Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Erhard Busek, Werner Mikulitsch - UE Si Drumul Spre Rasarit, Cap. 4-5, 85-131 PDF

    Uploaded by

    AndreeaAndreea
    10 views25 pages

    Original Title

    Erhard Busek, Werner Mikulitsch - UE si drumul spre Rasarit, cap. 4-5, 85-131.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views25 pages

    Erhard Busek, Werner Mikulitsch - UE Si Drumul Spre Rasarit, Cap. 4-5, 85-131 PDF

    Uploaded by

    AndreeaAndreea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    Cordon cos: RAMONA COMAN, ANAMAREK DORE coum Sa Sa emennntce Bebe Proene cia ian SRR Aaa mnt gis eeeeuee eee Bases een ergo SaiaIN teams nh Bue Werar Mita, Di nace Union nf dem Wes each Osten (Stina wer Vera ieenrisoee ‘Sins Ehud Baap pe prem so ftir OSTERREICH KOORERATION sree eERICRVERERACLNG "Viena oe rere wacn ———— biti te te sea ae ieee pecnem ee MIINAQUE c “ae dept sepen eine oe pi itr asta Eup oa ‘ited ia ROMANIA Erhard Busek Werner Mikulitsch Uniunea Europeana si drumul spre Rasirit “Tracers dn foba germand: ‘Mihai Grigora, Gabriela Ghindea, Laura Coots, Erwin Weiss rita: Rudolf Graf gl Minai Grigoray ‘Cuvint inainte: Rudolf Gra INSTITUTUL EUROPEAN 2005 ‘muniste, experionfa amar a stalinismulu ia real-sociaismului este ined profund resimyitt de societate. La aceasta se mai acaugi 5 faptl c& nic ,partea vestich” nu se poate acomoda foarte repede la noun situate. Si diferenta dntre genera acd tun rol important. Tocmai acea generatie care a contibit la Schimbarea regimului este pensionat 5 plteste, prin devalori, zatea sisiemului ei de refering. un prt foarte mare, La rindul i, generatia de mijloc se aft gi ea into situate confuzd, ta timp ce generaia tntra ia cu asalt Vestal las, poate, in vem multe din taditte de acast. Acest proces de acomodere va avea, eu sigurant, nevoie de timp gi va fi unul eu mule fate, ar aceasta nu repreznta un motiv pentru care file candidate trebuie tratate cu superiortate. $i in relat dintre diferitele fri ‘candidate vor mai exita probleme. Toate au in comun scelai {cl aderarea a UE, prin aceasta dezvoltindu-se si constoatiire- Bionale (Tare Balice, sttele dela Visegrid). Cu siguran vor avea loc un proces de diferentiere si 0 competitie (care dintee state va putea si profite mai mult de UE). In acest context, lipsa unei diseuii despre identitatea ‘european este deosebit de neproductva. Respectivelor fi It Sr putea cere si ji formuleze contribuja europeans. Cum sees uc ins na sa ntimplat, sentiment de nesiguranyt vind inolegerea conceptulu de Europa este foarte vizibil, Pate Procesul de extindere a UE va consitui 0 provocare in acest sens, Pint la momentul actual, nimeni na sa dovedit fn stares defineasci cu adevirat valorle europene. Nici cu propunerea de introducer, de altfelcontrovesat, in preambulul Constituiiei europene 2 conceptului de Dumnezeu, problema au este tne clarfcata. Fart indoits ins, este nevote deo yextindere” la nivel de minte ini, IV. POPASURI Aderarea Austriei, Suediei si Finlandel deschide adremut {a vara anu 1952, Comunitats Europeans hots aceepte noi pasi spre extindere, in conditiile in care se prefigura ucts eifcirtpse comune gi consi Uniuni Eao- pene. Singuele candidate accept in acel moment era ie ETA. Dip cererea Aust din vara aml 1989, ele a fost indrepiat spre antisamera spat economic european (EWR). In cornd, ven st se arate cf EWR nu pute grata nal din ssopurit ese ale politi de iatgrre, cl eferitor la partciparea egal in lara dciilor. Det EWR teu le Sh ale coon pep en Coma Europenc, peu potic-statl ptt ert foarte mar, ei w= Ina peut vitor node le oreo pa Uniunit Eropene eda aveaposibilitaten partie la aren evar. A fost create modele complexe cares ofeeo an mi influent EFTA asupea decizior do la Bruxelles Ele, in pocesl de preg if input procedur de are @ exprime parerea ca si inliture venta tent de concept, Cu cca deci ale In 58, Comunitatea Europennt mi a fost dps sh aorde dept A decision curs de ara. Da id mt domeniorfetate de ping comune a protetia modi jis soil pind la pofica energetic si 2 circl EWR arf insemnat, ca sole pe teen hing, ca rile EFTA st ficlisat ia popes lor ert In urma acest clarifier, toate exe ei membre FTA au adoptat modell de aderreastiae: EWR treba sh 85 Unianea Europeama si drama spre Rit iba doar un statu de seurtd durati. Comuaitatea European’, de asemenea, a adoptal epinia potrivi edreia EWR mi putea fi considerat un inlocuitor pe termen hung al aderiilficilor EFTA. Noile concept, prnte car si integrare statelor refor- ‘miste din Europa Centralé i de Est in EWR, au fost respinse din cauza scaderiiimportanei EWR. In tuna mei 1992, sa semat teatatul EWR in orasul Porto, Dupa numai o fun inst, presenti si prmi-ministi ai statelor din Comunitatea Europeand s-au hott si pregiteased extinderes. Acordul prin care firle membre EFTA preluasert deja“ din normele juice gi mfsurle police ale Unni Euro- ‘ene a put intra in vigoae, in sft abi aI ianuarie 1994 La I decembrie 1992, majoritateaelvefenilor s-au opus, pine referendum, participa pei lor la EWR. Aste cere rea de aderare,inaintata citeva luni mai devreme, ka pierdut valabiitatea, si lvefia a eimas pind stizi puacul all pe harta integriii. Referendumul, desfurat concomitent gi in acelagi ‘seop, a avut, in principatul Liechtenstein, un rezultat pozitv, astfel c& a devenit nevesard schimbareatratatului de uniune va- ‘malA intre Liechtenstein gi Elveia. In EFTA au rimas acum doar Elvi, Liechtenstein, Norvegia si Islanda, unrest al unei ‘organizati important odinioar. Paralel cu acordul EWR, s-a mai negociat gi semnat, Ire Austra si EWR, tratatl privnd tranzitul rier de maf Peste Muni Alpi, problemele de media gisolicitcile provocate de acesafinuturilor vecine. El a intra in vigoare la | ianuate 1993 sia fost incheiat pe 0 pericada de 12 ani. Tratatul pi tranzitul a jucat un rol portant ls negocierile de aderare ale pind i zilele noaste,poziiareertoare Datorité strategie diversioniste eu EWR, procedeul de aderae a Austriei a inantat forte ince. Astfl cau trecut 2 ani pind cind Comisin Comunitiii Europene si-n prezentat ia faa de cererea de aderae a Austiei. La 31 julie 1991, aceastt pozite era in mod esenyil pozitvs, recomandind-se ‘nceperea negocierilor eu Austria, S-a spevifieat ct aderarea 46 Pops Austriet ar reprezenta un cistg pentru Comunitate, mal ales din punct de vedere economic, dar si global. in mod scepica fost Judecata pretentia Austrei la neutraliat, tn special pe fondul tratativelr cu privte la politica exter si de siguran{a coun, din cadral conferinfei guvernamentale referitoare la Uniunea politic: Prin aceasta, Austria pune Comnittea in faa unei problem? speciale, nemaiintinite in cazul aderiridor de pind acum, Rationamentele politic referitore la acest punct teu 8 cuprinda schimbirile produse in semnifieatia eonceptulu de neutralitate de evenimentcle din Risk incepind cu anul 1989, cit gi evoluile interne din Austria, care au avut le in aceast chestiune remareat Comisia pe un ton pun crptc Schimbirle deserse mai sus deveniserd mult mai dra- matice la douit siptimini yi jumitate dupa pubicarea acest ‘aprecier, Lovitura de stat inpotriva fui Gotbaciov a anungat sfirgitul Uniunié Sovietce Patra huni mai