Fig, 1341 lg, 1342 de iesire mare, acesta este un bun amplificaior transadmitanji. Analiza se face pe schema cchivalenté din figura 13.43, ‘Tranzistorul. 7” lucreari pe rezistenta de intrare RP a lui 7”. Putem serie: Bale ‘ 4a BR, gaRe € 1 13.89) vy mee es Vee unde Re SSR, Re > R= (13.89) deci Ay & Bi (13.90) si electul Miller este foarte sedus, Amplifiearea In tensiune totali este a a me Ar = Ay: Ay = 2 (guRe) (3.91) By Amplificarea transadmitanti este . —g. (18.92) 18.7.1, Etaj eu tranzistor in eonexiune BC sicireuit rezonant derivajie in colector Figura 1844,a reprezinti un, eta} cu circuit, rezonant in colector Schema echivalent’ in curent alter nativ apare in figura 13.44, 0. @ Variagiafen freeventa a impe- dantel cireuitulul rezonant. Tranzisto- rul se comporti ca tn generator de curent, J, care ataci circuitul rez0- nant. Tensiunea de iesite este V2, unde Z cste impedanja circuitulni ! 1 LV aC tj0C elon GaeC sequlti Y = G (sarcina din colector.se 901 Giferensa fay de freceenfa de resonant oy of mo Lag $i presupunind 0” € og, relagia (18.88) aot VSG + jo +j0Carrange 4 se wdU? ca ValOaTea Ae 1a 6 = wuare,de 3 dB). Variafia lui Vw), asa cum este descrisa de rela fia aproximativa (13.98), este simetrick in raport cu ws. Pentin 0 < ty (o" <0), la frecvenja care corespunde lui G So, oh al ebey 13.100) ° be 0 ) atenuarea este de asemenea de 3 dB. Ca urmarc, Jargimea de bandit Aw/2n Pentru care tensinnea de iesire nu scade sub 3 dB din valoarea sa maxima ete egal cw G/2nC. © Factorul de calitate, Q, so defineste astfel g =p Lecrenta central fy oy oR “"largimea de banda Bf Ba G~ al (13.101) Daci frecvenja de rezonan}i a cireuitului din colector este suficient de joast pentru a se putea negiija capacitafile interne ale tranzistorului, atunel variafia cu freeventa a amplificarii in jurul hii o, 0 va reproduce pe cea a impedantei Z = 1/¥ a circuitului acordat, Daca rezonanfa are loc Ia frecvenfe mai ridicate, atunci capacitifile tranzistorului nu mai pot fi iguorate. De fapt, ehiat frecvenfa de rezonant X28 afectata (reamintim dependenta de condifiile de lucru, a capacititilor tranzistorului). Efectul cel mai important este cel a reactiei interne in tran. istor, reacfie care nu mai poate fi neglijata fa feccvente inalte. Ca urmare apar dou problemel: alinierca (acordul pe aceeasi freevent’ a mai multor cireuite rezonante in acclasi amplificator) esle mai dificild si funcfionarea montajulai devine énstalabilé (apar oscilafii in amplificator), Acestea vor fi examinate in paragrafcle urmatoare. 13.7.2. Alinierea Un amplificator de radiofreeven}a cu mai multe circuite rezonante Va avea 0 selectivitate* mai bund. Toate circuitele trebuie sf fie alimiatc, adicd acordate pe} aceeasi frecven{3, deoarece in caz contrar amplificarea pr freeventa doritd va fi mai redusi, fara a mai vorbi de faptul c& variafia amplificdri cu freeventa nu va mai fi descrisifde 0 curbii simetric’, ccea ce ¥a duce la distorsionarea semnalelor modulate care tree prin amplificator, Vom analiza unul dintre etajele amplificatorului, ‘considerind aici, spre deosebire de figura 13.44, a, cazul in care iransisioral ave cite un cireuit acordat atit la intrare (im bazd), cit si ta iesive (in colector). Schema cehiva- Jent pentru calculul de curent alternativ cste reprezentatil in figurs 13.43, Rezistenga internifa generatorulti de semmal este incorporata in €,, Pentre Teprezentarea tranzistornlui am folosit um circuit echivalent cu parametri admitanf’. Dependenga de freeventi a acestor parametri este’ indicat in cataloage. Pentru uncle calcule (a se vedea paragraful urmitor) para- metrii y ai tranzistorului pot fi determinafi in functie de elementele creut, tului échivalent natural, 2 Selectititen este proprictatca amplificatorulal de a amplifica nomal_ gemmalele slau ‘sida ew fecven{a cuprinstint-o gam restrinst (band lngust), 1 +500, +g § Joly 1 G, + jac, + Joly admitanfele circuitelor rezonante de Ja intrare, reyp Si presupunem ei acordim succesiv circutele catorului, pleeind de ta intrare @ Acordul eireuitului de la intrare. Rezonanja Aepinide nu numai, de Y,, ci si de admitanta de tnt care devine Ja irecvenfe inalte un nmr complex, calculeazit din sistemul de ecuagii la noduri eare dl situatd la dreapta bormnelor de intrare in tranzistor (lig. Se obsine Scnsul expresiel de mai sus este urmitorul neglija reactia interna in tranzistor) attuned tor depinde