FUNDAFIL iveltil terenului, care serveste ca suport al Oestructiel si prin intermediul ctiruia se trans- Wiitépainintului greutatea constructiei, precum si Brake atte, ‘aceidentale gi extraordinare, pe care ita Te suport, “Dipl de fundajic se alege tinind seama de {tara straturilor de pimint de sub constructie, de fenta apelor subterane si de natura constructiei Dup’ adincimea Ja care se afl terenul bun de y fundatiile pot fi de suprafati sau de fig este clamental do construe stat spb) nl cn Fundatiile de suprafaja se pot executa conti- say izolate, Fundatiile continue pot fi in ga Gyepte. mM ganturl drepto cu talpa ovazatt sau mHepte, iar cele izolato pot fi paralelipipedice, in repte sau in‘trunchi de piramida. <5} Fundatiile de mare adincime pot fi pe pujuri, es pilofi de diferite tipuri sau pe chesoane. jpot firstratificate, turnate sau prefabricate. Materialele din care se executii fundatiile tre- Entuio si reziste la actitmea umezelii a apelor subte- p Taie:si-a mediilor agresivo; de accca, cle pot fi lidivii, piatra naturali, rarcori cxirimizile pline, de bunk valitate si bine arse, yi foarte uzual betonul simply, clopian sau armat, turnat pe loc sau profabricat. n'conditii de’ sarcini reduse si in terenuri e useate, zidiiriile de fundatii pot fi executate uscat ‘siblocuri nelegate intre ele cu mortar), {ge Fundatiile rigide. Se executt sub zidurile por- itabite’gi in tot Iungul lor, in care caz ele sint si se i ww numai sub stilpi portanti, sau in loc sub zidurile portante, si atunci se nu- Imes tzolate. 1" Rundatiile elastice se folosese in aceleasi con- digit, dar numai cind sarcinile pe care le suport Sint’mari, iar capacitatea portant a solului este ynicl, “Aceasti situatie impune o Hitire important& 8 Aipli, care scumpeste sensibil blocul de fundatie rigidd yi uneori litirea tilpii devine imposibil de executat, devarece, prin adaosul greuti(ii proprii a acestui bloc, se poate depiisi sarcina -admisibilt pe sol, Atunci so impune fundajia elastic, pentru’ exeeutarea ciireia este propriu numai betonul armat. Fundajiile continue rigide se exceutt Ja clit diile fai subsol, jn sanjuri sau trangee spate de Ja suprafaja solului, iar Ja cele cu subsol, in santuri trasate pe fundul sipiituril. Litimea acestor funda~ 4 din calculele de rezistenta, este adesea in realitate datoritk cerinjelor de. ordin constructiv, adick de posibilitatea practic dea spa in spatii inguste, z Tn tabela se daw aceste Miqini mninine ta ras port cu adincimea de : Tabelu T: Adineimen sipsturts Lijimen minim 40— x0 19 30-100, 100-140, 140 60 [ | Adincimea fundatiei trebuie sit ati de teren bun de fundare gi sX so ineastreze in-el mi: nimum 20 cm. In orice caz, aceasti adincime tre-, buie sit depaseasci limita de ingho} cu o zoni de siguranx de ccf putin 20 cm. * ‘toate cazurile, fata blocului de fundatie care vine in contact cu zidiria depiseste in latime grosimea acesteia cu 5—10 cm de fiecare parte, pentru a asigura trasarea zidiriilor in conditii bune. In figura 1 se dau citeva exemple de forme de fundatii rigide. Figura 1, a, b, ¢ si d reprezintt fundatii executate in piatri natural fie sub form de ziduri drepte in santuri (lig. 1, a), fie sub form de trepte (fig. 1, b, ¢ sid). Pentru cconomie de ma- terial, o parte a fundatiei se executii in trepte si o parte sub form de xid drept (fig. 1,0). Dreaptainclinati care uneste piciorul ziditiei de fundatie cu marginea de jos a talpii, si care este imbricatit de linia treptelor fundatici, trebuie st fact cu ori- zontala, Ja talpit, un unghi mai mic sau cel mult egal cu 60°, Zidivia de piatr’ a fundatici se agazit pe un strat de beton do circa 