CAPITOLUL 7 RELANSAREA: ACTUL UNIC, i SFIRSITUL DIVIZARIT EUROPEI, | NASTEREA UNIUNII EUROPENE 1988, nimeni nu putea si prezict distrugerea apro- 4 a sistemului sovietic care, din 1945, diviza chiar a europesimis- treava progrese prin apa- Jacques Delors a dat presedin- autoritate de care nu se bu- Unie, fir Principalii actori ai anilor 1980-1990: Margaret Thatcher, Helmut Kohl si Francois Mitterrand Printre actori, trebuie de cei capabi prima categorie i cei care frinau procesul a, dupa ce a parasit puterea, ea spunea: To mult nevoie de noi d cit 5a aflat la putere, si probal procesul fra a fi inst blocheze, Dimpotriv: putere Jui Helmut Koht itive. Desi ape soci ar ropean, minind progresul constructiei europene. Cei doi au sansa si rimind mult timp la putere, 14 ani pentru prese- dintele Frangois Mitterrand (dowd mandate de fusese pro-european si part din 1948; a ramas mereu ast 167INVENTAREA EUROPEL na faz’, Mitterrand «i Cancelarul Kohl, care su social-democrat si piept derapajelor verbale intent Jacques Delors aminteste cd Fra Jacques Delors, presedinte al Comisiei (1985-1995) Acordul dintre presed dorise ca succesor al i de externe, Claude Cheysso1 ar fi fost (deoarece se 1984 La rati Jacques Delors se instala la Bruxelles. Avea 59 de ani gi o ca militant in CFDM Relansarea: Actul Unic, sfirsitul divizarti Europei apoi consilier la cabinet Jacques Chaban-Delmas', Acest erestin de stinga, care intrase 1974, nu apartinea ,.cercului apropi nistru de fi si facd fata la aga-numita optiune ,de rigoar fird sf stie, numirea la Bruxe pe social-cemocrat loial, cu convingeri ferme, dar capabs accepte compromisuri, Jacq era constient de earacterul necesitatea de a le prezerva iden arora Delors a dat presedi fluent de care aceasta nu seINVENTAREA EUROPEI Elaborarea si punerea in practi r practica ! a Actului Unie European Perioada de vorizati de buna fi lui Delors a fost fa ionare a cuplului franco-german si de in ciuda crit verbs jhveetivelor venite din partea lui Margaret Tha Pro, ictal une evant a tratatului de la Roma p unui Act Unie European exista i eu fe ae ined dinaintea so cate sa propagat 1980. Reluat dupa venirea lui Delors, fost negociat in vara lui 1985 51 adoptat de C European de la Luxemburg in decembrie 1985, Reaun multe dintre propunerite lui Spinel untat impotriva proiectului (seeretariatul po nu a fost infiinjat), Actul Unie ‘mai mult de doua sute de mi nis Uunele puteau avea efecte considerabile Una dintre cele mai t i ai importante a fost crearea Piete Unice Europene, care urma si intre in ae nuarie 1993. In interiorul acesteia, era pr culafie a marfurilor, persoanelor $i capitalurilo Trebuie sui nel un catalog. . dintre care ‘oi _proceduri prin majoritate cali a alificata. Dupa date de ani, era dept compromisul de la Laxenbarg pe care de Gaulle il impusese partenetilor sii, Masui de armonizarea fiseala si cit ke si circulatia persoanel : SA fie luate in ia persoanclor trebuiau totusi Actul Unic Kirgea prin includerea domeniului monet lar, a cere it lui. Proiectele de cooperare uence Validate de acum de Comunitate ‘omunitate, Unic, trebu : 170 Relansarea: Actul Unie, sfirstul divizarit Europei Actul Unic a fost ratificat Rr vreo dificultate deosebitt de cele doisprezece tri, Din cauza coabitérii, guvernul fran- cea al lui Jacques Chirac a tificarea parlamentara abia in mai fn vigoare la 31 decembrie 1987, Aplicarea Actului Uni in special, regula majo- calificate au permis aprobarea a ceea ce s-a numit apachetele Delors“, primul in 1988, iar al doilea in 1992. rit Primul angaja o reforms a Politicii Agricole Comune si crea o resursi bugetard now, bazata pe un procentaj din produsul intern brut al fiecarei fari. Cel de-al doilea reorganiza resur- sele pentru anii 1995-1999, jn acesti ani Comisia a lucrat enorm, a redactat si pus in aplicare 279 de directive. Perspectiva de a se adapta la constringeri reglementare pe care nu le con} determinat-o pe Margaret Thatcher si critice Comisia si pe presedinte si si-i denunfe pe eurocrafi gi ceca ce ea numea patima reglementirii de la Bruxelles“ Comis Haborase 0 carth social, adoptaté de 11 fri. Margaret Thatcher a pre- ferat si ind Marea Britanie deoparte, Abia in 1997 a fost ratificatd de noul guvern laburist condus de Tony Blair. Noile proiecte ale lui Delors: ‘Uniunea Monetara si libera cireulatie a persoanelor Proiectul Uniunii Monetare ‘Actul Unic inclusese moneda printre competentele co- munitare. Se putea institui o moneda unica, administrata de © banca centrala curopeand? indepl unui asemenea pro- iect ar fi consacrat un transfer de suveranitate Europei o realitate monetara. Un memorandum al Iui de extemne german Genscher propunea ,crearea unui spa- tiu monetar european si a unei banci centrale europene* -onfet imI INVENTAREA EUROPEL narea controlului schimburilor si ™monetar european a monedelor rimase in afirde peseta, escudo si crahma; icilor monetare int Bnei Centrale Euopene