Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Agent, Postelnicu - Calculul STR Cu Diafragme Din Beton 1 - 2

    Uploaded by

    Nicolae
    13 views100 pages

    Original Title

    Agent , Postelnicu - calculul str cu diafragme din beton 1_2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views100 pages

    Agent, Postelnicu - Calculul STR Cu Diafragme Din Beton 1 - 2

    Uploaded by

    Nicolae

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 100
    Prof. dr. ing. RADU AGENT * Or. ing. TUDOR’ POSTELNICU CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN BETON ARMAT Metode simplificate. Tabele si abace. Exemple numerice 1 | Elemente introductive Calcul eforturilor in domeniul elastic EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1982 2 Cece beton armat si pr turmitor vor cu citdr selsmice si Ta LP. Arta Grafict Bucuresti diafragmelor din . In volumal ‘ele produse de cutremure. In paralel cu extinderea aplicarit in practied a aces ‘au cipitat tn ultimii ani o dezvoltare deosebita si cercet experimentale legate de alcituirea si calculul diafragmelor. Numeroasele e ete.) determinii necesitatea unei retnnoiri continue a te probleme, intre care si cea a sistematizarit sub forme practic’ @ procedeelor de calcul pentru determinarea iarea_diafragmelor. ealeulatoarelor in proiectarea structurilor arn ce mai clar in evidenta necesitatea separiril de caleul in doudi catego — procedeele cu caracter gener: irea calculatoarelor i ‘ate intocmirii programelor care se pot aborda toate aspectele fundatie pentru cursurile ‘universitare si chiar unele preseripsii tehnice de proiectare, Deosebirea de procedee de cal de cit care elaborea: tenrald dintre materialele consacrate celor doit catego iI constii in aceea ci se adreseazit wor cercurt di le intereseazti de fapt aproape in exclusivitate pe an programe de caleul, in timp ce celelalte sint adresate ‘ect: poate el ofer! te, de pri 4. Structuri eu diafragme. Nomenciatura. Clasificare. Caracter cu diafragme din Je geometrice ale diafragmeloc Gp ature general @ structure cu diafreeme, fh , tratate detal ate celelalte dowd parti lificare, s-a sstora sf domeniulul lor de utilizare, je ative le riglelor de cuplare la a eliror redactare auto ta fagit de prof. dr. bei a i domenial de utiizare a Partea I. R. AGENT $I T. POSTELNICU Metode simplificate pentru caleulul efort inedrcdri orizontale, in domeniul clastic imetodelor Elemente introductive o ANALYSIS OF STRUCTURES WITH REINFORCED CONCRETE SHEAR-WALLS. 3 SMPLIFED METHODS OF ANALYSIS, DESIGN TABLES AND DIAGRAMS, NUMERICAL EXAMPLES o SUMMARY ‘Exemplul de ‘Bisfragma nesimetic ov on gr ‘Diafragma cu un gir de solu xen | 85. Diafragme ‘methods of analyzing the elastic response of strucx ‘and 9) and the lent Bibliografie ta partea a It ‘Anexi, Tabele si abace 21 jagrams are incorporated in the volume. Also @ are given, ise of both strictural engineers and students in civil ‘The authors are: Dr, RADU AGENT, professor, and Dr. TUDOR, POSTELNICU, lest rom the Deparment of Corre stro the Faculty of Ci "Engineering, CONTENTS hear-Wall Structures. ‘Terminology. Classification. General "The Use of Reinforced Concrete St Shapes of Shear W: les of Structural Setting. 2. Experimental Data and Field Observations on the Behaviour of Shear-Wall DIE BERECHNUNG DER TRAGWERKE MIT STAHLBETONWANDSCHEIBEN, 6 Dee BNEACHTE VERFAHREN, TABELLEN UND DIAGRAMMEN, ZAHLEN: BEISPIELE ZUSAMMENFASSUNG Das Buch befasst sich mit den_vereinfachten Berechnungsverfahren hhaustrapuerke mit Stablbetonvandscheiben. Unter ,vereinfachten Verfahren’ sind Daustragwerke mitcnon in welehen die vollen Und gegliederten Wandscheiben als vertikal monotone Tragwerke fe Bearbeitung der Berechnungs- entglich der, Gest 8 de ilerung und AnWen- nd dae yKostinuum- Ersatzsystem*-Verfahren (10, Kap.) ray eae Band wird die eaten zwei Abschnitte des Buches enthalten und zwar: Petts Bemessung und Rewehrung der Wandscheibenquersch fer ausmitigen ents for Analyzing the far-Wails. Deformations of the Coupled Wa Sin dic Baustatiker und Studenten der Baufokultaten. ind: Professor Dr. Ing. RADU AGENT, und Dr. Ing. TUDOR ‘Lcltss, ‘Lebrstunl far Stabbetonbau, Technische Hochschule fOr | Loads among the Shear-Walls, Beer iclarer: | f Shear-Walis. Equivalent Moment of in ‘Loads among, the Shear-Wall Structure” Method. ‘Coupled Shear We A. Tragwerke mit, Wandscheiben. 9 meine Kennzechen "Die Anwendung d 13. Geometts 4. Allgemeine Gestaltungsregein 2 Vereen ud one ln Bez ut das ertalen der Partea T i ELEMENTE INTRODUCTIVE Fy a 2 4 Bemessung’ det a | STRUCTURI CU DIAFRAGME. NOMENCLATURA. oS CLASIFICARE. CARACTERISTICI GENERALE ilizarea structurilor; cu diafragme din beton armat ia clidiri etajate {grssenermi Belastung, structurilor cu diafragme cazul struc- « furllor et iafragme_ tion & parte din clementle calcu 3 rar ruchle cu diaregme,prefabricate ‘Wandseheiben 79 fechnung von monotanen symime= ‘eegliederten Wands influss der axiclen Verformung det $4 Gestaltung und Gebraich der Ta Vericilung der Horizontalbolastung an mehrere Wand ‘schelben cu diafragme s-a aspectul consumul procedee industi ‘Aceste cu aumarul de’ zonele cu cutremure puternice, de avantaje legate de cor tain ocatiaes sire Dawns | rae | time, | cone, cc § Beive| "as" fcc Water-Tower Inn Chicago (S-U.A) a1 | 263) 1974 Sydney (Australia) | Birouri @ | 235 | 1975 | Houston SUA) — | Birouri so | 218 | 1970 Euificio Peugcot ‘Buenos Aires (Argentina) 63 | 208 | 1962 Dupa cum este jn zone eee [ete rele Peni siton Center Tohannesburg so | 203 | 1972 ca ‘Ate de st) | 0 Parque Central Torre | Caracas (Venezuela) | Birouri | 56 | 200 | Bucuresti la uncle > [1.53], hotelul « Doroban} Take Point Towers | Chicago G.U.A) | Locuinje | 70 | 196 | 1965 Place Victoria Montréal (Canada) | Birouri | 47 | 190 1968 Tour Fiat Paris (Frama) Birouri | 4 | 108 | 1973 Marina Ciy Chisago GUA) [Locaine | | 179) 192 Perkingac Lot Nov TL 6225 | Hong-Kong Birouri | 52 | 179 Manufacturer's Lite | Toronto (Canada) | Locuinte gi 53 | 1761971 Jerente pentru Center magazine punctul de vedere al realiz Mexico Hotel | Ciudad de Me mH x Jeo Hoist ——*| Ciudad de Mexico. | Hote @ | 1) 2 din structura portanta de beton usor, far adaos de strat ce) ‘ Sydney (A ‘Birourl 1ai reprezenta~ beton an |__| | har : TMainaer Landsvasse | Frankfurt am Main | Birou [40 | 1421975 Brobaus (F. Germaniay Dresdner