5 cm grosime, tumat pe fundul sipiturii si nivelat, sau cel putin pe um strat de mortar de 2—4 em grosime, Dimensiunea minimt a unui bloc de piutrit natural pentru fundatie este de 15—20 em, iar cca nonmali, de civea 30 cm. F gura I, g, h si f reprezintii tot sectiumi prin continue rigide, insti exccutate din beton. Solutia din figura 1, hse poate aplica numai in terenuri tari si se foloseste pentru a economisi vo- lum de sipitur’ si beton de fundatie. Supralitirea prin escarpare se poate face de maximum 15 cnt in fiecare parte, iar tnghiul dup% care se taie terenul trebuic si fie mai mare sau col mult egal cu 60°. In figura 1, i este reprezentati 0 solutie econo- plicabila’ in cazul sarcinilor mari, Sapitura este ins mai mare, iar umplutura, cel putin spre exterior, este bine sit se fack cu argilii compactatt. ‘Tot pentru economic de material, soclul mu mai este sprijinit pe zidul do fundatie, ci pe un pinten seos din aceasta. gura 1, ¢ si f reprezintit seetiuni prin ac lagi tip de fundatie, care insi sint executate din beton ciclopian, deci sint mai ieftine, Boloy piatrt pot ajunge pind ke 404% din volume fund: fii. In figura 1, f fundatia este exceutrict. supe Iirgirea ci ficindu-se numai spre interior: este ¢: zul fundatict zidurilor de ling o clidire ve existent sau al zidului de fatad’i cind imobilu ide, Sint cazuri_ cind, sub portante, este mai economic si se execute fundatii izolate, decit fundatii continue. In terenu- rile macroporice, acest sistem este indicat deoarece, coborind adincimea de fundare, se reduce pos Dilitatea de infiltrare a apelor de suprafati sub talpa fondatie’ si deci de inmuiere a tecenului Blocurile de fundatii izolate 1 si puuri, se executii sub colturile si intersectiile zidurilor portante, deci in punctele mai fnekreate, Pentru sustinerea zidi te puturi se leagit intre cle prin arce executate din beton simplu saw din ide ric direct pe sipitur’, care tine loe de cofraj, saut de beton armat turmate sau pre! Tn azul arcelor din beton, pentru a le reduce inal: timea, se poate introduce la cheio bare drepte de anmiturd. In figura 2 sint reprezentate puturi pentru asemenea fundatii, Solutia se aplici si in cazurile erenurilor useate care au straturile bune de fun- dare la oricare adincime, Dac, in locul arcelor, se folosese grinzi pre fabricate? acesten Urebuie si reazeme cel putin 15 cm pe blocul de fundatie. Sub stilpi, fundatiile rigide izolate pot avea in secfiume formele din figura 1, b, ¢, d, ¢, f sit. Stilpii de beton-armat maf fnedircati 34°9 pe blocul de fundatie, prin intermediul age reazit de bloc, STAS 2966-54 provede: ca. an minim’ a cuzinetilor st fie de 30 cm. 2 Sint cazuri cind sub stilpii de xezistenta sep executa fundatii continue, fie rigide, fie elastice.?4 Astfel, la constructiile cu subsol, zidurile acgg: pe | f tua so fac din beton. Stilpii se sp i prin intermediul unei centurl eu, army zidi longitudinale si transversal a Fundatii clastice, La chidirile care ‘coh 4—5 niveluri, in mod curent se. folosese ) Fundatit clastice, Ele pot fi continue ‘sub ziduri. -portante| sau subi siruri de sttlpi, Forma acestor fundatii ested de T nistumat, Cind fundatiile se,executa sub stilpi pentru a realiza o buni rigiditate,’ maljimea lon se ia de 1/3 — 1/6 din deschiderea.dintre: stil (lig. 8, @ sib). oe La reazem, stipit se pot prevedea u,v a (fig. 8, ¢). a Litimea grinzii de fundajie trebuie si iy ie stilpilor, pe felele lor laterale, cite 0 bancheti 5—10 cm (fig. 8, a si), Grosimea vninimt a plicit grinail d& funda sub stilpi este de 80 cm, far Iu extromitatea liber de 15 cm. \ Cind inil\imile de grinzi do fundayic test din calcul sint miei (sub 40 cm), atunei gle se ¢ strufese cu sectime dreptunghiulari, Fundat ile din, pe ee se toarnd peste! cum torent este uscat sau timed, Fundatile izolato clastico se excoutt in st nora, din aelay beton din‘ prastructu Cind Iitimea bazei i depen aceastil Se se adopti wna din formele reprezentate in figuile. 