cares coordonez binele natn, 3. stabilirea unor pari re monede, ceea ee ar pre= iti guverele si utilizatorii pentru obiectivul final 0 mre: it comuna, care s-ar fi putut num ecu, in ciuda ostilitaqii lui Margaret Thatel nu se putea pune probl raportul a fost adoptat de Con European aaeeart ie 1989. insi, ca gi altele, acesta putea rimine litera moarta. Nu a fost cas inde& evenimente europene impre hurile si au favoriat, in acest domentu, ira sterling, r, pentru care Negocierea unui spatiu de libera cireutatie Un alt proiect al lui Jacques Delors era libera cis fe a persoanelor in Comunitate. La | ianuarie 1985, pric pene erau deja puse conventia de la Scheng narea total Luxemburg si Olanda. C tie 1995 si a fost extins la patru noi (ari (Austria, Italia, Schengen cuprindea noua tari; im Relansarea: Actul Unie, sfrsitul divizdrit Europei frontierele interne pentru a Je muta la cele exteme, a editor supraveghere era intirit® datorit& unei colaborati la nivelul vamilor, al politiei si al justit nationale a constituit © adevarat rului Robert Broussard, seful directiei centrale pentrs imi- grafic si combaterea muncii ilegale, Iucrurile s-au_schimbat prin ,aportul ofiterilor de legitura. La Direcfie, am un englez, spaniol, u feles, am po ofiferi de legitura s-au integrat perfect, iar datorité lor au aginam. Exista 0 rafional este mult mai clar* (Le Monde, 29 martie 1996), fntre politi exist’ schimburi permanente; in anumite con- dil, ,dreptul de urma crearea unor comisariate comune intre Germania gi Polonia, Germania si Cehia. Un sistem informatie centralizat a fost instalat la Strasbourg, ‘Aplicarea conventiei se loveste mereu de mult lupta impotriva terorismu pentru care Olanda a devenit placa turnantd, con- in far reprimarea imigrati expulzarea peste granite, Timp de mai mul 1 si treaca in Marea Britanie erau adunaji in lagare precum cel de la Sangatte, in Pas-de-Calais, despre 1B1 INVENTAREA EUROPEL care s-a vorbit foarte mult si care a fost pind la Spatiul S Vest si Europa de Est, Acesta era sensul frazei rostite de can- | celarul social-democrat german Willy Brandt in seara caderii cum, eeea ce api ansamblu se poate dezvolta ca un ansam! Curind dupa venirea sa la putere in URSS, Mihi Gorbaciov a a liniei Oder-Neisse ca front jerrand a tras dou’ e mea spargerea, urmat de | 14 Hi iINVENTAREA EUROPEL ‘ra © noutate); a doua era cd URSS pondere la renasterea p sf se fact astfel in mai putea fio RDG (18 mantic 1990) cu Koh! declaratia comu de Deutsche de care erau mindri gi la care n imp, Europa, pentru a evita ever fort. Moneda i celui de-al Doilea Razboi Mondial. de un an de la ciderea Zidului, pe 3 octombrie Relansarea: andl era proclan rece gi antag find din Germania si din Europa de menfineau trupele si bazele (pre- ndea mai putin de SUA $i redevenise o mare ni care-i limitau st ani au trecut pi doilea razboi di | Factorii favorabiti unui nou avint european La sfirgitul a 1990, trei elemente favorabile au 7INVENTAREA EUROPEI tatea european’ a celui de-al d is Mitterrand, lea mandat al lui care se va ocupa de aceasta orientare le externe Roland Dumas si de consi- isabeth Guigou si Hubert Védrine. de la Elysée, Newocicrea si semnarea tratatului de Ia Maastricht (7 februarie 1992) A fost nevoie de un an de negocieri complexe intte cele doisprezece state pind sa se ajungi la semnarea trane de la Maastricht. De exemplu, la cererea brite formula ..vocafie federal, la care fineau Mitterrand si Kol 8 fost eliminaté din text, Acest tratat, numit al Uniun Pere cave intra in vigoare de la ianuarie 1993, cupri inal multe sectiuni, dintre care cea mai importantt em Constituitd de proiectul Uniunii Monetare Proiectul Uniunii Monetare Logica procesu lor 1970 prin lanul Werner si actualizat prin proieetul Delors prevedea "stituirea unei monede unice emise de o banca centrala ew, ‘Speand la capatul unui proces pregatitor de zece ani. La | ianuarie 2002, monedete najionale ale fiilor care ar ff ac- ceptat 8a dispar, fiind inlocuite de o moneda nu fusese inci gasit. in prealabi monetard si economica a statelor acest scop, au fost defini erea inflatiei lao rata de 1,5 % pe an; ~ Feducerea defictului bugetar la mai putin de 3 % din PIB: ~reducerea datoriei publice sub pragul de 60 % din PIB: 178 Relansarea: Actul Uni sfirgitul divizarii Europei —nivelul ratei dobinzilor pe termen lung si nu depiseasca 2% din m cele mai bur Celetalte sectiuni ale tratatului Uniunii Europene —Extinderea domeniului comunitar la cercetare, justfie, po- lifie, protectia consumatorului (ale clrei impl curopene care s& se suprapund aceasta oferea protectie juridic’ locuito- membre; le acorda si drep- tul de a vota la alegerile locale si europene in fara de . sedin{3, precum si de a se prezenta la alegerile europene i tea de a vota o motiune de cenzur impo- ~Elaborarea unei politici exteme si de securitate c (PESO), sub conducerea spani prevedere era una dintre cele uw aveau voie sé