Bank Frankfort am Main | Broun | 30 | 166 197 (iF. Germania) Koln Toaiinje | #9 | 137 [1972 (RF, Germania) la care aceste compar- Hoel a call eas | strucflle care neces Hot [| 68 | 190 | libere sau cu comp: in cadre, mai ales Ia clidi de seismicitate, se pune totusi problema ca ‘mineze cu toati atentia daci 0 conceptie fincti tual Ta primul etaj, halele industriale etajate ete., sa apel jn cadre. Faji de cele ariitate mai in: cu privire iafragme iate in zone cu grad ri ‘asemenea cazuri si se ex jonal-constructiva rafionala itor ein eal bloc de fo parer,prevederca de nor magazine tipurilor perfect $i zare avant ardtate 1.2. Tipuri de structuri. Terminologie, clasificare 1.2.1. Forme de clidiri (fig. 1.3) Dupa forma lor in plan, cli = clidiri de tip bard, cind a le etajate sint in mod uzual denumite: plan forme alungite (fig. 1.3, a); 1% =cliditi de tip cu forme apro- CLZZZA de @. Clédire de tip 2B Cladire de tip bore” 4punct” 1.22. Clasificarea tipurilor de structuri dup’ modul de dispunere a diafragmelor [1.3, 1.23, 1.37, 1.44, 146] le structuri cu diafragme utilizate la cladicile ci lem «fagure» ), la care sint dispuse majoritatea peretilor despir{itori iructiile cu compartimentiri des ial cele cu garsoniere), céminele, la care flecare travee cuprinde 6 la cel « cellar» {1.30}, in de marimea wu 0 Bloc ge tocu SX ULL hha © Molet te Kart-tarx Stost (ROG) {152} intr si cazul din fig. 1.2, 6. itarecaul chur FT) Fig, 14 , i dt 5, ), pe care plicile plangeslor reazem est Ga date goa n aeceay categorie n ‘Aga cum s-a_ar ‘amplasarea unor magazine suficient de m: 18 cu circa 10-15% ib avantaje sub care diafrage de structuri cu nucleu cer jar eu doud muclee Jn fig. LL ¢ 1-25) mele sint grupate intr-un In fig. aledituite din diafragme gi cadre. Dup& rolul gi ponderea pe cai Ia necesitatea conte ajunge astfel Ia sol de diafragme forme: Nucleul central poate fi completat cu diafragme ntelor de torsiune generald din actiunea incir- excentric (fig. 1.6, d). 1.2.3, Structuri combinate diafragme-cadre Struct de Ia pet. 1.2.2, b sic reprezinti sisteme combinate, elem snte respective le au se_pot im 2) Structuri rigide, in care diafragmele sau nucleele sint dominante ca rigiditate si capa- preluarea momentelor de tor- Fig. 7 cadrelor perimetrale incepe si capete © mari, acest rol al Tor ca tuburi perfor cLtub in tub (fig, 1.7), jor, iar pe perimetru se creaziun al d tub, perforat. oS Te S Ss ‘Ss Ss Ss (a Si] opine a oa tale revine cadrelor. Ss Ss S ) La bloe S a Ss 5 S =a 1.3. Formele geometrice ale diafragmelor Dupa forma construcfiei i ceringele functionale gi de rezistentt, diafrag- mele care intr in componenta unei structuri se pot prezenta ca elemente 20 cuplate intre ele, alci~ , a, 1.3, 1.5, a ajunge chiar ca intreg ai formeazi un element spatial unic. In misur Ea tragme cuplate €. Descompunerea 2 ler spafiale in di independente {oid vederea simplificdtii caleulelor, aceste elemente spatiale se considerd ca spendente, se regsesc in calcul forme similare late (fig. 1.9, ac). fate din cupl fragme perpendicul punerea unor elemente spatiale in diafragme independente ca in fig. Pe lingi aceste forme curente, pot interveni si alte tipuri de s cu forme dintre cele mai variate, din care unele exemple sint ardtate fin fig. 1.10, d. 1,32, Diafragme cu goluri tajate,-perforatil ferestre ale prin goluri de usi i de reguld sub forma de siruri de gol ‘conducind Ia diafragme formate din prin buiandrugi (rigle de | ¢, deci cu 0 conformare analogi unor cadre etajate. at . Sectiuni cu t6lpi evazate ra Fig. 1.11 3 cu C. Diafragma cu mai multe spirur de goluri .piafragma cu goluri dispuse neordonot ale riglelor de cuplare Jae Fig. 1.12 Pigld_de cind 8°.<0,1 G2 +3"), cind 8 > 0,1 (8? -+3%, ificare mai semni- pe aceastit baz domeniul elastic. modifica, in sensul misuri mai mare decit considerind Este de remareat (wv. $i [L3, £23) © caract celor cu, etajate 0 const ‘concentrata portante verticale si de ceca capitdi o importanji mai mare necesitatea evitirii unor nesimetrii prea pronun{ate si in general respectarea nor reguli de conformare corecti 2 ansamblului. Dintre acestea sint de sul 3) Prevederea de diafragme verticale atrage dupi sine tate realizarii planseelor ca diafragme (saibe) orizontal colecta fortele orizontale iafragme consecin|a trebuie si se asigure plangeelor, prin alcatuirea si dimer lor, capacitatea portant iar deschiderile fragmele verticale sa in continuare, se ied de bazi a structurilor cw diafragme — gi la deplasari pentru ca, prin eforturil 1e, sit se compenseze in cit mai mare misurd eforturile de incoyoierea_produsi de ineircit ) La clidirile situate in zone ce si righ de torsiune general determinate de excenti lor seismice orizontale in raport cu centrul de rigi portante, fragmenteze constructia in tron- soane simetrice. 2 induse de acestea sf in distributia in plan si dimensivnile di esau sd se reduc , formele si jeazi. asuph sens, deter- 2, DATE EXPERIMENTALE $I CONSTATARI ASUPRA. ° COMPORTARI STRUCTURILOR CU DIAFRAGME LA DIFERITE SOLICITARI 21. Date experimentale (v. si [1.66]) Cercetih armat Ia diferi f acestor structuri a cipitat ex 1a verificdri experiment prima perioad: 1950-1970, cerceta lun caracter mai sporadic gi un volum restrin: fe izolate si in general {Grd a se axa pe specificul solici- snante de tipul celor pe misura rispindirii mai largi a sistemului cons- fragme din beton armat si a recunoasterii avantajclor sele tente Ia cutremure, actiunea de cercet: ai ‘eu seam in cele inte- Noua Zeelanda jin ce in ce ragmelor pline si cu goluri in con in domeniul postelastic, pind la stadiul de laborator asupra comportarii_di solicitiri s-au dezvoltat pe masurd ce dere $i s-aw cris practic ‘mult pe studierea compo! lor seismice, adi face ref la cercetrile asupra diafragmelor fea ef gi pentru cele din panouri mati prefabricate cfectuate in URSS., Franta, fn aceeagt din Timisoara o serie de de solicitari gi anume cele produse d inul s-a trecut multilaterale asupra structurilor cu diafrag jparea INCERC si a Catedrei de Constructii de beton armat de Ia Tnsti- tutul de constructii din Bucuresti [1.66]. 