Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ghid PDF

    Uploaded by

    Nicolae
    11 views34 pages

    Original Title

    Ghid (2)[1].pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views34 pages

    Ghid PDF

    Uploaded by

    Nicolae

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 34
    Art6L MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 638 bis/26.VIl.2013 “4 Condifiiprivind asigurarea posibiltiitintervengilor si urmairii in exploatare a hidroizolatiilor (1) Proicctantul va avea in vedere la alegerea sisterautui hidroizolant posbilitateainterveafilor: a) b) la structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfunctionalitit Gafilwaii de api, umeziri ca efect al punfilor termice, ete.) se poate interveni pentru zefaceri sau reparatii numai in eazul fn care acestea sunt direct aecesibile (acoporigur!) sau indirect accesibile (socluri sau perefi ai subsolutilor accesibili numai prin decopertere- sap&turd); sistemele izolante cuprinse intre elementele masive (funda, radiere, etc.) din beton armat ‘nu sunt accesibile; intervengiile in aceste zone pentru rofacerea ctanseititii pot fi realizate prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, in clementele suport sau in straturile adiacente, (2) Unmirirea fn exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implic&: a) ») constatiri privind fiuncfionalitates (etanseitatea); coustatiri vizuale si tactile asupra suprafejelor expuse, inclusiv a elementelor conexe (tencuieli de protect, placéri, copertine din tabla, ete). @) Proiectantul va indica un plan de urmitire in exploatare a sistemului hidroizolant sau termohidroizolant ales; observatiile, cu privire, in principal, la integritateastratului de protecfie al hidroizolatiei sau la desprinderea copertinetor, se fac periodic, col putin trimestrial, la inceputul si la sfirsitul sezonului rece, in perioada de cdlduri excesive, dupa evenimente atmosferice deosebite (ploi torentiale, furtuni) si in cazul aparifiei unor disfunctionalitat. CAPITOLUL V: CONDITH PENTRU PROIECTAREA LUCRARILOR DE REABILITARE A PERETILOR EXTERIORI— PARTE VITRATA (FERESTRE SI USI) SECTIUNEA 1: Date de tema Art.62 Proiectul tehnic pentru reabilitarea din punet de vedere higrotermic a tamplatiei exterioare pentrt asigurarea cerinfei fundamentale economic de energie si izolare termica” se intocmeste pe baza concluziilor Raportului de audit energetic elaborat de un auditor energetic pentru cladiri si cu respectarea prevederilor reglementitilor tebnice aplicabile, in vigoare. Art.63 Datele hnecesare - asigurate de catre beneficiar si completate, dupa caz, de care proiectant, prin Participare direct& la elaborarea lor, prin culegere de informatii din documentatii existente, ori dupa caz, prin vizite in-situ (le fafa locului), privese: a) >) °) ad ®) p 8) hy i) d tipul tamplariei gi al vitrajutui; nivelul minim de rezistenfi termic& unidirectionalé al timplariei, dimensiunile geometrice ale goturilor, locul si numérul acestora; grosimea actualé a peretilor, pentru calcularea litimii glafurilor; destinatia spafiilor delimitate de témplarie; starea de degradare a materialului uilizat a tamplarie; starea solbancurilor, panta, existenfa gi forma licrimarului, etangarea fati de toc si de perete; cxistenta si fiunctionarea fantelor de eliminare a apei rezultata din condens sau infiltratii si starea lacrimarelor cercevelelor; modul de fixare al geamutilor pe cercevele si integritatea fizict a acestuia; functionarea feroneriei pentru asigurarea inchiderii-deschiderii, blocatii sau fixtrii; 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 638 bie/26.Vill,2013 K) etangarea hidrofug’ a pragurilor ugilor exterioare precum gia conturului acestora; 1) existenta obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea i modul de functionare al acestora, numirul ochiurilor de geam si modul de deschidere al acestora, ete. m) stabilirea solutiei de reabilitare care poate consta in recondifionarea tampliriei (ineluzand repararea, modificarea si ctangarea acesteia) sau in inlocuirea tAmpliriei existente cu timplirie performant& energetic. SECTIUNEA a 2. Modalitii de reabilitare a timpliriei exterioare Art.64 Reabilitarea témpliiei din punct de vedere al comportirii termotehnice se realizeazA tindnd seama de prevederile, referitoare Ia ferestre si usi, cuprinse in SR EN 14351-1+A] gi cu respectarea prevederilor reglementirilor tehnice specifice, aplicabile, in vigoare, privind imbunttisirea calititilor termoizolante ale ferestrelor la clidirile civile existente, in una din urmitoarele variante: (1) inlocuirea tampliriei motalice fir rupere de punte termick; 2) reconditionarea timplarici existente din lemn; (3) inlocuirea cu tamplérie now’, performanti din lemn, PVC, aluminiu san combinatii ale acestora, respectind detalii din reglementarea tehnicd ,Solufii cadru privind reabiliterea termo-higro- energeticd a