act lor? Care avea si fie legatura participarii europene cu NATO? La acel moment, aceste 179INVENTAREA EUROPEL Afirmarea principiului subsidiaritgt Acest cuvint n isterios, oarecum uitat astazi, a fost in ani 1992-1995, lansat de Ja ques Delors, ul proclamat era cA instantele centrale ale Comu- mi aveau menirea de a se ocupa de toate. Trebuia st se protec; la care se puteaur rea tratatulul Us r-un context ea economic’, de sentiment latent de delasare, multe j@ri au preferat ratificarea parlamentara, {i Drealabil, a fost necesara reviauirea majortai tate previizy Major nu a acceptat organizarea u tat Camerei Comut referendum si a prez care fusese el “onservatori s-au pronuntat impo- Trel {ari au ales procedura referendumului: Janda, Danemarea si Franfa.irlandezii care profitaserd da Europa, au votat da in proportie de Panemarea, dup’ o campanie activi a adversarilon negative au inregistrat, in iunie 1992, atras de partea sa pe nire acestia, Jean-Pierre Chevénement 8 fost singurul lider important care s-a pronuntat pentru nu 180 Relansarea: Actul Unic. sfrsiud divizarii Europei Dupa scrutin, el a fondat Migcarea Cettencascé, un grup Succesul referendumului se baza pe atragerea unei par formatiune aflatt atunci in opozitie. Conducerea par- timp ce majoritatea alegat la argumentele tui Ph care s-au plasat hotarit fi intele fa jinamica a fost de partea tatu Uniunii Europene a ‘majoritate (51,01 %). Partenerii Frantei inde se temusera de o reeditare a ca ropene de Apirare. Danemarcei i s-a © renegociere prin care i se propunea renunjarea la partea monetar. Un al doilea referendum danez. a ratificat nsprezece luni de la ctearea marii piete re. Incepind de la aceasta data, persoa- servieiile gi capitalurile circulau liber in in- Europene etapa in procesul de integrare, fir sé acorde acord interstatal, nului de zece ani, Multi se Le-a dat dreptate sterling si nou episod de turbulenff monetara: assemblement pour la "RPR ~ Adunarea pentru Republica [Ra ug omalne otic cepa al Se gus Ch 1076, mostenitoare a migeari gauliste (nt).INVENTAREA EUROPEI italiana au iesit din sistem Pent citva spin a ste 19984 Apoi, guvernele englez : ° Putemica devalorizare a lirei sterline, a lirei italiene ia Pesetei (5 % la 17 septembrie 1992, 6 % la 22 noiembrie 1992, 8% la 13 mai 1993). Multe dintre aceste masuri de devale, Fizare au fost Iuate neconcertat, Euroscepticismul plutea ig 4er si redevenea un comportament la mods Reintegrarea tarilor din Euro i Reintegr pa Central in spatiul european ae Renasterea natiunitor din Est nara capacitate a nati n cadrele perimate ale URSS nezi rezistase la trei divizarea, opresiunea nazista si sovietica din @ reniiscut Rusia. Nafiunea polor car ‘timpul celui de-al Doilea Razboi Mot ani de di ti sub control sovietic oer Est biteau la usa Europei up fo Gorbaciov. Nu puteau fi nici respinse, fuiise imediat, Ble urmau si intte in Uniunea Europeand dupa o adaptare, a cdrei durati nu putea fi fixata precis Li se deschidea o cale Pregatitoare, cea a Con: E care sieteleeliberate de sub dominatiasovieton since candidatura si au fost admise cu usuringa. Chiat gi Rusig cerut si a objinut intrarea in C Penta Ie oferi mijloacele financiare necesare tran 1990-199) @ fost infiinjati Banca European’ pentru Reco la care participau 3 peana de Invest Relansarea: Actul Unie, sfirstul divizarit Europet inifiativei private si spiritului intreprinzator. in acest context, a fost pus in aplicare programul Phare, pentru spr proiectelor care se inscriau in sensul reformelor economice. el de trai apropiat sau, inci tari erau interesate wve, Norvegi si Finlanda, si dou din Europa Centrala, Austria si Elvetia. ‘Timp de treizeci de ani, Austi nise 0 functie de mediere intre Est si Vest; disparind acest rol, ea a trebi s& se adapteze la noua situatie. in privinta Norvegi vorba, mai degraba, de o reluare a negocierilor. Cu douaz de ani inainte, in 1973, alegitorii norvegieni se opusesera ferendum; de data aceasta, guvernul social-democrat al lui Gro Brundtland considera c4 trebuie facut 0 noua tentativa, ou atit mai mult cu scandinay’ eseri sa se alature Comunitiii. Finlanda, care avea o h in pri zenfi si 0 proximitate inrudite cu servilisim sub tutela sovietica, Finlanda sia afirmat imediat voca europeand. Statutul de neutr boaicle mondiale si de expansiunea so statut mu mai era atit de avantajos ca in trecut, ia economice si comerciale cereau orientarea spre Europa. Cele trei guveme au demarat negocierile, apoi au cerut ar s& se pronunfe prin refere tatele au fost foarte favorabile in Austria si Finlanda, mai strinse in Suedia, Pentru a doua oard alegatorii norvegieni au dat un vot negativ, intr-un procentaj apropiat de primul.INVENTAREA EUROPEL Negocierea cu Elvetia parea si tind mai mult de aso- ciere decit de aderare. in cazul Elvetiei, numeroase elemente pledau pentru o asociere. Pozitia geografica, structura schime burilor, functiile internaionale pe care