26 Mi 2.1.1, Diafragme pline i Printre primele cercetari experimental asupra unor diafragme din beton armat sc situeaza cele japoneze din ani 1950 si cele de versitatea din Stanford — S.U.A. (1958) fragme scurte, « inrimaten (bordate cu dinamice sint de mentionat din aceeasi_per Massachussets (S.U.A.) [[.10], care ins s-au axat mai mult pe s de tipul celor produse de explozii Dintre programele mai ample de cercetare din ultimul deceniu sint de le pe diafragme torul Portland Cement Asss menfionat in primul rind cele Corley, Hognestad si Mc prevederile din prescripti sionarea diafragmelo: grea in aceste prescript cel de determinare a pentru elemente de beton armat finiare poate fost fundamentat si propus un mod de cal 1, 1.28], pe baza cArora sau americane ACI 318—77 referitoare la neluzie trasi, valorificaté re la modul cum parame! (forma se te, armarea capetelor, cantitatea si modul de jim ete.) influenfeaz4 asupra comportiirii his junere a arma retice a diafra- pe diafragme scurte U.A. [L15, L16] si Nous ia similitudinea intre com- ‘ea a unor console scurte. ice, desfasurat la Uni- 1, 1.22]. Pe baza rezultatelor pul $i Popoy [1.76], s-au tras concluzii cu 1a 0 valoare a forjei tfietoare asociatd rolul armiturilor longitudinale acelag Popov [1.74 , 1.22]. Jlor de cuplare si diafragmelor sila Taboratorul P.C.A, 2.1.3,_Sol iri produse de deformatii impicdicate (variafii “de temperatura, contractia betonulut “ierului masiv al structurilor eu dialragme, capati impor Ta cele in cadre — eforturile produse de def , problema care a fueut obi {L1, 1.35, 1.70 etc.]. fin jara noastci, un program amplu de experimentiri numerice si de laborator referitoare Ia efectul i Fragmele moni a fost efectua [L12, 140, TAl], S-au determinat efortu create prin impiedicarea contract (accel contractiei betonului din fragme’ de fe langaete infer imecare” preiebricale Fig. 22 deschiderile lor in funeyie de procentul 2.1.4. Probleme diverse, detalii de armare La recenta Conferinti mondiala_de in; Geptembrie T98U), SI preventat numeroase com ee Gate cxperimentale privitosre la diferite probleme cu car lar ale comportdirii diafragmelor pline si cu goluri, cum ar fi tarii la incovoiere in plan perpendicular pe cel al inimii, diafragmei (50 — comportarea la ineirciri repetate a diafragmelor avind de la inceput 6 fisurd la fort’ tdietoar — diafragme cu goh jurul goluri .cale, cu diferite variante de dispunere a armi- lor prin petrecere ale armaturilor intinse din ) cd rez cu diafragme di ‘i capacit punctul de vedere al utilizarii Ia constru 2.2. Constatiri asupra comportirii Ia cutremure puternice Comportarea cladirilor etajate cu diafragme din beton armat la diferite cutremure puternice 20 ani, cum au fost cele de Ia Anchorage Alaska (1964), Caracas-Venezucla (1967), San Fernando—S.U.A. (1971), (1971), Managua—Nicaragua (1972), Imperial Valley—S.U.A. (1979) ete. este cunoscutd din literatura straina de spe rate [I 1.36, 1.76 etc.]. Pentru cazul cutremurelor din tara noastrd (vrincene), caracterizate prin focare de mare ime (peste 100 km), respectiv prin perioade domi- hante hungi de oscilatie a soluh de const: ile de la cutremurul forage mari ale {8 cutremur puternic di cu diafragme din beton armat la cladirile ctaj ‘mul a fost supus unei testiri pe seard larga, Prac tlidirile cu diafragme in general in mod satisfac cutremurul dis tate pe baza wnor prescri datele cele mai prefioase au fost furniz tea execu viral din princip: jafagme rezemal mai putin decit 0,5°/,. din t Take clidiri mu aw preze fn rispunsul componente ale structut acest aspect, care si. per de conformare expuse ent al forfelor_seismice sfacitor Ia cutremure puternice. Deficienfe au cu vieli de aledtuire generald, sau jr defecte de executie grave, mai ales sub diafragme. ivi cu caracter global, menjionat ucrarea [1.76], este de a asigura diafragmelor componente al lor, o scofiune activi suficientd la fortd tdietoare. Masura al structurile cu diafragme mai puternic s int cele cu diafragme rare, cu nuclece sau cu o singuri diafragma longi tudinald. In lucrare se "un studiu japonez, in care se pre tatele unei analize st a cutremur a unor cli de valoarea raportului intre secfiunea insumati {otal a unui nivel, trigindu-se concluzia od Ia clidirile cu po Is care acest raport a fost de eel putin 0,8% nu s-au consia insemnate din actiunea seismicé. 2 deterioriri -Avarieri frecvente au prezentat plangeele, mai ales la st s si inima, solicitatd preponderent de efortu fn figured sint ardtate punziitoare. a) Cele mai periculoase avarii sint lizate prin cedarea de tip casant a acestei zone sub efectul conjugat al turilor de compresiune produse de incirciirile verticale gi de momentul Incovoietor si al celor produse de foria tictoare, care in stadivl ulti concentreaza in aceeasi zona. TE @. cadarea_ zone! comprinate Crt rin ‘istoare b) Tot la capetele diafragmelor, i ia cind au lucrat ca zone s-au produs fisuri orizontale, in general nesemnificative si care nu au nece iti au aparut la sub forma de fisuri inclinate, uneori cu deschideri des 4), Acestea au scos in evident fapt unea fortelor tAietoare (fig. foare a fost inferior nivel de asigurare a diafragmelor la fora t insumarea volumului fi determinate cu form pe de tipete site| de conlucrare a. (prin it di cata: | oarmare Superioara cel strict necesare di calcul, condueind | Ja un moment car | fy pabil care depi- = ea, uneori destul de mult, momen- siune excentried pr rensionarca la o fort tdictoare momentului capabil (sau a celui de fisurare, dacd era super capabil | = chiar relafiile utilizate in practicd pentru dimensionarea Ia fort tietoare nu erau totdeauna acoperitoare. , 4 = a . La diafragmel in care in Iungul prin injectare sa sudate din STNB, iafragmelor cu goluri injectarea fist au fost suficiente repara(ii armate proporfie de masi au fi iafragmelor gifisuri in dreptul planseelor. cegral_a riglelor respective. acest Gaz Ta rigla in nu reprezinti o avarie grava. jtaren acestor elemente a rez lor de tat din faptul cf, la ini suprapuse i dimensionarea lor Ja acel 1 al montan{ilor. Cedarea Ia forfi tAietoare a demonstrat totodata ci la fn mai mare misurd chiar decit la elementele vertical Tasociate momentelor capa ‘au_confirmat cancluziile cerc in sengul ci datorit® caracterului 3 riglelor dintre uuneori chiar mai 1 de asigurare diafragmelor cu goluri, comportarea a fos "8 cu 1u observatia ci in cazul golurilor dispuse pronuntat >, sau manifestat mai defavorabil efectele concen- . _trlrilor de eforturi de i compresiune in mon- b) Constatiri cup tanfii mar betonului sint mentionate in (1.35, 1.59], iar in cazul speci rede In eare dex in (1.40, 1.52]. O forma mai accentuaté ante i com- suplimentare | cind compozijia betonului sean acfiunea_forfelor utilizat Ia turnarea diafrag- Terese (efectul «in- \ melor este de natura a ge- _Primul_planséu nera contrac{ii. mai mari “infermedigr | > decit cele obignuite (betoa- 2.3. Comportarea 7 In alte solicitiri adaos Aone imiires.com- fagme monolite se preteazi Ja o alcituire avanta- exploatare a joasi pentru ‘unei bune comport ‘cazul clidirilor fundate de locuinfe: ‘pe terenuri susceptibile de tasari inegale g cxecutate in Bucuresti Jegiturdi cu aceasta problema au rezul 4 Io ' lor executate in ansai ‘m grosime si care, dup cum se cunoaste, Toessului prin cresterea cu 10—15 m ‘au putut trage urmatoarele alte (Q—11 niveluri) s-au compe i, pe de o parte ca urmare Ja deplasari verticale, iar pe de altd parte datoriti faptu { a fost usor si se realizeze un subsol general, cutie rigid’; — pentru a evita diferente de tasiri prea mari pe lungimea aceluiagi corp de clidire, sint de preferat in astfel de situafii blocuri de tip punct, jar cele de tip bard trebuie fragmentate in tronsoane suficient de scurte, sa superioari a diafragmelor iau nagtere efortu i de citre diafragme a 36 Ey SES 3. DEZVOLTAREA METODELOR DE CALCUL :) $I STADIUL LOR ACTUAL 3.1. Calculul in domeniul elastic iafragme din acjiunea le, primele procedee utilizate in practic’ s-au bazat, beton armat, pe considerarea lor Fig 3.1 semnifica — modu de reducere, mergind de la 0,6 pind considerare gradul de fisurare, sensi 38 perioada 1960— iserete consttuit echivalente, ceea ce a permis ic din metoda deplasarilor print independent de numirul de sau introdus gi prin diafragme inlocui categorie de procedee, Franta) (18), Beck (R. T. Gee {1.67} Jucrare xeste de In schema cu goluri este aprox- elementele componente 1 3 In toate aceste metode simplificate, problema repai carilor orizontale intre diafragmele componente ale nei structuri, inclusiv pentru momentele de torsiune general din actiunea unor incdrcari ori- zontale pl exte abordata tot in mod. simplifca, punind condijia de egal Ia un singur nivel. nucleclor de diafragme, care, in peniru a prelua, prac azul cind prezint gime incdccarile or teazi de asemenea la procedce de caleul si derare a caracterului lor spatial [1.39, 1.43, 1.47, 1.48, 1.51, 1.68] Jor de’ calcul electri In folosirea pe scart fragme. Aceasta a permis abordarea unor forme perfectionate si m: ficate ale calculului, intre care pot fi menjionate urmatoarele mai unor procedee de ficdrii unor rigle de cuplare schematizarea ca sisteme de bare, s-a putut utiliza pentru riguros, bazat pe ecua fagme a consi considerarea plas mai moderne, de ci ccutremure. acestei categorii de met “Ww pracedew redisten (i a stracturil pri ' uiremur) [1.66], sistema manval = putut aborda un ydelarea comportirii reale ie caleulul dinamie prin accelerograma evoluati transpu- metodelor de calcul din aceste categorii nu face obiectul Tucrari, | 3.2. Calculul in domeniul postelastic {in prezent, calculul in domeninl elastic isi piistreazi 0 aplicare practic gonerali in proicctarea curenta a clidi inarea eforturilor din o. Gireirile convenfionale prevazute in rimine 0 prima (reaptd in. determinarea efor ‘beton armat, depinde de dupa necesitate continuata printr-un calcul in sta i | prin mecanismul histeretic "i fn etapa {n care analiza postelastici a structurilor cu diafragme | - din beton armat se afl inci intr-un sta ale de perfectionare a metodelor si nu s-au creat inci toate condi (0 baza pentru imbunatajirea conceptiel de aled- calcul i azii si el de mul Completarea cu o analizi postelasticd apare totusi recomandabiki cel in stadiul postelastic s-a dezvoltat mai mul bagaj yentale gi de stu nportanfii deos i precum § de la cutremure — construcfii cu grad mare de repetabilitate (proiecte tip): a pentru care un caleul obignuit in uficient de reprezet aisamblu, stat de asteptat ‘Aceasti problema, in care si instru punctul 3.1.2 uncle reglementiri, va fi reluatd in prezenta lucrare in cadrul cap. 15 (vol. 1D). 3.4. Dimensionarea diafragmelor jonarea elementelor verticale la compresiune a compresiune excentrica a cu forme de secjiuni de felul fin azul special cu cea a unor cont aS reg se ajungi la un model prevederile respective din Iucrarea [1.3] trebuie ie ca @ rezolvare provizorie, care necesi continuare si fie Probl tratatt fragmelor Ia compresiune excentricd este (vol. ID. 3.4.2. Dimensionarea la forta tiietoare dreptul plangeelor. ei In prezent se m: in mai multe (i yare Ja yerificarea diafragmelor de proiectare anti acord cu cunostiinjele mai recen ulate in aceas vorba de a corela in mod mai consecvent valoarea de calcul jetoare cu cea a momentul al diafragmei si totodati a fortei Probleme similare de corelare intre capaci incovoietor si Ia fortd tdietoare se pun si la aspeete mai ind aceste clemente au ini obligate, aga cum se intimpli la blocurile obisnuite de locui mici de etaje. Pentru verificarea la forfi tdietoare a in Iucrarea [[.3] s-au adoptat rel cu deosebirea ci nu se conten: imensionindu-se pentru a prelua in intregime forta tdietoare. 4 ORDINEA GLOBALA A OPERATIILOR DE CALCUL aledtuirii generale, a schemei de calcul si a incdrcitrilor armarea in scefiunile de calcul; constructive de detal suficient’ numai o predimensionare a se structurii, trecerea 1a un calcul postelastic comport jioneazii in mai mare miisuri decit Ia alte tipuri de structuri, in special ici, datoritd dificultafilor de a reusi ite reveni Pentru 0 mai bund orientare in succesiunea acestor opera| icapii cu caracter general, care sint apoi (II) Determinarea etorturilor sectionale printr-un cal- cul i domeniul elastic. fv cop 88,10 ) (7) 112)— (IIE) Dimensionares se linala ale ¢l $f ale riglelor de cuplare fc inarea mementslor cepabile pe baca ermaturi- lor etective ~eperatiite (19)~/18)~ pee a eee ee ee “|v (VII) Este necesord 0 anolizd @ ~operasiile (30)=(321— Fig. 4.1 (continuare) (1) aca ipa ‘eee ae (2 aiegeree prtiinars @ secfonier datmgmator 1 (4) Determinarea diatragne $i 0 (IN) produse de cleat aeeiE ESET Sa (5) verticarea prelinnard a sectiunitor pemoneed a sevafa (all 19) Deteminerea etrtrior scp Peale anteraainiee ru! elastic Fig, 4.2 Schemi logied dezvoltats. ‘care produc 0 fncove- ere generalé a struc- inse de ia capetelo 1a ole diatragmoler (1a. com ~ Fig. 4.2 (Coutinuare) (18) determinarea momentelor capabile siune