anvelopei clairilor de locuit existente”, Indicativ SC 007-2013, ‘Art.65 Indiferent de opfiune, varianta aleasi va fi tnsofiti de masurile pentru asigurarea unei ventiléri naturale corespunzitoare a spatiilor interioare, Art.66 Alegerea uneia din aceste modalititi de reabilitare se bazeazi pe nivelul de performanfi dorit de beneficiar /proprietar si pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice si din fonduri private. ele optionale, suplimentare, afcrente cresterii performanelor tampliriei, se considera a fi ‘mirirea numarului de camere ale profilelor din care este confecfionat& t€mpliria unui apartament peste numérul stabilit pentru restul blocului de locuinfe si modificarea caracteristicilor vitrajuhui referitoare Ia distanfa intre foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafefelor si numdrul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la dowd la trei straturi (utilizarea geamurilor triple necesité prevederea profilelor adecvate pentru preluarea incdroisilor suplimentare gi a diferentei de grosime a vitrajului). Art.68 Proiectantul va intocmi tabloul de timplirie, va indica pozitia in cadrul golului de perete, caracteristicile termotehnice si caracteristicile tamplériei referitosre la permeabilitatea Ia eer, etanscitatea la apa gi rezistenfa la fnedrcarea din vant, avand in vedere nivelurile de performanté Cuprinse in secfiunea urmitoare, iar pentru alte preciziri se vor consulta standardele indicate in Anexa 3, Art.69 Detaliile de executie se concep in conformitate cu cerinfele produselor de timplirie si ou prevederile cuprinse in reglementirile tchnice specifice, aplicabile, in vigoare, privind imbuntiirea calititilor termoizolante ale ferestrelor la cRidirile de loouit existente. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 638 bis/26.VIN.2013 SECTIUNEA a 3-a: Criterii si niveluri de performanti ale tampliriei pentru cerintele fundamentale aplicabile constructilor Art.70 Rezisten{a mecanic’ gi stabilitate ‘Tamplasia constituic un element neportant al anvelopei, care nu influenfeazi rezistenfa mecanicd si stabilitatea blocului de locuinte. Art71 Securitate la incendiu (1) Fumizorul timplatiei va prezenta documentele privind rezultatele incercarilor la foc care vor indica clasa de performan(i privind reaofia la foc incadrati in clasa de reacfie la foc de In Al ta E si rezistenja la foc pentru criteriile E (etangeitatea la foc), EI (etangeitatea la foctizolare termict la foc), EW (ctanseitatea la foctradiatia termica) determinate pe o fereastrd si usd ccurentt (2) Clasificarea privind rezistenfa la foc se va completa cu simbolurile ,,(i0)” ,,(0—i)” sau i0)” pentru a indica faptul c& elemental a fost incereat si satisface cerinfele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele pirji. Proiectantul, in functie de cerinfele impuse de reglementirile tehnice privind siguranfa la foc a constructilor, tn -igoare, va indica clasele minime acceptate pentru fiecare fatadi a blocului de locuinte. Art.72 Igicnd, sinitate si mediu (1) Tamplaria se realizeaz& din lemn, PVC, aluminiu sau combinafii ale acestora, materiale care mu sunt toxice si nu degaji noxe; fabricanfii vor preciza dack materialele componente prezinté pericol pentru sinitate sau mediu gi daca este cazul, misurile de protectie. (2) Deoarece noile tipuri de profile utilizate 1a confectionarea timplariei asiguri 0 etangare superioara fati de modelele traditionale, in proiecte, pe lang’ posibilitatea de deschidere manuala a ferestrelor, se va propune revimiirea sau realizarea, dupi caz, a sistemului de ventilare a apartamentulai sau a fiectrei inciperi (3) Pentru activarea ventilirii inc&perilor usile interioare mu se vor etansa si vor fi previzute la partea inferioard cu fante de ventilare. (4) Documentajia famizorului va indica clasa de performanti privind etanseitatea la apa a ferestrelor si usilor pentru metoda de incercare ,,A” (clemente expuse neprotejate fat de apa), determinata pe componenta cu cea mai dofavorabilé performantit a ansamblului (ochiul mobil), conform olasificaiii din SR EN 12208. Clasa minima 5A poate fi consideratd satisfiicatoare pentru timpliiria amplasata in zone adipostite (neexpuse presiunii create de vant). Art.73 Siguranta in exploatare ‘Témpliiria va fi insotiti de documentele care vor atesta urmitoarele: (i) rezistenfa la incdrcarea de vant clasificati conform SR EN 12210 si SR EN 12210 va fi calculaté in fimotie de dimensiunile ochiurilor mobile, aleatuirea geamurilor termoizolante si conditiile reale ale amplasamentului; 2) capacitatea de rezistenti a dispozitivelor de siguranté exprimaté printr-o valoare prag; 3) dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile gi fixe precum gi corelarea acestora cu greutatea vvtrajului; de asemenea corespondenta fntre grosimea totald a geamului termoizolant si litimea profilelor utilizate la confectionarea tamplaiei; (4) numarul si distanta