3, b sie 4b suu 5:4 sib. In figura 4, este andy lati o fundatie izolata elastic pentru stilpii alatu ali ai unui rost de In Figura 5, by 0 funk dati izolata clastic’ excentsieit, Cind terenul este slab sis grinzile in Iungul stilpilor sau fundatiile izolate po sii nu inai dea satisfacties atunci se recurge la temul de grinzi incrucigate pe douit directii (Lig. 6)/%% Cind ‘suprakiirile t{pilor sint prea mari ai cauza terenului foarte slab sau a sarcinilor pe stilp| foarte mari, se recurge la radier general, aie plac armatti sub toatit aria ckidivii, Pentry ef aceasta placit sii fie ceva mai cconomict, ea vont fi prevazuti cu grinzi (fig. 8, d). ¢ Sint cazuri cind in teremui slabe se pot real za fundatii economice aplicind sistemul aritat inj figura 7. Aceste sistem foloscste cali lui de a repartiza uniform sarcinile pe care Ie prie{ meste, difwindw-le dupa un unghi de 60°, Th tt timpul exploatiirii, nisipul mu trebuio si fie antrds) nat do ape, Pentra a prevent antrenarea nisipoldit de ape, acesta este inchis intre perefi executali dint palplange. Pentru constructii usoaro, grosimea stratuluf de nisip ajunge fa 80 em, iar ta constructit zre~ le, pind la 180 om. Fundajii_ prefabricate, Urmind linia transfor- mirit santierului de constructii in santier de mon- j, Sau. realizat si elemento prefabricate pentru fundaii In figura 8 so daw citeva exemple de forme alé acestor elemente. In acceasi figuri se vede si aleituirea unei fundatii din asemenca elemente. Ele se monteazt pe um strat de egalizare din beto sau din nisip, Tn figura 9 sint arXtate exemple de fund prefabricate izolate pentru stilpi, numite fundatii pahar. Fixarea stilpului in pahar in pozitie verti- cali se face cu ajutorul unor pene; spatiul dintre peretii intcriori ai paharului si stilpi se umple cu beton, Pentru mai mult so toarni un inel anmat peste peretii paharului, in jurul stilpu- hui (fig. 9,0 Ca si celelalte fundatié armate, paharele de fundatie se ajazi pe un strat.de egalizare din beton sau din nisip. Ele se folospse in special la construcy: {ii ayto-zootehnice, ae Se mentioneazt cl, in general, fundasiile sine, lucriti ta stabilirea clrora calculul de rezistent’ are o mare importan{i. De aceea nu trebuie si so” execute dup modele sablonate sau numai pe baz de intuijie. Chiar in’ cazurile simple, verifictrile Statice sint necesure pentru determinarea suprafe- {ei tilpii, armiturii, jar cind este cazul $i a celor- Talto deta Deoarece fundatiile siut clemente de construc- fie care suporti sarcini mari, stau, in general, intr- un _mediu umed si agresiv, iar, dup executarea constructiei, eventualele lucriri de refacere sau consolidare sint foarte costisitoare si greu de ex cutat, este nevoie si se dea o atentie deoscbiti execufiei fundajiilor,Fig. 1. Fundajii continue rigide:a Fe Te 5. Fundatil izolate elastice: slseay = tynlatie. ext ontie’ Seetiune 8-8 . a, 8) Secfiune A-A Fly. 6. Fandatit pe rotea do grin Fig. 7, Fandatii pe pat do nisip 1 = paola 2 = etait de construct oeaT HIDROIZOLATII LA FUNDATIILE SI SUBSOLURILE CLADIRILOR Hidroizolafiile (‘zolatiile hidrofuge) sint for- mate din straturi impermeabile si etange care pro- tejeazi. constructia contra actiunii apelor subtera- ane gia celor de infiltrare, "0 hidroizolatic se compune, de obicei, din trei straturi: stratul-suport, po