excentricd ele { 119) determinarea torfai taietoore de clea! (8) aso lernyzy Catt mamentelsrcopabie de fa (18) (22)oimensienarea armatu orf teetcare, ‘nimitor diatragmelor 12 1 €U respecterea procentului minim (23Vveriticares sstrion de | forid tdietoare _@ rosturilar de turnar Fig, 4.2 (continuare) fed je orizontale imp pric, in modul fundamental s\n primele modu! supericare ‘energia indus de iF de apropiate 5, | SCHEMATIZAREA DIAFRAGMELOR PENTRU < CALCUL. CARACTERISTIC] GEOMETRICE 5.1. Schematiziri pentru calcul t aritat le cu diatragme pot fi au legate EC eaaaanyuiare mr liniare (bare). In consecint Lungimea [, 2 portiuni liber /,, extinzindu-se de 0 ¢, Sau propus pentru 8 a Gife tehnice ] sa adoptat expresia: a= 0,35 hy < 40 om. G1) ' depinde tea sint inffuen- prin intermediul influenta se resimte si asupra for astfel C8 o eventual subevaluare Ce c i uare, se prezinti intabulate | | wip | 704 | 03s | | as } Fig. 5.1 x0 | 250%, | aaa | osm . ' 10 | 38% | 384 | onex , 5.2. Sectiunile active ale elementelor verticale a ! a z . "oy 30 | 18 iy | 404 |. 040m 5.2.1, Seetiunile active la compresiune excentricd |—_|__| 10 | 24 | 2004 | 040m a0 3 | 6th | 2154) 0624 Giafragme pert be ie ee — pe baza datelor din studiul {1.26 ind recent: 11 dupa DIN 1045, in i 1 pentru ‘mai mari decit pentru grinzile simplu u continue, ajungindu-se la by = 0,4 L (L = deschiderea con- Snainte gi ca aceste ia egal cu be Sh i= ““*c) Cind talpa (fg. 5:3, 6), atunci se ia Abu, Aber | 10 te fragmelor perpendiculare cu care fragma_considerat sale (fig. 5.4). Aportul acestora este nesemnificativ pen- pentru stabilirea ariei sectiunii active la efort axial, care serveste la determinarea incireirii gravitationale aferente dia- fragmei La structuri cu diafragme rare sau cu nuclee, se poate fine seama in caleul cd prin rigiditatea riglelor de cuplare Sint antrenate in conlucrare gi plinuril verticale invecinate golurilor respective. ~ De exempl in cazul nucleului cu gol Fate de constct wages elladgche Stlleonbxinngen, In: Beton Ken 196 Neal elin, We Et & So, 19M 2084 wifckende Patent bat D stnen, pag. 1048—1050, Solan, § sNagaceysch cpung und Brock belsteten sien 157, Neston Ay Pits, Ghy Ura B ‘a tajrarme “den beton cowie i ‘Motes, int Comporaica stu «construct z i de Ja Oradea, 1967. INCERC, Bus aL0choa, J, Dy Fiorato, Mae O carnigeake: tant Structural Wa i 979 an Batley, T, Reinforced Concrete Structures, New York, J. 78, Chapter 12. Shear Wail of Molistory Buildings, pa. 160. Park, R. Paulay, T. si ali, Progress Report of Earthquake Engineering Research ai the University of Cancerbury. Tat Provecdives of the Scvcate Wonk 161 162, 16. Lo, 1, J. Report ies of Enrthquake Engineering Research Center University of California, Berkeley. In: Proceedings of the Seventh World Conference ‘on Earthquake Engineering, Isianbul, 1980, vol. 9, pag. 1-16. Pislirasu, C.Constaten prvi com 197 a spectivat 16, a proiectarea antisesmicd a siructrilor cu dia de doctorat, Institutul de Construc 4. 161. Rosman, R. Die Staische Derechnung von Hochhauswanden mit Offumgsrethen, Berlin, W. Ernst & Sohn, 1965. 168. Rosman, R. Torsion of Perforated Concrete Shufts, in: Journal of the Struc- {ural Division, Proceedings of the A.S.C.E,, ar 5/1968, 1. Salse, EAB. si Fintel, M. Sirengih Stiffhess and Duetty Properties Of Slender Shear Walls. In: Proceedings of the Filth World Conference on baci guake En 1073. Bah 170. Schieeh, rdnespannangen in elusetig festgehaltenen Wandschetben, Jn: Beton- und Siablbstonbau, nr, 3/1962, LT Schneider, KH. si Rech, H. Tragwerk des Blrohauses Moinzer Land- sirasse in Frankfurt am Main. Yn: Beton- und Stahlbetonbau, ne, 12/198, 1m. Stander, W. Ein Belirag cur Untersuchung ron Stallbetonscheiben mit Hilfe Sitter El luvter Bereksichtigung eines wirelihkcitenahen Werkstojfverhaliers, n, Technische. Hochschole Darmstadt, 1973, 413. Tao, W. K- General Analysis of Nonplenar Coupled Shear Wal the Stevetural n, Proceedings of the A.S.CE. nr. 3/1973. 1.74, Vallenas, Bertero, V. v. si Popov, E. P. Hysteretie Behavior of Reinforced Concrete Structural Walls. Report EERC 19-20, Universty of Cele fornia, Berkeley, 1979, Wachter, K. D. von. Zur Berechwmng regelmdssie vepliederter Schelben aus Seahlbeton inter Bericksichtigung eines whrlichkeltsnahen Werkstaffgesetsee, Dissertation, Technische Hochechule Darmstadt, 1979, Wang, T. Y., Bertero, VV. si Popov, E, P. Hysteretic Behav Wf Reinforced Concrete Framed Walls. Report BERC 7523, University ef Ca fornia, Berkeley, 1975. Winokun, A. si Gluck, J. Uhimate Strength Analysis of Coupled Shear Walls, In: Journal of the Ametican Concrete Institute, nt. 12/1966. Xx Xx Bemessing von Beton. und Stalibetontellen nach DIN 1045, Ausgabe December {278 Bleewng mit’ Léngskrajt, Schub, Torsion, Nachweis der Knicksicherhet, ‘Ins Deutscher Ausschiss for Stahibeton, Heft 220, Berlin, W. Ernst & Sohn 1999, $1.34, pap. 5962, 1.99. x x Cutremural din Romania din 4 martie 1977 4 efectele sale asupra construce . Vol. TI—IV, Comportarea la cutremur a claditilor de locuiste 41 sectals LCOP.D.C, Bucuresti, 1978, t In: Journal of 175, 176, 17. 178, e Partea a H-a. METODE SIMPLIFIGATE PENTRU CALCULUL EFORTURILOR DIN INCARCARI ORIZONTALE, IN DOMENIUL ELASTIC 7. CLASIFICAREA METODELOR DE CALCUL. © DEFINIREA $I DOMENIUL DE UTILIZARE A METODELOR SIMPLIFICATE 7.1. Clasificarea metodelor de calcul lor cu diafragme Ia incdredri dupé nivelul aproximatilor in urmatoarele categorii 7.1.1. Metode simplificate leg metodele bazate pe admiterea urmi- ‘aducerea calculului lao form simpli, de bare: diafragmele pl iar cole cu gol real masiv al acestor elemente si de cel {se fine seama prin introducerea unor te gi la pet. 3. wise adopt pentru riglele de cuplare o schema ca in fig. 5 — fata de structurile formate din elemente liniare, Ia care in considerate de rei le produse de momentele produse de fortele |, precum gi de. defor- ‘cadre etajate. De specifice “cea ce presupune urmitoarele i trice gi de = a cliditii (forma in plan ft constante, marca de beton este Po-— jelor sint ei cu goluri, le suprapuse (riglelor de cuplare) sint acelea Ja toate niveluril fea aise i in calculul modul fundamental. de_yibratie.a_structuri. ch deformatele tuturor diafragmelor compo- i sint afine-si in consecin{i, pentru repartizaréa inci diafragme.este raportul sevapropie de forma etajae. ‘Daca nivelul 1: i it aril a