le indeplinea de mult timp o indemnau sé se aliture Europei. Totusi, o lungi trax @ neutralititii, devenité oa doua natura, $i rolul int ional al bincilor elvetiene, bazat pe pastrarea secret bancar, pledau in sens invers. Guvernul federal a decis si eferendum popular un proiect de aderare nu la "a European, ci la spatiul economic european care Si reuneasca frile din CEE si din Asociafia Econo- mica de Liber Schimb, Din cauza votului negativ al elve- fienilor_germani fost respins in decembrie 1992, cu o slabi majoritate (50,3 %). Negocierile au fost in- {rerupte 51 niciodata reluate de atunci; contactul a fost totusi menfinut Dupa aceasti a treia extindere, Uniunea ‘recea la I ianuarie 1993 de la doisprezece In cincisprezece membri, Daci aportul demografic era neinsemnat, intrarea celor doui tari scandinave in eare protectia social avea cote foarte ridicate, iar tradijiile democratice erau nid cinate constituia un aport pozitiv pentru Uniune si un sprijin pretios pentru guvernul britanie. Elvetia, care semnase un acord de liber schimb cu Co- munitatea in 1973, a iat cu Bruxelles-ul o intreagi se- rie de acorduri bilaterale legate de transporturile terestre $i aeriene, agriculturd, programele de educatie si de participa. rea sa la Agentia de Mediu, Dupa aderarea Slovenici, Elveia nu mai este decit o insula izolata in Uniunea Euro- peand. Dar, pind in prezent, nu a luat in considerare o even- wala renunfare la secretul bancar. Problema noilor cai de comunicatie (mai ales dezvoltarea transportului_ teresttu) intre Europa de Nord si Italia, intre Hamburg gi Milan: Cesita amenajari pe teritoriul elvetian. Elvetia si-a declarat Geschiderea fata de propunerile ce i-ar fi fost fEcute in acest 184 Europet Relansarea: Actul Unie, sfryitul div sens, Totodati, pkinuieste ca in 2007 sa intre in spatiul Schengen, cu conditia si fie scutita de la cooperarea administrativa si { jjudiciara in domeniu! evaziunii fiseale! uw Drama iugoslavit: de Ia neputinga european Jao treptata preluare a controtului + indelungata dictaturd a hu Tito tuscan fragild a tratatului de la Vers ils, a fost guvemata dupa 1945 de dictatorul eomunist Josef B ro zis Tito, care o eliberase de sub ocupafia german’. Tito a de~ Veni celeru cind I infant pe Stain, acne limita si sovietic. El introdusese 0 econo ideologi occidental. Stapinise, cu o mini de fier, aspi divergente ale popoarelor unite in Pederatie gi creeze 0 nationalitate iugoslava. Dupti moartea Ini cesorii sAi, care nu se bucurau de aceensi dut controlul asupra sistemului fed sirbul Milosevic, a deviat spre afirmarea unu ‘care si-a atras impotrivirea celorlalte popoate. + Destrémarea lugoslaviei : ; in 1990 s-a declansat un razboi civil intre sirbi si croati cl majoritar jin cauza unui teritoriu croat cu populatie majori sae a fost semnalul unei serii de conflicte in care celelalte popoare luptau impotriva dominatiei sirbesti. La inceput, Franta si-a mentinut sprijinul fafi de Federatia formata fionat, céci Germania (Kohl si Genscher) a re ateral si fir o intelegere © pendenya Slovene Crimele comise de armata sirba si blocada orasului Sarajevo au provocat o reprobare international’. Dupé eereari zadamice de mediere curopeani, un grup de contact condus de SUA si Marea 185 j i j| INVENTAREA EUROPEL Britanie si din care Europa, ca hotarit sa trimita o forya de in tardive ale presedinteh 'ge la acordurile de pace iterea in punetele sensibile di for fon pentru a se de la Dayton, S.a decis Bosnia-Hertegovina a unei NATO, formata din conti in mai multe tari europene si cu lare parte europeana. in ¢1 i 1999, care a dus la bombardarea Belen en loc: din Serbia de catre NATO, decizia de a fost luati de SUA: fortele ae a fost in principal am izat de Italia. in ime angajate au icane, iar suportul logistic a fost fa limele reizbucniri ale acestei crize, ale Sint acum Macedonia si Kosovo, tre carei puncte sensibi noi elemente au dleauna pe sirbi, a obsinut prezenta trupelor sale intr-un sec. soot dispozitivului in fine, sa previeut ea la? decembrie 2004 tarile europene st preia de la NATO controlul opera- Munilor din Bosnia-Hertegovina, Acest trans a $i realizat, Prelungirea crizei iugostave Aceasta dureazai deja de o tele fierbinti par acum sub control sa rezolvat iar prezenta departe de a fi pacificat discret, lésind Uniuni se retrag Relansarea: Aend Unie, sfirgtul divizarii Europei Cei doi plamini ai Europei unei Europe deschise a parut mult timp inac- el a devenit de acum o realitate. in fel Joan Paul al . Istoria, cultura si trad dowd Europe, care trebuiau eran cu- noscute, completa cuvintele papei printr-un comentariu din octombr ‘recut, eram ca si amnezici fati de o jumitate din noi ingine, Aceasti jumatate, blocul est cine ia, are o noiembrie 1996, Jacques Delors, care pirisise de aproape doi ani presedintia Comisiei, ficea urmator mentariu: ,Care este idea simpla care ni se impune a Este aceea e8, dupa eaderea Zidului Berlinului, avem de-a face cu o alta Europa, de care fusesem despa este la fel de european ca si noi. in continuare, cum facem i ic clar: «Vi asteptim!». Este datoria noastre de a extinde lozinca «niciodata si nu mai fie razboi intre noi» la nivelul intregi Consecinfele acestei reui ale pe cale pas- nic nu vor putea fi apreciate, pe plan ideologic, economic, cultural si religios, decit pe termen lung. La inceputul anilor evaluam prost amprenta Hisata de marxism-{ de Vest. Nu se puteau prevedea nici modalitatile, nici intir- Zierile alierii economice. 