care ea se aplick, str tul sau straturile de ‘hidroizolalie propriu-zisi si stratul de protectie a hidroizolajiei, Dupi modul de alettuiro si aplicare a stratu- “Jui hidroizolant, hidroizolatiile ‘se impart fn patra ‘grupe: — hidroizolatii rigide, alextuite din tencuicli impermeabile datoriti componentilor, dozajelor modului de executare; in general, aceste tencuieli se seliviseso; ~~ hidroizolajii realizate prin yopsire eu mate- riale bituminoase aplicate la cald sau la rece; — hidroizolatii plastice, executate din_mas- ticuri bituminoase aplicate in mai multe reprize, in grosimi de circa 2 mm fiecare, pink se objine o grosime totalii de 6—10 mm; — hidroizolatit elastice, executate Ja cald sau reco din straturi succesive do carton asfaltat sau pinzi, lipite sau acoperite eu mastic bituminos. Alegerea tipului de hidroizolajie, care si pro~ tejeze fundatia sau subsolul unei clidiri, se face finind seama, in primul rind, de nivelul apelor sub- torane fat de fundatic, © hidroizolatie trebuie si fie impermeabili, continu, clastic, deci si poati urmitti deforma: iile admisibile ale elementului pe care so uptick, sX nu-gi modifico fn timp nici una din aceste eali- U44i, iar componentit ci ictioneze ew sub stanfele din apele cu care vin in contact. Hidroizolatiile rigide nu se aplick pe zidivit noi care, tasind, lo ctapi. De asemenea, in supra- feo mari, acestea fisureazat datoriti contractiilor interioare, Hidroizolajiile realizate prin vopsiro nu se aplick pe suporturi care pot avea deformatii, de- oarece nu Je pot urmiiri si crap. Aceste hidroizo- lafii, avind grosimi mici (1—2 mm), se pot dete- riora usor prin actiuni mecanice (socuri) si au ne- voie de revizuiti si completiri periodice. Hidroizolatiile plastice se aplict in special pe iprafete orizontale; ele pot urmtiri micile defor- mii ale suporturilor, rezistind totodatk in bune conditii la presiuni pini la 1m H,0. Hidroizolajiilo clastice sint cele mai bune si cele mai sigure, deoarece ele pot urmitri deforma- Jiilo admisibile alo clementelor do constructic. $1 rezisti Ia acfiunea apelor subterane Ia orice: presi- une hidrostatie’. Q In ultimul timp, productia mult sporit de materiale pe bazii de po intetici a ficut ca foliile de policloruri de vinil (PVC) sau din poli- ctileni si inceapi a fi intrebuinjate cu mult suc~ ces in hidroizolaroa subsolurilor plasato tn terenuri cu multi umiditate sma cu aptt sub presiwio, Teb- nologin excentict find simpli, tar ealititile foliflor exceptionale (etangeitate, stabilitate, elasticitate, posibilitate de sudare etc), in cazutile dificile, aceste hidroizoliri incep sk se impuni. Folosirea acestor hidroizolatii, se face dup aceleasi principii ca si hidroizolajiile din materi hituminoase, Ca detalii se pot folosi indicasiile care rezultit din figurile urmiitoare, fn care stratul hidroizolant clastic se inlocuieste eu unut tot elas tic din foi de polimeri sinteticis oarecare deo: biti intervin in tehnologia executiei care nu face obiectul cursului de fafi. Modul in care se agazit st droizolant 1a zidurile exterioare este reprezentat in figura 10,4, iar la zidurile interioare, in figurile 10, B si 11, In clidivi fr subsol, amplasate In te* renuri cu tmidilate normal (fundatiilo ny ajung pind In stratul fren Pentru intreruperea capilariti{ii plimintului, sub pardoseali se agterne un strat de nisip, balast sau pictris, Stratul hidroizolant trebuie sit cores- pund’, ca nivel, cu acest strat de rupere a capila~ rititii (fig. 10, a, b si 11, a) sau si se ridice pint Ia el (fig. 11, b), mn care caz este protejat cu clr: midi pe cant prinsi in moxtar, In figura 12 sint date douit