tii, superputerea de alata deveniseistorie. Peralel cu schimbarea de strategie dela Bruxelles, referi- toare la politica de lrgire a Uniuni, in 1992 s- schimbt sin ‘Austria atitudinea privind neutalitatea.Ent-an ext intexpetativ In cererea de aderare, un asi-numit Aide-memoire din iunie 1992, pent prima dat nu a mai fost mentionat’ neutralitatea inten alt Aide-memiire, din decembrie 1992, cind Austia fia orienta corerea de aderare, gi din punct de vedere formal. Juridi, spre now-ifinata Uniane Buropeend gi noul tata al ‘Uniunii, nu se mai face nisi o referce Ia neutralitate. fn felul acesta, Austria a renunfa, fra coments fr8 compensa 4a rezerva privind neutraliaten, coneesie care in 1989 prea imposiit Prin urmare, la tratativele de aderareinceput la 1 febru- aie 1993, neutraltatea nu a mai fost adust in discuie. Teta ele s-au desfisurat in parlel cu Austia, Suedia, Finlanda, Norvegia si au durat pink la sfritul luni matic 1994, find, sua, cole ma scurt din istria Unni Europene. Dac lim ‘nsdn caleut si negocerile cu EWR, inceput la 20 iunie 1990, cle au durat aproape tot ait de mult ea gi cele inchoate fa 87 Unianen European’ gi druanl spre Rasteit sfiryitul anului 2002 cu parle aflte in curs de reform ale Europei Centrale gi de Est Problematica principal a negocirilr, dar sa discutilor politice interne din Austria s-a axat pe protectia mediului, men- {inerea lei privitoare la interzicerea centralelor nuclear, apro- bbarea dobindii de terenuri de cate stain, in special pent cel decal doilea domicilin, condi itegrrit agriculturitaustrigce in politica agrara comunitar, stabiliea cuantumului sumeloe $i al domeniilor co uemau a fi sprijnite bbugetul Uniunii Europene, sigurana alimentatic si, bineingeles, preluarea circu de tranzt, ind in ltimul moment au existat negovieriaprige, refe- ritoare la nivelul producfiei pentru unele produse aericoie (de ‘exemplu, sfecla de zahie) si in special, la durta pentru care va fi reglementattranztul Uniunea Europeand incerea, la inssten- ta Franfei, si reduct durata de 12 ani i si diluezesistemul de ‘misuri ecologic. Cu sprijinul ministului de extere german din vremea aceea, Klaus Kinkel, negociatori austriec, ministrul de exteme Mock si secretara de stat Brigite Ederer, au reusit, in cele din ‘unm, s& salveze substana tratatuluiprivind tanzitl = acesta repindse fn contact de aderare cu o dur de vabiltate Integrarea frit in Uniunea Europeant a fost consideratt (© schimbare fundamentala a Consttuiei austrece. Prin urmare, fnainte de semnarea contractului de aderare era stringent ne~ cesar organizarea unui referendum. Enc din momentul gi chiar inainte de cererea de aderare din 1989, au inceput discufile pe ‘aceast tem fn mass-media austiacd $i in toate categorie so- ciale. Ele s-au intensificato dat cu inceperea negocierilorfor- ‘male si s-au incins in perioada dintre incheierea tratativelor si referendum, {n timp ce, in momentulinceperi tratativelor, doar Pat- dul Verzilor s-a opus adeciii, dupt semnarea Tratatlui de la Maastricht, si adeptii lui Jorg (FPO) inclinay tot mai 88 ~—t Popasuti smultspre un nu” Uniuni, Argumentelor polemice ale atversa- filo aderiri, cum ar fi teama de concutenta fori de muned jeftine reprezentat prin sositea muncitoilor constuctori. gi fiaerilor portughezi, isa rispuns de cite adeptitaderarii cu axtetiri in parte exagerate privind setderea pretuilor ma- furilor de consum, iuzia mentineri neutalitii, a silingu! ‘anonimatulu cametelor de economii, Mai serioase au fost arg ‘montele care au accentuatavantajele patciptri la pata interna ceeropean i dreptul la opine la Bruxelles, aga 4 referendumul din 12 iunie 1994 sa iacheiat in mod surprinzator pozitv, cu 66,58% vowri pentru aderare. Finlanda cu 57 procente si Suodia cu 52 procente au votat si ele pentru aderare. Doar in ‘Norvegia, populafa s-a opus pentru a doua oar integra in UE, asifl ed lrgirea EFT a rmas, cel putin din punct de vedere geografie, dupl reunificarea Germaniei, un fel dea doua cextindere spre Est. Dar si din punct de vedere politic si strategic, ideea eeriii europene a ptruns acum gi in firile care, pina la sfrgitul Rizhoiului Rece, au format un fel de zond neutr, de twecer, inte cele doua blocuri. Cu llrgirea reusi a prilor EFTA, 5-2 deschis drumul penira itensificarea efortuilor tn ‘vederea apropierii de statle central-europene aflate pe calea reformel gi fet de eforturile acestora de aderare. In calitate de ‘ou membru al UE, Austria a fost implicatt in noile provocdi Tncare ea supust Europa. Europa se orienteaza in continuare spre Est Conform rezoluilor intlirt la virf de Ia Copenhaga, din 1993 nu se mai pune problema daca statele reformatoare ‘din Europa Central s de Est vor f acceptate In Uniune, ei doar ‘cea 2 momentului in care acest eveniment va avea fo. In felal acest, fost transferatirispunderea principal pentru data ade~ "i thilor candidate, ea depinzind de indeplinirea eriterilor de aderare Perspectiva aderieii urma si mativeze fire candidate entra continuaresreformelor sia payilor de adaptare ta struc 9 Ue tucca Banopeane sé dren spre Kost turile vestice gi la sistemele Uniunli Buropene. Vointa de a re- sla pe dramul reformelor, ait a factorilor de decizie, eX gia popula, trebuia intrtl de perspeetiva partici cu dreptur ‘ele Ia organizatile vestice. Crizale provocate de schimbare ‘lariat Ins limpede cd yrle eandidataveau nevoie do sprij- nul substanial al Vestal pentru a indeplii etre de aderare. fn fata problemelor wiage de ordin social, economic gi politic, acest ajutor 2 rimas mult timp insufiient. Lipsa de susjinere va dezamgt din ce in ce mai mult conducerea gi larg tur‘ ale populagei din frie aflate tn curs de tranzie Din partea stateloe occidentale nu a existat, o luneh peri ond det, flere ft de dimensanenproblemelo 9 « costurllor resteucturtiltilor dia Europa Centrala \Numai tn cereuri restinse de expert a erescut critica fart de ipsa sustineri,tansformindu-se, in paral, in atengia acordata eforturilor de reform’, ‘Abia presedinjia german a Univali Europene sa decis sh peop, la Essen, in een de-t dou jumstate a null 1994, elaborarea nei stategii care si pregiteasca file candidate pentni a deveni membre ale Uniunii Europene. Trebuiau spriji- nite adaptaea si aplicareaeficient a logilor gia regulamentelor ‘ehnice, In acest scop au fost create programal PHARE gi un ‘nou ofiiu pentru sehimbul de informatit in domeniul sustinesit tehnice. S-a decis, de aseimenca, elaborarea unei cli albe a pregitri firilor candidate pentru participa Ia piata intern ‘european’. ‘© altt parte componentt, foarte important’, «noi srategii de aderare a reprezenat-o intensiicarea dialoguul ew ‘rile candidate fa nivel politic si administra. Cu ocazia Intlnei europene la vief de la Cannes, dia junie 1995, au fost invitayi penteu prima dati preying s primii-minitri ai flor candidate. Dup numai sase luni de la Madrid, Consilil Europei a solicitat Comisiei Uniunit Euro- pene o evaluare a cererlor de aderare ale tril candidate si 0 ‘malizi detaliat& despre urmirile Wrgirit Uniunii Europone. Trebuisu stabilte cu aproximmtis si costucle extindeii, cel % 7m Popasati porn pentru perionda 2002-2006. Comisia a Iuerat ls aceasti nal detliath timp de un an si jumtate. A fost prezental julie 