INVENTAREA EUROPEI Marta 3 Europa celor Nous si Europa celor Doisprezece CAPITOLUL 5 CURENTE DE OPINIE, GRUPURI SI PARTIDE FATA CU EUROPA ie si ascunda faptul partidelor lor aveau Po de presiune constituie actori si retele orienta ia atrage voturile cetitenilor. Partidele favorabile si implicate ‘in construcfia europeandINVENTAREA EUROPEL patie atit de evidenta unii adversari au denuntat ,vatic urmiireau reconstructia unei Europe crestine. Proiectul euro- Pean era laic, iar referintele erestine lipseau din tratatele de 'a Paris si Roma. Acest eurent politic ~ cel mai omogen in Sustinerea Europei ~ promova o Europa integratd $i federal Social-democratii i Luxemburg au aderat repede la cauza european, Nu la fel sa intimplat cu partidele din garile mari. in Franta, SFIO! a Yolatttratatul de fa Paris, dar s-a opus, in majoritate, Comu. Europene de Apirare; mai tir 4 votat tratatele de la Roma flindea erau elaborate de socialist. in Germania Federala, feama ca reunificarea si nu fie afectata, apoi refixzul reinar, mari au determinat SPD si fie ostil atit Comunitajii Euro- pene a Carbunelui gi Of i, cit $i celei de Aplirare. Adenauer ‘se putuse lipsi de voturile lor in angajarea Germanici. Aceasti ostilitate iI ingrijora insi pe Jean Monnet, care a obtinut Participarea unor personalititi din SPD ca Ollenhauer sau Brandt, precum si a sindicalistilor la Comitetu pentru Statele itatea constructiei economice di ~ miracolul german -, care contrasta cw sirde stagnarea din RDG, a facilitat o revizuire ideologied a Curente de opinie, grupuri si partide faga cu Europa consacrare s-a produs prin renunfarea la marxism Ia ee gresul de la Bad-Godesberg, in 1959. Social-democrat germani, care au votat tratatul de la Roma, sy. tom 8 : a a CDU. in Ttalia, so- tare european’ a cial 7 democratic condus Europei, i Partidul So timp aliat cu Par votul asupra tratatul care se indepartaserd de se resemneze cu statutul de par democrat Liberalit Aceast fa reu de idk z desemnat. Belgia, Luxemburg si Olanda, partidele libe- tale erau favorabile procesu apartineau presedi senatoral belgian Femand Dehousse (decedat in 1979) si n Etienne Davignon. In REG. iberal Democrat — care servise si ca refuugiu pentru eau o tending’ democrat’, mai favo mai rezervata. Dar partidul a obj ’ abia dupa schimbarea pute de dreapta — CECO, si Martino, cu crestin-de- printre care Sforza, semnatarul tratatul semnatarul tratatelor de la Roma ~ s-ai rent la care s-au asociat republ nocral Franfa. Radical soc deviaser’ spre centru-dreapta, erau foarte dezbinati, Gene-INVENTAREA BUROPEL veehe (din care ficea parte batrinul Edouard Herriot), care trecuse prin douii rizboaie mondiale, era mai mult decit rezervata sia luat atitudine impotriva Comunitijii de Apa- rare, [n generatia mai findr’ erau multi cu convingeri euro- pene; printre acestia, trebuie amintiti René Mayer, al doilea presedinte al CECO, si Maurice Faure, unul dintre negocia- Torii tratatului de la Roma. Mai Mendes France, ciruia pro-europen i pe temerea fala de o ulte- rioara hegemonie german’. Dupi dezmembrarea ra re, care spijnisert guvernarea gaulist, au fost trimise la Bruxelles ca negociatori pentru P Comuna. La dreapta radical emblematica a lui Antoine te, era mult mai rezervati. Din generatia nou’, Valéry Giscard d’Estaing, deputat din 1956, reprezenta prima orien- tare, pe care 1 Indepen- , fondat de el in 1962 (di Republican), formatiune care a fost vecto sedintia sa (1974-1981) a fost peand de dup proclamarea de-a V-a Repul Partidele rezervate sau ostile construct ‘europene O exceptie francezd: partidele gaulliste De la Uniunea gaullisté din 1946 la UMP, fondati in 2002, partidele gaulliste reprezinta o exceptie francezi, Nu li se poate giisi nici un corespondent in peisajull