minima intre elementele de fixare ale tAmplariei in componenta rezistenti; () rezistenga la soc pentru usile cu geatn cu rise de rénire; (6) rezistenta la deschidere si inchidere repetatA a ferestrelor gi usilor; clascle vor fi conform SR EN 12400 corespunzitoare cu numérul de cicluri care trebuie s& asigure functionarea in conditii 48 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 538 bis/26,Vill.2013, de utilizare normala la cel Putin 10 000 de cicluri pentra tamplaria apartamentelor si cel putin 50 000 de cicluri pentru usile de acces in claire; (7) rezistenja la soc a usilor; (8) rezistenta la efractie pentra usile exterioare. Art.74 Protectie impotriva zgomotului (2) Trolarea Ta zgomote aeriene este asigurati prin alcituirea constructiva, de caracteristicile geamului termoizolant utilizat (dimensiunile $i numrul foilor de geam, distanta intre geamuri 1 grosimea acestora) si de tipul profilelor din care s-a confectionat timpliria. (material, imensiuni, gamnituri). 2) Indicele de izolare la zgomot aerian Rw”, in dB, previzut de proiectant, va avea valoarea minima de 25 4B, 30 sau 35 dB, in fictie de categoria tehnicd a strizilor pe care sunt amplasate fajadele cladirilor si va fi declarat de furnizor pe baza testelor acustice efectnate Art75 Economie de energie si izolare termic& Fumizorul va precize valorile aferente urm&toarelor cerinte: 4. tansmitanta termici sau coeficientul de transfer termic Uy [W/(?K)]; ». proprietati de radiate: factor solar (g) si transmitanta huminoasi (z); © permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform elasificérilor din SR EN 12207. SECTIONEA a 4-a: Criteit si niveluri de performanft ale componentelor timpliriei propuse pentru lucririle de reabilitare Art.76 Cerinjele, criterile $i nivelurile de performana ale tampliriei (ferestre si usi) sunt euprinse in standardele indicate in anexa 3. Art.77 Suplimentar cerinjelor fundamentale indicate in Cap.V, Sectiumea a 2-2, pentru ansamblul clementelor (fereastra sau us), webuie respectate cerinfele proprii ale componentelor care intr in aleituirea timpltic: profile (rami, toe, cercevee, cana), gamituri de etansare,feronerie, vita Art78 Calitatea ansamblului (fereast’ sau usi) se realizeasA din uilizarea unot componente cu caracteristici optime si din model de asamblare al aestora precum gi cu un sistem de otganizare 2 roduetici, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001. Art.79 Inlocuitea componentelor ofertate initial se va face mumai cu avizil factorilor implicafi deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe oti la modificerce performanjelor ansamblului, Art.80 In SR EN 14351-14A1 se prezints intordependenta intre principalele caracteristici si componente si indici cazurile in care, ca urmare a unor modificiri, produsul va trebui ca fe supus unor noi incercati. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.ViI.2013, Arts1 ‘Tamplirie din PVC Clasificarea gi cerintele profilelor din PVC utilizate la confectionarea timplariei se indicd asa cum prevede SR EN 12608 cu urmitoarele preciziti: a) performanfa in functie de zonele climatice ~ aceasti cerint& necesita ca proiectantul si indice utilizarea acelor profile proiectate gi realizate pentru a fi utilizate intr-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate’conform SR EN 12608; +) tipul materialului reprocesabil si reciclabil va fi conform SR EN 12608; ©) rezistenta profilelor la impact (clasa 1); 4) aspectul suprafetelor; e) clasa de performanti privind reactia la foc; £) rezistenta la imbitranirea climatic’; g) caracteristicile profilelor metalice de armare; +h) grosimea secfiunii peretilor exteriori sau interiori ai profilelor gi toleranfele — aceste caracteristici influenfeazA masa si rezistenfele profilelor transmise in final etanscitatii, permeabilitatii gi rezistenfei ansamblului (fereastra sau usa); grosimea minim a perefilor profilelor se va incadra in clasa B cu valorile minime indicate in SR EN 12608; 4) tolerantele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform SR EN 12608; {) material si caracteristici ale gamiturilor de ctangare. Art 82 ‘Témplitrie din profile de aluminiu (1) Profilele din aluminiu utilizate Ja confectionarea timpliriei sunt profile eu sectiunea transversali si accesorii de asamblare unicat, proprii firmei producdtoare, Profilele si accesoriile sunt integrate intr-o serie caracterizat de obicei dup létimea profilelor, denumirea seriei si numele firmei. (2) Furnizorul va asigura documentatia complet& referitoare 1a profile, accesorii de montaj, feronerie 51 modul lor de asamblare, de montare si intrefinere. (3) Profilele de aluminiu se produc cu sau fairs rupere a puntii termice, Pentru tamplaria de exterior, izolenta termic, se utilizeazd numai profile cu fntreruperea punfii termice, care constau din asamblarea a doud profile de aluminiu cu barete din poliamide armate cu fibre de sticla