De La Joc La Invatare, Cum Folosim Jocul Didactic in Educatia Timpurie PDF

MARCIA L. NELL si WALTER F. DREW IN COLABORARE CU DEBORAH E. BUSH DE LA JOC LA INVATARE CUM FOLOSIM JOCUL DIDACTIC IN EDUCATIA TIMPURIE Traducere din engieza de Rodica Ab TReIsuid « edgauy | 20f& 2g gannuoo wareyoazacy orgy eazeyoazaq, doo nayuod mynsol appyaug umorg wemg uanug-uonng uerg (ogt-9681) 19804 ueof (5£61-9681) PHIOSA 007 (c99t-z8c0) feagua wupaUy 2of audsop xop00} © axeiuazaid euros cimidpuyg 9 mmdpung ge mmdpupg Pinidpuny timpe areonponuy suudn> £-978-614-909-846 ‘NASI 020252 21¢0 040608 008120 ‘afaunong ‘O6bo ‘9 iNasiug st'a0 aiipe ewuszaid nued 107 "24 (9 38uldo3 watch 4 2911M AG @ 1yBuldos soxous ‘wsipyy9 Buno4 jo uoweanp3 ay3 10j vopepossy jedogen aya fa ETOZ @ WSUAcoD tsa "3 yasoqaq no aie10qer09 Ut maue) Suuuseay soupy or Aed Sia4se=4 SuRDeLUCD 99) A SRN "Te HeVy U0: eg wor eu8u0 5102 1 np !ysng 3 yesoqog m9 aue!0q 039 “eieH) / sind 4eonpo ut a>epyp (mofo wna arene fe 90 “TwDaww “TaN ‘Piuewou e arevoten yoaioyaya aD #9:912590 nloungnwv vrewn ‘wauan véng gum999109 ‘WaSHN NUAZYY ‘dig NweoD nignvi9 nvLisTED ilonpoid e110) (Lola S30 vw N3LuvdXIONDX 40.135 YOLD3A — WOT-SWLLSWVIYG | Y3MIOT4LSOT 8 >¥12d09 0103, 'WWOL 13INva ‘eusdoy 3S3d0d YOLIA opepey SBuISW2:W30 3USYA ‘INOOVEC NIATS yOu3. Cum stimuleaz’ jocul creativitatea la nivel de educatie Cercetatorii creativitaii J.P. Guilford (1897-1987) Joan Erikson (1902-1997) Mihaly Csikszentmihalyi Descatugarea intuitiei Calea spre o viziune coerenta asupra lumii Resuscitarea energiei creative prin joc Creativitatea in practica profesionala ‘Transformarea educatiei prin practica profesionala Capitolul 4. Elemente esent deliberat Pregatirea cadrului Mediul si atmosfera Materiale cu variate posibilitati de folosire Experienta atelierului de joc Jocul solitar (individual) Jocul inter Asocierea jocului deliberat cu ‘matematica gi comunicarea Coneluzie le ale procesulut jocului /-va la réspunsuri intuitive IM XCIAL. NELL s1 WALTER F. DREW 24 25 27 BO BS BE a7 152 152 158 160 16 162 166 172 174 175 176 179 180 Legiitura dintre practica didactic’ si experienfa 7 Invatarea experientiala Paterea jocului: transformare, integrare sisentimentul de Jocul si forja educatoare intul superior: studi Experientele de joc in programele de licen ‘Seminarul urban: Philadelphia — vara lui 2010 si 2011 (Cursul de experiente creative pentru varsta micd Avantajele experientei de joc pentru vitorii educatori Jocul deliberat in programele postuniversitare Arta in edueatie: Cursul de vari de educatie timpurie d Muskingum (ECSTI) Scoala de vara de Capitotul 8, Depasirea barierelor in utilizarea jocului ca instrament de Percepfia educatorilor cu privire la barierele fn calea jocului Sustinerea necesar’ Educarea pirintilor cu privire la importanta jocului De la joc tatrvatare » Cuprinsawe 1ugang » vejgnu | 20{e| 9q gs uriqg18 au ‘aqepn au apeaiqur Yj 304 1g “~>eO! |p LIN] JOHOU aye 18 uupjeo7e JOTOU arrerpnzar uNsojoy ‘aye|MBas aNL[ax B[eArOHUT 27 ‘Hlora ajadeya aye0} uy aueumn rajury eareyoazap 1S vazaysox uy yexjuaD quaUTEpD UM aysa 18 juouOMLad ay ys atnga4g fn29{ “AnYzod pour un-Hut azauorfoesanuTt gs 18 afoaur Bs “Jo[H{npe #8 v9 ‘IOft doo aynutiad aj tnool go ser we}gaut gs amgaxy "[nD0l axsasp8or nes grodoosap rode 18 apraid arferauad aresayy yo axed ag “eygpoe urd gorBraue reus autaap #8 D0! up eieaur ‘ata ape adeqo aiuioyrp uy ‘vourny gieo} go yeArasqo WY ‘azapan utp aredyos easape ums ex9j0 9] ISON" a1L9 ad aaryeasz0r BS oaHeand ajafenmeae 1S mmool yeoope nduap yout “te}eaU ead -nse ypu ap 221 EISISUY Wimpy “wzrpeMdaouoo v ap eareITGe 18 attnpninde gijoazop 181 pnpidoo ao punspur ad ¢, zo]TuPDIeS" 20] 208) mool ‘enseou euresSord uy “pieauy quouteo axe utsd opus ~Hjou Tew aja ated aNUTp euN aysa [ndof ¥o uTE]M vasapy ‘338919 inpidos 29 ginsgut ad apeos azeigaut nntiad mynool easeopea yo vaapr a3s2 — arieonpa 1$ of axjutp evepas ap are 89 x Te 18 — mpnool sop1309} rautoyst |MBuny v-ap aquwysu0d af “ump eu “gseorg2ed nes pseorSHaroU w seRYD eMNZBA PUY HOIUN ‘gsvolz9s9u a1eI:ARDe O kD TeIOpIsuOD vasApe IS05 P MDOL “7N9943 ul Is umpy gize gjueyodurr ap 3e7e ase EYSPaDe 389 209, aquLeul-JUeAND 30f ap unynsfeds mudnso paysoou ol ap niony ap auayoye youve m2 auezyjensseomne nauad vareanopy _qnoo uigaouroad ys 29 9q, aginoaxe inode: itp uppuewoooy, euozury ‘etuaoy Up PaySaAo eruT0§112— Up eaysaAog, uaryanepy MODs PaySaAO, yBimgspig up waIsaAog mynoof waresowios Insof eaoword & naquad aanoy auntoe vf fady “or avenpuo> stuemry ayy inqnp zap Huaosafope ap yezyean yezouaw ap jmuses30441 PION ap PUTOrED *YStOTE YL ‘up soynidoo ye emnuseur ap maznpy (0 suNypUd “uaMEE PTEOdS "ig peo} axPULIO} ap fRjapoUL mynoof eluewroduyy aqeuareur ardsap tame, ayeuea na soppyeHayeU eaLeZITE) ‘tqysojoyar asinsaz ap ajanuas, aqduraxa sand paquad azeyrumuso> ayeviouayied ap wom mynoof earexomorg MBO" VALS TIENT wDUM B61 Set vet eat 8st £81ne intoarcem $i sa refundamentam conceptele care stau la baza jocului, o componenta extrem de naturala a dezvoltarii umane. Aceast carte ne poart inc’ o dati pe drumul descoperirii jocului, Ne aminteste de importanta anumitor caracteristici ale jocului in cresterea si dezvoltarea copiilor. E evident pentru toata jumea, nu numai pentru educatori si specialistii din domeniul dezvoltarii copilului, ca jocul si lipsa lui au implicatii importante in cresterea si dezvoltarea copiilor. Aceste implicafii includ: * Eliminarea pauzelor de recreere si legatura cu obezitatea crescuti la copii + Experientele de joc ale copiilor bilingvi si influenta asupra dezvoltarii vorbirii * Stimularea prin joc a bebelusilor gi efectul acesteia asupra dezvoltarii creierului * Jocul didactic si pierderea contactului cu natura, care facilita descoperirea gi explorarea + Bfectele calculatorului si mercantilismului asupra ,privatiza- ri” jocului. Ce mesaj unic (sau nou) transmite cartea aceasta? Autorii acestei crti sunt de parere ca jocul autoactiv (nestructurat, practic) este un proces de invatare natural’, care asigura individului, fie el copil sau adult, o semnificatie total si o invatare profunda. Autorii au studiat atent rezultatele cercetarilor care sustin c& jocul promoveaza invatarea si dezvoltarea afectiva, Pasiunea demonstrat’ de autori in a ne face si infelegem ce este jocul autoactiv gi pasiunea dovedita in scrierea aceastei c&rti izvorise din experienta lor plina de succes gi din modul lor de a infelege arta jocului la copii si adulti. Prin exemplificarile din JARCIA L. NELL 51 WALTER F. OREW aceasta carte, modelul jocului autoactiv devine viu — veti vede jocul prezentat din nou, asa cum este el in realilate, o experient& care te transforma pozitiv. Aceasta carte ne reaminteste c& procesyl jocului autoactiv este unul pe care il putem experimenta cu tofii. Prin el, ajungem sa cunoastem teoria jocului. Ajungem in legditurd cu copi- Jul din noi. Devenim mai capabili sa analiziim si si identificm obstacolele din calea jocului, pe care le putem intalni in calitate de profesori, directori, factori de decizie politic sau parinti. Si, daca noi, adultii, il experimentém in mod intentionat, cu cat putem imbogati mediul de invatare pentru copii de var- sti prescolard gi cu cat mai semnificativa i captivanta poate s& devina invatarea pentru ei? Autorii folosesc experientele lor de succes si ceea ce au invatat prin participarea colaborativa la Institutul de educatie autoactiva (www.ISAEplay.org); la Forumul péntru Joe, Politici Educationale si Activitati Preferate (din cadrul NAEYC — The National Association for the Education of Young Children; la diferite filiale locale si din alte state; si la Asociatia pentru Resurse Refolosibile. In ultimii trei ani, modelul de educatie autoactiva a fost testat la conferinte NAEYC nationale si loca- Je sia fost adoptat de catre 12 filiale NAEYC din diferite state. Subliniez acest lucru, deoarece este un model de succes, care a produs schimbari in cercetarea si practica actual in numeroase state americane. Este, de asemenea, un model care poate fi usor reprodus de profesori, pentru a-i implica pe elevi si parinti, pe cei din domeniul administrativ, pe formatori si pe profesorii universitari, pentru a facilita dezvoltarea profesionala a educatorilor; modelul poate fi folosit si de catre filialele NAEYC (de stat si locale), dar si de parinti, de cei din domeniul ingrijirii wafare + Cuvant-nainte‘aujeuy ugar) « vega e}20f e190 gea 9 285 gs jod 33 garsasofoy as a9 7] ZeISe 9 9D :20] run! Ip sOPAMUONT eS umaaid ‘2923 yod a9 v8 dios imudoud vazeiojdxa no — doo 2] varejgaut adaouy apun jnooy ydey ap aysa vysaoy “oIZY vaumN ap eles ejuaye euotos au area “ro[t}{npe ape 20! ap ajahustiadxo yuns gjaxarjayy yngnd wre Ho aygo ap “zopOIMe aye NaIN{ ap a] -s1ayaze anurp aynuu ey yedionred we mmndumy jnBunj e-aq -pleaut azeo prdoo un wy, gs puueasuy a9 qurwe 1&-e nguad nyjissaxe ap a1oaou ne WIMPY ‘exjoo] adaouy pugs pued aftqedyed tmsony no asvol as vs wEsE| wg ese ‘Hnsiuy vais gs daoud as nu paw mdo> -‘mumy e esrzy voyred no daour nu ayg (ainsiuy eays ps aurq 912003 nS HMpy) pugynose 18 sooyHod pugis eaumy gyeo} ‘qutano no daout Los -gjord nguad areunos ap sopnsmo #§ z0jazayaye vaqe Ole, ‘Gergaape a nu ese E> NAS Hgosep "oeP IMD “I0] THOLIadns pad ¥3se B9 nes) Dsaquoa pued ouRye nepaid ¥9 paid Wosajoud [NYA “Hrepe. yeoap Mur eur osaquoa tosajosg “RjUaUEULIad uy osaqioa THMpy gran] ysaoe goHTdxe as uD ¢,Wiqoa NIN” runrjonasut aysave no adaous Hinpe nayuad wouoyne mynsof euro} ad soraye un ‘Hago raysaoe uosne eordxa uno esy (M3U0 "3 BBL TAN Tae TOT ysNSne gz SpopeayM [nIBajoo Yau josg avleonpa ut oop — uewenpy Spy ‘vaunpdajaiur #8 suas ap guild eazo}geouns yemyeu pour ur gaseazods 1$-s midoo 18 yeour apse ‘Heyoazap pa ys 18 HeIpAuL ps ‘Ra-npueon| 1 #eonl ya ps aardsui ya ys aq409 yysuedv v9 at “fats eadnse ayjdaozad eSeanuy 1$ mynpidos erjeanpa ut yon! injor Anrzod ejuangut ea Hp 90 ead aysa — afeuosiad rajuarradxa eadnse yuo}ssuoo 129} “Dayar gs ‘Sof uy yzungno a} ps ‘SaDoad uy !oyduus a} ys — AN>2F9 ez 9] BS Ap ‘nIDN] uN ayso ‘oye yyseadR UT ayeJUAZaId quNs UND ese ‘unuony aysaoe pueBajaiut 18 punt “aanizod ayeynzaz iq -taard 18 jueysu09 pour ur puLzayo ‘ofeuoreonpa Rzpap ner axe 10 &[ 18 quupd ef aunfe e ap eung epojaw 6 aisq mueieatn exd -nse inynoo/ ajayeynzar ap ayeBal rapt pupsaue’ ‘tou aanadsiad 1a YeoLdU! ap ANIeNSIP [apoul UN a}sy "eareopeA dsoUuND a] anpeoyne sof ap azayjaye ef aymong np yedpnsed wy -aviegnpa urp aznap ap quopes ap 1S grewunutos areyoazap ap ijeziueBz0 ap ‘injnyidoo“ ‘Teoreticianul cognitivist Jean Piaget a identificat trei tipuri de cunoastere care se dobandese in aceasta etapa de dezvolta~ re: fizicd, sociala gi logic’. Cunostintele fizice se dobandese prin interactiunea cu propriul corp si cu materiale. Bebelusii sunt foarte motivati si le exploreze pe amandoua: Ce pot sa fac? Ce e asta? Adulfii au interiorizat majoritatea acestor cunostinte — dar le tematizeaza iardgi cand intalnesc ceva nou gi neasteptat si sunt stimulafi din nou s& exploreze. Cunoasterea social’ e ceea ce invatam din comunitatea umana — toate lucrurile ce trebuie memorate, regulile care ne in impreuna, limbile pe care le vorbim. Aceste lucruri se invata prin imitatie gi prin invatare pe de rost. Ele se invafi de la cineva care stie mai multe decat noi — poate un profesor care transmite ceea ce societatea noastra stie deja. Aceast cunoastere este prima data descoperit’ gi apoi transmisa. Posesorii cunoasterii sociale hotarasc cum s-o transmit’. Ei detin puterea si ne testea- 78 88 vada daca le respectam regulile. Daca invatim o activitate complicata, cum ar fi o strate- gie sau tehnica didactic’, e poate o varianta utila s8 0 memo- ram prima data ca si cunoastere social. (Profesorii tineri zic uneori: ,Spune-mi cum sa fac asta. Nu am nici timpul, nici energia si descopar singur si sunt prea multe informatii”.) Dar aceasta este doar o solutie temporara. Pand la urma va fi nevoie de solufionarea problemei gi atunci va trebui si gandim in mod logic. ‘Cunoasterea logic se realizeazd atunci cand cel care invata se gandeste la experienta avutd. Dac va ganditi la modul in care copii mici invata o limb4, va dati seama ca, la inceput, 0 invafa prin imitatie. Apoi ajung sa se incurce gi apoi incep s IAL NELL st WALTER F, DREW inventeze reguli de gramaticd; doar in acest moment incep si infeleaga cu adevarat limba si s& se joace cu ea, ca s& vada ce pot face cu ea. Cunoasterea fizic, avand o natura intuitiva, gi cunoasterea logica se bazeaza pe rationament, fi sunt individului mai utile decat cunoasterea social, atunci cand e vorba de a fi competent, de a putea si fack numeroase lucruri si s4 ia decizii. Cunoasterea fizicd si logic confera putere atat indivizilor, cat si grupurilor care nu ar putea altfel avea acces la putete. $i amandoud se invafa prin joc. Sarcina de dezvoltare cea mai importanta pentru prescolari este A stipaneasca jocul. Un motiv este ca sunt gata pentru el — e cel mai bun lucru pe care il pot face —, iar celalalt motiv este c4 nu vor mai avea niciodatd timp suficient sa se mai joace, deoarece mai apoi cineva ii va tine in frau si le va preda cunostinfe sociale, ii va face s8 se comporte in mod responsabil ca si ajute la dezvoltarea societitii Jocul incepe cu lucruri—obiecte pe care pui mana. Aga cum spunea Hawkins, ,,contributia profesorului la joc incepe intotdeauna cu mediul fizic, cu aranjarea scenei. Din punctul de vedere al dezvoltarii, mai intai vine cunoasterea fizicd. Copii au nevoie de lucrurile fizice din lume, de abiectul de acolo pe care Eu si Tw il consideram interesant’ (2002, 52). Adultul are un rol important in a asigura condifiile de joc prin furnizarea obiectelor, materialelor si a lucturilor pe cate copiii le folosesc pentru joc. , Depinde de adulfi sa asigure spatiu suficient, mate- tiale suficiente gi timp suficient, aranjand decorul in asa fel incat jocul sa poata avea loc” (Jones & Reynolds 2011, 21). 8 De laoc ta tnvdtare » cwant-inaintea1u.eu-1U2h0) « azefpauye of} 9¢4 SUPJMeH] PiAed [uoWaNp “TASeound v apeDos HMAASUOD e 1S ajemes sopiiejar ezeq e| a ase , ead" jooe pinSise axe> ,au9}eUN"” ade ap BqIOA g "TUL ap EF NVS E WAAR gD JUOIO;IPUT ‘OyEHTEAL UE pzeai0Due au — eorzy vauMy Up LMUDN] — apuazou no DOL eq ‘gunwop erjeurfeur wid — arjesraauo> urd onpoad as uuns0l 9[2UA "eASvOU vaqUTUT UT ‘aHfeUTBeuN Ur 20] ne LNDol 3[aUA, -eydurequy ea as a spaid wis nur’, ceyse ej goep erdurequy as 82) wegazuT au pug ‘ayeyDeXd no aynzeaard pyeporonu y od nu mynysdoo uaysax> 18 repaid 9} ayey[nzas adarvoap /,pHANsoUNdaL efey UT AeAID 18 ysMdo ay es sjaqurzed nes jngosayoid eo queysodurt q “30f und ued “Foy weer impe 1 20f und Hua8yaquy reur uraep mdo> (ita ‘900z 4edoo> 29 sauo{) mynynosoundau ejey uy anwar 18 ysrundg “pe 4uadspa;u eanong a} e 18 298; & “19ej a9 aoe y “AIKaYou “GA von 25.0 “IXX MMINIODas MINdadut el ap exejootard eysiga ef rareonpe so[mypuod eidnse ejpayar e nyuad ‘reuororp dy ap truyap aysave ‘goeol ut qeyuaauy ure auTw 13 18 sadoo> eneuay ‘ydoy$ap tou aonf 94 2409 jnvol axdsop iapt o1$nt we}OoU PUR ‘WouOME eUNLap}O}Uy Pury BD noo! Bajaiut ng, ‘20{ ap ajuauiadxa taudosd eadnse vare;payar und ejeaut dos a1eo ut jnpour pSeayaiut es 2804 0 azv> Tao ad Dey Fes 18 mo] no no! wupiadoosapad eS BI -voaoid au aie gyseany ‘aveol as es jod nu mjqnpe ‘easapy soytido> ayere 9] es e104 18 Jo} 3S09e OP yuo) PepoIM asnzZeA NN “UO}sog kf eT af BS Hep 3] | BS eB gua ‘3 wa. TaN TDA e-u ouedionred anutp eum 1$ “png ap eruossqe5 upp ejeuorjeu giutrayuos o e[ 90f ap jetiayeur eo esorapuod uid ap eur LMUOD ay1u gyepo snpe Wy “ou aNUIP H[nUF eur sOja2 8 nu ep 4st -e10q mun zerprurey ‘Tiqeqord ‘ays9 eINzeUL UIP Y>9IgGO BDO “YZ ND 12 ap pu svou efeta uy Hoares rede ajoope op jansy «,ayeunujut umuony aysiu g zed” ‘arlonpoad uxp ajao yuns wind “ojLqePpax af3 -euayeut (6661) turpue # jedoy auig ap wie were UND wy arelgaut ap dy yueyodury reur yao aysa Bane varejpaut go varaSutauoo utp 1 umpard “(ym1ysu0d fad 18 389 ‘TI -nypu [eo yeye) nupaut ap gies efuB urp gruede ne mol eux} ad Huon] ap apazayfary ‘ajaisiea ayeo} vy 20/ utd elgaut e nuquad 18 umoard ‘eye 1$ eoneurayeur ‘ejuMns y ze wN9 THaPeUE ZOUN e PH ~oerd varejeauy nquad asasojoy as azeo ‘oyeppgar ajerayeur ‘areut reur 30} ginsgut ut ‘pursdno ayes giseade UL osEDSap afaroT]ay “@ ap tz wapaa a] ares ad unuony uns nu — azeoyezutsdans quns Hnpe naquad apoeome 20f ap sojaza1]9}e PHApeD UL }1Z940 aja1sargo anurp aynur ‘aymusigo apres! ap axigasoap axdg “(8661 ‘Te 19 prempg) afajuayadxe equazardan yod as azeo ut ,.quit| ap s0jaIns” g gorpny earexojdxo uud gunazdun gjeaur ninpe 18 mdo> (ase pyseave ut astuosap ajaraare Ut [ay sade ap ayfnur ums) aunny xf Forages UEP ayRUOA -o1d aiqeztpnar ajafeuayeur pear 2sasop0) afouN “aaHeqTES 21 -eurue rep 1S — yNuOs ‘prods ‘oxyard ‘distu — ganjeu up a4 -uauraya apnyput e ap :ernar o ne ajrumpesg dour, “Haye 1S ede ‘ajorense 18 yny ‘azaxzeur 18 auvorars — exon} yod doo area n> ajeuoyew 8 ayzppar ap Eseosaues garoza. O gingise aiuipesd a[9uQ “ajaye Woep eyUaUMAdxa e ap ejuOp 1S eHeUBeuT yNUT eur ezeaqnurps rurzon| [aun zep “Io aoy}sds uzeon{ ne eon eis ap doo moy. geaysaoe ajyinsony aye0} uta opun ap req, Esexplica: ,Te dezvolti ca om incluznd informatiile combinate provenite din lumea naturala si din lucrurile pe care numai alti oameni file pot oferi in educatia ta” (2002, 54) Toate limbajele folosite de oameni — artele, materialele, matematica, scrierea si vorbirea — sunt explorate, exersate gi experimentate cu maiestrie de c&tre copiii care au sansa de a se juca. Apoi sunt folosite pentru a alcatui cunostinte logice Cunoasterea logica implica relatia dintre lucruri si testarea ipo- tezelor: Ce o sa se intmple daca fac asta? Pentru a creste bine, copiii au nevoie si dobandeasca atat cunostinte fizice, cat si logice. Ambele sunt obtinute prin joc. Ele nu se dobandesc in niciun alt fel. Jocul nu este doar distractie. E dobandirea de deprinderi fizice si de gndire. in copilarie jocul este spontan. Te joci cu ceva acum, dar daca vrei si dobandesti competente, trebuie si continui sa te joci si cand cresti. Desi de putin’ vreme pe lume, copii stiu asta. Nowa, adultilor, e poate nevoie si ni se aminteasca acest Iucru. Atelierele de joc sunt o modalitate minunati de a ni-l reamin La aceste ateliere, participantilor li se cere 64 facd Iucruri; dar si sa reflecteze. Reflectarea este un proces de reprezentare a activitatii proprii, de a pune deoparte ce ai facut side a te intoarce ca sa gndesti i si aprofundezi. Reflectm desenand, scriind, céntand si vorbind — si incluzandu-i si pe altii in gandirea noastr, pentru a ajunge la un sens si mai profund, Aceast& carte cuprinde multe exemple de reactie a participantilor, in care cei care se joaca ne povestesc experientele pe care le-au avut. 1ARCIAL.NELL 51 WALTER F. DREW Ele ne fac si ne gandim la asemanarile si diferentele dintre noi. Reflectiile mele legate de prima mea experient& cu unul dintre aceste medi de joc sunt prezentate in Capitolul 9. $i acela chiar a fost un joc activ! Elizabeth Jones Colegiul Pacific Oaks 25 august 2012 w De la joc ia Tnvatare « Cuvant-Inainte+ ovebgauy e102} 39, unig “(6002 dusexjapaig 29 apddop ‘6002 uySne A *p umorg) paid -WWODUT Nes EPVIZARIUT a1eyOAzZAp O aTeULN ed eaae ayeod injnD0l esdyy go 18 nara emp ye03 ad SOjOy 404 af axed ajuajadutos ayoazap 18-gs doo ad ginfe 1 vovol yo yearasgo ne ayndwy es ~aga ngquad qowanpg “sojdos are apersos ajaiuajaduioo 18 zep ‘aapmuoo 18 aonstaSuy opiertige eaourod v naquad 1S umoaid ‘gnjoxuoooyne ayjoazap 1$-ps tidoo ad eynfe Fe naguad ‘azeurd a]9sep 18 erutpez8 ur mmol earapnpput aurfsns aye gIseATy ‘apHeuojur sooy Han 18 eayeD QD Hoa puyo pune areorgupurase pjuaziadxa o vaae Han wp urgiads ypr8zouo feu 3nogy e-au FS ypuys ap ym yep e-oU ‘aradgId Inde} e-oul are sazoid un yso3 © Hixg> vareepay “ue ap og ap dumm ayreo wsvaoe punds 1$ Pugin] rou ‘gfuaradxe exyseou euadoad ad 18 youriums eareyaaia0 ad ezeazeg as auviyaut 2 20f v aq {2 6002 sywa7) tdasuy meu eiuigpingz i$ eiueseanxe up aed gdp 0-Auy puiuanap \UOU ap sns eu! gies gs ‘Imiuen e> apadai teu gBny es “nuan| 15928 25a10p a1e9 Ut jnze9 uy ‘ojido> squad a} 2129 ‘apes ap jay un 243 “o1axSe0und ap jay 3/€ un ade} 9p ezeanuize as '— gies es ‘apungz es ‘aBiaje gs — a220{ 235 5 sa1 uido> pug) "afeuideus ap s3e un 2152 |n20f 349INPOljUT Tamoutav>joc, copii experimenteaza gi igi exprima mirarea, curiozitatea, cunostinfele, creativitatea si competenta. Pe masura ce copii isi exploreaza lumea fizica si social prin jocul autoactio — joc practic si nestructurat —, ei strng informatii in mod natural gi eficient, descopera relatii gi iau parte in procese creative. Astiel, ei se dezvolta emotional, fizic gi intelectual Aceasti carte se bazeaz pe prop: le noastre observatii si anume & atunci cand educatorii! se angajeaza in jocul autonom percep personal beneficiile sociale, emofionale, fizice si cog- nitive, ajung la o intelegere mai profunda a beneficiilor obtinute de copii din astfel de jocuri. Aceasti infelegere a valorii jocului in dezvoltarea copiilor devine ulterior stimulentul de a-si schimba modul de lucru. Principalul scop al acestei carfi este de a-i ajuta pe educatori sa traduca cea ce invata din experienta practica in metode profesionale mai eficiente gi, in final, in metode mai bogate gi mai corespunzatoare din punctul de vedere al dezvoltarii copiilor de varste mici. Aceasta carte arata de ce educatorii trebuie si aiba experienta jocului practic; cum pot ei participa la aceasta experienta gi cine, si care sunt resursele cele mai eficiente pentru a-i ajuta pe educatori s8 aiba experienta jocului ca practici de dezvoltare profesionala de schimbare. Fiecare dintre nol are numeroase olurl profesionale pe parcursul vei. Participan care iau parte laatelierele noastre de joc sunt educator, Invaqator si profesor, direc ‘or, formatori, consultant de dezvoltare profesional® $ alli profesionisti din dome- rniul educational, Recunoastem gi acceptam posibilitates ca invjarea 38 se producs itn timpulintanilor cu alte perscane, asada, fn carte folosim termenul general de educator’, pentru a ne refer la tof participant care au luat parte la atelierele de joacé prezentate In aceasta carte, MARCIA L. NELL SI WALTER F. DREW ESENTA JOCULUI AUTOACTIV Jocul autoactiv (self-active play) este un termen pe care il folosim pentru a descrie jocul spontan al copiilor si adultilor cu mater Je cu variate posibilit&ti de folosire, in special materiale refolosi le, Pe masurd ce degetele se joacé cu aceste materiale, creierul se implica si se concentreaz&, deoarece opereaza felectii si face on ne. Mediul, materialele si curiozitatea natural p copi \é pentru a activa creierul care construieste un sens nou. Jocul autoactiv mai este cunoscut si sub alte nume, cum ar fi jocul deschis, jocul practic (hands-on play), jocu Honat, jocul din proprie inifiativa sau jocul construetiv. (Acesti termeni vor fi folositi interschimbabil in carte). Ideea principala este aceeasi — c& materialele cu variate posibilitai de folosire sunt manevrate cu mana $i c3 in final se folosesc pentru constructij fizice, ceea ce este © reprezentare vizual8 a procesului de joc din proprie inisiativa. Conceptul de joc autoactiv nu este nou domeniul copilariel timpurii. Friedrich Frébel (1887/2005) scria: ,Jocul este etapa cea mai inalta a dezvoltarii coy li — a dezvolt&ji umane —, este o reprezentare auitoactiva a interiorului co, "(54), Frobel a folosit conceptul de joc autoactiv ca pe o componenti de baz’ a dezvol tril umane permanente. ,Copilul care se joaca atent, din proprie Iniiativa, $i care persevereaza pana ce oboseste fizic va fi, in mod cert, 0 persoan’ hotrat’, capabil& de sacrificiu pentru promovarea binelui propriu si al celorlatti” (55), Al doilea scop este de a readuce gi reaprinde pasiunea gi bucuria profesorilor de a preda. Asa cum scrie Lyons: Dela joc la tnvitareataanpon = bueignuye)20f¢} 9g 8 asey2a|0> ap ajaiius9 “ausedap ajaniazas i$ snjd uw ajajeuayeu ‘ajungnga1 y ze wind '2sas0jo) jew aj nu 1a aie> ad ajeliazeus eiuauewiad ul ezeaziuiny aje29} Wuasnpul i$ away aseosaUiNN, (12 ‘102 spjouey 79 s2uof) 29) eane gieod 5 in20f 2e2u1 jag eSe uy snjnipaw eaveluere uud uaryns duup 18 9) -uapyns ajeuazew ‘uapyns nifeds aundise gs Himpe ap apuideg (25 'Zoog suymen) 1uesaiaiu _3" aie ad ena" ave ‘any Up ay |e 21apan ap jnizund wig njnipaus eauneSaxd e) ap 'g2uZojoyisd es -2jS0UU3€ &} ap euneapioruy adazus20f e yruosajord etinquiu0D AYISO1O4 30 LyLII@1SOd SLvIaVA NI. SISTWINSLWW 30 3SNGOd WA¥IWIN 1 VaNNIDdTTSLNT 230 n9 pouosiod panyySo 0 w ps ainqaay tySepustun 3p 18 sus ap “oautp aptanaan) so4aoty Dupo rune 206°, 1f ma 214g ap 4y> rzaunSouus sf-ps poavoous 18 s20 apouy” simadsongad ad woop sonpay ayuatusguas a9 ‘ysoja ut a9ef sod 39 UANOSIP BS axuD UL a4atjagv ap uoxTIUA un vp odioNUMd wand WY mpHy rae uN ep yuedpyred un eaunds wo esy Sofe Jaqy {noo{ ap ay1ayo soyauag ap aurd 1$ aszantp [912959 ap ypo|fTwU pour uy among as Ys aga HIOJONpa yO WLapar> “ysep e] [ONY 8 mynd0f eareojea agUTP eanyeSo] ey avo LOD ayenase oja}ungouns audsap aynuu yeur jo) aye Bs BABOU eA 139 ‘onuaind soxajur un gona pisrea ap sojridos sopoyeonpe eynsut oa v> ugiads ‘yeuorsayoud eayeyaryoe 2HaI09) epIaWepUNy Mya ‘3 BBTV TAN WE Hee nguad urluds 18 meutroyur ‘ajuapiadxa 1pproyeonpa wnL19j0 gs wliog “auindum gisrea ap waa[a e aynUr\go Zoj}upSound e azeayde ap tpt 18 umsard ‘areojguewiose ajuoriadxe soun euLIN UL yeUMLOJsUET] Ne-s afeUoISsoJord apoour 1S e}eIA 103B- e duued 18 uojeonpa no Lnzeo wpyuazard “Timpe no eco! 3p sfustiadxe ezipear & naquad ajepour wrrojo pyre gseaNe UT a\103 aprudoad ad nis reur $ yiqnoy jeu Hnpe aise puraap es tidoo ad aney 1 jnvof axe ut inpow eSeajojur es « ‘oundumn azelgauy ap epeoriod ut ayoxzap as es udoo ad ynle 1 axe ‘areoryzundsazoo apoyatu yoseaso]oj eS ° ‘erezpemos ap aytfewige 18 plums 18 poReUDIeU ap apajuAsound ‘Tnfequmy ajoazap 1$-~s doo ad ganfe 1 nso! aseo ut [njay yporfrwou pou tn azadossap eg + ‘nagpaid afe ajenyuids 18 afeuorjoura ajayuaurepuny ap ainong as es 18 azazijeur ps ‘eSeajaluL es ‘ajeyanean 18 arjeaidsuy ‘e}uezods yB19u9 ‘ouaBazaluy yynsur af aze> 18 varezinda autaazd ase ySs9u9 ap und reur njrexe un-UEd mynsaxs Bley eA « 28 wosayoud ad gynle w anpezd jno0f -eantzod iploura 18 ayfusua no nnuony 38a" forgo ap 2ey THOSayOud ‘sof ap ajuajiodxa ajiusdoad ap 3}e89] 1Opepr 1S sOf]WoUMUAs erdnse azoyDoyjor BS Helpaur jus pues ‘widoo 18 e9 [95 vf ‘Roe! as pues UME ejeaut Mosoo1g (96 ‘€00Z) ,aiuatiadxe ap ayeSueppap ofeuotjouss sojLyjoeaz eT -oyep yn teu 15 ery ayeod 19 ‘tou Hfeuojut wrouT}qo go nay sued reumu nur ‘gouzand ayreos asa rojajuarjadxe soungny wep 0 ares ad erlesyrumag ‘gitiatiadxa und ayyjoroo suexys uns vasayévound 18 aptijowra wo pyese mnynuataad 19s}ouny eaxatpras” i26 ‘materialelor