony for explaining the general rules of creditors’ rights over the pool of assets of their common debior. These rules shall constitute a basis for understancling the joint rights of the creditors as well as for distinguishing such rights from the security fests some creditors could enjoy on certain of the debi This study is not conceived as a complete analysis of the modern doctrine of patrimony. It only tries to sketch a minimal introduction in the organization of the patrimony under New Civil Code, The essay is tying to havea special glimpse to the general rules of enforcement against clebtor’s assets (the joint rights of the unsecured creditors) to which different legal priorities could be then built, Keywords: patrimony, pools of assets, New Givil code creditor's rights in debtor’s assets, Introducere. Noul God civil”! aduce o asezare in forme clare gi a unor institutil fundamentale ale drepturilor creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Desi mu produce o revolutie in materie, Noul God civil reuseste sa sistematizeze un corp de norme decelate in cei 150 de ani de aplicare a Codului civil de apoi edictate cu tithu particular in anumite materii specifice. Principalul meri i este, de altfel, sistematizarea materiei si integrarea diferitelor uunitara” pe baza principiului noii roglemen solutii jurispradentiale si legislative ,ntr-o structur sistematizarii si concentr 2 Intreaga teorie generala a drepturilor reale si buna parte din teoria general a \iilor se fundamenteaza pe conceptul de ,patrimoniu™), Cu toate acestea, aceasta nojiune fundamental nu era reglementata ca atare in Codul civil de la 1864, ea fiind dezvoltata*! doctrinar de catre Aubry si Rau prin preluarea ® Logea nv 267/2009 privind Godul civil (denumits in continuare .Noul Cod civil" sau brevitatis causa, .NCC"), a intrat in vigoaro Ia data de 1 octombrie 2011 prin efectul Logi tr 74/2011 pentei puneten in aplicare a Legit nr, 287/209 privind Cadul civil (denumits in Continuare ,Lagen de punere in aplicaro” sau, brevitatis causa, «LPA") 314.6 vodea, in acest sens, dispoziille art, 26 din Logoa ne. 24/2000 privind normelv do sativa pentr elaborarea actelar normative 5A se vodea CB, Gray, Patrimony, in ,.es Cabiers de Droit” vol. 22/1981, p. 83 tohni ! Opera do abstractizare introprinsa do cai doi juriti alsacioni In socolal al XIX-leo a fost prima jabatere” de Ta curentul exegotic al comentarii Codului civil Irancee si se constitnie si nstiza Intro lworie alat de adine insadacinata in teorla gonorala a drepturilor reale inca orien deviate172 DOCTRINA - Studii, articole, comentari RRDP ETRIZGH) (si prelucrarea) teoriilor juristilor germani"). Acum, Noul Cod civil confine mu mai pufin de trei articole (art. 31-33 NCC) menite sa contureze sensul si caracteristicile notiunii (juridice”!) de patrimoniu. Pe aceste texte de principiu se grefeaza apoi in mod coerent o ,teorie general” a drepturilor creditorilor fata de patrimoniul debitorului comun (art, 2524-2328 NCC). Pastrind conceptele fundamentale ale teoriei ch Cod civil aduce modificari importante in ceea ce priv si structurarii patrimoniului. Cum nu ora faci sice a patrimoniului, Nou! flexibilizarea organizaiii si se renunte complet lao institujie cu o vechime de 150 de ani, legiuitornl a preferat sa construias teoriei clasice pentru a facilita dezvoltarea noilor concept, Vom incerca in acest studiu sa pr pe structura ntam conceplia Noului Cod civil cu privire la patrimonit: (1) pentru a enumera apoi principiile teoriei moderne a patrimoniului (Il), Analiza acestor principii va fi efectu jurisprudentiale aferente perioadei in care noua teorie incepuse deja sa isi faca loc in cadrul unor legi speciale, lipsindu-i insa o tratare sistematic’. Aceasti lips de sistematizare si-a pus amprenta si asupra practicii judiciare. Analiza deciziilor judecatoresti selectate va fi efectuata prin prisma principiilor trasate de Noul Cod civil, scopul urmarit nefiind acela de a critica solutiile practice, ei de a oferi un ghid cu privire la regulile continute in Noul Cod civil. fn final, vom incerca sa folosim teoria moderna a patrimoniului pentru a explica regulile generale ale drepturilor creditorilor asupra patrimoniului debitorului lor eomun (Il). Aceste reguli se vor conslitui intt-o ba infelogerea garanfiei comune a cum gi pentru distinctia dintre aceasta garantie comuna si garanti reale pe care anumiti creditori le pot dobandi asupra unor bunuri ale debitorului prin raportare la ezitarile pentru cxeditorilor, pr (chiar i logislaiva) este tratata ex rozorve de eatre jurigli. Cu privire la caracterul gi efecte woriel lasive a patrimoniulni dezvoltate de cite Aubry si Raw, ase vedea N. Kasiter, Tronsl Part of andl Raw on the Patrimoine, in Revie générale du droit” vo ncw'sbegal Heritage 38/2008, pp. 456-458, A so vedea C. Aubry, C. Rou, Cows de droit evil franguis d'apris la méthode de Zachariw ‘om ll, Servitudes rélles. Brivis. Rypothiquos, par G. Raut Ch. alcimaigne, M. Gault, 5° edition Imprimerie et librairi générale de jurisprudence, Paris, 1900, p. 185. Prima prozentarea tworiel sparut in C. Aubry, C. Rau, Cours de droit civ francais Wapris la méthode de Zncharia, tom 1 4 adition, Imprimerie ot librairie générale de jurisprudence, Paris, 1869, pp. vi-vik Desi cadeul arm iw si o unitate conceptual, noliunea de patrimoniu face in continuare obiectul unei falieri somantice intre gtin{ele juridice gi cele economice. De aceea, unii autori proferd si sr refere in mod specific ls .nofiunea juridica de palrimonin". A se vodea V. Stoica, Nofiunea juridicd de patrimony, in PR = saplimont la nr. 1/2008, pp. 177-220, A so vedea C. Gheorghe, Diviziuni si mase patrimoniale in Nou! God civil, in C. Jud. nr. 10/2011, p. 494, De multe or, traditionalisnmal juridic se vadoste wn obstacol in acceptanea progres chiar atunci cind beneficiile wnei not structuei sant evidente, A se viden M. Rotondi, Limited Lia 1 Individual Trader: One-Man Company or Commercial Fourdation?, in -Tolane Law view" vol. 48/1974, p. 989. Teoria moderns a palrimoniulii incearca sé ofere bencfilile uni patrimonin flosibil en pastrarea winor prineipit fa idamontale de gent! unicitati patrimoninl Gib aT Studiul patrimoniuly deo minima se doreste afi (garan{ia cor pre IL. CONCEP 1. Patris © imagine di anumite che el este privi economisti. intrucat fie de valori. 4 care calificar cu preponde este esential in cele c juridic de pat fata de conc In terme drepturile si punet de obligati. Li art, 25 alin, 2 drepturilor s Bucuresti, 1 2001, pp. 1-13 2008, pp. 43-78 CH, Beck, Bu Dreptusile rea 0 tratare mono notion de pate isto Pentru fost croat dreptu! francoz ©) Bane poarta asupr MA sev civil, edit a V 2003, pp. 78-79 Fa. Hamangiv(Bie a s7012 es RADU RIZOIU 173, 1 contine nu ze sensul $i principin se orilor fata de miului, Noul pe structura Cod civil eu i moderne a a ezitarile ja 88 igi face Aceasti lips& iza deciziilor ‘ate de Noul cideao m incerca sa enerale ale (IN). Aceste comune a isi garantiile debitoruhui Ful si ofoctele ree, Tran de Zochoria sult, 5° 6dition, ri, town], patrimonin conomice. Do ‘Ase n STilane La ficilo unui ieimoninla Studiul de faja nu isi propune o tratare completa a teoriei modeme a patrimoniului™, céci intreprinderea ar fi sortita esecului, Fara a incerca mai mult deo minima introducere in organizarea patrimoniului in Noul Cod civil, demersul se doreste a fio privire speciala asupra regulilor generale de executare patrimoniala (garantie comuna a creditorilor chirografari) pe apoi diferitele cauze de preferinta instituite de lege. care se grefea: I. CONCEPT 4. Patrimoniul. Clarificari si delimitari conceptuale. Pentru a putea oferi © imagine de ansamblu a teoriei patrimoniului trebuie in prealabil clarificate anumite chestiuni terminologice. De vreme ce patrimoniul are in vedere valori, el este privit ca un concept esenfial nu numai de catre juristi, ci si de catre economisti, Nofiunile cu care cele dowd stiinte opereaz sunt insa distincte, intrucat fiecare disciplina percepe realitatea prin intermediul propriului sistem de valori, Astfel, fenomenul juridic este cu precidere unul de tip calitativ (in care calificarea naturii juridice primeaza), in timp ce fenomenul economic este cu preponderenfai unul de tip cantitativ (in care gradul de extrapolare matematica este esential) in cele ce urmeaza vom oferi cateva repere™ in cova ce priveste conceptul juridic de patrimoniu'?), mullumindu-ne si facem doar scurte trimiteri la distinojia fata de conceptul contabil sila deosebirile fafa de alte concepte juridice apropiate. in termenii art. 31 alin. 1 NCC, ,patrimoniu{l unei persoane] inchide toate Arepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia”. Asadar, din punet de vedere juridic, patrimoniul reprezinta o colectie unitari de drepturi" si obligalii. Limitele acestei multimi sunt definite prin raportare la persoana (fizica ~ art, 26 alin, 2 NCC = sau juridica ~ art. 25 alin. 3 gi art. 187 NCC) care este titulara drepturilor si obligatiilor cu continut patrimonial (adica evaluabile fn bani’ isu lncrari de roforinfa, a so vedea GN. Iaxosen, Teoria g nerald a dreptarilor 1 Bucuresti, 1947, pp. 11-35; C. Bsa, Drept eit. Dr rineipale, Ei. All Beck, Buearosti 2001, pp. 1-12: V. Stoica, Drept civil. Drepturile eale principale, vol. 1, Fal. Humanitas, Buentest 2004, pp. 41-79 (citats in continnare ,Tratat";V. Stoic, Dropt civil. Dropturile reale principale, Ea GH. Heck, Bucuresti, 2009, pp, 3-15 (citata in continiare .Curs"); Sz. Sztranyierki, Drept eivil Drepturilerealo principale conform Noulwi God civil, Ed. Cll. Beck, Bucuresti, 2012, pp. 1-25. Pentru 6 tralare monograficd a tooriei clasico a patrimoniului, a se vedea H. Gazin, Bos critique sur la notion de pateimoine dans la doctrine classique, Librairie Nouvelle de Droit et Jurisprudones, Pars, 1910, + Pentru o tratare complex 9 Acoust noliane nu se t fost cruaté de catra pandoctistil gormani si proluata de droptul francoz. A so vedea C.B. Gray, op. cit. yp. BO-8 9 Hhunurile privite in materialitalea lor nu fac parte din patrimonin, oi doar drepturile care ppoartd asupra bunurilor. A se vedea C.B. Gray, op. ci p. 93. 4) A se vedea Gh, Belein, Dropt civil roman. Introducero in dreptul civil Subiectole dreptul ‘ivi, editia a VIl-a revazuta gi adaugits de M. Nicolae, P Truses, Ed. Universal Juridic, Buctrost 2003, pp. 78-79; G, Borol, Drept civil. Partea general. Persoanele, edifia a ll-a,rovizuita si ada Fa. Hamangin, Bucuresti, 2008, pp. 70-81 a se vedea V, Stoica, Tratat, vol. 1. et pra, pp. 41-79. jsogto (in sonsul ac al al fermenului) in droptul roman, Ba a site Aubry si Rau caro a introdus-o in174 DOCTRINA ~ Studii, articole, comentarit in cadrul patrimoniului se disting doua clase de elemente: drepturile si obligatiile. Drepturile patrimoniale permit persoanei si pretinds 0 anumita prestalie de la o alta persoana si, prin urmare, se constituie intr-un element (de) activ. Tota drepturilor (rea 35)) din cadrul patrimoniului este desemnata cu titulatura de activ patrimonial, in mod corelativ, obligatiile patrimoniale impun perso © anumita prestatie, constituind un clement (ce) pasiv. Totalitatea obligatiilor din cadrul patrimoniului reprezinta deci pasivul patrimonial’, Fata de modul de definire, patrimoniul se o fictiune juridica™ lipsits de o existenta materiala. El pune laolalta céramizile de baza ale dreptului privat: persoana ca subiect de dropt, pe de o parte, si drepturile gi obligatiile care fac obiectul raporturilor juridice patrimoniale in care porsoana este subiect, pe de alta parte. Dimpotriva, conceptul economic de patrimoniu are in vedere totalitatea bunurilor unui ,agent economic"! Aceasta falie conceptual a lsat urme gi in legislatie, celebru fiind exemplul art, 20 alin, 2 din Legea nx, 15/1990 privind reo! wrea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comorciale. Conform acestii text, ,bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt tithu”, Din punet de vedere juridic, afirmatia constituie un nonsens notional, Bunurile mu se afla in patrimontul unci persoane, ci doar drepturile care poart asupra bunurilor (drepturile reale). Mai mult, daca incerc traducem fraza in acesti termeni, rezulta ca ,drepturile reale din patrimoniul unei societati comerciale sunt drepturi de proprietate, daca nu constituie alte Grepturi”, cea ce constituie un truism, Explicalia este una de ordin istoric: Ja acel moment tocmai se inlocuia un sistem bazat pe diviziunea trihotomica (proprietate socialist’ - proprietate cooperatista ~ proprietate individual) cu cel democratic fundamentat pe binomul proprietate privata ~ proprietate publica, in cadrul sistemului socialist de orga- nizaze a proprietatii, regula (cel pujin in materia ,mijloacelor de productie”) cra conslituita de proprietatea socialista (care avea ca tilular statul?"), ceea ce a intreprinderile (de stat) sa nu detind un control direct asupra bunurilor pe care Ie exploatau (si care erau trecute in patrimoniul/inventarul acestora). Prin urmare, doctrina vremii*"! dezvoltase conceptul de ,drepturi reale de tip, nou fev drept un concept abstract”), sev loa GB, Gray, op. elt, p. 148. ‘A.so votloa I, Dogar, 8. Genel, Dropt eiil. Teri nemrost, 2003, pp 67. Aso vodoa N, Kasiver, op, oi. p. 6: 1 so vodea I, Deleann, Fttunile ju Gray, op. cit, p. 186, pevald a drepturilor roale, Bl. All Buck, . Fd. All Bock, Bucuresti, 2008, pp. 418-4235 CB *'Cu privire la conceptul de ,agent economic", a so vedea Gh. Crejoiu, ¥, Cornescu, [. Bucur Economie politica, Casa do oditura si prosa ,Sansa", Bucuresti, 1993, pp. 83-85. 2'Sau, conform unei afirmalit cole in epocd, gapartinea intsoguiui popor 202 se visiew T-Tonagen, 8. Briddeanty, Droptul de proprictate soctalista st alte drepturi reale principale de tip now in dreptul Repub BA. Suin(ifica, Hucurest 14, p 186 ef seq. T:Jonagcn, 8. Bradeams, Drepturile swale principale in Republica Socialist Rom@anin Fd, Acadamied R.S.R, Buchtes a dreptarilor wale, Tipogratia 978, pp. 49-60; C. Statoseu, C. Bian, Drept civil. Tooria general niversitati din Bucuresti, Bucuresti, 1980. pp. 66-8 Gas prin ci nu di in de pro pe car formul acestei (ori de ce art exemp, patrim, 0 depart salitate auod aleatui acte sa salitate (evalu: alcatui Ac de uni imobil vad co: Din no obligat concep dispozit ‘masa pa (art. 194 banal bunul in molee or 12077 drepturile gi 1a 0 anumita 2 element (de) moniului est v, obligatiile onstituind un lui reprezinta sptabstract?”, 113 caramizile de o parte, si ioniale in care economic de tind exemplul or economice ext, ,bunurile sxceptia celor ie un nonsen: var dropturile inceream si 1 patrimoniul onstiluie alte e inlocuia un proprietate at pe binomul ialist de o aductie") era coea ce faicea bunurilor pe estora). Prin e de tip now or reale, id, All p- 418-423; 08, meson, 1. Buca var, 1164, alist 175 IT ov. 12072] prin care oferea posibilitatea acestor intreprinderi st pretinda un drept real (dar nu de proprietate) asupra acelor bunuri®® in acest context istoric, textul legal menfionat dorea sa reintregeasca dreptul de proprietate (privata, de aceasta data) a societafii comerciale asupra bunurilor pe care le exploata cu titlul unui drept real de nivel secund. in acclagi timp, formularea defectuoasa a textului a f acesteia, un bun cu privire la care socie sul necesara precizarea din final. in lipsa fatea comercial avea un drept de locatiune (ori de uzufruct) ar fi devenit dintr-o data proprietatea so ati comerciale, ceca ce ar fi echivalat cu o expropriere a adeviratului proprietar. Am folosit acest exemplu pentru a demonstra dificultatile la care conduce ipoteza conform cireia patrimoniul este alcatuit din bunuri® O consecinta a distinctiei dintre elementele de patrimoniu si bunuri este si dopartajarea clara intre universalitatea de drept (juridica) si cea de fapt?*”. Univer- salitatea de fapt consta in ,ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane gi au o destinatie comuna stabilita prin voinja acesteia sau prin lege” (54 1 NCC). Prin urmare, universalitatea de fapt reprezinta o (simpla®")) colectie de bunuri legate in mod temporar"*! si neexclusiv, de vreme ce ,bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, si fac obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte” (s.n. RR.) in contrast, patrimoniul, ca univer salitate de drept, reprezinta o colectie unitara a tuturor drepturilor gi obligaliilor (evaluabile in bani) apartinand unei anumite persoane. Aceste drepturi si obligalii aleatuiese, prin natura lor, continutul unor raporturi juridice distincte. Aceeagi departajare se releva si in cazul fondului de comer, exemplul tipic de universalitate de fapt, definit de lege?” drept ,ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (mérci, firme, embleme, brovete de inventii vad comercial), utilizate de un comerciant in vederea desfésurarii activitatii sale’ Din nou, universalitatea de fapt este alcatuits din bunuti, iar nu din drepturi si obligatii, precum universalitatea juridica, Din now avem o p: concept juridic (,fondul de comert”) si unul contabil (, eudofaliere intre un fondul comercial"). Ultimul ‘Ase veda si R. Rizoiu, Nota la Ducizia Curti de Apel Pitesti, ¢, civ, nr 162/R din 20 2002, in PR ne, 5/2002, pp. 66-69. Unele ,relicvo" ale acestei confuzii trminologice au ramas gi in Noul God civil, Astfel ile art! 1045 NCC continua sé se rofere Ia ,bninnl adus in proprietate feate] se alli (..) in ‘masa palrimoniala” (art. 1946 alin, 3 NCC) ,bunurile [caro] se afl...) In patrimoniul soit i [art, 1946 alin. 4 NCC). De remarcat este insa faplul 64 toxtul art, 1946 alin, 3 NCC se referd la Jbunul adus in proprietate", adic privoste in mod clar doar droptul real care are ca obioct (dlerval) bunul in cauza. In aovensi cheie teobuie agadar ciit st textul art. 1946 alin, 4 NCC "1 Aceasta distinetie apare inca din opora lui Pothier, Pentre dezvoltei moderne ale distinefc, ase veda R. Gary, Essai sur les notions d'aniversalité df ‘actuel, Imprimerie de TUniversité, Bordeaux, 1921 31 so vedea C.B. Gray, op. cil, p. 100, ot d'universalité de droit dans levr stat Gu privire la caractorislicile universalitati de fapt, a su veelea R. Rizoin, Garanyia reala ior de buna, in PR nx: 2/2008, pp. 146-162 "I Articolul 1" lit. e} din Legoa nr. 11/1991 privind comhatorea concusentel neloiale mobiligr’ astpra universe176 DOCTRINA Studi, articole, comentarii Fsatelaed or 12072 este definit’ drept ,diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justi la data tranzactiei, a parlii din activele nete achizitionate de catre o entitate”. Altfel spus, fondul comercial reprezinta valoarea elementelor incorporale specifice ale fondului de comert (firma, emblema, clientela, vadul comercial) care nn pot fi transferate independent de acesta. 