187INVENTAREA EUROPE Harta 4. Europa celorcincisprezece tiri CAPITOLUL 8 DRUMUL SPRE MONEDA UNICA SI NOUA EXTINDERE Ani 1995-2004 au fost mare: practic a perspect de ta punere in i $i Partidul Labur 189INVENTAREA EUROPEL ide pe T noiembrie 1997: ,Am votat Comune la referendumul faca parte din ea. Cred cf a Acest discurs binev este si facem parte cipal de gind si acfi favoarea intereselor britanice, reazai o remarcabi guvernul de centru- el acceptase totusi referendumul din 1992, Drumi spre moneda unic convergen{i si negociase tratatul de la Amsterdam, Chirac a aii plural infringerea. Mi niciodata despre Europa cu c © necesitate, 0 const La sfisitul secolului XX, treisprezece din cele ci wveme din Uniunea European erau de centri tal obiectivele Ui rile mari ale Britanie din 1997 si Schréder in Germania din 1998, friINVENTAREA EUROPE! Drumul spre moneda unica si noua extindere euro. infiintarea B candidaturile i. Trei fri au refuwzat sii . Danemarea si Suedia | fi e: explozia 1993, care a vergenti si de e) zona euro. referendum (53 % pentru | Euapete calendarului | lanuarie 1994: i | ism de ui Monetar European, Pr rind, valoarea m« de la Madrid a de- puternic, sau de unul slab? Trel la ica gi fixarea nedei ecu? Cum avea sa se situeze $1 ru lansarea acesteia, ned euro si 9 franc mbre care 1999 insemna 6,55: | Noiembrie 1997: adoptarea trat | modifica pe cel de la Maas i de la Amsterdam, care-I | 192 enINVENTAREA EUROPEL limita efectele acesteia, mai ales ca in unsprezece fii 1 iulie 2002: retragerea monedelor gi baner are circula seuteste de uunei: monede intra constataté dupa 2002 nu se compara cu puseele inflationiste de dupa rizboi sau cu repercusiunile pe care le-au avut asupra pre- epercusiunile le-au avu format din gase mem! foarte stricte. Pregedintele buie si ajunga la compr: si sf evite dezacordurile politic, Consiiul Euro, prezidat in prezent de pri _seeret gi disc un edificiu de 150 de metri Personalul ei, care depageste 1000 de angaj . Banea Centrala European a achi pentru a-si construi Favorizeaza suecesul monedei unice « turat zonei euro in 2000. Cele doua tari scandinave, Danemarca iau in considerare acest pas. evoluat si Germania iteriile de convergen- tate; au fost readuse la or 195INVENTAREA EUROPEI Jean-Claude Juncker, acest context, o ‘terul prea constrin- le atenuate? O reforma a pactului te este prevazuta pentru martie 2005. Or, otice mo. icare are nevoie de unanimitate. Va fi o ase i in noua configurat depreciere de aproape lar, euro a reve europene pe piata ii de finante din zona euro SiO Puternic 0 moneda beneficé pentru Europa? Poate euro i Concureze bancnota verde ca moneda de referint, de schimi side rezerve? Dupa cum sctia Jean-Marie Colom | din Le Monde (23 noiembrie 2002), ‘orlea lui Jean Monnet’. Jean Monnet depisise loca} ea " Minit de fnanfe din cele 25 de tri au ajuns la un compro- ie 2005 (n, th) in numacul spe- ‘a $i nowa extindere Drumul spre monede prin factorul economic gi monetar. De acu ceuropene depind de sol moment statele pregittite si renunte pat Schema 3. Compor Francul tencex 1932% Escudo portughee 0,76 % il pareageneneat | Lira tandezs 141 % L |. Buro si dolarul Grafie: APROAPE TREIANIDECRESTERE CONTINUA olny EE js ane SEE NE e jolari Nit Lal apife 7005 cunwlestede130dlai 197INVENTAREA EUROPEL Evolufia politicilor comune Evolutia Politicii Agricole Comune a Agricola Comuna igi fixase drept obi ganizarea piefei intracomunitare de produse agri tarea veniturilor agricult atorilor. Ea in care s-au purtat negocieri 1995, apoi in cadrul Orga- narea Politicii Agricole Comune Nu vom aborda discutiile tehnice complexe legate de deschiderea piefei comunitare si de cuantumul taxelor va. ‘male, la intrare, sau a primelor de export, la iesire; in acest omeniu, au fost mmeroase gi frecvente conflicte cu SUA Uniunea, care devenise cel de-al doilea exportator mondial de produse agricole, se conftunta cu doud probleme major: supraproductia anumitor produse (cereale, oleaginoase. lac. tate) si tendinfa de scadere, pe piata mondial produsele de bazi, cum sint cerealele. Ret lor, alinierea preturilor eomunitare la cele preturilor Ia comunitare insem- ‘nau pentru agricultori o sctidere drasticd a veniturilor. Acestia 4 protestat zgomotos, au organizat manifestaii, au cerut gi au obfinut sprijinul guvernelor najionale. Se stie c& Bruxelles 4 fost de multe oti, in trecut, locul