sau alte produse. (4) Caracteristicile principale ale profilelor sunt: 8) proprietatile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate profilele; b) greutatea gi tolerantele dimensiunilor profilelor extrudate; ©} distanta realizata de baretele de poliamide intre cele doud profile ale ansamblului 4) valoarea transmitantei termice (conform rapoartelor de incercare); €) valorile modulului de elasticitate si a momentului de inerfie al tuturor profilelor utilizate la confectionarea cercevelelor,tocurilor, montanfilor; 1) grosimea minima si maxim’ a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe profile; g) dimensiunile maxime si minime ale ochiurilor mobile; h) _protectia gi finisajul profilelor, conform catalogului RAL; i) grosimea protectiei pe partile vizibile: minimum 50 um. Art 83 ‘Tampliie din profile de lemn Suplimentar fatéi de cerinfele fndamentale pentra ansamblu (fereastr’A sau us) trebuie avute in vedere si urmétoerele cerinfe pentru lemn gi produsele pe baz de lemn utilizate la confectionarea ferestrelor, foilor si tocurilor de usi exterioare: a) cerinje de aspect pentru fiecare element component (toc, rami, cercevea, montanti, etc.) si pentru fiecare fata a acestora in fumctic de modul de finisare: opaca sau transparenta. Pentru timpliria acopetita cu pelicule s¢ vor aplica standardele respective pentru pelicule; 45 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 838 bis/26,VIN.2013 ») cotinge de durabilitate biologic ~ elementele din lemn cu o fati expust la internperii sunt considerate ca ficind parte din clasa de utilizare 3. Speciile de lema cu durabilitate scézuta trebuie si primeascd un tratament de protectio; ©) cerintele privind proprietatile fizice: 1. continutul de umiditate nu trebuie si depiscasc’ 1696; 2. calitatea suprafetelor vizibile — acestea trebuie si poata suporta o finisare fir& alt& operatic in afaré de o slefuire usoard, 3. densitatca minima a esenfei lemnului, ‘Art.84 Vitrajut Pentru témpliria exterioara (ferestre sau usi) se utilizeazi elemente de vitraj termoizolant (IGU) onstituite din cel putin dows panouri de stick separate prin umul sau mai multe distantiere etangate ermetic pe contur, stabile i rezistente din punct de vedere mecanic. Elementele de vitraj difer’ in fimetie de: a) caracteristicile produsele pe baz de sticla (panourile de gear) utilizate; ) modul de prelucrare a geamului, peliculizat, seeuriza, stratificat: 1. trasparent; 2. transhucid sau opacs 3. clar sau colorat. ©) distanja dintre foile de geam ~ latimea cavititi $i numiirul acestora, uzual 1 sau 2 cavitati © umplutura cavititi ~ spatiul dintre geamuri poate fi umplut cu aer si/sau alte gaze: ©) forma geamurilor ~ uzual dreptunghiular’ (BxH); 1 dimensinnile foilor de sticli ~ lajime, inlfime sau grosimea acestora ~ toleranfa la grosimea elementului de vitraj este in functie de tipul de geam utilizat wzual + 0,1 mm; &) valoarea transmitanfei termice a vitrajului termoizolant diferd in fimetie de: 1. Lijimea cavititi (distanga dintre foile de geam); 2. caracteristicile de rezistenga la transfer termic ale umpluturii cavithfi; 3. grosimea foilor de geam gi grosimea totald a vitrajului; existenfa sau absenta geamurilor peliculizate; +h) durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asiguri prin performantele etansirii ansamblului: 1, indicele de pitrundere a umiditifii un [,, valoarea medie a indicilor de patrundere a umiditaqii < 20; 2. aderenga materialutui de etangare la geam care influenteazi debinul de aer pierdut; 9) performanfele de etangare pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt evaluate in functie de: 1. concentratia gazului; 2, debinil de gaz pierdut (L; <1,09%/an) iar in cazul uliligétii unui geam peliculizat se ia in calcul si; 3. aderenta materialului de etangare/peliculs gi interstraturis J) calitatea optica gi vizual8 a vitrajuiui: 1, imagine fara distorsiuni; 2, deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile produse urmare variatilor de temperatura de Dresiune barometricd care contract’ sau dilat% aerul si san gazal din cavitatea vitrajului), Art.85 Furizorul va asigura documentafia necesar’, constind din: a) descrierea componentelor; P) desen cu seejiunea transversal a marginii ctangate a elementului de vitraj izolant (IGU) eu ficcare componenti numerotaté si insofiti de informasii detaliate despre denumire, desorier, furnizor sau furnizori; ©} 0 lista cu umpluturi de cavitate, distantieri gi desicant utilizat, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.VIl2013 SECTIUNEA a 5-a Elemente fixate pé:fatad’ adiacente golurilor de ferestre gi usi Art.86 Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt previzute: a) obligatoriu; ) optional Art.87 Elementele care sunt previzute obligatoriu: a) elementele de racord perimetrale golurilor: 1. glafuri (gorfuri); 2. profile comier (col{are) pentru rectliniaritatea muchiilor; 3. profile