2. Masele patrimoniale. Clarificari conceptuale. Reglementare. Noul Cod civil vine sa clarifice si sa fixeze 0 terminologic unitara pentru diferitele cazuri articulate de divizare patrimoniala, Titlul marginal al art, 31 NCC mentioneazi tei notiuni fundamentale pentru teoria modema a patrimoniului: patrimoniul, masele patrimoniale si patrimoninl de afectatiune. Textul art. 31 NCC regl menteaz apoi, in cele trei alineate ale sale, fiecare dintre aceste concepte. Astiel masele patrimoniale reprezinta rezultatul divizarii patrimoniului (art. 31 alin. 2 teza | NCC), c diviziune a patrimoniului poarta denumirea generica de ,.masi patti. moniala”®"), Agest concopt nu este insd o inovafie a Noului Cod civil), el existand (chiar daca nu denumit ca atare) de multa vreme in dreptul privat roman"), Masa (patrimoniala) succesorala care se distinge in cadrul patrimoniului succesorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar exist de multa vreme™ Masele matrimoniale (care cuprind dropturile si obligatiile nascute in legi cu bunurile comune sau, dupa caz proprii ale fiecarui sot) exists si ele din 1954. Agadar, masa patrimoniali nu este altceva decat un ,patrimoniu in mini *®, ea find alcatuita tot din drepturi si obligalii (evaluabile in bani), cai apartin aceleiagi persoane, singura diferena fata de patrimoniu fiind aceea ca nu ste vorba despre toate drepturile si obligatiile acelei persoane, ci doar d parte dintre acostea Alocarea anumitor drepturi si obligafii unei mase patrimoniale specifice nu se poate realiza fnsa in mod complet aleatoriu, Dincolo de limitarile functionale impuse de reglementirile speciale din fiecare materie, trebuie subliniata o limitare inerenta, impusa de necesitatea de a asigura o cocziune in cadrul masei patrimo: ‘ura’ 1a punctil 83 din Reglomentirile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comanitatilor Economics Enropene provazute ia anoxa la Ordinul ministrula finanelor publice ny. 2055/2009 pentru aprobaroa Reglomentarilar contabile conforme cx directivele enropene. "1A se vedea V. Stoica, Cuts... fl supra, p. 10. A se vodoa CB. Gray, op. cit, p. 181 Gu privire la existon{a unor mase palrimoniale inainte de consacrarea principiulai dlivizibiliati, ase vedea ¥. Rossier, ude comparie de certains aspects patrimonious de a fda In .MeGill Lave Journal/Revue de Droit de McGill” vol. 4/1989, p. B80 As veda Fr. Denk (coord, Mostenireatostamentar. Transmiteren si impdrfeala mostenirit Noto de curs, Hd. Actami, Bucuresti, 1994, p. 117; M. Eliescu, Curs de succesfuni, Fd, Humanitas, Bucuresti, 1997, pp.410-419:D. Chities, Drept civil Suocesiuni qi testamonte, Ed. Rosetti, Bucurest 2003, pp. 407-408, "Uni autori consid cit, pp. 800-881 «a ole reprezintd .patsimonii separate", A se vedea ¥. Rossier, op, ea: niale. Ace: monial). Ci pirtilor®. elementele tului juridi de dreptur aferente w Altfel unei mase altei mase NCC: Toate afectate ac patrimoniz in fine juridic si s 3. NCC enu fiduciare, 1 patrimoni afectatiune supusi um O inov masa patri NGC). Regi HA se 2 Aga pralogeroa pi dda d conferins « Chia nta pe palrimonial ponte elien Morente dos ey Droptul me. 1 planificarea D. Badea, M portofolilorc tnobiliare in regimul jus 213-252; CR ‘iil continen ale fi Sciontia Juris Period kakTea oe 12077 ea justa la data Altfel spus, > specifice ale care nu pot fi tare. Noul God iferitele cazuri ntioneaza patrimoniul, 31 NCC regle- neeple. Astiel art. 31 alin. 2 fe ,.masa pati elexistind oman"), Masa i succesorului iulta vreme"), niu in. minia: fn bani), care 4 acoea ca mu doar despre o specifice nu le functionale jatdo limitare \asei patrimo a Comunitatilor nr. 1055/2000) ea principinl ue de fa fico i. Humanitas welt, Boearast, ¥. Rossier, op. USIP ov. 712072] RADU RIZOIU 17 niale. Aceasta limitare deriva din caracterul unitar al raportului juridic (patri- monial). Continutul oricarui raport juridic este format de drepturile si obligatiile artilor*®. In cadrul unui raport juridic nu se poate face o separare neta intre clomentele continutuhni (drepturi si obligalii) fara a aduce atingere unitatii rapor- tului juridic insusi. Cat timp masa patrimoniala este o agregare unitara funcjional de drepturi si obligatii, ea cuprinde in mod necesar toate drepturile gi obligaliile aferente unui raport juridic. Altfel spus, nu pot fi afectate drepturile din continutul unui raport juridic unei mase patrimoniale, iar obligatiile din continutul aceluiasi raport juridic allei mase patrimoniale. in acest sens trebuie citite dispozifiile art. 2324 alin. 2 NCC: Toate obligatiile ndscute in legatura cu o anumita masa patrimoniala raman afectate acelei mase patrimoniale. Ele nu pot fi transferate intr-o alla mast patrimoniala decat odata cu drepturile aferente. in fine, anumite mase patrimoniale prezinta unele particularitali de regim juridic si sunt desemnate de lege drept patrimonii de afectaliune®), Art. 31 alin } NCC enumera trei categorii de patrimonii de afectaliune: masele patrimoniale fiduciare, masele patrimoniale afectate oxercitirii unei profesii autorizate si alte patrimonii de afectatiune reglementate de lege. Prin urmare, patrimoniul d afectajiune nu reprezinta un veritabil patrimoniu, ci doar o masi patrimoniala supusa unui regim juridic apart O inovatie™! a Noului Cod civil este reglementarea expresa a un masa patrimonialé ~ masa patrimoniala fiduciard®”! (art. 31 alin. 3 gi art. 773 NCC), Regimul ei juridic distinct este reglementat de Noul Cod civil in ceea ce HTN se vedoa Gh, Belelu, op. al, p. 74; G. Borol, op. cit, pp. 75-76. ™ Agadar, patrimoniul de afectatinne este o specie de masa patrimoniali, A se veven si nleri Stoica din 8 septembrie 2011 (Despre Bini) in cadeul conferinjelor ote de Institutul National al Magistraturiimirde in vigoare-a Noului God civil. lnrogistraron rin) este disponibila Ia advosa hitp:/www.inmn-lax.roNCGvideo ® Chiar fin acest domeniu, Nou God civil nn fac dct s8 generalizeze reglemen xistonla ponira nnele aplicalii particulare ale fiduciei, De exomphn, existan gi inainte mast pelvimoniale distinete in cazul portofolilor de valori mobiliore delimnte de intormediani atorizafi ponirn client lor, in cazul fondurilor gestionate de catre avocati ori notari pontra chelluielily aeronte dosarslar clienilor te Cu privire la operatiunile duc 4 se vodlea RK, Constantinovie, Droptal nr 1/2004, p. 208; CG, Buzan, Societdfile offshore {IV}. Insti stu sfolesire ef in lanificarea fiscal internationala. Aspecte de drept comparat, in RDC nr, 12/2000, pp. 112-131 D. Badea, M. Ciuval, C. Anghel, Aspecte contractuale, institufionale si privind refin folifor de credite ipotocare (parted a I) in RDA nr. 7-8/2008, p. 47; J. Teves, Unele ga biliare In dreptal francez, in ,Stadii de drepl romanesc” nr, 12/1999, ps 210. Cu privire la nul juridical fiduciel in Noul Cod civil, aso vedea R. Rizoin, Mandatul irevocabil ca toca de gavantare a abligatitlor. in RRDP nx. 4/2009, pp. 230-282 (citat in continuare yMandatul inevocabil...":1. Popa, Contractul de mentat de Now! Cod civil,in RRDP nt. 2/2011, pp 213-252; GR. Tripon, Fiduc ferontei color dowd mati sisteme de drept: dreptul civil continental sf droptul anglo-saxon. Conceptul, elasificarea, evolutia si conde de waliditale ale fiduciei, in RRDP nr. 2/2010, pp. 162-199; H, Burian, Fiducia in lumina Noulul Cod civil, in Sciontia Juris nr. 1/2011, pp. 30-48, disponibil Ia adrosa htlp/dropl.sapientia,todata/tudomanyos! Prriodikalisciontia-iuris/2021-1/5-burian pal178 DOCTRINA studi, articole, co ventari SY ov. 172012] priveste raporturile de drept privat®!. Masa patrimoniald fiduciara este o spec de patrimoniu de afectatiune® intrucat ea este constituita ,cu un scop determinat” (art. 773 NCC), acela de fi administrata d folosul beneficiarului Aectarea specifica (din punct de vedere al mecanismului de functionare) acestei mase patrimoniale da nastere unui veritabil ,patrimoniu in miniatur beneficiaza de o autonomic accentuata* Masele patrimoniale afectate exercitdrii unei pro tate de legile speciale*! care guvern ssif autorizate sunt reglemen azai profesiile autorizate, Regimal juridic al acestor mase patrimoniale legile speciale anterior intrarii in vigoare a Noului Cod civil. Noua reglementare nu face altceva decal si ofere o teorie generalé a acestui regim juridic. Astfel, dispozitiile art. 33 alin. 1 NCC precizeaza condifiile generale ale constituirii acestei forme de masa patrimo- nials"”, Tocmai de aceea, jurisprudenta analizata in continuare, desi anterioara Noului Cod civil, se védeste relevanta si in actualul context. in cele ce urmeaza, pentru facilitarea exprimarii, vom denumi aceasta specie de masa p: »Pattimoniu de afectatiune liberal” sau ,masa patrimoniala liberala’ Celelalte patrimonti de afectatiune reglomentate de lege se refera, cu prociidere, la patrimoniile afectate exercitarii activititilor economice de citre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, Conform art, 2 it, ) din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 44/2008", ,patrimoniul rimoniali inval de drupt public esto guvernat de dispozitile speciale cuprinse fn Cadul fiscal vedea 8. Berthold, La j luce: out eficace de protection contre contexte d'insofval ale de droit” vol. 35/2008, p. 656, 20 Pi uitoral somfn (dup modell celia frances si, 10 Ini din Quebec) a ales tora lui Lepaall in ceva veda 16D. Smith, Trust and Potrimony, in silucratile acolo cit 4 Spro deasebirv de fuse anglo-saxon, tin mama drepturi. A se vedoa 1.D. Smith, st privings, yrivesle autonomia patrimoniala afiduciet e g6nralo de droit” vol, 36/2008, pp. 382-283 vasa patrimoniala fiduciars canine 54 ob p34, 1Cu toate avestea, legivitorul roman a ovital 84 imbratigeze sistemul din Queboc unde acost patrimoni de afectatinne nu este detinut nici de constituitr, nicl de fiduciar gi nici de beneficha Ase vodlea M, Nacrarato, La fducie: réflexion sur a aéeeption jadiciaite d'un nouveau code, in Les Calviers de Droit” vol. 48/2007, p. 509. ©” Cu tila eo exempla, mengionina L profosio’ deachitect, Legoa nr 51/1996 privindl on 184/201 privind 0 anizaten si exercitarea itaroa profesie’ ee avecat, Legon fr. 188/2000 privind exorutorit judocdtorosti, Legea nt. 178/1997 pentru autorizarea 4i plat interprolilor gi traducatorilorfolositi de organcle de urmacise penal, de instan do birourile notorilor public, de avocati si de Minister Justifiet, O \ininistraici si Intornelor $1 al Agontiel Nationale de Cada 2006 pentra aprobarea Regul a judocatorost aul comen ail Ministrului tru si Publicitate Imobiliaré nr. 633 mentulit do organizare si funetionare a bitourilor do cadastra $i Publicitate imobiliara, Legea nr. 306/204 privind exercitarea profosici de medic, procum $1 Drganizarea si functionazea Calogiulul Medicilor din Romania, Legea nr. 160/1988 entra onganizarsa siexercitarea profesiunit de medic voterinar, Ordonanfa Guverauni nr. 65/1904 privind organizan activitatit de expertiza contabil sin contabililor autorizati far arl. 151 LPA confine norma de dropt (tranzitoriu) intertemporal relevant *!Ordonanfa de utgen|a.a Gavernuni ne 44/2008 privind desfagurarea activitatilor economioe do care porsoanele fizioe autorizate, intreprindorila individuale si intreprinderile familial domumits in continuare, brevitatis causa, «OU. me 4a Gee de afect fizice a deri fa ao fri intrepri general = NCC co chem cel mai din for xtrem sub for pentru patrin 3. Noul C Creden mentio in spot imobil in cali Da pentru Aniite: OU. explice folosin civil d Confor actolor t reunite VeTands 20085 disponi fomilialte o specie” 2p determinat” 2eneficiarului ‘unt reglemen- mul juridic al rior intrarii in ‘cal sa ofere o 5 alin, 1 NCC asd patrimo- esi anterioara & ce urmeazai patrimoniali cu precaidere re persoanele iale. Conform patrimoniul nul Gea ‘anciers dans un bial a fiduci, 208, pp. 382-3053 Fine gf obligati bec unde aces! wide benetickoe ouvert corte, i lwavocat, Lagoa izaroa $i plata le judocatorest nal Ministrulul obiliara ny. 639 de cadastra gi slic, procum si otra organizarea ‘ind organizaren Fetaelad or. 1202 RADU RIZOIU 179 de afectatiune [reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligaliilor persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprin- derii familiale, afectate scopului exercitarii tnei activitati economice constituite ca o fractiune distinct a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora”. Se observa din redactarea acestei definitii faptul ca legiuitorul a inclus din croare gi bunurile in cadrul masei patrimoniale. Fata de dispozifiile art, 31 alin. 1 NCC coroborate cu cele ale art. 2 si art. 3 NCC si ale art. 230 lit, bb) LPA, consideram ca enumerarea bunurilor din definitia citata trebuie considerata abrogata sau, in cel mai bun caz, citita ca referindu-se la drepturile reale ce poarté asupra bunurilor din fondul de comert al entititilor mentionate. Pe de alts parte, definitia este extrem de exacti in a sp rimoniale sub forma unei fractiuni din patrimoniul persoanelor vizate. pentru facilitarea exprimarii, vom denumi aceasta specie de masa patrimo ;patrimoniu de afectafiune comercial” sau ,masa patrimoniala comerciala fica faptul cé suntem in prezenta unei mase pat 3. Clasificare. Fay’ de clarificarile conceptuale de mai sus, consideram ea Noul Cod civil opereazé o sistematizare*”! a conceptelor (si) in aceastt materie. Credem ci acest sistem poate fi decelat in mod facil prin raportarea textelor mentionate mai sus la faptele concrete dintr-o decizie de speti” relativ recenta, in speta, sotia a introdus actiune solicitand anularea actului de instrainare a unui imobil (spatiu comercial) utilizat de sot pentru desfasurarea activilatilor economice in calitatea sa de persoana fizica autorizati Datele prezentate in spe{a sunt extrem de interesante ca exemplu de 5 pentru teoria moderna a patrimoniului. Aga cum a demonstrat conferinta Teze si Antiteze de la Cluj® si precum rezulta si din unele comentarii doctrinare*) ©.U.G. nr. 44 pare a fi incompatibilé cu Nou! Cod civil. Vom incerca aici sa explicam sistemul utilizat de Noul Cod civil si locul 0.U.G. nr. 44 in acest sistem folosind ca exemplificare datele spetei. Desi cauza a necesitat aplicarea Codului civil de la 1864 (si ar fi impus si aplicarea Godului familiei de la acea vreme), De altel, sistomatizarea roprezinta una dintro caracteristicile operelor de codificare Conform art. 18 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnici logislativa pentru elaboraren acielor normative, ,{i]n vederoa sistematizarii gi concentra legislate, roglementarile dinte-un fanumit domoniu sau dints-o anwenité ranmnea de drept, subordonate unor principli comune, pot fi reunite intr-o sirvcturd unitara, sub forma de coduri”. A se vedea S, Popescu, C. Ciara, V. Tandareanu, Aspecte practice de tehnica si eviden( a legislativa, Ed, Monitornl Oficial, Bucuresti 2008, p. 23 W Inalta Curte do Casatie si Justtio, Sectia comerciala, lecizia ne. 1072 din 41 martie 2009, dlisponibila la adresa bltp www.se).ro/SE%20rezmale%2020091SE%200%620107 252002009. "9 Jnrogistearea dozbateri esto disponibila a adrosa httpyisvws.jutidice.rofivo. A se vedea E, Lipcann, Aspecte privind regimutljuridic al intreprinderilor individuale si ale veglomentate prin Ordonanta de urgenfa @ Guvernului rx 44/2008 in lumina Noului Cod ‘nr. 74/2011 si succinte aprocieri in legatura cw demersul de roformare a deaptalu privat, in Droplul nr 13/2011, p. 58,180 DOCTRINA — Studii, articole, comentarit GARD ov. 172012] principiile de baz sunt acel exprimare fiind mai rafinata precizare prealabila: din decizie nu rezulta daca a fost efectuata vreo analiza a modului de dobandire a imobilului de catre persoana fizica autorizaté (persoana ica, stare civila: castitorit, supusa regimului legal al comunitatii de bunuri). O nea analiza ar fi putut explica mordul in care imobilul a intrat in patrimoniul sau si eventuala operare a subrogatiei reale cu titly particular, Faptul ct numai comerciantul inregistrat ca persoana fizica autorizata putea achizitiona spatiul comercial in temeiul Legii nr. 550/202 nu ofera o imagine completa asupra regimului juridic al bumului in cauzé. asi si in noua reglementare, doar forma lor de Unicitatea patrimoniului ramane un principiu nealterat de la scrierile lui Aubry si Rau incoace™”), Noul Cod civil nu modifica acest principiu: orice persoana este titulara unui (singur) patrimoniu (art, 31 alin. 1 NCC) si orice patrimoniu necesita un titular (art, 777 si art. 792 NCC). Ceea co consacra Noul Cod civil in terminis esie posibilitatea de a stabili diviziuni ale patrimoniului. in treacat fie spus, aceasta posibilitate exista si sub imperiul vechii legisla(ii, Codul familiei si O.U.G, nr. 44 continand exemple in acest sens, Dupi cum am aritat™, diviziunile patrimoniului poarté numele generic de smase patrimoniale” (art, 31 NCC). Ele constituie veritabile patrimonii in miniatura, alcatuite din drepturi si obligatii care au legiturd intre ele si in cadrul cirora functioneaza regula subrogatiei (art. 2324 NCC) ale cu titha universal Ele reprezinta universalitati de drept (juridice) spre deosebire de universalitélile fapl care sunt doar colectii de bunuri (art. 541 NCC). Masele patrimoniale au ins un titular unic - titularal patrimoniului in cadrul caru aceste diviziuni (art. 32 NCC) Anumite mase patrimoniale pot constitui (in temeiul legii) patrimonii de afectatiune (art, 31 NCC). in functie de modalitatea de afectare, patrimoniul de afectafiune poate fi: (i) comercial lart. 2 pet. j) O.U.G. nx. 44); (ii) liberal (art. 3 alin, 1 NCC); sau (iii) fiduciar (art. 773 NC Fata de aceste distinclii, pz divizat in trei mase patrimonial modalitatea® devalmagiei cu so au fost operate atul TE, din spela avea un patrimoniu (unic) distincte: (a) masa bunurilor comune (afectat de a sa T.A.}: (b) masa bunurilor proprii personale; (©) masa bunurilor proprii profesionale, constituita drept patrimoniu afect exercitarii activitatilor economice autorizate. Dincolo de aceasta divizaré TE. rimane o unica persoand, persoana nefiind susceptibila de divizare sau mulliplicare juridica™. Aici consideram ci a (clasicd ) palrimonialui mu a fost codificata, ci a fost dezvoltata teorotie do cate ‘ni doi autos alsacieni. A se vedoa CR. Gray, op. cit, p. 101 "11 se vedea supra, ne 2 8 se vedea V. Stoica, Talat, vol. 1, ei. supna, pp. 60-00. ™ Univorsaltafile juridice pot face si ele object unor modalitati spectlice. A. se vedea V. Stoica, Trala, vol. 1, et, supra, pp. 77-78; V. Stoica, Curs, et. supra, np. 14-15. "! De altiel, tocmai in scopul evitsrii unei asemenea multiplicari, art. 14 din Legea 1. $1/1990 privind socicttilec ercialeinterzice constituirea nor societai comonc SUD. Carponaru, 8, David, le multiple Prado, Gh. Piperea, Legen societajilor do su (a dr de pa pa m su pa de re, Paae Tae lor de analiza soand uri). O noniul i numai spatiul i asupra erile lui versoand rimoniu civil in aca fi miliei gi ric de 1 cadrul 1 NCC). alitatile viale au operate onii de niul de (art. 33 {unic) clat de sonale: afectat rede Log wlliple atilor EEE RADU RIZOIU 181 rajionamentul instanjei are o mica lacuna, atunci cand afirma ca autorizata are un statut de entitate juridica distinct de cel al persoanei fizice Persoana es persoana fizica te una singura gi are un singur statut juridic, Patrimoniul sau ins poate fi supus unei divi patrimoniala poat juridic distinct. Oricat de seducatoare este ideca unei persoane cu mai multe personalitati (juridice) si oricat incearca organele fiscale sa acrediteze ideea orice profesionist persoana fizica este un schizofrenic cu personalitate multipl Noul Cod civil explica fara echivoc faptul cai persoana este unica si la fel este si dintr-o masa patrimoniala in ii gi fiecare ma: vea un statut palrimoniul sau. Prin urmare, mutarea unui di alta nu reprezinta instrainare (art. 32 alin. 2 NCC), iar constituirea patrimoniului unilateral al persoanei fizice. Dispar comodat, de locajiune, de vanzar de afectatiune se realizeaza prin simplul astfel in negura vremii ,contractele” (¢ cumpirare) incheiate de X, persoana fizica, pe de o parte, cu X, persoana fizica autorizata, pe de alta parte. Unultim comentariu: daca imobilul achizitionat facea parte din mas comune, TE, il putea afecta comertului sau do NCC). Calificarea imobilului ca bun comun put ci fusese achizitionat cu fonduri reprezentand sume de bani din activitatea curenta a lui TE, care erau calificate drept bunuri comune (art. 341 NCC) Fala de cele de mai sus, rezulta ca patrimoniul poate fi uni atrimoniale. Masele patrimoniale pot fi: matrimoniale le punurilor fart, 345 a rezulla, de exemplu, din faptul cu acordul soliei, T. sau divizat in doué sau mai multe mase succesorale, fiduciare sau profesionale, Masele patrimoniale matrimon: (aferente regimului matrimonial al comunitatii de bunuri) sunt dowd: masa Arepturilor si obligatiilor proprii fie comune ale sotilor (care apartine in parte fiecarui sol, dar este gestionat dovalmasie de ambii so{i). Masele patrimoniale succesorale cuprind masa palrimoniala aferenta patrimoniului propriu al eredelui anterior deschiderii succesiunii si masa patrimoniala aferenté: mostenirii (art. 1114 NCC), Masele patrimoniale fiduciare pot fi multiple, de vrome ce fiduciarul poate gestiona mai multe ea mase fiduciare (art. 786 NCC). Masele patrimoniale profesionale sunt intotdeauna organizate sub forma unor patrimonii de afectatiune. Drepturile si obligatiile care mu fac parte din patrimoniul de af patrimoniala personals a titularului, Patrimoniul de afectatiune poate fi, in functie de activitatea careia ti este afectat, comercial (daci reglementat de O.U.G. nr. 44) sau liberal (daca reglementat de art. 33 alin. 1 NCC) ‘irui sot si masa drepturilor si obligatiilor ctatiune riman in masa este patrimoniul de afectatiune patrimoniul de afe une comerciale. Comentariu pe articole, edifia a 4a, Bal. CH. Tock, Bucuresti, 2009, p. 118, raliune similaré a justifical gonoralizarea regulii la nivel european, prin Divectiva 2009/102/CR Parlamentulni European 5i a Consilisli, in materio de drept al sociotajilor comorcialo privind sociolatile comorciale en raspundere limitats cn asociat unic ‘A se vadea infra, nv. 9182 DOCTRINA ~ Stu articole, com tari RRDP ETSI] in partea sténga a liniei intrerupte) in speta mentionata, patrimoniul lui TE, poate fi reprezental grafi 1 ! 