reutilizabile din comunjtatile nod-americane aduna aceste materiale valoroase — cum ar fi cartoane, fesaturi, pan- pasla, spums, lemn, coltare de faianta, hartie — si le pun la dispozitia profesorilor, artistilor sau familiilor, pentru a sustine jocul constructiv si creativ gi pentru a stimula experientele ‘educationale ale copiilor si adultilor. (Pentru mai multe informati despre astfel de centre vezi Capitolul 9). Aceste resurse reutilizabile au un potential pelimitat pentru activitay artistice, de constructie, de modelare 51 joc nestructurat. Educatorii le pot folosi la orele de matematicd, stfintd, limbi si scriere gi citire, studii sociale si desen. Aceste materiale au o important& criticd in procesele de joc prac~ tic si restructurat pe care le vom descrie in aceast& carte. Pentru a afla mai multe despre resursele refolosibile, va rugam citii articolul De ce resurse reutilizabile” [Why... Reusable Resources?] (2008), Al treilea scop al nostru este si ii motivam pe educatori si foloseasci metodele didactice de joc pentru a imbunatati starea de sanitate, productivitatea gi starea emofionala de bine a milioanelor de invatacei cu care au de-a face. Este usor de vazut si totusi foarte important de retinut cum promovarea mediilor de joaca si a timpului de joc pentru copii poate duce la imbunatatirea relatiilor in familie si societate (Ginsburg et al. 2007). Exist studii cu prescolari legate de impactul jocului asupra sénatafii emotionale a copiilor, a rezistentei conferite in adolescenta si la maturitate (Brown & Vaughn 2009; Copple & Bredekamp 2009). Sperm ca ideile din aceasta carte ii vor responsabili- za gi inspira pe profesori s& fac ceva — copii trebuie s& [MARCIA L, NELL 51 WALTER F. DREW. experimenteze, prin joc, momente de invatare variate gi pline de sens! Apelim la profesionistii ce se ocupi de prescolari si le comunice si celorlalti complexitatea reala a dezvoltarii gi importanfa pastririi jocului, ca o abordare esentiala a invatarii. Societatea trebuie sa ajunga s& cunoasca, si infeleaga si si aprecieze ce fac invafatorii gi ce invatA copiii in primii ani de viata. nroof eavetgnuyinpe 6 uido5 « auefgauye 20] 2 azauorioesaqul es wiuiied e>.nuquad gjeapt areujiqisod 0 'eauaus 288 9p ‘@1940 1N20f s0]119u do e gieuosfou.a 1S gjei20s ‘gotzy 'EantuBo> eaerseung e| ainqunuo> avaseoap ‘aiezjon -zap nauad jeijuasa asa jnol" “(zgt ‘2002 ‘Ie 3 Sinqsut -nyidoo 4S yaysiuey wigrgugs aye aje20soyisd ajaizodse nsy -uad injmiaqwo9 1$ aze2{unW0I nazUad injmyayiw0}) WH0Ju0> Imnzot VANWI¥OdWI 34dS3d 'SRLVIGAd 3G YNVITNaWY VIWIAYIV (LLOz esos ‘oroz AYSUTTED “600z uyBne, 27 uMosg) azezy{ed0y ap LRU per un puejrued ‘9za13 -us0u0 as vs vayutur einle 1S pzeaxejar 20! ap japise up, ‘astradoo -sapoyne nujuad aovaye 24220) nrpaus un pi9jO az1S0fOF ap ayeueA Heamiqrsod no ‘ayaxouoo aperiayeur nd [dof -wayeyAgeas auTdxo 18 BS “Napyoazap [e axapaa ap jnyound urp ‘atoaau are ype nes qidoo “piarpur away FS aneas perjusiod axe vaumny gO] ‘Teuoreonpa npp manuy nyuad aura[gord ap areajozax utd varelgaut ards 8 umpeid “eutdsur azeo 18 aageas aparord azds aptizod apry> -sap noof “pyesfajur azeleauy ap apeo 18 eD “RDaNp ejustadxa und suas ap purd azo$eouno o erayo 18 rum] v auejo0200 ap er -nyeu Do|{fur un BrayO J ‘axeZe e- ‘aTE_DOs JOyNpNys 18 HaR>TUNUTOD sojajums ‘relurys ‘wopeutayeur ‘sojayze aoyrads afeuoijeonpa sopsjuapadxe earex8aqu! nayuad so}eztUeBI0 nyped un 9959 aUIS uy [n90{ SpDead noo! wad aunSouns utigo minpe 1S mdo> Hinpe 1S dos naquad injn2of ejueyoduy Meda S YBLEE TIAN Twa “tdoo pleaut umo ySeapojur ps eynfe 1 18 pjeuos ~rad vare}oazap vj onp vareypayar 18 oy2e1d {noo {ype nag ‘apeuorjoura 1$ apepos soprumpnyude 18 wieznaqesre ezeq e[ pues ‘aoneuroyeur rojaydasuos & 18 ayemmeu Hum Hia8azajur ejuaso ‘giera ap edeja eunid ut ‘a3s9 |n90f ‘doo nnuag ‘ajuariadxa 10 -sooe eidnse earepayar utp 18 a180q 20 ap ajajuayradxa up anf urp eaumy eSeajaiur ps 18 eSearajurojne as vs Sunfe pndruS ajoqury “eieaur pugo ume arepuuis 1oaau ne sti{npe 8 wdo> {st‘eo07 weyusmuyrs) ade} 2 2999 wip weleru oideuAme f Jojuniwis © frepatayeauan) 259)n20I44 94 ajo ep 'ateiseoun> ap :oriut wuawop no efein asaigSoquuy au iuipmade cou aiseny “sererdsoaut ap iS urs ap “ya? ap ‘21283 ap “qua eausojoj ap aet00s auewin ajieizede> weyonz9p 2N “ula2e} 6 wysou) woBune ‘WIS ‘wapan 29 UIP lugipnuy arjuoo ezeaas au é gearnsop au ated sjunion suas un wep gs geo ewud welenu ‘uoweu au pus insof i$ easejenuy ‘udjnpe ts tdo> zamouidvacomplet cu copii”. In pofida acestor,beneficii, 0 gama variaté de factori au redus timpul de joc al copiilor; cAfiva dintre acesti fac tori sunt stilul de viat3 agitat, schimbarile in structura familie! si atentia mai mare acordatd activitatilor de Imbundt&tire a rezulta-. telor scolare, aspecte care reduc focul liber, centrat pe copil Academia Americand de Pediatrie sustine, de asemenea, c& acei cate trdiesc in s&racie intampin’ adesea obstacole socioeco- nomice care le afecteazi dreptu! Ia joc, cum ar fi ipsa de acces fa ‘medi sau materiale de joc sigure; acest lucru le afecteaz8 dezvol tarea sociala gi emotional normala (Milteer et al 2012). Autoril fac la print, educatori si pediatri, pentru a recunoaste jmportanta avantajelor pe parcursul intregii viet, pe care copiii le obtin din joc. Jocul tine de esenta lectiilor din educatia timpurie. Experientele bogate in jocuri reprezinta posibilitati de dezvoltare pentru copii, care pot astfel si ajunga la autocunoastere si si infeleaga lumea inconjuratoare. Jocul duce la dezvoltarea puternica si solid’ a conceptiei despre sine; ii ajuta pe copii sa simta c& fi pot influenta pe ceilalti, c& pot crea armonie gi ordine, toate acestea intr-o maniera pozitiva si acceptabil’. Abilitatea de joc, atat cu obiecte, cat si cu idei, este esentiala atat pentru copii, cat si pentru adulti, deoarece jocul formeaza aptitudini cum ar fi rezolvarea de probleme, perseveren{a si colaborarea — aptitudini pe care indivi- 2ii le folosesc pe parcursul intregii viefi (Jones & Cooper 2006). Jocul cu materiale cu variate posibilitati de folosire, precum si colaborarea cu ceilalti ne motiveaza gi ne ajuta sa socializim ‘CAnd cei implicati in joc sunt constienti de propriile experiente bogate, ei sunt in masura s4 aprecieze in mod real creatiile ‘MARCIA L NELL gt WALTER F. DREW. celorlalti. Jocul colaborativ se bazeaza pe ideile celorlalti de a crea un intreg ce reflect contributiile tuturor. Cnd cei care se joac’ intampina obstacole in ceea ce construliesc, ei rezolv probleme prin colaborare. Atunci cénd nu sunt de acord cu o anu- mita abordare, ei isi rezolvi neinfelegerile comunicand intre ei. Aceste experiente interactive duc la dezvoltarea empatici Jocul este o modalitate de invatare atat de eficace, incat jocul autoactiv poate si trebuie predat atat copiilor, cat si adultilor. Adulfii au nevoie sa se joace pentru a inteldge valoarea si rolul jocului in cadrul procesului de invafare. Atelierele de Jucru in cadrul cirora adultii participa la procesul) ludic ofera cadrul acestei invafari, oferind un mediu sigur gi primitor pentru activitatile practice, pentru reflectie si dialog si pentru analiza- rea teoriei gi practicii. Ce este jocul autoactiv? Adevaratul joc, asa cum observa David Elkind, este via fel de esential ca gi tendinfa umané de a iubi si munci” si nu are niciun {el prestabilit (2004, 36). E creat in mod spontan de participanti, ca reactie directa Ja necesitatea umané de a s¢ distra, pur si simplu, de dragul distractiei. Jocul autoactiv ~ care este practic si deschis — este jocul adevarat. Avand mintea si trupul complet implicate, indivizii descopera si isi exprima spontan capacitatea interna de a crea. Participarea in acest tip de experienfi ludica deliberata ofera profesorilor un numar infinit de posibilititi de a ajunge Ja autocunoastere. Jocul autoactiv se diferentiaz3 de alte tipuri de joc creativ prin aceea c& include in mod constient reflectia, permitandu-le participantilor si gandeasca profund si sa ri rwaare aInoof 8 eaveignut pe aude « aueigauye} 2048} 90) auzoday sou za1opdca ps osa.0p 18 yruyn nota aavoysonppays 18 rpm ajauaf ap ajusafo oysoniiarsog andoosap yua 18 zaxepo4 piu poop turn Sunle jod asvo vj ‘afasnuenaf ap porjusjod au un gysixy “pavous joojoud ap ajauu ayanymays sof 8 yod Ys nay “Igns apap ap vajasnuinsf x a8unto v najuad aunosiagxa ayuanyouys viang 2p woop juuusurznqua v-tu “Puiasaap yous ysasouorjous gnu nu 3j9) ~vysoqou sSaqy sav 18 48 jmsotiarx9 gns ap pluapiaa uy nvosot 2420 agvsoqo> suaqt tout 38 tatiqns tou ‘or twin puusys op aqajatyonq ad zacjua2uoo pus ys gndoouy ute “ouciys tumopus 18 umansyfus puss 2g ‘areoLi9}Ur iHasnummuy seps ep e ap 1S vayeytigezouma edasoe e ap vayeyisaau yezUarysuod e gD [midey sadsap stios & eq “aes0]09 squraynd autres no as-npuesn| ONAL v ares od vjuatiadxa audsop peurn| uy stuos e puedionied O (961 Uosyt1g) ejuaiduioo 18 vareurwa}ap “eiuIOA vejuesads y ze ums ‘ayueyodurt ajeuosiad lonsua}ereo gyoA ~zap as ‘sooo1d mysave [nsmozed ag “Hinpe v7 18 490 ‘doo &| BIE erfenndsur 18 voyeyseoqdsiad orusaynd pyoazap tool ‘apridassad 18 aempurs ‘ojapuowyUas eunrdxa 184 18 asaIH 154 ‘eZvazIsaS KE pur Sof Ug “orjeurSeunr 16 azjea.d ap eayensedes gi10azap 381 8 Huansuoo ursap 20f ef uedDpsed ‘yoyeauD ap arene UT cueumn jnyunds ezreyaar & naquad 18 suas ap eurjd ox9)Seounv0;ne o ey aunfe v mayuad m8ps nrpaut un 1 panizod pfs03 0 ‘eanvar ayBraua ap gsins 0 2489 [n90f Tinidoung “agoeoqne 20! ap jnsaooud ey ayred ney iifmpe pugs founye ed ~umgquy as a9 aBaya}ur e nauad napeo un euoyo odour “arayaye aysaoe ey Huediouzed ap 10pm ropRyefar v 1S aoupny azayjare ap maya “a vans TaN Tue ains e areuzn eo ynugde ne ndpurid aysany “aypeone 20l ap -uuid aides yejunue we 1 yesytrep ure-ou tue op gg UNM UT Hynpe naquad ayoeoine injnoof aje udiouud aides vaqeyzound 18 gjuajaduo> ap [myuaurAuas ayoazap af Bs — 10] "do nnUad 0A ese gO nups 1q ‘ayuayeanintd aperayeur apace nd jeon{ ne-s pues Dunye gnae ne-| are ad pjuajaduioo ap jmuoumUas 18 sysop reur ne nluedpnreg “peep ut azeo! reur as nu ys ounds as ¥] pugs Dune ‘iqeqord “us as mdoo area ut [nyay no ayuouRuas aysaoe ezeO| -a109 1g Jeu! uy ejuariadxa ayrosap #81 Bs ynua> e-s | PuRD DUNE ‘50f upp goseasdo as ps 3805 2-9] nai ap yo nus Huedpyred an -unp qug, tydoo no 40] eum aug four eBeajaluy es De} 1 vaysaoe uno 18 yeonf ne-s pues Ounye ywos9oUT ne-a[ aivs ad apttoure ard -sap eunvapjoquTt nds uedipsed ‘nsony ap anseou ajararaye uy yeuSeur nes yunts ‘xpueZ ne a9 puryios ‘ejuoriadxa yeurnl un-aquy nudsap 181 tHuediogred ‘1eyJos vol ap epeouied gdnq. erjeurSeumt eyoazap a] 18 azanuasu09 as vs 19[uedDysed ayrut ssad a] 109, uAVeU earexo[dxg “of ud ayraurpuaS 1S EMpuLs euridxe e ap pleuaurepuny gueUn Baye)|soD9U Md pzeajaI09 as aulsojoy ap Heyfiqisod ayeuea no z0ope~rOyeUr VaIeZITHA] ‘TqIOA & apy a[afeur9yew no azaiony ps 18 azaxofdxa vs alan as 1] “reyTFOs Dol un-nquud ajayeuayeur no gyep eurud pzeauorioesayur juedpazed ‘cof ap naan] ap ajararaye e'] ‘areoye Sexe 1S areo}gURUIAse a}aIgGO aye 18 wod ap numer ‘guutes ‘uura] ap nasap “por ‘anard ‘ary ‘anjesa} ‘snquieg ap Higong “yex0]09 snsejd ‘uoy1eD ap Egy “uET -nstjod ap aferequre ‘yn ‘ajarence ‘arjonsysugs ap tMd0/q :2115, -oJ0J ap Henpiqisod ayerrea ho apeuayeur no 1§ ysiyosap ayuTus o np adaour [nsavoxg ‘aro8apejut ap dy nou un zopr9}u UT e>seased4 acest Iweru in jocul urmiitor. Am aranjat stirmele si mi s- totul a devenit frumos si pl parut eit Pe masurd ce indivizii exploreazi materialele, devin tot mai constienti de capacitatea de a-si exprima mai plenar creativitatea, Participantii se cufunda total in aceasta experienta, care le dezvolt& concentrarea, deschiderea si imaginatia. Percep posibilit&ti noi, asa cum demonstreaza participanta care a eli- minat stratul exterior scofand la iveala frumusejea de sub suprafata, care astepta si fie descoperits. Acest proces a facut-o s8 infeleagé mai profund ce doreste si de ce are nevoie. Acest tip de autoconstientizare profunda in timpul jocului apare atat la copii, cat sila adulti. Adulfii care stiu din experienta proprie modul in care jocul promoveaza autoconstientizarea sunt adesea sustinatorii infocati ai dreptului copiilor de a se bucura de acelasi tip de transformare. Principiul 2 Jocul practic gi crearea de obiecte de arta din materiale cu variate posibilitati de folosire refac legatura dintre individ si petioadele timpurii din viata lor, evocdnd in mod spontan sentimente profunde cum ar fi speranta, vointa, capacitatea, simful fidelitatii, dragostea, grija si intelepciunea. CAnd adultii folosesc materialele pentru a explora si crea, ei si amintesc aclesea si reflecteaz asupra experientelor anterioare de viafé, aga cum ne araté aceasta insemnare din jurnal: jJeam incordata si stresata. Acum md simt linistita Ani simtit tegittura cu sora mea, pe care am pierdut-o acum trei mainte mi MARCIA.L. NELL $1 WALTER F. OREW care zémbea, snurul prelungindu-se mada noastra de fericire gi alinarea pe ca intir’ fe cite Pentru aceasti persoani, imbinarea dintre fire, inele de plastic si bucati de lemn care s& formeze o sculpturd a fost o modalitate de a trai si exprima ganduri si sentimente profunde. Astfel de amintiri din timpul jocului le permit participantilor sa infeleaga mai bine sensul experientelor anterioare. Aceasta intelegere il poate ajuta pe individ s& faca fata sau chiar $8 fi vindece rani. in acest fel, atat pentru adulti, cat si pentru copii, jocul devine un mijloc de a dezvolta gi consotida factorii ce contribuie la calitatea sia bunastarii. Principiul 3 Spatiul de joc este o stare, construita de unul singur sau in colaborare, care se bazeaza pe experientele anterioare ale celor care se joaca gi pe perceptiile asupra nivelurilor de siguranta si inctedere care definesc spatiul de joc. in timpul jocului din proprie initiativa, participantii au adesea o stare de spirit diferita fata de cea din viata cotidian’. Aceastd stare psihica, pe care o numim spafi! de joc, se produce spontan, pe masura ce jucdtorii interactioneaz& cu materialele si se angajeaza intr-o contemplare creativa, att singuri, cat $i cu Detajoctatnvitare» Conii sau 35 watarea jocoof esvetgn ido) « veigauye 20 90, oqeayuy wiv 8 s24uoqand pagf naan ad yzya ue s9gy eprenfas Yf 102 vo muevay ap ‘490 vs aouyd rut-mu x6 gpruyy yung “souajsed un 8 rao nayfip we 18 panfourp od pyosey juns 1291q0 2p ‘21g Za4ony ps atngady pups 2289438 plu BUNvapjo;U Jeurnf ap "EUWESU! aySa08 EzPaNSUOMIAP WN eSe ‘JOU ENJOI 18 Heiuapt eyuaunadxe v ap an81s 90 un gx9yo 20f ap ynijedg “n> -a1) Urp Jo[LIOUID} eaxtsgdap yf ze umd “areyoazapoyne ap 18 a1e9y uaprome ap tou Yemaisod eradoosop ta ‘tye no 1S afenpratpUL dof ap ajuonadxa ur gzeateBue as tuedioyzed a9 emseur 9g /2TENUAUOD UF aDey JOA 3D" 1S , caMedap Yeu y 10a aur” ap ayeB9q rLLadossap 2e5 puyd unye aoqurand fjowra yursaz 18 Ejos tou euMse 161 M0}"9N{ a9 eMseUT ad pzvarafaooe as o0/ ap jnrieds ut gye(eSap earear eBrag g inidouug 12 m3 jpruc row mops Ys Ingaay aw ayvod y9 asapuy8 pul Bs 4 wy -weusSoud vy vaony vavy ave fouv8 uy rasan put wun qppurntD bu vIsy “EmaM ap ajaipong ayy 2 18 sJopuoA NI IWR! WOW quedirued un aunds a9 eyey ‘mmuoytta exdnse pay2 40] N]IGISod 18 mAnyNoaN nes mnuazaid e gnou azBap={UL © prjuo9 sadord ysape ‘uz0aup] “s0] eyexBoIg uIP Had Jun e eT ~vouradns azofajajur o ey Bunfe 1 4noan uIP EMpues 18 Hour op osaquture 184 zqagpur ‘myndo{ jnsmozed ad /a9 emseut aq “megs sy of rout $0 pups 18 v2 jHuss wo-Wy vimxeja4 poI07 18 WYP “adie 8 panpynd ‘aar2eaaf ap aquatunquas qu}uus sa ‘nuppeden wip awunuy quomowe unsse ap jute wiv-tu mu 83q) aya 4 ¥aLTWM AS TaN TDAH jewn{ un-syutp inguuasut 24890 ef ea-ttpues ‘20f ap jnijeds uy ys yur e ap efurrop jus sjouvosied ‘170 ayTNur aq ‘ag|idos UIP auaWR suas nes ajuatiadxa azazyjeue ps 18 goseajujure {$-ps are> UL ants yx9qU09 un souedroALed e1ajo aj 90! ap [nfieds” arezquaysuosoyne 18 azoBopaiur ap avo -wodns tmyoanr e] ‘opedap yeur e1ojdxa & ap ejupsop 18 juasax ® ap ejunop ‘aqoajord ap [nyuourquas gy ze wand ‘nupeD sade ap vejey 2oruza;nd tours onposd sof ap [nsjeds wip ajaiuayradxg, midis id 4g “Hinpe ef ew ape pool aoSHA}DeAe PUY qseaz aysaow 2320} ‘aoruraynd apitjows ap 18 auPxvjed 9p o]a}UDUT, -uas ap ‘ereoraqut eaoed ap eumeas yep ne-1$ iGuredDgseg “mBuis ySomnsysuOD as — gorun yds ap areys wisvanp — auLosiad taze> -o4 ye 20f ap yntieds ares ut ynpay gyeTe aut yPRUAUIOD aySa>W tungof ap jnios voxvjad 2 yp pups -ydsus supadins wet 18 ponopas ysof my soy 4511 a14v0f j30f y yeuun{ un-qUIp EgUUAsUT aySa98 EFEIE WIND wSe “1O] aqmiowa 18 ajayuoumnuas ap 18 quazaid ap yiuaysuos ap wanxe ulaag ‘azaquasuon as gs aoey 11 18 TOU Hey}iquod 18 1apr exodxa © ap eaeuaqy sojuedionzed prayuoo aj 201 ap neds “ipert=>38 ne putem juca impreund. Cand ne apropiam de sfarsit, nu am mai stil ce sf fac. M-am intimidat iar gi nu am mai stint ce sf fac. Ma intrebam: Care e locul mex? Ma va accepta sau mi va respinge?” Aceast participant are sentimente puternice gi adanci din trecut, care ii influenteaza inc prezentul. Totusi, in spatiul de joc, isi depaseste timiditatea din trecut, rugand pe cineva sa fi fie partener. Ulterior in sesiunea de joc, ea devine iar timida, dar termina experienfa pe o nota optimist scriind: ,Cand am terminat am chiuit cu tofii!” Teama de respingere ne face foarte vulnerabili, totusi spafiul de joc poate oferi un context sigur pentru experimentare. O alt participant a incercat si ea un rol nou: Am ales pietrele, pentru ea pietrele mii fac smi simat puternica in siguranta. Am inceput sit le sortez pe categorii, Uneori simfeam ca ma risipesc gi ct rise prea mult. Asta a insemnal sB devin mai organizata si sit depagese situafia perseverdnd i Iasind dificultatile jn urma Aceasti persoana ne impartageste modul in care a infeles necesitatea de a persevera si depasi dificultatile, pentru a face fata raspunderilor din viata. in spatiul de joc a devenit o persoana organizata, sigura pe sine si puternica, Principiul 6 Jocul este o sursi de energie pentru a declanga sentimente pozitive puternice gi a incuraja legatura cu alte persoane MARCIA NELL 51 WALTER F. DREW. si cu alfi participanti la joc. Aceste sentimente sunt de dura- 8, nefiind limitate la cadrul spafiului de joc — ele continus mult ¢i dupa ce jucdtorii au terminat si au trecut Ia activitatile cotidiene. Jocul liber ales si practic le petmite participantilor si-si rea- nalizeze sentimentele pe care le au fata de ei ingisi si fafa de altii. Aceste sentimente, explorate in cadrul spatiului de joc, le rémén participantilor si cand revin la rolurile si raspunderile lor cotidiene. meu de joc, m-am géndit Ia ea sila cit de mult 0 fubesc gi la tot ce face pentru mine. M-am gandit mutt la viata mea si fi mei. Nu vreaw renunt a ninn oto. Uneort ia treb sa mai schimb cate ceva, ca si nu las int urmb pe niment si nimic. Cum, twcrurite se vor in spatiul de joc se poate si se produci gi constientizarea unor legaturi emotionale puternice cu alfii, asa cum sunt acele sentimente descrise in primele insemnari de jurnal. Aceast& participanta a scris ca fi este dor de mama ei si ci 0 iubeste Descoperirile interioare pot depisi spatiul de joc, aga cum demonstreaza a doua insemnare din jurnal — participanta si-a dat seama de necesitatea de a-si schimba modurile de abordare 2. Aluzie la imperativul didactic ,Nicun elev nu trebuie lsat n uern (N. ved!) Dela joc la trvdtare * Copii gi adult, rwataree 9 39nao ecveignut inpe wido> « avejgnuye] 20f e190 no Jojajeyarew easezytin ulid ayea> ajasnpoud ut arewLdea ap azeitjepow 0 aigase8 azed ‘sundse suas un euadoasap 11jjnpe ajuauiadxe (aisaze nduiy uy “2n2e1d 20f ap injnsavoid eiuauiedxa ne a1e3 ufjnpe najuad i j1qejen a nsan|3sa2e g) Wese8ns es WILICG (24 ‘€661 vewio, Jy luipued ‘spiempa us 12319) ezjeas |§ ewtidxa a5 8 ap gliqezindu) 1216215829u n> gzeajaso> as 2182 a jurpnyade & 1e3 1) ajai2und eqesSop yew 12 ‘Yojudoa aye aqeys ajaiaund ajaniuiy rere nu adossap e uid asa8ieys ‘uido2 nypms ap nyuawiop adaip ne 2102 wosojoid ¢$ worpraase9 HzznBejeyy sto} ‘2s win eSy “ido> ne aj aied ad sojaiungoun> sej8 ep e y§ eustidxa eajnd @ euquad \seunaodo aynui ap alonau a go ea1aBulAuod aysa ayeupuiase enop e Q ‘aju4>e} 992 winsaud ‘ajeuozuas ajuayiadxa ap ‘aqied pugne ‘oulsojoj ap Higuiiqisod aye.ien no ajeyayew n> g2eol 8 \uido> pue> gidwerus as uin2 ee ‘Udo ap yejonqu09 ainqasa Al, -eanpa insazoud @ jnadey ad snd jmuaave aise aseupwiase ewig ‘aundwin edeanpa ap gieBay ,eysw3 o188ay" eyosojy i$ 2n2e1d 6 Anzeoane 20f ap insazoud anus LUguguiase ayinus jew gisixg WIIwa 019934 IS JL vad 1ND0f vndos naquad 1 ye 19 nnuad yeye “ara wBanuy jnsuno -red ad areuniojsuex ap sanoid eo mpnsof vorwoyea is eiueyodunt azoparde es Sun{e 19 syed jnool ve] edionued yriinpe ao enseUT ag ‘pugisoyar dus nut rut yoeanad ps nes spepte no yS1y>sap Feur ay ps amgan Bo eureas ep ‘njduiaxa ap ‘od 1$1 1H01PINf gaa ULETWANIS T2NT WIDE 2of ap yoiuapiadxe jndway uy asezyiyn ap tgutqisod ayettea no ajejeviajeur ap ayzayo ayeyrunou apieutiqisod no arwoweupwiase aureoy ‘ne aj area ad Henmfiqisod aou ap eureas nep 18 19 “e1e0 -Hayn arjsayer ug 20! ap ePaxIp 10] ejuatradxe ap ofosutp ‘ar -oyejour 103sa0e exdnse azapayou ys vasape enutjuoD ItztArpuT nau pay may j90 majuiad ‘uauoy 9p vow vanes ap vided ‘8p0} 1S aw tsuayaued joins souazut wp VOUS Yu WS 4009409 070 pu na 20p sfanoua0 quns 40U4D MNP BL; 45200 axjo0fo razed ps n2U8 a avp “msazue ap 21 4 Uy gan yi 1243 29 jospawus pursd wns yypnio 4 “pdns as ni puyo rune anf ys 1S fad wun ys ‘nando ‘olayoud o v ap axuoyssajdon v24v}3 op cv-ru asmaq 18 “won muss “rca ap 1 snoef uo todo 18 apasoad zo ys indoous wy ‘940420 0 uysuos wy gjupdronsed piseaoe aunds au wind ese ‘gieta ap mienys apusdord hayuad suopejaur gquroidas dof ap aayeprayeur yo eureas nep 1% 1mpe vasapy 20} eau 1S 19 ad aug reur aGajajut as e nnjuad azauojdxa gs 18 Empstr aumse 19s ‘szanroumiadxa gs roj,juedipyred aynuiad af onpead jno0f “anMyUT nes aneaD ajauts euridxd 18-v ap yjepmaut -epuny gueum eayeysazau ap Huansuod avo} wiaap MINpe ‘ar “Isojoy ap Heyigysod ayeutea n> ajajerrayeu ezepro[dxe pus “anmngur 9pours uz axpaious ajade> es 18 suayuy pnurs es ‘punjoid esseapues ys ‘mynyiids vazeyauejuods gquns es zopZO}gan{ yyutiad mynsof aye aoasunnUL a[HE}LTe> Linidiouug ota variate posibilitayi de folosire, Materialele concrete devin o mani- festare fizicd a cunoasterii interne obfinute tn timpul joculu Procesul de joc in sine, este, deci, metoda de eliberare si exprimare a noilor cunostinte despre sine. Scurt& prezentare a teoriilor despre joc Principiile jocului prezentate mai sus se bazeaz pe datele anecdotice obtinute din jurnalele participantilor la atelierele de lucru, din observatiile facute de trainerii de joc si din cerceta- a fundamentala a teoreticienilor jocului. S& examinam ce spun acesti teoreticieni ai jocului, care au influentat mult dezvoltarea si implementarea a ceea ce numim joc autoactiv. Friedrich Frébel (1782-1852) Friedrich Frébel, un educator din Germania, e cunoscut drept parinte al grAdinitei, datorita rolului jucat in acest domeniu. A fost un ganditor care a deschis drumuri noi in domenii cum ar fi educatia, respectiv nevoile si calitatile unice ale copiilor. in Educatia omului, publicat& pentru prima data in al doilea dece- niu al secolului al XIX-lea, Frdbel arata cA jocul este o metod’ de a arita viata interioard a copiilor intr-o forma exteriorizata Scrierile lui ii indeamna atat pe parinti, cat si pe profesori si se joace cu copii, deoarece, in acest fel, ei creeaza o legatur’ reala care incurajeaza respectul reciproc. El este de pirere cd, lucrand impreuné cu copiii, profesorii devin mai deschisi in a invata de la ei si pot descoperi cum si ce si predea. JARCIA L, NELL $1 WALTER F, DREW Frobel este de parere c& jocul este o activilate interna, repre- zentata prin manifestarile exterioare expresive. incepand intotdeauna cu explorarea obiectelor palpabile, cum ar fi cuburile, Frobel foloseste simfurile in cadrul ludic pentru a starni curiozitatea gi reflectia copilului. El crede ca interesul si jocul spontan al copilului creeaza o congtientizare interna — o legatura intre copil si obiectele explorate. Pentru Frébel, aceasta legatu- 18 produce armonizarea gandirii, simtirii, voinfei gi activititi la copil Frébel crede cu putere c& in copii exist& o esenta divi- 1nd, un spirit. Scopul profesorului este de 4-1 ajuta pe copil s& constientizeze aceasta fptura interioara, Agadar, el crede ci educatia inseamna s& angajezi si s4 indrumi copilul, ca pe un tot, ca pe o fiinfa inteligenta care gandeste si simte, gi si-l faci si devind constient de sine prin joc. Totusi, Frdbel sustine o interventie limjtaté a adultului in viata si invfarea copiilor. El nu sugereaza o astfel de libertate de dragul liberta{ii, ci pentru c& a inteles ec oamenii, inclusiv copiii, sunt mai receptivi la idei si sugestii atunti cand colaboreaza de bunavoie mai degraba decat prin constrangere. Adevarata infelegere se poate atinge numai prin activitatea autonoma a copilului, prin propriile sale actiuni. Frobel este de parere ci principalul scop al educatorului trebuie s& fie dezvoltarea relatiilor. Oamenii sunt intotdeauna in leg&tura unii cu altii $i fiecare asociere de acest tip este de natura formativa. Asadar, educatorii trebuie si fie extrem de constienti de intentiile si actiunile lor gi s& fie extrem de sensibili la diversele nevoi ale copilului. Atat parintii, cat si profesorii sunt, in mod inevitabil, legati de copil in procesul de crestere si invatare reciproc’ Dea joc la tnvatare + Co 4ino eaveipnuyusjnpe 1609 » asebenuse} 20f =} 9 mmjnool apumsuas ap nvs ayeordur s0jayoargo exleoyruusas ap 9 -eIRUNT 9 ayePaQH BIseade ‘oped Eye ap ad “8 aytigHAnoe LNs -uls osgaei0y 181 doo adazeoap ‘Sof ur ayeysaqyy EINUE B}SIXa RD ared as ‘oured 0 ap ag ‘opp ap ariouny ut jrjuaureyroduuos aza|Sa1 X81 ps aFoaau yyTHUE reur 30} axe {npidoo ‘aprSia reUr JO} ULAap 18 rede agnor 99 emspur 2g 201 ap vies yfouosiad aurpniye o wjoazep 181 nqtdoo ares urad ynsaooad ut quaoeigns 10}9e5 un a3so inndoos earriqeig ‘nndoos v azeur rewy 30} eareznUaNs -uoo azds pfurpusy 0 eys1x9 “gyoazap as [nool a> EMseUI aq (£01-ZOL ‘8261 M081) idoo ad pzvouusof py. 0409 mndzoutid aqoytayyou 0 ‘suas 48220 ut .00p ‘ymtapssuoo f oyo0d pnzof s4oyaosoud wapyjonzap po Yanga jou jou f20 1 j-npupruczofsuesy 201 uy ado 2490} — pposa vieya najuad sojanss and 9 18 aayt}00 sopsayyous vo1muof 18 a4equnjon aopsjuape vousysone ‘pavusSoun ariongs o-uyg ‘anfousSoury ous usp vounsioy ~) 270) -yyv3e us ypoop jou amu doo un no fav npadoo wn #8 v0 9 20f up ymusigo Jnyuaureyiodwos ap ojosutp 18 goIZojouos my eysiya aysad ezeauorfoe jnpido> pues punze “inoof aygaatid a9 3a uy alsnout ‘axeyoazap ap ajasadse 21v0 ug (foydeo mysaoe varenuuoD ut gyeMDsTP Y BA azed) yyDUULXOLd a4 ~ny]oazap ap yuoz O ezesax9 ag “Inynytdoo vaxeyOAZEP UL 10398} IU} ~zodurt yeur J90 aysa [nv0f go 18 RURYOduTE ap UHANXa asa TLAgHOA ~zap eadnse mnoof ejuanyut g> asared ap rsa (9/61) POSE, + alfenys ap juapuadapur azauore gs adaout pnyidoo axe ut aseys 0 a8une 98 [aHsW “pan ao vaad ap Bley LaFIp PzeaUOT|oe ep ‘nuony uN apea tnidos” (26 ‘8Z61) PHOBIA My WaosUOD “ypeIAH Nes BAI “uoo vareardiajut no anereduto> ‘proquis juoWLD) UT TPUES a0 4 RETA TANT UW ap mynqidoo rjgyoedeo ye uuras pnurtid aysa rorjeurSeur eartsojoy -30f ap soaIDaIgGo Te yaxNUO {ndoos purdedap ‘arfeueuny nes rep! ap ayesauad juns mynyidoo ajrumyjoe pues punie parmuBoo axvogiu poquiaind 0 aonpoud ag ‘vayeuanoe ezvalisip injnyidos exeurSeurr ‘jarisy “uorutes nes ota un ad ep qno [aoe poseas -oj03 ps edeaout ps ayeod as “giuamp ws eare7]n ap [euosrad Indoos exedas e ap eaeysedes gyoazap 181 seyoosard nrdoo ao ANSBUL aq “J>} }S99" Ul SOJOJ RA [E BD [Iqeqod a11e0J 2 1S M.S -uoo e nes mans e nyUad ay$asojo} as qno uN vd oBojajut yBresu ps pfeauy area tidoo un ‘njdutaxa acy yaz0U09 ries ndoas njuad feumnu Jaro un 199140 ap axgasopoy aqur wer jidoo up “preUIs -eurt es exouny 18 poigo mun je [eax tndoos oxjurp eosor}uDz9yP yoey es Sunfe tdo> ‘arejoasaid rapeorrad [nsimozed ag (€6 ‘861) _sunrjoe eurn ut perieur azede ya “rajurpsuod apisouny ayeoy >” que Z ap larsiva eaqUTeUL so[pdos eaye}LLOeUr E BSED MU a9 Ty asd avoid un asa exjeurBeun vo apa yo! “of nuony yao asaumu tmp ‘ayrurduat y od aynogsnesou toy ajaturzop ares ur greureun oumy o-qut equt doo ‘ountsumy wysvane eajozar ¥ Auag 40] WHadesHes eareuRUE 1S 1oAaU OjIUdord e rEIPaUTT vasaseysnes axjur sunisuay o gyutts es aout tides ‘axejoosord tapouad {nyndaouy v7 “asa ao ginseur ad equiryps as azeo ‘a ~1oaau aoeysnes 18-2 ap 20]{nu un s0pHdoa eiajo af pro! (gzZ61) pHlo8t,q my un0fu0} “Misdap aides ajouryin uy eapruBoo tagyOA -zap vareyao1a9 yejUaNIUT v azed ‘a[eID0S [LIBI|OAZAP & eS LIOR} nuquad sourey aysa ryfo8t, “exoasoyy utp atBojoursg ap [INIYSUT e[JeDny e 1 axojoursd ad sop0yN yenuaDUOD e-s ‘tnydasp eIEP eurrd yerpnis e 1Saq “snz uerspaz0ay uN aja PHOBIA, Aa] (pE6l-9681) PHO8LA 127ari pentru a F deoarece i unicaré direct c SI WALTER F. DRE este 0 forma ti mbii scrise De ajo” noo eaveignuy line wldo9 « avepnuye} 20} 3 nnoo| aye aeuosiad rungjezeu) yundof ap mu yensiBaru e umorg “impe naquad 18 yv> ‘ndoo nguad yee mynso{ opea esdnse gy] iqearewox pansadsied o exayo Ja “‘quawop afdajntu Ut gor az -BeSord o pugay of uy nSqeDads Huautue0sd rewr 199 auUTp Tun ayo umorg emg ‘su 10yBI90I09 1S najeTYISA “FO1D0C, umoug wens Tiara eayE Teo asa}eyeunquat [ndof ‘fay ysaoe UT *, PAQDeNSIP ap reurpioeNxa ‘pues jnusd UL ‘aqs9 are> prenzita ejeLA 0” p1aJO Bue ap ayargo ap eareazD 1S moo! yo surisns 1g ‘afeuosiad reoyruuias gyoazap 1S areidepe ap [mquaureZodwoo eyoAzap aseo “uaysissad ‘oxepNADp Ut $99 -oad un — ,zyemra arejnurs” o ydazp [nool aySauyap (2002) ymug-uopng “eo1ojoytsd ganoadsiad ump ‘puex vaplop [e uy dof ap sopirengis Induiy uy speuorjura wisear gysayrreur puy> punye piu doo e| Basasgo as wIseary “(EZ ‘Z661) ,axNjoraerdns nayuad edn” ez ~pasrexo [APLArpur az ulsd "poyaut o puruadap fnoof ‘iiemuts soyrumnur pjej ae v nes eydepe as e ap vaurpmande aysareyun 18 Inpratpur oreo und “ea1ojorg euauodutos o ase nso! y> aursns eur (4661) BIqnp aYfayap o are [noo ‘prUIg-uoHNS NWUIg ‘syeunue ef 18 ye> ‘tuouteo vy Te ‘Sof ardsap aoyshums 03} 18 upnys ajaedmurrd yejuangur ne pyojas ardes asoy (0L~60z) “uxsep 29 pnaol #8 axfousSouer wo pn20f ‘aanypoazap v9 pn20f ‘psvotsasaw apona “HOU 20 tnD0f ‘anwpLMapE m9 noo! ‘anja » aasoadxa v9 pnaol ‘ssoand 9 anjnsol vozs0ja4 ‘14024 24nnayf n9 2y0}20s0 , r3140;04° aqtiaip axsouunt 39 v2z0 pyuazasg “Inprool asucoy aanuap onSiques apuinjox ay ‘4 BReWwANS TIENT wD pzerpnys fp go Barasqo (2002) suadzepy-wolgsg 29 UOPIOD “yPNS-uOHTS UeZg, “mnoof ye ueodwayuos uepnaroay tnjuouTUD ap BSL (766. — 2)"20L nowy nSiquy) fog fo AunSiquy ayy, eayses aadgap purgicr yywig-uonns vena (Z961 @8eIg) axeday ap ayeunse oT -_njor aurg re Baja}uy 18 woygon! Hrepe9 ap vey aheduro ap ws “guas un gyoazep 181 19 ‘inynoo! [nape UL Ajo} AAFP ewnse Ter midoo ao emseut ag “Tnjnoof nyseuEDS enumUOD B NajUed nes mynoof ajynax vpodsar e nuquad ‘10joaau varaapysnes aueUe 15 fs pleaut mdo> Do1dipar ypadsou 8 oquwourre ap juoUINUES UN RY “joazap as ‘iudoo vie no gowol 96 pug “sye[99 n} 20! ap ations ezemoRou pugo 18 a1oaau ne axeo ap 20f ap osord yyuzasdor oxe9 djoargo no R>eOl as Pugs Hunye eapeyGay gyfoazap #8 doy “ynfox ayruanue poadsar gs nes jnpues Hdayse diy es 2100 [n20l pugs punje aygauo earenuasuo} ‘mpnDo! jndum uy ayutAno 259 Tojoy a9 pmnseut ad jrseInqedoa eYoAzap 1 wido> ‘eHeuISeurT eayejianeaud 1$ winoosd ‘optanjuns gyoazap 11 madoo ‘aneuSeuy nnes syoquits jnoof uiig ‘20l ap nda ayoytp wiad wroyou HewTae guoazap 181 mido> “(2967 Ser) tNdoas aynus teu gue [MD0f “(6961 rappoyuy 29 Berg) areraues uy apfesouad urp HusueN 9s EIPe ‘pqeuor|mpsut yuns yMd0f apsun yO Basasgo BPI "Hata eIEINP ger ad jajduzoo yeur ayfoazap as es gnusuoa 20! ap du say inBas gotdusy axvo otinool rede “tue z 18 F ap eisARA aU yunpour aseorauUu ap ajajuariadxo & uy eaqenumy1Bay ay-npupwatyuo ‘gle -adai 181 doo ‘stfoqusts [No0l uy “THetA eyesHp ad arzayuey 1S ®50 din copilarie) i le-a corelat cu neurostiinta dezvoltarii creie~ rului, ceea ce a dus la concluzii extrem de interesante asupra importantei jocului Brown considera jocul drept o manieré vitala pentru integra- rea diferitelor parti divergente ale creierului si pentru construirea conexiunilor sinaptice complexe. Desi aceste legaturi par a nu avea un scop imediat, ele sunt esentiale pentru stabiliza- rea, organizarea si dezvoltarea permanenta a creierului. Brown foloseste perspectiva evolutiva pentru a descrie rolul jocului in dezvoltarea creierului. Experientele, cum ar fi jocul, intaresc sistemul de conexiuni neuronale ale creierului prin utilizarea acestora. Legaturile care nu sunt folosite dispar. Brown descrie procesul de dispartie ca ,supravietuirea celui mai bine adaptat (Brown & Vaughan 2009, 41), Brown descrie impulsul spre joc ca fiind extrem de puternic la copiii mici (Brown & Vaughan 2009). El mai afirmd c& exist’ dovezi anecdotice c& jocul face creierul s8 functioneze mai bine si genereaza sentimentul de optimism: ,Se pare c& jocul este atat de important pentru dezvoltarea si supravietuirea noastra, incat impulsul de a ne juca a devenit unul biologic. La fel ca si dorinfa de mancare, somn sau sex, impulsul de joc e generat intern” (Brown & Vaughan 2009, 42). Daca tinem cont de rationamentul lui Brown, e vorba despre un impuls inerent, biologic, determinat genetic, deci nu despre o pornire intémpla- toare. Acest impuls initial de a ne juca genereaz sentimente de plcere asociate cu procesul jocului. Brown afirma ci fara aceste emofii pozitive activitatea isi pierde caracterul ludic. Jocul, deci, este un aspect esential pentru o viata echilibrat8 si fericits. Este o necesitate chiar gi pentru a supravietui. MARCIA L. NELL §¢ WALTER F. DREW Brown afirma cd nu toate impulsurile biologice sunt resimfite cu aceeasi intensitate. Impulsurile influenteaz4 comportamen- tele indivizilor in diferite moduri. De exemplu, cand viata unui animal este in primejdie, comportamentul su ludic va dispa- rea. Conform lui Brown i Vaughan (2009, 4344) cand nu suntem in situatii de viata sau de moarte, experimentarea de tipul «incercare i eroare» produce hucturi noi. Intr-o lume imprevizi- bila si schimbatoare, ce invatim din joc poate fi transferat in alte contexte noi. Deci, prin intermediul procesuliti ludic, individul poate s& testeze posibilitati care ofera instrumente noi de rezolvare a problemelor viitoare. Brown face de asemenea legituri intre jo¢ si impulsul artistic creativ. Exist dovezi biologice c& producerea de obiecte de arti este rezultatul unui impuls ludic (Brown & Vaughan 2009). Jocul are ca si calitate inerent& conexiunea emotional; dorinta de a satisface o nevoie afectiva de autoexprimare creativa se corelea- z& cu impulsul catre joc. Aga cum afirma Brown: nostru, ceva ce apare di m & Vaughan 2008, 61) Impulsul de a produce arta si cultura e puternic inradacinat in spiritul omului, nu numai pentru plicerea personal pe care © ofer3, dar si pentru ca arta le permite oamenilor s& se conecte- ze fara si mai apeleze la comunicarea verbal. Aga cum spune De lajoc a invatare + Copia Btnoo eavetgn s wevalvan: 1noof -22xfndwue j-vs amy 1 pyouosman arinjoas ap ns -eo04d anwuzuos ps a4nd ‘(azanjido us) auajsou adap ap inynsoio.a » vprdea a1vjfoazap ap sojopworiad yndiary us y2vayoaaad 2409 ‘yn20{ ‘ueySne, 18 uMOIg eULIe UMD eSy “(TTOZ PsNOS) osainjatavidns nu aptnye8ay ‘ayeayoe quns nu ajasdeuis pues 30 -fusoynd feur utAap opMIXeu0D ‘aysoIoy juns ajasdeus pue> “3s -dowis oyunu tuNnpoUOD ULd fo ANU aryUMUIOD Bs sO|TUOAMAL yt ~rad 3] 29 ‘aoruTyp 18 aonnDa[a tovar UL pUNIO}sUER 98 afuattadxa aysa0e utp aysapuegop [nptdoo ao va, “ipntidos ajaiuauiadxa ap arfouny ut uomau tye no tunrxauod ezeaui0; toInau AsDOW ofuoMU eayeyHOeuT elop eySPxa s91AN9 Ut ‘asaySeU vy “ed tracey poIpur mmuerero esdnse aptspjao19D “InpMrDToID vaxeyOAzaq engiuB09 ealeyjonzaq _aumny aidsap 1§ risus ta axdsap ajtt}daoued ezazeq 1S-gs a1vd ad meusoput ap oxew ayeyqUeD o vUMpe doo “prepads 1 ye ‘gqeraua8 voujour emmyeu ap ye3e ‘ALOE Dol ap axa} -uoo uy azeogur ap afuatiedxa ap areur ayejaurea o-nUL as-npueD ~udunr’ (99 990z) uNUIZE 8 anyeTTeS ELAR UMD vy ToriDamTp 8 mmngjeds ‘mmdioo v arezjuaysuoo ap jnpow gosealeyeunqutt ps pido ad pane 1g #8 ayeortdutoo z0pfunyoe v pIUaAD—Wj Bore} =ndaxo ayruuzad tn99f “(F2-€Z ‘GOOZ Uasua[) efenziA eiideorad no 9pee2snun pupsBaqur ‘axoydutoo reur yoy LmMIaj Uy NyPsMUr 989S0]0} WS ezeazumpeut as mdoo ao gunspur ag “apepads 18 aymusigo 20 -EOUT apHEHTEGe Dsasojoy 18 ezeauEpsood “gyOAzap 14 doo ‘of ung “eferieds easezquarsuos 18 aotj0W aHeiiqVv goizy eaieyjonzaq 34a 4 YaLTM STEN TUN qoadse ysa0e arsnpour pzeajuangur qndof are ur |npow ap iS fou aguTp aresay Uy eySIXe BO WApaD aed ppenutds eyuauoduros ap ‘Barut eo gad puewn elury nuquad mynsof aypoyouaq wyynosip puys femads uy quo> wou gs amgaxy “[noof daosad axeo ut pay #8 doo ad daosad 1 11089 -npa ae9 ur jnpour ezeajuanyur earpadsiad ap jayise Q “aumun iupyoazap midnso poxvsSazus narzadsuad nies tnyppidos muxyoazap v ysto.Saqut vodepiogn vasape aSaUINU 9s “9]}20UOHLA}UE JUNS [NY -nyidoo tugyoazap afapadse 23804 wrosvs [nupeo ut “‘gatpadsied pyseaoy ‘Tay ayfepeyao ad ezeajuanyur af nruawop mun eareyoa -zap AepOzt ezeauorouny nu are}[OAZOp ap Hudtuop a1S29y_ Teuowjousa 18 eDog « areznageyre ap 18 nstaBury « AapniBoD « OL (6002 dwueyaparg 29 addop aqojdypo toI01g) suimsSo1g poopy Kywy wy 29 Ayporudojaasg eayres us ayejuszaid aja yuns wm vse ‘21e}10A -zap ap uawiop ned pzeajuanqjut [oof areo ut jnpour ezifeue wioa “oqidos TRyoazap Yoyauag arergumUDU eoMpe ND0f doo nuquad injndof ajayauag “(9 6002 UeYsneA 7 UMoxg) ,,11do9 aNUIp nUNdumN [Epos mnjnvo! jmyezinzas aso gluouajede ap yuowluds yay ‘aut =nuo> o yde} ap aisq Tuaureo axyur esnypBo] 200) axe> ‘Tequoaard 18 punjosd azeorumutoa ap dy un-nurp ayred a)$9 eye” ‘UMoug wssa crearea de co pnd in acel moment, legaturi noi intre neuroni si diferiti centri ai creierului. (2009, 41) Jocul devine, asadar, un instrument dinamic pentru crearea si intarirea conexiunilor neuronale, Brown si Vaughan (2009, 40) prezint& pe scurt importanta jocului pentru dezvoltarea creierului: ,.Ce face jocul? Adevarul este c& jocul pare a fi una dintre cele mai dezvoltate metode inventate de natura pentru a permite autocrearea unui creier complex’. Inteligentele multiple. Howard Gardner, faimos pentru teoria inteligentelor multiple, afirma c& toti indivizii au opt tipuri de inteligenta si c&, dup’ caz, unele sunt mai puternice decat altele. Gardner este de parere ca inteligenta este formata din inteligente de tip lingvistic, logico-matematic, muzical, fizi- co-kinetic, spatial, intrapersonal, interpersonal si natural (2011, 12). El defineste inteligenta ca , potentialul biofiziologic de a pre- lucra informatii, care poate fi activat intr-un mediu cultural pentru a rezolva probleme sau a crea produse cu valoare culturala” (Gardner & Moran 2006, 227). Gardner considera inteligenta ca fiind interactiunea dintre componentele biologice si fiziologice si contextul cultural in care se prelucreaza informatiile Gardner observa cum creierul este un instrument ce cauta tipare si il numeste ,minte sintetizatoare” (2011, xxiii). Cand copiii se joacd, creierul le este angajat in numeroase procese care cauta tipare, procese care construiesc, organizeazA gi sintetizea- z& cunostintele. Aceste procese includ: Sortarea Compararea Inventia Ordonerea Descrierea Luarea de decizti MARCIA L.NELL st WALTER F, DREW Clasificarea Naratiunea Numdrarea Prognozarea Stabilireadetipare ——_Intrebar Masurarea Simbolizarea Experimentarea Rezolvarea de probleme Crearea aginatia Organizarea Construirea Numeroase scoli se concentreaza pe gandirea linear si secventiali a copiilor, care este doar unu} dintre tipurile de inteligent&. intr-un curriculum care integreaza si valorizeaza arta si jocul creativ va fi stimulata dezvoltarea cognitiva. Aceasta produce o focalizare echilibrata pe dezvaltarea intelectuala, respectiv pe cea creativa a copiilor, permifandu-le sé gandeasca in moduri diferite. Studiile lui Piaget. Teoria lui Piaget despre dezvoltarea cognitiva a copiilor se concentreaza pe procesele mentale de tip perceptie, amintire, incredere $i rationament. Dezvoltarea se produce atunci cind copiii actioneaz§ asupra lumii, observa, 0 imit& gi cand o interpreteaza, iar jocul ofer8 contextul in care ei pot exersa si dezvolta aceste tipuri de procese. Piaget defineste inteligenta ca fiind capacitatea individului de a face fafa unei lumi externe, in permanenta schimbare, prin manipulare si reor ganizare (Piaget & Inhelder, 1969). Aceasta capacitate de ajus- tare (coping) se bazeaza pe adaptare, considerata de Piaget ca fiind unul dintre procesele umane cele mai importante. in cadrul procesului de adaptare, individul evalueaz& si se adapteaza la mediu sau la contextul cultural. Jocul este o tale prin care copii pot experimenta, practica si intdri procesul|de adaptare, trans- ferandu-l la alte situatii de viata De ajoclatrvagare = Copii si ad 55 atarea sjocu!“inyos apiqysod 1598 e nguad epiqnoy voupues 18 aliqeuozar unosu ap vareumse ‘sojozo1odi vareysay ‘arexyusouo> ‘giuaraaasiad gartduut awiaygord p eareajozay ‘aurajqozd ap aseajozar ap fnsadoud 1§ axvjanse0 ad prezeq vazeleauy ‘giuasa ut ‘neysuo> eyseane Uy “HEqaNUT ar -rdoud ey umsundsex pugings ‘yur eur 403 ajaaut gs osampens 98 19 “eye e ur Heordurr yespaape no jus tztArput pues Duy ou waso afeaur ys poreaous pus jounye ‘rrdos 18 ye ‘T]pe zee midope o a1e0 ad aurpnyye 0 ajsq ‘vaumy erpnys e ap ep -O18UH 0 Ise , vareyao109" ‘azeur Ut ‘gD aumds au (902) 10420. OOSULAUT 9 are9 aygeounD e ap afonau © ap aun awia|qord ap eaxeayozar 18 90 axjutp eamyeBay] ‘aqeMnou ap eroaau avejsnes ae naquad 18 gpesnzeu vayerrzoLIND epnUTys aL ® nnuad ofuaradxe aj-npupzoyo “iodo v pnasguU eareyrz0 “HM 25950]0F HOsajoxg “eau] ouEq Yeur aBazajuT 18 eaojdxo yod 18 ssaz0p mdoo Wo} g> 10]10}eonpa elurpas ad ezeazeq as a1 -ndury edeonpa utp iojaurerBord naped uy tenance 18 av199 zoo ad giezeq earepaid 1 ananujsuios [noo{ -xojndoo v armdury vareyjoazap Ut [eWuaurepuny juaUTaIa UN aysa aLua/qord ap eareA 10204 18 20f anuIp emypBoq -axeyaox99 ad yyezeq vare}eauy “doo mrgsay v purxoud areyjoa -29P ap PUOZ voseaTTquIS vs a1e9 andavas ap wWaxXa zosayoud un 9p aroasu a yseyo Ul -Inynpsdoo pe axjsnarsus ap ynjaamu ayso eysaoy Parefpaut aonpoad as “purrxord azeyoazap ap tauoz pnxpes ut ‘ngidoo ye29p ajunsouns ayfmut yeur no praypur mun pruoynte ap “nur doo mun ejuayadxa goeg “mynqidos pe 240.ysnuf ap pryaain P ajeumu qns nosound aysa non] ysa9V “aonpord eur as nu voreigaur punye fon ‘nai8 vaid 9 20 ean peeaquaumtiadya fidoo im pugo unay ‘aonpoid reur as nu earejeaut Dune ‘ans elap ao aid 4 wavs TANT UNA ead gzeaquaurtadxa ttdoo un yor yeNsNy nu ep ‘yer0aoud 9 inyido> pugs jpunye aonpord as vase}pauy ‘oqULANd aye n> «,an8 azeo oueosied aye aun fnsojn{e no aoey ajeod! aj axe ad apis -nunny 18 nudosd uo ad pido un aoe ayeod a9 oxjutp viuarenp ap quod aur} ‘uuxord asvyjoazap ap muoz ‘oxeyfOazap ap [ATU vay sop Ty “(mpnpidos ye givopuadaput ap jnjaaqu 18 aySauunu teu as) amBurs aoey aqeod a1 [npzdoo ares ad ajtinsony ap equoa 2 — p} -uauna advyjoazap ap jnjaaqu aySournu as axeyjoazop ap ueyd UTLLg “pleaur azeo myso ae areyoazap ap ajimjaaru n> azajaroo as es amngan earejeaut ¥ ere au Pyi08tA My aHpAIS “HAEHOAZap 1S tupieaur ape [eros aptrfeoydun 8 1 “sojrdos & pagruSoo are) -JoAzap reumu nu yerprys & PAO8tA “poBiA my ape}22795, -“poensqe varpups ey aan e ap pjuteut ‘Ya9U0 uOULI9} UL IO] waUENY ET EaseapULS as ys aingan ihdod Hoy, ‘azaiq -TRypa 2] Bs 18 meuOsUT aptou 1S yo ‘avorayue Joy apjuNsouns ere sRqaN UL [NuUAS qns guNd ps doo ad ezeajnumys Ht Epes vounrjoezaqur 18 ejuatiadxa ‘easezumyeur ‘ajrjoiug ‘oxepowiooe 1 arepunse axqur naqirype un ‘o.v.qynpe o ydoup areztuourre gyseane arDsap avrg “femNyND 40] |MIXo\UOD hes AIpaUT Up arelgaut-nou apiniony 18 aumy aidsap eSeajajut es sunle ne a> anut nagynpa un gosease8 es goreaout doo ‘areydepe ut4g “pjuaysoe 18 axaySeound ap apnpow uy eayeyTqIXag af-npUElieZ -nout ‘tou mony eaza0UT yod aze> ut “mnis yxaqW109 un s0]sIdoo raJO a] [NDOf ‘Tou JOYHEULIOFUT J0| aoey e NuqUAd yequITyPs amgox, azayseound ap 1ypan [Npour ‘“epeée ‘Tyan apajungouns no osaa ijod as nu reuLosut apfou pugo arede ‘avpowayn ‘sadoxd wallop Ty um audsap elap nné a0 vaso uy pnpput 2] 1$ 1ou Weuuogut ez -eanunyse rydoo ‘sapord mysaae jnsmoxed ag ‘aiupilurso aygourniu as Inuzg @zeziuouLe ap asazord ghop sede tugidepe induan uy 9 6Chouinard (2007) este de parere ca invtarea eficient& este generat de capacitatea umana de a céuta $i oferi informatii unul altuia, Cercetarea lui Chouinard dovedeste ca atunci cand au un rol activ in procesul de cercetare gi de strangere de informatii, copii invafa cel mai bine. Atunci cand copiii sunt implicati in invatare in mod activ, ei isi amintesc informatiile mai bine decat atunci cand acestea le sunt pur si simplu oferite de-a gata. Copii igi construiesc cunostintele printr-un proces activ de interoga- re si rezolvare de probleme, combinat cu experiente practice si interactiuni sociale directe. Acest proces activ de invatare gi dobandire de cunostinte se produce in timpul jocului cu materiale concrete, al jocului cu idei i al jocului cu alte persoane. Dezvoltarea lingvistica si alfabetizarea Importanta dezvoltarii limbajului si a alfabetizarii a devenit tot mai mare in cadrul discutiilor educationale din toata fara (din SUA). Jocul se afld in centrul acestor discutii, deoarece educatorii gi alte persoane incearca sa gaiseasc& un echili- bru intre focalizare pe performantele educationale care predo- mind in numeroase scoli primare si o perspectiva mai holist’ asupra copiilor. Din nefericire, jocul este considerat de multi drept o pierdere a timpului in scoala. De fapt, jocul ofera un context fara riscuri, in care copiii pot sa-gi exerseze gi s8-si puna la incercare competentele de vorbire si scriere, dar si s8 aplice alte cunostinte generale. Nu se poate sublinia suficient importanta jocului in dezvoltarea limbajului si a competentelor de citit gi de scris Interactiunile sociale le ofera copiilor un mediu protejat pentru a exersa comunicarea prin gesturi, dialoguri, dezbateri si alte MARCIA L, NELL 5! WALTER F, DREW JOCUL: LIMBAJUL UNIVERSAL Oamenii comunicd idet sau informatit intr-owarietate de moduri Limba este instrumentul cel mai des folosit iq timpul acestui proces semantic, Uneori totusi exist& bariere lingyistice care impiedi- 8 procesul de comunicare, cum ar fi cazurilelpersoanelor care nu vorbesc aceeasi limba sau al persoanelor.cu nevoi speciale, situatii care limiteazs transmiterea gandurilor c&tre ¢eilalti. Pentru copii, jocul oferé un context de depasire a acestor tipuri de bariere in comunicare, ‘Atunci c&nd copiti invasé o a doua limba, ei de fapt achizitioneaz’ ous tipuri de limbaj. Primul tip se numeste fimbajul academic sau competenta cognitiv-lingvistica scolarg. Acesta este limbajul folosit in manuale si in jnvatimant. Al doilea tip, numit competenta de comunicare interpersonal de baz, este limbajul pe care copii il folosesc in diferite situati sociale, cum ar ff in locurile de joacd sau cu prietenii lor. Cercetarea a ardtat ca limbajul academic se ‘Tnvafd fntr-un interval cuprins intre 7 5110 ani, tn timp ce jul social sau conversational se inyaga in numai 2 ani (Himmele & Himmete 2009, 3), Jocul poate ajuta fa dobandirea competentelor lingvistice sociale care fi permit celui care inyata o a doua limba si interactioneze cu colegii sai, insusindu-si simultan § academic necesar instruct’ si particip&ril la aetivitatile scolare. f timipul Joculuf social cu alti copii, micufii depsesc barierele ling tice, prin folosirea de gesturi sau de alte forme nonverbale pen tru a-gi continua jocul. De fapt, motivafia intrinsec’ a jocului este conti nue experientele de joc si sé se facd ingelesi 39 De la joc la tmatate = Copii adult, InvStarea gi joculino easetgnu Inpe Sudo « areignuye120f 2] 20 aje_os ajajurpuay, ajepos ajsjuajeduio), 2]epoos earafiajajuy 1S earayseoun> « gleuoyjours eareznuansuosojne 1S varefBaioiny ‘aquauoduros nayed apnput ganpaye 18 ple1os eareyjoazap e9 vasasqo (9-< “600z) uTaIsdg gleuotiowsa i$ gje120s easeyjonzaq (68 6002) ,,.2D0s jor un curse 1$-e nguad equity ssasojoy azeo us pour a1}9 “MU LeUT ‘18 puaueo axutp ajnjejar audsap x0] vosougd ang> ‘soptidoo apt -pdnooard 18 ayasaranun ang exjseas9y 0 aprypsap aut” [ndof : -sep najuod mnoof radeagrumias eidnse 18 sep ‘1doo e] inynsyi3s 8 mmlequay ugyoazap [njaaru e] mynd0f rajuejodurs exdnse reumu nu eqjuaze Bene uosdq 1S TysTUDy “Saye ne-af azed ad ay “ynjor ur yo}gonl ad eprys re naguad 18 ynuMuaU FS yeNUBUOD ¥ geod ys jnool e> nuquad ‘Tnfequiyy 1s0]0} ¥ ap eroagu aisased as mmoof jnaquao uy -, ginoistd 0 “Snjaqaq un ‘yorureur 0 ‘no19 ~radns un ‘aneSau (euosiad un japse pufuaaap ‘— uo} 1 jut AE “TAUMpOA ‘eeUoTUT — eaDoa 18 1 ‘2[a]ULAND feUINU NU 3s98 ~0]0} 181 doo ‘tunyoe emseysap v naquad 18 jos vont 1S-e nayuag “equi ad ayred axeur ut yzeazeq as mdoo ‘ezauor}ouny gs [eorpni] erfeurSeury vo nyuad” (gg “6092) uosk #8 rystuaE My wHIO;UO> ‘rut eur aisiga ey 3ey uo ‘anf xp tngjeds nes ajeyoargo e azouty as es 3—9p vquiSep reur ‘mjndo{ mmsuas wazosu0d aorpny apieyAnoe uvjuods 1$ yeuorjuajur ezeaindruew 1g ‘azeyoazap ap , jaar aeuy yeu yao” e] eye as doo ‘syoquits nol ut “Py03t4 mH] a¥0)4 ALT TANT Yaw wAo;UOD (gZ61 PHOBIA) asLOs Uquay eaxexoazpp eT WpOyfrUZDU 2onp axed ‘ariqioa ap eULs0; 0 3389 J0f UIP yorOquS eare}UOZ -o1dax go azoryd ap ayso ryjo81, ‘snds eur we umo esy (6007 1e 18 HAXON) EstIDs equTT] ts0[Oy & Na}UAd poaseTAyUT aroaaKe © pzvowios 18 iS rep ‘LMyuedy ap ayeSay afajunsound y ze umD 49 18 sus ap aquardiour ajajuajadwod eyoazop 161 go rewnu nu mdoo ‘eoeof as pues 1ounqy “aqqe apqey 18 Leas “EMU ujeredumo ap aysi] ‘Thre y xe wd ‘asiios LIN}Jodns ap easape ginfe as nidoo ‘Injnoo{ jnape> uy ‘Westaauo> foun jnsuas vurtsdxe e naquad ajesoa zopruntxagur e 8 rerleuoyyy ejuejroduut ejeaut 1 -1doo ‘njduraxa aq “ereqiaauiou iS pjeqiaa auvoiunutos ap autz0} ‘ayeDads tonau n9 ojo nze9 us >of ap easeDs2 tip guueiaqui aued o quns ‘ufuuigd $e ‘woieanpale> grese g> rt ad 'gquenioduut a1tiadoasap 0 2359 eisea2y “(682 '1102) .2lepads onau no iwej00Said e} a2ipn| 10] uapuudap easifgreunquit wt aqua1> -49 1uns a1e3jonzap ap jnjanuu e| areidepe 20) ap undors ad a1ez1) 290} 0 1S J0}H4inpe eavied wip UgunipU” pnout a189 pjsiuanso3u > giere uoweg i uoseyy “19417 “wistane no sojudo ae ajerpos I$ a>usia Buy ajaiuareduios nniuad grnoipaid aieojea o aie yejnuils jn20l e> gleze (£002) les woresogejo> uewey> ap remDajs mypms UN doo 403538 easeyonzap easealisaiui gs eanle Je- 5189 alfuanioqut ap ajundy aidsap treuuoyut autigo e nqued 18 doo ad gun |-e niquad 20/ ap exjensis \soj0) 10d \tosajoug dof e| edianued @ ap ajtiaputidap arSeauid a9 e903/ut gun ut au -guigs tod ajeisads 1onau n> de> 11uA “ajetaads tonpu n> ido n> e12n| e ap ajdwse edjiqisod giayo e1saze g> if aseajonzap ap euoz (9.2159 1Snsuj |n3of e> ezeosaBnk (t10Z) uoWed 1S UOseWy "131411 09Dezvoltarea sociala si emotional este esentiala pentru ca indivizii sa aiba o viata plina de realizari: Aceste competente includ recunoasterea gi stitpdniren emotiilor, dezvoltarea sentimentelor de grija si protectie fata de alti, stabili- rea unot relatii pozitive, Iuaren de decizii responsabile si controla- lor dificile din punct de vedere decizional si etic. Acestea sunt competente care le permit copiilor si se calmeze atunci cama sunt furiog, st igi fact prieteni, sa rezotve conflicte intr-un mod res- pectuos gi sa ia decizii etice gi sigure (CASEL 2011). rea situa! Jocul ofer’ un context perfect in care copii s& igi dezvolte competentele sociale si emotionale. Prin interactiunile din cadrul jecului sociodramatic, copiii invata si igi controleze comportamentul datorité motivatiei intrinsece puternice de a rimane in joc. in cartea sa Inteligen{a emofionali (2001), Daniel Goleman descrie importanta emotiilor: in masura in care emofiile noastre merg tn directia sau sporese capacitatea noastri de a gandi sau planifica, de a urma un antrenament pentru wn scop indepirtat, pentru a rezolua problemele, ele determing limitele capacititit noastre de a ne folosi abilitatile men tale annascute si de a ne hotiri cum ne vom descurea in viafd. Si in ‘milsuera in care suntem motioati simfind un entuziasm sau o plicere pentru ceea ce facem sau chiar si un grad optim de neliniste — vom {fi propulsati spre reusita. in acest sens, inteligenfa emofionald este O aptitudine major, capacitaten care afecteazit in mod profund toate celelalte capacitati, fie facilitandu-le, fie combiniindu-se cu ele. (106) MARCIA L. NELL 1 WALTER F, DREW Competentele emotionale se invaf’, gi educatorii pot facilita 63 dezvoltarea lor la copii (Goleman 2001; Seaward 2002; Wolin & Wolin 1994). Intr-un articol despre inteligenta si stabilitate emotional, Conner si Slear (2009) se intreab’: Ce pot face educatorti? Majoritaten s nin 1995 giseam doar citeva conipetentele inteligentei emotionale. Aci $coli din toata Iumea oferd copiilor programe de edtcafie sociald si emotional”. Competentele emotionale si sociale ale copiilor au ocupat un loc important in ceea ce priveste nsteptarile, dezvoltarea #1 redactarea programei scolare. Numeroase regiuni cer ca elevii sé iba un anumit nivel de competenta in cece ce priveste invilarea emotionald si sociald. Goleman demonstreazit necesitatea unor sco- puri explicite ale dezvoltarii sociale sie le seriind: ,m cazul int care copilul ineatit st-si