de admitanga circuitulut rezonant de ta te © Acordul cireuitului de la iegire, Am tranzistorului considerat si trecem Ja cel din cole din urmi modifick ¥; (conform ecuafiei 13.106). din baza (a clirui rezonangii este pe dentin posi deonrece art Pe de alti parte, daci revenimn ‘moaificim gi freevenja de rezonanja ristrun call slit xe poate ‘Hep a rezonanfa di© Th cele ce dimieazt Yor stabili o eondifio pontrw reducerea interac jiunii intrare-iegire. Rezonanta la intrare corespunde admitantet (13.107) Pentru @ putea neglija efectul lui Y,, punem conditia ca efectu! ultimului termen din relatia (13.107) si fie negiijabil. De aici — restricfia : Yd nelijabil fap de (Ys + yu) Vs + Ye) (73,108) Condijia (13,108) se simplified dac se consideri cazul cel mai uefavorabil, siauume — partea a doua minima. Vom lisa la o parte ym Ya: $1 vom lua G, {ambele cizouite la rezonanga). Atundi condifia (13.109) In| < GG: (13.109) © Noli. Reducerca lui | Jn! 1a 10-20% din GG, poate fi folosita 2 0 conditie de proiectare. eae Dac frecvenfa este suficient de joasi, atunci 13.7.3. Instabilitatea 5 2 bas Ye —foCe Si notin cu G, partea wali a admitanfei de intrare ¥,, Conductausa total: a cireuitului de intrare este Gf—=G, + G. Deoarece G uu este 0 conductanfi propiv-zisa, ci un cfect' clectronic, nm este exclusi situatia G<0. Dack sc ajunge Ja Gy si Ys se serie 0, atunci pierderile corespunziitoare intregutut circuit de intrare sint xle (pot persista oscilajii neamortizate in absent Daca ne flim sub freevenjat de rezonanja a Creal generatorului de semmal). Yu + Ye poate fi de forma g — jb (b > 0), deci are o Cazul Gi <0 (camductanti wegatied) corespunde generdrit de putere de ‘in acest caz partea realli a celui de-al doilea teruen semmal in circuilul de satrare (autooscilapii, se vede capitolul 15). Aceste fi nogativa, De aici rezult’ postbilitatea caG, = Ae (Yy) ‘oscilafii determind instabilitaica functiondrit $4 trebuie cvitate, 0 alti: justificare a Ini G, <0 se poate obj Vom arita acum posibilitatea cxistenfei nei conductante G, <0. Se 18.46 inglobim vw, in cireuitul din stinga, at poate folosi expresia admitantei de intrare (13.106), unde parametrii admi. re {angi al ranzstorutl ve decnc jn funefie de paramctrii circuitului natural Ys & Bre + Joly, in figura 19.46 tranzistorul din figura 13.45, 6 a fost inlocuit cut cirenitul BEG, oS \estimensis stan : siu echivalent natural, Paramctrii 9 si ye se determina din figura 13.47, a SIRES, So estimensd ote gi respectiv din 13.47, b. Y 6 Pe4 20% Dac Y, nu este real (nu ne afliim la rezonay complex. Si presupunem IY, = BY, = Bee — w0 si dacd x <0 (dezacord induictiv) &e Y, ©, Olmervaie. Calcalele de nai arte aeketve, ho Ma~—euplate prin © bund izolare intre int si icpire ee asiguri si prin utils Comparind ca relafia (18,116), constatim ci me ate law! een ae cacti ta factorul pldrn gl Gb cones ee al cuplate prin emitor (paragrafal : : 1343), asa cum se arata in figue © Nota. Peatru a beueficia la maximum de ra 18.48, "Aici capacitaten de in. elmer ofrecer nate, Se trare este teanisorclor 51 mininierea cuplaelbrpataite Bs rd ate confine si geueratorul de curent din exnito r= Cre + Cuall = Ai) & Coe + Precam plalie cements a Grote gaa (13.115) Ge Fig. 13.48 2 deci efectul Miller este redus. © imagine mai clart « avantajului adus de ultima schema se obfine pe baza condifies de aliniabilitete (13.109). In cazul uni ctaj EC, folosind rel File (13110) se poate serie Coiba $ Gis (13.116) Jn cazul amplificatorului din figura 13.48, g,, trebuie inlocuit cu — g,/2 {a se vedea relatia 13.60) : Yontyy & — gal? (frecvente joase). (19.117) Admitanta de transfer invers y, = JV, se caleuleazi pe circuitul din figura 13.49, a (V,=0). In aceast’ schema vom face 0 serie In primol rind se va Seen: ete earl circuitata “de rezistenja. de iesire din 7’. Se vor muta grupurile 7,, Ci $1 Yr, Cire mai inti sub nodal cinitorulai tui 7", multfplieindu-le prin B+ 1, sf apoi se vor muta peste nodul emitorului 7” divi- Zindu-le cu @ + 1, astfel incit si ajunga tn serie ew rq, Ciw Deoa- rece Vix si Voy sint de aceeasi anitime ‘dar in ‘antifazi (paragra- ful 18.49), se obfine un unic gene- rator de curent (fig. 3.49, 6). Yom neglija apoi toate capacitiile (cal- cul la frecvente joase), cu exceptia Jui Cy, care asiguré cuplajal iesire- intrare $i 2,40. Cury-<@ ry. $i Pore € MoCy, rezulta pat) joc ES tao 4 Drv. Fig. 13.40 (13.118)