1 Naso proore / Nasele tase Patrimoniut a de atectaune Structure maselar p rervoane ice autorizate casatorite sul imperial veg i de bunuri Prin urmare, putom clasifica notiunile fundamentale pentru teoria moderna a patrimoniului astfel: Patrimoniul (A) nedivizat (B) divizat in mase (a) matrimonial (i) comuna (ii) proprie (b) succesorale (i) proprie (ii) mostenita (c) fiduciare (d) profesionale (i) personale (ii) patrimoniul de afectatiune (1) ,comercial” (2) , liberal” ‘imoniale Eie ML. PRIN 4. Er clasica* sin nowe plus, ins cu porsoa aacestei trust-uls (mase pal sii so con ‘Trust instrume de ace sistem ju trust-ul e anglo-sas idea cor A se vode Paris, 1982 Dy raportrl titular. 8 mA, Recueil 0 1 J.Gama ora StudiRRDP EIA als 12012] liniei intrerup coria moder IRRDP- RADU RIZOIL 183 I, PRINCIPHLE TEORIEI MODERNE A PATRIMONIULLL 4, Enumoraro. Plan. Teoria modern’ a patrimoniului porneste de la teoria clasica®® enuntata de Aubry si Rau, careia ii cizeleaza insa unele asperititi, Asadar pplie patrimoniul este unic si aparfine unui titular determinat, In plus, insa, in cadrul patrimoniului pot fi operate anumite diviziuni (mase patri moniale) cu privire la care se poate amenaja un regim juridic adaptat Prin urmare, Noul Cod civil rimane tribular principiului unicitatii patrimo- niului, Patrimoniul este in continuare o emanatie a personalitatii, el apare odat cu persoana si o urmeaza pe toatai durata existentei sale, Drepturile si obligatiile se organizeaza astfel in jurul persoanei™! si prin raportare la aceasta. Ca urmare acestei alegeri de politica legislativa, nu a fost posibila reglementarea institutiei trustului anglo-saxon® care necesita posibilitatea existentei unui patrimoniu®! (mase patrimoniale) care nu are un singur titular, ci (cel putin) doi®”). Nu trebuie si se confunde trust-ul cu fiducia, in ciuda unor asemanari si a unei radacini comune, ele reprezinta institut juridice diferite® Trustaul prezinta o serie de particularitati care nu pot fi replicate prin utilizarea instrumentelor allate actualmente la dispozitia dreptului civil continental. Tocmai de aceea, trust-ul a fost calificat drept un ,concept juridic neasimilabil intr-un sistem juridic civil, de sorginte napoleoniand, cum este cel romanesc”™. De altfl, trust-ul este considerat in dreptul comparat drept o institutie specifica" dreptului anglo-saxon"!, Pornind de la aceste observatii superficiale, multi autori au sustinut ideea construirii unei institutii noi, care si cadreze cu specificul droptului conti- a neuptia cl A so vordoa J. Ghestin, G. Goubans, Tite de droit ati, 1912, 159, 2) De lapt, numai ideea de patrimonia vazait on legaturs intre porsoana si continutal faporturilor eivile in care aceasta intra prezinta o verilabila indivizibilitate, daté de unicitaten persoanei. Continutul patrimoninl, pe de alla parte, ny este indivizibil deca In principin, el find tlivizbil prin natura sa de mulfime de elemepte distinete. A so vetlea CB. Gray, op. ci p. 10 MV Ase vouea N. Kasieor, op. cil, p- 463 Ase vedon |. Loavy, in Fanice we trust. Why the mov Fiducie institution brings {its Anglo-Saxon porrs, in International Financial Law Review, vol. 26/2007, p. 66. *2) Aceasta terminologie ested fucere” in termenii dreptulai civil, intmncit sistomul de common faw nt cunonste concept de patsimonin, A se vedea L-D. Smith, ep. ei, p. 38%: C. Gray, op. cit p. 144 7 San, in concoptia ui Lepaull doa P Lopanllo, Troité théorique et pratique des trust fn droit interne, on droit fiseal et en droit international, Editions Rousseau, Paris. 1992 Titular A se vetea S, Normand, J. Gossolin, La fducie du Code civil: sujet d'ffront rca, in Los Cahiers de Droit, vol. 31/1990, p. 720. oa Ch. Larroumet, La Joi du 19 février 2007 sur Ja fiducie. Propos critiques, in Recueil Dalloz, 2007, p. 1350 cl seq, OF. 6. Ase vedea D, Bade, M. Cinvit, C. Anghel, ap. ct, p. 97 4 Institulia trust-lui este produesl evolutie! dieptului engler in Evul Medin, A se vera J. Gama Sa, Le trust: de fa protection patrimoniale au Moyen Age é fa protection internationale de Fenvironnoment au XXP sidce, in Rowe québscoise de droit international, vol, 21/2008, p. 9 "SIA se vedea VD. Zlateseu, 1. Zlatesci, Regulile molodei comparative In studiul dreptall. Stu de drept rominese nr. 1/1989, p. 339, Sioi asupra palrimoniului constituie ined baza sistomulul dropturitor vale Intro 20 bition, LGD ttion péréra nent dans la184 ocn A - Studi, articole, comentarii Epa ii 1. De vrome ce fiducia ,europeana"®") nu reugeste sa reproduca decit partial mecanismul trust-ului anglo-saxon, comparafia intre ce titutii trebuie sii se realizez. din perspectiva functionaki™) La ora actual, institutii de tipul trust-ului oxisti in mai multe state! europenc™, ceea ce demonstreazd ci nu existé incompalibilitate intre frust si dreptul civil”, in Franjaa fost propusd o solujie de compromis si s-a decis adop- area unei noi institulii in cadrul drepturilor reale, purtand numele de ,fiducie Reglementarea franceza din 2006 a fost utilizata gi drept model pentru capitolul dedicat fiduciei in Nou! Cod civil, in detrimentul reglementirii cuprinse in Codul civil din Quebec”), Trebuie insa remarcat faptul ci modelul franc fost criticat pentru ca, spre deosebire de reglementarea din Quebec” esenta trust-ului?® Obiectul fiduciei se constituie intr-o ,masd patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatit din patrimoniile fiduciarilor” (art. 773 teza Il NCC), Legea pare a s¢ focaliza mai mult pe existen{a unei mase patrimon dows ez.al fiduciei a nu surprinde ale ncte in cadrul bunurilor fiduciarului decat pe determinarea drepturilos parlilor. De altfel, intreaga reglementare este Focalizata pe relatia dintre fiduciar siiaceasta masa patrimoniald. Chiar si doctrina franceza, comenténd o reglementare similara, a facut distinctia dintre nasterea unui drept real specifica trust-ului gi nasterea unui ,drept de proprietate contractual de a mitata” care se focalizeaz mai mult pe crearea unei mase patrimoniale De vreme cela fiducie ,constituitorul transfera o masa patrimonial’ autonomdt (...) fiduciar (...)" (art. 773 NCC), rezulta ci masa patrimoniala respectiv’: paraseste patrimoniul constituitorului si intré in patrimoniul fiduciarului. Dar existenta sa in cadrul acestui patrimoniu este oarecum ,in staza", de vreme co ea constituie ,o mas patrimoniala autonoma, distincti de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniul fiduciarului” (art, 773 NCC). In final, ,masa patrimoniala fiduciara (...) se transferd la beneficiar sau constituitor” (art. 791 alin. 1 NCC). citre “6 Construita pe modelul fiducici romane. A se vedea J. Gama $a, op. cit p. 127 "A se vodea P Lepanlle, Civil Lavy Substitutes for Trusts, in Yale Lave Journal nt 36/99: p. 1128. 1 A se vodea J. Gama Si, op. cf, p. 123 "VA se vorlea H, Hansmann, U. Mattei, The Renctions of Trust Law: A Comparative Legal and Economic Analysis, in New York University Law Reviow nt. 731908, p. 43 A se vedea M. Lupo, The Civil Law Trust, in Vanderbilt Journal of Transnational Law Unde fidueia este perceputa drept wn patrimoni de afectatiuno lipsit de titular. A. se $. Normand, J. Gosselin, op. cit, pu 7: Dispozitiile din Codul eivil din Queh ealizat o adaptaro a institufie} trusted. A Cahiers de Droit, vol. 26/1985, p. 728, 1 sub influenta provinctilor de common lave, at wudea Fr, Fronetto, La propridtéfiduciaie, in Les A s0 vudea A. Dyor, International Recognition and Adaptation of Trusts: The In the Hague Convention, ip Vandosbilt Journal of Transnational Law nr. 32/1999, p. 1003. 44 so vodoa [-Fr: Adlle, Ladaption de la fdacie at 10 of -médié ala prohibition des cessions te oit commun’, in Revue do Droit bancaire ot financier nr. 2/2007, studint 5, ne. 13, unde va ficiarul, (art.791 fiduciar Prir a patrin prozent: care ele 51 NCC, .0 turile gi cipiul v singur 5 intr obligati care sa Pe « apartin titular patrimo dice ins Re injelot excepti de a fiduie’ modo { civil din adminis NCO). Pr ‘ean int do mase conlrara ere Jin Quel p05.Tor 1017 scat partial \ii trebuie te state ro trust ecis adop: fiducie’ capitolul ein Codul Fiducied a surprip distineta 73 teza Il rimoniale repturiles e fiduciar ementare ist-ului gi autonoma ‘especti ului, Dar eme ce ea repluri gi rimoniala 1 NCC), tional Law ilar. Aso iro, in Ln los cossions GC 12072] RADU RIZOIU 185 unde va interveni ,contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul b ficiarului sau al constituitorului”, dupa lichidarea datoriilor cuprinse in aceasta {art 791 alin, 2 NCC).Asadar, la orice moment al existentei sale, masa patrimoniala fiduciaré are un titular determinat, Prin urmare, cele doua principii fundamentale care guverneaza teoria moderna a patrimoniului sunt: unicitatea patrimoniului si divizibilitatea acestuia. Vom prezenta in continuare fiecare dintre aceste principii, precum si consecintele pe care ele le produc in plan practic, prin prisma unor decizii de speta care au relevat insemnatatea cunoasterii acestor principii 5. Unicitat patrimoniului. Enun{, Conform dispozitiilor art, $1 alin. 4 NCC, ,orice persoana (...) este titulara a unui patrimonin care include toate drep- turile gi datoriile ce pot fi evaluate in bani si aparlin acesteia’. Prin urmare, prin- cipiul unitatii patrimoniului are doua aspecte: orice persoand este titulara unui uur patrimonin™! si nu exist’? patrimoniu far8 titular” intr-adevar, patrimoniul este unic, de vreme ce el contine foate drepturile gi obligaliile unei persoane. Cati vreme orice persoana deline un patrimoniu, inseamna oa nu mai réméne acelei persoane niciun element evaluabil in bani care sa poata forma continutul unui alt patrimoniu Pe de alta parte, patrimoniul contine drepturi {subiective) si obligalii care apartin unei persoane. Prin urmare, patrimoniul trebuie si aiba (cel putin) un titular. Asadar, nu poate exista un patrimonin care sa nu fie legat de 0 persoana care s& aiba calitatea de titular. in cazul persoanelor juridice, existenja unu patrimoniu propriu constituie chiar o conditie”” pentru existenfa persoanei juri- dice insesi (art. 187 NCC), Regula unicitatii patrimoniului rezulta asadar din interpretarea logic’ a conse- cin{elor juridice ale definirii legale a notiunii de patrimoniu. In ciuda numeroaselor exceplii stabilite de lege de la principiul unicitatii, acesta isi pastreaza valoarea do regula genorala™ TX so vodoa N, Kasivor, op. cit, p. 465, Aceasta alirmativ extrem de transants poate f (partial atonsats de reglementarva bivalonta fideo’ in Nou! Cod civil. Daca Tthnl IV al Canta I-a (eferitor la fiducie) este redactot folosind modelul francez, Tllul V (reforitor la administraroa bunurlor alta) oste prehuat po filiera Codi civil din Quebec. Mai mult, art 784 alin, 2 NCC pare a indica faplul c@ fiduciaral este un administrator al unet mase patrimoniale/patsimonin aparjinind altel persoane (art, 792 alin, 1 NCC}. Prin urmaro, cine este titularal patrimonialui de afectafiune Fiductar? Po de alts parte, 10 Cowal intreprinderilor asociativo (introprinderea familial din OUGS4 saw socintatea simpli din Nout Cod civil), .pateimoniul social" ni reprozinta un veritabil patrimontn, i o simpla aditionar do mase patrimoniale [patrimonii de afectajiune) apartinind membrilor asocieri. Pentru opinia contrari, a se veda C. Ghu wedlea ¥. Rossier, op. Taji de acoastt axiomd, unii uutori an declarat c# este de neinteles optinnes din Quober-de a institui un patrimoniu de afectatiune fara titular. A, *1A se vedlea Gh, Reloiu, op. elt, pp. 441-852; G, Roroi, op. cit, p. 521 A so verde ¥, Rossier, op. cit, p. 80, nota 2186 pocn 1A ~ Studi, articole, comentarii PaeTeT or 1/2012) 6. Unicitatea patrimoniului. Consecinfe. Neinclegerea acestei relalii biu- nivoce intro persoand si patrimonin poate genera interpretiri eronate in practic: Astfel, intr-o decizie de speta’ s-a retinut ,ci promitent al vanzarii nu este paratul ULE, ca persoana fizicd, cientitatea ULE, PEA. si cd spatiul pentru care s-a incheiat promisiunea de vanzare-cumparare nu face parte din patrimoniul comun al celor doi soti, ci apartine persoanei fizice autorizate. in raport de aces fapt, a apreciat lipsa interesului in promovarea actiunii, intrucit, dact aceasta actiune ar fi admisa, bunul s-ar intoarce in patrimoniul persoanei fizice autorizate care este distinet de cel al patrimoniului sofilor.(...) judecstorul fondului a acre- ditat ideea ca 0 persoand fizicd aulorizatd are un patrimoniu distinct de cel « persoanelor fizice cu calitate de proprietar deviliag, in condifiile in care mu s-a facut dovada cA, de la data dobandirii bunului prin contractul de v cumparare (...) si pand la data (..) cand s-a incheiat antecontractul fn litigiu acest bun a fost inclus in patrimoniul de afectaliune al persoanei fizice autorizate” (sn. RR) in decizia citata s-a pornit de la premisa gresitd ca o persoana poate avea multe patrimonii, De fapt, persoana fizica autorizata nu este un subiect de drept diferit de persoana fizica. .Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice” (art. 25 alin. 1 NCC). Prin urmare, exista doar dowd categorii de subiecte de drept, ele constituind os io. ,Porsoana fizica este omul” {art. 25 alin, 2 NCC), in timp ce ,persoanele juridice sunt entitatile prevazuite de lege” (art, 188 NCC). Persoana fizict autorizata nu este altceva deca 0 perso fizicd normala care ,poate desfisura activitatile economice (...) individual si independent” fart. 4 lit, a) O.U.G. nr. 44], deoarece ,orice persoana fizica (...) poate deslagura activitati economice (...} in conditiile prevazute de lege” (art. 3 alin. 1 O.U.G. mr. 44) Din citirea acestor dispoziiii legale rezulta ci persoana fizic’ aulorizata nu © persoana juridica, ci ramane 0 persoana fizicd, Or, de vreme ce persoana fizica este omul, iar fiinla umana este unica si nesusceptibila de dedublare, rezulta Ga persoana fizicd autorizati este aceeagi cu persoana fizica tit Find vorba despre o singura persoan’, ea nu poate avea deca un patrimoni Asadar, persoana fizicd autorizata are acelasi patrimoniu cu persoana fiziass in alta decizie de speta*”s-a injeles ca nu exista mai multe patrimonii pentru aceeasi persoand (fizica), indiferent de existena calitatii (suplimentare) de persoand fizicd autorizata sau alta forma de organizare a activitatii economice. in acest sens, instanfa a retinut in mod corect cé, in spefa, ,cabinetul individual de avocat este 0 forma de exercitare a profesiei nu de asociere in vederea exercitarii profesiei unde sd existe un patrimoniu distinct. Cabinetul d t4 situatie de e avocat nu poate "I Curtea de Apel Bucuresti, sectia a Vea comerciald, dcizia comesciala nr 30812006, JURINDEX 200922280, disponibila la adrosa hitps/wwwwejunisprucento.org °°) Custoa de Apol Gly, seeta civild, de mua 5 asigurdei sociale, peru minor si familie decizia civild nr. 2437/R/2009, JURINDEX 20102415868, dispontbild Ia adresa,hitp: ‘www jurispradenta.ong cumpara titular al (..) ina individu inm rizaté nv autorizal narea pat calitatea obligatii economi entitate j de afecta cerin{i a de cea re procedus inde juridica, autorizat fizica au incetares incetares mentul un singu in sf unui ca cumpara apartame nu poate fizice H. de cabin un avoce nn 189) pradenta,RRDP Ear) Sata 2012] acestei relatii biu ronate in practica awiinu este paratul 'u care s-a incheiat ual comun al celor ceasta situatie de iat, daca aceast ifizice autorizate, i fondului a acre distinct de cel al ile in care nu ctul de v tractul in i fizice autorizate’ poate av subiect de drept soanele fizice s ar doua categorii fizica este omul ile prevzut lecal Pde persoana ) individual si soand fizica (...) de lege” (art. 3 4 autorizaté nu me ce p dublare, n lta ia autorizal mn patrimoniu timonii pentra olimentare) de economice. in individual de erea exercitirii ‘ocat nu poate a ne. 308/2008, fa adresa https) A ne 1207 RADU RIZ01 mpara bunuri deoarece nu are patrimoniu, patrimoniul apartine avocat titular al cabinetului gi eventual acesta poate fi supus afectatiunii profesionale ) in aceste conditii este evidenta identitatea intre patrimoniul cabinetului individual de avocat si cel al avocatului p (sn. RR) in multe situatii, nu se percepe in mod exact faptul ca persoana fizici auto rizatdi mu reprezinté un subiect de drept distinct de persoana fizica titular al autorizatiei, ci nimic mai mult decat persoana fizica in activitatile vizand gestio- narea patrimoniului de afectatiune. Astfel, in alta decizio™) instanta pare a conferi calitatea de persoand juridica unei persoane fizice (autorizate): ,drepturile si obligaliile persoanei fizice autorizato, afectate scopului exercitarii activitatii economice, reprezinta un patrimoniu de afectatiune. (...) PEA are un statut de entitate juridica distinct de cel al persoanei fizice $i cd aceasta are un patrimoniu de afectatiune distinct de al persoanei fizice. Referitor la modalitatea de incelare a activitatii in cazul PRA., daca intreprinzatorul doreste acest lucru se poate realiza prin simpla radiere din Registrul Comertului, fara alta formalitate, cum ar fi invocatd de recurenta privind necesitatea prezentarii unui certificat fiscal, ac cerinta aparand ca un adaos la lege. (..) este doar o simpla proceduri total diferita de cea reglementata in cazul societatilor comerciale, caz in care radierea este 0 procedura complexa precedata de dizolvare gi lichidare” (s.1. R.R.) in decizia citata, instanta nu confunda persoana fizies autorizaté cu o persoana juridica, deoarece retine in mod corect faptul ca incetarea priveste doar activitatea autorizala a persoanei fizice, iar nu a unei entitati distincte numite ,persoand fizica autorizata”. In plus, se remarca in termeni nu foarte clari, dar intuitivi, c4 incetarea activitatii persoanei fizice autorizate nu parcurge etapele cerute pentru incetarea persoanei juridice. Cu toate acestea, instanta omite s4 isi duca rationa- mentul pani la capat si sd observe ca nu exist’ decal o singurs persoand si, deci un singur patrimoniu. in sfarsit, in alta decizie de spo(a), instanta a intuit in mod corect faptul ca persoana autorizata sa desfasoare o profesie liberala nu da nastere unei noi persoane (juridice) prin simpla organizare a activitatii profesionale sub forma unui cabinet”. Astfel, instanta a retinut ca ,desi din contractul de vanzare- cumparare autentificat (..,) ar rezulta ca titular al dreptului de proprietate asupra apartamentuluii(...) este Gabinetul Individual de Avocatura «Hl. E. Nx, acest lncru. nu poate avea drept consecinta directa constatarea lipsei calitatii active a persoa fizice H. B.N., cu motivare a ca nu este proprietarul apartamentului, (..) nofiunea de cabinet individual de avocaturd desemneazé forma in care isi exercité profesia un avocat definitiv titular, reprezentand o forma de exercitare a profesiei fara personalitate juridicd.