stipineasca piirarea sau inom si se calmeze, sau si se consoleze, sau sit fie empatic, aceasta va fi un aspect pozitiv pentru tot restul vietii" sii faci diferenta dintre o viata frumoasa 5 450 cum scrie Goleman, tarea emotional poate ragedie. (255) Concluzie Predarea intr-o maniera integrata si holist4 nu este o abordare caracteristica folosita in grdinite gi in gcolile primare din diversele institufii de invagimadnt. De multe ori, educatori ii invata pe copii sa gandeasca secvential sau linear si si utilizeze cuvinte si cifre pentru a-si exprima gandurile. Copiii invata si considere aceste sisteme simbolice lineare sau secvenfiale drept descrierea normativa a lumii (Public Schools of North Carolina 2011), De aoc la irvdtare Co siadult trvaparea 3joculNW 2] eareuite019jn90{gzeayrus Ln) « tedgAM | 20 | 2g aurpues 18 ayeyqreay yisasau asepanard op dy ysaoy ‘areoqia 18 oquazaid xojtR20n0rd apundses v najuad exesanaut puny ed v3 ~e1apjsuod 18 pjeonoead ‘eyepaide a aura|qoid ap easvajozat are uy nrpeut un eased e nguad — yaape 18 posayoud — ueumn pny -eutdeo e paneor vanpue8 ad gzvazeq as eieonpa (Z-1 ‘T10z uostiqoy) gieta ur 18 preos uy ayuesaid masayp 1 aura;qoxd eajozar jod woyeyzoniaBur 18 eanearD vanpues ‘[euoHeonpa ns -s00id uy jueyodurr jor un yoeol vayeyaneaxd quapiAa ays [ns -undsex unye ‘sasons ap guyd sopudos & elera o naquad ear -p8oid 18 ampues op sopierqqe wareyoazap ezvazia a9 saoad un puny eo “e8ze] eur garjoadsiad o-nurp avonpa ve] unpues au ve] UHR HANeaLD Nes IeAcUT D0] 9489 a1¥9 ‘areO}PULIN torfesauas ajuajadwio> 1S ajupgouno yuisuen as are und jnsoo -ord jdaxp eyjeonpa wnuyap gov ‘asndo ajdasuoa enop uns voveyanea 1S erjeonpa p> apazd ayeod as azapaa euttid ey (€ 1102 uosuigoy) aye enig> ad reuinu nu. oud w 85 angan iigaianeas> eum “wigyonzep au es ‘9159 @31820n01g "asuaLU! anlieas9 Ligudede> wane Hoy atfeonpa ap jaatu e| eaqeqAyeas jndof ezeajnuys win> eamouidy) aya 4 aM TEN TYE pur © yorpny elusprodso unytmnu you go waa — oyoeid 18 emonysou mndol & “feoads us “8 tnynoolv 184 # auydap oayafus foun elueyodun aBojaiur jaa yo urezads “2128 utp ajoudes ayejajeo 16 end a9 emspu ag “tnjndof aye 103} af -oediund 18 wmnseud ‘anoeoine inqnsazoid ezeq vj neys axe vieta ap ndourid ads ajao yeinostp ury “aseyoxzap ap apouoz 2380} ut (ipape 1S) udoo nguad efueyodust nyjejop ut yergTe wet 1 dof ap jmdoouon yezyfeue wre joxrdes mysaov [nsmored ag isngox Yeu 18 ppunjoud jour azoBajafut o ur}go “janse ‘1$ Linjay aseorauimu uy eauimy eSeajajur es pjeaur nido> yesnyongysou 8 oypead 20! ap ajajuayiadxa uud yo wapes> “iije no azaBeyajut UL posemfaratioo ys wind afoau ys ‘ajasaxayut 1S 1ze) apayound az -odoosap 1é-gs 18 vaquTUr goseasojoy 1$-ys ajaaut es 1S Barjut uN ad eo lata ape apennuds 1 apeyuaweysodwop ‘sleuoriours 913 ~sadse edeaoiad es man ze widoo esep ap ayes uy "eayeAn, sea aj-npugyoazap ‘tidoo ad yoseajouso 11 gs 18 pSeayaiu ues a1e9 emo0] ay BS Mgan Ze asePp apasIOAIp yo aroued ap wOHUNG66 anticipativa, adicd exact ceea ce produce creativitatea — abilitatea de a gandi dincolo de aici si acum. Conform lui Plucker, Beghetto si Dow (2004, 83), ,creativitatea este 0 componenta esentiala a psihologiei si educatiei omului”. intr-adevar, cercetatorii au studiat creativitatea de decenii. Din 1955 pana in 1975, cercetarea a diferentiat intre inteligenta si creativitate, partial datorita utilizarii_,testelor de creativitate’ Aceste teste au aratat c4, intr-adevar, creativitatea i inteligenta sunt concepte diferite. Totusi, testele de creativitate nu au avut un caracter predictiv — adici nu puteau si determine cu ce pro- babilitate un individ va lua parte la acte creative. Dupa aceasti perioada de cercetare, au aparut probleme financiare gi cercetarea creativit8tii s-a redus. Anii 1980 5i1990 au reinnoit interesul fata de acest subiect, reducand finantarea cercetarii creativitatii. Se pare c& cercetarea contemporana este generat de sectorul comercial, aga cum arata multi indicatori (Plucker, Beghetto & Dow 2004), Lumea eco- nomica de astizi apreciaza i intelege necesitatea ca indivizii i organizatiile s8 gandeasca intr-o manier original. Conducatori percep ,creativitatea ca pe o fort motoare a dezvoltrii economice si tehnice” (2004, 83). Creativitatea este metoda prin care firmele igi mentin gi igi perpetueaza pozitia de frunte in economia global. Asa cum arati cercetarile legate de creativitate, in literatura nu exist o definitie clara si concis’ a termenului. Piri a avea 0 definifie clara, e greu sa intelegem ce implicatii are cercetarea creativitatii pentru educatie. Plucker, Beghetto si Dow (2004, 90) sugereaz urmatoarea definitie: ,Creativitatea este interactiunea dintre aptitudine, proces si mediu prin care un individ sau un grup produc un produs perceptibil care este atat nou, cat si util, fntr-un IMARGIA.L.NELL st WALTER F. DREW context social”. Aceasta definiie cu care puten) lucra permite cer- 67 cetatorilor, beneficiarilor cercetirii, factorilor de decizie politic’, educatorilor si nespecialistilor s& aiba o intelegere comuna cand trateaza creativitatea. Cercetatorii creativitatii La cunostinfele fundamentale din domeniul cercetarii creativitafii au contribuit mai multe persoane, care au oferit 0 intelegere mai clara a acestui proces complex, J.P. Guilford (1897-1987) J.P. Guilford, psiholog, a dezvoltat un instrument psihome- tric pentru masurarea creativititii. Guilford eta de parere ci toti oamenii au un potential creativ. Totusi, Guilford scrie: , Auzim adesea ci metodele de educatie in mas de azi afecteazA grav personalitatea creativ. Copilul este obligat s8 se conformeze din motive economice si pentru a respecta standardele prescri- se” (1950, 448). Cuvintele lui Guilford, scrise cu mai mult de o jumatate de secol in urm§, pot aparea relevante in cadrul dez- baterilor educationale de azi. Ca multi alfii, el descrie procesul creativ ca fiind format din patru etape de baz%: pregatirea, incubarea, inspiratia si evaluarea. El a fost printre primii care a cercetat empiric gi sistematic creativitatea, sugerand c& ,,productivitatea creativa din viata cotidiana depinde, fara indoialé, de trasaturi primare, care merg dincolo de aptitudini, Factorii motivationali (interesele gi atitudinile), precumn si temperamen- tul au, cu siguranti, 0 contributie semnificativa” (454). la nivel de educapie9 Poieynueas oof gzeainuus win) « axefgauye0f 8] 0 UL ezeouarSue 98 IZ1Arpur ap Jax}se puED ToUNye BD suLTYe es iApeyrunuszsyisD ad ynogy e-] 1aneadd so[iztatput earaipmg (UT 9661) ,108n aredstp aneas uaureyodwos un-nUuy efesue 91 8 ap erfeanour “Jopizpropdxa v 1 ayuRostr JopLINjuDAe eaTeD Ut aoseisqo ymur eaid und as goep ‘eayeyZoUND szarUE8 es are Henpqisod aurind ead gysixe vow” uequps aanposd e nnuad {PSUBTUL aTeANIND 0 gUSADaU eTIqIMay eayed ao dung uy [HyUDUTe? ~sodwioo ejuangur e naguad arjuaye gymur void ap atoaau ae nu arwoyearasu09 ka1Teg (9661) PAIR}ALRAID EIOAZAP azed “eTIq!x -9y axexojdxe ap eyuauoduio> o 18 “areaasuodojne ap af;unSUt ad yenuaou0e ‘1o,eaxasu0> 10}9e3 un :asndo slapd enop ne qu -oureo ‘ATeyRuuazsysD nquag Tuapundse: injuns 18 poasuEyUT eieanour ‘eayeyanean ‘nustumdo y xe uma /ays0y auEUM 10[9} ound mnrpnys ‘aanrod raiZojoyssd mruowop utp es vayeEAnoe nauod jnosouns aysa 1Xyeyrunuazsy!s> ATEN [NSOjOUIS Aeyiusquarsyisy reuW eaqeyaean aurtidxa iy ys pyruad a] ps axed ‘ajetseA ajuaziadxa 18 Heyrqisod gxayo aj Jo ap vlla ne aed ynpe He 1S aosajoid ‘turaed grep ‘ausaqut 1oaau raysaoe pundses mdo> {9 UL RoSeU as gs aINg—N} a1OAaU BISvADY “AHEAD ay BS auINUe ump aunds ayeod as 4 nu soptztatput 18 ‘oza8o[e op eayeyzaqyy ap sfonau are panjeard pjuatiedx o-xqur ype}o} eaunIsiaWy “(gy ‘BE6I) _preaqpeoine” ay gs earteanD ejuatradxa vo ays9 eorpn] aUIpNa|ye © najuad erjuasa nsoyey yo azared ap 9489 uosyug zaysasdyy o>) pana ejusradxa emaise & nquad ajuapyns yuns nu mynuN easnunaouy 8 e[eio3 gfeHioztiss vasezHUORsUOD “|MOIPA] ESL] duu op aqafugnsuos ap yuaysuoo 3 nu jnpiarpur are ut emseur ut ‘ghustiadxa ur ppejoy exiquosqe 18 eyexUIDUOD NANG 4 RLTVAAIS TIAN VDI vijuaye ‘earsadoasap ‘varejuausuiadxa Bene o1pny myseoe ex _nyeur rSysuy ‘ayROApNT Te fs Un ayOAzAp By es argaN IHZ.AIPUE ‘anyeaz [nsavoad UL euagque as B nujuad “Ro aut}sns wosyg ajeuosiad ajtridaoiad ‘ajeyozues ajajep a8ajeius 1S a8upys e op vozeiedeo ap apurdep ganear eouiprandy ‘ane a ajasazord ut ayueyodury ap wanxa waap ayPliozuas ajayep arepesy “(92 861) ,L!4emosIp 1S paxpul 9 [NySey "yeugaape no woxeound ao vaao aysa sy “uNjuns ud anuyjgo aep ap ejeu -osiad pnseou eaiazar ays9 NIASOU Te JeIBAApe n> asa 1 WAL 2 20} 18 — naysoU e yeuBAape Nd 9}S9 99 B9RD IWOP aed aU RARLAID vjuauadxo” uosyag aunds uno egy ‘aopum 1 ajeutgio ‘Jou asnp -oxd zou warouyigo goudust saooud ysaoy -savod un ayso eayey staqearo dey ap vo aurjsns uosytrg “Tao}}aoz90 fe HUT eD, varayseound eynte are ‘ayeinoe widaoiad eussos e naquad “eyqrpan 1 yligera giatueUE o-nur ynumps aurigo e nquad unjuns ad pzeazeg as [nsaFeID -9[e -wozuas ajustiadxe wad pues jmumad ur ajajungouno eyoazap it Huaureo go puUge UOSyty *,aHdaored” ap ajaurny qns aeouns 98 a9 vad arbULM vo aze mynyidoo e g[eLOZUas eprex0[dxg “(1Z “9g61) wosytg a1os ‘,,pjuaiaduiod 1S JorUOD asds yotuaind vas -equauo uid rew20) ezerjuarayIp as jaypaur 1S eanye|Mosnur no edeja gisease ut mnyideo evjejay” “qRIpaur pReayaius es adune [muajeud rer “gyynose 18 postu as “aygaatid ‘asvosnu “gisnB ‘a8 -upe njidoo — sounjuns jnypawnayur ug “yeUoZuas wPNUTHS vjasdiaqut e ap eayeypede> 18 eampmynde ap apuidap paryear> vjuaradxa “(gg61) uosytag ueof My wAIOZUO} “afedsoursd aueUM Trpyoazap eLoa} exogepD & Nayuad yexONT & are ND “LOSyTA YL Nd RIUOTESP ‘PISHUE 1S PRoOUISd soy e UOSyIZG UEOf (4661-2061) UOs4L3 UeOl ea70 activitati creative, ei demonstreaza o pierdere a constiintei de sine — ,uitand de sine, de timp gi de mediu’. El denumeste aceasta experienta curgere (flow). Cand individul se joac’, el poate fi absorbit in aceastd experienfa pana la a uita de toate celelalte. Copiii si adulfii triiesc jocul si creativitatea in intregi- me si pe deplin si se pierd in acest proces. Erik Erikson (1902-1994) Erik Erikson e faimos pentru teoria sa psihosociala a dezvoltarii umane. Aceasta teorie se bazeazi pe conceptul de epigenezi, care inseamna c& toti indivizii urmeaz’ anumite modele de crestere si dezvoltare (Eriskon 1997, 59). Erikson aplic& acest concept de epigenezi la opt etape psihosociale de pe toata durata vielii. Pe parcursul fiecirei etape, apar anumite puncte forte, pe masura ce tensiunile dinamice din acea etapa se manifesta in viata individului. De exemplu, in copilarie, tensiunea dinamica este intre incredere si neincredere. in aceasta perioada, copilul invafa s& aib& sau nu incredere in alti in urma experientei pe care o are cu adullii din jur si cu mediul. Cand aceasta tensiune se rezolva pozitiv — cu alte cuvinte, cAnd copilul invata s& aib& incredere cA nevoile sale vor fi satisfacute —, atunci speranta devine punctul forte pentru aceasta etapa din ciclul vietii. Alte puncte forte care apar in urma acestui proces de tensiune dinamica in etapele ulterioare sunt vointa, scopul, competenta, fide- fatea, dragostea, grija si intelepciunea. Pe durata copilariei, jocul le permite copiilor si incerce diferite posibilitati care se leaga de conflictele cauzate de tensiuinea dinamica. De exemplu, experientele de joc le permit copiilor de 2 sau 3 ani din a doua etapa de dezvoltare s& incerce si rezolve MARCIA NELL 51 WALTER F. DREW tensiunea dinamica dintre autonomie gi rugine; aceasta duce la dezyoltarea vointei. De exemplu, un copil mic descopera ci 0 candi cu apa agezata chiar pe marginea mesei va cidea pe podea, producand un zgomot care ii produce satisfactie gi creeazA un model minunat si complicat de picdturi pe podea. Copilul, cu ajutorul unui adult care intelege importanta unei astfel de explo- rari gio trateaza fara reproguri, va descoperi puterea de a face schimbiri in lumea sa. Aceasta ii dezvalt sentimentul de autonomie si fi intareste vointa. Ulterior, Erikson a adaugat o a noua etapa la teoria lui sia reevaluat celelalte etape gi tensiunile lor dinamice (Erikson 1997, 105). Erikson sugereaza c& adultii mai in vagsta pot trai un sentiment de izolare si abandon dac&, atunci cdnd se gandesc la viafa lor, nu pot s& igi aminteasca experiente positive. Totusi, indivizii pot reconcilia tensiunea dinamic& provocata de acest lucru implicndu-se in activitati creative, cum ar fi dansul, pictura, muzica sau scrisul. Erikson (1997, 127) numeste aceasta etapa de viata transcen- denfa sau ,transcen-dans", un termen cate fi ,vobeste sufle tului gi trupului si le provoaca s& depSseasc& neajunsurile gi méruntigurile existentei noastre Iumesti care ne impiedica aspiratiile si dezvoltarea adevarata”. ,,Transcen-dansul” este momentul de reactualizare a abilitatilor pierdute, ,,care includ jocul, activitatea, bucuria gi céntecul si, mai presus de orice, un salt mare peste gi dincolo de teama de moarte... Transcen-dansul solicit’ limbajul artelor gi nimic altceva nu vorbeste mai profund si mai plin de sens sufletelor si inimilor noastre” (127). Deci, pentru Erikson, etapa finala a ciclului vietii trebu: ie umpluta din nou cu acele activitati si experiente considera te atat de captivante in copilirie: jocul si ctearea de obiecte de De lajoc a tnvatare «Cum n ia nivel de educapesileanpe ep jane] eare 122019 noo greajru efeauy eof e190 “Epzifeuorjer nes ayuaureuores ap afoaau ay es viey sede are apfapt 18 appmpue8 aye0} apurzdno 18 apnypul eximmut DEC ‘punyord yeur 1we8ujauoo 18 windaad ‘gpeuorjes vasrpug8 yeoap asuaqut reur ajuawTqUAS 18 wows pordust edinjuy -eayunu yes9p ypunyoad rew 1$ yonuaynd Tew yma aza8apajur o y1ayo euuTUT Bo eLeasasqo a2ej UeUID[OD gleuorfex varrpue’ ap aroaau g e prey Huts e 1S aySvounD v E pisjou as erfimquy “erimjuy nes apriouta — eusrur n> 9x89 enop y “greuorjex varrpuy3 — inde au-npuysoyo) pzeaziqear 35 eUrtg ‘azaySeound ap LMJ} ENop EISIXA BI RAIASgO (T99Z) UEWA[OD (ZL6T dayyng) -PeONA aun ap mpraqaq 2459 nyu rayfinquy earesmeosag (1t0z esnog Toz Axsurep) lara eyemp reo} ad 18 yreoos vy] ‘aonsHAe aytiearanoe ur sovons vase v nquad aresavau ayadse ‘tarjeanout 18 tugradooo ‘rauyjdisstpomne ‘naenuasuod vareyoazap yzeanout oid azeo asasord ur ndoo ad aonpuoo 1s eansnie exleonpg “101 -odns urpio ap ajaqueureuoyfes 18 aura[qoad ap eareajozad ‘tn snlequry erhiztyse ¥ se wind ‘ajenyDaIaHUE asavoid aye agrzod gzeajuangut rorpayar 18 meyayeas ‘JodeurSeurt e rejossoud ang ap eazezyAA “(FSI ‘O10 A}sut[eD) auejeaut ap windy aye ap 3esox94UT eur 1S JUDIE Yeu ay ps [Idoo ad eynle ayeod LL a9 vaao ‘mynyidoo v yoasutqut ereagout pzeasuepap as ‘aonsnze 2} ~sa1go ap varean e| woxedioqied urd ‘pups ealop fe uy ‘daRtu809 Hewagoe oye eajozar e ap wayeyTIge aygareur ay 30 eaad ‘azajUaD -uoo as gs ajaaut vs doo ad ginfe 1 pues nunid uy “unjoy enop ugnd ja uy doo e] easejeauy ezeajuongur eonsaie erjesnpg 340 “4 BLEW IS TSN Twa (ELOZ esnog ‘900T YIN] 3p ssasdsay ‘groz AysuTfeD) auejoos ou ~ydiosip ayfe[9]99 ef [nsaoons 1S PUaAsasUOD yonSHIe er}eInps aqur yoruraind eantzod ativjar o gis po prexe ajineiaoz9> aqueyodun axefoos tayeur v> eye 8 [ng0{ puezapisU09 zojydoo efueusojiad ods yod qoyeonpy “sopoynuny exege ut ND -SL pap ozounquaae as ps efeauy 1a ‘ee ULZg “PUPIPHOD eferA ut pzeaprequiog 1 aze> ‘ayuensnay 18 anSyqure sojajuouuyuans vley aoey v nxquad aresaau aaneurSeutt ajasaood juauivo ad vieaut apy ‘giuy eSeanut ayoazap 181 es eynle 1 eysbade 18 eONSHIE auvorunutos 18 axeustadxa ap aunioy ayuuayip najuad wayersayxap 18 exjeurseun “nyusureuories ‘ermyuT Dsaso[oy zrArput Ho], tpued 18 ad -so1ad v ap Empour ayraytp pradoosap 18 Hemdsuy yuns ztatpur ‘oxeiayt] auu0§ Nes aTeNZA aU “JoseyDads ardsap equoa a4s9 E> juosaytput “ezeaes9 pug “ienqisod ap exe] ap waxyxa gures © puriajo 1S eyqasoap aljeZ0q 0 puefnepe nipaul gueday ‘peut ayuogtp ulid azewyidxa ap rertqisod (soj14{npe 18) opmdoo giayo eq ‘aLNJuMIS 970} RIDT[OS RHE ap ajrarqolap vazeas>) (S661 12881 doo ad yn »y panpo ys 18 a4adoasap ys doo yngpaids 18 tay 2ys2 nya | easejeaut is ajave /eajeyaear “(221 ‘Z661) ,tteysau9 es uraynd imdgy v «8 euoyioe e ud reumu pO sutAUoD yung” cuosyTg 18 aunds umo egy -,osamydgyuy 1S ezeauoyoe" HztAtput pues ume aquazaud yuns 14 ansvou tolury 2@ 2uoz apunyoad your ajoo ut yurIsax as ajuayiadxa aysaoy “eure u” Strdfulgerdrile de intuifie atunci cand ne jucdm cu si exploram materialele cu variate posibilitafi de folosire duc la o reflectare profunda asupra lucrurilor pe care le invatam. in atelierele noastre de joc, participantii adulti sunt rugati s aiba incredere in procesul de invatare din experienta senzorial directa gi sa pretuiasca intuitia pentru intelegerile profunde. Mintea rationala si mintea emotional, aga cum numeste Goleman cele dou feluri de cunoastere, functioneaz’ adesea in mod armonios si totusi ele sunt despartite in multe situatii. EDUCATIA ARTISTICA IN EDUCATIA PUBLICA — SPERANTA Idea c& educatia artistic3 este doar pentru cei «talentatin si nu pentru selevii obignuitin sau pentru cei cu handicap poate fio pie~ dict. Argumentul care muta arta tn domeniul experientei pasive pentru marea majoritate sau care afirma c3 lipsa stalentului ade~ vara teaz’ pe cei mai multi de la a invdta s8 deseneze, s& crite la un instrument, 8 danseze sau sa joace teatru este pur $i simplu gresit. Evident, elevii au aptitudini si talente diferite in cea ce priveste arta, dar aceste diferente nu inseamné restrict (..)Ne asteptéi ca tofi elevii si fie competenti la matematicS, deoarece cunostinjele de matematic’ sunt esenfiale pentru formarea si dezvoltarea societatii, economiei noastre. $i totus nimeni nu avanseaza idea c& numat cei care au destul talent la matematicS pentru a-si castiga existenta ca matematicieni trebuie 55 invete algebra sau impartirea cu virgul&. Nici talentul nu ar trebul si fie un element care s& stabileasca locul sau valoarea artei fn educatia fundamentala a unui individ" (National Art Education Association 1994), (MARCIA L. NEL 51 WALTER F, OREW Jocul si arta oferé o metod de integrare, elimindnd distanfa din- 75 tre gandirea logic si cea de natura afectiva si intuitiva, pentru a obfine o intelegere mai profunda. Calea spre o viziune coerent asupra lumii Artele si stiinta incearcé amandoua si abfina o viziune coerent asupra lumii, Totusi, studiul stiintel este adesea descris in termeni cum ar fi obiectiv, logic, analitic $i ufil, in timp ce studiul artelor este categorisit adesea drept subiectio, intuitiv, senzoria parte si neserios. Poate c&, aga cum explici Eisner (2003), ele au mai mult in comun decat se crede in general it adesen legate tot atat de put puterea explicativa. La urma lumii. Este 0 cale de ie este 0 perspeet asigura o perspec este atdt de importanta incat suntem ades: Ja pirerite care ne convin, in pofida do intr-adevar, calitatile pentru care apreciem rezultatul muncii stiintifice sunt adesea legate la fel de mult de caracterul estetic, cat gi de puterea explicativa, Unele dintre caracteristicile pentri care arta este apreciata se regisesc gi in stiinfe. Cu riscul de a simplifica diferentele dintre arte si stiinte, in contextul creatiei, © teorie stiintificd devine o opera de arta. Detajoc la tvstare + | creatvitatea la el de educate‘atfeanp ap jaar e een aan jn20{geea|nULLIS WiN9 « sepa 20f =] 2G HS po paty “ayisiowa oonzny -asoqdiupyuy as -wowsad 0 1 ny B] $028 nv jnav pnzwSps 18 apaporiapoue 29 vp asapup8 pu vs opiySiuyy dus ap vp IQS NH piupojotK 18 tounyD Bud vaa9 w8V vInpornIM tuo ay “9vf 99 wens MNT “}EnAIM vaUaMIASD vsaD0Kd w 9p 9100 (p> imaS uy nw doops THN soypDSiu0 juoMoM uM ISOf y 4 [OU ap aodau wasasnan po vues yop wuv-tue #8 jonzuuday we 40g] “mtayous jod ys 0 £2 panSis Mansa nu sop ‘Stojus wy-tu ypnouad prangs o vdnq‘ppvs usp a1 vs uingaat y Suyjd ys indoous un jody “lajuuasns oma, ap punaso 0 ps nau8 yp wasnaiaouy o1vo ad atjous 0.2 — jydo0 45229 ad signe | ip ap 19D vUvES nop Hay YS Inowf v-rK HASY “prunUA o MUN2DBh po ynzya wo 38 a4zoys wy 804 apa8ipipo asm ys indsowy wy -nsef ap taag0 2sasp8 sus youp 4o8n rout vaso aysad 04 ys vyn av-ut po ynza1o ay “apaquauesyuas 18 apsjorua zazzpoun su vs 18 ywapaspy 12 asopupS uu ws 24m us cuss gyre voed nan wo py ‘pfutsafuos pysv220 v| wdio -suaod v ap ayunena apz oaaigo ma — jedoo un jnpaatd wo pupina aq oan nuony ap sayjaye mun padum uz oyoesd mnynool ejusyiadxa aussap 484 ‘oxvojeonpo ‘exes “vayeyANvarD apuladeas ajeod ejuariadxo uma 1§ mynsof indury ur aeurs0ysuey so$n y 30d gfera UIp apes -amp #8 gued wing gyeie jousn! un-nuIp afyou apareoreussy wipe no exajduiod your aseoqunU03 o-guy eoydunt as v ap 1$ Huns ‘pues e ap vayeyDedeo aysoupur 9] apse pyeiouad eayeyanear ‘inmnool ejuatiadxa ap ofooutp Bios ao tune und zeny ‘aqeod “8 rurSeu nes ayutano und ajempues -npueunidxa ‘tumyziaard oy ezeaqoudioqut ‘pzeourSeunt (St 1g onpug’ ut panearo eperozuas ejuatiodxe pwis0jsues 901 18998 UL vortduy as azep wrosayoud ‘doo 8 e> «(9661 Mteynmuazsyis>) weanees mxny 4229 pour uy pinSIse aze> sadoid un ‘gyexIa9 “Wo? a12y99109 0 JASE oULAap yeMonuysaU 15 ULIUOdS [ND0{ aya 4 930M TN TYDEWW artiadonsapoyne naquad 1$ prevozuas earezojdxa nquad prix ~ids x6 yndzoo ‘eaqurur aySounos apepayeut ap Jase nd N90 “(G00 uneig 29 quiy]) ganeaio v/B10ua apudeas e op epaaop afeo © aysa eyseany ‘auia|goad ap eareajozas 8 apunjoad ajeuosiad aytienqur ‘so[9pr vases2u98 gununayap earerojdxa auyisns v nzjuad ansojoy ap HewTiqisod ayeuea no 18 ajduns ajeviayeu pueziinin ‘auvyaoia9 ap gpoyauu ydeup gonud varerojdxo ejnumys v ap uaUMsUT UN ‘efenyo[a}UT eI} -Joazap nayuad pyerjuasa esmsar o ajsa RAqeain eiSsauy °, ayen; 2a[91U HHPHOAZAp ejuasa ‘vaur earared ednp ‘psa areoyuN rapt ays1u aze eaauip vo jmideg” :auds (1 ’900z) YOM, dof ud angeaio jalious eareyosnsay glumns-gue gyerBayur endjons guresBo1d 0 y ze ypiqisod arjnjos o 18 yjumys 18 eye agut nugerypa uN ap at -onau ajsa arjeonpa uy “(T10Z esnog) EInAISAUNY aridaosad eunq 01S jededs rpue3 e ap eayeypeded ‘tarfeaiasqo eayermoe y ze umd oo] ajauoz ur $ aresavau eauoulase ap juns eonsyse vIsardxa uud ajeanyno ajaquaye) avareoap “iojayre ejueysoduyy sajaiut ne quapHeuryeu 18 pups ap HuauTeQ ‘aigeouns ap fnsaroid uy enopugure ap apurdap jnprarpuy “yeyg]a9 no pueuorfoesaqUT aresey ‘1eurg waysis un jdasp umnoe aytaud uns apunjunts 16 Imypajaruy -(LLOZ esNog ‘T90zZ URWIA[OD) eoHUEND worZyy 1S eA yfu8oo eojoyrsd ‘eBojomau y se umd yuOWOP asi9atp UL yepads ap aynogy ‘tnqruarax eidnse ayeurquio> apxpaDsa9 ap gstzenuoo asa k8jo} azared PYsvady “a1oBaja{ut v| oSunfe womnd jpajaqut und reumu vo urjsns tznyp zeop erajo ermut 18 enous yo jnuIjsns ne ares Hye 18 UOTe[Z “TOaye areur aid ejueyoduTt Pap nu Bs eMUAUOD aaneonpa aulaysis aynUM ‘18703 1S 978 copiii trec prin stari emofionale tot timpul. Ei au, in principiu, capa citatea de a procesa (inclusiv prin joc) experientele, dar poate cit mi sti sit comunice ce se intémpld in interiorul lor Prin aceste comentarii remarcim procesul de gandire al Sarei despre natura jocului si intelegerea dobandita de ea asupra importanfei jocului atat pentru ea, cat si pentru copii Comentariile ei reflect atat continutul exterior al universu- lui ei ludic (cea o inima din carlige rosii), cét si felul cum a constientizat faptul c& actiunile ei se coreleaza cu lumea ei interi- ara si cu viata ei emotional. Cuvintele ei reflecta si intelegerea tot mai clara a faptului c& si copii proceseazé emotiile gi situatiile dificile prin joc. Jocul stimuleaza energia creativa necesara dezvoltirii intelectuale si dezvoltarii umane normale, ca intreg. Acest benefi- ciu, care este resimtit atat de copii, cat gi de adulti, este cea ce Sutton-Smith (2001) numeste ,potentare adaptativa”. Jocul serveste drept o sursi creativa esentiala de optimism, cea ce creste numarul posibilitatilor de schimbare adaptativa in viata unui individ. Cu alte cuvinte, cei care se joacé pot incerca rezolvarea de probleme intr-un mediu care ii incurajeazii s3 isi asume riscuri gi s-gi exerseze anumite abilitati inainte de a le folosi intr-un context in care pot aparea si urmari nedorite. Jocul creativ ofer’ moduri, atat emotionale, cat si rationale, de cunoastere; acest lucru incurajeaza de multe ori actiunea intentionata. Energia creativa dezvoltata de joc poate inspira si sustine eforturile continue ale unui individ dincolo de experienta ludic’. Aceasta energie creativa ii permite individu- Jui sd evite influentele care ti distrag atentia sau barierele care pot impiedica aceste eforturi. De exemplu, un artist angajat in MARCIA L NEL 51 WALTER F, DREW procesul creativ va lua distanté fata de demergul stu atunci cind 79 0 piedica sau o bariera fi impiedica activilatea. Angajarea in alte activitafi creative, cum ar fi jocul, elibereazi mintea inconstient’, deschizand-o spre alte posibilitati si permitandui artistului sk revind la activitatea sa cu o atitudine proaspata, atenti, concen- trata si cu idei noi (McNiff 1998). Astfel, creativitatea contribuie Ja succes, sustinand autocunoasterea realizata in timpul jocului Creativitatea tn practica profesional’ Creativitatea in practica profesionala ingeamna a identifi- ca solutii noi si specifice pentru chestiunile ¢ducationale. Desi rezultatele sunt diferite de la individ la individ gi de la situatie la situatie, exist un proces de urmat pentru a fi creativ. Aga cum afirma Goleman, Kaufman si Ray (1993), procesul creativ include aceste etape: 1. Pregitirea: Individul se dedica total problemei si caut’ informatii relevante, 2. Frustrarea: Persoana se blocheaza atunci cdnd judecata rationala igi atinge limitele. Incubatia: Individul lasa problema sa_,,dospeasca” fard a se mai gandi la ea (amané luarea deciziei) si ideile sale inconstiente se combind liber cu alte ganduri. Acest lucru & cunoscut sub numele de intuitie, 4. Iluminarea: dintr-odat& apare o solutie la problema. 5. Transpunerea: Individul traduce iluminare: realitate (actiune). Aceste stadii se pot aplica si educatorilor. Ei se angajeaza in faza de pregatire pe perioada de studiu si pe masurS ce incep foe fanfare » Cum stimulegz8 jocul ereaivitatea Ia nivel de educatleaileanpa ap nu ey eaiennnear9 roof ezeainuuns wing » avebgnu e 30h €|9g, ‘atennBiqure ap areis ont [Jqerz0ju09 eum as ys wBunfe vs yod Huosojozd “(18 8661) .