Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Bacalaureat 2018 Romana PDF

    Uploaded by

    John
    22 views149 pages

    Original Title

    366642870-Bacalaureat-2018-Romana.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    22 views149 pages

    Bacalaureat 2018 Romana PDF

    Uploaded by

    John

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 149
    Acrian Nicolae Romonti (coordonator) aria Baciu, Tereza Deji Mimi Dumitrache ‘Anca Hassoun Maria-Ramona Nedea ‘Nadia Pasca Carmen Plesa ‘Alina Popa Marius Popa ‘Teodora Doina Popescu EXAMENUL DE BACALAUREAT 2018 LIMBA SI LITERATURA ROMANA MODELE DE TESTE ‘TOATE PROFILURILE Editura Delfin 2017 Lucrarea este realizati in conformitate cu programa scolar in vigoare. Consilir editorial: dr. Clementina Ivan-Ungurean Coperta colectiei: Adina Elena Criciun [Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romaniel /Bacalaureat 2018 - limba si literatura romind : modele de teste - profil real si umanist / Adrian Nicolee Romonti (coord), Alina Popa, Ana Maria Baciu,.. - Bucuresti: Delfin, 2017 ISBN 978-606-993-021-2 1. Romonti, Adrian Nicolae IL Popa, Alina, lingvistic& TI Baciu, Ana Maria 811.135.1 21.135 ‘Edita Delfin, Bucuresti Comenzi si distributie la tel: 021 627 37 20, 0766 22-20 21, 0727 44 44 55 Comenzi online: www.librariadelfin.ro E-mail: contact@edituradelfin.ro wwwedituradelfin.r0 Copyright © Ealitura Delfin, 2017 Toate drepturile asupra acestei céri apartin Editurii Delfin, Reproducerea integral sau partial textului sau a ilustafilor din aceasti carte este interzis® fri acordul prealabil scris al Editurit Delfin, Argument Prezenta lucrare se adreseaz atit elevilor care vor susfine la sficgitul anului scolar 2017-2018 examenul de bacalaureat, indiferent de filies’ sau profil, e&t si profesorilor ‘cestora. ‘Structurati in trei mari pari, cartea respecta fidel atit competenjele vizate de programa 6e examen, cat si confinuturile asociate acestora. Partea I confine un set de 75 de teste, realizate in conformitate cu nou! model propus de MENS. la data de 17.01.2017. Astiel, Subiectul I are ca punct de plecare un text non- literar (memorialistic, epistolar, jumalistic, juridic-administrativ, stiinfific, argumentativ, rmesaje din domeniul audio-vizualului), iat itemii formulali vizeazi injelegerea textulu, decodificarea si comprehensiunea mesajului. Acest subiect este disociat in doul categorii de item. Itemul A, semiobiectiv de tip tntrebare structurati, este alestut din cinci sarcini de lucru 2 cate 4 puncte fiecare, in vreme ce itemul B, subiectiv de tip eseu, vizeaz producerea ‘unui text argumentativ, avind alocate 20 de puncte. Din acest punct de vedere, Iucrarea acoperd toate tipurile de texte nonliterare, atent selectate, tocmai pentru a’ vi oferi posibilitatea de a exersa gi de a va forma competenta evaluatf in cadrul probei de examen. Subiectul al U-tea, care are alocate 10 puncte, este conceput sub forma unui item semiobiectiv de tip intrebere cu rispuns scurt si vizeazA interpretarea si/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text literar, aparfinénd unuia dint cele trei genuri: epic, liric sau dramatic, Textele au fost alese in aga fel incdt sf va ajute in deprinderea gi in ‘exersarea sirategiilor de comprehensiune gi de interpretare a unui text literar, # modalittilor ‘de analiza tematic, structural si stilistca. Subieetul al T-tea, care are alocate 30 de puncte, presupune realizarea, in minimum 400 de cuvinte, a unui eseu structurat, care vizeazé aspecte de analizi tematick, structuralt, stiistick a operelor literare studiate ce apartin autoritor ceanonici, curentelor culturae/literare, perioadelor, speciilor literare g/sau a tipurlor de texte ‘menfionate fn programa de bacalsureat. Va propunem, de aceea, in lucrarea de fats, 75 de cerinje care acoperi in totalitate programa de examen. Totodatd, veti gsi, in paginile luca cerinje care se adresea78 doar clevilor de la profilul umanist sau pedagogic, cerinfe marcate cu ova astoriscuri (**). Partea a Tia conjine sugestii de rezolvare pentru 25 de teste, ce va vor ajuta s8 vi verificalirispunsurile, sh vi structuraieficient cunostingele gi s& v8 conturali o perspectiva de ansamblu asupra a ceea ce inseamna o abordare completa si complex a examenului de limba si literatura romding. Partea a I1l-a are in vedere proba oral de evaluare u competentefor de comunicare in limba romana. in paginile lucriri, vefi regisi 30 de modele de teste, nsofite att de un cadru teoretic bine structurat, cat side sugesti pentru un rispuns ,experimentat”. Avind fn vedere & in realizarea Iuerisii am fost permanent cu gindul la asteptirile receptorilor sti, ne exprimim convingerea ci aceasta se va constitu trun instrument uti care Vi va ajuta, drag elevi si profesor sh objet rezultatcle dorte, Malt succes tuturor! Autorii Proba scrisé Modelul nr. 1 + Toate subiectele sunt obligatori. Se acordi zece puncte din oficiu, + Timpul de Iucru efectiv este de tri ore. SUBIECTULL (40 de puncte CCiteste urmétorul fragment: Rep: Este homeschooling legal tn Romina? Mircea Miclea: Homeschooling este legal doar daca de ef beneficazd copii cu cerinfe educationale speciale sau nedeplasabill din motive medicale, conform art. 25, aliniat 2, din Legea Educariet Nationale. Aceasta inseamnd ed, dacé vel ca instil statu roman sa recunoascés aceasti forma de invijare, trebule sa faci dovada cd copilul tu se incadreasa intr-una dintre cele dowd categort. Dacé nu se incadreazd, el nu poate obfine diplomele gi beneficille aferente conferte de stat! nosiru. Dincolo de aspectele legale, pe baza cercetirllor de specialitate, ay sfatui paringt s& mu recurgé la aceastd solute. Scoala oferd ‘ru numai conyinuturt cognitive, ci si competente sovio-emationale,esenpale pentru suecesul In viatd 31 care se pot forma doar in coletvitatea seolara. E grew sé dobandestiabiliti de comunicare, sau de leadership, sau de recolvare a confietelor, sau de tueru in echipa ~ competenje extrem de apreciate de angajatori, studiind doar acasd. De alfel hhomeschootingul este 0 exceptie in toate sistemele educayionale din lume; se justificd munai pentru cazurile menjionate sau pentru situalle th care copiti locuiesc in zone foarte indepartate de o geoalt (cazul unor zone din Australia, de pilda). Nv am pus gi aceasta situaze fn legea noaser, pent ca Roméinia nu are astfel de caracteristici geografice. [..] Rep: Credet! cd discutia despre homeschooling poate euprinde astéei un numir mai ‘mare de persoane interesate decdt in trecut? Care sunt cauzele? Mircea Miclea: M-as opr la tei cauze. Prima se leag de insatisfccta tt mai mare pe care 0 au paring fatd de caltatea sistemului de invaimént. Aceastd instisfactle este leginind, dar calea de urmat este de a pune presiuni pe politicien! si alti decidenti sé optinizeze sistema, nu de a-f retrage copitl side a face homeschooling. A dowa caved se referd ta telnologile digitale care au democratizat enorm accesul la informatie. Acelasi contin, pe care in urmd eu 20 de ani fl giseai mumat la scoala, acum i! gases pe zeei de sitesuri de pe net. Scoala (de la invéfémntul primar la wniversitate) a pierdut monopolul transmiterit de informasiistimifice si profesionale. Scoala mai are monopolul diplomelor, dar mu mai are monopolul eunoasteri. Ar ft multe de discutat aici, dar nu e carul sé 0 facem ‘cum. fn fine, tot mai mulfi oameni au mijloacelefinanciare care le permit 8 ofere copillor lor homeschooling. Din conjunctia acestor cauze pot spune c& numarul celor ce vor cocheta cu afl de solu va crest in urmétori an. Sublines indo data: nu aceasta e solia cea Iai bun pentre copii lo! Mircea Miclea, inerviu pe tema ,geoala acasa, in HotNens.ro, 20 septembrie 2016 A. Serie pe fosia de exainen rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinje eu privire la text: 1, Mentioncazit sensul din text al seevenfei mumdrul celor ce vor cocheta cu asfel de solutit va ereste, 4p. 2, Precizeaz& dovit conditi in cate homeschoolingul ¢ legal in Roménis, aga cum reiese din textul dat 4p. 3. _Prezinti, folosind informatile transmise de text, motivul principal pentru eare, in viziue nea lui Mircea Miclea, homeschoolingul nu ar trebui si inlocuiasca scoala tradiionali.4 p. 4. Indica o cauzl, desprinst din ultimul paragraf, care ti determin pe unii pavinji si aleag’ hhomeschoolingul. 