(...] Raportat la cele aratate mai sus, a constatat instanja de soand fizice’ Te Bi \ decizia civil ip fu, seefia comerciald, contencios administrativ gf fiscal ne 18912010, JURINDEX 2010328375, disponibilé la adrosa httpdl/wwwjurieprudenta.org "I Gunea de Apnl Bucuresti, sctia a [Xa civil gi pentru cauze privind proprictaten intlertual docizia civilé nx: 4028/2008, JURINDEX 200828081, disponibila la adresa hltps)ivww.jncis prdenta.188 DOCTRINA ~ Studi articole, comentarii ea oe 1077 apel ca singurul care putea formula actiunea era 11.ENN., titularul Cabinetului de Avocatura «H. E. N.»” {s.n, RR.) Desi pus in termeni pur procesuali, instanfa a parcurs rafionamentul logic prin care a observat ca persoana autorizata nu da nastere unei persoane juridice si, prin urmare, suntom tot in prezenta unei persoane fizice. Cum persoana fizica hu se poate dedubla (in plan juridic), rezulta ca patrimoniul celor doua entititi trebuie sa fie acelasi 7. Divizibilitatea patrimoniului. Enunt, Principiul unici i patrimoniului e atenuat de celalalt principiu enunjat de jextul art, 31 alin. 2 NCC: ,[patri- moniul] poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni”. Asadar, teoria moderna a patrimoniului se bazeaza pe regula unitafii in diversitate. Flexibilizarea rogimului juridic al patrimoniului este realizata prin admiterea unor regimuri juridice distinete in cadrul aceluiasi patrimoniu, prin segregarea anumitor mase patrimoniale, Segregarea nu este insa completa, intrucat exista la orice moment posibilitatea circulatiei intrapatrimoniale a drepturilor si obligatiilor (art. 32 NCC). Mai mult, in cazul fneetatii motivelor de divizare a patrimoniului, dreplurile obligatiile unei persoane se reunesc in cadrul uni iduale a patrimoniului nedivizat (art. 33 alin, 3 NCO), Este important de relinut of divizibilitatea patrimoniului nu aduce atingere Uunicita{ii acestuia™!, Este adevarat ca un patrimonin poate fi fractionat in mai multe mase patrimoniale, dar aceste mase nu sunt total independente. Ele se supun gulilor generale aplicabile patrimoniului in ansamblul sin, la care se adauga seturi de reguli speciale pentru fiecare tip de masa patrimoniala in parte. Legalura fundamentala este intre persoana si drepturile si obligatiile nascute din raporturile juridice in care intra persoana in cauza™). Prin urmare, orice drept si orice obligatic intra in mod originar in patrimoniul persoanei, Abia dupa aceea clementul palrimonial respectiv este alocat unei mase patrimoniale (in cazul in care patri- moniul este divizat). in mod simetric, la disparitia masei patrimoniale, drepturile si obligaliile din continutul acesteia revin in cadrul patrimoniului initial Starea originard a patrimoniului este continuitatea, Patrimoniul unei persoane se naste odati cu persoana®®(art. 205 si art. 249-250 NCC) si dispare la incetarea acesteia (arl, 36 gi art. 249-250 NCC). Patrimoniul persoanei se naste in mod "De altfel, unicitatea patrimoniulu nu a fost inst uits, dip punct de vedere istori, dct pentru aasigura includeroa taturor valoritor pecuninga in masa bumurlor nemariile ale debitorulu Nu s-a dorit constituirea unui rogi juridie unie, ci a gruparit tuturor dropturilor (patsimo ole) unei persoane, indiferent de natura lor gi moment nagterit, A se visiea CM. Gray, op. cit p. 97. © Prin urmare, elementele mased patrimo ate in palrimonill general. A se vedloa M. Nacearato, op. ei, p. S11 in caval persoanet fizice patrimoniul poate apéron (partial, intracat el poate confine doar Aropturi, nn gi obligalif) anterior nasteri persoanel (art. 36 NCC), In cazul persoanei juridice Patrimonin se constituie {fn anumite limite) anterior constituinit personnel juridice (atl. 208 alin. 3 NCC Ei nediviz repre peri te patrim grupe. exemp bunur masa rept masa yl anumi afecte: divizs pati incaz masa 8, divizi monit Este a patria P vorm pat e> parea obliRDP ETSI GSD ox. 112072] RADU RIZOIU 189 abinetului de nedivizat, Fl este unitar la momentul aparitiet sale, Pe parcursul existenfei persoa- nei care este titulara patrimoniului propriu, aceasta poate decide divizarea patri- imentul log ane juridic rsoana fizica doud entitai ‘atrimoniuhui NCC: ,{patri tsadar, Leoria "lexibilizarea nor re umitor mase rice moment art. 32 NCC), Irepturile si atrimoniului ce atingere in mai multe se supun re- dauga seturi gatura n raporturile ice obligalic elem patr drepturile ial 1ei persoane la incetarea iste in mod istorie, dectt Iv dobitoruta atrimonial ray, op. et general. A se confine doar anci juridiee fice (art. 205 moniului in anumite situatii permise de lege (art. 31 alin. 2 NCC). Verbum regens in aceasta dispozitie legala este poate”. Agadar, starea divizata a patrimoniului reprezinta o exceplie de la regula patrimoniului nefractionat. De asem posibilitatea nu este oferita in deplina libertate™, ci ,numai in cazusile si conditille prevaizute de lege” (art. 31 alin. 2 teza II NCC), Legea menjioneaza doua tipuri sau ,afectatiunea”. Divizarea reprezinta modalitatea prin care con{inutul patrimo- niului (care isi pastreazd unicitatea) este impértit in doua (sau mai multe patrimoniale cérora le sunt atribuite reguli specifice. Ca urmare a diviz turile gi obligatiile din con{inutul patrimoniulni sunt separate in (cel putin) doua srupe, fiecare dintre aceasta alcatuind o masa patrimoniala. Aga se intampla, de exemplu, in cazul regimului matrimonial al comunitatii legale: drepturile asupra bunurilor comune (art. 339 NCC) si datoriile comune (art. 351 NCC) alcatuiese masa matrimoniala comuna in cadrul patrimoniului fiecdruia dintre sot drepturile asupra bunurilor proprii (art. 340 NCC) si datoriile proprii alcatui masa matrimoniala proprie in cadrul patrimoniului fiecaruia dintre soli foctarea este 0 operatiune care se greveaza pe divizare. O data operata 0 mnumita forma de divizare a patrimoniului, titularul patrimoniului poate si 0 afecteze unui anumit scop. Prin urmare, afectarea este o forma specific’ de Aivizare") ea presupune existenta (simultand a) unei diviziri patrimoniale. Masa patrimoniala rezultata in urma divizaiii este afectaté unui scop determinat. Astiel ate, ,drepturile si obligaliile (..) afectate scopului [art, 2 lit. j) din O.U.G. nr, 44] alcatuiesc are a patrimoniulut: ,diviziunea’ i, drop- in cazul persoanei fizice auto exercitarii (...) activitatifi] economice’ ‘masa patrimonialé numité ,patrimoniu de afectatin 8. Divizibilitatea patrimoniului. Consecin{e. Corectivul adus de principiul divizibilitalii aduce o flexibilitate suficienta teoriei clasice a unicitatii patri moniului, facand posibile structuri complexe de structurare (intra)patrimoniala, Este astfel posibil sa avem mai multe regimuri juridice distincte in cadrul aceluiagi patrimonitt prin definirea unor mase patrimoniale diferite. Principala inovatie ridicata de Noul Cod civil la rang de principiu o vor mai exista dificultati de acceptare a faptului ca in cadrul aceluiasi patrimoniu pot exista mase patrimoniale distincte. Utilizind noua terminologie, nu va mai parea contradictoriu sa se vorbeasca despre doua seturi distincte de drepturi si obligatii, dar in acelasi timp sa se reitereze unicitatea patrimoniului Un exemplu cu privire la impletirea color doua principii, dar care pare a prezenta o inadverten{a logica din cauza lipsei unei terminologii unitare, apare TA ge vedea G Gheorghe, op. cit, p. 495. "1 Tocmai de nevoa a nu ora adi de teorin clasicd a patrimoniului care era centrata pe N. Kasiver, op. et, p. 465, ndivizibilitatea acest, Asi We190 DOCTRINA ~ Studii, articole, comentarit GU oe 1077 in cadrul unei decizii de speta™ in care se afirma pe de o parte ca un cabinet de avocalurd este subiect de drept, dar, pe de alta parte, ca nu are patrimoniu propriu, Astfel, instanta a retinut ca, in speta, .cabinetul individual de avocatura participa in nume propria la circuitul civil (...), este generator de venituri gi este subiect de dropt fiscal (...), deci are aptitudinea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligalii cu respectarea principiului specializarii si posedd capacitate de exercifiu. (...) Cabinetul de Avocat (...) mr are patrimoniu distinct si nici nu poate efectua nicio alt activitate in afara exercitarii actelor specifice profesiunii de avocat. Cabinetul de Avocat E.D. are unul si acelasi patrimoniu cu patrimoniul pérétului E.D., iar e de avocat mu poate fi considerat cale de consecinja, un venit comun al orice venit objinut prin prestarea activitalii sal decat venit din munca gi reprezinta, pe ‘otilor” (s.n. RR). Rafionamentul instantei penduleaza intre tenlatia de a ace fizica pla ca pers alorizata (organizata sub forma unui cabinet de avocatura”) ar fi subiect je dept distinct si ar participa in nume propriu in raporturi juridice cu tert, aviind capacitate de exercitiu proprie. in acelasi timp, insi, se neagé existenta unui patrimonitt propriu in cazul persoanei in cauza. Se ajunge astlel la contra- dicjia principiala de a accepta existenta unei persoane juridice (intrucat persoana fizica este unica gi nu poate fi dedublata) careia fi lipseste unul dintre elementel esentiale™! ~ patrimoniul (art, 187 NCC). in terminologia moderna introdusa de Noul God civil, rationamentul instantei ar fi putut fi mult mai clar. S-ar fi observat ca persoana fizic’ are un patrimoniu uni, divizat in trei mase patrimoniale distinete: (i) masa matrimonial comund, (i) masa matrimoniala proprie si (iii) masa patrimoniala profesional constituité de patrimoniu de afectatiune liberal. Dreptul (de creanta) asupra venitului realizat de catre persoana fizica din d activitatii autorizate intra in patrimoniul de afectatiune, cat timp este afectat folosirii profesionale. in momentul in care venitul in cazi este insusit de catre persoana fizica pentru alte utilizari decat cele specifice activitalii autorizate, el devine venit din munca incasat de catre sol, deci intra in masa matrimonial comuna (art. 341 NCC) Principala consecin{a a divizarii patrimoniale rezida in autonomia juridica a fiecdrei mase patrimoniale. O data operata divizarea patrimoniului in mai multe mase patrimonia Aceasta consecin| fiecare masa patrimoniala are un regim juridic autonom. a fost intuita de catre instanta care, ints-o decizie de sp precizeze necesitatea plasirii dreptului de propritate cu privire la un bun intr-o anumité masa patrimoniaké pentru a-i putea determina regimul juridic aplicabil Gurtea de Apel Constanja, sect eivila, pentru cauze cu minor si de farnilie, prvcum si pentru cuuze privind conflict de muned $i asigurd’ sociale, dectria civil a 20008, JURINDEX 09361705, disponibila la adrosa hitp:/www.jurisprucdentaorg Aso voren Gh, Belviu, op. cit, pp. 448-852; G. Boroi, op. cit, p. 521 1 Curtea de Apel Buctrest sect 1 Via comercial, decizia come 20102801952, disponibila la adresa hitpslwwrw.jueispridenta.org, ald nr. 312040, JURINDEX RRDP! Inst persoan autoriza al une’ poate co persoan de perse patrimo rezulta uti patrimo patrimo matrimc Act in cazal subroga in interi dintr-o1 masa pz at Poate ca Adoptir desis: dar un (i Norm wenit vort tfacart teROP ETRE] i un cabinet de moniu propriu, alura participa este subiect de asuma obligalii exercifiv. (...) eefectua nici oeat, Cabinetul itului E.D., iar fi considerat enit comun al 4 persoana ) ar fi subiect idice cu terlii eagil existenta sifel la contra- At persoana tre elementele entul instantei mn patrimoniu niala comuna, ald constituita rilului realizat 8 patrimoniul entul in ¢ utilizari decat casat de catre mia juridica a n mai multe die autonom, ie de speta”” cu privire la mina regimul ie, preeun 08, JURINDEX 2010, JURINDEX VZONU 194 ie RADL Inslanja Jinut ca .M.T.§. a cumparat acest spatiu comercial in calitate de persoand fizicd comerciant. (...) Persoanele fizice pot desfasura activitatile economice in urmatoarele modalitati: individual si independent, ca persoane fizice ‘autorizate, ca intreprinzator titular al unei intreprinderi particulare sau ca membru al unei intreprinderi familiale. Pentru desfasurarea activitafii, persoana fizica tsi poate constitui un patrimoniu de afectatiune, ca fractiune distineta a patrimoniului persoanei fizice. (...) se constata ci M..S. a dobandit spatiul in cauzd in calitate de persoand fizicd, mentionandu-se faptul ca este casatorit. Cum bunul a intrat in patrimoniul de afoctatiune al acestuia, in calitate de persoand fizicd comerciant, rezultd ca este o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice” (s.n. R.R.). Utilizand noua nomenclatura, rationamentul ar fi putut fi construit yy urmitoarele repere. Persoana fizicd a achizitional bunul din fondurile aferente patrimoniului de afectatiune. Prin urmare, pe calea subrogatiei reale cu tit universal”), dreptul de proprietate asupra bunului in cauzé a intrat tot in patrimoniul de afectatiune al persoanei fizice autorizate, netrecind prin masa matrimonial comuna Aceasta spela ridica si problema interesanta a functionarii subrogatiei reale in cazul unui patrimoniu divizat, Specificitatea consta tocmai in aceea ci regula subrogatici reale™ functioneaza nu numai la nivelul intregului patrimoniu, in interiorul fiecarei mase patrimoniale in parte. Asadar, inlocuirea unui drept dintr-o masa patrimoniala cu un alt drept va conduce la intrarea noului drept in masa patrimoniald corespunzatoare dreptului schimbat Unicitatea vs, divizibilitatea patrimoniului. ,Schizofrenia fiscald”. Poate ca in niciun alt domeniu conflictul dintre cele dowa principii care guverneaza eoria moderna a patrimoniulaé nu s-a pus mai pregnant decat in materie fiscalé Adoptand o abordare simplista, organele fiscale au tendinla de a face o separare nel intre calitalile in care se interfereazé cu persoana fizica autorizaté sa desfisoare 0 activitate economica. Accasta atitudine este atat de inradacinati incat, de-a lungul timpului, a condus la aparitia unor texte legale de o stranietate iesita din comun™ Aceasta perceplie este alimentata de viziunea birocrati tinde la identificarea persoanelor prin diferite ,etichete": codul numeric personal, codul de inregistrare fiscala etc, Astfel, de vreme ce o persoani fizici autorizals are 0 adresa de domiciliu gi un cod numeric personal care o defineste ea persoani fizica, dar un (alt) sediu profesional gi un (alt) cod de inregistrare fiscala alribuit in vederea Vol. 1, cil supra, pp. 82-84, A se vedlea V. Stoica, Curs, cit. supra, p. 17: C. Birean, op. cit, pp, 14-16. ™ De exemphu, art. 16 pet. 't din Holarirea Guvernulai nr. 1066/1999 privind aprobarea Notmmelor motodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvesnului ne, 73/1909 privind impozitl pe vont vorbea deo ,;nstrainare din punct de vedore fiscal”: ,in cazul in care bunurle din patsimontul sfaceri rec in patrimoniul personal, din pune de vedere fiscal 3-oonsidera.oinstrdinare, evaluaroa urmanda se face la preturie practicate pe pisfa iar sama repnezentind contravaloarea acestora se include in venitul brut al alco192 DOCTRINA - Studi, articole, comentarii (aeled 12072] gestionarii operaliunilor generatoare de taxa pe valoare adaugata, pare firesc pentra organ fiscal s@ considere ca se afla in prezenta a doud entitafi distincte. Cal timp ne raportam la elemente artific este dificil sf mai vedem padurea (sistemul) din cauza copacilor (etichote birocratice). Tocmai de aceea nowa reglementare (art. 152 alin. 2 LPA) a simfit nevoia sa precizeze in mod expres faptul ca regulile edictate in materia dreptului privat (art. 2 si art. $ NCC) sunt opozabile i fiscului. Tot pentru a atenua even: tualele asperitati aduse de r fiscala®, art, 32 alin, 2 NCC expliciteaza un aspect ce tine de domeniul evidenfei: mutafiile intrapatrimoniale mu constituie transferuri identificare a unei persoane intr-o decizie de spe faptul cA persoana (fizica) nu suferd de ,schizofrenie fiscala”, intrucat autorizarea efectuarii unor activitati comerciale sau prolesionale nu da nastere unei noi persoane (nici macar din punet de vedere fiscal!). Prin urmare, personalitatea juridica (in sensul calitafii de subiect de drept) apartine numai persoanei fizice, indiferent de ipostazele in aceasta actioneaza Astfel, ,instanta a constatat ca pai Municipiului O. a stabilit ca titular a obligatiei fiscale pentru activitatea de lichidator siexpertiza contabila es B.O, Pe considerentul ca in aceasta decizic at ca find titular al obligaliei fiscale Cabinetul de Insolvent B.O,, identificat cu cod fiscal nr, (..},reclamantul a solicitat anularca decizie’ atacate, (...] Depunerea Declaratiei privind venitul estimat este 0 obligatie ce revine ‘ice autorizate, iar Cabinetul de insolven{d B.O. este 0 persoand fizicit autorizata sa desfaisoare profesii liberale, si nu o entitate di 8.0. ...) creditorul fiscal face confuzie intre simpla persoan fizica titulard de obligatii cale (...) si persoana fiziod autorizata sa desféisoare profesii iboraie ...} Patrimoniul td totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor rcilirii profesiei sale, constituite 1a Administrajia Finanjelor Publice a psoana fizic nu a fost consem persoanclor de persoana fizicd profesional de afectatiune repre: practicianului in insolventa afectate scopului ca fracliune distinota a patrimoniului practicianului, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestuia” (s.n. RR.) ‘Roominiim faptul ot elomentole do identificare ale persoonei firice sunt: numele, domicilinal tarea civil (orl 82-103 NCC}. A se-vedea Gh. Heleiu, op. cit, pp. 387-388; G. Boro, Chir $i in condilillo in care dispozitiile at. 11 din Codl fiscal tind a institai wn sistem normaliv paralel celui jurilc, prin imputernicivea organelorfiscale dea oferi propria interpretare faptolor De fapt, sonsul acest toxt este acela dea pormite organ fiscal si constate-o eventual sinnulajie si sd so raportoze Ia actul secret in detrimental actulni public. Ase vedea B, Duca, Codul fiscal: comentat si adnotat, Ed. Roseti, Bucuresti, 2006, p. 43 "1 Custoa de Apol Oradea, sectia comercial, de contoncios admin I, docizia nr 654/CA/2009, JURINDEX 2010358534, disponibiki la adresa hutpstiwwv.jurispradentacorg Gu exceplia cazuli in care constituie 0 societate comerciaka eu raspmndere Lmitata ex social unic, ong Inc oa comercialé roprozinia o persoand (juridiea) distinets (art. 1 lin. 2siart. 13 din Logon n M11. inde cred nuis fore justi poal Into (art. reztt prin func spec dea den urm cred 236 232, obli em sur care pre: pec obli palt YooYn io inesc pentru cle \ei persoane or (etichete 2A) a simfit ia dreptului lenua even >xpliciteaza u constituie \(fizica) mu 1 activitati din punet ide subiect are aceasta Publice a lichidator decizie Insolventi ziei atacate ce revine -atrimoniul obligatiilor constitute inl ta; G, Boral Linterprotage Duca, Codul Limitata ew EEG a 07) eapu II.GARANTIA COMLINA A CREDITORILOR $1 PRINCIPIUL SPECIALIZARI GARANTIBI GENERAL 10. Generalitdti. zolw 193, conform art. 1516 alin. 1 NCG, ,creditorul are dreptul la indeplinirea integrala exacta si la timp a obligatiei”. Asadar, principalul drept al creditorului este acela de a-si primi plata din partea debitorahui sau. Daca debitoral nu isi indeplineste obligatia de bunavoie, creditorul are dreptul sa ceara concursul fortei coercitive a statului, In termenii art. 1516 alin. 2 lit. a) NCC, cand, fara justificare, debitorul nu isi executa obligatia si se alla in intarziere, creditorul poate (...) 88 ceara sau, dupa caz, s& treacd la executarea silit’ a obligalio’ Intotdea itorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale (art ‘spunderea personala a debitorului constituie regula in materie. Acest Incru ezultd din formularea art. 1518 alin, 1 NCG care debuteaza cu pre daca prin lege nu se dispune altfel”. De asemenea, raspunderea personal a debitorului functioneaza fala de toate categoriile de creditori. Ba este considerata un drept specific creditorilor chirografari, dar nu apartine numai acestora. Totodata nu este singurul drept al creditorilor chirografari. Creditorii chirografari beneficiaza i de anumite drepturi speciale cu privire la patrimoniul debitorului lor, in afara dreptului de a-l urmari personal pe acesta, Aceste drepturi sp ub titulatura de mijloace de protectie a drepturilor creditorulu Creditorul care beneficiaza de o garantie personal nu va pierde dreptul de a uurmari personal pe debitorul principal (art. 2280 si art. 2203 NCC). De asemenea, creditorul beneficiar al unei ipoteci continua sa pastreze actiunea personala (art. 64 NCC), cu exceptia cazului in care a ales si o limiteze in mod expres (art. 2825 NCC). Acelasi principiu este valabil in cazul creditorilor privilegiali sau al creditorilor gajisti™ itorilor, Raspunderea personala a debitorului se traduce in afectarea activului su patrimonial pentra plata fiecireia dintre obligatiflor asumate. De la Aubry si Rau citire'™' ,[{Jout engagement personnel emporte, pour le créancier, le droit de poursuivre le payement de ce qui lui sur les biens, mobiliers ou immobiliers, présents el @ venir, du débiteur"™", ,Col care este obligat personal rispunde cu toate bunurile sale mobile si imobile. prezente si viitoare”, afirma in mod trangant art, 2324 alin. 1 teza I NCC. Legaitura pe care patrimoniul o asigura intre persoana, pe de o parte, si drepturile si obligatiile sale, pe de alta parte, justifica si raportul dintre activul si pasivul patrimonial, Astfel sunt definite bazele juridice ale creditului?™ 11. Garanfia comund a 1 "WIA so vodoa L. Payot, Les stretés séelles dans lo Code civil du Québec, 4 éition, Editions Yvon Blais, Cowansville, 2010, pp. 7-8. 91 se vedea C. Aubry, C. Rau, op. cit. tom TH. p. 185. 