partinic al altor 6 Curente de opinie, grupuri si partide faga cu Europa fri, Sub cea de-a IV-a Republica, RPF si apoi urmasii sai proiectelor europene, in mésura in care acestea erau marcate de federalism si integrare. Dupa revenirea la putere a gene- ralului de Gaulle, forme iste au dominat peisajul au luat denumirea de jonale, Linia lor de cata a generalul proiectele lui Jean Monnet, pe care el gatorul™. in 1975, Jacques Chirac a preluat conducerea par- i, rimas orfan dupa moartea generalului si cea a lui Georges Pompidou. La sfirsitul lui 1976, |-a redenumit Adunarea pentru Republic’ (RPR) si La modelat incit sa devind un instrument pentru cistigarea puterii. Pina la sfir- situl anilor 1970, partidul neo-gaullist s-a situat pe pozitii deo- sebit de ostile fai de Europa integrati. Jacques Chirac exprimat intr-un discurs cunoscut ca ,apelul de la Coch de care adversarii sii amintese cu ironie, intr-atit erau de exeesive tonul gi formulati Ambiguitafi si dezbinare {In partidele britanice de guverndmint de Europa nu erau deloc mon mari partide, laburist si conservator. in laburis pro-europene ale c ad pentru comportamente mult mai rezervate. Guvernele con- servatoare au refuzat pat sila CEE, Abia in 1962 un guvern ci trarea in CEE, nu din convingere pentru viziunea european’ servator aINVENTAREA EUROPE! Jean Monnet, ci ca o adaptare realist, Apoi un guvern ‘St a preluat torta in 1967; un guvern conservator a dus la bun sfirgit, in 1973, candidatura brit mica; in fine, un gu ver laburist a renegociattratatul de aderare, aprobat de alegitori in 1975. Cele douti mari partide erau agadar divizate, in rine durile lor gisindu-se partizani, adversari si eurosceptici. in ambele adversari stant asupré m, care erau obligafi s& fini cont de ea, ‘mai ales cind erau la putere. Intrarea in Comunitate nu in. semna dorinta de integrare; britanicii semnasera un tratat i tirziu formarea unei zone accentuata in Scotia, in Anglia, Venirea la putere a lui Margaret Thatcher (1979) a marcat in Partidul Con. setvator vietoria tendinjei eurosceptice si margi {ata a membrilor pro-europeni, in frunte cu E Ostilitatea partidetor comuniste au fost cei mai hotariti si cei adversari ai proiectului european. inca de {atea liberalé si capitalistt. Mai intii Lau combatut si denunat din exterior, Pe masura ce au fost nevoiti Pace cu existenta Europei, au hot « #3, Interzise din 1 Olanda si Luxemburg, ele si tant in Malia si Pranga pind in a rau simple: constructia europ. antisocial; era o Soviet Trebuia asadar combatutd fra nici o concesie sfirsitul anilor 1970, comunistii francezi au rimas 1956 Curente de opinie, grupurt si partide faya cu Europa prizonierii sloganurilor pe care le repetau neobosit gi a caror confirmare giseau in suferinfele provocate de gestionarea de citre tehnocrajii de la Bruxelles a crizei minelor de fier gi numai unul dintre exemple, Europa ar produce somaj ina*, Inaintea omologul Zitile sa recunoscut aspectele pozitive ale constructci euro- ene; ca s-o poati transforma, era necesar si renunte la de- nunfarea si respingerea ei, Europa devenea un cadru in care muneitorii si salariatii puteau s& traiasc’, Spre o organizare europeanii a partidelor Mult timp, partidele si-au inscris existenta si actiunea intr-un cadru national; totusi, ideile politice pe care le clamau nu ernationale s-au format la stinga: Internafionala a ll-a ne de 1914, Internafionala a I11-a Comut priveste pe ere ‘chipe internafionale. i politice nu-si creaseré decit structui ciente. Membrii lor se intilneau gurele legituri organice erau grupurile din Con ‘si din Parlamentul European. Aparitia partidelor europene Abia Ia 0 jumatate de seco! dupa ineeputuri structiei europene partidele din farile Comunititii au s nevoia si se reuneasca gi