licrimar. ») glafurite (gorturile) din tabla existente se vor inlocui (indiferent de solufia aleasd pentru ‘tamplarie) pentra a acoperi cresterea grosimii perefilor exteriori ci wmare a aplicktii temoizolatici; c) documentatia tehnic& va cuprinde: 1. desfacerea glafurilor actuale; 2. termoizolarea glafurilor de pe intreg conturul Gectrui gol; 3. inglobarea in tencuiala a profilelor de intirire a muchiilor verticale si orizontale (la racordul termoizolatici perefilor cu termoizolatia glafurilor); profilul orizontal de la partea superioar8 a golului va fi de tip ,lacrimar”, iar pe celelalte trei laturi ale golului profilele vor fi de tip ‘comier; cu plasi pentru armarea tencuiclii; 4, executarea glafurilor cu Licrimar racordate la ferestre gi ctangate pe contur cu chit de exterior, pentru protectia glafurilor orizontale si impotriva infiltratiilor apei pluviale intre peretele existent gi anvelopa termoizolant, Art.88 Elementele optionale: a) elementele care se fixeaz4 pe fatada sunt: 1. gtilaje de protectie antiefractie (amplasate de regula la parte, la etajul 1, la ultimul etaj sila desire pe terasi din casa seri); 2. unitafile exterioare ale instalatiei de aer conditionat; 3. hote exterioare (amplasate sub ferestte) pentru devierea diverselor noxe degajate din apartamentele vecine de Ia etajele inferioare; 4, jaluzele, persiane, storuri, obloane cu deschidere pe ax vertical, obloane culisante cu sau fir sistem de inclinare in afar, copertine, actionate manual, cu sau fara resort de compensare, sau actionate mecanic cu ajutorul motoarelor electrice, pentrn protectia ferestrelor/usilor de insorirea direct; 5. racitoare (la fereastra de la bucatarie); 6. jardiniere; 7. coguri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii sistemmului de ventilare general a bucitiiilor, in situatia fn care acesta a fost obturat total sau partial fn urma ‘modificdrilor aduse compartimentici interioare a locuintelor; ) avand in vedere cd aceste elemente se pot monta la distanfa in timp, dupa incheierea Iueririlor la elementele de anvelopa, pentru realizarea uniter a fatadei unei cladiri este necesar ca proiectul si prevada condifiile pentru fixarea acestora fra sd fie necesaré desfacerea local sau strpungerea componentei termoizolante dupa finisarea acesteia si pe cat este posibil si se fixeze amplasamentul si accesoriile de montaj ale acestora. 4a 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.VIll,2013 CAPITOLUL Vi: PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA LUCRARILOR DE INSTALATI SECTIUNEA 1: Generalitati Art.89 Documentatiile tehnice se elaboreazi si se verificd in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art.90 Documentafiile tehnice pentru reabilitarea instalafilor se vor intocmi pe specialititi gi pe faze de proiectare, in condifiile legii. Art.91 {n cadiul etapei de proiectare a lucratilor de instalati aferente lueriilor de reabilitare trebuie s& se find seama de solufiile propuse de auditorul energetic pentru clidiri, prezentate in cadrul raportului de audit energetic al clidirii Art.92 Lucritile de reabilitare a instalafilor cuprind: 8) lucriri de inlocuire a instalatilor existente, care se pot executa fhainte, fn timpal sau dups realizarea interventiilor asupra anvelopei fird s-o afecteze; ») lucrari de integrare in cacrulinstalaiflor existente a unor nei surse de energie, de prefering surse regenerabile, care se pot executa independent de reabilitarea anvelopei, SECTIUNEA a 2-a: Date de tema Art.93 Prin raportul de audit energetic se precizeaza: a) starea actuala a tuturor instalatiilor; b) concluziile privind lucritile necesare pentru reabilitarea instalatilor, Art.94 Proiectul inijil al instalagilor cladieii sau releveul (Intocmit in lipsa documentatie) trebuic 38 cuprinda date tehnice ale instalatiei termice, electrice, sanitare, etc. Art.95, Auditorul energetic pentru clidit, potrivit competentelor evalueazd starea actualé a instalatiilor din clidiri; din procesul de diagnosticare se evidensiazs, in principal, urmitoarcle: (1) Instalatii de inealzire a spatiilor: ) a) functionarea corpurilor de inc&lzire; b) corespondenta dintre temperatura de tur a agentului termic gi temperatura exterioaré (curbe de regiaj termic); ¢) regimul de liveare a c&ldurii 9) deterioarea instalatiilor termice gi a protectiei acestora; ©) regimul hidraulio al refelei de distributie si/sau al instalafied interioare; £) vechimea instalaiilor aferente clidiii: 8) existenta robinetelor de separare a corpurilor de tnedlzire; )_fipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatee acestora; i) emul ultimei spilari a computilor de incdlzire; 3 dotarea cu contor de ctldura pe scara/elidire/unitate locuita (ocupata), ete MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.VIII.2013 49 (2) Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum a) starea armaturilor obiectelor sanitare, defectiuni, pierderi de