variante de hidro- izolaro a clidirilor fiir subsol. In figura 12, este reprezentatt solujia, cind condijiile de umiditate a solului implick masuri iL tul_ orizontal hi~speciale de hidroizolare a intregii pardoseli a par- terului, In acest scop se realizeazi un substrat de beton do 6—8 em grosime, a cirui fat superioark se indreaptt prin tencuire, apoi se aplick hidvoizo- latin elastict aleituiti din dou’ straturi de carton asfaltat, prinse intte wei straturi do bitum, luin- Aueso mitsutilo do legare a hidroizolatie! orizontale de con vertical in conditii de perfect’ etanseitate, Peste hidroizolatie se aplici un strat de mortar de protectio si apoi betonul de suport al pardoselii. Tn figura 12, nivelul pardoselii_parterului find ridieat, iar ziditiile de civtimida incepind de Ja nivelul trotuarului, s-a [cut 0 hidroizolagic: ge~ nerali orizontal’, de care s-alegat hidroizolatia vertical Ia interior, pe tofi peretii, pinit Ia stratul do pietris. Aceastii hidroizolatie este protejatit cu un perete do ciirlimid’ pe cant, executat prin in- in figura 18 se arati dou tipari de hidroizo- Jajii la clidiri cu subsol la care nivelul imaginal apelor subterane este diferit. fy figura 13, a, hidra- i realizeazi printe-o teneuialg impermea- li aplicatti la interiorul porctilor exterior’ si pe toatt supratata pardoselii enmerelor, iar sub nives Tul plangeului parterulut po suprafata tuturor zidue rilor se aplict 0 hidroizolajie clastic bituminousd. Stratul impermeabil orizontal este protejat prin trun strat de wzuri care aleatuieste insist pardo. seala, Sistem se subsolurilor ew suprafete miei si in care se depoziteazi obiccle mu prea sen- ibile In umiditate, Peretit sint executati din mate riale rezistente In umiditate. In figura 18, b, hidroizolatia orizontali. este clastictt si aplicatt peste fandatii la nivelul stratus Iui de pietrig de sub pardoseali si deasupra nive. Jului, totuarului, sub plangeul parterului. Ea con- sti din dowd stratuci de carton asfaltat saw pinzit asfaltatd, cuprinse intre trei stratuuri do bitum, Ver= tical sa aplicat, Ia eaterior, o hidroizolatie prin vopsire, In acest scop, siipiitura sa executat cu tae luz pentru a permite hucrul, iar peretele a fost tencuit cu mortar de ciment peste care, si dupi uscare, se aplici prin vopsire 0 masit bituminoast care se racordearit cu cele doui izolatii orizontale, Umplerea sipiturit trebuie Ricutd eu grijg, pentru acu deteriora stratul de vopsea bituminoastt Figura Lt prezint solutia din figura 13, b, vitzutat in perspeetiv’. In figura 15 este reprezentata, in sectiune si perspectiv’, rezolvarea hidroizolatiei clastice a unei clidiri cu subsol, aflatt in accleasi condlitii cu cea din figura 13, (nivelul maxim. al apelor subtera- ne la 100 em sub nivelul pardoselii subsolului) In figurile 16 si 17 este tratatk acceasi pro- blemi, insi in mod mai economic, adict hidroizo- Inia elasticti nu mai este intoarsi orizontal sub planseul paiterului, ci se opreste in dopul de bi- tum care umple rostul dintre trotuar si clidire; de asemenea, constrctia peretilor subsolurilor este deosebitit ca materiale. Tn cazul cind apele subterane pot ajunge pind Ja nivelul pardoselii subsolului, se impune hidro- izotarea generali a intreyii suprafele orizontale a 12 acestuia, In raport cu materialul si modul de exe=) cutie a peretilor, hidroizolatia se aplici la interio- ral sau fq exteriorul acestora " In figura 18, la care hidroizolatia este exter arti, se aratii modul de rezolvare a tacordiit din- tre izolatia orizontali a fundatiilor si aceea a par- dosclii, caro este astiel realizatt, Ineit sit permite tasarea uneia sau a