si creeze structuri comune de ¢ certare. in 1974,INVENTAREA EUROPEL ‘in Intemationala Socialista, au deschis calea Partidelor Social n Italia $i Spania au lansat munismul*, la care Partidul Comunist france s-a ra destuld reticenfa. Era o formut + Tn acelagi an, la Stuttgart, uu fondat Federatia Part delor Liberale, Democrate si Reformatoare, in 1976, cu sco- pul de a federa partidele crestin-clemocrate din Comunitates Furopeana, a fost fondat la Luxemburg Partidul Popu erau partizaniiu |, care i-ar fi asociat, in afara de i, pe liberal ‘erearea Uni t cu 1978 Democratice Europene, prezentata drept o cru, la care a aderat si Partidul Conservator Era deschis& calea pentru o extindere spre dreapta, ienii i se opuneau din cauza riscului de itatea crestin-democrati. Cu exceptia Partidul Popular, cuvintul partid nu a fost folosit. Aceste grupati twiau federatii de partide, cu o conducere lipsit de puteri si in care partidele nationale se bucurau de o liber. tate totala, in 1984, Verzii s-au grupat intr-o Coordonare euro- peand a partidelor verzi, care pe atunci era mai extinsi decit Comunitatea. Structura sa nu era deloc riguroast; ca pecte democratia directa, o exigenti esentiali a Verzil fzasera si aleagi' un presedinte, Partidele segionaliste antonomiste si-au creat la rindul lor o structura de legstura, cu numele de Partidul Democratic al Popoarelor Europene in pri incisprezece ani ai existenfei lor, federatit parut atinse de paralizie, ineit nici nu au parti nile electorale din 1979, 1984 si 1989. Expresia ce: Vizibila a acestor partide etau grupurile din Parlamentul Eu. Fopean, cel mai numeros fiind cel al so vatorii si gaull Cureme de opinie, grupuri si partide faje cu Europa ii, care au objinut locuri in Parlament ir-un grup numit tin-democrajilor. Ver cu curcubeu"), si-au fondat propriul grup parlamentar in 1989. Structurile partinice Pentru a da mai multi vi fate partidelor, tratatul de la Maastricht (articolul 136 A) enunta: ,,Partidele politice la nivel european sint importante ca factori de integrare in formarea constiintei euro- Aceasti pene constitution: realitate deja existent, Or, partidele europene sint aparate fra un statut veritabil, fard finantare proprie, fara aderenti directi, ira o adevarata legatur’ cu cet de concertare care stabilese relatii utile intre pa nale, grupurile parlamentate si factorii de decizie; pot contri- bui la cautarea si elaborarea unor compromisuri. S-a folosit jn legatura cu ele cuvintul ,retele. in dezbaterea publ aveste partide sin ine& prea putin vizibile, ir la ultimele geri europene nu au facut campanie in aceasta calitate Partidul Popular European i-a avut la presedintie pe prim-ministri belgieni Léo Tindemans si Wilfried fos Democratica Europeana, care se apropiase de PPE, avea o ratiune de a fi, iar in 1999 a fuzionat cu acesta. De: ‘memibrarea crestin-democratii belaiene si statutul neimportant al celei franceze au permis CDU sa exercite o influenta dominant’ in instantele Cu ocazia crizei austriece i coaliti re Partidul Popular al cance- larului Schldssel si partidul nafionalist al tui Jorg Haider, CDUICSU a intreprins manevre abile pentru a evita orice 1INVENTAREA BUROPET te a luat numele cadru, discu de vigoare, sale (1995-2001 in campania pentru tratatul constitufional, Par 1 adevarat in cadrul gra a desprins, nici un partid francez n-a mai ade~ aceasté formatiune, ca carui prim congres © previizut pi primavara ui 2005, iar sediul a ‘Treisprezece partide 12 care nu se mai bucuraser& in trecut.INVENTAREA EUROPEL ‘Scdiderea in important a curentului crestin-democrat " ultimii douizeci de ani, semnele c&derii au fost DCL, partid cen ne, a cru candi- n a fost respinsa in identifica, le patru ori MRP, Centrul Democrat, Centrul Democratilor