ap’; b) starea conductelor de apa calda de consum si a izolatiei termice a acestora; ©) existenja/inexistenfa conductei de recirculare; 6) existenfa i tipul debitmetrelor de scari/clidire/consumatori; ©) ovaluarea pierderilor de api calda de consum din instalafie, etc. 3) Instalatii de iJuminat artificial: a) performanfa tebnicd a sistomului de iluminat artificial; 1b) existenfa dispozitivelor de control i reglare automata a fluxului luminos (impactul asupra consumului de energie electrica), et. (4) Instalatii de ventilare si/sau climatizare Locuinfele colective executate inainte de 1990 mu sunt previzute cu instalafii contralizate de ventilare si climatizare. in cazul in care exist sisteme locale de incilzire/racire cu aer gi sisteme de ventilare mecanicd, se evidentiaza: a) starea filtrlor de prag b) consumul de energie electricd fata de valoarea de catalog; ©) tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic); @)_vitezele medii ale aerului fn gurile de refulare si in gurile de aspiratic; e) obturarea canalelor de ventilare; £) dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate); 2) gradul de etansare a imbindrilor canalelor de aer, ete. (5) Cosuri de fum a) evaluarea integritatii, etangeitifii si izolafiei termice a cogului de fur; b)_existenja/inexistenfa clapetelor pentru gazele de atdere si a limitatoarelor de tiraj, etc. SECTIUNEA a 3-n: Solufii posibile de reabilitare energeticd a instalat Reabilitarea instalafiilor de incilzire, ventilare-climatizare, apa cad de consum si iluminat se poate realiza prin prevederea, cel pufin, a urmftoarelor masuri: a) schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribujie a agentului termic aferente pirtilor comune ale blocurilor de locuinfe, montarea dispozitivelor de reglare automat a cantitatii de energie consumati (robincte cu cap termostatie programabil, robinete de reglare debitipresiune), izolarea conductelor si nu mumai, fn instalafile de incdlzire; ») utilizarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic, a surselor de ricize in sistem centralizat; ¢) schimbarea si/sau termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribufie a apei calde de consum aferente partilor comune ale blocurilor de locuinte; d) montarea recuperatoarelor de caldura pentru preancdlzitea/prericirea aerului introdus din exterior; ©) ulilizarea acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic si economic a unor surse noi de energie, regencrabile, pentru producerea energiei termice si/sau electrice (captatoare solare termice sau fotovoltaice, pompe de cAldura, turbine eoliene, ete.); £) utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie; £) deblocarea, curafarea, ropararea sau intubarea cogurilor de fum gi termoizolarea dup caz; h) deblocarea, repararea sau curafarea canalelor de ventilare, etc. Art97 Contorizarea consumurilor de agent termic pentru incdlvire si apa caldi de consum, atét Ja consumatorul individual, cat gi la nivelul cladirii, 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 538 bis!26.Vil2013 Interventiile asupra instalatilor de Snellzire si apa calda de consum aferente cladirii vizeass reducerea consumului de energie pent satisfacerea necesarului determinet (inedlaire, apd calla de consum). Se poste interveni le mai multe niveluri (producere, distribute, uilzare), att pentru incite, elt si pentru apa caldi de consum, respectiv: 3) la nivel producer eildurii (in cazul cliirilor dotate eu sust proprie de c&ldur’) 1. nlocuirea aparatelor invechite sau neadaptate (arzitoare, cazane); 2. adaptarea puterilor surselor de cAlduré din centrala termic& la consumutile reale; 3. substituirea parfialé sau total a formei de energie, cu energie produs& din surse regenerabile: & Pompe de cildura eu compresie mecanict, cu absorb, cazane cu condensare, instalatic solar’, ete. ») Ie nivelul distributiei cdidurii: 1. izolarea termic& a conductelor de distributie din spatiile nefncdlzite; 2 inlocuirea in subsolul tehnic a vanclor defecte montate pe conductele de distibutie care prezint& picrderi de agent termic; 3. montarea robinetelor de golire la baza coloanelor; 4, reglarea temperaturii din instalatia de incdlzire in scopul satisfacerii noului necesar de caldura dupa reabilitarea anvelopei; 5. separarea cizcuitelor ai ctor parametti funcfionali sunt net diferiti 6. contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara); 7 reechilibrarea circuitelor care alimenteazi corpurile de inedlzire funcfionénd cu apa calda ¢) la nivelut uilizatorului (spatile inctlzite si punctele de consum eam): 1. instalarea de robinete termostatice la corpurile de incalzire; 2, spilarea corpurilor statice de inealzire penta eliminarea depunerilor de nisip si nimol de la partea inferioara a corpurilor statice; 3. spilarea, curifarea chimicé si protectia anticoroziva a instalatci; 4. inlocuirea ventilelor ‘nefunctionale, etc. Art.98 Solutti complexe de