199, sub ttl de Agenda 200, fceasta perionda de un an gi jumttate, in interiorut Uniunii Europene au avut loc diseui intense. Sn negociat 0 out reformare a tratatelor “Tratatul de la Maastricht nu a luat in considerare proiec- tele pe tenmen lung ale unor fir precum Germania si Olanda. “Totus, dept cones Flew soestor fri, 2 hott organiza rea, 1996, @unel confine destinae rformari si dezvotiit {in continuars a tratatulal Uniunii Europene, fin Corfu, cu ocazia semntit tratatelor de aderare cu minitr stateloe Uniunié Europene au rou val de extindere,trebuie tncheiath peat ct tnainte de a pis Inimo ‘out fazk decisivA din istotia Europe, era necesar ca ,(..) trattul sie moderizat, Europa eetifeailor si fe consolidat, ‘capactatea de actiune a Uniunit Buropene pe plan exter si fie “muni, i cada institutional si fe reformat” {In decembrie 1995, calondarul de aderare a fost mai bine provizat. Negocerile u tile candidate apeciste ca find pre- silte peatru aderare, urmau $8 inceapa dupa gase funt de la ‘nchelerea conferineireformatoare {in Agenda 2000, Comisia Buropeand a propus intensifi- area stratogiei de indrumare incepute in 1994. Cel mai {important si nou instrument de aderare |-au reprezentat partene- rintele de aderare. Potivitaeestora firile candidate si eale sombre ale Uniunil urmau 8% fntocmease’ impreund un pro- ‘gram al cerinjelor pe teemen scurt i medi fn vederea adapta la structure Uniuni, Pe deasupa, -a vrut si se stabilease8 de ‘comun acord ce maui de ajutor trebuiau 88 primeascl rile ‘candidate pentru depiicea unor probleme specifiee.Priortayile luau sA rest din ltrile de pozitic regulate, prezentate de Comisia Europeant anual, asupra progreselor fcute de tile candidate in procesul de adaptace a regullor si politcilor de deca, o Uniunea baropeand $i drama spre Kast Tile care doreau si adore urmau si formuleze un program najional pent preluarea legisatet gi a misurilor Uniuni Buropene. Acestaurma si timurease& pe larg felul in care fara candidata planifca infapturea prioritailor partene- riatwlut de aderare gi cum Tsi prepitea integrarea ta. Uniane Unma sf fie intocmit un calendar al aderiei gi si se precizeze resursele financiare yi personale proprii. in cadrul_ partene- ristului de aderare urma 8 fie stabil gi distrbuirea resurselor financiare puse la dispozitie de Uniunea Europeana pentru fiecare obietv in pat, ‘Noite parteneriate au fost adoptate, in sri, in decem= brie 1997 de citre sefii de state gi de guvere in contextul Agerdei 2000. Suplmentar au fost extinse ajutoaree Financia de preaderare. De asemenea, sa extins deschiderea de progra- ‘me 51 ageaturi europene comunitars, iar acestea ~ incluse fn strategia de preaderare. fn paralel, apropiatul eveniment al deci statclor reformatoare central gi est-europene, dintre ani 1995 gi 1998, a devenitcenrul de greuate al politiciieuropene. Si eforturile eformatoare din interionul Uni 0 mai mult din perspectva PHARE, parteneriate de aderare gi alte programe de susfinere Mult timp, instrumentul cel mai important al Uniunii Europene pent sprijnirea reformelor din Europa Central $i de Est a fost programul comunitar PHARE (Poland and Hungary Action for the Recovery of the Economy/Acfiunea Poloneza si Ungar pentru Redresarea Economie’), aplica inc din 1989 in Ungaria si Polonia pentru sprijinirea procesului de ‘ransformare. Ulteror, a fost apicat si mulfor state aflate in curs de ceform, find extins dincolo de cerculfHrlor candidate ta Albania, Macedonia, Croatia gi Bosnia-Herjegovina. Initial a servit, lt modul general, spiiiri mAsurilor aecesaretreceri la ‘economia de piaya sau a reformelor democratice. Distribuirea ‘ijloacelor 5-4 ficut, mult timp, in principal pe baza propa neviloe si propramelortirilr in tranzite. De multe ori, aceste 2 programe sau doveditineficent, in multe camuti para cca mai consstenta a mijloacelor financiare indeeptindwse spre ‘ntreprnderile de consultant din Vest. ria mjloace PHARE nw au fost fnanfate una servic de consultant si programe de pregitre, ci si ate investi, in parte chiar proiecte de infrastructurd de amploae. Inestarea financiart a propamului a rimas foarte slat pind in ziua de ai fot de uriagele nevoi ale tro in cours de tanztie,[n acest fel au fst distibuit, ine anit 1990 si 1994, 4.2 miliarde de euro. Penteu periosda. 1995-1999, ‘oeste fOnduri au crescut la 66 milan. Intre 1997 si 1999, programal PHARE a fost reformat pe bbaza peopunerioe Agendei 2000. A fest orientat spre sratepia de aderare sia partenerinclor de aderare si este flost de atunci doar la spriiicea yrilor candidate in prestiile lor pentra aderare, De la reformarea programulul Inoace, PHARE este in principal folsit la consiruirea structurit administrative si la investi necesre ca urmare a opti regulamentelor Uauni Europens. 30% din fondurile PHARE sat destinate dezvoltri instituionale $i 70% investor. Pentru prin! domenia,autoritile s-au dovedit afi de ‘mare sucoes, un model de parteneriat pent adminis si utoritg In eadral acest conluerri Tne administrate {irilor membre ale Uniuni Earopene gia ceor din pile candi- date, aloe schimburi de personal side experi din ministerele nationale, organismele teitovale, agente public sau asocaye ile de meseri. Funetionai din ile Uni Europene fi aja pe cei din frle candidate la preluarealegslafei Uniani Euro- ‘pene sa introducerea mijleaceor de aplicareeficiente In eazul in care apare necesstea unor aparate, ca de cexempl insirumente de testare si misurae peat controlul alimentelo, dotii de laborator pentru controll reglementirlor veterinare Sau aparatrd opich de noapte pentru protearea frontier, cofinanjarea se face prin cel de-al doilea punct rinspal al programului PHARE. Uniunea Europeand scrum sore Rast {In perioada 1998-2001 au fost planificate, gi tn mares lor ‘majorite 5 realizate, mai mult de $00 de astfel de proieete de pprtenorat. In acest fel, de exemplu, in Estonia gi Letonia s-au Initat proiecte pentru, eresterea eficienel $i tilor de control financiar gi fiscal prin masuri de perfecfionare a Controtorilorfinanciari gi formatorlor lor hi Imbunatitit managementul si reglarea sectorului energetic, in Polonia ~ combaterea criminaltatié prin jutoare date la pre itires forfelor de polite gia procutaturi, introducerea un ‘ou sistem de preluare, valorficare i administrate a ampren- tclor cit gi masuri de pregtir pentru activitatea pe computer. Jn Slovenia, prin colaborarea cu ministerul de interne austria, ‘-au imbunatjit sistema de az apararea granteor. In Repu. blica Cen, ministerul agricaturit a fost pregatit in vederea ‘adoptiii normelor piefei agrare din Uniune, in principal prin Inflinparea de organisme care s4intervind pe pia. De aseme- nea, programele pentru eresereasecurtii centralelor nucleare din (Grle candidate si respectiv misuri de prepitie pentra Tnchiderea nor reactoare nucleare au fost finanfate tot prin fonduri PHARE. fn acest scop, in 2001 au fost previzute fonduri PHARE de 130 de milioane de euro. entra petioadn de timp dintre 2000 si 2006, fondurite PHARE s-au mart th toa, le 1,5 mliarde eur pe an, sum ce sti numai la dispoziia celor 10 state candidate, Spinal acor dat ator fri aflate fn curs de reforms, in principal din Europa de SuchESst, sa separat de cel acordat flor