4p. 5. Explicit semnificatia afitmatiei Scoala mal are monopolul diplomelor, dar mu mai are ‘monopolul cunoasterti,valorificind informatite din textul dat. 4p. [Nott Rispunsurile vor f formulate in enn B. Redacteazit un text de 150-300 de cuvinte, in eare si argumentezi dacd homeschooling poste sau nu poate fio altemativa la invayiméntul traditional, folosind informafile din fragmentul extras din intervil acordat dle Mircea Mielea site-ului de stiri HotNews.o. . 20 de puncte {n redactarea textului, vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ formularea tezei/problematicii puse in discutie; 2p. + menfionarea pozitiet pe care o ai fa de teza/problematica; 2p. ~ enunfares gi dezvoltarea corespunzitoare a dou8 argumente adeevate pozitiei adoptate: 2p. ~ formularea unci coneluzii pertinente 2p. + _utilizarea corecta a conectorlor in angumentare; Ip. ~ _respectarea precizari privind numaral de cuvinte Ip. ‘Nott In elaboraea rispansului, fe vei rapot la informaile in fragmenta dt. Folosicea altor informa ste faculav, ‘SUBIECTUL al Thien (10 punete Comenteazé, in minimum 50 de cuvinte, textul urmator, evidentiind dowd trasituri ale realismulu Ténase istorisl, i fine, ce i se tntimplase pe drum, cum lasase pe visitiu in noroi, ce nenorocire mai sunt $i slugite astea pe capul stapénilor [...] Nimeni nu zise nimic, lind toi ddoprinsi cu firea lul sucita. [..] Zgarcit si fanfaron in acelasl timp, ft plicea sit vadé casa bine finwta, ca si se ste ed era bogat, iar pe de alté parte il durea inima de bani risipt. Fusese deja deputat in dowd legislaturi, cu guvernul cézut, $i acum era ales pentru a treia oaré, cu nou! guvern. De-a pururi in majoritate, vorbea de ministri pared ar fi fost cel ‘mai de aproape prieten al lor; tutuia pe toatd lumea in convorbirea bul imaginart cu damenit de la putere; istorisea cum a indenmar pe ,fleacu” dla de general sé mute regimentul Liu de 4a Slobozia, $i fleacul La sitisficut; intrebuinta cavinte pe care mu le putea rest: tnewrea snbugetultarit” eu , politica vamalis" si ,milioanele de Ia fortifiatii" $i socialism de stat”. intro frazeologie imposibla, din care nu se putea injelege decd un singur lueru: ed in fara roméneascd nu mai era de trait de cdnd mizerabilil de farani se ridicau eu pritentitimpotriva nboieritor’ In cercul lui de provincie era un tiran in politicd, cum era tiran in casé, in ale viii 2ilnice. Ciind vorbea tui Nae Eftimtu, ori vreunui alt ingrijitor de la mosie, sau vreunai biet datornic, ori postulant, mu se wita niciodatd tr fata omulul, ci tot plezis, sau se plimba prin ccasd cu mdinile in bucunar, repetind vorba ,.md infelegi" de mii de ori si nespuntind nimic, Duiliu Zamtfiescu, Ténase Seat SUBIECTUL al I1H-ea 30 de puncte) Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezinji particulartati ale ‘unui text poetic studiat,apartindnd lui Tudor Arghezi {in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: = evidenfierea a doui trisituri care fac posibilé tncadrarea textillui poetic studiat intr-un ccurent culturaliterar; = prezentarea modului in care tema se reflect in textol poetic studiat, prin comentarea a dowd imagini sau idei poetice: analiza, Ia alegere, a dou’ elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pente textul poetic studiat, din seria: tit, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. [Nott Ordinos integrri eporlor in cuprisuleseul ete a alegere. Penta continual escul, vei primi 18 punete (ite 6 pante pent care ceigicepr) entra organizarea discursuul, vei primi 12 puncte (exstena pdatilor componente ~ inroducee, cxprins, Ingheere~3 puncte; logica flan delor~3 puncte; abil de analiza de argumentare-3 pune, clartaea exprimért! 2 pacts; respectarea prctzriprivind muna minim de ewsinte 1 pc!) fn vederea acordiri punctsju pentra organizarea discursul, eseultrebuie si alba minimum 400 de cavint sist dezoltesubicetul propus. * REDACTARE (10 punete) Pentru redactarea intregii lucrari, vei primi 10 puncte, ‘numai in cazul in care aceasta intruneste minimum 300 de cuvinte i confine rispunsuri la cerinjele date (uilizarea limbii luerare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuafia — 3 puncte; agezarea in pagind, lisibilitatea - 1 punet). Modelul nr. 2 + Toate subiectele sunt obligatori, Se acord zece puncte din oficiu + Timpul de lucru efectiv este de tri ore, SUBIECTUL a de panty Citeste urmatorul fragment: [un] De ce oamenilor le place, de atéta ant de vreme, si spund, serie st asculte sau sd eitease povestiscorite mu eclar nicl pind ak. Sua spus ef ar ft nruite cu striae Sn, fell lor, mai adevirate decdt aceasta, dat find e& rela istorice sunt constrénse 48 se mdrgineascd la ce s-a intimpla, tn timp ce 0 poveste bine tcl itorsese ce ar "rebut s&s intémple, sub seni necesaruis al verosimilli. Sa spes despre unele dntre ele cd, prin mila gt teama pe care ni le stdrnes, ne purl’ de propre emoti. Sa spus ci 1g read la condita noasrprimara reecdnd ,strigdtul originer" al omenescuiv dn no. CA ne dezbari de egoismal in care ne ingroapa viaja de 21 eu zi. Ca ne ajuda dim sens lunit bn care trim. Ca ne oferé un spatiu de simulare, ca cel in care se antrencaz’ astronaut, care sa ne putem exersa liber capacitatea de a ne wi proprille exstente. CB Jrdnese una dintre aplecrite noastre native definitri,curialtaea. CA ne indrume spre 0 Injlegere deliberative lumi, ridedndine deasupra poncielor” sia lacurilr comune. Ci ne pun la dispozitie un rezervor inepuizabil de alternative pentru ideile si eredinjele noastre, ‘atunci cind valabilitatea acestora incepe si se erodeze. Cd ne fin treze imaginayia $i creativitatea, de care avem in permanenté nevoie. Ci ne ajutd sa visdm. Ca ne deschid oat neasteptate cunoasterit de sine. Cit ne fac mai ingelegatort si mai tolerant fad de ceilalfi. Sa ‘pus cam totul pe toma asta si ined pare aft msuficient. Onest ar fi si meirturisim cd mu stim exact de ce e importanté lectura scrieritor lterare, {n formarea unui elev. Dar ca stim, din experientai— a noasir, a celor de dinaintea noasird ~ of ea are efecte profince side duratd. Restul eo largeé enumerare. O poveste, la réndul et Daca as fi pus in situajla de a-i explica unui tandr de 15-20 de ani de ce ¢ bine sé citeascd, probabil primud lucru pe care i -as spune este e& mai tarziw va fi prea tarzu. Nu e un raspuns foarte convingétor, dar e cel putin cu certtudine adevarat, E-ca atunci céind iti faci 0 casa. Nu toti ne dorim palate, dar vrem cu tof o locuinfa in care sd mu ne frecim umerit de peret, atunci ednd ne migodim. Citim ca sa ne facem locul in care s8 puiem loci. Liviu Papadima, De ce (6) citim?, in Dilema Veche *poneife - loc comun, banalitate A. Serie pe foaia de examen rispunsul Ia fiecare dintro urmitoarele cerinfe cu prvire la text: 1. Mentioneazi sensul din text al structurii de atdta amar de vreme, 4p. 2. Indic domeniul cu care a fost asociat literatura, aga cum reiese din text 4p. 3. _Explici,folosind informagite din textul dat, de ce ar fi foarte dificil pentru autor si ofere ‘unui tindr argumente in favoarea lecturii scrierilo literare. 