reabilitare energeticd a instalailor de tncalzire, care pot fi 4) inlocuirea partialé sau total a corputilor de incélzire; +) inlocuirea partial sau total a conductelor de distribufie din subsolul blocurilor gi izolarea lor; ©) inlocuirea parfialé sau totala a coloanelor de fncdlzire: © efectuarea de reglaje periodice si depistarea pierderilor de clldurd si de apa ale refelelor de distributie aferente partilor comune ale blocurilor de locuinfe pentru alimentarea cu caldied si api cald de consum si efectuarea cu precidere a remedierilor nocesare, conform prevederileg reglementdtilor telmice specifice, aplicabile, in vigoare. Art.99 Solute temice specfice de crestere a eficientei energetce, ou referire la instalatile de ventitare mecanicé si de iluminat artificial, sunt fn principiu urmétoarele: £) relarea debitelorrefulate/aspirate in fancje de necesarul de ventilare normal; ) reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat in fimetic de necesarul de caldura/frig gi de ventilare; ©) prevederca de filtre de aer eficiente; ® inlocuirea ventilatoarclor eu eficient& energeticd reduss; ©) reglarea vitezelor aerului in spatiite ocupate; D prevederea de lampi cu eficienta energeticd ridicati; 8) automatizarea functionarii instalaiei de iluminat in functie de ocuparea spatiilor. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.VilL2013 SECTIUNEA a 4-a: Prineipit privind proieetarea luerdrilor de reabilitare = instalatiilor Art.100 Demin alegerea si aplicares solufilor de reabilitare a instalafilor la blocurle de locuinfe vor fi respectate, in principal, urmatoarele principi: ey colufa de reabilitare termicl, sf asigute condifile de confort necesare si si condacd Ie obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladiris b) tratarea in ansamblu a cladiri: constructie si instalai; ¢) prevederea gestionfril individuale consumutilor; 6) mnfsurile de reabilitare sf se realizeze, pe cAt posibil, 18 afectarea spatiului locuit 6) veabilitaea sf detalieze toatl gama de solufii (de la cele complexe pant la mAsurile minime, ‘bligatorii) urmand ca beneficiaral s& le realizeze in mote de disponibilittile financiare, Art.101L rotalatile montate aparent pe elementele do anvelopé mu trebuie si fie inglobate in stratul Lermoivolant; interventile asupra accstora trebuie sh fie efectuate inainte de izolarea termic8 8 ‘odin, urmfrindu-se pozarea conductelor gi a echipamentelor yindnd seama de grosimes suplimentari totali a termosistemului. Art.102, eMnare a diminuitii necesarului de cSldurs al cliditit dup’ izolarea suplimentard' a elementelor tie anvelops, consecingi a resbliri termice a acestei, este necesar ea solufiatehnic8 projectats si igure reducerea corespunzitoare 2 debitului de cBldura fumizat de surea de Ancilzre (centrale tennicd de cartier sou punct termic), simultan cu asiguraree stabilitifi hidraulice a instalatiei de fnetlsire interioaré (fie prin reducerea debitalui volumic de agent termic la racordul instalafiei de fncilvire interioaré, fie prin reducerea temperaturit de ducere a agentului termic, prin injectie de agent termic din conducta de intoarcere i rediijarea excedentului de debit c&tre sursa de cildurs, impreun’ cu menfinerea constanté a diferenjei de presiune la baza coloanelor de distribusie @ agentuluitermic in instalefia de inclzire interioar, reglatd in raport cu debinul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare) Art.103 in toate cazurile trebuie s& se prevadi montarea robinetelor cu cap termostatic la fiecare corp de ‘incilzire. Art.104 ‘Ih cazul inlocuiti ferestrelor existente cu ferestre noi, care conduc la cresterea etanseitatii anvelope! cladiri,trebuie s se indice misurile necesare pentru asigurarea necesarului minim de aer proaspat fn spatile ocupate pentru confortul fiziologic conform prevederilor zeglementitilor tehnice specifice pentru proiectarea si executarea instaafiflor de ventilre si elimatizare, aplicabile, in vigoare la data intocmiri proiectului. Art.105 Dupa caz, coloanele de ventilare existente se vor verifica, repara saw inlocui th vederea asigurarii faunctionalititii, iar in cazul clidiilor care au coguri de fum dezafectate se va stadia posiblitates iutlizarit acestora eu rol de coloane de ventilare pentru introducerea/evacuarea aerului la/de la interior. Art.106 in cazul introducerii sistemelor de instalajii in variante hibride, pentru utilizarea/valorificarea energilor neconventionale, se vor respecta caracteristiile arhitectural-amabientele ale zones 81 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 838 biei26.Vil-2019 Projectarea lucririlor de instalati in scopul eresterit Performanjei energetice a cladirilor se va face eu Tespectatca reglementisilor tehnice specifice fn vigoare, ranatag Sates conformitii on speciticailetehtice ammonizat, Tecunoscute sau prin agrementare tehnicd, conform legii Art.109 CAPITOLUL VI: CONDITI. TEHNICE PENTRU EXECUTIE SECTIUNEA 