Soe! e, UDF; 0 parte a cadrelor sale s-au raliat UMP. UDF, condusi de Frangoi Bayrou, mostenirea europeand, In Belgia, Partidul Crestin Si mas, pind la sfirsitul anilor 1990, partidul dominant {| Politic complex, mult timp prim-ministeii provenind Tindemans, Martens si Dehaene, Dupai un i \por- tant recul in 1998, a fost impins in opozitie de o coalitie Socio-liberala. In Olanda, erestin-democratii conduc 0 eos, litie guvernamentala de c« tru-dreapta, in Luxemburg, Parti- dul Crestin Social si-a ment »» jar din 1981 diri- Jeaz& guvernul prin prim-ministrii Pierre Werner, Jacques Samter $i Jean-Claude Juncker. in tarile germanice, CDU a devenit un mare Partid conservator, in cadru c&ruia compo- nentai crestin-democrata a pierdut teren; aceasta situatie este 51 mal accentuatd in Austria, Daca in Marea Britanie i farile Shandinave partidele crestin-democrate nu s-au impus nicio. dat, formatiuni cu o astfel de orientare s-au rei ee Cureme de opinie, grupuri si partide faga cu Europa torii danezi si britanici i deputafii_partid Berlusconi, Forza Italia. Intrarea alesilor in geupul pa mentar a fost continuati prin intrarea partidelor in Partidul Popular. Totusi, nu intotdeauna s-a intimplat asa, cici grup a primit gi alesi care nu api regi le x formatiunea lui Robert Schuman si Alcide de Gasperi, nu mai sint prioritare, PPE, care in prezent reuneste cea mai mare parte a dreptei europene, si-a pierdut din coerenta; par- este dureros resimité de adevaratii crestin- statind-o, unul dintre ei, prim-ministrul luxem| Juncker, a lansat recent Partidele soci componenti a sistemului de partide; ele sint prezente Fire gi au detinut, in eadrul atemanfelor la puter guvernamentale. {i cunoastem mai ales pe conducdt tuturor formatiunilor din punet de vedere al aderenti, Descompunerea sistemu ziei marxist-leniniste le-au adus vie versa; au preluat o parte a mostenirii, precum, in 1992, din Partidul Democrat al {rile Europei de Nord, m. Aflat la putere intre 1969 si Brandt si apoi Helmut Schmidt, SPD a si revind la guvernare in 1998, 12INVENTAREA EUROPEL igat puterea in pri in Olanda, au ajuns la puter 1p pribusirea partidelor comuni social-democrat', ascensiunea ide se confrunti cu noi dificul ie de unele alegeri tactice, ca ‘abius din Franta, care pot modifica tem- rea. in opozitic, aceste partide au un discurs re, se observa repede 126 pro-europene; ele au o prezet europene: Parlament, Comisie; recentelor tratate participat la elaborarea cadrul Convent ar trebui sa i se -a pairisit funct icat un text care ar putea con- i acolo unde piaja este absenta fe si armonizare fiscal. Nici un lider social-democrat din Europa ‘nu merge inea pind acolo. Fragilitatea formatiunilor liberate 127INVENTAREA EUROPEL accederea la presedintie a lui Valéry Giscard d’Estaing (1974-1981) $i care o include printre personalitiile sale mar. cante pe Simone Veil, presedinte al Parlamentului European {atte 1979 si 1982. Dups 1981, Valéry Giscard d’Estaing a continua s& fie activ pe plan european; a avut un mandat de Parlamentar si, mai ales, a prezidat conventia care a elaborat {ratatul constitutional semnat in 2004, Dupa complicate schimbiri de componenfa, partidul republican s-a destramat; 0 parte a membrilor a fondat Par- tidul Democrafiei Liberale, condus de Alain Madelin; alti au rama mostenitoarea crest i cei mai multi dintre acestia, inclusiv ry Giscard «'Estaing. Aceasta aparenta dispa: seamna dispar partidului ni liberale, care marcheazi compor dividuale ale 1992, ceea ce reprezinté 0 m; ft onorabila exceptie. De-a lungul anilor au aparut spé a Francis, Wurtz, ales din 1979, si Jean-Louis Bourlanges de la UDF", pe atunci al al prelua. al Parlamentului European ' UDF —Uniunea pentru Democrafia Francezi (n. tr).INVENTAREA EUROPEI