¥ & ap LNpour aLAyIp nes «rump aut eoSnu 93 e ap ayewpedeo o porduut ayeawo insavoad Up eperiuasa eareimge’ JyINOW aunds umo eéy jafunsundses a1e0} In vs Iq ~soduit q -aregaxjuy aoy10 ey nazour apundsex eyeod es wuosajoud eo mreidayge v 18 ,,eeipiqesuodsax” v pooda o-nut [emads ut ‘ey -enumup ayso enSiqure arienyis o-23u1 euor}oury v ap eareyDede>) azepard ur ayeymBiqure ap pex8 yrumue un eistxe ‘opuoTy 2100} nujuod goseaypSeud as es umd ne nu 1$ jod nu moyeonpy “yn -soundoU UT [IqeHOJUOD Hus a5 B ap PIOAdU aISa EOseapULS as gS amgan azeo ef mynustuoraxiod je odse un ‘nydutaxe aq eral giseaoe apmuus vs aman 19 ‘efeuorieanpa 40] eonpesd ut falyearD og ys gorparduun aze9 exotreg aouio Poy -Uapl 1o}eonpe Be “EDRF YS UIND 18 a9 BUMS af es HiTe ad ENP -Upsey 18 nde ap ne o are ad eau vouN pupUEUTE yds 18 and nes pjuezads puyaeau ‘thaajiod ay es as-npueidarse — gjeu -orsajoud oseyjoazap ap fertumod mudord azayporg 1$-vs troaun jod azeo ur ajLnpow ey eosvapues as es omgan TOW Npy (areugsepoid) adeow rut as nu — aavupuy arezyexed 1$ gureay ef aonp vauauase ap areod a1v> ‘mynursiuorioajiad jnsndo — jnzyos aus ap i20dsay SyeyfIgoun 1S ours uy aepungna ~ aisaudaq 6 . axezipered #8 gureay 2] comp aeod nuustuorisapiad — apiqisoduay uvidarsy « ageap nsaoid azapONUOD ks RoIwADUT EfeUOHeL vaIUTLE — jo.jHOD ap nWINL © ____oaswwan aleooyq r03sa0e ajaznes arp eaaye einosip (2-9 8661) HINOIN "B09 v ap eareyedeout | 8 ayjentdsun ap eued e] aya 4 San TANT wDUY pyayar as axed ‘Trerppurey puaursay jus snynysizay jn lw0]g 1S Imp “0111198 jnlodojgq “40}>e] BP ayeIULA 0 OP Je20}q y aeod AeaI> Insaposg “@aneaour [WInJos yoseasys es 1 opuNsnyy goseasedap ps Hoyeonpa ad einte ayeod 1 anears mynsav0rd voxoSapo}U] uosayoud von seid purroysuen safe r9q pNdof axed UL innpou ape EEASM EL 1S ajduraxa ajaseoroumnu anurp eaaye> ap junupure uy ednoo u0A aut £189 ajajoudes uy -esojdxe af & nayuad ‘sopnido> ys9yo aj © UE nseyznqua awoy JUNS HS axIsopo ap HeyTTAISOd aeLTeA no e[e “yayeur ap aydajo axejgaur ap asuaur aieumuodo g8eapajur es Sunle Trosajorg “gsepp UY HequITyps ef aonp MONT ISaTy “TE sido gjeaut aze> ednp [npour e>seound gs Sunfe 19 ‘AR>eomNe jnoof und jeuorsajord gyfoazap as OJeINpS pugd DUNPe “gd a8 coiod onpead 8 aero 20{ ap ajararfare ej ap wluedpnsed no af cumpasaqut 1$ apryex80}95 “ojojeumnl urcy ‘areut0ssureN| nIUAd edvja afune as punje ‘o[ypues no 1 mdoo ng eazeyaHoe Uy juouMAsUT vd eayeHAHLaD sSopoy e N.qUad yds ap varE)S 1S apigmpge ‘sjiungouns ariizodsip ej ne Wye2sep puvd unay ‘auzayyzap nes ares -snuy ap tieoo]g yun yews nu 1g "ezeauoF}ze 1O}HNpa puyD ‘ear -oundsuen aisa gjeuy edeyg “zaqy Sino aplepr puy> DuTIe sue ete” njuawour eT — areuuIL ef aBunfe yod 1S voyuTUE ezeaI9q lye #81 miosayord ‘of ap apeluauiadxe upg “eanear> apeuorsesoud ajepoiaur no guiquioo as yemnyoAnsoU 18 aHDeId NAO! {nsvoo1d axed Uy [MIUAUOD ase BISady “IHATP eanrodsiod o-BUIp eareP -aid azoziqeue 181 ps 18 azaseyap as Bs aINgaN [noWwonpa ‘edei® eyseane uy zerjeqnout aysa edeya eran y “aqeex mmssoord e ey cuepodur ede 0 ayso earensnuy “iEmyo], ‘ajeuolsayoud NéquTjou aseoraumnu onposd as are) uy euoz asa eysvaIe — vorERSTAy edeya enop e easape Eoseound ps Bunfe ‘sinazed aq ‘eapasd Bs og82 schimband diferite moduri de a fi, aceasta este 0 componenta majora a starii ludice. Educatorii trebuie sa fie flexibili, in special cand lucreaz cu varste mici. Fiecare copil e unic si are nevoi diferite, care trebuie satisfacute pentru a facilita invafarea gi cresterea. Este o sarcina formidabila si fii responsabil de armonizarea tuturor acestor diferente, care apar in toate domeniile de dezvoltare. Educatorii de azi trebuie s& poata accepta ambiguitatea. Nu exist ,,scurté- turi” pentru a rezolva aceste probleme, iar solutiile eficiente gi creative sunt greu de gasit. Educatorii trebuie sa fie dispusi si le caute, Transformarea educatiei prin practica profesionala Politicienii, factorii de decizie politica, liderii din domeniul educational si publicul larg sunt constienti c& a venit vremea pentru o schimbare in educatia de stat. Dar in ce anume consti aceasta schimbare si cum ar trebui ea implementat’ dac& urma- rim intr-adevar s8 imbunatatim situatia? Suntem adeptii schim- birii sistemice gi incurajam utilizarea abordarilor creative pentru ao realiza, Daca programele si sistemele gcolare continua si facé lucrurile pe care Je-au facut dintotdeauna, vor continua sa aib& aceleasi rezultate. Iar a te astepta la o schimbare in asemenea conditii, aceasta ar fi chiar definitia proverbiala a nebuniei Propunem implementarea unor schimbari pozitive prin transformarea de c&tre educatori a propriei lor practici profesionale. Asa cum afirma Reeves (2004), imbunatatirea educatiei s-a bazat, de ani de zile, pe doua cai mari de a transpune in clas ideile de cercetare eficiente. Prima este utilizarea unor scenarii de predare. in cele mai multe cazuri, educatorii le citesc pur si MARCIA L. NELL 51 WALTER F. DREW. simplu gi urmeaza instructiunile; aportul lor la procesul de predare este minim. A doua este abordarea investigativa, care nece- sit un proces de descoperire si implicare personale, deoarece profesorii igi asuma un rol activ in deciziile care influenteaza clasa (Reeves 2004). Ideea noastra de reforma a invatamantulbi urmeaza aceasta doua cale. Ea include utilizarea creativitatii in practica profesionala $i in incercarea de a rezolva chestiunile cu care se confrunta educatorii de astazi. Pentru a realiza aceasta sarcin’ formidabi- 14, educatorii au nevoie de incurajare, precum si de cunostinte si increderea cA pot folosi bune practici si ¢ pot pleda pentru ele — aceste subiecte sunt discutate constant in atelierele noastre ludice, Procesul creativ poate oferi numeroase oportunitati pentru practica de transformare, atunci cdnd se fdloseste drept parte integranta a dezvoltarii profesionale. Credem c& pentru dezvol tarea profesionald transformatoare, educatorij trebuie s8 se implice in modificarea propriei lor abordari. Varbim despre a face schimbari noi si specifice in modul de lucru cu copii, Masura in care educatorii pot fi mai inovatori depinde de mai multi factori, inclusiv de ce anume cred ei despre creativitate. Abordarea investigativa (euristic3), a doua cale spre reforma scolar’, ii incurajeaza pe profesori si regandeasca valorile lor si si igi modifice metodele. Reforma scolara vizeaza ca fiecare educator si devini cteativ si motivat. Cand dascalii uimaresc dezvoltarea, pentru c doresc s& creasca gi s4 se schimbe si cred ca pot face acest lucru, are loc o practic’ profesionala transformatoare. incurajarea si autonomia educatorilor sunt erodate in multe situatii, fiind inlocuite cu necesitatea respectirii unei programe scolare rigide. Totusi, creativitatea deschide posibilitati Delajoc la tvatare + Cum lesz jon crestivtates29 mymao{ nynsapoud aye aeduase aquowolg « avefenuye of 9c, eimjeN 3Mpe nqUad amradoosapome ap apeuayeus ULAap ‘OIIqeZ “TyAM_I ‘ax1s0]oy ap HeyTIasod ayeuteA no ayasansad “‘{oIUU {7e[OOS #8 wejoogeid nguad aopoepip sojaxpeo ayeunsap 20 ap ajez01] -2e Uy *,ayerayeur 10\sade ezeq ad eau e Naquad jua_YNs dy [8] --erieurSeun ssoperSur nu ares ajeyayeu” af-npunsazo ttidoo eimfe yod wiosajoad ares ut jnpow ausap (1% “F00Z) PUDIT ‘yeurysaqns 18 ye10U8} aysa Imool ‘yg utp suindury arjeonpa 18 oxtftiSur ap outesBozd aseor ou Ut “29}8908 3780} 11D -a[e_Os aluajadwon 1 umDaud “InsLDs 1S [pH ‘eonewayeur ‘areoyemfuosut eoumN| purarad oundury sx989pe}ut 0 eurigo gs zotIdoo ayruniad e najuad aperuase juns 201 ep ajaiuatiedxg “oundurp arleonpa ap sojasasoid zomyny [QUAD UL age as es amgan sHeuNeIp 1S so,e0[dxa ‘ANINAASUOD [ND0{ fv '6002 s1ke1} axbayas ap ynsadoud enuy ave» j29nniuad iuevodua feu [a Jeuasiad jan ») 218929 F999 unUapl i eiuauadxa gzeazquoL 2309 299 uns axeige0un> op ann>ajeaigfepow E> Yee ne ‘2]ugi2012) ‘egy e geuoite! a1epioqe o © gielapisu0> bie gonu9 eouipug® “yep wuawow un e| 49g yesJaquap injnsofl injnsadoid aje ajeijuasa ajuawalz vamouiev Maya 4 ¥BLTVAVS TANT wDwW (gUIPXPUL 20] vayeypedes vy epaid e naguad “WeaReai voles) wp apasarteq wedap yod yuoyeonpg “efeuorsejosd eoqoerd ur ejuayyrzar puey -1pey ‘ayeyanean auds eae apmpsap ayeod ynr9{ aze> ut [nay wupztjeue p [njordes uy “gnou aunizia o 18 ou ajuesads ‘tou *a6 neobignuit’ a acestor materiale declangeaza exploratea senzoria- 15, permitand participantilor sa experimenteze legaturile dintre materiale, joc si propriile vieti Jocul practic si experientele de reflectie oferd o intelegere profunda legata de felul in care invata copiii gi de procesul de predare. La fel cum copii se las purtati de reveria jocului, adulfii pot redescoperi bucuria si importanta propriul joc si a propriei creativititi. Atelierele de joc autoactiv aplica principii construc- tiviste pentru a crea o comunitate de invatare in care adultii igi dezvolta propriile cunostinte prin jocuri practice, reflecteaza la experientele de joc si interactioneaza cu ceilalti participanti. ‘Aceast& abordare a predarii si invatarii se bazeaza pe cinci supozitii fundamental 1. Fiecare copil si fiecare adult au o nevoie dezvoltationala de a experimenta creatia si de a se exprima. 2. Jocul cu materiale concrete si cu variate posibilitati de folosire ofera un mediu puternic pentru creativitate si exprimare. 3. Copii si adultii care detin aptitudinile necesare jocului dezvolta sentimente de competent’, de putere si de eficacitate persona- 1a — increderea in capacitatea proprie de a atinge un obiectiv. 4, Jocul poate dezvolta aptitudini cum ar fi solutionarea de probleme, determinarea si spiritul colaborativ, de care indivizii beneficiaz pe intregul parcurs al vieti 5. Atelierele de joc sunt o serie de experiente care se bazeazi una pe cealalta, fiecare contribuind la dezvoltarea unor noi cunostinfe referitoare la predare si invatare. Scopul efectuarii unor ateliere ludice practice specifice si pla- cute este acela de a promova si consolida invatarea pe baz’ de MARCIA L. NELL st WALTER F. DREW joc, ca parte a practicii lor adaptate varstei din programele des- inate prescolarilor. Atunci cand cadrele didactice se implicé jocul nestructurat, obtin mai multe informatii legate de utilizarea materialelor cu un scop specific gi de strategiile de predare structurata si pot fi mai eficiente in a ajuta copiii si dezvolte concepte si aptitudini esentiale pentru orice materie. Obiectivele atelierelor de joc sunt sa ajute participantii + saise implice in experiente de joc practic de calitate, utilizand materiale cu variate posibilitati de folosire; * si creeze, si implementeze si si evalueze noi abordari ale predarii; * 8 igi consolideze perspectiva asupra propriei persoane ca sustinator al jocului; * si dezvolte abordari care se bazeaza in mai mare masura pe reflectie; «si isi aprofundeze intelegerea cu privi joaca in procesul educational. a rolul pe care ei il in continuare, am inclus 0 analiza aprofundata a procesului de joc autoactiv pe care se bazeaza un atelier transforma- tiv. Componentele pot parea simple, insa fiecare dintre ele este important. Pregitirea cadrului Mediul si atmosfera in atelierele de joc destinate adultilor, scopul principal este acela de a crea un mediu in care participantii sA se simt& in De ta joc i tnvitare «Elemente esentipe ale procesuil a738 nao nsazoud af aeliuaso a1uawi9/3« avejgnuye} 20fe| aq woreoygutin asa suas ysa0e uy Heuun aman are> sop¥sed vaumsaoong “aplunostp 18 exayan ‘dna ur noo! ode ezeauy (mmnsojnnsut [njor hyevp Uy pzeaztfeue soypuLAN jnjoyde>) “Injndna ejey UL op -euazeid 18 wrouayred n> varespumuto ‘feuosiad neu! uIp aqunpue’ und nidosd ajajuatiadxe e| autatd no ejayar e ny -uad zopriuedpared zesaoau jndury exajo 18 aenpiaspur nes az -e11]08 Lndo{ naquad opiynunyodo gzeaes [nio;nzysUy dof ap injnuayaye efuariadx3 nsoyare adaouy aywod ‘aaeZaid axeurunyjaad aqirpuos eepPO (6z 'o02) 2p vivre us sns sou aBunio soa — ,,gnaony 35000 anf pop mpduyyug va 98 29 18 umnov 20f ys 29 210" — sipsegisod ajas.aayp no wont yod as auv> 12> ‘mifjosoxa yyisa2au a4wo s1apuadap 0 2482 nd0{ “Happorsaud nf wing af vy sour jaSaqe ys amqaay ‘anposy “asquayny noo! a4yp9 vay 2459 vosaBoqe sus ‘s2004d sone tfoauSo nu ys tqisod ays -pootd si vs 8 axgoadsex naan 190f s “sony ws sa4a. 99 1Bayv ps puutvasus jnv0l poof ps ainqe4y 00 punds 98 11 ps yydvaysu 9 ‘sauof euos uno edng 2WePND o[eayeUT 3IS9de ND dey RS aIngaxy a2 azeO” :eqeaxut as rayfare &| giep euid naquad pdisnied azeo {a9 ‘yoore NN, varenyeaa 18 varezyoquls ‘ezqeue ‘eurajqord ap vareuoyinjos y se uma ‘aanquoo asavoad yzeaprios -uod runfoeioquT aysa3e aye, uopHuedPnred apap! |S apeuayeut yUEp apEMyeSal 18 ezealesnouy ‘snjd ul ‘t9pr 1$ aotzy afapout 24a NSLS TN TE azazoge[e es 18 ayadan es ‘autidxa as gs 10jLr0yz9n{ puejurad ‘g[euayew ap juaDyns reUMU UN eqte Bs oINgaN jas axLDa13 “Ys -sajrad varo8aye juns — yndisru i ajaayard “aqluoyno “{rany y ze umn — (a[03deo ayejajao up ajatduzexe Hleyfnsuod) ayejo1D01 ajoeyarey ‘eineduioo 18 a[ieredwroo aytaa vs wiuedionzed ginle a0 eaad ‘1H[eYo|a> Te ap ULSI ‘49s [ntdoad eqre ys ued -ppred areaay e2 nquad a]uapyns quns aajeLia}ey) “eaneind -quou 18 yemndiuew ap so8n ‘axsojos ap Hedtfiqisod ayerren no atigezrnas asinsa asvoroumnu yzvazyyn 20f op af2791[91V autsojoy ap eniqisod areven no ajeuareyy myndnu8 evejduiaquos 18 aneow [noof efuexep. Serhuare aSensip jod axe ajuawiala aye nes Dsaquoa are aueOS tod ‘eoturaind ajajowo8z ‘rojaueosajay ayfiiouos yj 1e uma ‘edna -anut ap yelaiord ay ps aingon [nxpayy “aNaM-sudD 18 RoI 20! nun eared w 1s0[0} geod a] ys |$ ajeuayeur ad exjudsu09 eyeod 3s gs ‘a89ye pieod es ‘aBunsip wyeod ay vs amas; nuedpnzeg joraure> jnanf Uy ‘AATPeHE LNyAS UL ajeHTayeU ap aye}aHIeA oO eapod ad ezeafueze jniojnaysu! nes mynso[aye [UOLeIpayY -ueid 9p porznur rzne ayeod as ‘[epuny uy uppaa ad epouroour [-e exes ayezyyear y Breod ys [BU a[LENIOAANS nes asUNXe afajapour yout jpyise eapod ad vinseysop as B nuquad uapyns nijeds eque es aingon juedpnied areoaty ‘Tesaure> injnagouitiad jrun| ur ayezase aingan ajaumteos -geitpout ‘ejupajaad ap ‘18 gung areutumyr no ‘peo ‘ereur ay gs aingox eratue-) “eyseane nzquad leony nes Henyeao y e ee ‘yjesraauoo ut aorduyy as gs 18 afafeuareur exoydxa gyeod ys 18 ghujingn np exquanu0o 16 exejar pyeod as es ‘Heydapoe 18 ejuemnsis @ 790 Jocul solitar (individual) Confinutul atelierului este prezentat participantilor. La sosire, participantii se pot ageza pe unul dintre scaunele aranjate in jurul perimetrului camerei. Ceilalti se plimbé si inspectea- z& materialele aranjate cu atentie pe podea. Uni pot alege si se ageze langa un set de materiale. Este posibil ca participantii sa fie surpringi de numarul mare de materiale asezate in fata lor. De multe ori, resimt o nelinigte din cauza gamei neobignuite de materiale, care stimuleaza imaginatia si un sentiment de mirare. Instructorul (sau instructorii) spune céteva cuvinte despre conceptul jocului, precum si despre programu! atelierului. Acesta este momentul pentru joc, pentru generarea de emotii gi ganduri legate de joc. Este important ca jucatorii si stie c& mu exist niciun scop ascuns, pentru ci, daci au senzatia c& vor fi judecati sau ci se dorese anumite rezultate, nu se vor simi in sigurant, Instructorul incurajeaza participantii sa nu vorbeas- cA intre ei in timpul jocului solitar si s4 se concentreze doar pe propriile actiuni, ganduri si idei Participantii aleg un set de materiale pentru joc. Dup& prezentari, toti participantii se ridic& si incep s8 exploreze materialele. in general, atentia le este complet captata dupa ce ating materialele. Intra in spatiul de joc, in care cunostintele personale, experientele anterioare si emotiile converg gi se exprim’ prin joc. Treptat, gasesc un spatiu de reflectie aprofundata, poate ca urmare a unei inspiratii sau intuifii. Jocul contemplativ indi- jual este calm, linistit, dar gi plin de imagini, intuifii gi ide. De multe ori, genereaz sentimente de bine si de conectare. [MARCIA L. NELL WALTER F. DREW Dupa cum sugera Frébel, jocul expresiv implica spiritul ((1887] 2005), ATELIERELE , HANDS, HEART AND MIND® (MAINI, INIMA SI MINTE)" Hands, Heart and Mind® (Maini, inima si minte)” a fost utili na data de Institutul pentru Educatie Autoactiva {in 1989 ca titlu pentru atelierele de perfSctionare profesionala si coordonare a jocului. Este o marcé comercial inregistrata care simbolizeazi un proces educational distinct ce implica intreaga 3, Materialele cu variate posibilitati de folosire, tridimensionale, implic8 diversele noastre calitati fizice, emotionale, spirituale si intelectuale in jocul concentrat si practic, dat necesita si un plus de inventivitate si autodescoperire. Destinate iniial coptilor si cadrelor didactice din sistemul prescolar, in prezent, persoane de toate varstele particip& la atel erele ,Hands, Heart and Mind”® (Mini, inima si minte). Modelul ‘este un proces dinamic, intergenerational care implicd mainile, concentreaz mintea si deschide inima pentfu dezvoltarea unor cunostinte $i informatii aprofundate, transmisibile. Prezentim acest model de atelier nu doar ca unica abordare care faciliteaz’ Jocul autoactiy, dar sica un exemplu relevant de metod8 de succes. Pentru a putea intelege puterea creativé generata in timpul jocului cu materiale cu variate posibilitati de folosire, cititi poezia de mai jos. Priviti fotografiile si imaginati-va c& atingeti materialele. inchideti ochii. Imaginati-va ce afi putea face cu aceste materiale. Delajocla invitare + tial ale procesulujoculut del aesaqyap innsol yisapond a ayeriuase a1Ue2W3 « aneipauye of e 9 anajiga7 stosuesy — iugu jnjew ad aseos ap auesey undiyp ‘epued i8in ‘ajsedog, guinds 1§ uoe> wip ajarseo i$ sia ap ase eujeioe| asnd ‘uw anid up uojues un-zuud 22a ales naiseqie jeuareW ap ned un Ampensip g>HewareU ap 20f un ‘unaseu ap jnjay 104 f ave> ap 1S anzgD ne-a1eo auauia® ajuinuinL ‘au jnaajie> ‘guis9y 0 'g>180}007 guiper8 o anuyuse :e-r} few20 a4e9 ap eMue} nD gien ap piueDeA ayDan Q eq ap ejes uud equiyd as 28> aueosiad aynu teu wip yews0y 2saz0uLy9 uoBeip UN) basen gunu o ‘ajerieds aaeu ‘auesiaqiue unzi0) ues Up ato un, {uanap eaind we 1S waquns 906 2u ap ednocaid as ae2 #6 nag aie> Leuotfouny ‘ued ‘yosajosd ‘wwataiid Huin] eua9s ad ued aje aseosowoid ‘3 fe 1wased ‘U0IDe ‘néueUuars, uauisut 1s duer Ue — Wy es e21A Wie-auID asdsap snds ap arsanod Q aunyfae U-gue 1S gonewarew ‘araulBul ‘eWBojouyar ‘eiuiys — ayuain9 izanog ‘uujewuyewau nes ayewuanut Union auigedjed wiasnuiny aje agngan{ aunoy ‘mans ‘=yewo4 ‘ajapow aq ‘912219 ‘aseziUeBio ‘gjenzin axeu0s arequgau-ap eduj2 0 ‘szeunneaso ap dorsopiaje> quadns un, atsizodxa 0 uynap winsy avoid ‘Hosuyse Bey 8 uoyew ‘ee ap apayau igang sejaue} jevarey mada’ yan IS TANT wDUWN nguifie i$ nyune sgisayjod ap gigi gieioja> gatzape amey ayes 1S o4j8ued ap ajoy areosuy i$ aus renjd youn uip Heong wquiBle 1 ine >y}se/d wip aoede any 18 easdon ‘anaig inure aoyerow pw asdey anyjereur ajaur i$ azegyonjens ugigig ayau8 yews 1S ajainén yeus ‘guspaj oe] ap anaig tpio2s 1S distu ‘epuyg ‘peiq ap unu03 auingoi$ ned ap aniaig ansegye i$ z01 ‘guinds wip ue) unyyBumadasg, Sunnis e| ap aseusel auoyry wy>sy ajainu 18 2ep ‘ataq — jesmeu snquieg faq 18 1ep ‘ge 49 muBau unasen 1u\8se ‘a1woWsnyesas a}UOD gje ewinds uip fess no auad 1ojoonjnus Uulua Ip aj=348W at$o1 gieasmide n> jou un2s9 agie aonuesa> ing ap Heong injnugd eaieyeos e| einfe e nzquad ayeais anseid wip iqye wpuL anejenids ungm 1$ uowe> utp suo) {eoeid wip signs undsig ‘ajeous Luray Up UNIqUG no\ger ap auses ap umsay ausejd uip une aiere8aq ugpearsaw ap aqye feang ansegqe i uso dof 3a tiyumiasod zs94 Experienta jocului individual dureaza aproximativ 20 de minute, cu o informare cu 5 minute inainte de momentul in care participantii sunt rugati si se opreasca. Daca cineva doreste sa continue si exploreze si dupa timpul alocat, i se va permite. Participantii contempla jocul individual in linigte. Catre finalul jocului individual, instructorul pregateste participantii pentru tranzitia de la joc la reflectie. Apoi instructorul adreseaza intrebari deschise participantilor asupra c&rora trebuie si reflecteze, cum ar fi ideile, intrebarile sau amintirile generate in timpul jocului lor. Participantii realizeaza un jurnal al povestii lor. Scrierea este un instrument de reflectie. Instructorul acorda participantilor aproximativ cinci minute pentru a-gi nota experientele in jurnalele furnizate. Notarea in jurnal permite o forma aprofundata de reflectie care ajuta participantii si inteleaga mai bine semnificatia experientei lor si legatura acesteia cu persoana § practica lor. Tata ce a scris o participant’ la atelier in jurnal: in viata de zi cu zi, am nevoie de ordine si control. Mi s-a spus cd vid lucrurile in alb si negru. Probabil cit aceasta are legituri cu faptul ci, in general, creatia mea artistic trebuie si insemne ceva pentru mine ca sit simt la final eit ea are un sens. Nevoia de ordine mi-a fost satisficutit atunci cind m-am indreptat citre un ghem de sérmd, Pe misuri ce lucram, amt fost mulfumita de procesul care imi permitea si organizez ‘sdrma gi sito fac sii arate bine. Pe misura ce indoiam si rulam sdirma, simfeam ca detin controlul de care aveam nevoie si cit [MARCIA L NELL 1 WALTER F. DREW fac sarma sa arate frumos, astfel fe # Iumea sit poatit infelege posibilitatile pe care le oferd. Participantii deseneaza ca parte a procesului de reflectie. Desenul este un alt instrument de reflectie. Instructorul poate solicita participantilor sa schiteze sau s& deseneze pentru a-si reprezenta experientele. Poate fi o reprezentare abstract sau exact a experientei lor. Mai jos, aveti exemple de desen. Participantii isi impartagesc povestile. in urma reflectiei personale gi a notitelor din jurnal, jucdtorii discuti in perechi despre experientele de joc individual. Partenerii isi rezerva trei pand la cinci minute pentru a discuta despre experienta de joc. In timpul discufiilor, o persoana vorbeste, iar cealalt& ascult’ pana in momental in care vorbitorul a terminat ce avea de spus, spre deosebire de conversatia tipic’, in care cei doi schimba constant replici. Astfel, o persoana poate vorbi oricat igi doreste, avand ocazia de a-si exprima toate gandurile, sentimentele si de a-si prezenta experientele. Scopul principal al acestui exercitiu De lajoc la tnvatare Elem J ale procesulijo ut delibers1e1aqyap noo] njnse2cud aye ajeiusse ayuaisaia» aedgauy | 20fe|9q (MaO 4 BLTMS TIN TDI ityddoo no yrudny ul 98980]05 2 ¥s 5 eo dy ysape ap ajeriayeur asase es asa10(q “aap! eisease Za10[dxo ‘aquauinuas $ wuntiou ap 1 gs FOHEPARIOU Jung [Dey O Bs 30g” :unds 1S aprEsaxaqUT ruMP@aUED | -soduy ap wiasixa eauied weres ‘ses1U09 ze2 ut ‘Solin von iS Lf eS ej HO}PoN! a> enspur ad uta aptradoosag “(Zt9z uedexeyg aingans ‘wagon s0}1naj@ jnpues UL earerzoUn> Litusers es H2sn BEG Jo) (poReUIa}eUT 1S ENE ‘oLeUrBut ‘aBojouyas “eiuINs) WVAIS poe orleonpe “aoqDeprp axped ajaun yzeara8ns ump ese ‘nes (poReUt susas 0 a1e> ad ansajdo> op ettezuas ap ojoousp nSased tk ps visa aysaidep ey etinjos "~sosn youu ay au es e2 ]ungn> lulernus ps wn ‘exiseou apiiah us 20f 2onpeas e nnuad aze; worn 29 ‘atiizodsip 2) jeuaiew 2}Ua12yNs wane e niuad 31/9391 9p mut =a) un — axgaquon ri) 21e3 jeuayeus un ‘gjenauids aunt ‘oun $ uazaud ‘Insan ap gBeay au jn20f eoved wip earourisns e2ea,aued azaveoap ‘— so} fuued edesnpann ued japow un 2 — juluued no nfiovexe sane W922; Bs 24nga4y iu 1 sansyu ‘a,B0u a1ag> 22/22 jnweigs ange ape2 0 axsopupio ja ‘duin Sejare uy seup? 2180} £Jep “UeNIEG ‘ageasD f a4UL2)nd Yay -27eur 8 ops9UIBuT ‘arBojouyay ‘ghuMa) WALLS du ap rareonpa ‘gp | -nound UIp afeuoreonpa aJa}>a!g0 No tatHod yod as ajeyeuayeU! a1e9 ut [Nyy ezearodxa yjuedipsed ‘njdwioxe aq “ysep Uy >t -erSoqut g jod aayerrayeur ares ur jnpow ezeaurSeuuy Sf “anzaUt -fuas 18 repr equazaadas e nquad rsojoy yod ay ares ur pour soUNUEp! 18 sopayerew opeauidord pzepms wuedpnzeg idoo anuyp mpnoo! jndury uy gidurequt 9s 29 eaao no sepruns aysa.20{ ap dy mysaoe mndum up idure3ut as a0 waa ‘orem ynusjuios un 16 doos intidoud ‘sye1nuap! ip wo un aisa “yetediyyeli” 'mynsued 3j2:6y4-!eW 3 1P1020L vudord are apoeraqur ndof quarya your ay Bs edie UL [RIDIN] 2ja82y “jundjzeusy 2501n20] apun ‘ojseun e2yen Up wjBIe IF v9 a0ej nurdo ap [nquiryg ‘sunyperajur up vasope yinoseu vy | “ne utp ynyeaso ap inti un giepo 350g y Sewn aastu uy Eoin 1y -uesognxa eiSrous gueuta ruedronred 90 yinseur ad auvosiut 18 jowo8z pordurt jueradooo noof ‘ajarerrajewr Baye “eunardury 418 Baurout W[nw feur nes top ap tindnaB ezvouos uedionred upue8 2-5 “aoustue iotieais e iS injndof e2n1a7s9 igs 104:naja epaid tody ‘arpezaqur invof eyurzasd as 1 s0;Huedioyseg 1 e nujuad anzeoie injn2ol insazoid ay$asojoy yuediaiued un ‘oumuroo Emppnus vaud & nuad ‘pu und, uy ‘gumaiduay ezeasony ywoygan{ “ntaraye v ated eyseae Uy ‘eo. peid uy atfea|dsut ap gsins e> 1soj04 ayeod 3] aje> u jnpou fe] 16 sojunsol i$ wiermnesio aje squena|au sojmyw eaierasdiaqut e| -yeqdurequy e-s 1 39 6 anogy ne 39 Ag2e2IUE [NIO[ | punasap Hpeteo no ajafuayadxe osoggupdus i wubygond ‘aynuru ¢ aneunpxorde ap dung “dna un-suy ssounax 9 uedoazed ‘qrouayied no afinosip ap amnuna ¢ aneuxoide ednq eye o n9 201 ap ejuatiedxe Seo} a> duu uy axe) 2000 n> purpued ypne as ys LOLOYIAIOA ayTutiod v ap eI—e 215996 Hifewoja> apsHear audsap Heaiasqo aovy 18 oysaatid avooy 30 dum uy aynostp ps 16 proures 16 ujsd oquaryd as es amgaxy dru ingen ‘dy Yaar meq98 Toatd lumea poate si o fac’, dar acest lucru este aproape impo- sibil de inteles si apreciat cu adevarat in lipsa unei experiente directe, personale, senzoriale. Cititul nu este suficient. Scrisul nu este suficient. Vorbitul nu este suficient. Fiecare dintre ele, insi, este un instrument important in impartasirea informatiilor dobandite ca urmare a experientei de joc deliberat. Participantii din fiecare grup se gandesc la experientele lor. Aceasti perioada de reflectie este o mic& pauza intre jocul activ si comunicarea cu intregul grup. Membrii grupului igi impirtésesc opiniile si sentimentele cu ceilalti, acceptand orice comentarii ca pe niste opinii personale legitime. Instructorii incurajeaz’ participantii sa ia notite si si deseneze in jurnale ca parte a reflectiei de grup. EXEMPLU DE PROGRAM PENTRU UN ATELIER DE TREI ORE 09:00 intampinarea oaspetilor si scurta prezentare (09:15 Joc individual silentios cu materialele alese. Fiecare participant alege un set de materiale de joc. Pe masurd ce participanfii se joac’, instructorul se plimba tn liniste prin camer’ observand cuatentie, fir8 a deranja jocul (09:59 Contemplare. Participantii inchid ochii pentru un minut sise gandesc la experienta lor. 10:00 Reflectie prin note si desene in jurnal. Participa ju materialele pe care le-au folosit, ce au facut cu ele intamplat. 10:15 Comunicarea in perechi. Jucstorii vorbesc pe rand despre experientele lor de joc cu un partener, care ascult8 cu atentie. des- ces-a MARCIA. NELL st WALTER F. OREW. 10:30 Comunicarea cu grupul extins. Participantit isi impartasese experientele, iar instructorul rSspunde la observatii s!intrebari Dac& timpul permite, se poate organiza o plimbare prin camer’ cu discutii la nivelul intregului grup, pentru 8 vedea structurile create de fiecare si a vorbi despre acestea. (Este posibil ca acti vitatea si nu se poatd efectua tn cazul grupurilor mari}. Grupul poate lua 0 mica pauzi inainte de a trece la jocul interacti 10 Jocul interactiv. Participansii formeaz’ grupuri mici si se implic& tn jocul interactiv, Impartind materialele. Instructorul observa si faciliteaz’ jocul 11:30 Reflectia in grupuri restranse. Participantii din fiecare grap restrans discut3 despre experientele lor. in jurnale, pot des materialele utilizate, cea ce au facut si ce sia intamplat. 