candidate gia fost “nzestrat ca fondurisuplimentae. A. fost reformat gi manage- ‘ment fondurilr, prin descentalizace gi priat-un control mai ficient so mai bund evalunre a programelor, in cadrul moditiecitprograrului PHARE, s-2u separat si sprijinul acordat agricuturi, dar i marile”proiecte de infeastructurt legate de media side eirelatie. In acest seop, sub denumirile de SAPARD gi ISPA au fost creste dou ni progra. ‘me dotate cu fonduri suplimeatare Prin progranmul SAPARD, Uniunea Europeana pune ta dispazitiafilor candidate peste 500 milioane de eure pentru agrculturt si dezvotarea mediulul “7 Popasu rural. Pe baz planrilor de dezvoliara spa rua aprobate SUE, int ofa poet aes de ie fe ands ‘Admisiswaia miloacloe de dezvltare va fi ransfeat, ate, pe deplinautocjilor dia wre candidate. In fiecare din ele a fost creat cite o agenic SAPARD, acre gi aprobata de Comisia Uniunii Buropene, care si fe responsabila entra ‘adiminisrarea plajilor. Agenile ar trebui, dupa itrarea in Uniunea European, st preia olul principal in procesul de splicare a politi agrae comune. ree Conaui dervol ifsc lor candidate fi este destinat nul dinte cele mai consstnteajutoare din Oceidet. Economia centalizatt,comunist, a lsat mostenie {atc stare lnc drumar, install energetic gi deteleo- rmunicai si mai ales obietvelecomunae cum arf subst ten gi canlizarea, Poblemelefinancare gi restoile bugelare «in perioada tranztoi au impiodicat i ele elizare gi extinde rea une infastrctri care sh erespund necesito. Prola- ‘ea sandardelor UnuniEuropene agrava la dl situ Fone ace donee ee telecom ia file in parte, a protectiei medi a fos sine obyiute ta companile particulars iavesttoare tn cadral provesul de privatizar, in domenul transporte si serviilor comune nevoile au rlmas totui imense. Aste, Comisia Uniunit Euro- pone a aprocit nevolle de investi pentw urmstori 20 de ani {in domeniieprvind protecta medi, cum a falimentarea ‘cu ap poabil,fliturarea ape mengjete ga deseurilor solide, sit i evitarea polulit aerfu, la 121 mila de euro. In ‘eansprtur, pentru asarares i prim extindre a reoe de cale frat, pentru constirea drumurilor terest si Muvile, « pomturlor si aeroporturiler, Banca Mondial estineaza, penta Uumatoei 10 ani 9 nevoie de 90 de ilar de eu. rin urmare,sosite tinpul ca prin programul ISPA, ‘Uniunea European 8 pund urgent It dispoztia frilor cand date un instrument propa peat susinerea Financia inves ‘ilo in protectin modilui si tansportur. Pentru perionda pens ite ani 2000s 200, sat previzute fondu de crea Uniwnca Beran gi dhl spre Rass 7 millarde de euro. Fondusile relativ mici compsrativ cu revo existente ar trebui si serveasc, inainte de tate ln oyi- eres imprumsturilor de la instiutié financiare internationale ‘cum sint Banca Mondial, Banca European pentru Recons- tructie (EBRD) sau Banea de Invesiii Europeand, sub forma crediteloriefline din eauza dobinzilor miei, Volumul mijloa- celor, ear, in felul acest, stad la dispoziie aural sub forma creditelorsusinute de dobinzi, i prin urmare foarte iftine, este cu mule mai mare Conlucratea Inte programul de ajutorfinanciar al Uni- uni Europene gi institu internationale de ereditare este asi- {gurat printrun acord de coordonare, incheiat intre comisia Uniuni i institute ereditoar. Instrumentul propriu al Uniu- nil Europene in acest domeniu fl reprezinté Banca Europeand ‘de Invesii care, pentru perioada cuprinsl Tnire 2000 si 2007, 2 pus la dispozitin candidajilor Ia aderare din file central si ¢est-europene imprumutur in valoare de 16 miliarde de euro. [a proiectele promovate cu aceste fonduri sintincluse, de exem- plu, construira stajei de epurare la Cracovia,«instalailor de ‘objinere a apei potable la Gyér gi extindere refelei de ste Romfinia sau Slovacia. Important este si eonectarea refelelor nationale de deumusi la covidoarele de cirulatic europene, stabilte de Uniunea Furopeant cu mai mult timp fn wer’ Un alt instrament important, folosit la sprijnirea eandi- datilor, 1 reprezintA paticiparea ‘acestora la. programele gi ile europene de schimb. Aproape toate programele in do- meniile invifimint, promovare profesional, tineret,cercetare, ‘energie, protectin mediulu, dezvoltareaintreprinderilr mici gi nifloci, sinitate publict au fost deja deschise pentru file candidate. Ele ofericetifenilo, cercetatorilor,intreprinztorilor nse noi, atin la pregitirea pentru preluarea deplin a adm nistratii programelor dupa adecare. {in anit 1998 gi 1999, pest 16.000 de student din firile candidate au studiat in universtii din UE, beneficind de programul de sehimb ERASMUS. In acelai timp, alti 34.000 de tiner a participa ia programul general de schimb YOUTH, 96 Popasust ‘Au fost deschise si agent create de Uniune pentru domenii {pectiefirilor in curs de tanzitc.Astfel cf toate rile candi date sint membre ale agentiel europene de prtectie a mediulul ‘ned din 2000 Pe ansamblu, sprijau! Vestulul, acordat din mighoace pu blice, a lmas foarte sefzut. Planul Marshall, promis de uaii foameai polite’ din vestal Europei in primii ani ai deschiderit tielor din centrl i estul Europe, a mas, in mare mast, ne= [eafizal. Ajutoarele banesti acordate de Uniunea European, ct fide alte insti finansiare occidentale, cum ar fi Banca Mon- {Tala sau Banca Europeana pentru Reconstrustc gi Dezvottare, ‘sau plasat mult in urma sivelull a ccen ce au ficut SUA pontru Europa de Vest dupa cel de-al doiles rizboi mondial. ria aderae gi datort faprulul cA toate firile candidate vor beneficia de sume net, sprijnulfinancia va ereste tnd. 0 ‘dad. Dac gi aceasta ofert financiars a UE este departe de famploarea planului Marshall. Astel eB, pentru anit 2004-2006, Sint previzute ajutoare in valoare de 40,8 miliande de euro pentrs noil membri ai Uniunii Europene, destinate promovari griculturi si dezvoltrii domeniilor slab structure, ceea ce repreznti inst doar 0,12% din produsul intern beut (PIB) al Uniunit, Seazind contributile wrilor care adera la bugetul Uniunii Europene, transferul net va reprezents mai putin de jumatate din suma previutd, Fondul Marshall transferase etre Europa de Vest peste un procent al produsulu inter rut al Statelor Unite ale Americ Economia in ayangarda {nm timp, ivesiile publice tn reformarea Europei Centrale gi de Est aw rimas telativ reduse, economia privat find cea eare a acordat impulsurile gi spijinul devsiv schim- economie’ si societtii din rile de trazite. Capitalut Vestic sa scurs in cantitifi deosebit de mari spre ezonomia Europei Centrale gi de Est, aductnd cu sine tehnologi st expert ‘occidentali care, Inante de toate, au pregtit personalul Intre- prindeilor proluate in marketing $i management. Uniureu Europeans si drassel pce Rasa Privatiarea unei mari plc a fosteieconom de stat, Adapare ei rapid Ia sndarelevest-uropene maf es Aicfodatt posible tml it cena aise, jamentul seonomict private Fondurile de copa cotele do conomi din ile conra i est-uropene na jun ii pe de partes asigur imvetileneesre De ace, et do pat sipare a api sin ia ttl investor din tome fas allan taf, cu excep Slovene este nobipnt de mare. In toa, in eete 10 fri contidat, in 2001 panicigaie Irepeinderior seine, mnt json econo vest siete, sau riicat ta suna de 0 mine de eu, Sta eu ‘ee tealizat de London Basiness Schoo, in 