celeilalte, fart a deteriora stra- turile de hidroizolatie. Pentra o mai perfect, etan- sare, la racordare se aplici o fisie suplimentar& de carton, sau de ptnzii asfallatit, lipiti atit pe hidro- izolajia orizontali, cit si pe cea vertical, pentru a le asigura continuitntea, 8 In toate cazurile cind se -face 0 hidroizolatie, generali, sub pardoseal, ea trebuie si fie ‘cuprin- sit intre dow straturi de beton, unul inferior: de suport si unul superior de contragreittate si de pro- tectie, Se recomandi ca stratul hidroizolant si se aplice pe suport dupit ce acesta a fost indreptat netezit-cu un strat det de 15—25 mm #rosime, iar deasupra hidroizolajiet si se intindd tun alt strat de mortar, care si 0 feroases de dote- riortii in timpul tunieit betonului de contragreu* tate si proteetie, Dup% eaz, acesta poate fi atmat sau sit aibii grosimi care si'dea o greutate echiva- lent presiunit apei, cind aceasta se poate ridica peste nivelul pardoselii In figura 19,a este di de hidroizolare a funda ol mat care stau in apit, Aceasti hidroizolatio se apli« ck si grinzilor de fundajii de sub stilpi, Materta- ele bituminoase folosite Ja hidroizolayii “nu pot 4 0 solulio judicioast . Suporta sarcini mari; de accea, ele nu se aplicd peste fundatia stilpilor ci, la talpa acestora, peste betonul de eyalizare, unde sarcina pe unitatea de suprafatii este cca mai miei; eventualele tastiri ale fundatici stilpulai mu deterioreazii sistemul: de hiv droizolar Tn figura 19, b, hidroizolajia esto aplicattt la interior si protejati eu un perete de jumittate de cirimid grosime, care aleituiesta gi termoizo- larea inciiperii respective, devarece restul perete- ui este executat din piatri gi beton, In figura 20 este indicat 0 soluie de hidro: lare a xidiviilor dintre stilpii de beton armat, ale” ciror fundatii se coboart mai jos, atingind pinza Freatiet ‘ile find sustinute pe grinzi, Rezol- varea este mai cconomici si mai usoari decit cea prezentati in figura 19, b, dar stilpit vor avea umi- ditate pe inaltimea pink Ja care 0 poate ridica ca- pilaritatea. Straturilo hidroizolante elastice incon- joart stilpii_ po Wei piri, astfel incit zidiviile in- terioaro rimin perfect uscate, Yn figura 21 sint reprezentate citeva cazusi particulare de hidroizoliiri, Astfel, in figura 21, 4 planseul parterulul se giseste la oareeare indlime de sol si nu se sprijini’ pe terenul de umphu- tur; sub el este un gol de acr. Pentru ventilarea acestuia sint previizule tuburi de ventilatic inzidite: Tn acest caz, hidroizolatia este simplit si con= sti din douX straturi de carton asfaltat gi trei stra- uri de bitum aplicate peste suprafata’ orizontali a zidurilor, la 10—20 em deasupra nivelului tro-,tuarului, Trotuarul este solidarizat cu, blocul de fundatie prin mustiti de armitur In figura 21, b esto indicat hidroizolarea ori~ zontalii a zidurilor interioare, in situatia In care apele subterane pot ajunge pint la acestea, Leygitu- ra dintre hidroizolatia general a pardoselii yi aceea a fundatiilor propriu-zise se realizeazit ast= fol, ineft si asigure o perfect continuitate a hi izolajici, cit si posibilitatea de tasare a fundatiei, fari a se distrugo etanseitatea. In figura 21, ¢ se arati o hidroizolare completit ‘a unei curti de lumina in legiituri cu aceea a cli dirii, care ‘este conceputi tot in ipoteza ci apele subterane pot atinge nivelul pardoselilor subsolului. In figurile 22 si 28 sint reprezentate solutii folosite Ia izolarea clidirilor ew subsol pa in terenuri consistente, cit gi in terenuri cu tasiri probabile, In figura 22, terenul find umed, hidroizolatia esto total, formind cuvi Ja partca cu subsol, iar la partea