4p. 4, Precizeazs, pe baza textului, dowt velori morale pe care le dezvolta lectura serierilor itera. 4p. 5. Prezinté, in 30-50 de cuvinte, semnificafiafragmentului E ea atunci cid If fact 0 casé. ‘Nu tof ne dorim palate,/dar vrem cu rofit 0 locuinad fn care sa nu ne frecdin umertt de pereti, atunci cind ne miscam. Citim ea sa ne facem locul in eare sa putem locui. 4 pe Nott Rspansurile vor 6 formulate nent B. Redacteazit un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi dacd lectara operelor literare poate sau nu poate si ne apropie de noi ingine valorificdnd textul citat. 20 de punete in vedactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere ~ formularea tezei/problematiii puse in discutie; 2p. = menfionarea pozitie pe care o a fai de tez8/problematiis 2p. ~ enunfarea si dezvoltares corespunzitoare a doui argumente adecvate poritiei aadoptate: 2p. = formularea unei concluzii pertinente; 2p. + utilzarea corecta a conectorilor fn argumentare; Ip. = respectacea precizirii privind numeirul de euvinte Ip. ‘Notit in elaborarea rispunsulu, te vei raprt I informatie din fagmentul dst, Folosve alto informati cae faculitva. SUBIECTUL alJI-lea 0 puncte) Comenteazé, in minimum 50 de cuvinte, textul umator, evidentiind rolul stilistic al verbelor la perfect compus si imperfect Aine ‘$-a opritintr-o2i in dreptul une strézi,s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preoeupatd, Impenetrabild, $i mi-a soptit: ,O ludm pe-aiel!” Era o stradé laterald, raw pavata, fard trotuar si nam infeles de ce trebuia s-o udm pe-acolo. dm réspuns: Nu” acd nu vel, ‘am auzil-o spundnd, atuncl n-al ce mai cduta pe la mine.” Chiar asa? Ce putea ft atdt de important? , Nu!” am repetat. Atuncl ea s-a rdsuelt pe ciledie, sa ultat in Jos linisttd, s-a nilat chiar la mine, dar fora sa ma vad si mi-a spus: , Singur fi-ai dat foc la valizal” $i s-a indepartat. Dar nu s-a dus pe strada aceea. Am raas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce nu roisem sé mere pe-acolo pe unde dorise ea? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi dus? Pe de alta parte, simeam in mod obscur ci dacé ea, ard s-o spun, ar fi luat-o pur si simplu pe strada aceca as fi urmat-o far sd observ ciudajenia de a ne fi plimbat pe o anumitéstrada. Dar chiar si asa, ce-mi pasa mie ci e anumita? Eram totus! senin, Cu aceastt senindiate am imas apoi totdeauna in fata rupturitor, dar numai atunci, in elipele ednd primeam lovitura, dezastral incepea mult mat térzia. [J Marin Preda, Cel mai iubit dintre paménteni 10 de puncte UB ITT-ea Redacteazai un eseu de minimum 400 de cuvinte, fn care s& prezinfi particulartayi ale unui text poetic studiat, apartinénd lui Mibai Eminescu. {n elaborarea escului, vei ave fn vedere urmitoarele repere: = evidentierea a dou trsttur care fac posibil mncadrarea textului poetic studiat intr-un ccurentculturaiiterar, = prezentarea modului in care tema se reflect in textul poetic studiet, prin comentarea a ‘doui imagini sau ide poctice; = alia, In alegere, a oul elemento de compocie side limbs, semnifeative petra textul poetic studiat, din seria: tila, imaginar poetic, figuri semantice (opi), motive poctice. linea integri repereor fn cuprinsl eseuli este la alepere Peni confiautaleseulu ei primi 18 punete (cite 6 pute peniuflecare ceringtepe) enc organizarea discursuls, vei primi 12 puncte (existena prior componente Introducer cuprins, Incheore = 3 puncte; ogi inlénjiritdelor -3 puncte; abil dle anaisd 3! de argumentare~3 puncte; lartaea exrimarii-2 puncte; respectareaprelzirilprivind mendral minim de cuss ~ 1 punct). lin yederea acordarii punetajul pentru organlzarea discursulu,eseultrebule si aib minimum 400 de ‘uvinte si dezvoltesubietal propus. © REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea intregii lueriri, vei primi 10 puncte, ‘oumai in cazal in care aceasta intruneste minimum 300 de euvinte gi contine rispunsuri [a cerintele date (wtlizarea limbit iterare ~ 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punetuatia ~ 3 puncte; asezarea in pagind, liibilitatea -1 pune. Modelul nr. 3 + Toate subiectele sunt obligatori. Se acordi zece puncte din oficu, + Timpul de tucru efeetiv este detrei ore, SUBIECTUL 1 CCiteste urmitorul fragment (40 de puncte) Paris, 2 decembrie 1946 Drag Jenny, ‘fi raspund putin cam tarciu fa serisoarea ta desi pe data ce am primito am rut sf trimit telegram de muljumire,Inrsadevar, de acolo rimeni nusmi mai serie, Ineleg perfect ‘otivele teri generale si nu ma ping. De alfel, eu nsumi mam decrddacinat hha aja ‘mare masur8, cat tauntric siot 2 mu mal am dreptul la amintivea nimdini. fn curtnd, 32 or implinizece ant de cand sunt la Paris, aed in singurul loc de pe ob unde se poate tr Acest rastinp comporté consecinye din cele mai grave gi din cele mai agreabile. Vr st ‘pin fi sunt fericit de a fi aici nefericit de a nu md mal putea imagina altundeva, Despre ceea ce fac ream niio ide. Cred ed mu fac nimle. Locuese hiro mansarda, miane intro cantné studenteased, nam profesie sie natural ed mu cdstg nimie. Nu pot considera nnemiloasé soarta ce miza permis sa tdiesc dnd ta 35 de ani liber si th marginea societi..J. Pentru ami da un pretest de actvitate , am seris in vremea din urm 0 carte” in franpueste, Exerciees negaiif. Nu stu dacd va apdrea cdndva. Este wn fel de ‘amas bun Ia ilsite mostente sau intreinut inconsten, un fel de teorle exit metafisic Sari pretenifilsofice, care mise pare mai mult ca ortednd riicola..) Am auzte& Argavir este modest functionar mu mat stu unde. 4s vrea s&aftu de asemeni ddact Tujea armas tot genal?-Cu Mircea (ns. Eliade) vorbim des despre voi Fventualitaea revederi din pacate, imi pare de domeniul woplei. (Vorba ydluia”s .n-a fost 34 fe") Te imbrajiseazs eu drag, Emil Emil Cioran edtre Jeni Acterian, Serisori A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinte cu privie la text: Mentioncaca sensul din text al cuvéntalui acolo. 4p. Indica motivat penira care Emil Cioran a seris cartea Brercices negatf, aga cut se desprinds din text dat. 4p. 3. Expo folosind informapile din fragment dat, do ce, pentru Emil Cioran, consecinele celor ece ani pettecu la Paris sunt at grave, cit grea 4p 4. _Precizear# modul in eareautoalserisori i pereepe soars, vlorifcdnd textl dat. 4p. 5. _Prezinl, in 30-50 de euvint,aitudines autor srisori fa deca care mi rn sr, esprit din seeventa: Ineleg perfect morivele ticeri!gonerale i mi ma plang. De ale, eu tnsumt mam decradacinat intro aga mare msurd, incdtleunrie sinter sai am drepel la anintirea nimaa 4p. oti Rispnsarile vor femrlaefn emn, B. Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte, i care s8 argumentezi daca singuritatea este sau nu este 0 formé de cunoastere a sinelui, valorfiednd informatiiletransmise de textul dat, 20 de puncte jn redactaea textulu, vei avea in vedere urmatoaree repere ~ formularea tezei/problematici puse in discutie; 2p. = menfionarea pozitiei pe care o ai fatf de tez’/problemstica; 2p. .............. P. + formulares unei concluzi pertinente: 2p. + utilizarea corecti a conectorilor in argumentare; Tp. ind mumarul de cuvinte, ip. informapile din fragmentl dt. Folosiven ltr informa = respectarea preciza ‘Nota! in clahorarea rspunsulu, te voi rapora ce faclatva| suBH al tea 10 punete) Comenteazt, in minimum 50 de cuvinte, textul urmator, evidenfiind dowd trasaturi ale romantismulu: dn fap, mode! visu suflenull nosiru, Nu exist ici timp, met spafiu ~ ele sunt numai In xfletul nostra. Treeut si vitor sunt dn sufletul meu ca padurea far-un sambure de ghinda, §i infinitul asemene, ca reflectarea cerului instelat intr-un strop de roud. Dacé am afla Imistera prin care sd ne punem in legdturd cu aceste dud ordi de lueruri care sunt ascunse in noi, mister pe care Lau posedat poate magi egipteni si asirieni,atuncea in adancurile snflendlui cobordndw-ne am putea tr&i aievea in trecut si am locui lunea stelelor $i a soarelu[..] Dacd lumea este un vis, de e n-am putea s& coordondm stra fenomenelor sale cece ‘M. Eminescu, Sdrmanul Dionis ‘SUBIECTUL al I1ltea (30-de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sk prezinti particularitéyi ale unui text poetic studiat, aparfindnd lui Ton Barbu. fn elaborarea escului, vei avea in vedere urmitoarele repere: = evidenfierea a dows trlstturi care fae posibild incudrarea textului poetic studiat Sntr-un ‘curent eultura/itrar = prezentarea modului in care tema se reflect fn textul poetic studiat, prin comentarea a ‘doultimagin sau idei poetice; : + analiza, la alegere, a dou elemente de compocitie si de limba), semnificative pentru textul poetie studiat, din seria: titu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. ots Ondine imegrci rperorncoprnsl eel est la alegre Pentru confinutul eseului, vei primi 18 punete (cite 6 puncte pentru flecare eerinji/teper). ena orpanizarencsctsul, ve pri 12 puncte (xserfpflor componente ~Inroducre,eupris illo is er’ pc i damn yf ergot Ps inveatea oral pena Fentr afgnares eure! web aa nana 40 de caine ss dezvolte subset props. © REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea intregi luerii, vei primi 10 puncte, numa in cazul tn care seeasta itruneste minimum 300 de cuvinte $i confine rBspunsur Ja cerinfele date (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuafia 3 puncte; asezarea in paginé, lizibilitatea - 1 punct). Modelul nr. 4 + Toate subiectele sunt obligatori Se acorda zece puncte din oficiu + Timpul efectiv de lucru este de tre’ ore. SUBIECTULL ee teste urmatorul fragment Loo] Diaristul* ii fine jurnalul, incercdnd s8 repiné detail fugitive ale intémpleiritor stlnice, ale intdinivlor, experienjelor (inclusly ale experienelor de lecturd), in ideea cil va putea reciti paragrafele cdndva in vitor. Junalul este, evident, 0 metoda de a salva” ‘imp, de-a smulge momente senmiftcative din ireversibila ewrgere a timpului linear ide a le conserva pentru amintirea ulterioard, pentru reinspectarea si resuscitarea lor [.], un gen in care, teoretic eel pusin, scrierea se presupune ed este seereld $i prin turmare nu are un ‘adresant sau un clttor in ingelesul obignuit, ci doar wn singur re-cittor: autora insu.) Unele reguli ale jocului deca serisul si, implicit, de-a cititul jurnalelor s-au modifica primele decenit ale secolului XX, cdind André Gide a publicat parti din jurnatul sdu intim (and atunci se acceptase, tacit, regula ed jurnalele mu trebuie publicate decdt cel mult Postun). Genul sa apropiat mai mult de auiobiografte, ew toate ca sia pastrat wrdsaturile distinctive: siructura aleatorie, logica interna special impusd de necesitatea de a scrie Paragrafe datate sau de notarea zilnicd a observatillor, precum $i confinutul elerogen urnalul poate consemna iucruri de mare diversitate, cum sit starile sufletest, eventmentele personale, visele, discupile, lecturile, impresile, amintirile, proiectele, zvonurile, bérfele yt ‘mate altele). Stlistic, dacé mu si tn alt sens, jurnalul a continuat sd fie — ceea ce este important - o specie de sectiere secreta, de apt pseudo-secretd. Diaristit pot opta sd impariiseased secretele lor $1 altora, iyi pot citar folosi secretele (sau pseudo-secretele) ex seopul de a se autoflagela in public sau de asi face singuri publictate (sau ambele); cu toate cacestea, legitura dintre ideea de furnal intim si ideea de lucru secret rimane neafectar, find 0 trisdrurd structuralé a genulul Asa se explicd cele dow tipuri de interes trezite de jurnal in cititor. Primal este doringa ‘acestuia din rm sd devind confidentul seriitorului si depositarul secretelor lui. Pentru asta, cititordl trebule sd fie un admiraror, un devotat al scritorului, sau cel pujin o persoand care-t cunoaste in amdinunt opera; altminteri, secretele scritorului mu ar avea nicio noid pentru el, textul jurnatults devenind plictsitor, iizibil. Interesul de acest fel fata de jurnale este ‘amplificat desi deseori duce la recitirea celorlalte opere ale scriitorului in cat. Jurnalul ofer’s indicii pretioase pentru consiruirea lecturit sau relecturit celorlalte cirfi ale Seriitorului. Al dollea tip de interes il caracterizeaza pe cititorul care fine $1 el un jurnal sau este un diarist potenfal Jn cazulacesta,cititora este curios vada, si gata 549i insugeased, felul cum rezoiva problemele diaristul publica. [..) Matei Calineseu, 4 citi, a recitt * diarist ~cel care igi noteazt intimplitilezlnice ‘A, Scrie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmatoarele cern cu privie la text: 1, Menfioneaza sensul seeventei my ar avea nicio noimd in text 4p. 2. Indiet, folosind informatie transmise de text, regula de publicare a jurmelelor pln primele decenii ale secolului XX. 4p. R 3. Expliet, pe baza informatitlor transmise de text, in ce constau modificarile legate de seria gi cititul jumalelor, aparute odata cu publicarea de citre André Gide a unor pérfi din jurmatul sau inti, 4p. 4, Precizeazt cele dovt categori de cititoriinteresati de Jectura jurnalelor unui seritor, aga cum reiese din text. ae 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, importanta scrierii tntr-un jumal, valorficand informaile ‘ransmise de primul paragraf al textului dat, 4p. [Nott Raspunsurile vor 6 formulate fn enunjur: 1B, Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi dack jumalul unui scvitor ar trobui sau nu ar trebui publics, folosind informatile din fragmentul extras din 4 cit a reci de Mate Calinesca 20 de puncte in redactareatexuli, vei avea in vedere urmitosrele reper: = formularea tezeiproblematii pe in discus 2p. ~ _ menfionarea pozitiei pe care o ai faya de tezi/problematica; 2p. = emunfarea si dezvolarea corespunzitorre a oui argumente adecvatepoziie adopiat: 2p = formutareaunei conclu pestinentes 2p. > tlizareacorecti consctorilor in agumentare; 1p * respectaea preci privind num de euvinte 1p. Nott In claborre puns, t ve riot a informatie dn fagmena dt. Foie aor infor ‘se feslt SUBIECTUL al t-tea 10 punct Comenteaza, in minimum 50 de cuvinte, textul urmétor, prin evidentierea a doui figuri de stil dferite O carte mica, Neam luai cu mine Decdt o carte subjire, Asa ca o frunza. ‘Asa ca o viata de om. ‘Meam génditc-0 sa ma doard spinarea, Co si ma doard numele Care-o va céra, Marin Sorescu, Povara SUBIECTUL al 11F-lea 30 de punete) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s8 