2000, dove. dese ct persectiva aed Ia Uniten Earopeant a infact desl de malt tactvitte pent investor Tare candige cele msi bune perspective la apopiat intr in pia co. ‘nua au eva parte de cele mai mar investi stn: ta 2001, Polonia sa stat pe prim! os, tun capital ttn inestt do aroximativ 60 ce mili de eur, urmatt de Republica Ceti si Ungava, Dac aim inst te consdeaie mimes fi i ca- Pitalul iavestt pe cap de loctitr tui Republi Celt con. duce, cu 3.000 de eur, nines Ungar stoi, eu 2500 ceo pe cap de lout. Peansumbla, dela deshidrea Europe de Est invest ile au crescut in permanenga. In primii ani dupa schimbarea sis- temuli, afluena investor ocidentnte a tmas ety sek 208 dtr dificil raz. La mocu aor "90 2-8 onsernat un salt repezetind dbl fa de peru anor ‘loa Faptl este lepat nu numa de cedesre eoonomieh af slorespetve, cls de deshideren perpectielor de ade Loe tmp ns, puta eulinant al Boomulia fost dept {a 2001, pentru prima cart 0 irepstato sider wives ‘lor dete tile cant dein 24 Ia 21 de made de uo, False explics prin reducer i, pe vitor, epulares ‘numa socket ined neprivatizate 5 oferit spe piv 2are in ajo ilo fit. os Bincingles ef private au oft sursa principals entra afl deosebt de mare al capital sri. In cele mma dezotate econo nationale exist ins deja un curent Se inarea de ineprinder noi respectiv pena iia investor, Republica Ceht mw nama et ecupt un Hoe de frat fa ceo ce pies ttl aesiilor trie, es ele mai bune xsmpliictr de simbioze rest ine cpectileregionale 3 fon irepinderir vest. fn fell aces, 5 et crseea noe mil propel de bunur ds frg cons plane Toe pe psa intemationas. Exempul ext producto de to- noble Skods, fia cae, inch din 1991, a fost Vindth con- Seraului geman Volkswagen. Sub condicrea si cu spin Sepia oferit de Volkswagen, mainte Skoda au devent Sele mai canoscute bun de export din Europa Central gi de at In 200, a fost vindte 450 000 de main, ev mult peste cele 170,000 cite au fest priette inal, Management Volkswagen a flost,n acest x, a nua salarzaceafvora ‘ilk conerul i abit tence ale ction, infinind © secie de srs prop In zie Skoda Renu a event gi bere eh, peru a cre desta ere pe pis iferaional fst ins novo de tor tin. ‘Asif ch tei din cele sso mari ivi do bee sit conse de tunconcer stuafriean rite axe se aft i cumosita bere Pilsner. Cu exceptia acstorproduse eee sau anor noscute miei slovene (Goreje san Elan), majriaten prodaelr din Europa Cenalé gi de Eat sit vind sub numele anor mac renurite din Vest sau sit predise specie ale indus de ‘mein sana eonstusir de oe fel acst, nuit tip d= automotile Au i Opel sin pods in Ungar, sparatele Wiirpool in Slovaca, automebiele si motowele Fat sa _Dzeweo, in Potoia. $n doreniatsevsior comercial gi financice, deci in cavul anclor gi asigurilor, conceele intraoral ations’ impound ca mele cuoseue. Mule itr concrete intmayorale care ivestess th Europa Cereal de Gxt ges ina sel principal, pears 9 Uniuoca barapcand drum spre Basi management si prelvrare acestor pf, la Viena. Cele mai snoseute dine acest conver sint: Siemens MeDonaes, Coca Cola, Spat, Philips sau Henkel. Acest ft a fut ca Austria si ocupe o parte supraproportionat a inves ile dete i rile fate tn raze. Cun votum de investi 10,7 milan de eo go coh de pit de 7.3 last, Austria S-astual, 02001, pe loot enc pA Germania, Fran, Statle Unite le Americ sf Olanda, dar inintea Mari Brian Kale, Suodii si Elvi fn yi vecine, cota el de pitt situa chiara 11 procemt n Slovenia soceileaustece st acum, si Tain, investi ce! ma import: [n Republica Cen in Slovaca,invesifil austiece se situa pe poi a tela Alituri de concemle interafionalé care opereaza din ‘Austra in Europa de Et sn prezente 9 mule fme origiare din Austria Secowele in care se ivestestecef mal mull fisil flat tm tance sim servile financiare, Tn special Sectoral bancar si comerul.Asfel eX te dnteecle mal srupuri bancare in Austia sin epreentte a por-dapel al Sectorlai case de economil” in Europa Cental gi de Eat Bank Austia Credtansa, oeaniayia Raiffeisen cu institut de vir Raifeiserzenralbank ji Erste Bank, Uma s- aga {arte serios ait in Cehia, cit iin Slovacia, cumpérind Ceska Sporitelna din Chia si Slovenska Sporitcina din Slovacia, Astiizi, Erste Gruppe are deja 6 milioane de clienti in Europa Centr de Est~ in Austin sit 3 milioane,aproape jum tates realizeaza 30% din ligule sale in acest reiune, Te acest iri ea investi dea peste | mild de euro Jn comer, de exempla, lnjul Baumax orienta spre Piefele flor vecne. Inseprinderea are tn Cohia, Slovacia Ungarin, Siovenia $i Croatia, in total, 4 de filial, care au realzatin aul 2001 o crest vinotrlr de 22.9 procents, in tim ce cesecea vnzrlr in Austria atin doa 3,1 procene, Asta, OMY desfce cu apoape 50% mai mult com tustibil nile vecne deci in Austra. OMV are acolo 480 de benzindr ie afd in runteaconcernelor perlite din Cehia, ‘Slovenia, Croatia Slovacia. 10 Popasue Foarteangajatt in Europa Ceatralt gi de Est este gi ine dustria construtilor din Austria. De exermplu, Aoiding-ul fost fui politician liberal austrins Hans Peter Haselsteiner. La fel si industria biti sn ambalajuu, de exerplu grupul Ini Thomas Prinzhorn din Hamburg, politician de vi din FPO, dar si industria metalurgie’ sia constrcilor. Jn total, intreprinderile austriece susfin, in Europa Cental gi de Est, 140,000 de loewi dde munca. Dacit analizim iavesijile sirdine tn file candidate, ‘vor vedea eli acestea reprezint © parte importants a econo tmillornajionale ale lsilorcespectve. In Republica Celi sa cestimat cA mai mutt de jumstate din relizirile economics sint realizate in societtile infinjate cu capital stain. Doud treimi din investi provin dia Uniunea European. Analisi ecoao- ici alate in propriette stind sint restructurate mai repede si mai profund deci finele indigene. Acestea sint cele care, insite de toate, au asigurat ersterea productvitai, nivelul mai inal al cotelor de export, salarit si \enituri mai bane i dei eresteeavenituluinafional. Economia privat din Vesta fost, prin urmare, cea care a susjnut cel mi bine gi mai durabil restcturarea economiei i a soviet in ‘rile Europei Centrale gi do Et waa V. LA RASCRUCE DE DRUMURI nceputal negocieritor ‘Urmaitoral moment de coir al extinder UE tre Est ‘8 avut loc in vara anulul 1997. fn iunie, Ia Amsterdam, Consiliul Europei, format din 15 gefi de state gi guveme, @ incheiat cu succes negocierie cu privte la reforma statu Uniuni. © lund mai trziu, Comisia Buropeara a deus, cu deja miata Agenda 2000, o propunere cuprinzstoare cu privire la negocirile de aderae ga toalitatea problemelor eomplemen- ture adertci, Inte acestea se numa si propunerile eu prvite Jn adr financiar general al integreli si cele refeitoare la re- forma politicii regionale gi agricole a UE. Liniile generale de sdezvoltare ale une Uniuni Europene extnse gi ale politicior et pent inceputal mileiului urmaor Fusesert trasate, ‘Agenda 2000 comtinea, de asemenea, si luarea de pozitie ‘8 Comisieifatt de cererile de aderare ale statelor candidate, CCinei dinte stteleaflate in curs de reformare din centeul gi estul Europei,respectiv Slovenia, Ungar, Polonia, Republica Ceha si Estonia, g-au vaeut reeunoscuttindepliniteaeriterilor de la Copenhaga intro mist cae si justificeintierea nepoci crilor de