fiir subsol_se intoaice orizontal peste fundatiilo acesteia. See In figura 28 se reprezint’ — in vedere, secti- une si plan — aceeasi problemi solutionati fn ipo- legiiturii in trepte intre fundafiile pitrfii fra subsol si cele de la partea cu subsol (fig. 28, b), solujie impusk de un teren care esto tasabil; jn figura 28, ¢, aceasti trecero so faco pe vertical, terenul fiind consistent. % Sectiunea A—A este ficutti in ipoteza tere nului consistent, deci fair racordare in trepte si fir& izolatie orizontalt generali. | Cind subsolurile trebuie sii stea in apii, cuva’ hidroizolatoare caro le protejeazit .contra umezitii trebuio si se ridice eel putin cu 50 om peste nivelul maxim cunoscut al apelor; ea trebuie si fie prote- irii sau umflirii din cauza presi- sus sau laterale a apei si trebuie intre suport si zidul de protectie, pentru a nu se dezlipi de nici unul,* Fig. 10, Hidroizotayit la elddiel Kix subsol: la extvion, 8° a aid teary 1 — nie de elimidt; 2 —_pardovelty 3 = tat do sapere copay 4 ‘unpuite ae" pain) 3 — bean i ttejer 2 tencuate, soca 7/— aap ee btm, @ —woluer, b= ‘mowtar de proecie ” » '‘hurouagie, To "=" hurdseetos 1 — eeutna pereor bE Ja zidurile intetioare ate cladirilor Hird subsol. Hidieizolarea orfzontald sub nivelul stra. tului de rupere a capilaritai Fig. U1. Hidroizota| 4e = cobortten strstulol de. rupete 2 eapllaiitt pind. la col de hidroizolare; b — rdicstes Diroizolaiel pe vores fot do rupere a capllartijin == aidaele de. ictulas, 2 ‘paroteala partoruloi; gm strat de rapere™s, eapltattgh pluturs de penta, 5 "= mortar de, potecties 6 = huvoizoigien 7 aida. de protectie 9 hidroleolatiely B= mo Rlarotzoratie" cers se sled’ po verdes un stat” catfon aavat doa sttatued de" bien 10 = tenelala poretor — 1Fig. 15, Hidtoizolare clasticd la clddiri cu subsol: sctiunes 9 vad perspectivis 1 — aiditie portant"? — ten. is ial Stunt Sites LE Sal ea" sat 2 voizatate vopsi ‘teat fata 4 eu te foot atin att Tahuent pat ie imo ‘ “ayer ‘a Bgaltnrer 7a ton fie ‘nivel akin a} aplor Sublet de 2 se Fig, 16, Nidroizolare clasticd 1a cladiri cu Fig. 17, Hidroizolare clastic Ja clidiri cu subsol ue f ‘minat prin eur{t de laminFig. 18, Hidrotzolarea subsolurilor cind apele subte- ane ajung Ia nivelul I 1c gisisialte yereall; 2 — Ndrlpaie onions 3 — Sitrotoktot 8 — Cncatla de protecie » mrolotsie 9 = felt de letmigd pene tilda genial @ pact dn Saosolululr I? “place de. beton, serving crept conteagres. {ates 12 ‘beton, e “suport al hidresolatien 1) legdtard listied intra” hitotvolatafundatler i hidroizolatia "gene: Tali; "HY nivel apelor “subteraae, Fig. 19, Hidroizolarea interioari 1a clédiri cu subsol: ral lols © — te pool exeson 1 — stp din_Selon annals 2 In trepte din beton simplu; 3 — be {og ao gallzaray = perete do protecie a. htsrouolalie, s —aroizolata\ elanlcdveruealfy @'-~ iden orizoutay’ 7 — ene 5 ftlolssyport ¢ bideeizolaiei; 8 —"teneuila de protocie # bldreuclaiels 9 de Beton Apis de ontapreuate, Gi proteciey fe! "parduealty 12 nivel peor sableraney Te — tenclels,tntetosrdy 15S dop de bitum; 12°— rotuar Go astalt; 7 — tenculeld pe tabi, 18'— ziddHe de platrdy 19 —~ aaatie do beton simple fA A.B —Detatt do construeyt 177teor in piesieaea.apels 5 “yadier in beton armaty & —" Meraso" fate elasued ortzonial; 7 strat de protectie ia mort, 8 — IBlacl de Beinn artat Wath, Sectiune AA ate dine siegialae elesehe Sy i Iegiturl ca betonal fonda, 9 — tele de leat Solu st fendafia ple fie¥ sabeZIDURI Zidurile sint clemente de constructie verticale gi continue, executate din pictre naturale sau arti- ficiale, Perojii_sint elemento de construction delimiteazi clidirea pe