1 jn iraducere aproximativa orice obligatie confora croditorului droptul de a urmari plata ° sale asupra tuturor bunuridor, mobile si imobile, prozente si viitoare, ale debitorului A se vodea Y, Rossier, op. eit. pp. 879-880,194 DOCTRINA - Studi, articole, comentari EEE a] Textul cital semnifiea faptul ca orice element de pasiv patrimonial poate fi acoperit prin lichid: ment de activ patrimonial. in acest fel, prin- cipiul unicitatii patrimoniului urmareste impiedicarea debitorului in a ,ascunde active de urmarirea creditorilor™, Creditorul este acela care va alege intre drepturile din activul patrimonial al debitorului pe care fl va urmari pentru plata creantei sale. De vreme ce fiecare creditor are acces la oricare dintre elementele din activul patrimonial al debitorului comun, legea afizma c& ,[loate bunurile mobile gi imobile, prezente si viitoare ale debitorului] servesc drept garantie comund a creditorilor sai” (art. 2324 alin. 1 teza II NCC). Asad ar garantia comun’ a cteditorilor este reprezentata de posibilitatea acestora deasolicit i Jor prin lichidarea {urmariea) orului™!, De vreme ce oricare executarea silité a oblig pitoru oricéruia dintre drepturile patrimoniale ele debit dintre creditorii aceluiasi debitor are aceleasi drepturi asupra patrimoniulti debitorului comun, aceasta garantie este una comuni tuturor ereditorilor, Caracterul ccomuun” al garan{iei se relevé sub lous aspecte: ea aparline tuturor creditorilor in mod egal gi le pormite accesul la toate bunurile debitorului lor™) Noul Cod civil revizuieste terminologia vetusta a art, 1719 din Codul civil de 1a 1864 care vorbea despre ,asigurarea comuni a creditorilor", in timp ce doctrina utiliza conceptul de , gaj general al creditorilor chirografari”. Radacinile istorice ale acestei institutii se pierdeaw in perioada vechiului drept cutumiar france2"™, iar conceptul isi pierduse sensul originar in noul sistem al teoriei patrimoniului Se pastreaza insa sensul decelat de doctrina ideii de garantie general a creditorilor si se edicteaza cu titlu de regula generald. Regula este fixata de art, 2324 alin. 1 NCC care instituie principiul conform caruia fiecare datorie a debitorului este garantatd cu intregul sau activ patrimonial. G i a creditorilor priveste ins’ numai situatia unui patrimoniu nedivizat, In cazul existen{ei mai multor mase patrimoniale, aceasta regulé nu lia comu: mai funclioneaza, pentru c& aplicarea ei ar duce Ja aneantizarea regimurilor distincle ale maselor patrimoniale. Astfel, daca un creditor personal al debitorului ar putea urmari direct un bun aferent patrimoniului de afectajiune profesional al debitorului, activitatea rofesional a acestuia ar avea de suferit STA se vodoa ID, Smith, op. cit, p. 38 41 Am proferat si folosim 6 denurnire adaplatd terminologiei Noului God civil tacmal pentra a rollefa clarificarilo concoptuale pe care nowa reglomentare lea adie cu privie lo vechea institute ® gajului general al eroditorilor chirografari. Cn privine la analiza in dotalin a acestet institu s vere ¥. Stoica, Tatar, vol 1, cit. supra, pp. 90-4; C. Blrsan, op. cl, pp. 13-14 81 A so vedea CB. Gray, op. ei, p 138, 50 voeloa A. Seboni, Observatié asupea adagiului sles meubles r’ont point de suite pa hhypothique” in vechiul drept france2, in In honorem Comelia Bissan * Liviu Pop. Culegere de Rosetti, Bucmresti, 2006, p 7 Pentru critica terminologiei, a se vedea 1. Payette, op. ell. p. LO, Stoica, Tratat, vol. 1, i supra, p. 90-01 ix dG elit Brsan si dammulut prof, univ. dr. Liviu Pop, Bd Gate Per der’ a general patrime Aplic avea ac plaseaz nu este restul i particu! 352 NC Exc catego obligati cadrul al respe debitor afectati masei p Pri in mod existent a palri distinct creanta moniu intre m, creanta 12. patrim nediviz. garantieRDP AIA} monial poate fi acest fel, prin- {ina ,ascunde va alege intre iri pentru plata ure elementele toate bunurile drept garantie litatea acestora vrea (urmarirea) me ce oricare patrimoniului rilor. Caracteral rcreditorilor in 1 Codul civil de mp ce doctrina istorice acinil liar frances: trimoniului"™” laa creditorilor t. 2324 alin, 1 ebitorului este ui patrimoniu asta regula nu ‘a regimurilor |al debitorului al : profes 51 oemai pentru rechoa institute ti institut, ase ind de suite par Pop, Culler de de. Liviu Pop, Ea a, Tratat, vol. 1 GST 72072] RADU RIZOIU 195 Pentru a acomoda principiile garantie’ comune a creditorilor cu teoria mo- derma a patrimoniului, Noul Cod civil a institut o serie de exceplii de la regula generalitaii garantiei. Aceste exceptii se impart in aparente si reale. Excepfia aparenté se aplica atunci cand patrimoniul debitorului este divizat in mai multe mase patrimoniale distincte, Prin insasi natura lor, aceste mase patrimoniale includ atat 0 latura activa (drepturi), cat si una pasiva (obligatii) Aplicarea garantiei comune in acest caz se realizeaza in doua etape: creditorul va avea acces intr-o prima etapa la activul masei patrimoniale in pasivul caruia se plaseazii obligatia corelativa dreptului stu; in cazul in care activul acelei mase nu este suficient pentru plata integrala a obligaliei, creditorul va avea acces gi restul activului patrimonial al debitorului (art, 2324 alin, 3 NCC). Cazuri culare ale acestei exceplii se regasesc in materia maselor matrimoniale (art NCC) gi a activitatilor autorizate (art. 20, art. 26 gi art. 31 din O.U.G. nr. 44), pliile reale se manifesta prin aceca ca legea grupeaza pe creditori in catogorii distincte, in functie de masa patrimoniala a debitorului unde se plaseaza obligatia core antici comune doar in cadrul categoriei resp Ja activul patrimonial al respectivei mase patrimoniale, negandu-le dreptul d debitorului. Exista trei categorii de asemenca exceplii: cazul patrimoniului de afectatiune liberal (art, 2324 alin, 4 NCC), caznl fiduciei (art. 786 NCC) si cazul masei patrimoniale succesorale (art. 1114 alin. 2 si alin. 3 NCC} Prin raportare la aceste exceptii, garantia comuna a creditorilor function: in mod deplin numai in cadrul fiecarei mase patrimoniale in parte. in situatia existentei unei singure mase patrimoniale, nu exist dif a patrimoniului (unic)!, In cazul existen{ei mai multor mase patrimoniale distincte ale aceluiasi debitor, cre iva creanfei lor. Apoi, aplic’ regula ga tive de creditori si cu privire do: armari alte bunuri ale nfe fafa de tearia clas itorii sunt orienta{i inti in cadrul unei anumite mase patrimoniale si (abia dupa epuizarea activului acestei mase) se pot indrepte jatrimoniale doar pentru diferenla din un patri- ulterior asupra bunurilor din alte ma crean{i nestinsa. In cazul in care una dintre masele patrimoniale este moniu afectat exercitiului unei profesii autori intre masele patrimoniale este complet blocal, ei fiind constrangi si creanta din actival unef dintre masele patrimoniale"™") 12, Regula. Garantia comuna a creditorilor functioneaza in cadrul oricdry patrimoniu. Ea igi eleva insa pe deplin efectele directe numai in cazul patrimoniului nedivizal, Ori de céte ori pattimoniu! este alcatuit din mai malte mase patrimonial AV. Stoica, Fata, wal. 1, cl pra, p. 87-60. D al profesionishului in cau este Ia randul si divizat in mai multe mase patrimoniale, ceditorii personali vor urmri bunurile din aceste mase, potrivi rogulii statuate de ar, 2424 alin. a NCC insa patrimoniul personalStudi, articote, comentari GPL x 102] intr-o oarecare masura simplitatea regulii. Chiar gi in acele cazuri insa, regula cunoaste o aplicare deplina in cadrul fiecarei mase patrimoniale in par Asadar, regula functioneaza, la modul general, in cadrul fiecirei mase patri- moniale in parte. Patrimoniul nedivizal este alcatuit (teoretic) dintr-o singura mas& patrimoniala, Prin urmare, regula functioneaza la nivelul intregului patrimoniu. Garantia comund a creditorilor implica acordarea unei facultai similare fie- carui creditor de acces la activul patrimonial al debitorului sau. Ri echitabila, intrucét nu creeaza nicio diferent ogula nu confera u gula este e intre creditori. Cu toate acestea drept egal creditorilor in toate situatiile, Fara a socoti exceplia le"), dreptul conferit de garantia comund nu poate fi exercitat decat de creditorii care delin o creanta certa, lichida si exigibila tmpotriva de torului. fn lipsa unei asemenea creanje, creditorul nu poate actiona in mod direct asupra patrimoniului debitorului De asemenea, intinderea dreptului creditorului de a objine plata creanjei sale depinde de starea activului patrimonial la momentul exercitarii dreptului Patrimoniul are un continut variabil si evolutiv in timp. Atunci ‘oate bunurile mobile si imobile, prezent ind legea men- si viitoare ale debitorului” are in vedere, de fapt, doar acele drepturi care formeaza activul patrimonial la un moment dat, iar nu totalitatea drepturilor care au ,,traversat” patrimoniul debi- torului de-a lungul timpului'™?, Prin urmare, un creditor care aclioneazii primul poate gsi un activ patrimonial mai ,bogat" decat creditorii care pornesc ulterior 13] tioneaza executarea’ in cazul in care mai multi creditori igi exercita in acelasi timp droptul derivat din garantia comuna gi pornesc simultan ¢ ecutarea asupra patrimoniului debitorului (art, 152 alin. 1 LPA), exercitiul dreptului fiecaruia va fi limitat de masura in care activul patrimonial al debitorului poate satisface simultan pasivul total rezultat din agre aliilor de plata solicitate de ritori (art, 2826 NCC)**®, Dincolo de aceste precizari insa, regula este pe deplin aplicabila in ca uunei mase patrimoniale, oferito reprezentare grafica a modului in care functioneaza regula, indicand modul de actiune al creditorilor. editorii ral si in cazul unui patrimoniu nedivizat. fn figura 2 am 10018 ge vadoa infra or 2 "881 se vedea V. Stoica, Gurs, cit supra, pp. 21-22; C, Birsan, op. cit, pp. 19-14 9 fn vechiul drept francez se instituise chiar un privilegiw in favaarea credilorului care pornesto primul executarea silita. A's vedoa A. Scbeni, op. eit, pp. 68-370. 58 Cu privive Ia regula proporlionalilati, a Despre dreptul ral de gararaie, in RRDP ne nda R. Rizoiu, Ce este ipotece mobilians (0) 11, pp. 217-230. oric NCC divi imp Astl4198 DOCTRINA ~ Studit, articole, comentarii mase patrimoniale distincte (A, B si C), iar creditorul X are o crean{a aferenta masei patrimoniale A, in etapa totala creditorul va putea executa orice element de activ din masele patrimoniale B si/sau C, fara a exista o ordine intre acest Creditorii unei anumite mase palrimoniale trebuie si urmareasca intai activul acelei mase patrimoniale si doar in masura in care crean{a lor nu se porneasca la executarea altor mase patrimoniale. Astfel ge intogral egea reglementea: al creditorilor la segmentare a patrimoniului debitorului gi un aceé Aiferitele mase patrimoniale. La o privire mai atenta, dispozitiile Noului Cod civil nu fac altceva decat sa impuna o ordonare temporara a creditorilor, fara a impieta asupra dreptului acestora de a urmari oricare din bunurile debitorului daca nu au fost platifi in inb Tocmai de aceea considerdm ca dispoziliile art. 23 decat o exceptie aparent de la r arantiei comune a creditorilor. In figura 3 am oferit o reprezentare grafic a modului in care functioneazai exceplie aparenta, indicdnd modul de actiune al creditorilor. Sagelile trasate cu linie continua reprezinta actiuinea creditorilor in etapa limitati, iar cele desenate cu line intrerupt# reprezinta actiunea (eventualé a) creditorilor in etapa totals. Am ales si reprezentim faza secunda intr-un mod care sugercaza o situalie oplionala, intrucat, daca activul masei patrimoniale nr. 1 este total lichidat pentru plata pasivului aceleiasi mase patrimoniale este evident ci nu mai exist posibilitatea pentru pasivul masei patrimoniale nx, 2s participe la vreo distribuire Gin acest activ deja epuizat 24 alin, 3 NGC nu inst Garantia comuna Activmasa | oer o7%| Pasiv masa patrimoniala 1] >a e7” yl patrimoniala 4 Se aativmasa | Be” S303] Pasiv masa i sé patrimoniaié 2] *=S patrimoriaké 2 Figura 3. Garanfia comu id a creditorilor in cadrul patrimoniului divizat 14, Exceptie reald. Patrimoniul de afectatiane liberal. Noul Cod civi instituie insa gi o serie de except reale de la regula accesului nediscriminatoriu al creditorilor la orice element de activ patrimonial al debitorului. Una dintre Ge aceste re care fac autori: Pri se aplica Un indic de afe so roferd Conform indeletni corespur citarea ( prescris« Asa autoriza sionisti desfagoa nici com astfel di desfiigoa nr, 44/2( iit contabi Pent forma as formele care pro societate un patti creditor 7A, Tig Prin vr BE. Lipeantalaleled or. 112072] anja aferenta la orice element ie Intre acestea, sca intai activul stinge integral eglementeazi o aL creditorilor la ile Noului Cod ditorilor, fara a rile debitorului (CC nu institute rilor. In figura 3 sta exceplie asate cu linie je desenate cu tapa total reaza o situatie lichidat pentru nu mai exista vteo distribuire ui divizat oul Cod civil scriminatoriu ti, Una dintre (SeeTa 12072 RADU RIZOIU aceste reguli este cea edictata de art. 2324 alin. 4 NCC si care priveste .bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesi autorizate de lege Primul aspect important al acestui text de lege este sfera persoanelor la care so aplica. Altfel spus, ce intelege Nou! Cod civil prin ,profesii autorizate de le Un indiciu in acest sens este confinut de enumerarea celor trei tipuri de patrimonii de afectatiune mentionala in art, 31 alin. 3 NCC" se refera la ,masele patrimonialejafectate exercitérii unei profesii autorizate” m unei definitii de dictionar, profesia (profesiunea) desemneaza o ,ocupatie, r permanent, pe care o exercita cineva in baza unei calificiri {s.n, RR). Prin urmare, o profesie autorizati de ficarea specifica este definita de le pective se poate face Al doilea termen al enumerarii Confo corespunz ar fi ocupatie in cazu careia iar exer citarea (permisa a} indeletnicirii 1 numai in conditiile prescrise de Asadar, nu orice profesionist (arl. 3 NCC) exercita o profesie autorizata de ge, ci doar acei profesionisti care sunt organizati sub forma unor ,persoane autorizate sa desfasoare activitat (...) profesionale”. in primul rand acesti profe sionisti se disting de cei care sunt organizali drept ,persoane autorizate sa desfasoare activitai economice” (art. 8 alin, 1 LPA), In al doilea rand, ei nu sunt nici comercianti, nici (simpli) intreprinzatori si nici operatori economici. Se exchud astfel din categoria profesiilor autorizate de lege persoanele fizice autorizate sa dosfasoare activitati economice tn temeiul Ordonanjet de urgent’ a Guvernului nr, 44/2008"), ramanand ca aceasta categorie sa fie deschisa doar ,profesiilor liberale, precum gi acelor activitati economice a caror de onganizata sireglementata prin legi speciale” (art. 1 alin, 2 0.U.G. nr. 44), Sunt astfel ine! in aceasta categorie profesii precum (in ordine al i, avocali, contabili autorizati, consilieri fiscali, executori judecatoresti, medici, notari ete, Pentru a beneficia de un patrimoniu de afectajiune, acesti profesionisti treiniie insa s8 isi exercite profesiunea fie in mod individual (ca persoana fizica), fie intr-o forma asociativa care nu da nastere unei porsoane juridice (In conformitate cu formele permise de legea speciala de organizare a profesiei respective). in cazul in caro profesia se exercita prin intermediul unei persoane juridice (de regula, 0 societate comerciala), discutia raméne fara obiect intrucat persoana juridica va avea un patrimoniu distinet (art. 187 si art. 214 NCC) de cel al profesionistului, iar creditorii profesionistului nu vor av etic’): arhite a acces la acel patrimoniu. TA se veden supra, art °©)Academin Romina, Inatitutul de Lingvisties longa lordan’, Dictionazal explicativ al limbit roméne, odifiaa Ilva, Ea. Univers Eneiclopedic", Bucuresti, 1998, 107 Fala de acnasta delimilare conceptual, rezults ca dispozitile art, 2424 alin. (4) NCC nu intra in cooict en rogimul juridic al patrimoniului de afectatiane reglomentat de O.U.G, nt. 44 rin urmare, nu sunt aplicabile disporifilo ar. 230 Tit. bb) LPA. Pontrw apinia Gontrara, a se veda E. Lipeam, op. cit, p. 58200 ocTRI Studi, aticole, ¢ omentari aa a 72077) De asemenea, profesionistul trebuie sa isi fi constituit patrimoniul de une™|, Conform art, 33 alin, 1 NCC, ,constituirea masci patrimoniale iv exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin ‘actu! incheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si publicitate prevazute de lege” (s.n, R.R.). Prin urmare, Iegea vorbeste doar de incheierea unui act unilateral care sa fie facut public, nesolicitind o anumita forma specia asadar criticabila asertiunea 63 un asemenea act trebuie sa imbrace forma auten (in lipsa unui obiect care si atragi aceasta cerinta legal)! Succesitinea normelor incluse in Noul Cod civil es docelarea intentiei legiuitorului. Conform topografies I fixeaad regula; art. 2324 alin. 3 NGC instituie o exceplie (aparenta) de la regulé, iar art, 2324 alin, 4 NCC instituie exceptia de la exceptie (in ceea ce priveste sfera de aplicare) pentru care instituie o norma diferita de regula (exceptic real). Regula se aplica tuturor persoanelor si pentru orice tip de patrimoniu (in cazul patrimoniului divizat, ea se aplica in cadrul fiecarei mase patrimoniale in parte}. Excoplia aparenta vizeaza doar situatiile in care patrimoniul este divizat in mai multe mase patrimoniale, Exceplia real are in vedere doar situatia profesionistilor care exerciti o profesie autorizata printr-o lege speciala si ca litiit un patrimoniu afectat exercitiului acelei profesii. Prin urmare, pentru ceilalli profesionisti de dropt comun” (persoana fizicé autorizata pentru activitali comerciale, intreprinderea individuala sau intreprinderea familiald}, regula rime cea din art. 2324 alin. 3 NCC. in acest sens sunt si dispozitiile speciale din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activilafilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si ntreprinderile familiale (art. 20, art. 25 si art. 31) Norma instituita de art, 2824 alin, 4 NCC constituie 0 exceptie reala de la regula garantiei comune a creditorilor, intrucat ¢a limiteaza accesul creditorulti chirografar} la intregul activ patrimonial al debitorului. In cazul in care debitoral este un profesionist dintre aceia care apartin unei ,profesii autorizate de lege” si are un patrimonit profesional special afectat exercitarii profesiei sale, creditorii sunt departajafi din startin creditor’ personali si creditori profesionali ai debitorului Fiecare creditor va avea acces doar la activul patrimonial corespunzator pasivului in care se incadreaza creanta sa. Avem aici o departajare nel intre doua mase patrimoniale distincte gio faliere drastica a prineipiului unicitatii patrimoniului Creditorii nu se mai bucura deo ,liberd circulatie” intre cele dou mase patrimoniale ci sunt nevoiti si se rezume la masa patrimoniala in care au fost repartizati O prezentare grafica a modului de rad asemenea de folos in islative, art. 2324 alin, 1 fiune se regaseste in fi TTR se veda infia, a '" Cu privire aceasta opinio, ase vodea Uninnoa National a Nolarilor Publica sin Romania, Codul civil af Romaniei. Indrumar notarial, vol. 1, Fd. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2011, 7.198) Fentrn opinia conform careia doar existenta unui imobil in masa patrimoniald attoge cerinta actuli antentic, a se vedoa M. Paraschiv, Despre persoane, in coloctis, Nou! Cod civil, Note. Care Explicatit, Ba. C11, Heck, Hscresti, 2011. jp 1A situ, mas sepa de patr: alin. care proc (ind obic patr cal (ant mai Dac: patr patrSolan 12072) utrimoniul de patrimoniale stabilogte prin ate prevaizute erea unui ac speciala, Este ma autentica iea de folos in L $24 alin. 1 de la regula, riveste sfera ala). Regula iv [in cazul iale in parte) ivizat In mai ofesionistilor constituit un ntru ceilal{i wt activitati iald), regula ille speciale igurarea eprinderile reala de creditorului re debitorul de lege” si ®, creditorii debitorului or pasivului doua ma rimoniului lin Rom 2011, p. 19 orinta acti te. Covelat EDA nv. 12072) RADU RIZOIU 201 Garantia comuna = Pasiv masa) patrimoniala personal ‘Activ masa patrimoniala personal’ Activ Pasiv patrimoniu de patrimoni de afectatiune afectajiune iberal liberal Figura 4. Garantia comund a creditorilor in cadrul patrimoniului de afectatiune liberal afectatiune liberal. Supraviefuirea regulii. in aceste situatii, regula garantiei comune pare si fi fost total aneantizata, Cu toate acestea, ea supravietuieste in cadrul fiecdrei mase patrimoniale in parte. De asemene exceptia (real) reglementata de art. 2324 alin. 4 NCC este de stricta aplicare. Prin urmare, in cazul in care patrimoniul debitorului este divizat in mai multe mase patrimoniale din care doar una este un patrimoniu de afectatiune liberal, separafia va privi doar acest patrimoniu de afectatiune in comparatie cu celelalte mase patrimoniale. De exemplu, in cazul in care debitorul X detine un patrimoniu. de afectatiune liberal, 0 mas matrimoniala personala si o masa matrimonial comuna, creditorii masei matrimoniale comune se pot indrepta impotriva activului patrimonial al masei matrimonial proprii, in condifiile logii (art. 352 gi art, 2324 alin. 3 NCC) ‘Totodata, regula garantiei comune (re)incepe sa se aplice in momentul in care patrimoniul de afectatiune dispare. Disparitia acestei mase patrimoniale se produce ori de cate ori profesionistul inceteazd exercitarea profesiei sale autorizate (indiferent de motiv). De asemenea, patrimoniul profesional individual poate face obiectul lichidarii (art. 33 alin. 3 NCC). in toate aceste situatii, divizarea patrimoniala aferenta patrimoniului de afectatiune dispare. in cazul in care activul patrimoniului de afectatiune este superior valoric pasivului corespondent, rezultatul lichidarii se releva ca 0 colectie de drepturi (art. 1946 NCC) care revin in masa patrimoniala generala. Daca patrimoniul nu mai contine alta diviziune, se va reconsolida sub forma unui patrimoniu nedivizal Daca exista si alte diviziuni, drepturile rezultate vor alimenta activul masei patrimoniale personale a debitorului. In acest caz, creditorii aferenti acelei mase patrimoniale (sau patrimoniului redevenit nedivizat) vor putea si urmareasca 15. Patrimoniul dé202 DOCTRINA - Studi, articole, ‘omentarii ead vv. 17202) noile elemente de activ provenite din lichidares patrimoniului de afectatiune liberal, lata deci oa regula garantiei comune redevine aplicabilé, Daca activul si pasivul patrimoniului de afectatiune liberal sunt eg: valoare, in urma lichidarii nu rezul nici surplus, nici deficit. Prin urmare cred torii personali ai debitorului nu vor beneficia de o augmentare a masei patrimoniale aflate la dispozitia lor in cazul in care lichidarea patrimoniului de afectatiune liberal ‘tregul activ fara a putea stinge integral pasivul, obligatiile vor stinge ca urmare a disparitiei sursei de pla teza finala NCC) consuma in platite (integral) se 4 permisa de lege (art. 2324 alin. 4 16. Patrimoniul de afectatiune liberal. Ratio legis. Dispozitiile art. 2324 alin, 4 NCC par a produce 0 ruptura definitiva a unicitafii si coeziunii patrimo- niului si au fost interpretate de unii autori"®"! cao forma de discriminare a credito- rilor, Alleori"® nu s-a perc ut foarte clar sfera (restransa) de aplicare a acestor dispozitii. Vom incerca in continuare explicitam ratiunile care au sta in opinia redactorilor Proiectuli Codutui civil, ,alin, 4 nu deroga de la prin- cipiul specializarii gajului general al creditorilor chirogr ste vorba de bunuri care fac obiectul unei diviziuni ¢ unei profesii autorizate de lege, creditorii profesionali vor putea urmari numai aceste bunuri, iar creditorii extraprofesionali vor putea urari numai bunurile care fac obiectul celeilalte sau celorlalte diviziuni ale patrimoniului (mase patrimoniale)”""), Asadar, dispozitiile art, 2324 alin. 4 nu ar fi altceva decat un caz p: 4 alin, 8 NCG Sensul acestei afirmatii, credem, este acela ca in aceasta ipotezd particulara s-a simfit necesar sa se ofere o prolectie sporita liberei initiative a celor care desfasoara profesii liberale. Reglementarile speciale aferente fiecarei profesii autorizate de loge instituie o serie de limitari ale capaci respective. M i, ci il consolideazé ticular al celor cuprinse in art. 23 i de exercitare a profesiei estor acte normative nu permit constituirea unei persoane juridice distincte prin intermediul careia sa se de profesional, tocmai pentru a putea permite un control mai atent al modului de xercilare a activitatii, Dincolo de ratiunile de ordin istoric, aceste interdictii au fai mult, majoritatea YA se vedea D, Dobrev, Teoria masolor potrimoniale in Noul Cod civil, sau Des dar... aw pentru cater, disponibil la adrosa http://www. juridice.r0/1778% patrimonialo-in-nonl-coud-oiil-sau-despre re egalitate, [ooria-maselor itato-dar-nu-pontra-catel. html (Gh. Piperea, Facfionareu pateimoniului si segregarea creditorilor,disponibil la le ww juridice.10/17816 Ufractionarea-patrimoniulii-si-segregaren-creditor lor html . Lipeantt op. cit, p. 58. 22 Cu privine la aoeastaafirmatie, ase vedea comentariul redactorilar de sub art. 1778 alin, (2) Jin Project] Codului civil disponibil po pagina do Intornet a Ministerului Justilici, la ares bltp:/hwww.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatedocombrie2008/Sdecembriew2/abidi 957) Dofaultaspx, in documetel aferent Titlaha VII al Gatti n Vea Ea inved: excesi D: organi autor persoa profes diferex profes limita menitc in stabili une activit talea y fost af Pr nascu’ solide. active acred poate proc: Mai m alin. 1 admites Accessala nr 172072) e afectajiune unt egale ca amare cred. patrimoniale (mtegral) 2324 alin. 4 ile art, 2324 nii patrimo- are acredito- we a acestor r stat Ja baza 14 dela prin- onsolideaza ei diviziuni profesionali ili vor putea liviziuni ale 4 alin. 4 ou 3. NC ‘ particular a celor care rei profosii ea profsiei constituirea eactivitatea modului de Herdictii au Aisponibil a liorilor atm (Sea or 12017 RADU RIZOIU 203, in vedere 0 ga antare a calitaii activita{ii profesionale prin evitarea comercializaiii estei activitati'®" Daca in cazul celorlalte activitali economice, intreprinzatorul poate sti igi organizeze activitatea fie sub forma unei afectari patrimoniale (persoand fizica autorizata, intreprindere familial, intreprindere individuala), fi sub forma unei persoane juridice distincte (societate comerciala cu raspundere limitata), in cazul profesiilor liberale acest lucru este prohibit de lege". Prin urmare, ar exista 0 diferenta neta de regim juridic intre activitatea profesionistului liberal si a celorlalti profesionisti. Dispozitiile art. 2324 alin, 4 NCC vin sa suplineasca aceasta diseri- minare. Experienta altor state a demonstrat ci lipsa unei asemenea posibilitati de limitare a rispunderii conduce la imaginarea unor constructii juridice complexe menite sa asigure acelagi efect!?" in plus, profesitle liberale sunt cons © categorie important pentra stabilitatea unei societati democratice, iar dezvoltarea acestei categorii reprezinta un clement esential al dezvoltarii economice™"). in teoria economica modern considera c& dezvoltarea economica porneste dle a stimularea pe scar larga a activitaitii Intreprinzatorilor individuali®2”). Marile corporalii isi dezvolta activi- tatea prin inglobarea inovatiilor aduse de micii intreprinzatori. in conditiile in care patrimoniul afectat exercitarii profesiei ar fi fost supus regulii generale a garantiei comune a creditorilor (chiar si cu atenuarea data de principiul specia- Tizarii gajului general al creditorilor chirografari), activitatea profesionala ar fi fost afectata de interferentele aduse de viala personala a profesionistului Prin separarea obligatiilor in funclie de activitatea in legatura cu care s-au ut se poate realiza o mai buna organizare a activitalii profesionale si se con solideazé independenta profesionistului in exercitarea activitajii sale. in plus activul patrimoniului de afectatiune liberal nu este climinat din garantia comund a creditorilor, de vreme ce el rémane in patrimoniul (unic al) profesionistului si poate servi la satistacerea creantelor creditorilor personali, dar numai cu urn procedurilor cerute de lege pentru lichidarea acestui patrimoniu de afectatiune. Mai mult, el nu poate fi folosit pentru a frauda drepturile creditorilor™ (art. 32 lin. 1 teza final NCC} nis °T A se vedea, cn privive Ia dificultaile privind armonizarea standardelor profesionale de admitere in profesia de avocal, H. Weil, The Propostl for « Directive on the Right of Establishment or Lawyers in the European Community, in Fordham Intornational Law Journal” vol. 15/39, np. 699-712 profesilor liberale, procum si acolor aetivitafi economicn a ciror dosfigurare os iglomentats prin logi speciale” (6.0. R.R} 2 A ge vedlea M. Rotond, op. ci, p. 999. 428 Age vodoa, cx ttl de exompl, peineiplile anteproiectull leg profosiei legal, disponsbil In aulzesa https/iwwinbreofindex phpid=228lg=1 A se verlea H. Flesig, M. Safavian, N. de la Pofa, Reforming Collateral Las to Expand ‘ho World Bank, Washington DG, 2008, p. 24-26, disponibil la adresa http: ‘www.cenl.on ons.asp. Aso vodea inf, nt. 24 nform art. alin, 2 din O.UG. nr 44, .Prezenta ordonanta dle urgent nu se aplicd organizata gh Access to204 DOCTRINA - Studi, articole, nentaci eis Regulile de protectic a creditorilor sunt, ca finalitate, similare cu cele instituite in cazul societatilor comerciale. Astfel, de la principiul separaliei de patrimonii instituit de art. 3 din Legea nr. 31/1991, art. 237" alin. 3 gi alin, 4 din acelagi act normativ prevede exceptia raspunderii nelimitate a asociatilor in cazurile in care acestia au abuzat de patrimoniul social™®”, 17. Exceptie realé. Situatia fiduciei, Prezentare generald. Desi in enume- rarea art. 31 alin, 3 NCC masele patrimoniale fiduciare sunt primul moniu de afectaliune mentionat de lege, am preferat si le oferim o tratare subsec- venta celorlalte patrimonii de afectatiune intrucat regimul juridic al acestor mase patrimoniale este unul particular”), Acest specific este datorat importului oare- cum fortat’” al institutiei fiduciei in dreptul national pe filiera Codului civil francoz'* p de patri- Masa patrimoniald fiduciard are o existen{a proprie; ea a parasit patrimoniul forului, dar nu a ajuns transferul sau de la constituitor li Aceastai masa patrimonial est ca) fn. posesia beneficiarului. Este ca si cum beneficiar 5-a oprit brusc la mijlocul drumului nut apartine??*! (cu adev. doar un administrator al masei patrimoniale fiducia: conduce la conchuzia ci masa patrimoniald fiduciara nu titular”). © asemenea conchuzie nu este insa pe 1!) nici fiduciaruhui, care Acest sir de negatii ar are un stapan (a se citi mis de conceptia Noului Cod civil care impune ca orice patrimoniu (si, prin particularizare, orice masa patri- moniala) sa aiba un titular (art. 31 alin. 1 NCC), Pentru a rispunde acestei limitari de ordin sistemic, Jegiuitorul a preferat considere fiducia drept ,operatiunea juridica prin care unul sau mai multi consti- tuitori transfera (o masa patrimoniala autonomal citre unul sau mai multi fiduciari care [0 administreaza] cu un scop determinat, in folosul benoficiari” (art. urmare, fiducia nu da nastere unui drept (1 mmuia sau mai multor ntticularitafile sunt cu alat mai frapante en cat leginitoral roman a preleral si pasteoze oparentele si a considerat masa palrimonials fidaciara drepl @ componenta a patrimonialii fiduciarului, desi aceste nu are un acoos direct la confinatil el. Codul civil din Quebec a alos salen mai diasticd a acceplarii existenjel unui palrimonia (de afvctatinne) lipst de titan A se wodua M. Naceatala, op. cit, p. 510, od Jucia reprezinta o incoreare de replicare a efectelor tusteulul in condiile in care nu se eminta la tooria clasic’ a patrimoniului, pea eo da naslere wnor construct forlate. A st veden N.Kasiven, op. cil, pp. 66-468 fersiumen inifial® (Legea nr. 2007-211 din 19 februatie 2007) folosita de legivitoral roman a susd de inspiratie a fost deja modificata de dons ori prin Legea nr, 2008-776 din 4 august 2008 si prin Ordonanta nr. 2009-112 din 30 iannarie 2009. Relusirile aduse de Legea de punere i care nu au reusit s2 confere Fiduciei cin Noul Cad eivil wn segim juridic lipsit de echivoe Se considera ci exist o separaro stricta intre masa palsimoniald fidueiaré gi patrimoniul fiduciarulut. A se wedlea ¥. Rossier, op. ci, p. I Fiduelarul na beneficiaza de toate preragativele unit adevarat propriotar eu privire la Fn fiducie far. 782-784 NCC}, Cu privze la incompatibilitateatnlewsistemal continental al droplurilor sasle gl insUtutia teuse-ula, aso vedea S. Normand, J. Gosselin. op. city. 690. GGEE distinc ciarul! in patrim« ciarulu masa ] Ne patrimy patrim cat sid initials o legit, din act dreptu patrim insusi patrim Jor ran limp « ciarult unul s pp. 30- patio rod sop unde fir creditor dela inDY nv 1/2072] cele instituite de patrimonii lin acelasi act vaurile in care csi in enume. lip de patri ratare subsec- acestor mase portul Codului civil t patrimoniul ste ca si cum ul drumului ciarului, care pan (a se citi 1 Noului Cod masa patri- la pre mulli consti- vulti fiduciari 2 mai multor drept (real) ral $8 patina | patrimoninl Quebec: ales de titular, A se lo in care nu se ale. Ase veda juilorul romin a 4 amgust 2008 a de punere in hives sipatrimoniut Re RADU RIZOIU 205 distinct), ci doar transferat™" g ciarul'®” si, ulterior, beneficiarul). in acelasi timp, o data trans! emenea drepturi cAtre o alla persoana (fidu erul operat, fiduciarl devine titularul masei patrimoniale fiduciare™. Aceasta constructie este necesara pentru a permite fidu: ciarului s& beneficieze (cel putin in relaliile cu terlii) de ,puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza” (art. 784 alin. 1 NCC}. Cu toate acestea, ,[alceste drepturi alcdtuiesc 0 masa patrimoniala autonoma, distinct de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor” (art. 773 teza final NCC), Noua reglementare a fiduciei™) instituie (din punctul de vedere al analizei patrimoniale) trei cazuri distincte. Existi situatia de baza (regula), efind masa patrimonialaifiduciara este complet ,rupta” atat de contextul din care Gat si de activitatea fiduciarului (art. 786 alin, 1 teza initiala si art. 786 alin, inifiali NCC). Exista apoi situalia in care unii creditori ai constituitorului pastre © legituré cu aceasta masa prin instituirea unor garantii reale asupra drepturilor din activul acestei mase patrimoniale. In virtutea prerogativei urmarivii specifice dreptului real (de garantie)"*, acesti creditori vor pastra contactul cu masa patrimoniala fiduciara (art. 786 alin. 1 teza a doua NCC}. in sfarsit, constituitoral insusi sau chiar fiduciarul se pot angaja sé garanteze (ca fideiusor pasivul masei patrimoniale fiduciare (art. 786 alin. 2 teza a doua NCC), in acest caz, patrimoniile lor ramanjdevin legate de masa patrimoniala fiduciard. 18. Situafia fiduciei. Regula. in acest punct se observa balansul pe care roglementarea fl mite autonomia masei patrimoniale fiduciare limp ce ii neaga independenta, incluzand-o in cadrul patrimoniului fidu- ciarului'*”), Locul acestei mase in cadrul patrimoniului titularului sau este ins unul special’), Un prim indiciu este oforit de art, 785 NCG care enunta trangant ca ,deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa giuitorului in aceasta privinta, a se vedlew R. Rizoin, Mandate! Gn privire la ezitarlo Te Invvoeabil... cit, supra, p. 2300 °© Tn ipsa unui transfer (inter}patrimonial nu exists fiducio, A se vedea M, Noocarato, op. eit, p. 517-518. ‘A se veda Pr. Pronatte, op. cit po 792 ‘Aso vedea J. Leavy, ap. cil, p. 6 2» Cu privite Ia regina juridie al fiduetel in Noul Cod civil, a se vedew H. Burian, op. pp. 80-88; CR. Tripon, op. ei. pp. 162-1995 |. Popa, op. cit, pp. 213-252. 80 se vadoa R. Rizo, Ge este jpotaca mobiliors (I), cit, supra, pp- 219-216 "1 Aceastaautonomie ofers masei patrimoniale fidneiare o veritabila indopendenta de palrimoniul (personal al) fiduciarului. De aceea, in figura & am profera si figurim aceasta masa in mod separa de patrimoniul fiduciaruli. Vedem aict vestigit ale conceptiei Coda civil din Queboc unde fiduciarn! gestioneazs un patrimonin de afectajinno Nps de titular. A se veda S, Normand, J. Gosselin, op. cll, p. 724 "2 Th fapt, netival patrimoniu craditorilor fiduciarului. Im acolasi timp, el nu se mai aflé [a dispozitia creditorilor gy ‘constituitorulul, cl doar laa acalora ale edror crea at fost cprinse in masa patrimoniala dla inenpnl. Ase vodea M. Nacearato, op. cif. p. 511. fiduciar este sustras integral din garantia comund ali oi206 DocTRIN: Studii, aticole, come ari ET oe 072 patrimoniola fiduciara”. Cum procedura insolven{ei este o procedura execufionala concursuali car aolalta toli creditorit debitorului (deci, intr-un fel, este apoteoz ranjiei comune a creditorilor), intangibilitatea masei patrimoniale fiduciare mu poate semnifica decat un Iucru: aceasté masa este autonoma fata de patrimoniul fiduciarului) in continuare, Nou! Cod civil expliciteaza modul de actiune al garantiei credi- torilor in cazul masei patrimoniale fiduciare™, Astfel, activul acestei mase poate fi folosit doar pentru stingerea pasivului masei fiduciare insesi (art. 786 alin. 1 a inifiali NCC). Acest pasiv poate fi cel initial, existent la data constituirii masei patrimoniale fiduciare (caz in care creditorii sunt fostii creditori ai consti- tuilorului ale caror creante au fost incluse in masa patrimoniala fidu poate fi nascut ulterior din activilalea fiduciarului (caz in care creditorii sunt creditori ai fiduciarului ale caror creante s-au nascul in legaturd cu masa pattimonialé fiduciar’), Autonomia masei patrimoniale fiduciare se manifesta si prin accea cd recursul croditorilor acestei mase se poate exercita doar impotriva activului patsimonial al masei in cauzi") art, 786 alin, 2 teza inifiala NCC). Explicatia este evidenta: de vreme ce litularul masei patrimoniale fiduciare nu mai este constituitorul”™™ (care a transferat-o), creditorii acestuia nu mai pot urmari valori iosite din pateimoniul debitorului lor'*7!, in acelasi timp, fiduciarul administreazd aceasta masa patrimoniala nu in interes propriu, ci in interesul beneficiarului, Prin urmare, el nu are a raspunde cu propriile bunuri penta datoriile mas le Fiduciare. Am incercat sa schitim in figura 5 raporturile care se nase intre diferitele categorii de creditori si debitori in cazul masei patrimoniale fiduciare in cazul tuafiei tipice. Se observa ca existd o delimitare neta intre activul si pasivul masei patrimoniale fiduciare fata de elementele din patrimoniul fiduciarului Desi desemul reprezinta o singura masa patrimoniala fiduuciara, el poate i replicat aad infinitum pentru orice numar de mase patrimoniale fiduciare administrate de iuciar, In acest caz, intre fiecare masa fiduciard in parte gi patrimonitl propriu al fiduciarului, precum si intre masele patrimoniale fiduciare va exista asta falie neta acelasi 78 Ta Timila, se poate considera ca fiducinnul are in grija owt patrimoni distinete: unul proprin, asupra cama se comporta ca un veritabl titular: si patrimonil fldciar al carui conjinnt -aza eu cel al patrimoniului personal. Prin urmare, nu este permis transfornl nttapatrimonial intr cele dowd mase. Soparatia de palsimonii aste accoplata de sistenul de drepl civil col moi apropiat fic) celui anglo-saxon: inslitulia trast-ubui in areplul scotian se jundamenteaza pr ac aralie nota. A'so-vedea 1.D. Smith, op. cil, pu 365. 0/Prin stabiliroa unor toguli speciale de functionare a gorantied cote, logiuitorul asigara separafia patrimoniala a masoi fiduciaro de rest parimonilu Hduciorului. A se vedea ¥ Rossier, ap. cit, pp. BUI-AB2, i doa S. Berthold, op. ei, pp. 569-564 0 Edom, 5 Asc jar cand dispare masa patrimonials Fiduciaré ca urmare a confuziunii eu patrimoninl ‘opstituitorulué [dar numai ci ofeet rotroacliv), an acces si editor (rammasi ai) constituitordl Io activul aceste’ mase patrimoniale ficiare fort. 780 alin, (1) teza final EG Si priveste [ care bene vor avea erate ¢ 2364 NCC garantiei 1 In ace masura fn(ated vr. 12072] urd executional int-un fel, este sbilitatea i east masd este I garantiei credi- estei mase poate (art, 786 alin. 1 data constituiri editori ai consti s fiduciara), sau creditorii sunt saturé cu masa iceea cdl rec i patrimonial al ste evident: de tuitorul!" (care din patrimoniul i aceasta maséi Prin urmare, el oniale ficuciar intre dif luciare in cazul tivul si pasivul ul fiduciaruba. poate fi replicat cdministrate de si patrimoniul uciare va exista nik distinct: wn Irvptul seofian se o-vodoa V. Rosser Doe tai ‘Activ masa patrimoniala personals fidueiar RADU RIZOI Pasiy masa patrimoniala personala fiduciar Activ patrimonial constiuitor Figura 5. Garantia comund a creditorilor in cadrul masei patrimoniale 19, Situatia fiducie priveste (in int garantie reala asupra bunurilor debitorului reprezinta o cla N (art. 23: 2364 NC ura fn care le Garantii alitate) mumai pe creditorii care beneficiaza de 0 cauza de preferi vor avea toate drepturile unui generate de tipul de preferi 2), Ei nu pierd drepturile genes insa aceste drepturi pot fi limitate prin inst garantie! reale (art. 2325 NC in acest context, garanjia comu guri o ,centura de salvare” in cazul in ear a wana Ta Fayette, op. alt. pp. 6-7, Pasiv masa fiduciara Pasiv patrimonial constituitor are (regula) gula priv te pe cl 207 enerala, garantia comuna fari, Ea nu profita creditorilor n subsidiar. Creditorii preferati gativele speciale a li confera, Creditorii care detin 0 de creditori preferati le ale creditorilor chirografari (art actul constitutiv al editorii garantali doar in (din motive de208 DOCTRINA - Studi, a icole, comentarii GOAT ve 12072] oportunitate) aleg sa nu recurgé la beneficiul garantiei reale. Ea nu se confunda cu prerogativa urmaririi pe care dreptul real de garantie o confera creditoralui garantat, ci este subsidiara acesteia. In cazurile in care creditorul la drepturile oferite di comune a creditorilor. El poate reveni in cadrul acestei garantii comune doar in situalia in care executarea garantiet reale nu conduce la plata integrala a creantei rantate}, caz fn care el va deve Giferenta (art. 2456 NCC Conform art, 786 alin. 1 teza a doua NCC, ,bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmérite, in conditiile leg, (...) de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reald asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilinii fiduciei”, Aparent, masa patrimonialé fiduciaré ramane ,legaté i. Lao privire ei exceplii veritabile de recur anti sarreald, el