aderare. In acelagi timp, s-a propus inceperea nego- sierilor de aderare gi cu Cipru, care se bucura de 0 evaluare Pozitivd inca din 1993. Datoritt separ existent ttre o parte ‘eacd $i una de limba tured, aflaté sub ocupafiaarmateiturce, Drocesul de aderare a Ciprului a fost abordst de partea europea. | intr-un mod foarte prudent, Pentru respingerea provizorie a inceperi negocerilor eu Roménia, Bulgaria, Letonia gi Lituania, era responsabile tte. 2ierea refermelor economice gi situatia ecenomicd preva, tn 102 La ristmvs de deus tinp cin cual Stoves, a fost invest problemele erate ‘de manies nortan de condicere ai Mesa. Mala cs rer de erie fst primi portiv int din 1993, cas lpr oman a acest parts, dup algerie din tourna nui 1996, cind auveenarcha fost peu de cre Patil “Manckorsc are se manifesta cic I adress Europe, Ace a prefers simpaieze pe pln extern madera cu conto. erat gf de stat ian Ohad ght demeral de aera st Walle in uma peopunetiiComisie dea ncepe nego dae co ciel dite Sateen es de refer seu Ci open 8 susatord aga-mimitlel medsl pe gripe s¢ Impose, ‘inca de mai denwult existase o divergent intre expert ‘moduli in care s fe abordatarunda de extindere ce urma st aia loc. Patizanilor modelului pe grupe lise opunenu susind- torit apa-numitului proces de tip eoncurents. Acestin din urma doreau si Incenpl negocierile simultan cu toate statle ea Aidate, urmind ca aderaea in sine 8 aib oe strict in funotie de progresul eformelor gi neyocierilo in cazul fect stat. Ulerior propunerii Comisiei care a inclinat mai mult e8- ‘re modelul pe grupe, aceasta cseufie s-a mutt Tn Consilil de ‘Minit. Excluderes inijalt 2 Romdniei gi Bulgari, din cauza _eutitilor economice cu efeste deosebit de profunde, a fost general acceptath, ca g.cea a Slovaciei, eauzaté de guvernarea Meciar. Suedia si Danemarea au inceret, fra succes, objid, © abordare monolitca a sttelor baltce impolriva recomandiri Comisisi, Totus fi s-a venit fa intimpinare prin introducerea ‘unui prinepiu tn cadrul protocolului de negociere Acesta pre- vedea o& decizia de a initia negocier simultane cu un grup de sate nu insemina neapiat gic aceste negoveritrebuiau in mod necesar inchise in acelag timp. Procesul de aderare trebuia si fie in primul rind orienat in funcie de progreseleindividuale ale fiectreiyari in procesul de apropiere de UE si in eadral ne= govierilor. Aceasta inseamna de facto ck model pe grupe fi sese atenuat gi se deschisese posibiltateatreceri citre modelul Uniurco Ewopeu sé drumal spre Rast competitional (modelul Regatta). Aceasth trecere 5-0 relist nai tein Cu ocazn Consiiulai European de la Luxembur, dia decembrie 1997, s- devs ea negosieie 8 fie inal incepute doar cu acele sate care fiseserd propuse de cite Comise ‘Aceste negecieri au fast in cele din wena deschise Ferma, fa rare 1998. ‘Aderarea la UB are lx ber8 principal ot care set candidat trebuie sb prea toaliatea prescrip gi masuilor indicate de UE. Acest complex, denumit in limba) tehnic dup criginea fanceza aequ's canmunauiaie, nu este negocabi "Negocisble sin doar nel, pine gi solid motivate, reglemen- tin Kegislative tranzitve, imitate temporal. In phi, tebule siabiite-amaruntele tehnice indvidiale, ascesare imple ‘meni difertlo ate legislative ale UE; de exempl, care va fi autortate cova apica nile proved in nil state membre. Corpul evislav care tebuie preluat de noile ste ‘membre e aati din tratatele de baza ale UE gi din toate actele legislative emise de la fondareaacesteia, de, in pra in, din documente-cadrug ordoaanf. Aces ineg complex adunk de semntturi ew crea 80.000 pint In 90.000 de pagin. Acquis reflect nivel de integrare, i din mementul adr Spanii a crescut sensibil ca volum (cu sic 30.000 de pin). La fel a cresut i gradal decom: Pentru ca aeast substan de negosiewe cupincatore 5 posta fi depsita acquis a fost mpi in 31 ai tomar tice diferite,corespunztoare capitleloe de aegosat Ele cur rindeau ibetjile de baa ale pits nice, ea de exer lide ‘a circle a persanelr, ascultua, sistemul de impoztare uniunea economicd si monetar, cooperaea dia. domenil Juste i securti interme sau politica comind extema gi de ‘secutat (ase vedea lista din Anexa”). In vederea pregtirinegocietilr, acguis-ul a fost supus ook verifier, Experi Comisie’ au evidentat ma a cong rutul gi ce era necesar sie adapat pena fica din cele 31 4 capitole. impreun eu experi statelor candidate, sail — La riscruce de dou pot dact lepslayia din flecare stet candidat corespunde drep- tului european sau dact sint necesare modificdi. In exzul din tum, staele candidate au fost intobate de cit timp au nevoie peat a emite prescrip necesare gi daca ar putea aparea probleme legate de aceasta, De aici s-a ajuns gi la cuantumul ajueulul acordat in funetie de reglementarea trance si la substan, de fapt, a negocierifor, Statele candids s-mi vdzut sevoite sh rporteze gi aed dispun de structura administrativa sau de alte copacititi neeesare pentru armonizarea gi implemen ‘area dreptulaleomuniar si, in caz e8 nu, cind vor dispune de 0 asemenea stnicturt, ‘Aceste pregitri tehnice ale negocierilor s-au bazat deja pe reziitatele suatepiei de aderare abondate de 0 vreme $i pe parteneiatele de aderare existemte. in acest caz s-2 folsit ‘ocmai modelal concurenei, ceea ee insearan’ ci toate stele ‘candidate au fost implicate aceast verficare a acqui-ulu. ‘Negocizrile ca atare au inceput ins doar stunci clnd UE ‘a convins ct veriticarea tehnica a fost destul de ampla gic toate problemele potentiate au fost idemtifieate. Conducerea ne- ‘ocietilor nu a apartinut ins Comisiei UE, ei celor 15 state ‘membre, in cadral unor confernje separate cu fiecare dintre slatele candidate. Rolul de purtitor de cuvint pentru UE a fost preluat de edie presedintia Constiului Uniuni (de Ministi, exerciat,o dat Ja gase luni, de cate un alt stat membeu. El re rezenta poze stablite de etre statele membre in eadrul no- gocierlor si prezida sesiunile de nogocire la nivel ministerial su de ambasadori. Propanerea poaitici ce urma s8 fie adoptath de catre UE era totus preluraté de citre Comisia UE gi prezen- {aft staelor membre. Doar end cele 15 state membre eldeau de aeord, la pro- ppunerea Comisiei,asupea fapului cA verficarea tebnic8 era in- ‘heiath gi e8 toate posibilele probleme au fost identificte, se putea intra in substanta negocicrilor. Atunci se discuta des- chiderea uoui capitol, Pentru un capitol desehis, statu candidat {si prezenta pozitia de neyooiere, cuprinzind toate eererile pri vind termenele de tranaite sau alte prevederi speciale in legi- Untunea Europeans gi drumal spre Kast {ur cu adaparea legs stall cantidat fn norms drop- {ul european. Comiia Europea a fst nsircinath cu vert carea justficarit prover specie gi efetlor supra Siatelor membre, ebuind is exprime @ poze de negocire sorespnvitoare, Reprzentani cel 15 tate merabre dct eno a conseci, fm omaniitate cu pie ln acceptarea pa tial Sa flat creo statu cada sau la tespngeren acestora fa momenta a cares anges fa onsen logit cu toate prcblemele unui capitol, acta ern consterat pro- Visor chs. Deschidetea gi inhideren provizrie de capitol a de ‘itn urna un soi de ineere spot, dere, ma als In faa opine’ publi, mise proresuic negocio ra dt de nurnial aestor capitol. Deschieren