de convergent’ a agri- cultorilor , Mult timp pretutile cerealelor erau ga- rantate si fixate printr-o decizie politica; de acum sint deter. inate de pinfa. Scaderea de neoprit a preturilor, la care pro- ducatorii de cereale din Beauce si Champagne pot si se adapteze cu usurin(’, poate fi fatala pentru agriculto 3i mijlocii, pentru care trebuie gasite compensafii, Una dintre Solutii ar i cea a ajutoarelor degresive si plafonate, prin c 84 fie favorizate mai pujin marile exploatiri, Pentru culti- 198 Drumull spre moneda unicd si noua extindere subventionata 2002, Uniunea a inifiat acfiuni de reconversie spre alte culturi + Costul si reforma Politicii Agricole Comune La nivel comunitar, cheltuielile necesitate de PAC au fost si sint considerate prea mari de catre unele gir. Pentru 0 ameliorare a acestora sau pentru lansarea altor actiuni, ele doreau si chiar au cerut sedderea partii din bugetul european destinate Politicii Agricole Comune. Aceast orientare era respinsi de guvemnele tarilor in care agricultorii aveau bene- ficii, Este cazul Franfei, principala beneficiar’ a PAC (16 % din bugetul comunitar si 25% din bugetul PAC), care a ob- {inut aminarea unor reforme. Potrivit unei statistici din 2000, 34% din venitul agricultorilor francezi provenea din ajutoa- rele europene. Aceastii cifrd este numai o medie, care aco- per puternicele disparitati dintre sectoare: 69 % pentru eres- terea ovinelor, 67 % pentru culturile pe suprafete intinse, 62.% pentru camea de vitis productia de lactate este sustinuta doar cu 25%, Pe ultimele locuri se situeaz fermel ale cu 15 %, produetia de fructe legume, wuarea chel- tuielilor ar ‘cofinanfarea de catre Uniune si state, Se merge oate spre o renafionalizare a Politicii Agricole Com ne prin intermedia! ajutoarelor nationale, cum sint indem- le acordate erescétorilor francezi de bovine? Germa inut in mai multe meniul pescuitului, dimi 9%, si vi din bransa. Din aceste motive, reforma Pol! i intregi Ja ordinea zil buie si intre in vigoare la 1 ianuarie 2005. fn condifionarea ajutoarelor primite de la Bruxelles de bu- nele conditii agricole gi de medit in solului, 199INVENTAREA EUROPEL menfinerea ra pei, pastrarea Pasune. Au fost fix visurd si le respect directive europene fixeaza cadrele ui apelor subterane, directive retve pen baterea monoculturii. i Saree care a ficut ravagi de febri aftoasa, rvoase care afectau ai faza terminala. Deoarece era t ne Epizootia a fost agravatd d lez gi de fraudele produse i consum au fost de rilor animale, ale ¢ interzise. Aceste neg! numele protect 1996 un embargo asupra camii de vita provenite Febra aftoasi nu reprezenta 0 noutate; crescato in mai multe rinduri de pe fuarea unor masur acest sens, agri Je protejarea 1. Mai este de par de la 0 politica de sus- de ajutoare axate pe de protectia me- curs finere a supraprocl pial, preocupat diului, Nu ar tre ru dezvoltarea rural exporturi Se prevede fost industri disparut aproape & ceput si fie returnate. care formarea era obligatorie,INVENTAREA EUROPE! - tea o exploatare viabi c le exploatatori mai putin nu 4 specializati in unul sau mai multe domenii si ev ny nivel inalt de formare. Ei stapi spd de gospoditire si foloseau multe loatare. Pe masura descompune cietitile rurale laje si un capital de ex comunitatilor satesti le rurale remodelate au favorizat consi Fe ai ice, a unor comunitafi agricole cu conturur es ces a adoptat modul de viaji, valorile si ntare ale so moderne. Aparitia Pe mare acestora doreau 0 @ PAC, urmata de ink , le inlocuirea acestei wae a acesteia ial cx nits iit . efi wcrinean Sri Agricole Comune, deja co de membri la doisprezece $i a deveni si mai complicaté odata cu a al ciror sector rural este exti poi la cincisprezece, wderarea tari pt igricole: 66 % ind in 1990, 43 % in 2003, 33.9% phlia 20, Evolutia politicit regionate 202 Drumul spre moneda unica $i nowa extindere organ consultativ; acesta trimite avize Comisiei si Consi- Ia cererea lor. Este greu de apre~ ciat efieacitatea acestui organ care fine de principiul subsi i gi care incearca s& promoveze Ia virf preocuparile exprimate la baza. In alte domeni ile pot fi asociate si reprezentate in Consi in cazul Germaniei, reprezentan tanjelor europene de domeniile care intra in competenta lor, ‘cum ar fi invatgmintul. Cele trei regiuni autonome belgiene au, de asemenea, competente europene. in noiembrie 2004, noul guvem socialist din Spania a incredinjat comunitatilor ‘autonome competente europene si posibilitatea de a fi repre- zentate in delegatille spaniole. Acest important pentru o comunitate autonoma cum este Cataloni Dupa PAC, fondutile structurale sint a doua sursi de cheltuieli a Comunitatii, cu o treime din buget. in doug durin 1989 gi 1994, acestea au erescut considerabil. Ele si repartizate in diverse fonduri: Fondul European de Dezvol- tate Regionali (FEDER), Fondul Social European (FSE). Fondul de Coeziune, pentru farile mai pujin bogate, precum