Miscarii Europene. Desi nu a influenfat instan= ic, Parlamentul a favorizat o apropicre a oame- fele de dec nilor si a fost itat europes din iunie 1999, a pul ide, pe 12 ianuarie 2000, sub titlul -Momentul cel amiaza gi ora 13:30, la votul . Hos in care se dezvaluie natura acestei inst sai. Caci acum sala est cea mai mica eroare de den marcafie ar putea face da ca st ventia pentru Kosovo sa revit ignorat de Comisia European... (pe scurt) umbrelor*, O extindere treptatii a puteritor Parlamentului ‘Tratatele de 1a Maastricl si Amsterdam u extins propus Parlement candidat care s-a supus aces fi de aceasti: proba. data inve: trebuie si pentru aledtuirea Comisiei, ai cdrei membri guvernele statelor membre, si sa repartizeze Je responsabi ile parlamentare si 153INVENTAREA EUROPEL In fine, Parlamentul are drept de contro! asupra mo- dului cum este respectat bugetul Comisiei si poste numi co. misti de ancheti. In 1999 criticile Parlamentului European au dus la demisia Comisiei Santer. Bugetul Europei Suma totala si procedura bugetaré Initial, bugetul comunitar era modest gi statele membre. Odaté cu extinderea $i ereserea saci {elor, nu a incetat si se mareasca: 1,6 miliarde de ecu in 1968, 3,5) 4 in 1980, 45,6 in 1990; in prezent este ‘de de euro in 2000 mast bugetari trebuie le Fondutui Euro- d u Lumea a Treia| " ie Bane Europene de Ines, Procedure buses Se desfisoara in urmatorul mod: un pre-proieet de buget este claborat de Comisie; acesta este apoi prezentat Consiliului final este votat de Par- pean de Dezvoltare (ajutor pen mut 1 revine cu proiectul modificat in fata in i. Punerea in practic revine Co rolul a posteriori, Curtii de Conturi. Din 1988, e i , previzi bugetare plurianuale permit pregatirea unei Resursele bugetare ale Uniunii Acestea provin din patru surse principale: taxele vac male prelevate la intrare, taxele agricole, incasirile din TVA-ul Pereeput de statele membre (1 %, apoi 4% din 1986) si, in first, contributia statelor membre, fixaté la 1,2.% din pro. dusul inter brut. Deoarece primele doua resurse au tendinta 154 ~ Belgia si Luxemburg sint beneficiari ,administrati Funejionarea instanjelor europene si seada, bugetul trebuie sa se bazeze mai mult pe contri- butia statelor. in 2004, 74% din resurse provin din contri butiile statelor membre; cea a Frant Ala 7% incasarile sale fiscale, Masa financiari de care poate bene- ficia Uniunea nu poate rezulta decit dintr-o cregtere a contri statelor; or, cele mai multe sint ostile propunet crestere a acesteia la 1,24 % din PIB. RFG este cel contribuabil, cu aproape 25% din buget, urmata de Franja, cu aproape 17%, Marea Bi Numeroase state nu accept si pliteasci mi si se pun capit ,exceptici engleze“. In 1975, Wilson ob- finuse o reducere a contributiei engleze. Dupi zece ani, in 1984, Margaret Thatcher insist din nou in aceasta pri prin care se cerea 0 noua scadere a contribuiei engleze la fi- nantele Comunitit supra partenerilor, ea a avut ciptig de cauz’, iar e« ia britanicd a ramas pind zilele noastre inferioar& celei a celorlalte {ari mari in fiecare an se aplicd un mecanism corector ear pentru a compensa reducerea, ,cecul* ‘Trebuie, de asemenca, si se ia in considerare distinctia dintre contribuabilii neti* si celelalte state membre. Contribuat neti sint cei care varsai la bugetul Comunitatii mai mult deci primesc. in cadrul Europei celor doisprezece fri, cinci state rau, in ordine descresedtoare, contribuabili neti: Germania, Marea Britanie, Italia, Franta si Olanda. Tarile care benefi- cciau cel mai mult era Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania Odata cu extinderea la cincisprezece state membre, Suedi nda si Danemarca s-au adaugat contribuabil trebuie si distingen din bogitia naj Austria si Regatul Uni Italia, Danemarca