sl inchidreapro- Viaote a eaptoleor de negociere a fost ate in cul dest fu nama de soattebnize, ca pts foarte replete politievi $i asta inca de la desshierea nogocierlor, cind ‘una forma de deschiders dia 31 martic 1958 a fos uma veeme de mai bine de 0 junta do an, de fen de pregitie tonic a veri acpi in ile 1998, Marea Beenio a treat prejdinin Asti care prelim astfel,pentr pina daca membe tnt ‘al UE, presedintia Consitiului, Vicecancelarul si ministrul de eaterne Wolfgang Schl a feu din exindre una dn prio ttle mandatuit aso. El ehata 8 se ajungh la neyocier substi rin deschiderea primi capital. Citva state europene au fost insi Forte inte in secast prvi. Ele angen a neces npn nd, ca vericarca tcnicd a anual ie inceith complet Peni a s putea obfine o piv de ansambla asupre poe alelor probleme. Austiaimpreunt ca majoriaeacelorte st fe sa imps tnt inden cla fecre negocio, te valabil principal confom dia rezuttele per diverse co- Ditle si probleme sie considerate doar provzei inchs, Pint cind se pate ofine wn consens general cu piv la one Punctele detatr 106 La iseruce de drums Mult mai difcis 2 dvedit af ist o ai pci, respostv dviznrea Ciprali, Dupi ce Turia att foarte Germ de fopul ela Hebink, ufos eeanoeeh alten de Slat ania, feos Tali Fraga a insist foarte mln dorinele turlor si fe intimpnae x. bunt oi. Ast popusca pap tie iin, sb > antmih fom In nepoiril de aerare alo Cpr, Gres {opus inst vehement acest ide. A crpumentet ch. doar fauvemarea precociprio ar fi recnoscu de cite ONU st UE, impreint ov sacle sale membre, Pra intermedi opulfeltuco-ipcot war fet Tuc puters potetoae 2 aceseia, posite de a inven negeirle de aderare ale Cpr sa chiar de a le inpicica. La o edit de Cons din octombrie 1998, jus chiara oconfaniar deschiss cu Ta acest problems ine mins france de externe ‘Vedrine si omologul siu grec Pangalos. Mins de extere Schisse i dplomataaustiacd au reusit in cele din wma, si initasea pe cei dot oameni Doli’ isi bjt un eompromis, Negi pure doar fu prea greco-cipits Gres fos fn schimb, de cord et prevederea unor pe conte pent o bande a rele ‘ine UE si Tua, in special prin deblocarenunoe fond suplimentar in carl petoclu ana. Cu aceasta drial a fest Her penta a emisarl Austrici, Manfred Schleich, s& poati deschide, tn sfirgitul fui ‘octombrie 1998, prima rundlsubstaialt’ de negocir Masinira grow nego a putt fps etn iene. curind, s-a dezvoltat ins un anumit ritm $i s-a atins o dinamica acceler, Nu peste mul imp, nora la ea pte ttl = desfasoara prea repede si au inceput discufiile cu privire la caitatea gmt proce de aerare. Agenda 2000: Inet din momenta dczici fundamentals pent extn dere, lath cu ocazi ni a vir de In Copeaga, UE a imps doar Satelo candidate condi de dear, a peti 107 side Inca insiicopacitatea de entindrenevesard. Aceasta din uma a fest defnt, pe de-o parte, dept eapactatea de a ua de- cizi rezonabile nt core de mombr rt iin miele unui Interval temporal margini, ar pe de alt pate, ficea reer gi ‘a capacitaten fnanciara de extindere. De aceea, propunerea pent Tnceperea negoierior concrete cu gase state candida, In ilie 1997, a fos uprinsa in agenda 2000 impreunf cu ut concept finariarcuprinaitr. Aesst concept financiae se con- stuia intro propunere pentru programal de proviziui Finaciae pe unndtri gupta, aga cum e obi pena planiiarea pe termen lang a bugetutui UE Toc din ani 80. Paniearea bugetari UE se desflgoard, I fel casi la nivel stata, pe baza uni buget anal In pls, exist inst perioadele 4 planiiar cre s inti pe mai mul sisi are tabilese un nami plafon bugetar maxim. Pentru previiunileFinancire ta eauz8,s- port de la premisa el in 2002, 56 va produce o legite cu eel sae state care 5-8 propusIncepereanegecieiloe. Sa planiicat dez- ‘oltarea veniturilor si cheltuililoe. Cum in bugetul UE, de mi ani tne, apreape jumatate din chettuici siatabsorbte de politica agrara comund gio ala trcime se Tndeeapt spre ssenumite politcd sirucurald si repionald din care sint spite regiunile subdeavotate ale Unni, -au avut in vo dere in primal rnd aceste dou eategorii de cheluili. De toeea, In Agenda 2000 au fost propuse si reforme penta politica agroot side deavotae regionals. In parte cu demararea negocerilor de aderare ou file ‘candidate, au incepu i discufilenteme din Uniunea Europeand supra aestrreforme ae instumentlrfnencae ale UE Mai ses tn Germania, de depate cel mai mare cone boubil net Ja bugstul UE, critica la adresa youll de plattorsef” creseuse foarte mult. Aceast problematic a fest accentuat si de schimbarea de guvem din tama lui 1998. Longevivl cancel Helmuth Kohl, eae condusese cu succes GGecmani nv ani tulbur ai dezgheyull din Est sai reunitici, 4 perdu alegerile. Ke fusese un om de stat de formatis lo e1uce de dun europeant.Imprount cu porteneal gt pritenul su a fo de fein, preedintle francee Franois Miemand, a in uefa disiv destinl Europe, dinamiind procesul de integare. Imgrwea european a fost ntotdeana un bist important al eforturior sale, rewind sh contacreze, rn poica sir rite care au ust In acest spelt nance Germanisi eniate de UE. El a jet wn ro import tn luarea deciziilor in favoarea politicii de extindere, ‘0 dat cu social-demcrtl Gest Schrder, cancel cia german fost preluath de wom care cispunea de foate patina, ba chiar de nici o expen politi extra. Else r= Inara in aun, nine ds tote, rn hp imps ino ducer grate ~afrna el~» mone! tne eur pot nei inctrete net a Germanit pin intermedi bagel UE ‘Avetzae gi asupea uni ritm pra grit al extndri. tn seteah fi dora ca, in politin extnd, 580 facie epoca postelick si se consolidenserederen de sine a German {nade comuniitinernaicnae. Spe doseire deel, pare- eral de calif al ui Schr, resettle Verio, een Fischer, care, provenind din ena Verioe de stig, se doz- votes fntan plitcian reali de marc, «event avec ‘zl iatgrveuropene. Et advent mins de exerne fi runt enrem de clar Ma int: Eaopal Trebuie st ie ‘maxima primordial polis extern germane” Croat acest, comuratlpvemamentl din dcem- beie 1998 al nol conduceri gemane spunea: Ni putes mu deci s8coctinadm o polit exe const in cumpare bunt- ‘nf vecinilor ov tmnserud de ban net, care ne Mca ‘nagetl nto mnie ecu de: evict. “Toma acest gem Farevenit lun prioads a care 4 detinatpreeinia Conia UE in pia jist @ al 1999, de a dove la un fit mpl cu prvi la pocket de reforme al Agonist 200, incl ale eau franca pent, periontn 20002006, Gaver german a fest asl ll fn ineesl succesful prop pein, ts promins per wn compronis cra si subordomae ntereseenajonal oo UnianesEaropeand si demu spre Rastrit Germania propasese un program ambitios de redacere 4 hello, print all pin inteamedial unei cofinanti ‘ionle 0 contributor penta sgrieulue de pind la 25 de procente, ins, eu ocazi itn la vit europene din prima ‘ca anu 1999 de la Bern, prejedingia germank gi Gerhard Schroder mu eru sings cae aveau nevoie do un succes. La Bruxelles, un scandal de corte pribuise inreagn Comisie European condust de prejedintle Jacques Santer Into cri de eraiilitate Ineo din um, Comisi 8 fost mevoih 8 se rel. Dupt nogcieri dures de duet, Germania sia abando- nat ps cu pas pote in favoarca nei lrg $i eupe refome a contbutilorstatsor membre le bugetal UE. in pie aja contibufileragrare, sa impus contrapropunerea fa cezk