prezinti particularitile de constructie « unui persons} dint-o nuvelé studiat. in elaborarca eseului, vei avea in vedere urmétoarele repere: + prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din nuvela studiati; = evidentierea unei tsituri de caracter # personajului ales prin dous episoade/ secvenfe comentate; B tain i ales 9 dot somponet deste de Hint) ale mae Sermifaive penn cosrciptsoai din ber asin, confit, pape ‘narativé, modalitifi de caracterizare. = ‘Nott Ontines intgrisireperelor In cuprinsl eeu este I alegre entra confinutul eseuli, vei prim’ 18 puncte (ee 6 puncte penta Hecate ceriniepe). Pentrs organizares discarsuls, vei primi 12 puncte (essen pijilor componente introducer, cuprin, Ichefere = 3 puncte; ogiewinanjurt Idellr 3 puncte; ail de analiza yi de argumentare» 3 pUnee: laritatea expr ~2 pance;respectarea preter privind muna minim de cuvinte- pe) ‘In vederea acordiriipanctajului pentru organizaren discureula, eeu trebuie si aiba minimum 400 de ‘cuvinte ssi dezvoltesublectl prope. © REDACTARE (10 punete) Pentru redactarea intregii tucriri, vei primi 10 puncte, ‘numai in cazul in care aceasta intruneste minimum 300 de euvinte si confine raspunsuri la ceringele date (wtilizarea limbit lierare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punetuafia — 3 puncte; asezarea in pagind, lisibilitatea - | punct. Modelul nr. 5. + Toate subiectele sunt obligatori Se acords zece puncte din oficiu. + Timpul de lucru efectiv este detrei ore. SUBIECTUT, (40 de pun, CCiteste urmatorul fragment: Unit si fac 0 fala din refucul oricarul compromis. Dar asta e 0 tie, cel mai adesea onestd, dar nu chiar totdeauina. Nu se poate wrt fra compromisuri. Totul e o chestiune de priori! si de simg al valorilor. Compromisuriie sunt legea co-existensei, legea pastrarii vvalorilor umane in contextul social $ itoric. Civlizafia societdi se mentine printr-o subtle vrefea de compromisuri. Nu se poate rit in acest context refizéind orice comppromis, dupe cum nu se poate realiza ceva fard un anumit oportunism’®, mai corect spus un anumit simp al ‘oportunitait. Trebuie sé sti ce e oportun de facut pentru ca o valoare si se poatd afirma $i ‘engine. Valoarea poate fi in spetd viafa ta proprie - nu e in principiu nimic infamant™ in asta, depinde doar de natura si prepul compromisulul. Uneorl, cea mai oportund solujie & {ntransigenfa* intratabilé, Alteori, 0 oarecare maleabilitaie*, un tact al tranzacfilor abile. Iniransigenja nu trebuie sd fie cdipoasa, indaréinica, ci lucid&, degajata, curajoasa st demnds Maleabititatea sé mu fle las, complecenta®, defetisia%. Trebuie si ramdi arbitral compromisuritor tale, simul oportunitait sé mu te facd sd luneel pe panta oportunismult rentabil, conjumctural, Posi concede, dar nu trebuie sé cedezi. Cnd fi se pune problema compromisului, fi se pune $i cea a distingertt esentialului de inesenfal. Trebuie sé sti sa alegi si sd decizi ce e esenfial, si deci nu poate sub niciun motiy face obiectul unui compromis, si ee fine de inesefial, si deci poate tolera o marja de muanfare. Strategia compromisului e foarte delicata si cere o mand fermé, ex reflexe foarte sigure, fiinded limita admisibilé mu ¢ nici neta, nici etanyd. Cineva poate erede cd nu a fact pasil neingedui, ireparabil, se poate amagi cu ideea c& nu a trecut Rubiconul™, pe care de fapt il trecuse demult, deoarece uzura compromisurilor fi amortise sensibilitatea la ele. Dar cine a fast i Halia a putut vedea cit Rubiconul e un réu foarte mic, se rece pe nesimfite. Alexandru Paleologu, Despre iuerurile cu adevirat importante “oportunism ~ atitudine lipsita de princpialitate a unei persoane care, pentru interescle personale, adopt si aplict, dupa imprejuriri, principli gi pareri_potrivite ‘momentulul “infamant - rusinos “intransigenti—atitudine caro mu permite compromisul *maleabilitate ~ uguring’ de adaptare scomplezenti — amabila "defetists— lipsitd de ineredere a trece Rubicomul -a depagi un punct fir intoarcere [A. Scrie pe foaia de examen rispunsul la flecare dintre urmatoarele cerine cu privie la text 1, Menfionewzt sensul din text al secvenfei se poate amdgi ew ideca cd nu a trecut Rubicon. 4p. 2, Indic, valorificdnd informayile transmise de text, dou’ defini pe care autorul le oferi ‘compromisuui ‘4p. 3. _Explied, folosind informatie din textul dat, de ce, in viziunea autorului, refizul oricbrui comproms este o iluzie 4p. 4, Precizeazi una dintre solufile oportune pe care autorul le intrevede pentru ca 0 valoare sli se poatd afirma gi mente, valorificind textul dat. 4p. 5, Prezinti, in 30-50 de cuvinte, relatia dintre compromis si oportunitate, asa cum se desprinde din text 4p. [Nott Rispuncurle vor formulate fo enunpri B, Redacteaz un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi in ce misurt compromisul poate sau nu poate fi acceptat in relajile sociale, folosind informafile din fagmentul extras din volumul Despre iucrurile cu adevéirat importante de Alexandru Paleologu. 20 de punete {n wedactarea textulvi, vei avea in vedere urmatoarele repere: = formularea tezei/problematiei puse in discutie; 2p. + menfionarea pozifiei pe care o ai fat de teza/problematiox, 2p. = emanfarea si dezvoltarea corespunzitoare a douli argumente adecvate pozitiei adoptate; Rp. = formlarea unei coneluziipertinentes 2p. = utilizarea corectt a conectorlor in argumentare; Ip. = respoctarea precizari privind numa de cuvinte. Ip. [Nott fn elaborarea rspunsolu, ce vei rapota J informa ete eultatvs, din fragmentel dat. Folosirea allor informati Prezinti, in minimum 50 de cuvinte, semnificafile textului urmator, evidenfiind doua trisituri ale simbolismului 10 punete) ‘Stew... $1 moina cade, apa, glod .. ‘8a nu mai stiu nim, arf un singur mod ~ Un bec agonizeazd, exist, nu existd, Un aleoolie rece piaja wrist 15 Orayul doarme ud bx umezeala grea, Prin zidurile astea, poate, doarme ea, — Case de fier incase de zid, Si portile grele se-nchid.{...] George Bacovia, Nocturnds ‘SUBIECTUL al I11-lea {30 de puncte) Redacteaz’ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezinji, la alegere, particulartijie de construcjie 2 unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand unuia intre autoritcanonici: on Creangl, George Cilinescu, Marin Pred. {in claborarea escului, vei avea in vedere urmitoarele repere: I, psihologie, moral al personajului din textul narativ studiat; erea unei tistituri de caracter a personajului ales prin dou episoade! secvente comentate; ~ analiza, la alegere, a doud componente de structuri gi de limbaj ale textului narativ, semnificative peniru constructia personajului, din seria: acfiune, conflict, modalititi de caracterizare, limba} Nota! Ordines integrsirepercor in euprinsl excui este a slegere entra conginutl eseahi, vei prin 18 puncte (ete 6 pues pent iearecerinjrepe). Pentra organizareadiscusuui, vei primi 12 puncte (existent partlor componente intrdcere,cyprin inchetere «3 puncte: lagicaInmpuiri delor-3 puncte; abil de analiza side argumentare = pace, laritateaexprimari «2 puncte; respetaraa preci pivind mioral minim de cuvine 1 pane’). {In vederea acordari punctajulu pentru organizaresdiscursali, eseultrebui si aiba minimum 400 de ‘euvinte ssa dezvoltesubiestul propus. ‘© REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea fntregfi Iucrati, vei primi 10 puncte, ‘numai in eazul in care aceasta intruneste minimum 300 de cuvinte gi