care se pune condiia de epalitate a deplasrilorIaterale axe ci de Is exrmate supeoar, eee fae aa leformate sc face ca in fig. 7.2, c. Zor li ecarturile destul de mari re Ear mod neglijate in calcul. © aproxi tia de cualitate a deplasirilor la un ristic (Bg. 7.2, d), astfel ca ecarturile:neplijateysa se compenseze tn eft mai ‘mare masuri in cele dou Sensuri, Un studiv de optimizare pe baze pro- sun singur sens, care rimin in acest o bubilistice efectuat in aceasti problema in Franta [11.32] ajunge la reco- mandarea ca nivelul caracteristic si se ia la 0,8 H. Recomandarea a fost preluatit tehnice [I niyelul plangeul mai apropiat de acessti cota. In calculul pe aceste baze, fiecare re deci caracterizatit deplasare lateral, definiti ce rearea orizontald, ¢ dupa legea admisi conform fig. 7.1), necesari deplasare A = 1 la nivelul caract 4) Alura deformatei este in- si de rotirea bazei fun- datoritd. compre La diafragmele cu go- mo- dul’ aritat in fig. 7.3, punctul de inflexiune deplasindu-se spre baz. Pentru ea gi in aceste condi- deforma- tele tuturor diaftagmelor structurii sint afine si ramind valat si se adopte 0 ipotezi simplificatoare si pentru influenta rot tiilor, si anume: fie se considera diafragmele incastrate perfect la baz te ci afecteaz in egal masuri defor- id_abstracy e) In cal nose tia orizontale concentrate Ia din metoda deplasicilor eat” Acestea, find s. la semistructuri ca fn fig. 7.4, 8, care 2 singwl rotre de nod (9) necunoscuté ta fecare ctaj area aceleiasi scheme poate fi extinsi $i la eazul general al cadrelo ctajate nesimetrice sau cu mai multe deschidert daci se adopti aproximatza de a considera eX rotirile nodurilor parcurse de 0 rigli redus tot la forma dia fig. 7.4, & prin diafragme (ig. 7.5, a), respect Fimine dependent de un permite ca rezultatele rezolvirii abace, in funefic de valorile acestor parametri. eo 0 jumar restrins de parametri, cee ce sh poati fi date direct tabele sau Um tL Fig. 7.5 7.1.2. Metode de complexitate medie in acest mod, calcu re se departeazi de cea te cu un grad imbunati lange ~ diafragmele cu un git siruri deg siafragm a — influenta pentru fiecare diafragma, bordabil fara ajutorul calculatorul deci adeevate numai serierea_sistemul pe ansamblul st se aplicd mai gen jotond pe de riguroi pe aceste baze conduce la un numar mare de ecua| Metodele de comple in 1a nivelul fiecdrui ispus nesimetric sau cu mai multe se introduc in calcul ca atare, fri a se mai reduce mntale seismice se poate cu defor- devenind fe medie in aceste 7.1.3. Metode bazate pe considerarea diafragmelor ca ele- ‘mente bidirectionale (de suprafatt) In metodele din aceasti categorie se renunti si la schematizarea dia teme de bare, considerindu-le ca elemente de suprafati s planul lor, ceea ce corespunde trecerii de In pro- cedeele Stat st la cele ale Teoriei clast lor menjionate si la pot. 3 in modelul.-matematic § astic: prezenfa_armaturilor, ins in stadiul TI, vari are, De fapt, in acest mod se iese din cadrul cla realizindu-se primul pas spre un calcul in domenil care se urmareste si se cuprindi mat ca material neo- ii de metode de calcul indati aplicarea lor: ind bazate pe ipoteza cA structura este msno- cu atit mai bund cu cit aleituirea ‘se apropie mai mult de cea a unei structuri monotone. de celelalte ipoteze simplificatoare admise, rezulti ci jcate sint adecvate pentru constructille civile etajate de cel mult P+ 10 niveluri, la care: ‘retrageri sau suprimdri de diafragme 1a ultimele niveluri; jar iniltimea parterului nu difera prea Tinind seama metodele si tipuri_ obist grosimile diafragmelor se enfin constante pe golurilor sint aceleasi 1a toate nivelurile; ri seismice, nu este necesar si se find seama jeate pot fi ap de tip rigid (la care inci orizontale sint preluate practic in gime de diafragme sau nucle, chiar dacd acestea sint utilizat hajie eu cadre intermediare sau perimetrale). In cazul structuri la care si cadrele preiau © parte semni din inciredirile or todele simplificate nu mai dau o imagine satisfcdtoare a st i de sectiune pe arcle se abat sensiil aide ia eataeieriitdar cee pe diafragmetor (s ind independent (fig. 7.6 ups schimba sensul pe indlfimea str ele descarci diafragmele si incarcit cadrele, iar in zona int {11.26}, cea ce nu se poate evidentia in calcul decit scriind ic a deplasirilor care fac posi lesnicioast Tira Si fle nevesar sii se apeleze la cafculator. De exemplu, structura real poate TTT © determata axet ciotrogme: cind aceasta lucreczé independent ® teem pentru codes Fis, 76 fi schematizati ca in fig. 7.7, printr-o structuri inlocuitoare in care toate fragmele se reduc la o singutd diafragmé, iar cadrele la un cadru-,scari” i lematizarea caleulului sub forma “de larg, ln lta sive Chiar pentru construc ineadreaza in dor vedere caracterul lor mai se folosesc de reguld numai steme de bare nu este pr sau conduce a erori prea mari. Un cemplu este cel al diafragmel rage’ yo =a) == rof ing. P. Mazily) De asemenea, stu cu goluri ca prot a b Fig. 79 intervale infinit ca in fig. 7.9, 6. 7.3.1, Metoda reducerii la cadre Procedee pornind de la schema cu legituri propuse de dil utiliza procedeu 118}, in care sistemul de ecu ind structura este monotoni pe Vv in functi riglelor gi ale montai duce influenta deformal axialea montantilor; astfel c& rezultatele objinute din rezolvarea lui pot fi intabulate in functie 6 care se objine este evident cu fit mai bun’ cu ecu Ivarea ciireia se capita val in punet de vedere mater la cadre, cu aproximat acceptabil cu rezultatele date sub forma az valorile funcjiei T= f(x) echivalente, au fost propuse de mai multi autori In Romania s-a utilizat m care se giseste expus in toate tratatele de speci fart (118, 33, 11.37], Extinder or prin numeroase lucrari aparute in {ard si in 11.25, 1.27 ~ 11,29, 11.32, 11.35, 11.36, 11.38, 1143, 1153 ete.) 7.3.3. Consideratii comparative Metoda reducerii la cadre oferi_po avantajoase_a calculului practic si totodata are gi un domer Jarg de aplicare, prin faptul c& se poate ut Ja care aproximatia suplimentari. Ax -v dx nue inlocuitoare conduce Ia erori prea mati Este de ment ‘metodelor sim ie este acceptatii ambele metode pot fi in egal misu cadre, degi tal corespunzai idiri_cu peste 11 nivelu izate. In metoda reduceri 1 poate servi cu suficienti aproximafie si pentru 2.0 corectie corespunziitoare, Tinind seama de aceste con: lucrarea de faji s-a dat o de yoltare mai mare metodei reducerii la cadre, care este prezentata detaliat in cadrul cap. 8 si 9. Metoda structurii continue inlocuitoare este tratatd mai succint i modul de deducere reci- proci a ccuafiilor de condijie din cele doud metode. 