de realocare & mijloacelor Fnanciaredinspreacfunile de susfinere a prefurilor etre ple dgresive divect. fa. cazul pollo regional, sa reasit presizare # obieetvelor de speiin so reducere a numa regiurilorsubvengionate. To- {uy stile membre din Sud sau asigurt menfnerea Fond de Coeziune, concept infal doar in scopol preg uniun monetare. Matea Brtanic gia menjnit rabatul, ate tn contibujile net ole Germanic gi ale ator state ea Olanda, Svedia sau Ausra au puutf redase doar neserniicty tn peroadafeancin’ 2000-2006 ___Compromisu a asigucat as, ncle din urn inanarea extn i bell props de pr ar wpe ste 2002, Sa desis i dablar jutorlu de preaderae avr ee pars an faces ea roar oe ee See cree agin aeons once ai ee er amc La seruoe de drum ‘ost inifiate negocierile gi cu Romania, Bulgari, Slovacia, etonia, Lituania si Malta, Cuvintl de orine oficial al UE era ‘de-acum inaite: cine dobindeste mai intfi maturitatea nesesara ard reugest 6 incheie negoierite prin disponibilittea la Compromis poate s8 si adere. Aceasta decizie a Consiivlai European de la Helsial au se speijines numai pe progresele follor pareneci de negociere in curs de transforma. Astel, ‘hai ales in cazul Roméniei, pe durata celor doi ani care au tinmat hotldrlor de la Luxemburg nu a putut fi remarcat © fabundtijire semnifcativa a sinuatiet evonomice. fn Bulgaria, el putin, nous guvernare accelerase procesul de privatizare i noepuse © serie de reforme structurale. Situpia era asemanie toate in Letonia i Lituania, unde dezamigiree provocat de txeludere intial de a nezocer slimise 0 dorinid extrem de pputemic pentru reforms. fn Slovacia, guvernarea Meciar pierdase cleperiletocmai in toamna tui 1998, find inlocuitt de ‘eoalite a nor partie care adera la valorile democraice. ‘Decizia de a ceda presunii dorinel acestor (8 de @ fi primite fn clubal statelor candidate lisa pirat multora, tn eiuda Succesului acestora in domeniul reformelor, neasteptat de timpurie. Ba a putut fi pus in practicd datorita unor succese faterne objinate, in 1999, de UE. Print acest se numa, pe Tings difcila decizie de veformt financiart din Agenda 2000, Inainte de toate introducerea monedeiunice europene, euro, la 1 ianuarie 1999, Stabilrea cursuilor de schimb pentru mo- redcle statelor care au ust parte la nou proces si introdueerea ‘monedei unice euro drept monedd scripted, de decontae de La faceast dat, « fost de departe un pas mai important, dn punct de vedere al poliliit ezonomice europene, deci introduserea tultrioard @ euro ca moneda de circulatie Ia 1 innuarie 2002, ‘care boneficiase den cou mult mai puteric in opinia publica. Penns piefele financiaro internationale, ca si pentru tre prinzStorit supranational, incepind eu anal 1999 nu mai exista ‘ect moneda euro. Uniunea monetara fusese atl inp ia limitele maxim posible. $i riza in car seafla Comisi a putt fi depisita relativ repode prin nominalizarce rapid a fostul m nea Barc’ 9 dru spre Rist prim-minist italian Romano Prodi Ta funetia de now pregedin- {eal Comisie Eucopene. in opozite cu aveste succese interne ale Univall Euro. ene, sitafia sa tensionat din nou ia veeiniaten imediat, in Europa de Sud-Est, dup escaladarea tulbutdrilor cu trisiturl de ‘abot civil dintre miuoritatea albanezs din Kosovo gi guver- ‘area sirbi, ultima respingind propunerile de reglementare conflitului din parea UE, denumita, dupa localitatea de des figurare a negocierlor, Rambouillet Politica comund externa gi de socuritate a UE eyuase la fel cag in cazul Bosnie, i stuatia 4 trebuitsalvata din nou de 0 aefiune a NATO condusé de SUA. Riscurile de inseoutitate ersteau, mai sles sub forma lune emigrai sporite din aces pati, La fel ca fa eazul Boni de la milocu anilor 790, UF a reafionat eu singurul mijloe pe care il aven la cispozitie in conditile egecului politic extern gi de sscuritate: a intensiticat procesul de extindere, peat a regi imacar stbilizarea situafiel vecinatii, In eonsecingt, au fost {ncepute negocierie cu Romina si Bulgaria, in ciuda gradului de inapoiere economied a acestra, in pls, ia iulie 1999 a fest fansat Pactul pentm Stabiltate, pregatit sub preydinjie kgermand, pentn Europa de Sud-Est, eare a deschis astel o _perspectivi europeant gi pentru restul egiuni baleanice. Mica insuld Malta, cave pierduse, ator unei guvemsni critice tn adresa UE, trenul aderiri de In Luxemburg, gia re- considerat devizia Ta octombris 1998, aducind la puter un gu ‘ver conservator, si gi-a reinnait cererea de aderare. $i eum Malta a fel ea si cealalt insula mediteraneeand, Cipnt, nu mai aun stat fn curs de tansformare, inipierea negosierior in ea rul erupului dela Telsink nu a moi prezentat nil o problem Nogocietile cu staiele candidate din asacnumitul de In Luxemburg” avansesort, inte timp, destul do mult. La sfigitul lui 1999, negocierle fusesera deschise pentru. dous treimi ale capitoleor, ir altel fuseser deja tnchise rovizori, Acest ritm de inceput avcelerat se explica si prin faptul ed stafele aflate atunei ta prejedintia UE, Austria, Germania $i Finland, s-au ales, peri inceput, cele mai facile eapitole de ne sence de dnt negoviere, Inst aceasta .proviie” de domenii tematice relativ Tivere de conflict s-# epuizat in custnd, fapt demonstrat in toamaa anukii 1999, cind Aust a blocat deschidersa ca- pitelulud energetic pentrw a obfine, din putea (rilor candida, lingajamente refertoare I standardele de securtate a exploatic ‘i enerpiei aucleare, care depageau eadrele dreptull european. ‘Aceast® pozije se explica mai ales prin politica inter gi campenia electorala din Ausitia. Dar eum ea nu a jucat un rol att de important in luia electoral, Austria @ cet, a scurt timp dup alogeri, presiunil celorlake 14 stale membre i a fest de acord cu deschiderea capitolului energiei, ret a cere impunerea de condi prealobile ‘Tratatul de la Nisa si data aderarii: 2004 Pe Tinga cezolvarea problemelor de finanare gi distri- bute, pentru UE se punea, in legituri cu extinderca, problema dde asi pasira capacitatea de decizie gi devi funcfionalitatea inten core de membri ligit. Prin extinderea aumdcului rence dese (oii enorme, suc de organizare gi docizie eran deja din cale-afart de Incordate,Posi- biltatea folosci dropruui de veto in mai multe domenil, parti- ciparea Paclamentului European i eresteea numirului co- iserilor eondusesera lao situaie in care procedeu! de Iuare decizillor dovenise foarte complicat si de lang dura. Toemal transformarileradicale din Europa Contralé sido Est si efecrele avestora dovedisera && UE avea nevoie ait de competente poli- tieeeresuto,adiea in domenial politic exteme gi de secucitate, Inchostiunile legate de migraje, acordarea de zl, combaterea jstfie, eit gi de structuri decizionale mai ficient. ‘Consiliul Eucopean de la Madrid deisese in conseeint, cet negocierile de aderare pot Tncepe doar dupa Tncheterea unei conferinge asupm necesarei reforme inteme a structuritor ‘Uni, Ea a fost convoceta fy 1996 si s-a fncheiat tn iunie potrvieunei larg aprecier, extrem de dezamagitoare, imbu- ae Uiianeu Zarapean yi drama sore Raat nititrte gi schimbiile modeste introduse de Tratatul de ta Amsterdam erau de departeinsufiiente peneu 8 asigara func ‘ionalitatea unei UB extinse. Similar, hotireea cu privce Ino

    You might also like