actioneaza in afara garantiei (un simplu creditor chirografar pentru mai atenté se observa ed nu ne aflam in p ila autonomiei masei patrimoniale fiduciare. Gar la re ile reale constituite (si facute publice) anterior constituirii (si tr rului) masei patrimoniale fiduciare constitu fiduciara respi repturi de creanta, garantii” (art. 773 NC weini care sunt inglobate in chiar Aceasta masa poate contine ,drepluri reale, ). in acest caz, ea confine drepturile respective limitate datorita sarcinilor deja atasate acestor drepturi, Prin urmare, garanliile reale constituite in favoarea croditorilor constituitorului sunt elemente componente ale masei patrimoniale fiduciare de Ja data crearii acestei mase in ist masa in patrimoniul fiduciarului (precum o vor urma ulterior si in patrimoniul beneficiarului). Find clemente intrinseci masei patrimoniale fiduciare, ele nu determina o stirbire cadrul patrimoniului constituitorului si urmaresc ac autonomic: masei patrimoniale fiduciare, ci actioneaza tot timpul in interiorul acestoia. Am incercat sa schijam in figura 6 modul de raportare a fiecarei categorii de creditori la activul masei patrimoniale fiduciare in aceasta situatie, Se observa ca se pastreazd delimitarea intre activul si pasivul masei patrimoniale fiduciare fata de elementele din patrimoniul fiduciarului, ceea ce releva mentinerea autonomiei re. Desi in de ci patrimoniale fiduc creditorii garantati apar drept creditori ai constituitorului, in fapt oi pot deveni direct creditori ai masei patrimoniale fiduciare, in cazul in care si obligatia principala este inclusa in pasivul acestei mase. in acest caz, discutia este inutila, deoarece se revine la regulile clasice ale garantie comune a cre eiayi mase patrimoniale. in situatia in care garantia reald este accesorie unei obligafii principale uneia dintre masele patrimoniale ale constituitorului, asistim la o garantie real asupra drepturilor din patrimoniul altei persoane decat debitorul obligatie’ principale (art. 164 LPA), lor in cadrul ace re a rimas in pasival Ge 20. fiduciare creditori datoriile opereaz pasivul : rispund premisa simplac dintre dTea or 12077] nu se confunda ra creditorului 1 garantat alege fara garantiei mune doar in rald a creantei ‘afar pentru a palrimonialei onstituitorului ozabilitate este 1 patrimoniala ui. Lao privire iveritabile de Lirii (pi transfe- slobate in chiar drepturi reale, {ine drepturile re sunt elemente lei mase in in patrimoniul iarului). Find i. Prin urn na o stitbire a il in interiorul ‘i categorii de Se observa ca :fiduciare fata ea autonomiei drept creditori patrimoniale rasivul acestei lile clasice ale le. in situatia mas in pasivul garantie reala ul obligalie: Fae oe 1077 RADU RIZOIU 209 ‘Activ masa Patrimonialé personal fiduciar Pasiv masa patrimonials personal fiduciar Pasiy masa fidueiard Activ patrimonial constituitor Pasiv patrimonial constiuitor Figura 6, Garantia comund a creditorilor in cadrul masei patrimoniale fiduciare (situatia garantiilor reale asupra bunucilor din masa patrimoniala fiduciara) 20, Siluatia fiduciei. Fiducia garantaté, Autonomia masei patrimoniale fiduciare nu este afectata nici atunci cand fiduciarul sau constituitorul convin cu creditorii acestei mase patrimoniale sa raspunda cu patrimoniile proprii pentru datoriile masei patrimoniale fiduciare (art. 786 alin. 2 teza a doua NCC). Pentru a injelege acest mecanism, trebuie observat ca textul de lege nu operoaza nicio distinctic de regim juridic intre situatia in care fiduciarul garanteaz pasivul masei patrimoniale fiduciare si cea in care constituitorul se angajeaza sa raspunda pentru acest pasiv. Cu toate acestea, din punct de vedere al situatiei premisa, cele doud cazuri sunt fundamental diferite: in primul caz discutim de o simpla circulatie intrapatrimoniala, in timp co in al doilea caz este vorba despre un raport care se naste intre doud patrimonii distincte. Se intrevede aici una dintte dificultatile generate de neasimilarea totala a instituliei trust-ului in dreptul210 DOCIRINA ~ Studi, articole, comentarii Gee or 12072) continental. Desi cele doua mase patrimoniale sunt incluso in acelasi patrimonin (cel al fiduciarului), in fapt masa patrimoniala fiduciara define 0 autonomic suficient de mare incat sa falieze acest patsimoniu™®) Apare destul de evident faptul ca teza secundi a art, 786 alin, 2 NCC instituie © garantie personala (fideiusiune) cu privire la obligaliile aflate in pasivul masei patrimoniale fiduciare, Cu toate acestea, prin includen tei mase in patrimoniul fiduciarului, este dificil de analizat existenta unei institulii tripartite precum fideiusiunea (art, 2280 NCC) atunci cénd existi doar doua parti (creditorul sifiduciarul), Ar insemna ca debitoral principal si fideiusorul sa fie una si aceeasi persoana, ceea ce conduce la stingerea fideiusiunii prin confuziune (art. 2314 NCC). fn plus, regresul fideiusorului contra debitorului principal (art. 2305 NCC), care este de esenta fideiusiunii (art. 2803 NCC), ar fi inoperant din y vedere conceptual Datoritd acestor dificultati notionale, vom prefera s@ analizaim aceasta fateta a fiduciei garantate de fiduciar drept o exceplie de Ia regula aulonomiei masei patrimoniale fiduciare. Prin urmare, atunci cénd prin contractul de fiducie sa previzut obligatia fiduciarului (...) de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei”, creditorii masei patrimoniale fiduciare pot urmari gi bunurile fiduciarului'" (art, 786 alin, 2 teza a doua NCC). Accasta urmarire pare 0 enire Ia regula garantiei comune a creditorilor (fiduciarului), in forma aplicabila patrimoniului divizat (art. 2324 alin, 3 NCC), Dificultatea rezida insa in aceea ca aceasta posibilitate rezulta din conventia parfilor, deci se afla la dispozitia fiduciarului, nefiind o regula impusa de lege. Mai mult, aceasta conventie poate defini in mod special modul in care fiduciarul raspunde cu activul maselor patrimoniale proprii. El se poate angaja si raspunds numai pentru o parte din pasivul fiduciar, cea ce poate da nastere unor inegalitati intre creditorii fiduciari. De asemenea, in cazul in care un fiduciar administreaza mai multe mase patrimoniale fiduciare, accesul creditorilor unei asemenea mase xu se poate extinde la activul patrimonial al altei mase patrimoniale fiduciare. ci doar Ja activul maselor patrimoniale proprii ale fiduciarului, Tata, deci, ca de fapt nu se revine la re anjiei comune (nici spocializsiii Am tncercat in figura 7 sa schitam drepturile creditorilor in situatia simpla a nase patrimoniale fiduciare al carui pasiv este garantat de catre fiduciar. Se vi gi in acest caz faptul ca se pastreaza delimitarea neta intre patrimoniul fiduciarului si cel al constituitorului, in acclasi timp, delimitarea dintre masa patrimoniala fiduciara si cea personala a fiduciarului nu mai este atat de unet de scar varianta alenuati de principiul i, Modul do fiducie roglementat in Cad civil din Quebee [CCQ")osto mult mai adaptat din acest punet de vodore, compatibilizarié cu sistemul anglo-saxon al trst-ulai- Aste, in acel sistom, fiducia da nastere unui now patrimonia fart. 1260 CCQ) care este distinct de patrimoniile constituitoruli, fiduciarului san bonficiorul (art, 1261 CCQ). ®) Doar in Fimita obligate de garantio asumate (in situalia fn care aceasta garantie acopers doar .o parte (in) pasivil fiduci aid in persoa proprit person As niala fi indrep discuti fiduciIRRDP ETSI) acelasi patrimonin line 0 autonomie lin. 2NCC instituie te in pasivul masei fei mase in tilutii tripartite parti (creditorul na si aceea si fi ifuziune ( val (art. 2305 ‘ant din punet de izim aceasta falta autonomiei m ctul de fiducie s-a arte sau pentru ol urmari gi bunurile urmarire pare 0 arului), in forma ulta din conventia i impusa de lege in care fiduciaral hgaja sa raspunda sre unor inegalitati iar administreaza asemenea mase niale fiduciare, ci ta, deci, ed de fapt wala de prineipiul 1 situatia simpli a catre fiduciar. Se intre patrimoniul area dintre masa este atat de neta te mull mai adaptat, ul. Aste i acel tinct de patsimoniil 2u (Stee oe 12077, RADU RIZONL editorii fiduciari putand sa se indrepte impotriva masei patrimoniale persona fiduciarului. patrimorial patrimonials personala feo’, personala fiduciary SS fiduciar Activ masa Paslv masa fiduciara — fiduciard Pasiy Activ patrimonial patrimonial constituitor constituitor ioniale fiduciare ‘ul masei patri Figura 7. Garantia comuné a creditorilor in cai (situajia fiduciei garantate de cditre fiduciar) in cazul in care pasivul fiduciar este garantat (in tot sau in parte) de catre constituitor, discutia se simplificd in mod dramatic. Find vorba despre dowd persoane distincte (fiduciarul si constituitorul), fiecare titulara a unui patrimoniu propriu, ne regsim in situatia prototipica a fideiusiunii. Constituitorul garanteazi personal pe creditorii fiduciari de indeplinirea obligatiilor de catre fiduciar Asadar, creditorii fiduciari vor incerca mai intai sa lichideze masa patrimo- niala fiduciara (care apartine fiduciarului), iar in caz de active insuficiente se vor stituitorului, Avem asadar un benoficiu de indrepta impotriva patrimoniului cor as discutiune impus legal gi de la care partile nu pot sit deroge. in cazul patrimoniului fiduciarului, se pastreazd nealteraté regula autonomiei masei patrimoniale212 DOCTRINA ~ Studi, atticole, com: (Te oe 12072] fiduciare, intrucat urmarirea creditorilor fiduciari se limi val patri monial al acestei mase fiduciare. Acesti creditori nu pot urmari bunurile (proprii alo} fiduciarului, in plus, insa, ei beneficiaza de o garantie personala impotriva constituitorului in figura 8 este desenat modul de actiune al creditorilor in aceasta ipoteza. $i in acest caz se pastreazd delimitarea dintre masa patrimoniala fiduciaré si cea personalé a fiduciarului. in schimb, delimitarea neta si cel al constituitorului este ,infranta” de gar constituitor az la ac intre patrimoniul fiduciarului ntia personala convenita de ‘Activ masa patrimoniala personal fid Pasiv masa patrimoniala personal fiduciar Pasiv patrimonial [constituitor Figura 8. Garantia comund a creditorilor in cadrul mi (situafia fiduciei ga e con ei patrimoniale fiduciare Lituitor) PATRIM 21. Gon patrimoniu tworie clas civil intrody imonialk afectare Asadar, unitar) poa! aceasta mati masa patrim dofinite de drepturilor Lerfilor (crec Constitt moniului nt 22. Con stituirea unc voinja titule Vointa decelate d dea oper divizari ani drepturi si mul, cole in etap divizare a constituie ( patrimoniu de forma al moniale, iai de lege. De+ este evider‘azai la actival patri ari bunurile (proprii personal impottiva 1 aceasta ipoteza. $i iald fiduciara si cea imoniul fiduciarului nala convenita de at ROAR HCAS ESN RER ORR Ue fiduciare (ene 207) RADU RIZOIL IV, EXERCITAREA DREPTURILOR CREDITORILOR ASUPRA PATRIMONIULU DEBITORULU 21. Constituirea masei patrimoniale. Generalitati. Starea natural a atrimoniului unei persoane este cea nefractionata (art. 31 alin, 1 NCC). intrea orie clasica a patrimoniului se fundamenteaza pe aceasté axioma. Noul Cod 4] introduce insi conceptul de divizare a patrimoniului in mai multe mase trimoniale. O asemenea divizare presupune indeplinirea unor acte de alocare ‘au afectare ,in cazurile si condifiile prevazute de lege” (art. 31 alin, 2 NCC), alrimoniala (vizuté ca o exceptie de la regula patrimoniului limitativ prevazute de lege. Avem uus: nu se poate constilui o trimoniu $i cu caracteristici ii tipologiei Asadar, divizarea erie instituit un prineipiu 1 nasa patrimoniala in functie de voin{a titularului de p finite de citre acesta. Ratiunea este similard cu cea a limi irepturilor reale: alcatuirea unei mase patrimoniale aduce atingere drepturilor ertilor (creditorilor}. Constituirea m; ci patrimoniale, vazuta ca o exceptie de la regula patri- moniului nedivizat, nu se poate realiza decat in conditii limitativ prevazute de ge. Noul Cod civil instituie atat conditii de fond, cat si conditii de forma cu orivire la constituirea valabila si opozabila a masei patrimoniale patrimoniale. Conditii de fond. in principiu'™"), con- onditi 22, Constituirea mas stituirea unei mase patrimoniale necesita indeplinirea cumulativa a dow voin\a titularului si permisiunea acordata de dispoziliile legit Vointe titularului se manifesta in modalititi variate, dar de fiecare dats pot fi decelate doui etape. in prima etapa, titularul patrimoniului igi mi st vointa dde a opera 0 divizare a acestuia (sau a masei patsimoniale rezultate in urma unci divizari anterioare), in a doua etapa, litularul patrimoniului aloca o serie de irepturi $i obligatii pentru a forma continutul noii mase patrimoniale. Desi, de an, ol faze se produc sim e produc efecte distinete si este wlili ogula, cele dou in etapa divizarii patrimoniale, titularul patrimoniului decide si opereze 0 divizare a acestuia gi alege si forma de masa patrimoniala pe care doreste sa 0 patrimoniali matrimonial’, patrimoniu de atectatiune comercial afectatiune liberal, masa patrimoniald fiduciara etc.). in functie olica reguli speciale cu privire la alcatuirea masei patti: moniale, iar aceasta masa patrimoniala va beneficia de un regim juridic (pre}definit de lege. De exemplu, in cazul alegorii regimului matrimonial al comunitalii legale, deplinita situalia premisa a casdtoriei, Apoi, o data ales constituie (mas: patrimoniu d de forma aleasa, se vor este evident ci trebuie Fist @ sitnapii in care vointa titularuni este mai putin x sunt exceptionale. De exempla, In eal masei patsimoniale succesoral manifesta cel mult sub forma afeotarii teslamentare. La aceasta vain{& se msi adanga voinla sucensorului de a accepta masn snccnsorala ia palsimoniol prope214 DOCTRINA ~ Studi, articole, comentarit Gaba mao acest regim de catre soli, alocarea bunurilor in cadrul celor cite dou mase patri moniale in care se divizeazat patrimoniul fiecdruia se va face (in mare masuri conform regulilor stabilite de exitre legiuitor'™ 11 NCC), Regulile aplic bile fiecarei mase patrimoniale sunt si ele definite de lege (art. 342-359 NCC), in etapa alocarii patrimoniale, titularul patrimoniului (si al maselor patri moniale care fl alcituiesc) va decide care dintre dre patrimoniale vor alimenta fiecare dintre divizarii, Decizia titularului este jalonata si ghidata, din nou, de dispozitiile legale aplicabile. De exemplu, in cazul alegerii regimuhui matrimonial al comunitatii convenfionale, solii pot decide prin conventia matrimonial alocarea drepturilor si obligatillor in cadrul masei matrimoniale comune si al celei personale a fiecaruia dintre ei, in limitele permise de lege™® (art, 367 NCC). Permisiunea legald este un laitmotiv al constituirii masei patrimoniale. indiferent de tipul acesteia. Ubicuitatea acestui principiu este reliefata de folosirea repetata a trimiterii la conditiile legit in art. 31 alin, 2, art. 31 alin. 3, art, 92 alin 1 siarl, 33 alin. 1 NCC. Avand in vedere consecintele importante pe care consti- tuirea maselor patrimoniale le are pentru participanti la circuitul civil, egiuitorul a proforat sa instituie un control strict cu privire la modul de divizare a patri- moniului. Permisiunea legala se manifesta pe doua planuri: unul tipologic si altul notional Din punt de vedere tipologic, legea defineste in mod limitativ tipurile de mase patrimoniale permise. Titularul patrimoniului nu poate defini o forma de rimoniala care nu este mentionata de lege. De aceea art, 31 alin. 2 face trimitere la ,cazurile (...) prevazute de lege” Din punct de vedere notional, legea fixeaza reperele pentru definire confinutului fiecirui tip de masa patrimoniala in parte, Titularul masei patr moniale respective nu va putea sa-i defineasc’ nici confimutul sinici reginmul sau juridic decat in limitele libertatit de actiune acordate de loge. Aceste limite pot fi mai largi sau mai rest n functie de tipul de masa patrimoniald, De exemple masa patrimoniald succesorala legald (in cazurile In care exist un singur succesibil) are un continut definit de lege in integralitate: toate drepturile si obligatiile din patrimoniul defunctului. Titularul masei patrimoniale succesorale {succesorul) mu are decat optiunea de a accepla sau de a refuza acceptarea mostenirii. Daca o accept, continutul masei succesorale este deja definit de lege. a cealaltd extrems, masa patrimonials fiduciar’ are un continut definit de catre constituitor cu o marjii aproape total de libertate, in afera limitelor legale, constituirea masei patrimonial limite naturale. Astfel, masa patrimoniala nu poate contine, la data constituitii sale, drepturi sau obligatii care nu se aflau in patrimoniul constituitorului la acel moment. Altfel spus, constituirea masei patrimoniale reprezinta o simpla 9% rile si obligalifle sale masele patrimoniale rezultate in urma A so vodea M. Avram, ©. Nicolesci, Reg 2010, pp. 182-228 + dom, pp. 203-306, raed mati ale, Ka, Hamangiu, Bucuresti operatiu fic provins insa ca, find apt constitu 23, Aispozit prin act prevazul necesare afectare opozabil Ach catre pa (actu j arbi For dreptule conditii orice fel afecta re faptul ¢ formei d rogistral Ace unui co autoriza cuy clement acest forma aut Ponte ontenticme TRO vu mase patti mare mésura) Xegulile aplica 2-359 NCC}. maselor patri »bligatiile sale ultate in urma pozitiile legale omunitiitii ea drepturilor talea fiecaruia patrimoniale, ita de folosirea 3, art, 32 alin, 2e care consti- nitorul izare a pi wologic si altul v tipurile de ni o forma de i1 alin. 2 face u definire masei patri- i regimul sau limite pot fi De exemphu, 4 un singur drepturile si succesorale a acceptarea ofinit de lege. ‘nit de catre ipusa si unor 3 constituirii orului la acel ta 0 simpla ' (Se wv. 12072 RADU RIZON 218 operatiune de ordonare a continutului patrimonial, iar nu o operatiune de modi- are a acestui continut, Elementele incluse intr-o masa patrimoniala trebuie sa rovind dintre elementele existente in patrimoniul constituitorului, Bineinteles nsa ca, dupa constituire, masa patrimoniala devine un patrimoniu in miniatura, ind apta sa includa noi drepturi si obligatii in conlinutul su. Operatiunea de onstituire a masei patrimoniale reprezinta agadar 0 operalie intrapatrimoniala, 23. Constituirea masci patrimoniale. Conditii de forma. Conform dispozitiilor art, 33 alin. 1 NCC, ,constituirea masci patrimoniale (...} se stabilest prin actul incheiat de titular, cu respectarea condiitlor de forma si de publicitate vrevazute de lege”. Din acest enunt rezulta conditiile impuse pentru formalitatile constiluirii patrimoniului de afectatiune liberal: actul (unilateral) de jectare, respectarea conditiilor de forma si respectarea formalitatilor de opozabilitate ‘Actul de afectare a unui anumit drept igatie din patrimoniul titularului catre patrimoniul sau de afectatiune liberal este esentialmente un act unilateral actu) incheiat de titular” s.n. R.R.). Nu este necesara incheierea unui contract ci ar fi vorba despre un contract cu 0 singura parte ~ titularul patrimoniului Forma actului nu este supusa unor conditii speciale, in functie de natura dreptului sau obligatiei patrimoniale afectate insa, legea poate impune anumite conditii de forma. Din punct de vedere al probei actului de afectare se pot aduce price fel de inscrisuri**® din care si rezulle neindoielnic vointa titularului de a afecta respectivul element patrimonial in patrimoniul de afectaliune. De exemplu, faptul ca factura unui bun achizilionat de catre profesionist este emisa pe numele forme de exercitare a profesiei (cu indicarea codului fiscal propriu sau a adres profesionale) reprezinta un element probatoriu cu privire la vointa de a af ace! bun exercifiului profesici. in mod similar, inscrierea bunului in cawzi in necesare rogistrul inventar este iarasi o proba in acest sens. Aceasta afectare poate rezuilta si din acte materiale unui computer pentru redactarea documentelor aferente exercitirii activitati autorizate reprezinta un astfel de indiciu cu valoare probatorie. Cu a condiliile de opozabilitate!™, este necesar sa identificam d elementul patrimonial in cauza este un bun mobil sau imobil (ori asimilate acestora). Astiel, pentru bunurile imobile (art. 537 si art. 538 NCC) si pentru 59) De exemplu, utilizarea criticabia afirmatia oi un agemenca act trabuie sa imbrace ls}. Cu privire la aceasta farilor Publici din Romania, op. cil, vol. Ml p- 199. Din acs Uniunea Nationala a No autontic, xo vedoa M. Paraschiv, op. cit. 13. NCC ar #1PA}, proba se poate eectoa cw aries mijloac de proba fart. 230 Bie) LDA], "84 go vaden Gh, Piper, op. ct ilwzorin, A's wosen ¥, Rosen op. ly p. 660. considerate profesionist216 OCTRE = Studii, articole, comentarii eT a 172012) drepturile imobiliare (art. 542 alin, 1 NCC) va fi necesara inscrierea/notare cartea funciara a destinetiei imobilului. Pentru bunurile mobile, ins, nu impusi o cerinta specifica de publicitate, de vreme ce afectarea unui bun nu intra in categoria operatiunilor asimilate enumerate de art. 2347 NCC. In acest caz, opozabilitatea se realizeazai prin cunoasterea efectiva (art. 22 NCC 24, Transferul intrapatrimonial. O data acceptata divizibilitatea patri- moniului, trebuie infelese si mutaliile care au loc in cadrul unui patrimoniu divi- zat. Dupa cum am aratat!