You are on page 1of 5
ORGANIZAREA ADN {iN CELUL: > Materialul genetic este organizat diferit in interfaza fata de iunea celulara. > in nucleu, in timpul interfazei, fiecare molecula de ADN este asociata cu proteine histonice, nehistonice si molecule ARN forménd un complex nucleo-proteic numit cromatina, > La inceputul diviziunii celulare fibrele de cromatina se spiralizeaza, se condenseazz i formeazii eromozomii. Tipuri de cromat Cromatina este structura vizibild in nucle ARN si proteine histonice si nehistonice. interfaziei ftind compusa din ADN, Se gaseste sub doud tipuri morfo-funetionale distincte: > Heterocromatina > Eucromatina Heterocromatina Caracteristici © Intens colorata © Relativ condensata, compacta © Genetic inactiva (pufine gene sunt active) © Se replicd tardiv © inalt metilata «Este alc&tuité predominant din ADN repetitiv, bogat in perechi de baze A-T si histone Este de dou’ tipuri: * constitutiva: -se gaseste la nivelul centromerelor si telomerelor -de obicei este formati din secvente repetitive, noncodante * facultativ: -variazi, fiind prezenta in regiuni ale genomului care sunt exprimate diferit {esut side momentul cronologic (X_inactiv). functie de Eucromatina Caracteristici: © Colorat luminos © Mai putin condensata © Se replica precoce in faza S © Este hipometilata + Este alcituiti predominant din ADN nerepetitiv, bogat in_perechi de baze G-C si proteine nehistonice * Are activitate transcriptionali + Reprezinta partea activa genetic a cromatinei * ADN-ul trebuie sa fie eucromatic pentru ca s fie activ, dar nu toata eucromatina este activa genetic Proteinele din cromating sunt: — Proteine histonice — Proteine nehistonice (non-histonice) Proteinele histonice + sunt proteine bazice cu molecule de dimensiuni mici, care au in compozitia lor un continut ridicat de lizina si arginina. + funciii importante in celula: -asigura stabilitatea moleculei de ADN, -sunt represori ai genelor. Sunt de doui tipuri: shistone mucleozomale ~ H2A, H2B, 13 si H4 histone internucleozomale — H1. n acizii glutamic si aspartic, de aceea au caracter acid. + se gisesc in cantitati mici in cromozom, o molecula la 3000 de nucleozomi si se sintetizeaza pe tot parcursul ciclului celular: + mediaza cuplarea ADN-ului cu histonele. impachetarea ADN-ului si structura molecularé a cromatinci ‘+ Desfiisuraté molecula de ADN are o lungime de 2m. * Pentru a putea fi cuprinsa in spatiul nuclear molecula suferd procese de ‘mpachetare, compactare, plicaturare. Primul nivel de impachetare Nucleozomul Are forma unui segment de cilindru cu diametrul de 10 nm, iar indlfimea de 5,5 nm Nucleozomul este constituit dit * un miez octamerie format din: 4 perechi de proteine histonice (H2A, HB, HB, Ha); * unsegment ADN lung de 146 nucleotide infiurat de 1 tur si 3/4 ori in jurul ‘octamerului protejdnd miezul histonic. + Nucleozomul este unitate de repetare, formandu-se un lang ,beads of string“/"sirag de margele” sau fibra de cromatina de 10 nm, © Const histona HI * ADN-ul linker consine 50-60 pb si este cel mai expus si cel mai sensibil la actiunea nucleazelor. * Fibra de cromatind de 10 nm este unitatea care se repeti forméndu-se un lant si are o rat de impachetare de 7 si reprezinta 1/7 din lungimea de ADN. Al doilea nivel de impachetare Solenoidul ‘+ Este o rasucire sub forma de solenoid a fibrei de 10 nm ‘* Sunt 6 nucleozomi per pas de spiral ‘+ Aceasta structura este stabilizata de histona HI * Se formeaza fibra de 30 nm © Fibra de 30 nm reprezinta 1/42 din lungimea ADN-ului Al treilea nivel de impachetare Buela Fibra de 30 nm formeaza bucle (domenii) in jurul unui schelet proteic celular rezultand o fibra de 300 nm (1/750 din lungimea ADN) © Buclele sunt "intinse” atunci cand are loc transeriptia © Buclele laterale impreund cu scheletul proteic se vor plicatura pentru a realiza un nivel superior care apare ca fibra de 700 nm din cromatida la ineeputul profazei © Aglomerairile de bucle sunt denumite cromomere. Pe masura ce cromozomul se condenseazi cromomerele vecine se unese gi formeaz’ o structura mai mare, banda cromozomiali condensata si colorata (G+) ‘* Astfel pe cromozom vor alterna benzi condensate si colorate (G+) cu benzi mai pufin condensate si colorate (G-) ‘© In timpul metafazei condensarea este maxima si reprezinti 1/15000-1/20000 din lungimea total a ADN-ului CROMOZOMII UMANT reprezinta forma de organizarea a materialului genetic in timpul diviziunii celulare. + Canumir, structurd si morfologie, cromozomii sunt caracteristici fiecdrei specii. + Laom, in celulele somatice (diploide), cei 46 eromozomi sunt dispusi in 23 de perechi (doua garnituri 2n = 46) + Cromozomii unei perechi se numesc omologi, avand aceeasi matime, structur’, istribujie de benzi, morfologie, pozitie a centromerului, confinut in gene, dar origini diferite: unul matern (provenit prin ovul), celalalt patern (provenit prin spermatozoid) + In celulele somatice la om exista 22 de perechi de cromozomi autozomi $i o pereche de cromozomi sexuali (heterozomi sau gonozomi) + Celulele sexuale mature (gamefii) sunt celule haploide, fiecare deyinand 23 de cromozomi (celule haploide: n=23 cromozomi) Morfologia cromozomilor metafazici Elemente structurale obligatorii: + Cromatide + Centromerul + Kinetocori + Telomere Elemente structurale facultative (neobligatorit) + Constrietii secundare + Satelii Cromatide jecare cromozom prezinta doud cromatide surori + Acestea sunt subunitafi longitudinale, identice genetic o moleculi de ADN. + Lungimea lor pentru un cromozom metafazic este cuprins& intre 1,5 - 8 pm iar atosimea intre 0,5-1m. + Lungimea si forma relativa permit clasificarea cromozomilor ‘Centromerul (constrictie primar’) + Este locul de unire a celor douti eromatide surori + Este compus din seevenje de ADN repetate in tandem de un numar foarte mare de oti (ADN alfa satelit) + Datorité pozitiei constante, centromerul constituie unul din marker pentru descrierea cromozomilor + Centromerul imparte cromozomul in dowd brate: - braqul “p” mai scurt, orientat in partea superioar’ faja de un plan imaginar ce trece prin centromer -braful "q * mai lung, situat in partea inferioar a planului de refering + In functie de lungimea bratelor cromozomilor se poate calcula indicele centromeric, definit prin raportul p/p+q, Este un criteriu de identificare a perechilor de omologi. confindnd in structura céte + Dupé pozitia centromerului s-au descris trei tipuri morfologice de cromozomi in ‘gentommul uman: = metacentrici, cu centromerul situat in regiunea mediand a cromozomului si brate egale (p=) - submetacentrici, cu centcomerul situat submedian si braje inegale (p

You might also like