sin cincisprezece operatiuni particulare. turma, un loc special trebuie acordat programelor Interres, ntre care se 1 unei curoregiuni Liege din Belgia, Limburg din n. Un alt program a venit ma dispa lim programul Rhin-Meu: care asociazi Limburg Olanda si regiunea german Aa fn ajutorul unei zone care suferise de pe derurgici: regiunea Longwy din Loren: Luxemburgului si regiumea belgiand Arlon. La gr au fost sustimute cooperiri interregionale intre Germania si Polonia, fntre sudul Saxoniei gi nordul Cehiei, De-a lungul anilor s-a format o asemenea rejea, mai multe ajutoare europene.INVENTAREA EUROPEI Politica cultural Pe aceasta tema dispun a te rem de numeroase dec! ralurd bogata, Ca un fel de le cirtia, anual, aproape doua sute de n dept, economic, stinte politice si multe progr i sittzaen cir, eu acent pe tad, Freer 1987, care acorda ajutor pentru deplasirile st profesorilor, Lingua, orientat spre cunoasterea limb: Programe au fost revizuite si transformate pr ee 126-128), care a introdus altele noi: ziune intre Erasmus ui Pent student, Tempus pet fvcraree monte versitare, Rafael pentru patrimor acum si insemne punerea in v: lentilor gi lor. Aceste tratatul de la eran. Pe acest cale porniseré de ionale, si UNESCO, pe plan mondi " . ial. In ficcare an, un oras este desemnat drept eapitala cultural Se organizeazi manifestatii care si P tii care si atraga spec- {tori Punindu-se in lumin operele de pat moni si tele ale creatorilor contemporani. Pentru anul 2007 a fost ales prasul Luxemburg!. Inaugurarea unui muzeu european ta ruxclles, prevazuti pentru 2007, poate fi un alt Odati cu cresterea numarului de desemnarea a doud capitale culturale 4 in 2007 acestea vor fi Luxen 204 mbri ai Uni sea devis in fiecate an, astel rg si Sibiu (n,t.) i Drumul spre moneda unicd si noua extindere prezenta vechimea, diversitatea gi valorile comune ale cultu- rilor europene, Rolul Europei este de a promova pentru ge- neratiile noi o mai bund cunoastere reciproca, de a favoriza invaarea limbilor si de a scoate in evidenta interculturalitatea. Pentru informarea cetatenilor europeni asupra elemen- telor comune care-i unese, in 1992 a fost infiinfat, la initia tiva Uniunii Europene, canalul de televiziune Euronews, care prezinta stiri non-stop. Capitalul acestuia era atunei re- partizat astfel: 49% apart societafi britanice, iar 51 % unui consorfiu de televiziuni publice din Europa si din bazinul mediteraneean. Postul, cu 240 de angajati perma- neni gi 150 de jurnalisti, a acumulat pierderi; suecesul nu s-a ridicat la indltimea agteptarilor. Politica spatial Dup& numeroase tatonari si esecuri ‘Europa, Franfa a venit cu proiectul rachetei Ariane, punind conditia ca operatiunea sf fie coordonata de Centrul National de Studii Spatiale; francezii finanjau 60% proiect si se angajau s& S-a ajuns la un acord in iulie 1973; lansarea rachetei Ariane | de la baza Kourou din Guyana, pe 24 decembrie 1974, a fost un sucees, fiind urmata de Ariane 2, 3, 4, 5, in timp ce afa- cerea sateliilor se dezvolta odati cu avintul telecomu tiilor. Pe acest plan, Ariane era un concurent eficace hegemonia dejinuti de NASA. Pentru coordonarea acestui ca in cazul lan- sector care se dezvolta rapid, a fost infiingata in 1995 Agen- tia Spatial Europeana, in cadrul careia sint demarate mai multe programe, ca Ariane — 5 mes si 0 staf numiti Alpha, bazat’ pe cooperare interguvert franco-germana. In 1995, Comi tal, in princi un program de navigatie ci numit Galileo; se prevede ca constelajie de 30 de sateliji de radio-ghidaj, cu multiple utilizar 205INVENTAREA EUROPE} escuit, ag is Programul rusesc. (Glonass) Posttonning ‘System ~ GPS), vehi le ‘in 2005, iar programul aa a fost incheiat cu sistemul ane a ie Sa fie legati si Marea Britanie. Este vorba deo meen de miliarde de euro, din care o treime va fi asi ae ar restul de grupurile private. Realizarea acestut rr cate generar lori de mune, dar 1 progres “ monstreaz capacitatea europenilor de a mondial. Totusi, prin Fy far este exelus fee openinne fare curopene sint de Politic, a fost infiintat are In prezent peste 300 de combaterea fori iceput, avea o misiune de ‘Treptat, ipotriva refelelor organizate, a trafic Stupefiant si de fine umane, precum sa fiierleg ch ; nigratic, iar din 2003, a amer infarilor teroriste, Aste, rede cea, S88 Pte ta aplicarespolilor la combaterea imigratiei clandests controlul granifelor; toate masurile care ay scopul dea i nde libertate, sigur decise prin majoritate vor fl de ‘asim Drumul spre moneda unied si noua extindere indelungatele negocieri pentru aderarea tirilor din Europa Centrali gi de Est Abia eliberate de sub dominajia sovietie, aceste {fri igi doreau si intre in Uniunea Europeand. O lungét munca pregatitoare Era indispensabil un intreg efort juridic, legislativ si pedagogic. Pe plan politie deficitul democratic mostenit, era necesara integrarea un supunea un lung proces de armonizare legislativi Dar