11:45 Comunicarea cu grupul extins. Instructorul mediaz’ discu referitoare la ceea ce s-a intampla ce anume este nevole pentru apticarea practic a activita clasi, in atelierele de perfectionare a personalului siin progra mele educafionale pentru faim Rezumat si comentari finale 12330 Inchiderea atelierului Participantii se angajeaz in discufii in grupul extins. in fine, o discutie cu intregul grup clarifics legatura dintre experientele participantilor si lucrul lor cu copii si cu alti adulli. Instructorii pot incepe aceast discutie cu 9 intrebare cum ar fi: ,,Ce afi invatat din aceasta experienta?” in acest interval, jucatori iau in continuare notite in jurnale, reflectand asupra relevantei atelierului pentru activitatea lor cu copiii. Pornind de 99 De aoc ta tnvijare» Elemente esensale ale proceculujocut deliberstea ot insspoud a ajetivose atuaus « seignuy | 20fe} 2g quaraye [nynutjuos audsap ejvaur nes HE od 18 patord mun [ngped uy eounur ap ayeBal HzejUsWOD a>vj v Nes aLIDsap © ngquad ajoypne epIp nes auios yod “tap! iSeyzeduuy yod #8 yquoA jod mdo5 "ppemdasuos eazejyauy ap ayeia] 2rusaynd yuns 18 40] -ajpo1o1d jnsinozed ad saj as arayos ap 18 aoystaSuy aluajaduros eyoazep e ap aprignumodg ‘apionaysuo> vredwoo 18 emspur yod 181 midoo ‘nyduroxa aq “axeya21a9 ap minsasoid vray erurz -sidaz amnutigo soprjeazasqo earadsap 1S earejuswN20p ny ued aoypeurayeur Joj2apa2oud eauis0j0y 18 s0jarep varenstRasuy ‘9SUNXd JOpEPaLO1d 1$ sOTLBIO[dxe Jnze> UI saqe TeUE Dol ap afai -uayiedxe ur ajexa1uT aja 18 yf od vareonmutos 18 eoReUIDTEPY sone yosnopug8 vs vlvanauy rv ap 18 tdoa waiasqo v ap ‘Lay9 OUT BSBABE D ap pow un 459 ‘nqUIB2p rwL ‘1 ‘ayoI00ds BBfUDaAD;UE UW MN, <"yo0p wEdueptus 40-S #0 rra49 aD gwsdnsvap psard 9 snd tous pw 99 vdnp v4 wionajstios inzpo v ap and" :qa4juy nog 1 vysizas ney po ap ing" Squad 10} 98 4 pagan ‘unoy “aundap rou yyyporane sou two ni snp isap r-2)S0qu04\ wwaproyuy aySorno0y nds uw-a} po sopajusoug oyjdxe uoysog Ip BirupeLe 0-1} “Wp LOVeoMpa UN ‘OpH] JOHaye uM ep ULdioned ap dyeUTe> UT aps Suadooe un nyuad jeajeur ung feu Jao ays9 aueD Zoyfouef my [e ¥§ ax05 my [pod wip apioa fngno wrayeoos eoep ejdureyut as 8D glaue{ 18 nu zep ‘es evjan.ysu09 nuyuad arjepury e> euinds 1s -o[0} 8 uenf a aq] ‘osa8nquid as nes eIs}zax 10] astfonaysUOD a9 ap 1S uma azdsap q109) 18 emus yod 19 ‘9samnzysuoD pueD UME 11> “zy 107189] ae 18 ror}eyaeAZ a}z0y apaoy9 aAzasqo Bs 1e29p {MU Feu yur Dey yrejoos yoru 16 HsefooSeud ysuy “aoytiuIMs so[TUNYjou ada-9 BBLS TAN 7 ya vaitpueqop uy greqrounsadxa ezeq 0 px9Jo yIndysuOD op afer -o2ur aye no I$ apLNgno no ajajuauiadxa yo wins “nyduxaxo aq] ‘auawouaj ayunue pjdwueyut as axe ut apspour 1 ajazneo ap ayea] afeuorfes s1103) euLIO} B NUAd ‘eomperd sojajuatiadxa v arewnn e> aynutigo sojufeuioyut warez jan uy ridoo eumapur nrosayorg “ajuaziadxe 10j37e ednse 97a} agar gs 10[fdo> yruiad axe Heyuodo asvoualunu 18 apn|put eur ‘suauroway 18 aferayeur no ajuaziadxe ap 19s un nd pzea} -ngap sojajurys tepaid e axeproge eyseaoy “windup ror}eonpa Henqes & prueyodurr ayred o aysa aumy uy aysrany gidureyu as uum 18 a9 ap e] axeoqajar 1403} ap eareyoazap ¢9 esturard ad ez -eazeq as (F007 YOM 18 INOMTeYD “xa ap) ss1j110195 SunoK eLIag -pura|qoud psease auraza eaaD ap pzeIpmys WAS uIp ehuIns nay -uad yjeuorjeu exepung ap yejueuy ypazoud un ‘syasnypesseyy ‘goyMaN UIP EjeuoTjeINpy aze3foAzeq ep [n.VUED eT Zarelgaut ap jnsavord uy mynoof ejueyoduy aidgap 18 aundwy vareyfoazap ardsap tuosayord npg ao e999 n9 eputdsaro> es are pour un-2u fynutjuod epard ayeod as yy wn5 Zio mdoo ny -uad yeaoape aysa a> “nugy[ype un euHigo vs 1Sn9) DsamMpENS 9s aumdum arfeanpa ur rgiepads ‘vazayiss-easy}> 1§ paras 18 wR -BULdPeUL Y ze WMD arejods JOPTLAAYLUT Tav}BAUT 1S Yepard arjuare gufmur feur gpsose aonseprp ajazped ‘erejo>sard erjednpa uy 1O[}e} -[nzar 1$ s0,apxepueys ayepiode auods joxjuaye v azewIN ED eaieaqunwio i$ esnewazew ‘ajajuiys n> yesaqujap injndof ealalosy -gonpead ur ayeigaur apemuony aoyde ps yynutiod af ys azeo apayens ezeazteue 1$ weortdun asdsap eynostp “zn -uos ex tuedpgued ‘20! ap panp ‘pfeuosiad 19] ejuatiadxa e| oot12 Patrick, cadru didactic in invatamantul primar, a aplicat noile informatii obfinute in urma atelierului de joc in activitatile de la clas’. Copiii s-au ardtat interesafi de explorarea spatiului, asa c& a adunat materiale refolosibile (spuma, lemn, sticle, pungi din plastic, bambus, capace de la produsele cosmetice si carton) si i-a invitat si construiascd o statie spatiala. Patru grupuri a cate cinci copii au combinat stiinfa, matematica si scrierea intr-un proces cognitiv complex. Procesul de invatare a inceput cu 0 constructie tridimensional pe care au realizat-o impreuna si a continuat cu comunicarea, scrierea in jurnal si desene. Desenele si etichetele realizate de unu! dintre copii, Ryan, au exprimat intelegerea lui legata de experienta grupului stu si descrierea lui a lsat s& se intrevada incantarea sa: ,,Am avut un lansator de reactoare nucleare, o navet de salvare, tabere de antrenament, un laborator spatial, platforma de aterizare gi alte chestii! Este creat pentru locuire si pentru studierea spatiului cosmi P&rin{ii care participa’ la ateliere igi vad copiii jucndu-se si igi reevalueaza rolul in stimularea jocului de acasi. Multi incep prin a se intreba cu privire la timpul pe care il acorda copiilor lor pentru a se uita la televizor sila genul de jucarii pe care le cumpara. Un parinte s-a intors acasé de la un atelier si a inceput s& fac curatenie in dulapurile copiilor si si arunce jucariile care nu incurajau exprimarea creativa. Cu zeci de ani in urma, Allan Leitman (1968), unul dintre primii cercetiitori ai educatiel timpurii, scria c& factorul esential in crearea unui mediu propice pentru invatarea stiintei de catre copii este interesul profesorului in explorarea materialelor stiintifice, alaturi de copii. Mai recent, Leitman ne adresa 0 intrebare semnificativa: , De ce este nevoie pentru a rispunde [MARCIA L.NELL s1 WALTER F. DREW relevant la intrebarile unui elev?” in opinia lui Leitman, profesorul rispunde ,,cu materiale care sustin cercetarea practic’ si ludica din cadrul procesului reflexiv de invatare”. Materialele devin apoi ,axa de incurajare a invafarii in educatia deschisa, Scopul este acela de a mentine deschiderea copiilor catre invatare” {Leitman, com. pers.). Este important s& se retin cA rolul profesorului implic& mai mult decat adresarea de intrebari. Educatorul-lider alege mater alele si etapizeaz mediul creativ. Aceast ¢tapizare poate inch de explorarea materialelor impreuna cu copiii, fara a interfera in explorarea lor. Astfel, educatorul poate inspira un copil timid s& descopere informatii prin investigatia practic, bazata pe joc, sugereaz Leitman. Concluzie Formatul unui atelier de joc autoactiv oglindeste modul in care copiii dobandesc informatii despre lume, adic modul in care notiunile se deprind pornind de la diversele experiente. Modelele fizice sau structurile fizice sunt ca niste catalizatoare; acestea organizeaza si concentreaza ganditea pe elemente concrete. Conectarea formelor vizuale de joc cu dialogul reflexiv confer bogitie informatica si claritate. Atelierele de joc pentru adulti sunt excelente oportunitati de dezvoltare profesionala Ofera ocazia de a + Explora rolul educatorului in procesul de inviitare. Participantii exerseaz noi modalit&ti de implementare a unei abordari de predare centrata pe elev gi a strategiflor de dezvoltare si Delajoc la invatare «Elemente ese 103Ino « eign} 20f 1 9q ‘elua_ye reur 1S eezt[e>07 autq yeu axepard o ve] aonp erseaoe “nes Inpues eT “eaye}oqy] 1S EreuoHoura vayeyPURS “earezTUIANsUOD pzeafesout niojnnsut ‘eRsY “yonDesd ut 0] earwjuaura|duun e 'S ozepaid naquad wunised 16 tHerraneaio earatautas ey ‘snds ape ‘so{uOWoNpA [pues ur HewTeUy ye yuOUTBUAS MUM ealzoNpUt e| su9jar as “eqeiBop rey “ese |D ap efes utp ajauua{qoad vf ajduris 18 epider tnsundses soun eaztzayo ef prayar as nu efeuo|sayord ware} -Joazep ut sooord ad ayenuao 18 aorpny ueproge run vasis0jog “aojiuedionzed aye oof ep sjaiuatiedxe gurfuds s$ pumupuy jnaojonsur erare> peo ut “Tqerazas diysiapeay ap puuzoy 0 ‘gzeq e| '2189 20 ap vrionnsuy payer Sengduat 104 St e9 1 aoxpn| appiuouiedxe umurxeu P| eoyHonyy Joa engare go paydey ur 1S yorof as areo mjuesm us apara (yov00) jnaojnysuy yedronTed mapsay vasiadossapome 18 BA -Heau axeunuidxa ap nsodoid ezeayoey are> ‘iuo|Dya 1O}ANSUI un ajs9 J0]H}Inpe ape saoans ap aogpny ajuotradxa n.quad eraysy (622002 sjoyosuey {stuowe a]e (Ba ajayetien 6 ajaseossuinu ap ajeusoand uns ynBas 12189 aje 218032919 elo} 0 ‘injnsiantun |e ‘s.eqUEDbU ‘aynzgAaU aquNUIW a”uIp eun aise inDof injnsoyonuysuL |njoy sImouidva aia 4 NaLWMTS TAN Yaw (yoo find) mynroyonuysut [joa quaye eur eziqeue wor ‘orgun mrjoudes uy “tndump rerjeonpe eareproge v[ areoyiayar ugquinps gzeasaued 18 apunyord itjinjut easape g1ajo 20/ ap mynsacord ejuariadxa “jouideo 38990 ut euoruaUT ure uo ednq “soyHdoo eareyfoazap ut mnynoof jnjoa tpueBa1 104 qoyeonpa ‘andaoar soygumnspuy uN 1S artsojoy ap tiertTiqisod ay -eEeA np ayeHayew ‘JeINyINs JuayE nypaur uN TOJo EIeq vareoyrueyd 18 axenjeao Ut TERWUAUINDOp [Nor | axeOHayAL wheuusopUT 8 BIS ~pyp arepaid ap nBayens you “a[erSaj09 Hejex tou pugijoazap ‘arw1oge[oo und ‘gunaidusy ezeoson] 18 yovol as ijuedionsed HLunpasd 9[0 tou LuppLogn ajaun wnyvaa 18 vjUaMajduts ‘In4ysHO) « -xopyp9] ¥ aresytueid ap s0Jasadord P 1S 10] We -nyeaa e gqueyodust aed vo aroayar ap dy inysaoe vouezNN nuquad qioyonpe punegaid ‘souyjeue apuipnyde gzeapuny -oide 1 papaya: eanpue’ ezeamums ueganuy ap voresape 18 (Sunyov09) earmaysuy ‘papayas axypoud ap voriovid o yypoazaq) + sopidos eare}gaur 1$ eaxex]oazap ut eanf yod [5 asaa0ud aysaze are ad mpnjor & vyepunyoide axaBazafur o utigo tz0yeonpa ‘arpayar ug “me}paut 1S taepaid msavoid no ajuauadxa a4 -saoe pze10se 1S 189[09 no ajaiuayiadxa asagpyredumn tt ‘}eUt -napuy winosrp uy yoru as wluedonzeg -uopzdop vasvjnaut ug vyjoayfas povol ps a4uo ad jnjou vp a4vonsafes wiomuojur ausiqc soqdoo je oyeurexp 18 s0ye10]dxa ‘anonns -uo9 [nvof up gynza1 axvo s0[!apF 1S sOjAsorE UT e azefemnouT vor106 Instructorul intuitiv Dupa cum mentionam in principiile jocului din Capitolul 2, este important ca 0 persoand sa isi cunoasca latura intuitiva si sd creada in ea. in rolul de instructor, acest aspect este esential. Instructorii trebuie si detina cunostinte aprofundate si s& fie sensibili la posibilitatile experientei ludice, atat pentru participanti, cat si pentru ei ingisi. Aceasta cunoastere intuitiva include infelegerea importan(ei oferirii unui mediu care insufla siguranta si libertate pentru exprimarea spontand a propriilor opinii si stimulente in timpul atelierului de joc. Avand o intelegere clar& a diferitelor moduri in care part cipantii raspund la procesul de joc, instructorul poate incuraja si sustine juc&torii in a trage invataminte din experientele lor. Instructorul porneste de la supozitia ca juc&torii adulti sunt capabili de reprezentiri relevante (scriere, vorbire, gandire) si einsput og “yxoUTeD Uy ‘eapod ad aja[erayew ofjuaje no ezval -ueze [nso;onnsuy “gunaiduuy 1$789 ‘Tenpraipuryere ‘e1ojdxa eyeod gs muedonied eo nguad aquajearod ayerareur ap ayeyaurea 0 adefe moynaysut ‘> forded ur weuoruaur wind edng 2of ap injnuayare jnduiy uy injruoxanuasus jnjoy 4/4 YaLTWAN ES TAN TwaayeY “(c-+ ‘S661 sieads) »Plarpur muoay v apenyurds 18 ejeuorsajosd ‘jeuosiad quays Heotpap” quns OPNsUy “HjuayUT foun vareuadxa ‘sura{qord joun e nes qyzod run earewnse — vaunijdu AOMta nuquad pap youn afe ajurpasuos ajariqisod 18 mnjmyuazaud ajeysjear ‘and -anj appyioay pReajaiuy” ys mpuopansur aywsad earedonuy -yanpadsiad ap autpues o-nurad aypuggop Wipwroyut nes ajungouns ‘edioque e ap eayeypedeo nes jnioe — aunsz14, -ponperd 1 puyjdipsip eyiseoau aqeod ejseasy “gisea reur eayoadssad o-nurp Hinjos 18 apr vyjoazep v puureasuy ezyenydaouo> v eo Raja}ul wuo}ANSUT soa1daou09 eareyfoazap nes vareuts0y — vowwesjonjd22u09 yndra8 ynyara ¥{ eunutop azaZajajuy © azaaouiosd gs /saoord iysa2e jmsmo cued ad 18 dyeprojao infesaur zepp eyusueT] es edzvAdUT [IO] -ongysuy ‘earejuangut ‘eazefernsut ‘eaxayisuos — nasvo1umU0D -aurayur rajuengis e 18 aouqung] quajnd eayeysaoou Sajatur 18 ejumspUod as area no afautajqord ap suansuo> ums qopNsUy ‘guelueLap 1S areoye20A0rd y ayeod anopjd sod0ud un vunvapjojUt 9389 nu voIeZTLOHsUO *,29170fe4 1S adn 10[} ~oadse vara8ajajut ur muezquansuco ejueyodwuy” a3Seouns [nz -oyanuysuy quaye 18 uansuod ye yeuTOFUT ye — aUw214UIHSUOD naqugdu eareynyo uy sopiuedionsed e asnuilyads ap ajfigyrumuodo ayseounsar1$ sopfiuesina ape aonun aptieyfe> eydaope 18 aBajaiur aotinevitabil, un moment in timpul jocului in care lucrurile incep si se lege. Prin observare gi reflect, instructorul devine sensibil la stilul si ritmul interactiunilor eficiente — cand si adreseze intrebari, ce intrebari sa adreseze, ce activitati ofera cea mai buna indrumare pentru progresul cursantului, ce comentariu sau {ntrebare ar putea scoate la iveald noi informatii. Instructorul invat& s& aiba incredere intotdeauna in procesul de joc autoactiv. La fel ca in dezvoltarea natural a copilului mic, si in cadrul uunui atelier de joc, adulfii trec de la jocul solitar si parale! la jocul cu ceilalti. Instructorii faciliteaza acest proces in modalitatile prezentate mai jos. ‘SUGESTII PENTRU MUZICA DIN TIMPUL ATELIERULUL Crystal Voices, Sounds of Light Incantation, Remembrance Keith Jarrett, The Melody at Night, With You Michael Jones, Magical Child, Pianoscapes si Air Born Gary Lamb, A Walk in the Garden, Angel, The Language of Love, Watching the Night Fall, Twelve Promises Diversi artisti, Celtic Twilight, vol. 3: Lullabies iversi artisti, Raga Teranga George Winston, Autumn, Summer, Winter into Spring. Jocul solitar (individual) 1, Instructorul roaga participantii sa aleaga un set de materiale (specifice pentru un singur tip de obiecte) cu care si se -MARCIA L.NELL 5 WALTER, DREW. joace, pentru a experimenta gi a raspunde unei inspiratii sau revelatii. lat un exemplu de introducere: Bine afi venit la atelierul nostru de joc. in céteva minute, vorn explora materialele si le vom folosi pentru a ne juca. Ideca este si va relaxafi si s& va bucurati de experient’, Nu trebuie decat sa fiti prezenti, sa va concentrati ¢at puteti de mult si 88 va lisati purtati de flux. Orice ganduti, idei, intrebari sau sentimente afi avea, trebuie si le vedeti ca pe un cadou care vi se oferd Matematica, stiinfa gi alte concepte si aptitudini ar putea si va vind in minte pe masura ce va jucati, ins scopul nostru este ca voi si va jucafi cu materialele si $8 fiti pur si simplu prezenti. Nu suntefi evaluafi, judecati sau testati. Jocul va fi unul individual sau contemplativ, vom serie cate putin in jurnale gi vom comunica in perechi. Atunci cind comunicati, veti avea ocazia de a le spune celorlalti ce s-a intamplat cand va jucati, exprimandu-va gandurile si sentimentele si ascul- tandu-le pe cele ale unui partener. Apoi grupul se va reuni si vom comunica din nou. Poate ci vor fi $i cdteva intrebari Apoi vom avea timp pentru jocul comun, care tinde si fie ceva mai exuberant, pe masurd ce impartasiti idei unii cu alti Dupa acest tip de joc, vom avea o alti perioada de reflectie si note in jurnal. Ideile pe care le notati teflect4 procesul de joc cu obiectele — este doar un pic mai abstract, pentru ci folositi cuvinte si nu obiecte palpabile. Apoi vom discuta in grupul extins si, ca parte a analizei, vom privi fotografiile facute in timpul jocului . Pentru a incuraja participantii sa inceapé, instructorul poate face 0 afirmatie de tipul: m De la joc la fnvatare Rolulintructoruluiisruoronasu “auayred un ea-tises “aynose pa ps panpadsar euvosiad e> 18 gueosiad eye 0 no aprieuuosuy wSeypduy e ap vjaoe aisa doos ye up “gxseoa vjuatiodxa audsap purquoa Hizne pa ps 10a > eja2v asa Indoog “EqaxUT nes Wjeasasqo Brey “TA eymose yeyejao ser ‘awoqioa up, ydruanut ye exe] Iqz04 vaind ea roa anuip azesarg ‘epads pow un-muy ‘yueosiad © nd eayseoa ejuatiadxa aadsap Hiqsoa vs [njuaUIOW a1Sq saunds ayeod yn -oPpnyysut ‘a1aprypsep Uy “rauayed un nd efuapadxa eoseas -guedury 181 vs zoppjuedpyied eyoyos ayeod jnsojonnsuy « sye80q ayjeuyeurr o ne mdo> ynsuoD ne-3] axes ad zojmonyys 18 eon! ne-s aze> no soja[eHI}euN pundsaroo nu ajeuasep goep uudins ‘gsuy ‘ty MN ‘HelEDUT a}se05 yuNs 19 ‘ozouasap es HeMLAUT UNS puw> DuNGe 4o]HIdo> [nzed uy ‘ayer -o]02 duwOFO.D nes xid uN ‘UoTa!D un Isojoy HHaynd ‘aneUNKorde fur nes 3>ex9 uasap UN Y avog “ems eBeaxqUT Heuasap hes inynjapour e ayed 0 Ho8ayy grejdurejut v-s a5 ctapaa a> ‘euse0a Jorlear9 Je Ussap un nes PUIAYDS O 1S eSNEpe Haim Hejou ys 18 Heyase es yap aman nu ‘enseo ejuauadxa ap quarayrpuy ‘Yop eep ‘oqzaod 0 tiaung yefdumgjuy e-s a9 vaa9 auDsap es ajanmtand Hest] “enseoa ejuotiedxa ardsap auns e nuquad amnurur eaate> Heavy ‘optinpues vou Hand ga azeo ut eun{ un ejey ut Hany uasap un nes efnyps o anepe ¥5 ‘HOP 10A Boep ‘18 10] ejuatiadxa aadsap yeumn{ ut aus Bs ijuedpyued eSns ea sopngysuy ‘auppue8 ap murur un ednq ‘nuoh] 18998 Hadey Bs BD apuMDas ap 09 Awop Hany 2eae ap eaumo ynunue He-, ginnool mnduun ur ynsede Mags VBE TENT vA ne LegaqUL nes aUaWUAS “apt aD NDE He aD {ejuatedxa gisvane “sap nuquad ysoj e umn “vol ap ejuarrodxe yeuour Hernap 6 Yaza goep “Mypo Yaprpuy “yejdiuejut v-s a2 e909 2] tpue8 au e nquad apunsas ap 9 urparazar au ps Haprey ‘oaq] ‘HeW[eUy o ne ase lead UL xeZUeBIOZap ouNLAB UP appreuaeur eunojsuen Hy “2[enzta apfzaaop waar go nazuad venao yedurequy e-s go wing -apeuayUT 1S 10a aNUI eAad yeid -ure}UY e-g ‘gpeHTareUr ayLaHIp no yeon{ ure-su yewuD9) “emnBax Uy saunds ajeod [ns0yn4 su “10f vjuapsodxe vy poseapuy8 as vs ruedpyued eSeos juopansuy snupny ysape Hees ys qlaind ‘arenuyjuo> ur peont BA es Hara 18 yeurunzay He nu yor ‘sid un Hudo ea es Bor BA “noo! yeurutsay she gor “puvosiad o no axjsvou fojuatiadxa vanseyeduay ad 18 your! uy vasars ad ‘arjoayjar ad exuas -uoo woa au axeo ednp ‘anunu ray nes enop uneidayse rey avipayar nguad uedropred aygayeSard jruojonnsur lody “nuony 3sa0e eoey vs aquniad as 1] 4wpsooe dusy ap jnyeA -sayut ednp 1$ azazoydxa ps asarop azeo aueosiad juns e2eq, snvagey 29 e999 aUTULI) ¥s BD aynUTUI PUP ay}izodsyp ej Ne eur yo zojfjuedppred aunds ay pnsoyonaysuy ‘omuyur st edngy ‘wodaout es ‘pinar uy “Hezuer0 ga 1S afaperiayeur rerojdxa es Hodeouy pue> pued aid un azamp ps fiqisod aisq "giua] psyznur oxsnu und gs © jpmogyd arloensiq “emsyysap ga e naquad nijeds ap afoaau Haar gs [Iqisod aysa ‘ajayerrayeur no Fron ga vs vadoour 20 edn “eSuel ap euvosiad 1$ 104 anjuy needs un Hensed 18 ea-tezasy “jas un ayes ef pueosiad aleoay ‘a[eL1 -ajeu ap jas un aape rjaind 1 ejpeosap Yad pa ‘juop eq ana prezentati-va si decidefi cine va vorbi primul gi cine va ascul- ta. Vom face acest lucru pentru cinci sau maximum zece minute gi apoi ne vom intruni in grup. Va voi informa cand trebuie s& schimbati rolurile de vorbitor si ascultator. Instructorul indruma participantii in a-gi impartagi experientele lor de joc in fata intregului grup. Daca timpul © permite, toata lumea porneste intr-o plimbare prin camer’ si discuta despre diferitele creatii pe care le vede. Pe masura ce participantii comunica gi revin Ia jocul concret, instructorul observa relatiile pe care le descopera acestia intre modelele fizice pe care le creeaza gi vietile lor personale. Instructorul incurajeaza cursantii in a constientiza puterea jocului si accepta diversitatea stilului si expresiei omenesti Instructorul stimuleaz comentariile, adresand intrebari, cum ar fi: , Ai vrea s8 ne spui ceva cu privire la experienta ta de joc?” Instructorul poate face si comentarii in timp ce obser- VA pentru a obfine mai multe informatii, cum ar fi: Ai echilibrat bine cuburile” sau ,,Ai putea s& imi spui de ce ai ales aceste culori?” . Ideal, grupul va avea timpul necesar pentru a reflecta cu privire la relatiile dintre experientele de joc si activitatea cu copii si cu alfi adulfi. Instructorul poate adresa intrebari, cum ar fi: * Ce afi invatat din aceasta experienta? * Ce supozitii putem face despre joc? * Care este legatura dintre experienta de joc si dezvoltarea fizics, emotionala, cognitiva si social a copiilor? MARCIA. NELL 51 WALTER F. DREW. * Care sunt implicatiile utilizarii acestei activititi cu copii cu alti adulti — parinti, profesori? * Care este rolul profesorului in fa te de joc a copiilor? + in ce fel poate aceasta experienfa si influenteze jocul Ia clasa? * Care sunt opiniile voastre cu privire la utilizarea acestui proces reflexiv in lucrul cu copiii? Daca participantii doresc s& lucreze impreuna in cadrul activitatilor, instructorul poate gasi modalitati prin care s& foloseasca acest joc pentru a le spori intelegerea legata de lucrul in echipa si colaborare. aréa experientei boga- Instructorul incurajeaza participanfii sa serie in jurnal reflectiile tocmai impartagite. In general, dand scriu in jurnal, participantii descopera noi informatii. Daca nu este suficient timp pentru ca participantii s& comunice aceste informatii, pot fi propuse niste fomule orientative, cum ar * Cand ma jucam, imaginatia mea a ingeput sa lucreze si viziunea mea asupra a ceea ce fitceam §-a extins. * Pe masura ce ma jucam, amintirile din copilarie mi-au revenit in minte. Mi-am amintit cum efa s& mi joc... sentimentul de implinire ci am creat ceva ce a iesit din mainile mele... sentimentul de fericire gi relaxare pe care fi-] ofera jocul cu modele gi culori... faptul c& am reusit si ma concentrez exclusiv asupra a ceea ce fficeam in momentul respectiv... am reusit si ma detasez complet si s8 trec peste sentimentul de neadecvare... pur si simplu m-am simtit bine in pielea mea gi... in sigurant’ De a jor fa tovlare« Rollininjruoxa.isu joy « avefgnuye20fe1 9g at (le ger Aujy 2 WoHUEA ‘20:n0N-weysiuow) ajeuorfeonpa ajupaui UL injnjonuoroine e 1S 4ojauiajgoid e aseuotinjos ap sojtiguliqe eavesjonzap e inqunnuo> aod yeauid yxe1ua9 UN-s1UL a/enpIIpUl ajliEUAZe epijosuo> e ap eajeyumiodg ‘jeuo\feonpa injnuped aje aqueysodusy ayuowiay9 ‘ala 18 Suns ase ‘eje}205 eaia}poHau nnuad i§ pi ap easisgueduit nniuad ‘dni8 uy indof nutuad epsios gzeq o Layo © axed lenpimipuy inoof uud 2sapuegop jy uido2 axe> ad efuesn8\s ap inquauaues ‘jnouand UL JenpIAIpU snjn2o{ ease2nponjut au;LLayEp gs a1e9 anyioul a1Ua!2yNs “quaiy2s ut "suns “ayientasqo ae} as | g2ep ae20p ayitigan{ aiieduwi ik) ‘nu do9 un g9 nes agzesaiut jn20f e>ap mye sind jew aisa jenp APUt |n20! g> exzn|au09 e| aanp eaand Je aue> anuiow aulind uns WAGIATANI INNO! VINVLOAWT ‘apttes idarp ayedaooe ajeu -osiod Une puny ayeo} ‘apes ajaquswHuas 1$ ajtinpues ardsap IQI0a & ap eIZeI0 RQte es aINgan nuquioW axed9r “TUE End -nu8 up arpayjax ap dury sopiuedpyued epsooe jruojnaysuy “pluapodxa eiseage audsop 18 eynostp woA ‘Jeuy ey “e[dureyuy as 20 wapaa gs Hoprey 18 yauayed rjjmu rew nes nun Wise ga ps Sor BA ‘Indwn andxa es ayureur aynutw eAde> nd ejunue 100 BA ‘@mUIW ap cz ageurxorde esp va jND0{ ‘gunardurt vad Hmusuod ys ays9 indoog ‘20! ap prauayred yfmut teu nes UD 8 zeryp vaae sand ‘Yuop g2eq] ‘sol ap zauayied un utind [a> Hoar ys amqaxy, mye Ur 20] uN-qUIp asnp Haind af 18 Ie aya warm T3N7 vDaWN ap ajafersayeur anjurp axests0 160[03 Hoynd ‘drs uy ndol © ‘azapaa ap ajound ayfnur feur utp fenprarput [oof ap AHP ays eysaoy “dna uy [nd0l nquad jyuaurour sos & ND “axe enuguo> ut eojunutoD ezyfour e nuguad yBo.quIo4 v-s Indra jody ‘eynose e 18 eorumuioo e nuquad ryparad ur yecina$ wre-ou 18 yeumn/ ur earanns utd ePaper wry -afeuayewu ap yas uN n> ‘enprarpur eon{ au e ap e1ze50 to} nd ynae we fum>e gue sounds aqeod riouaxque ‘dni ap mol aonpoxuy e nyueg ‘eunW0> gempnys o ezyear & naquad ‘gunarduys ezeasyny 18 are -oyeuL ay eur Saye “PyuE Lndard ezeauuos uedpyreg “TL ‘0{ ap dy ysaoe exayo a9 vaad ap vinong as v nguad punardiny goeo! as purpo punze tridoo jumts 29 a8ojajun e nquad (ar -eradooo ap) dru8 ut jnoof e] 208 whuedinsed ‘zed o pdng, dru uy indof ‘eaylop |e e] eaeay es rode 1S yerrayeur ap dy un no ad -aouy jod 19 anjurp nun nes tlued}pzed roy ‘apeyayew ap eeeA pure 0 ourigo e ut awajgord no yjungyuod as HojnsSUT ee ‘aqeynzar ayiou ef eoseapues as vs tode 1S aovol as vs axeo ND [ELE -ajeu ap dy ype un i pSeare es sopyuedionred puyjyunad ‘Tenpra “put jndo{ eoyRSraatp yod wowngsuy ‘dump Wapyns ayse seq, ‘nuozjaord anezouauios juoumuoUs um wer -najsuos dey ap ‘go 1 nyOp UE UNS gO eUIRAS JEP LEI « ‘pour BjeLA UL 1S SUTPAO Dv BS JF sejave uy osagnar gs vara $e go Ssapups pur gs yndasut we 1 yeuopso ure-a] ‘aayeuayeur ND wen! euE ad vaNsLUE ad « ottus Daca timpul permite acest lucru, instructorul moderea- z4 plimbarea prin camera insofita de comentarii, sporind receptivitatea fafa de fiecare membru al grupului. Toti participantii pot vorbi despre experient& din perspectiva Jor — ce au facut, cum s-au simfit, ce a invafat toatd lumea, ce informatii au obtinut sau cu ce dificultati s-au confruntat. Instructorul incurajeaza comunicarea in cadrul intregului grup, astfel incat participantii si poata impartigi cele invatate, Adreseaza intrebiri referitoare la diferenta dintre jocul paralel si cel in grup, la caracteristicile unui compor- tament eficient in echipa, la diversitatea procesului de lucru in echipa gi la contributia individual’ la Tucrul in echipa/joc. Compararea acestor dou’ tipuri de joc este un mod eficient de a intelege lucrul in echipa si de a consolida abilitatile cola- borative in randul membrilor. Instructorul incheie experienfa, ajutand participantii si se gandeasca la relevanta atelierului pentru activitatea lor cu copiii. Asteptati-va la rspunsuri intuitive Instructorii considera cé atelierele dezvolta intuitia profunda a participantilor. in timpul jocului, instructorii roaga participantii si se gandeasci la relevanta experientei lor de joc, iar raspunsurile sugereazi empatie pentru copili care se joaca Aceasta trezeste in participanti dorinta de a-si schima abordarea profesional’. Un participant martur MARCIA. NELL $1 WALTER F, DREW. ©, doamne, asta sinst copii! inteleg cit de important este acest joc fn intregul proces de educatie. Sunt director al programelor pentru prescolari si imi doresc ca personal! meu sit treacd p ‘aceasta experienti. Vreau sa priceapa importanta jocului si sd creeze viziuni personale, pe baza experientei directe. Acest tip de proces educational este esential pentru cei care s-au deconectat, au witat cine sunt si ce apreciaza cu adevitrat Participantii discuti in mod