1: Generalitati Art.110 Art Lueritile specifice de reabilitare se reali rojectului tehnic elaborat si verificat in : : ooisa] = | osloriso 0080 | sbisa | ea | as | 2x | em] zr |" meonlepostes ere ay | = Sonu ajoreowy) |B Bod ep 98 & ga] suo | = “_[fovoustveloo| ousay - fecsiotso| = | etousa | swisa | ee | oe | ex an} 2 | atest ‘gd ro wy | | saa _Belojoud aleozjouuay| 3 Osh as i‘ a ‘aljeyozjoutrey 6d Josip al? Sa] edo osv(ovs'vtoo] oaesa csx(oniso ssa | ed | es | un | en] zn [ Reemee eae x ‘efewaopa) 1 | & Sb] so} - > | osstous'vetoo} ose} - )89| siisa | ed} as] zu} zm] en te pods ede no 3c BPfapid ejejozoue | of : : 7 D1 te swan szisa| ona | torso Sidsa] es foe] iL fem To | poate ein Z ut. 7 : i Tenenfe o e ra g ae suse culoriso } selura | et-ousa | ssa] ea | 26] zx fem} a naoreuj was | 25} sa} > | swan | cow - Sasa} oor | oevor)so} = | zeoasa | znisa| ea wi} a1 | saved euor wopy oe - |e sersa) cov | ostar'so| = | aousa } ewisa| ea fre! at fam! aa Ber rece ae SE) _| than | iru | settentog | ica [ma’ | vonso | stra} wuisa [asa bo vs [a [m z| 3 a eels = | #lee Fae gleelelelelele S| 2) SF) gz £ | EEG) feigse) see] ee) slelele z #/ 2 Ss} 3] Bal BS = e183 Elsa | 328 Pelalg 8] 8 e| 3; £/ 38] 32 ge | f/e8] Se lers| bee) Feige l/eis/2| 2 z] 2 &] &| Be] 33 ge g/8g2/ S88) B/S/B] e| snwioa |e] & Fi 2 z s/ac] g8/"8s| Bee =e g/#] 8! oo e) gs ge Bree) 23) ge) see) FR] 2/88/82] 3] om =| 8 se] 8 2 | #/$8| 38] G2] dse] fe) 2/6 ruinyow |e} § al ¢ 3 asj 28) Fb) gay |e i] & = 2/ 2 S| a (sda) Lvanvaxa Nauusriod NG YOTSNdOwd STV JONHAL STIOUSRISLOVEYO MLNS SWINIW aLNRIaO Tra RAVE SINVIOZIONNAL YOTASAGONA FIV ADINAGL STIOUSRIGLOVUVS MINA GING aiNKaD TV¥XaNV er MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 538 bis/26.VIN-2013 -woyjonu ae 2x4 sopyeroduey ennody oop foun sovendse ro wnoexd pwenstod Been nes eeseNoap soovaxd ead Je ase nue yursesu0d & Sia anu peuo> Raped ws ee efoj0q nuotuy gaueseu ajpsord ep jas nun pzde eareyngebyo ro ‘soe peed ep eee op sendus wouase! No Ue} Up eMPnAS Ut ezEAsEyHUE oS ose OULD, y4830N ‘pov(oL}s9 wununu eaxe Jon joujpunS e anjorysip qunioe asndxe sjeuoz ed Je lW/OY Z'OFL[< BAIEUSUAP PANE OK “epee 2| ‘SOUR WEIStS Ul SIEZIAN S43 UP SHRI LON a tf i ~ is ‘ i ‘edes Tego oovlous'y2l00 usa] czvloylso. et swse | ea] es] a em! 21 | gps ojepeote, iL 7 a a 7 Hl 7 n@sueId ns “| [oon oulor)so atonsa | stvisa | ea zs | 12 [2m] 21 | gooyee afeonowes {2 | SES oo . a * i : a nesueid od e3 BL 580 oovlovs'y2i00 5188 cor(os)s0 erousa | atiisa | ea [as | zx] em] 21 | pose ofemouse | WE ; | z 7 ; aed ioved i sax Ha [estnn] stviam | cot | osrsze'ucto coe01)s0 stos'enlsa) zi : avesincaedion | ¢| att 7 & iesHe g sax | Ha foownm] swan} - | asiceeieioo| - | ocetionso | stousa | at 8 eerie ts ae 2 sax z sronde algozeuay |S | ae! : fe 38 Cor © | | a [esa] sian] - — [ontservao | oa sothonso | sonra | aranca a ge ean vec | zy | B 7 38 sed edgonmauoy | "| 8 wz 28 Tage —| 3 sax | 24 [osm stam] —- J oovszie'tizloo} - | ooethiondso Nsa | Zh ea ad eyesejdure‘edes nol by z a 23 _etejou airozioue | 3 a gx | 2 [osinn] etvam | zou | ostioveyaoa| ovetionso | stedina |stoe'ovsal zz ae “Taeaue| |e | z sx_| #2 fooinn| sian | - | oevecwvziool - ] ontionsa etna | a 38 Fe siprmmapa * | & = Ls& Se efojaud afepzounics| g ove 7 sojunjoagns Wared S RP 4 sax_|_ #4 [oun etaam | shim | oovtoves'v00 | ooze | onettoviso | stetina | sioeonea zx 5 ampor 9 zou) a: oe & [ayer eiez] jg} 8 = sax | 4 | osni f staan | cu +f ovz | oozttoriso] = | stoutsa | ex 2 (sous) educa 2 wan) _| z sa [us [nw [ddan | ahm au | Wovso [stra | isa [a [3s] asta a 2 Zz] 9 gelasle 2 = lee 2elalelelele z 3 EUVPEV EE) HR) @ HE) ee Wael ane] ay al ef el z] 3 z B/E | se] ge s |28| ds [22 geie/2/2/2/2 z| 2 e s = A 3s Be 8 ge Se |sge|/sas|ea| =e B/S) ge) mnwoa |g] € 2 2 3 2) 78 23| ¢ ge]? gl a|2 7 = g a@ | €/3¢ e ae 2 jaa! 2 selgea| & EB) a) 2) 3] comma [2] 8 z & 3h ae 7 s |S8| sf gs gee “|e luingyorv z z z E 2 s | ae|e g a 3 gs | 23) * & 2 & 5 BE = = 5 a {Sed avanaixa nauusriod Ma YoTEsndoua 31V SOWNHEL TIOUSRISLOVAIVO NuLNZe Mn BINRIEO a vranqaavs, 88 68 oat oztAor}so, oL dy alejoz0u0, Ta Tee | oS Bend was aro BATON ‘pes woe nes ofayes ‘eel ofeyo7|ouLL, WL anu ‘ano jepzowo, ‘eee re) ‘vlowe'e}00 asthorso ‘gde8 one notueyd 26 gqeaqde efejozouw0, -opsed ans iid vEHS UN BTOUG VLAN ED TIS ro aprons u preesejdure 08 gv ryUoe ‘polooas) & wlUapSIZO4 BANE BA BMeIOZIOUAL (oe i recipe uoudgo ans| ZW 16 anu aeyozoual) eva PUED sao wows" We}00 oosishid ce(Mion)so aL podep aeesut ‘ad pesoyiie ‘ede no} Ly gefeiaud ‘ajeozoune4| epuesuew 0 elous't2)00 vated on ostos}80 ‘akeooaey ad ence 59) afenzOIpH sea) 0. za}eh Nays 10° ‘lous W2}00 oos(shid osthorlso zoel NaUS TO BaeS o€ apeyoRIPA re] ‘gefejoxd efeozouue| [upsey execu aqenove Sen eauco _uaeg eas un ro ajelejid enero joes nes eS aL sothas}so ‘uoe2sdi6 ap Ped ans ouewe|ajozowed| ¢3 | ~ (avd) eoyBiojrg undeye e ueA B afoojoad

    You might also like