coagine rispunsuri la cerinjele date (utlizarea limbii literare ~ 3 puncte; ortografia - 3 punete; punctuafia — 3 puncte; asezarea in pagind, lisibiltatea | punct). Modelul nr. 6 Toate subicctele sunt obligatori. Se acord zece puncte din ofieu, + Timpul ce Iucru efectiv este de trei are, BIECTUL 1 40 CCiteste urmitorul fragment: unete} ‘Tt invdtam pe copiti nostri sa fle curafi, respectuosl, politicos, 9é-si asculte dascatul si paring, sa fe atenti cand traverseacdstrada, 6 mu mintd etc, Cu adevarat, Insd, foarte rar tne gndim cum sii inv si fle generogi, Sa déruiasea. in preajma sarbaiorilor, tn special, copiti oferd nenumdirate lectii de generozitae: trang, alituri de adulfi, Bani sau fucdrit pentru familile sdirace, colindS pe la casele celor newoay ac spectaole entra cop af in Corel de Plasament, adc alinare color botnavi. ft imvajim, apo, pe cei mici sii daruiascd colegului de bancd 0 banand, cd asa e Srumos, sd impart cu cel de linga tine”, sd aleaga'cadoul potrivis pentru bunica sau pentrt prieten, si daruiascd flort imvifatoarei, sd tmparté jucdrile cu cel mai pufin norocosi. $i¢ 16 j bine toate aceste lcruri se itémpla. Dar ele nu pot ft decdt un (prim) pas. Cred ed lectla despre generezitate, despre adevirata generoritate, ese ceva mai complicata: departe de a rime doar 0 simpla regula de bune maniere sau un moment fstv, adn in ea 0 seamd de exigenje mult mai diverse si mai profunde deedt pare la prima vedere. Un dar facut cum se ‘vine e mai mult deed wn dar facut din polite, din doringa de a recompensa un gest frumos sau 0 iubire necondifionaa (desi, nici aceste motive mus deloe de lop). Un dar ut ex se cuvine ae efecte mi numa asupra celui care primest, ci si asupra celui care ofer Ce-ar mai trebut sa cuprinda, deci, lecia despre generositate (in fara de modelul propriu oferit de adult celui pe care il educd)? Cite ceva despre timpul potrivt pentru a iri. Despre dard facut fard astentaie,férd ealcute,fard géndul raspléi. Despre darul care sd implineased nevoia saw dovinta celui care primejte, simu pe cee ale celui care afer. Despre darul facut din putin pe care il avem. Despre remunfarea in favoarea celui care are ined $i mai putin. Despre daruri care nu au pret: timp petrecut cu cei care au nevoie de timpul nosiru, ewvinte de ineurajare pent cei care au umertl impovara, bucurie pentru reusita celuilal,incredere neconditionat.[..] Maria Tordanescu, Despre generozitate,n Dilema veche, ns. 411,29 decembrie 2011 [A Serie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre unmatoarele cerinfe cu prvire la text: 1, Mengioneaza sensul din text al seevenfei cet care au wmeril mpowaratt 4p. 2. PrecizeazA caltatea umnand despre care se vorbeste in textal dat 4p. 3. Explicit fn ce consti lectia de generozitate, aga cum reiese din ultimul paragraf al textolui dat 4p. 4, Tndicd stebatoarea cae fi face pe copii si fie generosi, valorficdnd textul dat 4p. 5, Prezint8, fn 30-50 de cuvinte, viziunea autoarei ‘despre generozitate, aga cum se puree; clraiea exprimari-2 puncte; respectarea preci prvind mal minim de cusinte- | pied. in vedereaacordi vate st dezvoltesubiestl propa punctajulut pentru organtzarea dlscursulul, ese tebute 8 albx minimum 400 de “@ REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea intregii Iucriti, vei primi 10 puncte, ‘aumai in cazul in care aceasta Tntruneste minimum 300 de cuvinte gi confine réspunsuri | d&cerintele date (uilizarea limbitliterare -3 puncte; ortografia ~ 3 punete; punctuatia — 5 puncte; asezarea fn paging, liziblitatea - | pune!) qh ae shiba a 37 5, Prezints, in 30-50 de cuvinte,rolul ferme inbit viata tndrdgostitulu, aga cum reiese Modelul nr. 15 din seeventa: Eu cred ed mu-i dai indeajuns seama ce important al pentru mine. Tu esti ata $i omega ~ de la ft ce fac strese, Oare aca filaofe a vif nu trebuie 3 feo «Toate sbictl sunt obligato, Se aon ace punt din ofc —.rrr~——CiwsCsséss Fe + Timpul de lucru efectiv este de tri ore seule yor fi formulate Nott nun SUBI UL. (40 de punct Citeste urmétorul fragment: B, Redacteaz un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi dacd iubirea poate sau nu poate fio forma a implinirii umane, folosind informatile din fragmentul extras din Lxvil volumul Corespondena de Lucian Blag. 20 de puncte 8 1X01 in redataeatextlui, vei avea in vedere urmdioaele repre: Gaor, 2 fomulaeetezeifproblematci pase in discutes 2p. ‘menfionarea poziiei pe care o ai fat de tezifproblematick; 2p. Triumful dragostei. Calvarul meu f-l voi povest la timpul sau: prezentul mare mu vreae ‘enunjarea gi dezvollarea corespunzitoare a dou argumente adeevate pozifici adoptate; sd mict rinesc cu groaza celor dowd sdptiméni trecute. Astdzi sunt iardsi cel vechi — findes te-am veut zdmbind. Ext asa de frumoasd cand 2ambesti — Gaor. Nervi? — vom vedea. Orice, Dp. Incr de ta tine imi producea un chin de nebun ~ era insuportabll. Dar incep s2-ml reeds, formularca unei concluzii pertinente; 2p. Jorjele. Asa-i-Gaor ~ ed nol suntem bneingatorl? = utilizes corectl a conectorilor tn argumentare; Ip. Ex cred of musi dai indeajuns seama ce important al pentru mine, Tu est alfa $1 omegd]-_respectarea precizaii privind numarul de cuvinte Ip. ~ de la 101 ce fac $1 trdtese. Oare acea flozofie a viel mu trebuie s& fo mulfdmese fie ‘mult decd tturor cil? Astizi, cind vad complond tuniiimpotriva noastrd ~ zambesc: odatd se vor ray ingrovtor. O sé fie o rusine istorict In sfarst mei Bucur de liniste. $i tu ~ Gaor ~ asemenea. Toatd corespondenta din wrme a avut 0 aromé tragica. Nu gases ea s-ar fi pu si ajungem la rezultaul de ast cu mai putin zguduire de nervi?.. Trebuia simi fi sp aga: Lulule, e tubesc, dar desfacem logodna de dragul lumii si ea sa avem linste. $i am fost infest $i am fi Dniftrat atétea nopti fara somn gi-atéta chin, atdta chin! ~ Ast ‘suntem la,.Posteréstante", i are farmecu, crede-ms un fruct opr. [J ‘Oh, mina aceea insta de vias! ~ O sf mai fac suprize de poeme. Veisulacela ‘asa cum l-ai presing foarte bine ar trebu sd fe:,, Unda pert deatuncl toatl luni ‘aceea ce istovea Nimicul si se zhdiea sd ereeze lumea $i soarele, cdntecele yi beyia”? [ ‘Si-o sd avem liniste in dragoste si dragoste in liniste~ agai, pigdno? Pe-un arctic ca mi ‘rebuie 80-1 iubeascd 0 paginal De scrs, s&.mi seri ot se poate de des ~ ca si-mi cd Puterea pentru poemele fale, Gaor, minunata! Deca serisorile fe vor aduce totuy la tine acass ~ réspunde-mi indata, ~ atunei o sertu sub mumele , Gaor” — Poste restane Tule Nott In laborareardspunsuli, te ve raporta a informa} ee fteulativ. le din fagmentul det. Floste aor informait )BIECTUL al I-tea fi Comenteazi, in minimum 50 de cuvinte, fragmental urmitor, evidengiind doul teistturi ale realismului In frst, ceata de télhar ezuse prinsd tn capatul Dobrenifor, Dol ani decile, veo eyva voinel, spot cu edrbunt la ocht,foartendrznet gi foarte enc, Bigaserd spaima In tre hotare. Int tncepuserd cx hofa de cai; apot o eleare,doul eu eazne; pe urmil omorurt Intre altele faicuserd acum in urmé o vizitd despre ziud lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mana; rmas vadw, dei foarte tan, tria cu maicd-sa. fi -mergeau treburile eit se poate de bine. tn timp de un an $tjumdtae, cumparase dowd sfor! de moyie, ridicase un han si o pereche de case de pica; vite multe, of, cinct ea, $i mal avea, se Hee, $1 bdnet Astea biteau la ochi oat lamea creda c& popa gisive veo comoar’. La asa Stare, rebui, so-nfelege, 88 se opreased och télharilor. Ton Luca Caragial, fn vreme de rzbot SUBIECTUL ol LIL-en 30 de punete) ‘soRedacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si.prezinji particulartaji ale ‘unuitext poetic stadat, aparindnd lui Nichita Stinescu, Lucian Blaga, Corespon ‘eretie—pigin, necredincios ‘A. Sere pe foaia de examen rispunsul Is Fecare dintre urmtoarlecerings eu privire la text Ia eihorireaeseuli, vei avea in vedere urmitorelerepere ‘i seeVidentierea a douittrisituri care fac posibilé incadrarea textului poetic studiat int-un ‘pimaguat culturalliterar, +" prezentarea modului in care tema se reflect in textul poetic studiat, prin comentarca a ured imagini sau idei poetice; ‘naliza, la alogcre, a doui clemente de compociic si de limbaj, semnificative pentru ptul poetic studiat, din seria: ttlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive pipoetice. 