44 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR DETERMINATE DE UNELE PARAMIXOVIRUSURI 44.1, DATE GENERALE 44.1.1. O minidefinifie Paramixovirusurile (gr. para = alaturi) au virionul aproximativ sferic, cu diametrul cuprins intre 80—150 nm, in functie de gen. Nucleocapsida helicala este inclusa intr-o anvelopa lipoproteicd cu glicoproteine virale infipte radiar, Activitatea hemaglutinanté si neuraminidazic& variazA cu genul (vezi mai jos). Genomul este ARN mc. liniar et» sau «—». Sunt sensibile la eter si dezoxicolat de sodiu. 44.1.2. Repere taxonomice Paramixovirusurile constituie familia Paramyxoviridae, care are trei gem = Paramyxovirus cu specii mai importante: virusul paragripal si virusul urlian; 1 Morbilivirus cu specia tip virusul rujeolic;. # Pneumovirus cu specia tip virusul respirator sincitial. Virusul paragripal are 4 serovaruri (1—4), celelalte specii sunt antigenic omogene. La genul Paramyxovirus aceeasi glicoproteind de invelig are activitate hemaglutinanta si neuraminidazicd; genul Morbilivirus este numai hemaglutinant, iar genului Preumovirus fi lipseste att hemaglutinina, cAt $i neuraminidaza 44.1.3. Habitat Virusurile paragripale (1—4), urlian, rujeolic si respirator sincitial sunt speci umane, Toate genurile au gi specii cu gazde animale. 44.1.4, Factori de patogenitate Hemaglutinina este unul dintre liganzii paramixovirusurilor la epiteliul respirator. ‘Neuraminidaza, cand exist4, favorizeazd accesul virionilor la receptorii epiteliali. Virusurile rujeolic si urlian depasese baricra hematobronhoalveolara si, antrenate de curentul sangyin, atac& numeroase alte organe fit. 36044.1.5. Receptivitatea la infectiile cu paramixovirusuri Receptivitatea la infectiile cu paramixovirusuri este generala. 44.1.6. Infectii determinate de paramixovirusuri Paragripa este 0 boalA respiratoric acutd, cauzata de virusul paragripal, caracterizata prin febra , intoxicare moderata a organismului si afectarea laringelui si bronhiilor. In primul an de viata infectia evolueaza grav: laringotraheita cu crup (in special serovarul 2) ‘sau bronsiolite cu pneumonii interstifiale (in special serovarul 3). Infectiile cu serovarul 4 sunt rare si benigne. Rujeola este o boal acuta infectioasa caracterizata prin febra, intoxicare, afectarea conjunctivelor i tractusului respirator superior cu exantem maculopapulos tipic. In evolutia clinica a rujeolei deosebim: ‘= stadiul preeruptiv (perioada catarala), In care apare enantemul rujeotic sub aspect de pete mici rosii situate pe mucoasa palatului meale, dur, pe obraji; perioada eruptiva, cand clemente maculopapulare, catifelate, apar de obicei intr-o succesiune centrifuga: inijial dupa urechi si pe ceaf’, pe frunte si obraji, coborand spre gat. In a doua zi erupjia se extinde pe torace, coapse, maini, iar In a 3-a zi pe gambe, talpi; 1 perioada posteruptiva (convalescenta). Virsul se elimina prin secretiile nazofaringiene 5i oculare. Pacientii sunt contagiosi cu cca 3 zile inainte de debutul bolii pana la aproximativ 5 zile dupa aparisia eruptiei.. Virusul rujeolei poate produce infectie persistent necitocida, care, cand evolueaza la nivelul encefalului, determina reactii de sensibilizare demiclinizante, cauz8 a panen- cefalitei sclerozante subacute. Oreionul sau parotidita epidemica este 0 boalA infectioas& acuta, determinata de virusul urlian, caracterizata prin afectarea glandelor salivare, altor glande si sistemului hnervos, cu febra si intoxicare. Infecfiile determinate de virusul respirator sincifial la sugari evolueaza cu bronsiolita si pneumonie interstitiald. La adult determina «raceala banala> (guturai). 