7% Q, METODA REDUCERII LA CADRE. DETERMINAREA }e EFORTURILOR SECTIONALE iNTR-O DIAFRAGMA PLINA SAU CU GOLURI SUPRAPUSE uite, dupa care se pre~ cu care trebuie afectat acest calcul in cazul diafragmelor. 8.1. Utilizarea distorsiunilor fn calculul cadrelor-scarX mono- tone pe verticala [I1.2, 11.3, I1.6, 11.22] 8.1.1. Distorsiuni Fig, 8.1 {incdreat cu un moment exterior .ifj in nodul j, sint aritate c Geformatele si diagramele de momente corespunviitoare 1 nodului j(8,), cu de eral blocatd (fig. 8.1, cu deplasafea lateral A liberd (fig. 8.1, 6). ” izontali in j’, forta tdic~ incovoietoare sint constante si conventii de semne ‘u-seari monoton pe ve inciireat cu forte la noduti si redus la 0 semis fig. 84, se y —numerotarea_nodurilor Fig. 82 ‘recind la un cadru etajat ortogonal de tip scari, acccasi comparatic pe Aotat prescuriat M;); matematic, aceasta revine la inarea’ necunoscutelor A gi Ge jos in sus); He 5 a-SF Myiy Mp, My ru right, Mj = pentru forjele orizontale si deplasitile laterale, sensul pozitiv de la | stinga spre dreapta; j = pentru momente gi rotiri, sensul pozitiv orar (in cazul momentelor de capt de bari, se considerd momentele ,pe nod”). a 8.1.3. Relafii intre momente si distorsiuni shi Fig. 8.7 63) pilor. Stilpul jk (fig. 8.7) este solicitat ca 0 consolii Mi — Enla He = Kn jul cu rotire blocati x si cu capatul din j liber 6.4) deci rigiditatea Ia distorsiune a stilpului are expresia: (8.5) Observatie. Accasti relafie poate fi dedusi si din relatiile generale eunoscute intre momentele gi deplasirile de capit de bara pentru stilpul unui cadru etajat ortogonal 4 En In He yes ea My = — =—4-——. ate 2 2 oe)| ene Ste, unde Aye est Forta 3 My + Mss 4E mln ( 3 An = =- 204 20,-342). ca He Hh ( auth ass Punind @, = 0 (capitul k blocat) si Oye = 0 (deplasarea lateral. Aj, liberd), rezulta: eae aly 2 He de unde: ie Se Inlocuind pe Aj, cu aceastii expresie in (8.6), se regiseste relatia (8. Amat i fal Bal eee — 36) -— Bale gy Bale Beare (ge) ere ar ag La capitul opusal 2 My = Ms My = Mins My = 0; — din distorsiunea’9,: My = — Ku 945 Mix = — Kn 943 My = — Kr 955 din distorsiunite w= — My = + Kn ors Miz = — Mas = + Kn 945 in total: My = My — Km (24 9) Mie = My — Kn (2, — 20) @7 My == Kroy % — ES — 8.1.4. Scrierea sistemului de ecuatii Ecuafia de echilibru a momentelor in jurul nodului j este: My + Mp. + My = 0. cu expresiile lor (8.7) in functie de a Tnlocuind moment orsiuni gi grupind termenii, se = eK + 9,2 Kn + Ki) — Kn = Met My=M; 88) ate @+— eae: co) Dacd i jstorsiunilor 9, se introduce ca necunoscute momen- tele ta capetele riglelor, care sint proportionale cu acestea (Myj = — Kr @)- ectiatia curenti (8.9) se transforma in: M ed Me _ Ma 4ny 4 = Rg Nate sau, im (8.10) Sub aceasti form ies dati, respectiv pentru Mj dat, ecuat metru care caracterizeazi structura: raportul, de La ultimal nod (la extremitatea superioari a cad nese numai un stilp (1 — 1) —() gi 0 rial (7), ecuotia ( = Mya+ Ma(l +2) = —2 Mu (8.10), (8.11) aledtuiesc un sistem eu matrice MQ+2)— Ms aes — My + Ma +2) — Ms ini de = My ++ My(Q-+0)— My =—AM, | G12) = Myatt Mpa@ +) — Ma= —> Maa — Mua t+ Mel +0— = Mw 8.2. Aplicarea Ia diafragme eu goluri [II 117, 1.8] la diafragmele lelor de cuplare, considerate ca bare inind seama si de deformatiile pro- montantilor nu si influenfate de defor- distor- Ia le baz 1) Luarea in considerare a det introducerea nodurilor pe 8.2.1. Rigiditatile riglelor de cuplare produse de momentele a, Deformati forsiunea_,, sub actiunea momentelor antisimetrice Mj, rigl se deformeazi ca tn fig. 88, b: zonele sectia ei C cu axa de BC la deformata por cu coarda BB’ unghiul 9p, In fig. 8.8, ceste ardtaii diagrama de ee ee In fig. 88,4, OC =e t a 9,4, de unde: op = rear ee 1 In fig. 8.8.¢, de unde: My = My + Inlocuind in relasia dintre My si gz, se obfine relajia intro My $i 9): 8.13) iF (8.13) Deci, daci se incovoietoare, rigi de cuplare ca fig. 8.8, cu zonele marginale Figide (aria sectiunii transversale con- siderati infinita) gi eu porfiunea con- tral deformabil, i Rigla este incdrcata Ia capete cu momentele Mj si cu reactiunile ver- Fig. 89 ticale Tj = — 2 9G/L. tn figuré sint ardtate deformata riglei si diagrama fortei tlictoare Oy = Ty = const, pe vertical prin deformafille de lunecare este: aay ie amtrr Grdn OA Er dn ceea ce corespunde un distorsiuni. suplimentare: Tl 04 Ean E 8 my ete ef Tons care se adaugii la cea produsi de momentele incovoietoare, le a ae ot le momentele incovoietoare, dati de rela- M My pmsl, Lenovan nt atmo | kr 6h 7 Distorsiunea total: em oft t= say Io (EW oaB Ani zy Le wer Segoe, (4 Git (Ey calc) eae Ele Z Deci rigiditatea corectaté a [pea Seep @.15 unde: influenta deforma In Instruc Riglele de I" de Iucru gradul rare este mai avansat decit c care sint afecteazi de re 1 de intinder pentru rigle sii se jar pind Ia B, = 0,15 Ey «di ca reguli gene~ cind este de presupus cl n exempl ceea ce reprezi unde By ~ Be. 8.3. Influenta deformabilititii axiale a montanfilor 8.3.L. Notatii (fig. 8.10) Se adopt ‘urmitoarele not tive a unui montant, Seterminat conform pet. 5.2.1; Iq — momentul de inertie al sect Ani J, — momentul de global al sec~ formate din cei doi montanti, dun singur -2 cu privire la valoarea cea mai adecvatd le] se de adoptat pentru rapor recomandi ea intregul cal Bye ants joe ae area si se fact pentru hh 2Am ( J+ 2 tn = at tly = li. Cu cit valoarea rapor- at | n calcul momente mai m = Ant = max. 2 sr acoperitor si poate fi conside: ‘supuse la incdrciri orizontale moderate. La diafragmele @.17) | fate ale cliditilor situate in zone cu grad ridicat de sei ponderea. momentelor de expresia momentului de inertie glo coeficientul care carac Tn ale celor doi mor are valori mai mari. La cadre obig = 1. La diafragme, de reguli y= 1 8.3.2. Considerarea deformabilititii axiale a montantilor in mod simplificat, in funcjie de parametrul celor doi montani pe cel din stings la produse de aceste ne de deformatille 0: =y-n=9— 2% 6.18 Mies ax pra O18) istorsiune a riglei creste. Potrivit demons 34], coeficientul cu care se majoreazi rigiditatea K, este tocmai parametrul + dat de relatia (8.17). Ecuatia (8.8) devine