gi beneficiari neti sint Irlanda, Spania, Portugalia si 155INVENTAREA EUROPEL ile obligatorii, impuse de tratate, de celelalte. Cele mai mari cheltuieli se fac pentru Politica Agricola Comuna: 5 228 de milioane de ecu in 1970, 11 596 in 1980, 27 233 in 1990, 40 222 in 1994; mult timp, PAC absoarbe mai mult de 50% din cheltuieli. Pe locul dot le structurale, intro in 1985, care ajung la 30% din buget in 1994. Vin apoi cooperarea pentru dezvoltare, cercetarea gi tchnologia, cultura, energia, ransporturile gi me- diul. Cheltuietite de functionare se ridica la aproximatiy 5 % din buget. in 2000, PAC absoarbe 43,9 % din totalul sumelor nterne, 6,5 %, 5,1 %, iar cheltuielile le exteme, 5,1 %, adh de pre-aderare, 2%. Permanenta dechatere bugetard Dezbaterea privitoare la resursele Uniunii este una Permanenté, mereu reluat& si care se loveste de o con tradictie considerabilé: cererea tot mai mare de cheltuicli si refuzul statelor membre de agi mati intr-o asen cheltui dintre principalele cai este reducerea sub- Yentiilor agricole sia partii din buget pentru PAC; or, Franta 4 obfinut pastrarea acestora pind in 2013, Pentru ca aceasta arte sa scada la mai putin de 40%, ar trebui urmata calea ii pentru agricultura? A doua cale este reorientarea ajutoarelor regionale citre noile state membre di mentul {arilor mediteraneene, Portugaliei $i Gre ar putea fi determinat& Marea Britanie si plateasca la fel ca si celelalte tari mari? Diminuarea treptata a ,cecului {a Fontainebleau de Margaret Thatcher ar fio opera- 156 Funcjionarea tnsianelor europene fiune delicatd, eici Marea Britanie este deja un contribuabil net, Aceast problemi este nerezolvabild atita timp cit refe- rendumul anunjat de Tony Blair n-a avut ined loc. Celelalte instante europene Curtea European de Justitie Aceastitjurisdictie este o institutie discret, confundata uneori eu Curtea European a Drepturilor Omului (Strasbourg) si Curtea Intemational’ de Justiie (Haga). Ba a fost instalata la Luxemburg in decembrie 1954 si dublata in 1909 ae ribunal de prima instangi. Este compusd din cite un ju- pace din fecae stat membru (15 din 1994, 25 din 2004), zece avocafi generali, Curtea ia in francezi, si hota Crete de ¢nerpet del de a asigura aplicarea acestuia de citre Comisie, Consiliu, Parlament, si de statele membre, Este in acelasi timp 0 curte ional si o jurisdictie care vegheaza la respectarea regulilor concurentei. Poate fi sesizati de persoane particu lare, de statele membre sau de Comisie, Curtea emite aproximativ 500 de hotiriri pe an. O durata medie de doi ani trece de la depunerea recursului pina a decizie. Odata cu extinderea si noile competente (pro- bleme economice si monetare, azil, ps mirul cazurilor este tot mai mare: la azuri erau pe rol fp tibuate Ar bul gist un mijoc oe sso 157INVENTAREA EUROPE! trebuie rezolvate far o asemenea asteptare, Dintre sentinfele Fecente, citim sustinerea adusi Comisiei, care ini cauza imposibilitji inspectorilor de la Euratom de a verifica instalatile de sto- care de la Sellafield (deseuri nucteare); ea reprosa acesta stat nerespectarea tratatului Euratom din 1957. Printr-o alth 8 dat cistig de cauza Franjei si Luxemburgului impo- i, in ecea ce priveste sistemul bonus-malus in asigurarea auto, accasti. practiced nemaiputind fi erat ca un obstacol pentru concurenta i libertatea tarifura, fi Franfei sa puna capat nere- ale persoanelor particulare Examinarea deciziilor evidentiaza apai rept european care s: tia $i afirmarea un pune tuturor statelor 1 $i care, treptat, unificd practicile juri In di le 0 nan deeit simpla circulatie a persoanelor; ea a impus cealitatea intre sexe in toate firmele din Uniune. Curtea de Justfi ipa, de asemenea, de transpunerea nationale a legilor si directivelor