44.2. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A PARAGRIPEL Prelevatul patologic, lichidul de spalaturé nazofaringiand sau exsudatul nazal, nu trebuie congelat. In caz de temporizare a examenului il conservam cu un volum egal de slicerina 50% tamponata la pH 7,2. © metoda rapida si practic este identificarea antigenului viral in secrejile respiratorii prin imunofluorescenfa sau testul ELISA. Teolarca virusului 5¢ face in culturi de celule primarc din rinichi de maimuyi sau embrion uman, Se urmareste aparitia si caracterul efectului citopatic: virusurile serovarurilor 1 yi 4 cauzeaza aparitia de celule granulare, care se desprind de pe sticks cu rarefierea monostratului celular; serovarurile 2 51 3 formeaza sinciti. Identificarea serovarurilor izolate se face prin RN, RIHAds cu critrocite de cobai. Reactiile serologice cu seruri pereche pun In evidenfa anticorpii neutralizani, fixatori de complement, hemaglutinoinhibansi respectiv in RN, RFC, RIHA. Sunt utile numai 361pentru diagnosticul retrospectiv. Criteriul diagnostic este cresterea de cel pujin 4 ori a titrului de anticorpi faja de unul din cele 4 tipuri de virus in serul al doilea. Preparate biologice utilizate in diagnostic, profilaxie si tratament: » Seruri antiparagripale pentru diferenjierea serovarurilor, « Antigeni paragripali liofilizati pentru serodiagnostic. 1 Imunoglobulina placentara pentru imunizare pasiva in colectivitayi de copii, Se administreazi 3—6 ml intramuscular cand apar cazuri de paragrip3. Cercetari pentru un vaccin atenuat antiparagripal sunt in curs. 44.3. INVESTIGATIA ETIOLOGICA A RUJEOLEL De obicei rujeola este diagnosticata usor dupa tabloul clinic, Prelevatele patologice de examinat sunt: lichidul de spalatura si exsudatul nazofarin- gian, sangele raclat din elementele eruptive cutanate, Pentru diagnosticul rapid se urmAreste antigenul viral in celulele epidermice la analiza raclatului din eruptii prin metoda imunofluorescenta, Este oportun examenul citologic al secresici nazale, prin care se pune in evidensa celulele gigante multinucleate, caracteristice rujeolei, mai ales in pericada prodromala 4 bolii. Hoolarea virusului se face din spalatura nazofaringiana si din singe in perioada prodromala si in primele zile dupa aparifia erupfiei, prin inoculare in culturi cclulare de linie continua (L-41, Vero, HeLa, KB, MS, BSC1), din celulele amniosului uman (linia FL). Dup& 72-96 ore, virusul rujeotic determin’ efect citopatic cu formare de sincitii gigante (pind la 100 de nucle) si cu incluziuni citoplasmice acidofile. Mai tarziu se ‘uziuni bazofile intranucleare, care mu contin ins antigen si nu dau fluores- Antigenul poate fi depistat dupa 36—48 ore de la infectarea celulelor, ta inceput perinuclear, apoi si in incluziunile citoplasmice, iar in final difuz in toata citoplasma Identificarea virusului se efectueaza prin coloratie imunofluorescenta, RN sau RIHA cu suspensie 0,5% eritrocite de maimuta la temperatura camerei. Diagnosticul serologic se face prin RN pe culturi de celule prin RFC si RIHA. RN se efectueaza pe celulele Hep-1, Hep-2 sau KB, utilizand virus rujeolic adaptat la aceste culturi celulare si care le provoaca efect citopatic pronuntat. In RFC se utilizeaza ca antigen extract