1, Mentioneaza sensu! din text al secventei sd-mt recdstig forfele. 4 ‘Numeste modalitaten de comunicare pe care indrigostitul i-o propune iubitei s valotificénd informatie din textul dat 4 Explict motivul pentru care autorul scrisori considert c& si- gisitlnistea, raportindy la textul dat 4 4, Precizea7A atitudinea indrigostitului desprinsi din seeven|a: Asa-i ~ Gaor — ct suntem nvingétori? 38 39 A. Serie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la text: Nott Ordnea integer reperelor in cuprinsleselui este a alegre Pentru confinutal ees, vei primi 18 punete (ite 6 puncte pent fecare cerinSreper 1 Pentru organizareadiscuruli, vel pei’ 12 puncte (evstenta parlor componente — introducer, cypring, incheere = 3 punete: logic inlnpurt defor -3 pone; abi de anal $1 de argumenare 3 puncte, Clarita exprindet ~? puncte; respectarea prec privind munarul minim deexvinte- 1 pune) {in vederea acordirli punctajului pentru organizareadiscursul,eseultrebute stabs minimum £00 de 3. cuvinge $38 dervltesubloctal propus. 4 ‘© REDACTARE (10 punete) Pentru redactarea intregii luers, vei primi 10 puncte, umai in cazul fa care aceasta Tntruneste minimum 300 de cuvinte si confine rispunsur) 5. Ja cerinjele date (wrlizarea limbit iterare -3 puncte; artografia «3 punete; punctuayia ~ 3 puncte; asezarea in pagina, ixibiliratea - 1 punct), dy Modetut nr. 16 + Toate subiectele sunt obligatori. Se acon + Timpul de luera efeetiv este de tei ore. ‘eve puncte din offi, IBIECTUL I CCiteste urmatorul fragment: Eminescu si Caragiali ot oament in multe privine foarte deosebif, care se eduta unl pe alu. Bucur ind putea s3petreact un ceat, dow’ imprewn, Era oplcere mi numai pen dng, pentru orisicine care vedea cum petréc impreund. 1M se indnplar din cénd In edind 28° mdi aflu cu Coragiali fo cafeneo, tral restaurani, la vreo serbare,undeva unde sin mali amet care in es, vi, sa, due, treceau ceasur intreg fré ca sé schimbm vreo vorba. Cu toate acestea, petrecean far bine impreund. Una dint marile lt sbicint era sd seule [a cet care fare prin faa sta in preaima vederit hi, 3 seruteze mutre, sd prinda gestari si atitudni, 0 stdbcie f care 9 aveam i eu, ba mi-a rdmas $i pand-n ziua de azi. Iii dea din cdi in cna cu con, i trdgea cu ochil. i soptea: At vicut?, sal ra cestul pentru ca sd ne inelegem Finescu n-avea ochi peru asemenca ammunte dn fumea in miloculedreia se Oriviodt de multa lime si rived de mare gége ar fost imprejural hi, el muse abtea la cele ce se petrec tn suflerl sin. Zgomotel $i forfoteala f supdran, cei drep, dar ni seotean din ae at era fra idotalé mai pe pla od stle-ntr-an co lint ots sep ‘este ficeau ssi indrepteze in afar larea-aminie. Prin fata lui Caragialiivivle de felul acesta teceau nebdgate in seaind ~ ca tu Jiresti, de sine ingles; lipste de farmec 40 [Nott In elaborarearisponsu ete fecutai Mentioneaza sensul in text al expresiei ml seofeau din ale li 4p. Indic’, folosind informatiile transmise de text, care era una dintre marile slabiciuni ale Ini Caragiale. 4p. Explicd, pe baza informafiilor transmise de text, In ce consti diferenta dintre Caragiale gi Eminescu. 4p. PrecizeaZi, valorificdnd textol dat, doud aspecte cate tl stinghereau pe Eminescu 4p. Prezintt, in 30-50 de cuvinte, o trisiturd de caracter a lui Caragiale, aga cum reiese din ultima faz a textulu dat 4p. 9! Rlspunsurle vor fi frmulte fn enn. Redacteaz un text de 150-300 de cuvinte, tn care sf argumentezi dack doi cameni foarte diferit nul de alt pot saa nu pot loge o prietenietanie8, folosind informatie din fagmentulextes din Amintr de Toa Slavic. 20 de puncte fn edaciarea textul, vei avea in vedere urmitoarele reper: 2 mmularea ezeiiproblematc puse fa discute; 2p menfonarea pote pe care oa fa de tezA/problematics; 2p. enunare si dezvoltarea corespunzitoare a dou argument adecvate pote! adopat; Bp = formolarea uni concur pertinentss 2p. 1 uflrarea cores @conectorilor in argumentaes 1p. 1 fespectares precizari privnd numarul de euvint. Ip te vel aporta a informatie din fragmenta dat. Folesirea stor infeemai SUBIECTUL al I-tea 10 pune Comentea7a, in minimum 50 de cuvinte, textul urmator, evidentiind doud tefsaturi ale neomodemismului: Am incdljat cu pantofti mei Drumul, Cu pantalonit am imbricat copacti Pala france, Haina i-am pus-o véntulut Peumeri Primalul nor care mi-a lest fr cale Lam pus in cap Palaria mea veche. Apo m-am dat inapot Inmoarte ‘Sa ms privese Autoportretul Ini reusise de mimme, a Aseminarea era att de perfect Marea prietenie ¢ ford indotal tot aya de pusinobignulté ca marea dragaste. Ca gi ‘ned, ultnd 98 ma inalese, aceasta, €0 et foromen natural, ef una de cultura, adied un produs al spiritulut, care, Oamenit au sere el singurl ‘patentind o pornire spontand si sporadicd (gr. sporadikas: imprégtat - in cazul dragoste Numele meu Insinctul perpetual, in cazul prieteniel, soctabiltatea), 0 transforma intr-um sentiment Peo Piatra concentra, constient $1 continue. Asa cum fofi oameni at, mai mult sau mai pun, 0 vag Matin Sores, Porirenu artista Sonimentall, dar cel mai mult ignord marea lubie, chiar dactsldachipule cl au parte de ean ave relat mai mat seu mal pon prefeate cu un dn seme] SBUBIECTOT ole a aoce ee aminia ire atheaa Cee Redactetz un eseu de minimum 400 de cuvint, in care ef prezintpantculariti alejalegere, dncolo de legdtrilerudeniel (dar, liberd find alegerea, ea poate fi futh si nui oman piologie tsi prez ptr sera acestor). Prieene inseamn optane manifesta $1 constant, deci 0” angaare ‘ detberaid 91 ncdrcott de rlspundere,[..