mai ales trebuia ficuta trecerea de la economia pl ficata gi de stat la 0 economie de piafé. Un proces pregatitor a fost pus la punct prin conferinte interguvernamentale care au definit eriteriile adoptate la conferinja de la Copenhaga, in 1997. Principalele trei erau urmatoarele: acquis comunitar, ceea ce pre- juridiea, drepturilor omuluis 2. capacitatea de a face Fata concurentei pe piata unic’: 3. preluarea aequis-ului comunitar. in cazul unor firi au fost formulate cereri speciale, uneori dificil de indeplinit. Comunitatea a impus Polon ce taxa pe valoare adaugata, Lituaniei si Slovaci da 0 centrala atomica periculoasa, iar $INVENTAREA EUROPEI noua extindere Drumul spre moneda nied s primul grup, iar intrarea lor in Uniune (p Bulgaria) a fost aminata p nesiguri. Problema Ciprului, rau despartite de un zi ‘europeni, Ar fi treb economia de piat’é. De asemenea la produse $i ca i la Uniunea Europeana s-au mai delicate si m: ane de 50 caracteriza prin ocuparen tota nau reusit sd recreeze atit de densi. Totusi, dupa de la Vargovia si retragerea trupelor {erea economicd s-a reluat rusesti stafionate timp de pa le ani in aceste primul val au fost admise Pol rind aceste neau la distant de bloc Cazul Poloniei Cu 38,2 milioar cel mai populat si cel mai tele pr tegrate. ,Acordul european‘ de asociere cu Cor negociat de agresiv si de oras-punte, oras de con- ul Kreuzberg, expo rale,INVENTAREA EUROPE! partener al Poloniei. Intrarea in Uniune intimpina dou mati i: © agricultura de tip vechi care incé ocupa din forfa de munca (fay de mai putin de 6% iei poloneze, aceasta categorie sociala era si reticent, chiar ostili. in Silezia, au fost necesare ‘derurgice mostenite din era in era comun 50.000 de locuri de munca au fost suprimate intre 1990 si 1996, Totusi, lor. Negocierile de aderare incepute i n are Incepute in 1998 au fost conduse de oameni de centt-dreapta (Saryus-Wolski, con- ru, apoi secretar de stat), apoi, dupéi schimbarea puteri, finalizate de un guvern de centru-stinga, Ca in multe (ati din Est, una dintre dificult legislatia nationala a acguis- rogresau, a crescut ingrijorarea pulatiei rurale, care se temea ci va dum pozitiv a demonstrat ca cA marea majoritate a o era favorabila : oe Recenta redresare a economies Dupi depresiunea din a cresterea soma) o i a lor, crest |, competitivitatea a fost restabilita, iar balanta comer- cial a devenit excedentara. Somajul rimine ae rien (17 % in Slovacia si 20 % in Polonia), (5,9 %) si a Sloveniei (6,5 %). Cea m: cca a Ungariei, Cehiei si Slove 210 Drumul spre moneda unicd i noua extindere inzarea de to industriale, Cehia cunoaste un adevarat boom in masini si de piese de echipament: automobile Skoda, care Karosa, iar in curind vehicule produse de Toyota, Peugeot, Citroén (in uzina desch In est de Praga) Exista teama ca intrarea in Uniune la 1 mai 2004 va proveca un soc si o recesiune. Dup& cum arata raportul Cer infa farilor din Europa Centrala gi de Est, ,cresterea ec ici a noilor membri ai Uniunii nu se opreste gi chi celereazi... [erestere] bazati pe consolidarea competi pede la nivelul Uniunii, Dar aproape toate sufers din cauza erin {ele si dezamagirile se traduc printr-o instabilitate pol sgrijorarea poate determina bruste manifestari de nemultumire si deviatii populiste. in ciuda deceptiilor gi a frustrarilor, ale- gitorii au aprobat cu. o mare majoritate intrarea farilor in 1c, cu o medie de peste 77 % gi 0 cot maxima de 92 % in Slovacia 0 Europa de la Lisabona la Tallin pins frontierele Europe se intinde acum de la bona la Tallin, Trebuie si asupra dimensiunii istorice gi a semnificat ale a acestei reunificdri, dupa ce popoarele fusesera izolate timp de patru- zeci de ani, Pentru el inderea inseamna o speranti, dar si 0 provocare, Multe dintre aceste {ari sint mici ca di siune, dar au, precum tarile baltice, o originalitate oprimata fn perioada sovietica si care renaste viguros. Aproape toate sint {ri sdrace, in afar de Slovenia, unde PIB-ul se situeaza la 70 % din media Uniunii. PIB-u! lor ac it abia atinge 5% din cel al Comunitatii, situindu-se intre cele ale Belgiei si Olandei. in cincisprezece ani s-au produs multe isajul rural se modifica, oragele se moderi- frumuseteaza, contactele cu farile occidentale Intrarea noilor auINVENTAREA EUROPEL Toate aceste {ari i-au exprimat zona euro. Unele, preeum Malt izeze zona euro? Aceste I care le va fi acordat favorizeazi mutarca centrelor de productie dinspre vest spre est. In orice caz, se poate estima ci vor de care s-au bucurat Irlanda, Portugal provocate de aceste tari s-au vazut pentru 2007, iar negocieri decembrie 2004. Europa a cis igat 75 de itori si are in prezent o populatie total de 450 de milioane, ‘mai mare decit a dar mai putin de jumatate din cea a Indiei ime din cea a Chinei, Comu- nitatea cuprinde numai 17 % din populatia planet 212 Drumul spre moneda unica si nowa extindere Harta 5. Europa eelor 25 de state (de k mai 2004) 213