™, apartenenta unui drept la o anumita masa patrimo- niali a debitorului are consecinle importante in ceea ce priveste accesul credito- rilor la acel drept. De regula, creditorii aceleiasi mase patrimoniale au un acces mai rapid la valorificarea acelui drept, in timp ce ceilalli creditori trebuie mai inainte sa epuizeze activul altei mase patrimoniale, Mai mult, uncori creditorii unei anumite mase patrimoniale nici macar nu au acces la drepturile din alli ala. Tata de ce alocarea anumitor elemente patrimoniale in cadrul maselor patrimoniale prezinta 0 importanta speciala. masa patrim Constituirea masei patrimoniale constituie premisa existenfei transferului intrapatrimonial. in cazul unui patrimoniu nedivizat, transferul este lipsit de sens, mutatiile find realizate in cadrul aceleiasi mase. Elementele compone! ale unui patrimoniu nedivizat (ca si cele ale unei anumite mase patrimonial sunt comulative. Prin urmare, ordinea in care ele sunt aranjate este indiferenta si nu produce efecte juridice in situ ia in care patrimoniul este divizal, tnsi, (re)alocarea unor de patrimoniu catre o anumita ma juridice importante si d In situatia din lemente patrimoniala sau alta produce consecinte e aceea aceste operafiuini sunt atent reglementate de lege. i patrimoniu divizat, orice ,mutare” a unui drept sau a une’ obligatii atrimoniald in alta constituie un transfer intrapatrimonial. Specificul acestui transfer este acela ca titularul dreptului/obligatici raméne acelasi— titularul patrimoniului, Numai repartizarea elementului respectiv in interiorul patrimo: niului se modifica, prin scoaterea sa dintr-o masa patrimoniala si includerea in alta masa patrimoniala. Prin urmare, orice operatiune care presupune scoaterea unui drepl/obligalii din patrimoniul persoanei sau includerea unui asemenea element din afara patrimoniului nu constituie un transfer intrapatrimonial, ci un transfer pur gi simphu Spre deosebire de transferul pur si simplu, transferul intrapatrimonial nu reprezintdio instrainare (art. 32 alin, 2 NCC}. Aceasta norma este explicabila tocmai rin faptul ci dreptul sau obligatia care face obiectul transferului nu paraseste niciun moment patrimoniul titularului, ci doar se deplascaza in interiorul acestuia asi patrimoniala in alta. in consecinta, pentru o asemenea realocare intrapatrimoniala nu sunt necesare conditiile impuse pentru instréinarea unui drept sau a unei obligatii, De asemenea, transferul intrapatrimonial nu poate fi ee conside transmit Unal un act bil problema extrem de din m afecta ace Exon! personals fiscal al « forma ac fiscale, A persoana oxercit patrimon (contract Aces! i de publ faptul ca bunurilor comun fc coluilalt s bun imol funciara Cao scop licil NCC). Cr dispozitii Sensul di in fraud transfer Est rantati pc ‘operatin semnifies "in forta pe ncean 1012 Vnolarea in ns’, nu este i bun mu in acest patri- divi- RROP Ez RADU RIZOILE 217 considerat 0 sursa de venit pentru dobénditor (care este aceeagi persoana cu transmifatoru!) si, prin urmare, nu poate face obiectul impozitarii™®. Un alt specific al tansferului intrapatrimonial este ca nu necesita niciodata un act bilateral, ci doar un act unilateral (art, 33 alin. 2 NCC). Se clarifica astfel o problema controversata in practica anterioara Noului God civil. Chestiunea era extrem de uzitata gi viza forma actulai prin care profesionistul isi folosea un bun din masa patrimoniala porsonala pentru utilizarea in cadrul profesiei sale, fara a afeota acel bun patrimoniului de afectatiune. Exemplul tipic consta in punerea la dispozitie a autoturismului proprictate personala pentru deplasarile efectuate in exercitarea profesiei. intrucat regimul fiscal al cheltuielilor rezultate in urma acestei exploatiri era foarte important forma actului de punere la dispozitie trebuia sé fie acceptata de calre organele fiscale. Acestea insistau sa se incheie un contract (de regula, de comodal} intre persoana fizica proprietara a autoturismului si persoana fizica autoriza exercita profesia figuri insolite era tocmal neintelegerea unicitatii patrimoniului!™, Se prefera prin urmare incheierea unui act de formatie bilaterala (contract) in care era implicatd o singura parte (titularul patrimoniului)'", Acest acl unilateral trebuie sa fie incheiat ,cu respectarea conditiilor de forma side publicitate previizute de lege” (art. 3 alin. 1 NCC). Aceasta conditie semnifica faptul ca transterul intrapatrimonial trebuic si respecte regimul juridical bunurilor, De exemplu, in azul masei matrimoniale comune, afectarea unui bun comun folosirii (exclusive) de catre unul dintre soti necesita consimtamantul celuilalt sol (art. 345 alin. 1 teza II NCC}. De asemenea, daca este vorba despre un bun imobil, trebuie realizate formalitatile de publicitate prin notarea in carte funciara a noii destinalii a bunului. Ca orice operatitne juridicd, transferul intrapatrimonial trebuie s& aibé. un scop licit, in sensul ci acesta nui poate prejudicia pe terti (art. 32 alin, 1 teza finala NCC). Criticii introducerii principiului divizibilitajii patrimoniului omit! si evoce dispozitiile acestui text de lege sau considera ci protectia legii nu este suficienta!. Sensul dispozitiei legale este acela c3, daca transferul intrapatrimonial sa efectual fn frauda drepturilor creditorilor unei mase patrimoniale, acestia pot invalida transferul sau cel putin i pot considera inopozabil Este vorba aici in principal de creditoriichirografar, tntructt creditor rantali pol urmari dreptul indiferent de alocarea sa intr-o mass patrimonial "89 Potrivit art 7 alin. pa. 32 din Codd fis 1, transfernl este definitdropt yorien vinzaro, ‘Uroplului de propriotate, schimbul unui dropt de proprietate ew servis ‘ori cu un all drept de proprictate, precnm si transferul ruse} puatrimoniate fiduciary in eadral operatinnii de fiducie potrivit Codlui civil”. Prin urmare, transferal intrapalsimonial (care nu stinnifica o instrainare} nu va fi considesat wn transfor din punet de vedere fiscal sina va general 10 A se veden supra, nr. 6. "6%In cele mai multe cari, se solicita st inchelerea acostwi act ,in forma notarial, cova ex forla po nolarul public sa isi dew ginal de legalitate cw privire la un act imposibil "80 4 se vedea Gh. Piperen, op. eit; D. Dobrev, op cit "694 se veddea D. Doheov. op. ct218 DOCTRINA - Studi, articole, comentarii RROP ETaIZE] alta, Cu toate acestea, si creditorii garantati pot justifica un interes atunci cand creanta lor nu este integral garantats, ei pastrand intotdeauna acliunea personal si, deci, drepturile oricarui creditor chirografar Transferul intrapatrimonial este permis numai ..in cadrul acoluiasi patri- moni" si ,cu respectarea conditiilor prevazute de lege” (art. 32 alin. 1 NCC). in cazul masei fiduciare, transferul intrapatrimonial nu este posibil!™. Circulatia cu patrimoniul constituitorului este blocati din cauza ci masa fiduciara a iesit deja din patrimoniul constituitorului (art, 773 NCC), Prin urmare, 0 asemenea circulalie se poate realiza doar pe calea unui act de instrainare — un transfer pur si simplu. in acelasi timp, circulatia cu restul maselor patrimoniale ale fiduciarului este blocata de principiul autonomiei masei patrimoniale fiduciare (art. 773 art. 785 si art, 786 NCC). Fiduciarul nu are dreptul sa ,amestece” propriul atrimoniui cu masa fiduciard, ci, din contra, este obligal si impuna o separatie § intre cele dous mase patrimoniale"™ De asemenea, intre diferitele mase patrimoniale ci moniu nu va opera confuziunea’"® (art. 162 constituind astfel o bariera in c cumscrise acehtiasi patr in, 2NCC), divizarea patrimoniutui a reorganizarii unilaterale a continutului estuia. In acest fel, legiuitorul da confinut interdictiei de realocare patrimoniala fara acordul creditorilor (art. 32 alin. 1 teza final NCC). in fapt, confuziunea ar conduce la stingerea obligatiei (art, 1624 alin. 1 NCC), deci la modificarea conti- nutului wei mase patrimoniale. Efectul pentru creditorii ace ar fi similar celui al unui transfer intrapatrimonial. Sensul dispozitiei legale este acela de a permite confuziunea numai in masura in care dreptul si obligalia avand acelasi titular se regasesc in aceeasi masa patrimoniala, Prin urmare, titularul patrimoniului trebuie si opereze intai o mulalie intrapatrimoniala (cu respectarea conditiilor legale) si abia apoi poate da efect confuziunii mase patrimoniale 25. Principiile executarii patrimoniale. Teoria moderna a patrimoniului ofer’ solufii pentru diferitele situatii practice in care creditorii trec la executarea (silita a) activelor din patrimoniul debitorului lor. Am analizal in sectiunile anterioare’ limitarile pe care garantia comuné a credilorilor le cunoaste in cazul diferitelor forme de divizare a patrimoniului, Aceste limitari sunt generale si privesc toate situafiile in care (cel putin) un creditor trece la executarea silit In aceasta sectiune vom analiza regulile impuse de Noul Cod civil in cazul in care mai mul{i creditori ajung in mod simultan sa execute patrimoniul debitorului lor comun. Important este nu momentul inceperii executiii, ci cel la care (litulari ai unor creanje certe, lichide si exigibile) trec efectiv la i patrimonial al debitorului lor. Pontny opinii mai nuantate, ase wadoa H. Burian, op. eit. pp. 39-95. 5 Piducianal este obliga de lege sa ,pastreze” comtinntu] maselor Giduciarein cut” separate Asn vedo LD. Smith, op. cit, p. 386, 459) 0 vedoa C. Gheorghe, op. cit. p. 496, ‘Ase veden supra, nr 13-20, limitata's in ac NCC; art ce prives torului se fiecaruia reguli. ir event din dr de modu De le cauzele d Cau: silua diferit garantal va trece | fost acop ram, in conct debitora in te reguli. itGaeTeT ar. 772072) wleres atunci cand cliunea personal luiagi patri- alin. 1 NCC). in bil"), Gircul a fiducial a iesit un transfer pur le fiduciarului luciare (art, 773, estece” propriul wpuna o separalic se aceluiagi patri- rea patrimoniului © a continutului atrimoniala i confuziunea ar rodificarea conti nase patrimoniale legal urmare, titularul (cu respectarea imoniului ofera xecutarea (silita nile anterioare!® cazul diferitelor si privesc toate {civil in cazul in oniul debitorului la care creditorii cdavea activului in cai soparat | , : anaes eestoei eneeeneoRe ASR ioe RRDP GRA) RADU RIZOIU 219 in cazul unui patrimoniu divizat, discufia are in vedere doar pe acei creditori are intra in concurs, adica doar pe aceia care pot trece la executarea silita asupi aceleiasi mase patrimoniale. Putin importa daci executarea este realizata in etapa limitata sau in cea totala. Esenfial este ca actiunile acelor creditori sa se intersecteze in ceea ce priveste activul masei patrimoniale, in aceasta materie, Nou] Cod civil instituie regula proportionalitati (att, 2 NOG: art. 152 alin, 1 LPA). Altfel spus, drepturile creditorilor sunt egale in ceea ce priveste vocatia de a fi satisfacnte, iar alocarea activului patrimonial al debi torului se va face prin aplicarea ,r simpla” raportat la valoarea creantei fiecaruia, in tabelul 1 am incercat sa ilustram céteva exemple de aplicare a acestei reguli. in coloana stings am indicat situatia inifiali a activului patrimonial gi eventualul rest rimas tn patrimoniul debitorului in urma executirii. In coloana Gin dreapta am ilustrat intinderca creantei fiecarui creditor (chirografar), urmata de modul d n-urma executari 26 e acoperire (plata) a respective c1 Activ _ Pasiv 100 chirografar 1 x (25) => integral (25) rost: 25 chirografar 2 x (50) => integral (50) 100 chirografar 1 x (50) => integral (50) rest: 0 chirografar 2 x (50) => integral (50) ar 1 x (75) => partial (50) tial (50) chirogra chirografar 2 x (75) => > parfial (67) > partial (33) hirogralar 1 x (100) chirografar 2 x (50) belul nr. 1. Concursul creditorilor chirografari De la rogul cauzele de preferint auzele de proferinfd sunt privilegiile, ipotecile si gajul (art. 2327 NCC). in situatia in care anumite bunuri ale debitorului sunt grevate de asemen reale, executarea acelor bunuri din patrimoniul debitorului urmeaza o regula diferita. in acest eaz, creditorul garantat isi va satisface cu pre garantata din rezultatele lichidarii bunului afectat garantie’ gi abia dupa aceea se va trece la regula executarii proportionale. in cazul in care creanta garantata nu a fost acoperit’ integral din rezultatele lichidarii bunului afectat garantiei, creanla Himasa neplaitita va fi una chirografara, iar creditorul (anterior) garantat va intra in concurs (cu privire la acel rest de crean{a) cu creditorii chirografari ai debitorului, cu aplicarea regulii proportionalitatii {in tabelul 2 am incercat sa ilustram cateva exemple de aplicare a a sguli. in coloana stinga am indicat situalia inifiali a activului patrimonial {a proportionalititii, Noul Cod civil instituie trei categorii de excoptit conventiile de subordonare sirenuntarea voluntarsi la urmarire. dere creanla sa220 DOCTRINA tari RROP ESI} valoarea de lichidare a bunului ate tualul rest rmas in patrimoniul debitorului in urma executarii. in coloana din dreapta am ilustrat at garanliei si eve tipul siintinderea creantei fiecairui creditor, urmata de modul de acoperire (plata) a respectivei creante in urma excentari. tiv Pasiv 100 garantat x (50) => integral (50) din care, bun ipotecat: 50 hirografar x (25) => integral (25) rest: 25 100) garantat x (60) => integral (50) din care, bun ipotecal: 50 chirografar x (50) => integral (50) rest: 0 | 100 garantat x (75) => integral (75) | din care, bun ipotecat: 100 | chirografar x (75) => partial rest: 0 | 100) garantat x (75) => parfial (50+-10=60) din care, bun ipotecat: 50 chirografar x (100) => partial (40) |__estz0 | Tabelul nx: 2, Concursul creditorilor garantati cu cei chirograferi in cazal in care exist mai multi creditori garantali cu privire la acelasi bun, dar garantiile lor au ranguri diferite, preferinta fiecdruia va fi dati de rangul garanjiei sale, Creanjele garantate vor fi satisfacute in ordinea rangurilor. O ilustrare a acestei reguli este prezentata in tabelul 3 Pasiv 100 garantat rang 1x Gin care, bun ipotecat: 50. | garantat rang Il x (25) => integr rest: 2 Chirografar x (25) 100 garantat rang I x (25) => integral (25) din care, bun ipotecat: 50 | garantat rang II x (25) => integral (25) rest: 0 Chirografar x (75) => partial (50) garantat rang Ix (50) => integral (50) garantat rang Il x (25) => par{ial (12,5) Chirografar x (75) => partial (37,5) 100 garantat rang 1x (50) => integral (50) din caro, bun ipotecat: 60 | garantat rang II x (25) => partial (10 + 10 = 2 rest: 0 chirografar x (75) => partial (30) ‘Tabelul nr. 3. Concursul creditorilor garantaji de ranguri diferite iar garani ferate) la a creante bunului chirograt 100 din care rest: 25 100 din care rest: 0 100 din care rest: 0 [100 | din care rest: 0 ce de prel la conver deroge d inaintea G din patri care vale nu exis! ntegrala pentru ¢ tea, cestor ¢ renuniat masura ¢ renunlai 12072 2 ilustrat re (plata) RTT nv. 772012] RADU RIZOIU 224 in cazul in care existé mai multi creditori garantati cu privire la acelasi bun, iar garantiile lor au acelagi rang, se revine (in ceea ce priveste creantele lor pre- ferate) la regula proportionalitatii (art, 152 alin. 2 LPA). Apoi, dupa plata integralet a creantelor garantate cu acelasi rang (sau dupa epuizarea rezultatelor lichidarii bunului garantat), regula proportionalitatii se aplica in privinta creantelor chirografare ramase. O ilustrare a acestei reguli este prezentata in tabelul 4 Activ Pasiv 100 garantat rang Ix (25) => integral (25 din care, bun ipotecat: 50 | garantat rang I x (25) => integral rest: 25 chirografar x (25) => integral (25) 100 garantat rang I x (25) => integral (25) din care, bun ipotecat: 50 | garantat rang I x (25) => integral (25) rest: 0 chirografar x (75) => partial (50) 100 garantat rang 1 x (50) => partial (25 + 10 = 35) din care, bun ipotecat: 50 | garantat rang 1 x > partial (25 + 10 = 35) rost: 0 chirografar x partial (30) garanlat rang Ix (45) => partial (30 + . bun ipotecat: 50 | garantat rang I x (30) => partial (20 + | chirografar x (75} => partial (37,5) Tabelul nx. 4. Concursul creditorilor garanta{i de acelasi rang Conventiile de subordonare se pot incheia intre cr colagi rang de preferin{a (creditori chirografari sau creditori garantati avand acelasi rang) Fle nu pot afecta drepturile recunoscute prin lege creditorilor care nu sunt parte la conventia de subordonare. in aceste limite, conventia de subordonare poa deroge de la regula proportionalitatii, in sensul cd anumii creditori vor fi platiti inaintea altor creditori (de acelasi rang). Creditorii ipotecari pot renunta la urmarirea anumitor bunuri (art. 2325 NCC) din patrimoniul debitorului lor (altele decat bunul afectat garantiei). in cazul in care valoarea de lichidare a bunului ipotecat acopera integral creanta garantal nu existd reguli speciale fat de cazul executarii creanfelor preferate. in situatia in care rezultatele lichidarii bunului ipotecat nu sunt suficiente pentru plata integrala a creantei ipotecare, tnsa, se revine la aplicarea regulii proportionalitatii pentru creanta neplatita in ¢ cu celelalte creante chirografare. Cu toate acestea, din masa bunurilor a caror lichidare va fi utilizala pentru acoperirea acestor creante vor fi eliminate bunurile cu privire la care creditorul ipotecar a renunfat la urmarire. Cu privire la acele bunuri, ceilalti creditori vor fi singurii in masura sa participe la distribu. in situatia limita in care creditorul ipotecar a renunlat la urmérirea tuturor celorlalte bunuri ale debitorului, actiune222 DOCIRINA - Studi articole, coment personald este stinsa prin renunfare, el ne mai intrénd in concurs cu creditorii chirografari. 26. in Joc de concluzie. De la patrimoniul unic si indivizibil pana la patri- moniul unic, dar supus divizarii si de la gajul general al creditorilor chirografari Ja garantia comund a creditorilor, Noul God civil a adus 0 ,renovare” a conceptelor fundamentale ale dreptului civil. P iceste baze se poate construi o teorie moderna a patrimoniului, axata pe flexibilitate si raspunsul la cerinfele unei societati din ce in ce mai atenta la continutul economic al drepturilor si obligatiilor. Cu toate acestea, noliunea de patrimoniu igi pastreaza in dropt un sens aparte, diferit de cel contabil, sens care permite in{elegorea diferitelor forme de diviziune patrimoniala sau de mutatie (intra)patrimoniala, In momentul in care se acorda credit unei persoane, executarea asupra bunurilor sale este 0 consecinta logic’ (cel putin in paradigma care interzice executarea asupra corpului persoanei). Acordarea unei permisiuni generale de urmarite a bunurilor debitorului conduce la ideca de patrimoniu, ca element necosar definirii raporturilor de credit din perspectiva economica. Or, de vreme ce ratiunea conceptului (juridic) de patrimoniu este una economica, divizarea acestuia si organizarea unor reguli clare de réspundere intrapatrimoniala devin esentiale!™ Dispoziliile Noului Cod civil instituie un set coerent de reguli aplicabile pen- tru diferitele forme de divizare a patrimoniului. Gajul general devine astfel 0 garantie comundi care profita oricarui creditor (indiferent daca este un simplu chirografar sau un creditor ipotecar ori privilegiat), dar generalitatea sa este atenuata de principiul specializarii. Generalitatea garantiei este asaciar limitala la masa patrimoniala (a debitorului) unde se (re)giseste creanta creditorului, iar extinderea garantiei dincolo de limitele acestei mase se face doar in cazuri limitativ prevazute del in aceasta noua constructic, capata o relevana aparte cimoaste creditor nu numai a persoanei debitorului, ci $a structurii patrimoniul Obuna intelegere a masei patrimoniale careia ti acorda credit il va scuti pe creditor si afirme la momentul executarii ci nu stia despre limitele regresului sau impotriva bunurilor debitorului. In acelasi timp, creditorul va putea si utilizeze in mod iciont mijloacele de protectie puse la dispozitia sa de catre lege pentru a impie- Gica mutatii intrapatrimoniale care si i afecteze drepturile. 1a de catre acestuia, TTX so voden GB. Gray. op. elt, pp. 150-151. RE! RECC vo deg dr lag int dv Mot tations, Tac 1068 (20 Deavoltan