atunci: + e2Kn + 4K) — 92Kim = My 6.19) [= Me + MQ 4 on) — Me — 28h, (8.20) Sistemul de ecuatii (8.20) este deci dependent de doi parametri care caracterizeazi structura: 2 gi y- 8.3.3. Considerarea deformabilititii axiale a montantilor printr-un procedeu iterativ Tabelele de calcul date in prezenta lucrare au fost intocmite folosind un alt procedeu decit cel prezentat 1a pct. 8.3.2 si anume o particularizare ) are doud categorit d 9) (fig. 8.12, 6), cu deform: ‘mentinute bl = dep distorsivn Metoda [IL7, 11.8] deplas ind rel 9 i nod j, capetele de bare din jurul nodului Ty Tyxy Ty, care ecl la deplasarea 9 si K,,— “a4” —sigiditatea ta deformare axial a mont Bi Ty = Tr = — K43 Ty = —K, yy La capetele opuse ale montany Ta i grupind terme! = 1K, + oy OK, + K!) — wk, = 7), 6.21) Prin rezolvarea_sistemu rilor vy. Dupi cum se vede din fig. = 2vj/L generate de acestea repre % Corespund pentru momentele My de la capet (6.22) se relaxeazi din nou distor rate AM;, 2 de Ia 0 etapa la alta devin ‘metoda iterativ’ general dati iru cadre-seard, in operarca cu jeare considerabilé a calei sus in jos se Se’ poate atu ie direct’ de recurenti oarecare (m) a iterafici si cele momentul este Mj", ci verticala transmisi_mon — Efortul insumarea reac corespunde 0 rea Ty) =a Mimic. Ta un alt nivel curent (s), se obt — Deformatia axiala a montant este: — Deplasarea total pe verti deformat Mt. — Expresia corectici AMJ" la momentul de ta capatul riglei s este (8.22): AM" = — Ky, —— aa! crgaeo ot ts |- Se observa cd si sub ace: tot de paramet 1 cu care s-au 8.4. Alcituirea si utilizarea tabelelor Tabelele 1-9 cuprind coeficie fragmele 8.4.1. Notatii (fig. 8.14) a) Pentru diafragma (recapitulare a not tabelelor): yealt Fait —coeficient care introduce efectul deforma axiale a montantilor [formula ¢ Ya FA ¥ — My, Mr = mome ff Pentru inedrerile oreo — rezulta fragma; —forfa concentrati in drepti fensitatea Inciiredrit dist te Vj. ¢) Pentru incdrcdrile orizontale seismi s -zultanta incircirilor orizontale pentru toatd dia mniale pentru toatd dia Din fig. SHEE ASHES HSIEH. tte tS yi Sa = » a DH 8.4.2. Utilizarea tabelelor In tabele se intr cu valorile parame nity (pentru incircarea produsi de vin se calculeazi cu formu Myx ay =m Semnele coefici adoptate, cu_momentele Din alcdtuirea tabel nod” pozit 90 ie (Dente cu care momentele in montanfi, deasupra si dedesi ‘mg din tabele corespund coi ‘se observ avantajul practic pe care folosirea_parametrului in cazul coeficientii Exemplul de calcul 1. Diafragmi Se determind. momentele incovoietoare si For | fragma cu 9 (8.24) | Men = a (8.25) mg din tabelul 7, m 10,2-24,75¢ 140 KN. ali S = 2m,= 125m, 100 : 6.29) Mg, = + 125+ 19,6 = + 2.450 kNm; My = — My = +125: entici de semne ie Ne . My = — My = + 125- Myg = — Myg = + 125: 549 = + Mg = — Myy = + 125: 3,43 = + Myg = — Mry = + 125° 1,78 = + My; = — Mg) = + 125- 0,62 = + Mg = 0. taietoare in fig. 8.17, 6. Fortele joare: 2 — May tabele pot | a He e Este evident ci in acest caz simpl putindu-se calcul reat cu forje orizontale torul acelora: prin incirearea orizontala. In TT 2.450 — 2083, 25 Myy = — Myy = + 125- 16,5 = + 2063 kNm; 3,5 = ++ 1687 kNm 25 Kl 686 KNm; 429 KNm; 223 KNm 78 KNm; Diagrama de momente este dati in fig. 8.17, a, iar diagrama forjelor toare sau dedus din momentele inco- = 140 KN ete. lizarea tabelelor nu este indise Exemplul de calcu oe sy izes rae le . = “eae cients ost raecat +95 -———L re 1905 —— = 4 Fin S=200 KN. —87--- Plangeele sint alc +2059 din dale prefabricate, sime aoe 1g plu rezemate pe diafr bp Modulal de M Q & b Fig. 8.17 0,40: 0,50 = 0,70 de greutate al s et oto) + 040 -050 0.40 070 Fig. 8.18 Momentul de inerfie: I= DE TE 40,50: 040(1,24 0,208 4 020 280° 020-230 (22. + aso 121)’ = 056 mt (85): b) Date pentru rigle E = 680 —2- 1,24 = 4,32 m; y= 1,00 m. Cu formula (5 a = 0,35 hy = 0,35: 0,70 = 0,245 m < 0,40 m. 1 = 1,00 + 2- 0,245 = 1,49 m. Placa nu contucreazi cu rigle, a cirei sectiune activi este deci drept= ‘unghiulara, 0,20- 0,708 b= 2 = 0,0057 mt, Cu formula (5.3), pentru sectiuni dreptunghiulare: 4-050 a 0,70 4,32" ae 2ns ‘Momentele in montanti (8.25): Myr gn) = EE iae im, unde: = din tabelul 5, 32=+-760 kNm; + 6,24—=—460 kNm; + 7,20=+}-530 KNm; + 3,26=—240 kNm; 4684345 KNm; > 0,254 18 KNm; + 1,64=+121 kNm; 65° 0,24—=— 18 KNm; - 1,21=4 93 kNm. momentele la capetele rigletor. fn fig. 8.19 ste reprezentati dia- arama de moments. 8.5. Diafragme nesimetrice sau cu mai multe siruri de goluri Tabelele 1-9 si singur gir de gol diaftagme-scard_inlocuitoare, 15). 100 8.5.1. Diafragme nesimetrice cu un sir de goluri ee folosesc pentru cei doi montanfi inegali notafiile suplimentare (fig. BA Aare Toi, Tog aeltl'g soon ale montaniilor; ey Xoq —abscisele centrelor de greutate ale ariilor Am, Amp in aport cu marginile sectiunit di le de inertie ale sectiunitor active Imi) m2) Amblmt Amaim2 bl Fig. 8.20 ind redus la o forma simetricd, se poate reduce in continuare Ja semistructura din fig. 8.20, c, pentru ale cirei bare vom utiliza notafii cu indicele e, Pentru semistructui a) Momentul de Inerjie al montantulul va fi: Ine = Um + Ina) (8.26) iar rigiditatea la distorsiune: Kye = Kost Kone En Ine 2 eee O27) este de observat ci fn cazul de fafa rate cu T= c sint de lungimi inegale b) Cu privire La rigi (Bg. 8.21) zonele margi 101 Kr Kr la cele doui capete sint diferite simu se mai Ia cu expresia (8.15) (11.37, 11.50]. Se demonstreaz’ inst [IL37] lor este acceasi cu cea din ca7ul unei rigle simetrice cu acclas 2 Kn + Kr =2Ky unde Ky se calculeazi ca simetriea S a bru al momentelor noduri ji Ja ambi scariiinlocti 1 c& se poate: utiliza formula | (eaeemen (8 Tn semistructura din fig. 8.20, eral et reduce din nou la Kre = Ky. ©) Rapor Tam Amy Cf sb Ama ch + Tn + Ting Se observa ci: Aum Ch + Ama = Ant Anat Ana Ans 72 Gina Ara) = Amides + Ao) 72 an + Ama Am Ane yp (629) unde sa (8.30) Expresia (8.30) generalizeazi pentru diafragme cu montan{i inegali expresia ), care poate fi dedusd din (8.30) prin particularizare, punind =4, inainte, tabelele se utilizeaza in i fn tabele cu 2 calculat (8.30) calculat cu in. montangi le M, —momentele astfel calculate se “repartizeazi mon! reale nesimetti =momentele la capetele riglelor se dedue din echil direct pe diafragma real Exemplul de caleul 3. Di by = 0,95 m; As = 0,15(0,95 + 3,25) = 0,630 0415(0,80- 0,075 + 3,40: 1,70) ig

    You might also like