repetat despre faptul cd materialele cu variate posibilitati de folosire faciliteaz’ concentrarea, imaginatia si capacitatea de exprimafe. Dobandirea de cunostinte prin experienta direct, prin reflectie $i interactiune social cap&t’ un cu totul alt sens. Discutiile despre actiuni, ganduri si sentimente permit participantilor s4 reconsidere experienfa senzoriald, concentrandu-se in primul rand pe materialele de joc gi apoi conectindu-se treptat cu experientele sau gandurile lor anterioare despre lume. De multe ori, primim incurajiri din partea participantilor la atelierele noastre, Ja mai multe zile, sptimani sau chiar luni de Ia atelier. Un coordonator de program scria: Char simt cit atelierul i-a ajutat pe ed infeleaga copiii, mediul si jocul lor. CHIAR VAD ACEST LUCRU. vad atunci cand educator ciind le vorbesc, cénd pregitesc sala de clasd, cind incearcit sa decitti ce materiale noi sa adueit la clasa cil eu co} De multe ori, educatorii modifica aranjarea sali de clas& dupa atelier, cdutdnd materiale si modalititi noi de a le expune igi schimba opinia despre materialele reciclabile si doresc s8 le De lajpc la Snvatare» Ro 19‘ojrscranssu nyo «auelgnuye 2 2 awa 4yaLtvM 8 TaN TwDE ign “oqupnta anuias no s1ysoqd utp sip) D994 ap [090] [nAIH9D vy ap aprrsazou ap 10) jouonpa wy ‘seouny |§ azeoyinjn e819 s0un ealquLigo ajuad ‘yo ayn ap “8 >1uuu gis0> nu ajeuarew ap jajsy “sleuisnpul \S ajepisuio> ajuinasop — ayej>i0a1 ajajeuayew eyuizaddos jf ni2e319 190f ut jgedsewias so2aNS un n yJs0j0) ne-aj11do9 aue> ad asezs) “in 3p Hguyiqisod ayeea no ajeuarew ap ajindn anuip inun -aiaygeounzoane e| i$ auis ut lapas2uy eoleijorzap e| jexiueisqns pow ut anquiuo o1e3 asaynd ap imjuausquas aiSapuegop eueosiad ">ywlu usp en2> flugred e75ix9 Mu apun 0j038 ena> aza01> gs exfeulSeuu euinul ‘e\ieujze ugiy e nnuad 20f uud easevojdxa greafein2uy ‘aapl ap di azo e| 1S aieiojdxa ap diy aaui ej asiyasap ta|diuo> adeoude rung ‘nion| uunue un asey ee} ueosiad o pzéayiullj nu g> guueestl eise09y Linpow axtiayip us ay1S0|0) 4 od aue> 2j99 uns exiasizie ea.es ojdxe ginseui 21eu (eus e99 UL gzeafein2ut aied afajeliarewy ajajevareu 1 jripaw gs0j0 a) o1e> 9d lowigaliqusod atfusce ose phustrodxe yisease asdsap wus ao ee] “ooRDepIp Merande & aured eo ‘axezyinn ap Heymiqisod aysoyip no ajapeuayeut eoseasoyoy ps goaa0ut es Dof ap saiaze un ednp gyeunuaap ys0j e “epLIo|y ‘preaaig [nyequro9 upp ‘aindwiy arjeonpa uy pistepads “ywiag (110z stANy, HeyNsuod “10[1do> exJeonpa e| nguAUOD yod O15, -0]0} aosHre ap ajautzeSeur utp aE}iztype aue> ut jnpow aidsap HJewaoyur ayynux Yeur Quad) aonpar ap afeorauto> aytuedures 18 ay1S0[05 a[ooHAe ap ajourzeSewt ‘(ayeyUMUWOD UTp 1S ETeODS UTP) areppppax ap ajourezBoad 18 gzvazia peut quoreonpa ‘snjd Ul nou veignape no e190 san gs 18 aneoso wy gs guuseasus a2 ed9o | wayzaue2ai a} es 2359 quevodut ap 2e> ainjgrzap ye>sep 121199 ap tagye ease10|dx3 10) 5 1eop euuiasu aieod ejeislul goiisitie esuasiadxs ‘osu ‘sueds ydo> eayenneas> guitsns eveod gs 'so| jnpugi B| ‘e2 naauad aqua} -1ad [atin ea ull Us efap eis eanstuie [apt ‘aun eiueuips '0duq -Pauinjd ajeuayew n3 'engead2 ajuatadxa ap aonau ne woyeonpa ‘annzadsal tun] e pjenzin aap) o aquizaid gs aqjuaui siudut @2 glele g/2uo|sajoud areuostsoyiod ap’djadaljeiy qualays audsris 0 | “Anis nes‘ayeuiarews Jou ea/ei0/dxa no 16 adadily atdod “919151109 2 naquad auesa2au ajapoyows I$ ajuauadxa (a1saze eunzeu pBeajaiuy aJeNziA (winj 1aun e 'e>eo! us ‘earesojdxa n> adeauy ‘Yo azjnui ag 85 8inqayy (uosajoud ‘alezijyn ap ayeuen Heiliqisod n> ajajeuayew juni [BUN e — Japt youn e g>Yyer8 earezyeas arse gue ap giado O s9seasojoy gs if aza19[4Xe gs |-npugin{e do2 no exon} e nua $510 cual 95950)04 2] 2189 ad 109) eae injmso> ezneo uip azayut| i es WSinpe e> £48; ’e919 30d 18 SDLLSLLUV 31H NIA 30NN 30 nvS axajduios awiayas 1S Yew fapi aye inzgu 1g “aeNUA2U IS JLEJa | ALVayWNNAN LiyiTmaisod ND 13GOW 30 yZva 3d 1NDOL exisanau jod aie> |$ ajuauod.uo> aseoiawinu e eave. 129 \\f3123sU09 ezijes! od ido “rajuspunge ejuauiadxa 10]4\d03 ajo 9} najuad aquevodust ap wa!ax@ uns ave]>}>91 aja|eyereW! lund eyjnu aiseoy ap uy od g> nuuad i$ 21ui4U gySoD nu Bo nuUad Dol ap apeniayeu TOU UrAap azeo aTIqysopOyar afosnze Is~B e nayuad aytindejnp dsajooser IS] “aIHeA Tur IS ayfmur reur ajuatiadxa zomdoo a19yo 9212 flexibile colorate, cercuri din material textil, garnituri metalice gi alte deseuri donate de companii. Scopul mew a fost acela de a motion cercetaren, géndirea creativa si dezvoltarea competentelor lingvistice inventive... Pur si simplu le-am spus [copiilor]: ,,Aici sunt nigte Jucruri pe care stiu ci nu le-afi mai vitzut pani acum. Jucafi-vi cu ele, plimbaji-va gi studiati-le; 84 vedem ce descoperiti”. Beth a descris modul in care a observat si fotografiat copii si le-a notat,comentariile in timp ce ei lucrau in grupuri mici, cercetau, comparau si discutau despre diferitele atribute sau proprietati ale materialelor: Am pus niste sireturi lungi, colorate pe podea, lingé ei, ca un soi de ,perimetre de sortare”, pentru a-i ajuta sit grupeze fizic obiectele. ‘Au devenit un joc si 0 modatitate prin care eu am reusit si le eoaluez informal gandirea si limbajul pe care I-au dezooltat. Dupa o vreme, intrebat: ,Ce afi descoperit?” Copiti au raspuns: ,Acestea sunt de culori diferite, dar amandoua pot fi utilizate. Unul este moale si altul este tare, dar améndoud sunt albe”. I-am intrebat dacit ar puten gisi o modalitate pentru a reprezenta sau pentru a-mi arta modul in care obiectele pot fi incluse in ambele seturi prin suprapunerea perimetrelor de sortare. .Le mai puteti grupa in vreun fel? Copiti au descoperit cit unele materiale puteau fi incluse ix dowd sau mai multe seturi, S-au distrat invitfdnd prin joc cum sit obser ve gi si compare, si descrie si s@ clasifice. Aceasti abordare practic integratd a matematicii $i stiinfei, folosind obiecte concrete, ajusa cu adevirat copiit st dezvolte abilitati de organizare si clasificare. Beth a adaptat ceea ce invatase prin propriul joc cu materialele cu variate posibilitati de utilizare si a aplicat aceste cunostinte [MARCIA L.NELL 51 WALTER F, DREW Ja clasa. Faptul ca a introdus in mod intenionat materialele tridimensionale gi intrebarile simple a incurajat copiti s8 dezvolte aptitudini lingvistice si de gandire matematicd timpurii, Cum materialele fizice au construit punctul central in inifierea cerce- tril practice, copii si educatoarea au avut parte de interactiune, intrebari si conversatii utile. Stuart Brown spunea: ,,Nimic nu lumineaza mai mult gandirea unui copil decat jocul” (2009, 10). Beth a recunoscut capacitatea materialelor de a atrage si mentine atentia copiilor prin joc. Le-a infeles potentialul ca resurse in dezvoltarea competentelor ei de educator pentru varsta timpurie. Astfel, instructorul si-a indeplinit rolul. Jocul utilizat ca sursi de energie creativa trezeste exprimarea creativa a educatorului, care aplica eficient cunostinfele detinute, in serviciul prescolarilor si scolarilor mici. De lajoc la invltare« Ro 3 instruetonulej uayadsa i gauzepip enaeid aiuyp exmagle7 « avefeaue] 20 99) qepaid ap eyayeur n> 18 mmuosajoid apofudyaduroo n9 emysaoe yunypBaq e 1S mynd! my -nsaooid eaxaSaja}uy uy ajeHuasa quns ayzasIp axapaa ap a1ound Y2ne e ap 18 zep ‘Hej1a9 n> euoYfoerayUT e ap 18 Wadoosap ‘e) -uoaur ‘exojdso v ap apriemumaodg ape[gj—0 n> fun euoH>eIaNT 18 esony “eorunurod v ap 18 Hours eumdxs v ap ‘esraauoo e op ‘Himpe Hjey9> no gunaidun ean as e ap apivyumyzodo vf yioyox 28 [eIDOs [nyxoqUOD “Y}mpe NuyUag “Tes Jad ad 18 ye ‘24Zy fMIx9} -uoo ye7e eotdumt eanoe varejeaur ‘ya8eig easasqo um ednq earefgnuy 1S 20f us pagze earesiawiy (BEE “OZ6I Yruomyong ut 70112) 24nsadooa ‘yeayaapo n2 ‘puuevasts va.viadoo') ‘yjonyoojoqu v94 vypoazap 1 posfuaso soy2uf un aysa vysaoy “Hipoy2d no itun sorunU0D ps ainqoss sredo2 mayo jmapuo ut “passioap pyoruowa 2403s 0) Bufo 98 ‘afisy -dnu8 ap tuofa inun w ays0d v9 “yporo0s auntfovsoyus uyad 9} Sanson] aonb RUnUbasus pyroqOaD psu ‘ayMAapoUL apaqzaIgo M2 snpnisHy 1 v0 9389 mun :aasyzadsuad ynop aun uy wo anon" unds puyo 1g Jojaqoargo vudnsp aus sojsunsioe v a4vuian wo wyvyynzee banjonaas aoufiquopt vs 18 apruniony auceofsuvay ps “axyov axf vs ainqaty (mppargns “nue tun ap stoaau a45q “paryaadses vanjanays a8opaue » najuad (t2}o4ysuowap 1aun) afuapsadx9 oun jnaojnjoads atf vs joa1qns unt no guaoyns 2}s@ wo ratzny ppvad vapeo vognd swe yo ‘pst ‘94 wp ‘yjonyoaqaUE voswnoazap ws pansavou Bunvapjopus 2459 vfuotiadxy wusjodun op wanxe afieunye 0 wae joBeIg ‘agoe yeoriduy ay ps amgaxy arur “405 &| pdpnzed a9 19> ‘wapduroo aia¥ayajut o nujuad quaDyns mau vara nan DEW ais9 nu ajeuorsayord 10] yxpUIIOy v axeWan P9 osaseredust yeas a9 eas puvzpa iS pugynosy “Hiinpe nayuad greuorsajord areuorfaaziad ap mnpeid aquataga feud afao axjuip bun puly eo a4 -ezign ap Heniqisod ayerres no aperrayeur no ‘gap efuatiedxe und earejgaut ugaoword ‘axeuun ydaaq “yrmdwany 1aysiea ay -pads ajapzepueys n> 1ojndoo qagiauy eosa100se UY 18 BSED ef ap eareumpUr UT EISeasofos [f BS 18 mynool [njor eSeafaiuL Es aingan messeq crojdoo easeipauy grep ayeyrfeuy o nd 18 TIqe eprys e ap vayeyDedeo wRpHOsUOD af UMD gIjnD0/ 1ahueyodurt & gyepunjorde axedajajur o gurigo ps Sof ap apozoyjare wad “1110} -eonpa wreynfe um suvganut ynop sede (gnutjuop axewti0j usd nies ayea]n2ey Ut) JopUOVeONpE vameBod ayantid a9 eBa9 U] {96002 10}4e1) ‘Srwojeuossues Wupigau) a1esar—u 3j9220}{\uN 813)0 ‘18> €99 2150 sojaiuauiadxa einien “a\ivayai \$ Bojeip uy zafeBue 2} a1e> ut jmudwout us eyodes dod a3 3182 e} 18 atujuigignuy aer tiod a1e9 wip giuewodus, gsunsai 0 aise pie8oq 1ew gieia ap eiuayade3 injnoof ejuauiadxa 1s e01epip erndeid ayqUIp eunjesaq gamouidya26 Contextul fizic al invatarii se refera la obiecte, materiale cu variate posibilitati de utilizare gi artefacte care trebuie cercetate, explorate si manipulate. Dup& cum subliniam anterior, educatorii au foarte mult de castigat din experienta practic’ direc- 8, intrucat aceasta fi ajuta s& infeleaga gi s& aprecieze mai bine experientele de joc semnificative pe care le propun copiilor. Activitatea de rezolvare a problemelor asociata transformarii obiectelor concrete in creatii unice si organizate, in modele fizice si sisteme tridimensionale ordonate, este un proces intelectual creativ care implic& pe deplin individul — cu mainile, inima si mintea Metodele alternative de educare a adultilor, care folosese explicafii verbale, prelegeri, c&rti gi prezentari vizuale, nu le permit acestora s& asocieze intelegerea materialelor fizice si interactiunea social cu experientele lor personale. Aceste metode nu incurajeaz o intelegere aprofundata si nu determina schimbari in practica profesional. Pentru adulti, la fel ca si pentru copii, adevarata infelegere intervine prin elaborarea de notiuni pe baza observarii si trairii consecinfelor propriilor actiuni Jocul deliberat ajut’ la umplerea distantelor dintre joc, cercetare, politici si activitatea practic’ la clas. Imersarea adultilor in experiente de joc de calitate consolideaza si asigura continuita- tea dintre cele mai bune practici de instruire a adultilor cu privire la joc gi metoda pedagogic preferata la clas’. Astfel, creste exponential posibilitatea ca participantii si sustina invatarea copiilor prin joc activ si s se opuna metodelor care nu sunt adecvate din perspectiva dezvoltationala. MARCIA L, NELL 51 WALTER F. DREW Invajarea experiential’ Jocul deliberat, ca metoda de invatare in perfectionarea profesionald, promoveaza a ia competentelor esentiale de predare gi invatare. Hatch (2012) defineste cercetnrea-actiune a edtuca- torului ca pe o metodologie de investigare in cadrul careia educatorii igi analizeaza sistematic metoda aplicati la clas. Hatch menfiona cé ,,in loc s& presupunem c& educatorii sunt incapabili sa isi creioneze propria dezvoltare profesional’, cercetarea-actiune se bazeaza pe premisa ci dascalii isi pot da seama singuri de ce au nevoie” (ix). Cercetarea-actiune este 0 modalitate prin care educatorul examineaza ce face si de ce anume face lucrul respectiv. PROFESORII EXPERIMENTATI $I LEADERSHIPUL Un profesor experimentat , isi echipeaza eleyij cu competentele necesare pentru a reusi intr-o comunitate globala (National Board for Professional Teaching sania mer 2012, 7) Conform Standardelor NBPTS pentru educatie timpurie, dasc3| experimentati trebuie sd indeplineasca zece standarde. Standardul 10 mentioneaza c& educatorul trebuie s& fie un lider, un colabora tor $i un sustinator al progresului in educafia timpurie. Una dintre modalitatile de a respecta acest standard este ca educatorul 8 promoveze politici educationale si norme sociale care sustin jocul la clasa. De asemenea, Standardut 10 solicita profesorilor experimentati s8 ia decizit informate si sé sustin’ schimb3rile in curriculum, politici si programa" (102). De ta joc la tnvatare = Legatura dintre practica didactics \ experientajocsat D0 eiuapadxs i gam>epip exq2eid asp eume8s7 » aveignuy e201 e} 9g Dol ap nijeds ja2e jeuosiad azayuawtiadxa es aingan Insoygajnase ‘go.unwo as | 23 e899 reignape n> aBaja{uy e niquad #5u4 ‘aqu1An> uLid afuatadxa aidsap ajua8unuo> i$ ajuunpuel er1u nuio> wand au '39f ap jntieds e| eaysaze a1e01 puayidy “auiaiqoid ejozas e ap eareyinede> i§ sojajunsoun> exmanuns i$ ynjn2of indy Up ajeuozuas 19 ajajuauiadxa anjuip exmeBaj euu\juo> uosytig 2 '8861) ,21NPe e215 [1609 16 &> “20l ap afuapiadxe aji. ‘sye19ua8 auls ap eais3Seouns 1S euijdap easeznuansuos ‘ayinose aitiniuns pussojoy ‘auajqoid e) 1Winjos 1 spnape ‘asa,Seoun> ap eaieango asasgueduy 1ut ‘azewin ydesq” :uosy.13 evjeiap uno edng “eauin) na yeipauod asa jnsaya19 “40) je teunU 1 sojtiniusss Insoinfe n5 “1aridaoiad jmuawepuny puequazoidai e> ajeyiozuas sjatuatiedxe auiosap e3 “1iuayip nzaie0 Juawiia) uy ayeynzas 1s siuouadxe anuip einyedaj giseane als2sap (gg6r) uosytig ueo{ 25 20) 2u1uIp ajtumg8aj goyipyios eyseaze luis © 3p Weiiunaodo e 1S injna -uauiou easeojen eBeajaiut gs argaénas ‘>of ap ajuauodxa audoid wi UL apunyosd \iqgus 2x84 e} aBunfe soyeanpe un pugd Dum oped n20f nsquad gjeuawepuny ays9 unos 1& Bun} uawiay ad UU Us yupiauy ajaneynzas |S 3 ‘punjoud jan un e} aBayatuy 9]es ajaieynza1 $ giuayadxe asiuip \unagBay eaia8ajaiuy sown ad saiuayedke jmaedus 9459 e9|.op je 18 guespaull el{>eau aysa jnwuid saypedse gnop axe ajuayadxe oun earey/e> Kamag in) evuido uy VBINIW yzvaT3aG0W sn LWIs. NGG 4 YSLTWNNS TAN “Tea sapons ap arepaid 18 arejyaur ap auatiadxa jaun v gperuesa yyuauodwo> o asa andasar 18 aQoezayu nipaw un ansy JOP! Nes a[eayeus “TuaUsLo aidsap eqIOA aysa yo ay ‘AxeOLIa}x um.pn, nd yzeauoyoeraqut wiympe 1S widoo azeo us jrjuouou Ut quejeaut ezeq uraap eyeaqour 18 fnsaxaqur ‘easesjuaouC> ‘auLos ~tad toudord rureyoazap pe smozed jnSaxut ad aypaigo 18 uote xno ungjoezaquy jneynzar ‘gqeaSap reur ‘aysa exjeapout Sepasd ayeod ao eaan 9 nu vlyauy e ap eeanour “ouidsuy au ys auvosiad ajaun eo piqisod aysa aq “sopH{Npe Te 1S 389 ‘so]daD azeO UT ELE porde as ejseaoy ‘Jetoos 1$ a1zy [nrpaur 1S efeauy ares ad arjur gnunuos auntjoezaqut o gysa0au aze9 sapoid un asa vaxe|yauit 7 Injonde> upp ya8e1g audsap exinosip uy wreuoyjuow wind edng auvosied oun e yonoeid ejuajindxa 1$ ejera anrzod eypaye yod 18 10u insuas nep aseoyeUNsO}s"EH apaseorg e7eq ap JOpDYsapee> e reryp ayeod ‘Tarfpuny 18 rouOs e azeq -ummyps o gorjdurs sojenuofsuins; joo ‘gyuarede axe>4s1pour ODTU RIRy Ad) aYIWISULE & PULILASUY MLOUZUDA; [NAD]DLILD a} OULALA UI “TH -onzuen 18 aised qeoap eqrifap reur zoyeurrojsuey 18 ayoe [AUN aysa oypead saoosd ysaay ‘tou fapt esauad e ap 1S siungouno rou rpuegop & op voxeos90U Ut ‘NDwpIp [nfoatu vf aunHise-vaxe}02199 uy apuryna as ys tInpe eanour ayeod auezynn 9p Hewtasod ayerea no 1S aymusiqoau aerayeur no ‘yer9qiap [A20{ pam ysade P] EIRGUIPS eUFUEIap ayeod a9 eaan ‘aonoepip 10japojaut eidnse eyayar e ap gaeniaisod 18 induig gpiooe as 1] 1oytiosayord. (gyuyapaid vinyonns o grey ‘On -oeid) yez9qqf9p 201 ap oyaiuatiedya utsg ‘aunijoe-afeya0209 ap PUT -Sequis [ore ap — yeynzar um nes arequmyps o 18 sp “poneutaIsis atiedigsaauy o zwop oundnsard nut areyaoiao ap insayozg “HA|NUOYED -npo v aumijse-vareyao109 utp ayred aovj ayeod agopome [n0{ 8 zt130 Puterea jocului: transformare, integrare sisentimentul de putere Dupa cum reiese clar din observatiile participantilor la atelierele de jocuri pentru adulfi, in timpul jocului are loc o integrare semnificativi a amintirilor si emotiilor. Exist un moment , aha” pentru majoritatea adultilor in timpul jocului, atunci cand reali- zeaz3 valoarea integrativa pe care jocul 0 are in vietile lor, si pe masura ce se nasc metafore care permit participanfilor s& inter- preteze emotiile puternice. lata o declaratie a unei participante despre experienta ei de joc: A fost un moment extrem de intens, de puternic, de incitreat de emotii, Am aout o grimada de cuburi care au devenit o alee. Soful ‘meu a decedat in urmid cu patru ani si in fiecare 2i merg pre o alee, vztind asta ca pe o terapie, Cand soful meu a murit, calea pe care md aflam s-a nitruit. Apoi, cu fiecare cub, am decis si imi creez propriul drum — nu stiu unde duce acest drum, dar sunt hotardtt st gilsese calea urmandu-l Sutton-Smith serie c& acest aspect semnificativ al jocului, inte- grarea, functioneaza si in cazul copiilor: In acel univers interior, viata este un proces psihic care se bazea- 2 pe multe alte procese gi care le integreazit in mintea copilului flat in crestere — gindire, imaginaie, simulare, planificare, int bari, dubii, amintiri, supozitii, sperante, trdiri, reluari si solu Atunci ciind se joaci, pe baz acestor procese psihice diverse, co ul integreazi experienjele anterioare dimpreuni cu sentimentele gi dovintete curente. (1997, 37) [MARCIA L NELL $f WALTER F. DREW in timpul jocului, adult, la fel ca gi copili, se intreaba sisi 1 imagineaza ,,Ce ar fi daca?” Imaginatia se exprimA prin joc. Pe misura ce participanfii la joc exploreaza, sorteaza si rearanjea- z& obiectele tridimensionale in timpul joculjii individual si de grup, se instaleaza o sortare interioara i o orpanizare interioar’ a ideilor referitoare la noile posibilitati si implicatii pentru Noile informatii ofera oportunitatea transformarii atat in practica profesional8, cat siin viata personal Un educator din cadrul programului_,Head Start, care a participat la un atelier de joc, declara urmatoarele cu privire la schimbérile in rutina de la clasa, care reflectaut respectul pentru jocul si autonomia copiilor: Participarea Ia atelierul vostru m-a vitatea de ta cl orelor. ma ajutat sf imbundtifesc calitatea joc! smodul in care copiii merg (trec) de la 0 act orei) Ia alta, Am reusit sii ma concentrez care le aveam de la copii in timpul orelor. Programul mew de Ia clasit se baza ex. vedere, iar copiti s-au distrat fenta de la clasa ar putea fi cit m-am preocupat sit le ofer unt simgit ci lipsen cewa, 0 nuanga, Participarea la atelier mi-a permis si explore= gi si mil gandese la piesa lips. Experimentand cu mediul ludic sic zate de dvs., a devenit clar ct piesa care | i cde: De aoc latnvatare « Legaturadintre practica didacticé gi experienta jocululee Sp eoupeid sip esrng8 « refgau e|20fe1 9 nvaop ay 19 a1v9 ad pousf 18 soplim ‘sndoous op aqsiand smpour v nv0{ -20l myruadosd t40yve1s sof mm doo ‘jafisy “udoo ap vief mmpsadsaa ajuntsnyo piynut rou no tuysssuowop ys 7i8n04 uu ‘payswou uswD uy “4atpoqD Bp vaut vasediDy avd vp naysow yrumsSoud uy nanspuc auvue tout ug giSna4 wun aay ad 20 180f w 20p PMIDUE [LS foo snpnsol je pounzou wists 45099 “qoangons py prraun no aivqysofines 1 axvaotf ‘201 wt apindap row puvSasuu mvs ap{e0%0 pupssuerey doo ynzpa wy “apin styasap wy pups iounqw “adof acy U4fe v] ogppaHaD o vy ap oxfrzuniy ap xy juafip 18 now un ap vin ex) nasapsyasap ap yo82] v-s veavquunpys 4noa41 UE wwZ{LIN 0 94v9 jyzuvay ap vanpecoad ut wiojunafiuos au 21x no a2tdts aysfotana op pfof vluosafip o1spu sof ¥ nu ‘vaysa20 aquoy n “otuprz azauosioun{ ys aefizuiay vpsv22y wo najuad wadn{ ys wena ypmu apsvof jypUyS wD-aQy tidoo ap ou dns8 un no aqvod — auvjsn8 0 rpSaad woind soqvonpo un “ysop us vupmups Bs wasop nes vIngaxy fIdoD un YOUVE] “BSE v] ap 2qitorwpus vy ai-npuypuySoa ounsido wyseaa uup.afo aj ps 43$n24 naw wo suuadoasep iy ‘ysot ps nbasop you nu syous ‘ysHj> Ip vazopao0 ap ioasidao ap jpn nova doo top nos nun auvo us nionns ss0f ny -4o}s04x9 usp pave! ap [N20] 24499 nsoydap as aay> doo tHu}yIN Mo ws 1Edoa jrunyin no voter aoqwonpa vonop yy ~so1pzdo> vazeyaofou vyfo 23 api ofo2v veupnups ‘sowonpa-rmiuatsiso ‘Bapoo vopaus 'y “doo i020 no pom> us wouuays soya “j0 18 vo$ot Laoywonpo rop 199 a14u4p nun (dss anos ux mower js 1)pmyao 18) naar too jrusad pup vanfo y8 avout ps a8oyw nvaynd “noo! newttusay midoo prays “aaryva19 soynsol wye9spap vuez v] tungnd no wuoz usp voss0—49 18 29 Jaf vy ‘oua8aq0 0 pow ytaaap 9 panfo n20{ “psvjo ut pujaas vs mvaav wHaH40 Yo najuod ‘3801-9 ap ajurous apna aunpo 181 ys nus atuajyino poof ys uipSna HE ps jumpioduy jnipd tou 0-5 1 AN “PryUAWOW vasos pups Juno “puvfo a2vol 23 vs ido woyaur ‘asnyosap sojssn wowyspod n9 LIupO. Mada 4 BAL TWAIS TINT YDB uatdoudy utp youol ap 30] 2] Sun nagud ‘ysoyo ap sos v8 oszpo uenydagpus au ps ‘dru8 wi 48 (nvosindwe 0 288ojoso2qaua apiapuod nus yrdszoun woup) woyaqeuy 21 YS “psops us puajvino wade Bs vingoxy ayy 190190 acy “tumpossoud ap paysvou wsujo uy 21{2zuv43 apo tous 9,20 24qup vue 40q3y 496 44 yowol ap mpraazius v4 vasada4y jsof » muss ~oad wayznunBsoa4 ps y18no1 uw aug 2p 19 ap 183] sou 00 pdwoxg -nagsou mpuuns8oad sourzzup810 usp nes yyinjsiy> wry unp otuuan apaaid v pany ‘2qonparpuss4aBopy youn po yoynzas 09 “joy tod pow 129 48 ayoquatay no ‘plusinsn no vipo vf aqo4sange 0 vy ap 2uj uno madoo ad wuvopaa ss ‘opie pnsanaued ad 110 ayn ko aC] junuas wveqnd ‘aswonysuzap of 400 ajayvynz04 yoo “ss wy-2u vy quousodca un 94g “psop> up przqunBu0as ana 8 a aus en-au myduss 18 amet “voqoysaszo0 sou anys wan 25 09 auvounds 27 2qo4101490 voavojpuuin op sidan yusa4s wb ‘pote urna us spepquayps uplunuy ps 90} uy ‘aanoznd tou ayf rp 94}s00H jreuway vo jwanSisw wy-au npduats 18 ang “jn4o) mipny vs ne — snd tu wo29 mus1afo ps mua nsysou jrdong “yn294) us aug asvioyjouiy “jul -vaBoud soaysod wy ‘2siy9sop 40ys8 » porsrod o Joa49 way sau 182)09 no punauduty “psopo uy aun no 42140 2] ap wfuaiadxa jin} my agi) 420 1p 20 2p japvotsod 0 nos naony ap pnp pnjouaf m1 mjafodop9 vuns puy> arv4aN.20 rounoqpuLin v] yova4y ys HeypSoud vunvapjoy nvsa ni juny wysvoo0 -n00)) snipnianoe wenado wojsof wns pea vs yndoour my dus panos uy caida ys naow jrduey yo jo0109 uemusofar 4 yo maydefopnso uy “anpnool v azand yung ro yao wuvadnaacquy “pfuasts aung sous 229 9 “una aiig you saqaius my “vie my 20f ap ayvsayson 0 vy ap veiizuey uy a8opo apeidoad aoe w ap mioasn urs ys snutiod vt n.o4pny -aojsido> s0j00au vapyp 0 (11py un) ynsosaford a4v9 od wauvjoud ~saqu ad wzoq 28 psoya my ap pnuugry “niaype pmandzout 100 a 1 1ba Vat mulfumesc pentru ca mi-afi oferit posibilitatea de a evalua jocul din postura de practicant al lui. Astfel, am reusit sd le or wn mediu mai fructuos, mai hudic. Pentru multi educatori, exist o lips de legaturd deranjanta intre cercetarea curenta din domeniul educatiei si convingeri- le lor despre cele mai bune practici, pe de o parte, si politicile instructionale impuse, pe de alta parte. De exemplu, cercetarea indic& in mod clar importanta jocului in invatare si in dezvoltarea copiilor. Cu toate acestea, multor practicanti ai educatici timpurii li se solicit sa elimine timpul de joac& din programul zilnic, in favoarea unui timp de predare mai structurat. Ca laborator pentru explorarea noilor posibilitati, experientele de joc ale adultilor pot ajuta educatorii si descopere cum si identifice 0 abordare integrativa pentru practica profesional. Actionand precum o forfa transformativa, prin intermediul sau, profesorii pot invata cum s& gestioneze politicile instructionale care nu sunt neapérat in interesul copiilor. Dupa cum mentiona Thomas Henricks, emeritul profesor de sociologie: Jocul transforma, afirn iru cit reprezinta efortul oamenilor de a se fn pofida elementelor lumii, de a modifica acele elemente, invdpind, in acelasi timp, despre natura realitapit si despre capacitatea lor de a schimba acele contexte. Spus aproape direc, jacul est fin final, un proiect de intelegere gi control. (2010, 192) [MARCIA L. NELL 51 WALTER F. DREW Jocul si forta interioara Bs Dupa cum mentiona Sutton-Smith, jdcul poate influenta subiectul dincolo de momentul de fantezie; prin joc, ne dez- voltim capacitatea de a gestiona lucrurilé care urmeaza si se intample. in The Ambiguity of Play (1997, 198), Sutton-Smith scria: ,Drept urmare, este posibil ca nu doar aptitudinile necesare jocului s& aib& un caracter adaptativ, dar si convingerea ferma c& este vorba despre o abilitate pe care jucstorul o va utiliza in viitor”. Cand e de calitate, jocul alunga depresia pe care Sutton-Smith 0 descrie ca fiind opusul activit3tii ludice: , Opusul jocului, din aceasta perspectiva, nu este o realitate prezenta sau © activitate, ci incertitudinea sau, chiar si mai rau, depresia” (1997, 198). Transcendem partea negativa a vietii prin aspectele regenerative sau prin posibilitatile de joc. Sutton-Smith (2007) compara jocul cu afta, un alt sistem de exprimare a sinelui sau a creativit&tii unei persoane: Ce are un astfel de joc oferit aici este cit toate aceste sisteme de ex ‘optim faci acest lucru oferindu-ne modalitatile originale de a trece pes pesimism, depresie si p iat virtual amuzementul joaed rolul central. (2007) comun cu arta varstei adulte? Rilspunsul tare genereazi un legat de existenta noastrié in aceastit lume gi reugesc si seal gi de a crea Este clar cd jocul este o surs’ de optimism si originalitate. Ofera copiilor puterea de a face fat neprevizutului gi situatiilor neplacute si de a actiona astfel incat s4 depaseascd. momentul Prin joc, profesorii configureaza optimismul copiilor. Profesorii care se joac& obtin mai mult creativitate, un plus de optimism De lajocta tnviqare+ Legitura dintre ractica didactic 9 experient jula of eiuausdia § gan>epip eaeud anu einen] « avenue) 15 2159 99 99a “pivousiup runy pnsino asndsous a4v2 soquonpo 18200 2ipporone maf sou ys rupee nu yo wens “supuyydes prpouef vy pring ‘7200 mee vy osepu8 gua puyo osaquay your 10 winfa uy #8 ysepo ap wos ut ‘vayoyra -Hva4o asasojof ty ys muysus oyu yausod my ys 18 uudysrarynoc9 429s] Af nap ps sojido> tfimuiod 2} ys 2459 junpiodsus ap 482 wasesapajua qooayd uy puyy -vayepatyvad aytuosdiiod v paps ‘wundopus vaqnd 3} wno aadsap 38 a4vjnotin9 apanpunys aadsap 18 v1yp s1qu0a 9-8 IN ot 129 no aeqsvOU apuimsionsagus uy Eon Ma{nD If 18 Lunds imunsy au w audsap ‘sasyv2s9 a4f ys soqadoo 38 agstusod wand 2) una sudsop 18 raxyv04 neogwonia aadsap yoynosip uw voe2e vjootenurp up “vous oswp9 uy “pubina ws aut vayusid ug 18 putas ut 229) a8 ys vadoous 2409 vosonuiofsuns) viouo8 v us inp vejvoyfinas asasnay 2p wnop apoutsad wap juotuoue asvooyf vo Sojoiny ps “ymyzous no jnyaouy 4ndaouy we ‘ynqnsowaus pfeaunup wore vt “v2}s990 2400} 1D ‘aunyezo pusind pow yaaa no youu 1f $0 92 pgoqoad ‘sxhvonpa vs ajaue rasatzv9 wednsy jyqisod jovdua 2tusaind sous [22 yqte vs v200 240 waa4y> apaseozpusan us ajdwius as ys uisn 29 v999 Yo jwurSou if So-mu youg “greta olop aus wsorznjua ap vow vsdip 92 ngnp wo aN ujoousuyp tunsdorue sano oy aBzaue w ap woaps vy souiosoa wav ‘pinqnja atinjos oroiu 41508 wen nu yo najuag “duty vf 1aj0Squ » ap vaswstunpiodo apsatd v wsus panf ‘sano jsa0v ] vfunuad » naquad 3} -vjp}upous 0 252898 ps srouaouy we ‘opr= vnop v-ap 19429 jnyousf WY yonoupip ap Sana um ny Stuosus mpm “pian 9p Sama un My StaDsus wuo-tuE MN, 22980 18 of ous 0 aunduuy axjnonpa ap sano ap tos 3" spun’ wavy 210 ap vosn;2o}00 audsap nos axviyaus ap aqeinysis eadsop “205;90190 aedsop jwinosip v-8 ny aynyoaa aadsap ayuttu jruatiod » nu ruauiy, ‘ajuayadioy #8 apapuoys aadsop jyquoa wn nu svg “izood st49s wy. poidinas wy “a8 wy 240 aavaSiue nnon dus 24v9 pnoxoe ynonf wy mada 4 RWS TIN TUM “a8 uy 040 vjoid wy (na wvapois wo wind Joo mvs) vawwposd no pangpS2y o1onu vaan nu jou uevaapf a9 waa “asvpord a 9]020 wosasiotu no ‘vo ‘BUN puya “atinf us yonLiojsuEL ¥-$ rou UIT Zap /ynyaous no ng29uy dma prcaap v vautSpunvzap anstue ad wo 18 sof vouSpuurzacy ‘aaryv049 ajucriod wt jopunfna suv-ou 18 insuno ndaoue w prays nasapuitadans jsof vostu wor ny “azo vs 3a “Sop 22p Yoru tou ved tom wev2ay MIN “oquuyDs a8 ys voaD auypaad ap pynSaj azvpsoge vou oBvourue yo vdy ore “psus “spurs adoyso wu ws 09 By wons8 nt ‘Sano op vos wy gosur ues Impnsana vesotsosop ad 1490 un postinan ue 29 pnp ‘p doug ps anos up “acauuoa ap safutia9 wjzadsad v nujtiod youottdo sano un yout ap aoaau weeav 29 najuad nydurs 18 ang -sasazu nso vpuozaad nu sino wnpaow pnsnuyjuad psua ‘aapsous op npn oid v ayivd v2 sano unyn un nayuad muosuy yu ps wvaptyS vyy “oTASIOTTETY vareysIOA1UA, e| ap azindump adeanpe ap insanD v| yediopred e a> ednp greuorsayoxd 9 VORRITANDE JeqUINPS v-s UND ayeyLIADUIS No ErYayejas UNITE, “preuorsayord areurioysuesy ap zmyuane 19 vtudoad asdsap 114 ~10A v-ou ‘URE Aaveg “eluatiadx pisea o no aitoreonpa O aseoyeonpe taun e B21pn] ejuauiadxa :es119epip einquane O soyeonpa ap ersajoud nxjuad ampard yyueyoduyy yur 89> ‘ayeod ‘a1so (ny -noof raze rajuatiadxa earpuegdcy ‘aseyfoxzap uy ieye fidoo a1 -e20y naqued mynsof erfeoytuuias ajajur 1a tody "eluaysizas |S oatBE ‘mui important, stiam cit nici mitcar mu mai doreant sit fiu acelasi gen de educator. Am plecat stiind cf aceasta experienta de o siptimand ousese mai mult impact asupra carierei mele de educator decit cei ppatru ani de facultate, cei 15 ani de Iweru cu prescolarii si intregul program de master la un loc. Asteptam cu neritbdare sit met intorc la clasé gi si pun aceste cunostinje in aplicare. Gandindu-ma Ia experientele si schimbarie care tocmai se petre- cuserd, ini amintese cit atentia mi s-a oprit cu precidere Ia hartia pe care 0 folosisem. Cfind ne-ayn adunat in ceea ce not numeam sala de pictur, era hartie de ziar si nici hartia aceea de desenat ieftina, hértia manila, care se foloseste in construct pe care 0 comandan in mari, ei hartie albit (alb imaculat), de calitate superioara. Era tipul de hartie care face pictura sit para find si fi conferd stra- si care nu se deformeaza de fiecare data ciind aplici pensuia Era tipul de hdrtie pe care noi o pastram doar pentru proiecte speciale... cele pe care le puneam pe perete in riinduri ordonate, la Seara parinfilor. Era chiar acolo... hartie de cea mai bunt calitate, oricita doreai, aranjatis in topuri, iar noi o puteam utiliza Nu sti de ce, dar Iucrul acesta mi-a rémas in mint. Cine suntem noi sit spunem cit doar proiectele speciale sunt demme de hartia cea bund? Elevii nostri probabil ci nu ar fi de acord cu noi cu privire Ia proiectele care sunt cu adevitrat speciale. Acela a fost ‘momensul in care am decis cit in clasa mea nu o sa mai existe limi- te la hartia cea bund, cd nu mai avea sa fie rezervate doar pentru soperele de arti” ficute 1a ocazii speciale. Am invifat ci fiecare efart creator este demn de materiale de calitate superioara si am stiut cd ascunderea hartici de calitate nu mai era 0 optiune. Din nefericire, in august, cind m-am intors la clasd, am revenit la rutind si pregatiri. In fine, aveam de scris nume pe etichete, s-au oferit calupuri peste calupuri de hértie mare. Nu milarii cu ccantital icum doream. [MARCIA L. NELL st WALTER F. DREW de pregitit materiale si panouri de decorat, Cand au sosit din grupa mea, sub influenta puterii obignwintei, am sarit direct la rutina familiard din programa, a proicéte si fnvitarea meca- nica. Uiténdu-md inapoi, am fost neu ia, Nu imi plicea Parcurgeam pasii din curricula, insi ei mu tyr’ mai apartinea, Nw imi se mai pareau potriviti. Nu am infeles iqediat care era proble- ‘ma, dar am infeles-o intr-o 2i de ianuarie cénd lista abs O invitatoare de Ia clasa intdi care trecéa pe hol m-a intrebat ddacié as fi de acord sii unim clasele pentru a urmitri un film, a activitate care si ne find pe tofi ocupati si safim productivi, fra sa predim concepte noi, avind in vedere cf lipsese atfit de mul Dintr-odati, tot ceea ce inviasem gi experimentasems pe parcursul veri mica revenit in mente. Stiam exact ce Incru si le-am pus pe masa. Am adus af@, paiet, lipii, fonrfece... tot ce era in di Am dat materialete co sa intémplat apoi a fo miet facaind planuri, cretind, erialele gi au geisit moi ntrebuintiri pentru obiecte obignuite. Am riimas fird cuvinte abser- vand copiti cum mergeau cu creatiile lor de ta 0 masit la alta, com- bindnd materiale si crednd capodopere. ‘2 experienfelor de ia curs, as fi fost tot cu gura pe ef spundndu-le ai se intonrci la mesele lor si lueruri de genul ,Materialele trebuie sit stea pe masa pen »Seli ie sit sted pe masa pentru scli- itor, ne-a imitor! Am utiind, Au combinat tru material Delajocta invitare* Legitura ai ctica didactic’ sl enperienta joculutinjpoof etusuada up e2magB= « vegan e|20fe| 2g snuyigo asosnf 2409 wad isa904d 19 “2702 2109 [29 B19 jnsMposd Santa vor 19 2109 iu upueres HIN” mos , 2400) ap atoaan 3 rou ‘aqtou najued plia8 no 15 oyndnzap unsjoosap ajaqnuvg m) pojunuas wv ‘yousf uy “pe -vofis ad a8unfo vaind a0 weaa puyanzuaa susadans wv-u “gndoouy 2] “St 40 Layysafimmue mesa nu mojas0 po Saqafus vs quanto 0-1 -va19 ap jusun ‘yavofs ad y8uunio ys ajuneus 24u20409 m9 fof vy n049 nu 2400 909 401 ‘yBupy ap va9 38 w9 jaf v1 miind rout nus yyw you 42 aunsony axvoa4, “uopaaya vaqeyasreous audsap a1 muounds mu ‘yom ap ves naquad a4v4ojos sunx}o.029p meua aqaatoud 948200 1$2q] $ satu 38 191 2p sianzopuy 90f m nf “pours uy “aymsdosojof ajopout Sinf ap qwo.v ys0f v azaquuasaq aqayaung 9 ayujand azunaf no apincoyn Sof me 2p9 ‘mun jsssnauod ad “conan “aja ad ayeday agqo a4yse4af na ‘isvus auagye8 ypooos ap 22nq opm nvs9 “pusuv0} uy apoung ayse,04d ap pura murwapyo;us vu0 afna 2p mavofs ‘aypiarzv249 ap ynsand m yodiortand saw puyo yung “sopidoo aqaptony woiySy asvo ad “psvyp ap HVS jo 1}pNRI29 Uy {Joo un-an.Up youu afna ap pavofs 0 vunvaprorus mmav my “ynovf uy-2 2109 od pqiusyps 2pqizie row 300 axpuap wun ‘pgoqoad ‘450 afns ap vsvofs “vinta yy00} 190249 wudstiadoasap Y9 Ul 1 ayy wean 400 0 asn9 ad v2 “nu Mau ‘4 YaLTWANIS THAN “Twba bunpo » naguod punosdi ap diy s80j200 nvaan 21 194 my aprayond “url up nue n9 y0onf nos m -anvdeo no vaso 38 nmsoy rt sys ‘tungn2 @ODTT — apsuvon| v3004, “axayduos unyonays a4 uy wottduus 0-8 yyws urp aya a4ncoyf‘eutvas up tama” sroqasruy w vaaus9 pupa pupd syn yeanp www v pootiad indaous v puyr “2,9 no wong vs waynd av 99 1 Hapa aidsap aopaaye yiquon wana} ny “asvoyno van 24 2am tout 1 ajaoudys snd ws ‘y0008 my stunt ues preys gop id wap aoodvo n9 ys sua} 2499 9d 2quumaony a ‘psvp> wy Hay 7 rou jsp8 rod go winpy8 24m naquad aqootyz0 asvo.ounu 19 pou ssa tun 18 apo}iapoue ap atu d pupinys mo 0 opo30 p58 tan ‘psu ‘unoy 90} ap mau pnuaB vAB MH Bo 1 1000 op auspoute 43804 of So wfunanSys no ‘sano vy a8saue v ap ayupous Bivowor vsease j1s08 yf $v you “s2iswoUNT up 20198 aqouatour naguad raquo viszIa w ap vxz090 Ima ui 1 pys0as0 ovtDelajocinrool etuouidse i gau2epp eomeid anuip esmgoy « aedgnuy a 20f 0} 2g sh quejeaur eHeoyrmuas « tuppaid eveogrmuiag gjeuorsey -oxd vonoerd ef arwoysayax s0pidaouosasd vaspuesay 6 SuequUIYDS ap TajuLZOp 18 tieysadaU RarMgeOUNDay 6 SUIPRABE ap EEqUITYDS “L ‘sino e| ap tajuotiadxa e axeuzin v9 £a0eg mj eoseULOJsUeN UTP E}[NZeX atayD-aqUAUIA|a ap AHS O ‘aqunqaodiar Hamjeopt 248900 ap aqttwus tor Hipnue yyuaysu0d ysof ww mu yo svop PUOISLAAUL BY “Jouodfvonipa 40} jnsangand ut pyfo aS 24ND uy fryouind soadsa4 ps 16 saayo ap 40j woyonepa us joadsaa 18 ws aingaay,“2404}0022p naquad aqryn ‘aavoyyanfuoons tray m aansoqdxa ap sfeisunsodo tout ojudos safo ay ys 18 rz axvnotf us ysoy9 uy pyuazaad 18 pouguaynn maf vs moos surg “yyw m9 osounjyret yuu 18 rax{00] Sud Sana4od ps mp 18nd jod wwe ny t2p2 pnsangied ad tas 400 98 Hpyunzsodo tou 29 assy gu ws waay soya uy var yod nu yo aso yluvin84s no nyy8 39 nopaed a muons 109 ad pzvey ~oafo 1 vat vowwys 18 vauspniuo vo Sajaius ps yoynto vu pjustindea nysoa3y 40} v a1wzzqiyn ap uo wojop 1 1 apmadqena B} axazed no wsD “F2ngua ap ayoue sasdiy pnaoiynzae pS0f v 40] vot0y!29 panspu 29 10 18 oust gyy “Hue yout 401 189,09 ap aqs1afo apouossad apajapou ap 18 ofosnouy ap oxooou ynav v vysaov jun ap vdna8 “agjna.s mBewa ap Hoyind ospy 28 v najuad tefuacaayits ap moaau mnan nv woud nit 2244 Inuy ap tampa pou “ajumsumous sSuaja00 us SO49}H ap Joa sSvjo00 uuvoLdazuy 109 18 no andey sSvjaov ad a8awu va dna oavoayf ny “yaaye ap adna8 tou soun nz up pafip Ja 18 2489 ayfeaua ap jnsoooad ‘praspur aunoorf nayuad vorun a4so vayeyaysve49 mayo 4s waLWMs TEN TENN uno vin “yo osoqusuvas tug ps yngeus Y -yudoou ap jrusaap no soda 38 jnsausyus woseoza1y 2] ys 2409 fapout un ap a}oaI4 nvoay “40 ~sunfau va99 1 ozaanquaan as ys ‘aojpuiay ‘noyda;Sv vp 240d 25 jessy ap a4nang as ys #8 223 249 ps gndaouy v apfvsouo8 mow any ‘ysasaqus 9y204y mv-3] ‘pizIa MW 1 DSB]9 ap HHaDID pub Ddigy “Hosoo}uAL DUIOP Jwjyav NU-S sudo 33 no agnyurs apo 24038 ph 9p ayaa “pmotly ‘nsany ap ayilvang snpouyut we pupo “40149317] °3]9 nd vaadxqD 99140 sou v ap OE odstp jon ‘ojevedeo no mn4ysuod v ap wfupaop 12} jy sagia nny mu puyo tounye vpSeuuvzap ap jnysap ysof wey “tou tatfysoua8 3) -aondes pazaid ps aaypquiau na windayso ‘oxsopd wip ajazvdeo ap sunfo ui ‘nyse20 jnuy ‘nyduioxa aq “ayurmeg prusyysuos psa mu 3400 ap arfouusofur prow o asasy3 ‘vaa00 oupwupsdys vj asopuaS yuu pry nop asnooyf aq “pouorsajoad vayurianso0 azafuanyfet aa sana my ap ofustaadta jaf 9 ws muas nop nus ne 191K 1aape 18 taosafoad nagtod aoin -wwas 18 ayueaatas ounyw sory9 dap weanipauy 16 vaxepaid 2409 uy aquadns otuowout aoe “ys0I> vy ap wfuazcadxa aySaigSoquus a4vn wap 2980 s4npaad up puojuods apsyrasyvass pysvary “14U2q0uL aquunis aadsap ‘JoySzap-faySut audsop gorsovad 38 yprdos 91)221 0 naguad sui9s vp 18 jnp9 my aeuasa o najuad wfunuss Hod w) ayv0q poder: na prajuonupiodxa ys v8 jySoudo 24 vs umsaoduut ap yuourxa isa ‘yBuuru ps adaous puyo pusoy ap 2024 12 o-sgu ‘nyduipxa 2q) ‘(n0aqe ap #8) puvosiad vpidoud ap atfauny us ‘umd my ap atipn.ssqu Hoaun wean poop aiypaud ap pasvod upojauu used psvj> ap uy apunaind wosnganves? “afoquvcn ap wrisdiy 2980 mu py ps pnusyuo2 omMe + Importanta de a-si oferi sies fi creativi 2. Schimbari de perspectiva + Importanta autonomiei in predare si invajare * Importanta incurajarii gandirii divergente, a solutionarii problemelor, a curiozitatii si intrebarilor + Respect pentru capacitatea copiilor de a fi creativi 3, Schimbiri in practica profesional © Sensibilitate la nevoile si dorintele copiilor * Identificarea oportunititilor educationale in care copii isi pot manifesta creativitatea. si copiilor permisiunea de a Se pare c& jocul autoactiv deschide poarta catre transforméri profunde, Aceasta schimbare nu este dictat de surse exterioare, menite s& asigure reforma scolar’. Mai degrab, procesul incepe cu intrebarile si curiozitatea educatorilor. intrebarile pe care si le adreseazi nu determina schimbari doar in practica profesio- nalé, ci si in acel proces integrativ in cadrul c&ruia profesorii isi exploreaza si isi inteleg propriile vieti. MARCIA L NELL 51 WALTER F, OREW CAPITOLUL7 Jocul deliberat in invatamantul superior: studii de caz Multe programe [pentru educatiatimpurie] sunt ates respecte o programs cae nse bazesz8 pe joc. Pentru a avea acces i. scoala care flosesteo programa bazatd pe jc, estenevoie de dase care s8creada nea $e paring care si osustnd JO GODWIN, DIRECTORUL CENTRULUI DIDACTIC DAIRY ROAD DISCOVERY intrucat, la nivel national, atentia este centrata in SUA pe adoptarea Standardelor nationale comune, si pe masura ce nevoia de personal calificat in educatia timpurie devine din ce in ce mai evident, programele universitare de formare a educatorilor sunt atent analizate. Mai multe organizatii nationale, cum ar fi Asociatia National pentru Educatia Timpurie (NAEYC), Consiliul National pentru Acreditarea Formarii Profesorilor (NCATE) si Centrul National de Analiza a Datelor Longitudinale in Cercetarea Pedagogici (CALDER), promoveaza activ si pun la dispozitie studiile referitoare la formarea eficienta a educatorilor din gradinita si ciclul primar. in privinta formarii pedagogice, apar intrebari cum ar fi: Dela joc latvazare » joculdelverat tn i riintul superior: studi de cae2899p ypms soyadns in auejgauye} 201199 (et ‘z102) f9 aQUIP axwDay aTNgU}UOD azed LT 18 guNardiay ezeaINT midoo ares ut aRazjoo un yuapya euonsa’ 18 eyoazap vad « sopEIONy easnzjaas nunuad Hemumyiodo 18 jueysuo> speqpaay ‘arep aaparqo Layo e aq + ex0ysa08 affonau | earepaid videpe v ap 18 jureysuo9 pour uy sopndoo earejgaut enjeaa e aq « arejeaut euidoid azazuioyuout 1S gs 16 rupnande rou azasiaxa gs ‘aye}paut ajao aoyde es ‘ny -e89] wes Bs Wada winfe are omMUASUT ap NBayENS 1S0JO} & 9. arejgaut nguad yuapyo fepojesa un vas ead sojpidoo aye axeowayue ajajunsouno 18 ejuatiadxa no repaid as ad eaao e}aUOD v aq «+ TqpOY 1S epuryorde pour uy euayeUD aRapahut e aq. 6 eayeypedeo pre pugznput ‘gua -yo aepard o naguad ajeyjuasa appuseid ezeaprea aro aouidura Yzaop aseorswnU gISIXE “IRs JO]!aj09 18 puouUTeT]-BuTTIeq My WHOJUO> ‘ayuarya aoqDepIp IoHDed 1oUN easerfoAzap el -eanouy e naquad aresaoau vjuatiadxa 1 aytmsmo sopieprpues Pupao “Yuapye HuooNpe ssauBap ared ajsienyeo no a,eyTUAI0} -UOD UL ay BS aMNgay} LOTOIINpa e axeUNIOy ap afaurerF0%q . puepueys a1eoay najuod yenptJos gueutojiod ap aoyadns jaaru un nuosap DAgWN ale ayesueae ajapaepueys, elusoy] ap guojdyp no 18 que fax und Jad ap arepard ap auutysaa © no ‘HHeyuawzadxa rew L0}wINpa oun eareuOLoapiad ap ayeSo] SupMs Yur UNS JAAVN ale ayesueaL ajoprepurss 1 SIgEN at -opzepueys ao duu uy ‘uoyedaour ropzoyeonpa vareunios ap 24 ~289] sugans reur uns grerinuy ereuorsayord axeur10} ap DAWN apaprepuers 18 SSVLUI afapsepueys (SVU) Jopoyeonpa aaa BEEMAN I yaw varoutjsns 1S earenyeas nyued yeyeys1aqur myny}zosuo> aye ezeq ap aoEpeprp ajapsepueys 18 (GL dqN) wewe|eaut uj ajeuorsajoud ajapzepueys nazuad ojeuorjeu raisnuoD aje wejo>soid nayuod 2fex -ouo$ sjapsepueys ‘ouindury exjeonpa uy augeSaud ap ajoures80rg, nauad SAWN 2]9prepueys anurp eyeroBns esnyeso] yzeaHsnt! [2 MlegeL “ALVIN ap areyparse seysraayun 1S feat] [OAT EL an18o8epad sojauresZoad & DRgVN ang> ap vovo}svoundax ny -uad pzeq e218 ayezy[N uns ajedouud aprepueys ases eajaoy. Juewrjpaut ap jaatu ysaoe nyuad DAWN Je!sRUo> eayed uIP auindwy ereanpa ur arewnoj ap 10] sojaurerSoud vareqpaise gyros sovedns yugurejyaut ap aumesZord aynur ‘mjnures -ord vareyjoazap naguad ezeq e (6007 DAAVN) Inmaeprpues ape ajediounid giueunoysad ap aprepurys aseé ajap putsojog “squaye mappard ajaquawuioja e[ a1e0ytt -2J03 s0pp}ep ezeq ad ‘LO[oWwonpa e areULIO} ap ayuiaiya aUTeIS -ord azaan ys ajningysur emnfe ajapaepuers tody anjnurexSo2d Thupes uz audi epeouad upp xopZo}onpa vaseyoazap eurisns 9 are) ayep a1ayo Es 1S JopIOSAJoud e axeuTIy ap MjnuTeIZoId vayey[eo azanjeaa vs ayUOW JUNS aprepUeyS aIS—V “(6 ‘TTOT DAWN) ,2feUOISayoud eoysesd UL aypuLgop s0Ja}UNsoUND eared -yde vy tode 18 exajdiuros reur araBazajur o ej aana1day ajunsoun 3p ezeq 0 e| ap” puvoayy aye anurp azeday ‘ayea19 jude SO} Ne ajeprepueys “unpearu tan ad “go18o8epad axewiioy ap apsep -ue}s }EOAZDP & DAWN “BODY mavipaus eouuyop nagUag caundwy atieonpe ur néyerads nyuad aseunoy ap ajauesSord n> e -uapya varepaid ej arvoysajax vasejazia9 WaIJ0se UND « EEMPULIOS eayEDBOYA UNBINSEUE LIN) 6 goundwun eysiga naquad puapye exjeanpa agouyap a> « etost Tabetul 71 Legaturiintre Standardele NAEYC pentru programele de formare profesionala, Standardele generale NBPTS pentru educatia timpurie s Standardele pedagogice in InTASC* maya ‘aM STAN DEW Standardele NAEYC Standardele generale NBPTS ‘Standardele pedagogice pentru programele de formare pentru educatiatimpurie de baz¥ InTASC profesionald tn educatiatimpurie Standardul |. Promovarea dezwol-_ | Standardul L Folosirea cunostinelorrefertoare la | Standardul nr. 4 Cunoasterea ‘Bri siTmatarilanivelulcopi- | dezvoltarea cpillor pentrua‘nfelege pe deplin | continutului lulu copilul Standardul 2, Stables unor eli | Standardul il, Stabiliea unor parteneriate cu fami- | Standardul nr. 4. Cunoasterea cufamilileicomunitatea | lille sicomunitaile continutului | Standardul I, Promovarea echitai, onestitais1 ‘preceridiverstatt ‘Standardul 3, Obsewvaree, docu | Standardul V.Evaluarea deavoltri copilului la | Standardul nn Dezvoltarea ‘mentarea sievaluarea pentru | nivelului de achiztit elevului 2 sustine prescolal i mic Standardul ne 2. Diferentele scolar famille acestora de invitare Standard nr. 3, Medille ceducationale Standardul nt. 6. Evaluarea ‘Standardul 4. Folosirea unor abor- | Standardul I. Promovarea echitati, onestitaisi_|Standardul ar. 7: Planificarea irleficiente din punct de vede-| —apreciesidverstait ‘nstuetie redeavotational pentrustabi- | Standardul VI. Gestionarea mediulul de dezvoltare | Standardul nr. 8: Stategt trea unorlegsturi cucopitisi | sitnvétare Instructional famille acestora Standardul VIL. Panificarea dezvoltri inv Standardul VI. Implementareainstructiunilor Pentru deavoltaresinvatare Standardul IX Reflectarea asupra predari tn cadrul educatieltimpuri Standard 5. Foosrea Standardal lV. Conaayerea materiel predate | Standard wr Canoapierea Cunoztinelor despre contint | _precoailors solar mie | consnutatu Dent reaemes uni currici~_|Standrdul VI. Gestionareamedulu de dezvoltare | Standard. 5 Apiarea Kim relevant inwtare centinutau standard VI Planificarea pentru dervolare st ‘nvitare Standardul VIL. Implementarea instuctei pentra eavoltate $i twvstare g Standard 6, Dobandiveastatut- | Standardl IX. Reflecarea supra pred penta | Standardul ni 9,Formarea = Jui de educator incepator ‘varsta copiilor mici profesionala si practica etic’ Es ‘Standardul 6. Dezvoltarea profe- | Standardul X. Demonstvarea profestonalismulul si | Standardul nr. 10. Leadership |" sionals (educator avansat) 2 contributie la profesie ‘eolaborare | = [Faces tabel are cracter detndrumare este merits ofeweovalune de ansaribla asupra moduli cave WANE | = | Infelege legsturlecintre standardele NAEYC din 2009 pentru formarea profesionalé In educatiatimpurie,standar a: | dele generale NBPTS si standarde principale. Tabelul nu ilustreazd integral complexitatea # profunzimea acestor | Stndorde | |retring Interstate Teacher Assessment and Support Consortium (InTASC], InTASC Model Core Teaching Standards: A Resource for State Dialogue (201), ttp/ ww ccsso.org/ Dacuments/2011/InTASC. Model Core Teaching Standards. 2001. pdf NAEYC, , Standards for Early Childhood Professional Preparation’; decarate de intentie {2009}; http /emuenBeye org? ‘iles/naeyc/files/2009%420Professional%420Prepih20stds Revised2204_12 pdf National Board for Professional Teaching Standards (NBPTS), Early Childhood Generalist Standards, ed. lla (2012), bttp:/wwwnbpts.orp/user-files/file/Early_Chldhood.7_3.12.pdf Retiparit cu permisiunea NAEYC (2012), wawrnaeyc.org/ncate/files/ncate/ NAEYC-NBPTS-InTascStandards pd. [Eb oratynaerc ap ups Isst mys souadns jmupupienus poteisa napuad sau sopssosajoud numsed jnaoyaniu 4s0f we rode 18 injnool vosaind 1224p ouawpadxe wy “sof aadsap syn ap wio4qx9 s91)9)0 ap ay4od snow wo ‘unquy ‘30H, IO B0{ ap 10 ajuayiadxa vareopen sajaiuy ne yoyeonpe Moya e9 eyeIe InNsIMD e axeNyeAd op ajarynuo, ‘azeziqyn ap Heiqisod ayerrea no ajeayeur nd cof ap eonpead ejuaadxa uy muiod ne niuedonseg *,@pury pue ‘Saeayy ‘spur}y” axjseou sojazayjaye e eaD nd exv[IUIS axeyUozoud © nd ‘a10 aN ap dof ap sayaye uN v| 1S yedpAred ne WOW Nps quoyA “yNseURUS RAPED UI ~(OLDZ ALVON) B!BoSepad va -euuzoj ut eoEpeid ap dy ung reut Jao 4s05 e “4489 pour UT ‘31803 ~epad , evjuapizay” ap yjuatiadxa o uoyonpe sO[LI031A LaIO e ap pseor0[eA ap wWaNXe 1S yoquN ayeH[epour o ysoy v ULQN Jeu “fuas yseoy “uequn ;nyzeuTUTas jndury wIp 20f ap ayaxoT]9]y ‘axvfemnour 18 axaurisns arajo gs are reyrunwoo yaun ejueyodun yeuyuos ne LOWNpa HLOW!LA “LOTAa]a ayep sop jueINIeId apENyeda ey] “LeUL yeur 129 18 ye ‘prur mdoo yee eleauy aze9 uy [pour aBajajus ap eoqeitiqisod sopEuaprys yzayo e non] ysady “low Feu LInd -na8 uy HesZayur euoruajUT pou ur ‘ysoy ne wed azeoay urp Iuapnys ‘Hoyeur ayfumue ef op Nes jue Henue ey Op o18o8epad ve] ap riuapms amquysip ys ayuaU ‘RO1Z08epad a1 -ewioj ap 10jauresBo1d vayeyoleu ap ariqesoap a1dg “nao1, ap nes pfepads arjeonpa ap ‘ereurtzd preoos ap ‘axejoosaid 3} -oureioid ey oued eny e naquad Hepajas so} ne a}8oBepad e| Huapnys ap [emeds dn mysase paquiayy “Tueureydys pnop ap dur 199289 ap ejeoos ap aptrirpuoo yepuuadxe ne oundury evfeonpa ap Hesarayur muedoazed (yg ‘erydjaperryd utp alrese] aug 4 van 6 TN way payeysiaatug ap mnnsndures eseye uy yeztue310) ayTFAss9[LIW ipysioarup fe gueqin ases8aquy ap mmreunuias erze20 n> T10z #§ O10Z tn] even — e1ydjapejiyg uequn jnseusuas giuaoy ap ajauierBosd uy 20f ap ajafuauiedxa uunHoU pou Sajaiul 1S eieaut mdoo axes ur [npour #$ dof fnuidord anurp soprmeB9y eudyse ezeaysayox e1eporo, “20/ ap ajaiuatiadxa ap ayuajo apeuosiad ayiyouaq ap oye89] ayieunosur ssaSpiigdut 1S pzeazteue ousesSord aysaoe pz -voutmn area ruapnis “gferluaso piuauodutos o aiga [mDof are) Ut ‘goiRoSepad eazeurioy nquad ejuaoy ap umsino sojaoe [Rupes UIP pave Ande ezyfeue WA ‘pues frutiad uy -azeysiparumysod af uy 18 ayo “giuaoy ap afaueZord uy yeae ‘Onovid ‘save zaqyy of ap sopjuatiadxa vareziyn aadsap enosip woa ‘joudeo 3save Uy “aMepys tu -gpaid vjuasa aysa eyseane ‘fidoo ad pzeasquaauie> ds a1e> [39 2359 quaDya LoWONpa uA Hu] aHeoyUUas arajuOD Ps 18 eBeapOiUT vs aout ajaysiva 9ye0} ap Aaja azeo ut pour ap o¥eSoy HeuZo;Ut 18 Rrayo 20/ ap Jayse uN 4nzgAa ure uINd ednq “areyoRsad 18 azeny -Paa ‘oread ‘arepauon ‘aza8aja{uy ap z0[Npnynde eazeyjoazap aujuad sesaau [nieds s0u0,eanpa g1aJ0 PoHOepIp earRBad nuaquad jexoue’ mynurezBoid e ayed vo yemmyon.ygau “onsead my -noof eansojog “arjoayar ap 18 ans }xa]4109 uN ap atoasu Ne HO} -eonpa ngage ‘ropidoa pnzeo ut 18 e> grumpmnde aysaoe yoseap -uggop ys otmnduiy exeonpa uy méyerads vo nquad aresassut ajajuauiadxa 18 ajajuygouns azaziumy gs quarypeprp asasnar und ‘wuONSa8 v 18 wy]oaz—p w “vzziLanf v ‘wnjexa v ‘vzIp4N D “das2 D ‘24 -2au09 » ‘aBajajus v ountfoe o undnsaid afaqian 2420} 99 Youtoy ztBa cercetarea meniti sd informeze publicul larg despre eficienfa gi uti- litatea jocului. A fost util si aflu de la profesorul mew ci jocul este important si poate fi o modalitate prin care eu sit acord libertate elevilor mei 1a clasi. © serie de observatii din jurnalele de reflectie ale participantilor indica faptul cA viitorii profesori au inteles importanfa jocului si beneficiile sale att pentru ei, cat gi pentru copii. Jocul individual chiar a aout un efect terapeutic. Am reugit sa mai detasez de stresul cotidian si m-am concentrat pe relaxare si pe idea ci tolul va fi bine in final. M-am surprins gandindu-ma la Iucruri care mi fac fericit si care mu mit streseazi, spre deosebire de ile” negative cu care mi lupt adesea in experienta cotidians. ‘Acesta a fost un timp ,al meu”, in care m-am géndit la toate lucrurile pentru care sunt recunoscator in viafd, cum ar fi materialele cu care ma jucam. Nu micam mai jucat eu un obiect comun asa cum am flicut asttzi de ciind aveam 8 sau 9 anti, cred. Cand m-am dus si-mi aleg materialul, nw aveam nici cea mai vagi idee ce o si fac. M-am gandit la copiii cu care lucrez. Ei mu prea apucit st se joace cu mimic. Li se cere doar sit Iucreze intreaga zi si si stlipaneascit materia predatit A fost plicut sit imi folosesc imaginatia, pentru e& nu prea mai apelez asa de mult la ea, acum, Ia varsta adultd, M-a surprins ot nu mam plictisit si nu am obosit in timpul acestei activitati; « fost MARCIA. NELL $1 WALTER F, DREW relaxant. Se pare ci mintea nu are nevoie decit de o pauzt din cand 155 in cand pentru a reveni la activititile copilitriei De obicei, mu imi fac timp pentru a asciiita ce gandesc/simt in momentul respectiv si a vedea efectiv ce vreau eu si fac. In general, iau deciziile sub influenfa familiei, prietenilor, profesorilor, societapi etc. Insd, cind am primit materialul gi am putut s& decid ce vreau sa fac cu el, a fost distractiv si mi-a conferit sentimentul de putere! Ceea ce demonstreaztt cil nu esti niciodatit prea bittrdn ca sii te joci, sii fii creativ si si ifi folosesti tia. In plus, demonstreazit ea in joc poti folosi orice obiect; nu trebuie sit fie un articol care este considerat o jucirie sau un jo. Atelierul de joc din caminul ,,Gaige Hall”. Bucurandu-se de indrumarea noastra, o fost practicanta de la seminarul urban a organizat un atelier, in toamna lui 2010, pentru noii studenti, in c&minul Universit3fii Millersville, unde lucra ca supraveghetor de cdmin. Iata ce scrie despre experienta ei cu jocul individual din timpul Seminarului Urban gi despre legtura dintre acea experienti de joc gi situatia ei curenta ca supraveghetoare a noilor studenti: Cand am intrat prima data in sala pentra a participa la aceasta activitate, nu stian: la ce si ma astept. Profilul mew este e educatia gimnaziald, gi primul mew gin avea sit se adreseze celor care se sp ins mi s-a demonstrat imediat om si am inceput si ma joc cu cuburile, care mit nipitdiserd pe parcursul spt este un rilspuns excelent la problemele mnale si ca aduni toate De lac a inviate «cul delibe amantul superior stud de caz

De La Joc La Invatare, Cum Folosim Jocul Didactic in Educatia Timpurie PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

De La Joc La Invatare, Cum Folosim Jocul Didactic in Educatia Timpurie PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like