europene; evidenta intirzierile si insuficientele, pe care le capabila sai dea sancfiuni financiare, Curtea tun drept superior celor nationale si pe care tribu- € nationale responsabil Curtea Europeand de Conturi Aceasta este mai reventi decit Curtea de Justiti, flind instalat§ abia in 1977. Compust initial din 15 membri, a s in prezent la 27. Rolul sit este de a controla punerea in practici a bugetului comunitar si de a formula recomen. dari pentru Consiliu si Comisie, 158 Functionarea instantelor europene Limbile Europei Europa are de acum douizeci de limbi oficiale. Nici un stat european nu a renuntat Ia propria limba; toate docu- mentele ofieiale sinttraduse in limba oficiala a fiecaru stat membru. La le de lueru sint cceza si engleza, dar din ce in ce mai mult si germana, De-a lungul anilor, engleza a cistigat tere! grupuri de lueru, favoarea englezei, Europene este cel al trebuie s8 se asigure traducerea niunilor gi sd se pregateasca textele redactate gi toate limbile Uniunii, Odata cu extinderea, lim! au ajuns de la unsprezece la doudzeci, astfel ¢ vor sare legiuni intregi de traducatori si interpreti blar si proprile obisnuinte de limbs, apérind repede o | na de lemn europeand, luati in deridere altédata de general de Gaulle, care intr-o conferin{& de presi di ironizase ,volapilkul integrat*, Aceasta 159| I | | rr INVENTAREA EUROPEL Resedintele europene Interminabila disputil asupra sediutui re tratatul de la Roma si Consiliul European de la lburgh din decembrie 1992, problema sediului a ramas in suspans, {in ianuarie 1958, cind tratatul fusese Reprezentantul permanent al dele; Soy et d’Oppuers, povesteste h in tara care prezideaza Con: beticd Ricea ca aceasta si fie Bel presedintici semestriale a Consiliului, si, prin urmare, se sta- bilise ca in primele sase luni Consiliul si Comisia si se reu. eased Ia... Bruxelles, Val Duchesse, tocmai pentru a nu se lua nici un angajament...* Astfel c& Bruxelles a fost ales Pentru sase luni... in cursul anilor, situatia de fapt a fost acceptata, fird vreo reglementare de fond. Periodic, prin de- clarafii, manevre si polemici, disputa asupra sediului r bueneste. Pozijia capitalei belgiene a fost consolidata prin aderarea britanicilor, care doreau ca aici si fie plasate cele curopene; Franta apara cu ultimele ener- gif mentinerea Parlamentului la Strasbourg, proclamat de Frangois Mitterrand ,capitala Europei™, Alte t8ri, precum Luxemburg, Olanda sau Germania, doreau si pistreze cea ce aveau deja sau si dobindeasea un serviciu nou, Provizo- ratul avea un inconvenient: Comunitatea nu era proprietarul clidirilor pe care le folosea, ci era gazduita cu chirie de Statele care le construiserai pentru ea. La trei ani dupa tratatul de la Roma, summit-ul european de la 160 Funetionarea instanjelor europene Strasbourg, Strasbourg ¢ Capitala Alsacieia fost primul oras european. in aceasti calitate, a gizduit Consiliul Europei, apoi Curtea Europeana Drepturilor Omului. in mod firese, in 1958, ca urmare a apliciri tratatului de la Roma, Parlamentul European s-a re- unit la Strasbourg, unde impérea hemici Europei. Acest oras convenea reprez Odati cu cresterea puterii servic’ les. si aderarea Marii Britanii, a tarilor mediteraneene gi sc¢ nave, printre deputafii gi functionarii europeni, deranjati de deplasarile ol la Strasbourg, s-au facut auzite voci care cereau mutarea Parlamentul exe dezbater pean. Cele doisprezece sesiuni plenare anuale urmau si se tind aici; in schimb, sesiunile aditionale aveau loc la Bruxelles. Acest du-te-vino intre Strasbou si'se pierd astfel ja citata, pre dior» etm tpn dplsnea i Ale cinci zile pe luna, a 3000 de deputafi, function i adic vreo 800 de milioane de sporti. bagajele alesilor, a patie te {ul nationalist al guvernelor franceze* (Le