} Aristote subliniacd de la tnceput c&,nepulnd In elaborara exclu, vei avea in vedere urmatarele reper: Gusta prictenie deca muucli% ea trebuie sfc manifest, std mu numet de cel in cae cl = evidentierea a doua tasituri care fac posibild incadrarearomanului studiat tun curenif 4c oerdlumea. fl pare evident ed i pot exstaprictenitscerete. [.] calwralnerar ‘Alexandra Paleologu, Despre prietenie, in vol Despre cri cu adevdrat importante + prezentarea moduli tn care tems se reflect n romanulstdiat, prin comentarea a dou Soovenfe nraive sermiiaive; = analiza, Ia alogee, a dou elemente de compote side Tinbsj, semniiative pent romani! paholopic sida, din seria: acfane, colic, pespestva erat, Tela temporal sal De amicitia (rad. Despre pretenie)—luerare filsofies# kui Marcus Tullius Cicero ‘mutual —reciprocd A, Serie pe foaia de examen rspunsul la flecare dintre urmltoarele cerinje cu privire la text |. Menfioneazd sensul din text al seovenfet aw gi fost refinute ca atare tn amintirea ee a ‘ ene ae Se Pe rine Sve ps ne aon pr epen™radce, opi * PO hid ee dn Teele, ol Pent oe eta CSe 6 cae ee eds ete at cra rarescovd] 3. Tan, td a A ine ert phcapuc bes tones es a sce ta tam anal Pet nel dt por bene van x dat a ee neeae nae , $ 300 de cine, concen autor despre dragose i priteni, aa cum so desprinde din penultimut paragraf al textul [Not Raspanssile orf formulate fa. enungur 7 itt 4p. © REDACTARE (10 punete) Pentru redaciarea inte lucrii, vei primi 10 pune numai in caval in care aceasta fntrunste minimum 300 de cuvinte i contine isponsu Ja cernjele date (utlizarea limbitIterare - 3 puncte; ortografia -3 puncte; punctutia 3 punete;ayezarea tn paging, lizbiltatea- 1 punct. BL” Redacteazi un text de 150-300 de cuvint, in eare sf argumentezi dact damenii pot sau 1 pot lege prictenii adevirate si duraile,folosindinformatile din fragmental Despre “7% prietenia, extras din volumul Despre lucrurile cu adevarat importante de Alexandru 2 Paeologs 20 de punete In edectareatextului, vei aven in vedere urmitoarele repere: Modetul nr. 17 ~ formularestezei/problematiciipuse in discuie; 2p. + Toate subicetele sunt obligatori. Se acon zece punete din ofc, ~ smenfionarea pozilici pe cae o a fap de tezi/problematic8; 2p. + Timpul de iueruefeetiv este de tre or. ‘eeognmare i denoines corspanzioare dou argument adkovee poi adopt ae . SUBIECTULI < gygfotlarcauneiconcluzi pertinent; 2p. : a6 Wb iizdreacorecth. a concctarilor fn argumentare; Ip. ae a. Sstespectarea precizaiprvind numarl de cuvinte Ip. Probabil oi marie prietenii cum a fost cea dintre Caius Lalis si Scipio Aemillans, ip esbraearspusui we vei apo Ia infxmatile din fagmentl det. Folosies aor nfrmagi caret elogin il face Cicero tn De amicitia®, erau si atunci destul de rare, poate tot ata de ra ca tn zilele noastre sl ca intotdeauna, Vestitele si exemplarele cupturi de prieteni ca Damon Pithias sau Harmodius $i Aristogiton, care au exista istoriceste, pentru a nu mai pomeni teazi, in minimum 50 de cuvinte, textul urmitor, evidentiind dout procedee/ m ‘de realizar artistic: tinea omenirit.Fireste cd avemenea prieteni sau legat si se pot lega $i intre oamenit obsc dar experienta si judecata ne spun cd numéral lor nu poate fi decét o minoritate. [...] 2 4B De-o plumburie-neenusare Pe cind apusul e euprins In funebra-nserare, Zie farontrisiare De'soarta mea invins: Salutare, Cor mare Si-ntins Stans Stins Se-ntins Cer mare, Salutare, De soaria mea iuvins, Zie fra-niistare Jn junebracnserare, Pécdind apusul e cuprins De-o plumburie-neenusare. Alexandru Macedonski, 4p Mh-lea Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezingi particulariiqi al ‘unui roman al experientei studi In elaboraeaeseulti, ve vea n vedere urmatoarlerepere = evidenire a dou tsar ere ae posts cadres romanulu studi ttn cue culate, = prezenarea modi fn cre fea s reflect in omanel ud, pin comenare ad even narativesemficatve, = aalia, In alegre, a dovf elemente de compaite si de limbs, sermificative pen romancl experinfl sid, cin sera: stiune, cont, perspectvt nara, ea temporal spatiale Nota! Ordinea intgrtireperclor in cuprinslescuui ests a sleet entra eéninutul eeu, vei primi 18 puncte (ete 6 puncte pnt care cerinreper), Penira organizareadiscusul, vel primi 12 puncte (exitena por componente inroducere, cup Incheiere = 3 puncte; logicatnlinyuiritidelor~3 puncte; abil de analied side argumentare = 3 pu clarlatea exprimérit =? puncte; respactarea preci privind numdrul mind de cxvinte | pane) {in vederea acordiiipunctajulai pentru organizarea discursulu,eseultrebule sh aib& minimum 400 ‘envinte ss dezvoltesubiectl propus. © REDACTARE (10 punete) Pentru redactarea fntregti Iucrisi, vei primi 10 pune umai in cazul in care aceasta intruneste minimum 300 de cuvinte si confine rispu la cerinfele date (wilizarea limbit literare - 3 puncte; ortografia - 3 punete; punctual 3 puncte; asezarea in pagina, licibiltarea - 1 punct). Modelut nr. 18 ‘+ Toate subiectole sunt obligatori. Se aconda 2eve puncte din offcu. 2 Timpul de Incra efectiv este de tei ore. SuBIECTULT 060 de puncte) CCiteste urmatorul fragment: | Vitezal Ea a devenit nu mumai un ideal al sportvior, ce tine de ,ritmul”~ sincopat* ca 1 unui jazz ~al vremilornoastre ge un accesora al vel lice. Numa de lao sud fn sus ‘onteazd infeala automobilul, far aeroplanele duc fntr-o zi pe americani in Buropa. Radio probabil, x curdnd st energia atomic’ ne daw sau ne vor da ilwcia cd am ajuns sa ipanim distanjle gi timp. Zicilusa, edci de fapt avem a face cu o mare insldciune pptica. Ajungem, adevarat, mal repede la ind, dar ne punem tnt ot mai departate.Saselele 7 srdcile largi ale oragelor sunt teste de automobile [.]; piefele marilor erase sunt prea inte pentru parcurile de masini: autostrade largi si drepte, pe care iujeala te tampeste, ieagd centrele mari de comunicatie inte olata ~ i totusi mu ne ajunge, ca parintlor si bunicitor nostri timp ste parcurgem. [..] Telefon! A fst inirodus oficial la 1892, dar in Brayov nu fntélneal decdt doar ta vreo banca mai mare sain Brut sila cate un ofici. Paricularil nui simteautipsa, gi cei mai mune felefonat niciodatd in vig lor. Eu am telefonat mat imi nx 1903, in Viena. [..] ‘dvi zbadinal teleforului e muzica de flecare ceas a locuinfelor noastre. El te scoala de ia masé 31 te desteapd noaptea din somn, adesea pentru ca si constati ci legdtura a fost rest, De nerumarate ort binecuvintesithsd pe inventatorul releforului pent foloaseie ce eal dela acest aparat de care mute mal por ist. [..] ‘Mise pare of telegrafl, dar mai ales telefonul, a omordtscrisorile. Unde sunt filele de hartie de format mare, pentru ed erau serie mumai-pe o parte cealalta find rezervaid pentru adress? Dupa ce ,episiola” se indoia cu grit, virdndwse capetele unulintr-atul ea se pécetuia ew ceard rosie. Unde sunt ravasele de dragoste parfumate si serise pe hirtie colorat, unde sersorile ctr um prieten,edruia it descopereai gandurile care te muncese $i entientle ce te rman, cw amount $i ford graba? Indiferent dacd sevisorile acestea au serve cu pana de gdscd sau cu stilol, dacd serisul era sudntat cu ciripie* sau cu ‘amponul eu hérie sugdtoare, ele aveau un stil propriu al lor. Pentru asemenea scrisoriazi ‘ai avem vreme,sica st comunicdim ceva alior, dietdm edtevardnduridactlografl sa, Pi simp, ui telefon Sextil Puscariu, Brayovul de altidats icpat-sacada,rtmat £ iin - es.) nisin (ear su og) cares presirap ole srs eu cereal hs ‘Kz Série'pe foain de examen rispunsul la fiecare dintre urmétoarele cerinje cu privie la text: ‘vcMentioneazH sensul din text al secvenjei Particular mii simyeautipsa 4p. .cndicdanul si oragl in care SextilPuscaru foloseste pentru prima daté telefon, avind “ula vedere informal transmise de text 4p. :xplick motival pentru care autoral consideré ci viteza lea oferit oameniloriluzia ck stéplnesedstanjele gi mpl, raporténds-tela text dat 4p. revizeazd doul inconveniente ale telefonului, asa sum se desprind din al teilea Parag 4p. 43 5, Prezinti semnificatiaafirmajei ele [scrsorle] aveau um stil propriw a or. [Nott Rispunsurile vor formulate in ej 4 ySUBIECTUL al M-tea (30 de punete) Redacteazi un eseu de misiimum 400 de cuvinte, in care si prezingi particulaitii ale jhnui text dramatic studiat. 1B. Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi dac& progrest stiinifc gi tehnologic reprezinti sau nu gi un progres all umanitafi, folosind informatit?

    You might also like