de culturi celulare infectate si supuse unei triple congeliri si decongelari. Foarte utila este determinarea anticorpilor IgM prin ELISA cu seruri anti-IgM. La 97% in pacienti dup 517 zie de boalt se evidentiazd anticorpit IgM, care persists pana ia 2 luni. Preparate biologice pentru diagnostic, profilaxte st tratament: = Conjugat fluorescent antirujeolic pentru depistarea antigemului pri conga. = Vaccin viu atenuat preparat din virus rujeolic cultivat pe ou embrionat sau pe celule renale de caine ori cobai inoculate cu tulpinile Edmonston B, Schwartz sau L16. Se ad- ministreaza o singura doz subcutanat la varsta de 12 luni. La copiii seronegativi la varsta de 67 ani, se repets doza. yunofluores- 362= Imunoglobulina umana normala se administreaza, in doz de 1,5—3,0 ml, pentru profilaxia pasiv a contactilor receptivi (nevaccinasi). 44.4, INVESTIGATIA ETIOLOGICA A OREIONULUI Prelevatele patologice examinate sunt: saliva, lichidul cefalorahidian, urina. Jzolarea virusulut s¢ face in oul embrionat de gaina si pe culturi de celule. Utilizam oua embrionate de 7—8 zile, pe care le infectam tn cavitatea amniotica, apoi le incuba 6—7 zile la 35°C. Virusul poate fi depistat in lichidul amniotic prin RHA cu eritrocite de gaina. Pentru izolarea virusului se foloseste de asemenea culturi de cefule din rinichi de maimufa, embrion uman, cobai sau celule Hela. Dupi 48—72 ore de la infectare, in culturile de celule apar celule gigante polinucleate si sincifii, RHAds pune In evideng’ virusul, Identificarea virusului izolat in embrioni de gin’ se face prin RFC, RIHA, iar a celui izolat pe culturi de celule prin RIF, RN, RIHAds, RFC. Serodiagnosticul permite determinarea cresterii titrului de anticorpi in seruri pereche, Se efectueazi RFC sau RIHA folosind antigen liofilizat standard sau lichidul alantoidian ori amniotic din oud embrionate infectate cu virusul urlian si cu activitate hemaglutinanta minima de 1:16. Din serurile bolnavilor trebuie inlaturati inhibitorii nespecifici ai hemaglutinas adsorbjie cu caolin si masa eritrocitara 50%, Cresterea de cel putin 4 ori a anticorpilor in serul al doilea confirma diagnosticul. De regula, titrul anticorpilor in RIHA este de 1:320, iar in RFC de 1:64. Pentru diagnosticul oreionului este recomandata si RN pe culturi de celule, In acest scop sc amesteca diluii din scrul bolnavului cu suspensia virala de referin{a. Dupa incubare 0 ord la 37°C, se inoculeaza cate 0,2 ml din fiecare amestec in 4 tuburi de cultura. Se citeste reactia dupa 6—7 zile de la contactul serului cu virusul. Are o eficienja de 75—85%, iar cresterea titrului de anticorpi este mai bine exprimata ca in RIHA. Intradermoreactia. Ca alergen serveste lichidul alantoidian, din out embrionat in- fectat cu virus urlian, cu titrul hemaglutinant 1:128. Se injecteazA alergemul intradermic in doz de 0,1 ml. Dupa 24—48 ore, ta locul injectarii apare hiperemie si infiltrat cu diametrul minim de 10 mm, Reactia se pozitiveaza tardiv, dups 2—3 saptamani de la debutul boli. Preparate biologice utilizate tn diagnostic, profilaxte si tratament: » Antigen standard liofilizat pentru RTHA cu seruri perechi. » Vaccin antiurlian viu atenuat, objinut din tulpina L-3, pentru profilaxie, Se ad- sministreaza o singura data, subcutanat sau intradermic, la varsta de 12 luni. Poate fi asociat cu vaccinul antirujeotic, » Imunoglobulina antiurtiand pentru profilaxie pasiva in colectivititi de copii, i prin