Monde, 12 ianuarie 2000),EUROPEL Bruxelles Capitala belgian’ pizduise Comisia, infiintata spre stir 1 anilor 1950. Pentru a-i caza pe demnitari si serviciile lor, guvernul belgian a construit o clidire inalta, Berlaymont, icala pe ruinele unei vechi manastiri, care i-a dat mele. Era de beton armat cu treisprezece etaje, in forma de stea in cinci colturi. Pe masura ce nevoile au cres- cut, s-aui construit si alte clidiri in cartierul european, numit cartieru! Robert Schuman. Parlamentul European isi avea in continuare sediul la Strasbourg. Din cind in cind deput solicitay mutarea acestuia la Bruxel 1989, Parlamentul care cerea s&-si poati fine sesiunile speciale la Bruxelles, Fiecare ofensiva in favoarea Bruxelles- Provoca proteste din partea autoritatilor franceze. in replica, Prim-ministrul belgian Martens, care ineepuse si amenajeze spatiul Léopold si si const aici o sali de sedinte, Ricut campanie electoral pe tema Bruxelles, capitala Topei. Stat quo-ul a fost inst mentinut. in 1991, eldidirea Berlaymont (sau .,Berlaymonstre*) a trebuit si fie evacuata Pentru renovare; pentru un moment, a existat chiar opfiunea darimatii ei: birow sat in aglomerajia la Breydel, iar ser- le de presi ile ministrilor la Charlemagne, in ‘otal, serviciile erau impirtite in 47 de cladiri separate, Decizia de la Edinburgh a permis in fine finerea s nilor speciale ale Parlamentului European la Bruxelles, unde © sali noua era gata sé-i primeasci pe deputati. Prima se- siune s-a deschis la 29 septembrie 1993. in aparenta, Strasbourg isi pastrase statutul europe: namica favoriza extinderea geo- graficd si eresterea competenjelor. Lueririle de renovare de la Berlaymont, care fusesera prevazute s& dureze patru ani si i, au durat in realitate 13 ani si au costat 1,3 miliarde de euro. Din noiembrie 2004 Comisia a intrat in posesia unei 162 Functionarea instanjelor europene si mai bine adaptate misiunilor sale decit prece- de 243 000 m’ si se pre- giteste si o cumpere de la statul belgian. $i alte organisme europene s-au irouri ale ‘gi construieste un nou sedi), birouri al feproarniang ai (ar late. La Bruxelles se afld, toto- dati, corespondenti ai presei scrise, ai posturilor de r. peand a Sindicatelor (din 1973) si Asociajia E vepeant Brokerilor si Asiguratorilor. Tot aici Camerelor de Comert, a Bro! eto pean, reprezentangi ai grup care fac lobby pe lings Comisie. Se est diverse activitati lucreazi cu norma intreagi aproximativ 20 000 de persoane, iar numdrul acestora va ereste in urma- dati cu extinderea, In raport eu © populatie totalt de 960.000 de locuitori, Ia Bruxelles sint, in anul 2000, 273.000 de straini, majoritatea avind 0 activitate direct sau indirect legat& de Europa. Luxemburg La inceput, Luxemburg fusese desemnat oa sei al fnaltei Autoritati. in 1958 fusesera instalate aici Cur is i Justifie a Comunitatilor Europene si Banca Europeans . Pentru a consolida aceste rezultate dupa fuzionarea Connie care ads a dispar nate Aut primemi- nist Pere Wemer a considerat oportuné consti p platoul Kirhberg a uni cater european eu imobile de be a, eare domini casa natald a lui Robert Schuman, devenit "un centru european de cercetare. De-a lungul anilor, 163rionarea instanfelor europene INVENTAREA EUROPEL Funct ante pe project, secretariatul Par- gurase chiar Statele Unite ale Europei, Nu era at European, Curtea Europeanii de Contuti in 1992, Europol laga. Frankfurt-pe-Main, care a ob [Comisia Europeana Comisia Europeana Consiliul de ministri Bruxelles a a entul European ; Beneaig _ |p[Paramentl Europ fcurtea de onturs practica ia Europeana pentru Formare Fiecare stat mebru isi doreste ca pe teritor su si se afle cel pugin un oficiu european Strasburg si Bruxelles | | een Luxemburg europe vorbiserd de o federal 165 164