orizontali, 0 izolea: miediut exterior sau o impart in inciperi diferite, putind aledtui structura ef de rezistenti. La proiectare sw calculeaz grosimea zidurilor in functie de sarcinile pe care le suporti, de des- tinatia constructici si de gradul de izolare termici a materialelor din care se executi, Materialele folosite Ja executarea zidurilor sint urmitoarele: — piimint sub diferite forme, ca: bitut in tipar, pe ingrideli de nuicle, pe sipei cte., blocuri . neregulate si clirimizi nearse; — Iemn; — pietre natu -= pietre artif rite mitrin i pozitia pe care o au in constructie, zi- durile pot fi exterioare si interioare. aro il au, ele se impart in: le revistentit (portante); iduri de umpluturi, (neportante); — ziduri despirtitoare, Dupi functia pe care o au in cons disting: (brute sau cioplite); ile (atse sau nearse) de dife- ructie, se iduri de fundaties riduii si pereti de elevatie, care pot fi ziduri de subsol, ziduri exterioare si de fatada ziduri de calean, timpanc, aticuri, ziduri interioare Congitudinale si tansversale), ziduri de sprij Guri de imprejmuires — zidinii speciale — arce, bolti, cosuri, ven tilatii, buiandrugi ete. Zidar din piutrt cloplita: se foloseste pentrr socluri si ziduri de fajadi. Se poate exceuta cu ros- turi orizontale continue (fig. 24, a, b sic) sau cu rosttiri orizontale fntrerupte (Fig, 24, dl, ¢ si f), sau poate fi sub forma de mozaic (poligonal). Zidaria din piatra de talie (fig. 24,a si b) se i pe baza desenelor de detaliu, care aleitu- ul de apareiaj si in care se prevede dis- 20 punerea pietrelor. In aceastii lucrare se determing formele si dimonsiunile tuturor pictrelor caro tre- buie preluerate, Aceste zidirii se folosese la Iucrti- rile cu caracter monumental. Prelucrarea curent’ a blocurilor de piatri so face sub forma de moloane, eu fafa vizibili de di- mensivni regulate, eventual preluersitt in bosaje (fig, 25), cu paramentul proominent, spituit,. rag- chetat, pieptiinat, buciardat, lefuit, “lustruit, ver- miculat, smilat cle, Aceste prelucriiri se fae’ inea- drate cu un chenar (fig. 25). 4 Zidariile mixte sint zidivriile la caro fata vizi- bila este, de exemplu, din piatra Iucrati, iar fafa cealalt din piatri brut, sau din zidirie de piatri placati cu cirimida la interior sau cu dout fete executate cu piatrd Iuerati, cu umplutur din pie’ atri: brut (fig, 26) sau din piatrit gi beton ete. i Pentru orizontalizarea asizelor zidiriilor de) piatrii bruta se pot folosi rinduri orizontale de ci= Rimizi, jar pentru efecte decorative, fiecare piatra poate fi inconjuratit cu ctirimizi, ca la unele monu- mente istorice. 4 Se mai pot realiza zidirii mixte, prin combi- narca a dou’, trei din materialele cunoscute pentru aidirii, Perelii_pot fi simpli sau dubli, dup neyoile de fonoizolare, Fixarea panourilor se face. cu. pro- filuri U, formate din placaj sau cu corniere fixate: in plangee. Be Buiandrugi. Deschiderile din zidarii sit chise la partea superioari cu. buiandrugi, arce sat bolti peste care se continu zidiiriile, z Buiandrugii sint clemente da rezisten}i. care sustin zidiria do deasupra usilor i ferestrelor; ei pot fi din lemn (la interioarele constructiflor “de tic important), mai rar ‘din profiluri metalice,. din cirimida, sub form de zidiirie orizontalii, ar: mati la partea inferioari cu vergele de ofel rotund. sau sub formi de arce si din beton armat, La bu- iandrugii din zidirie armati, capetele ‘barelor se incastreazit simplu in zidtirie, Ia deschideri miei, si_cu ancore verticale, pentru deschidori de peste 1,50 m (fig. 52). se Buiandrugii din beton armat au cea mai_lar= gi rispindire in constructii, Ki se pot turna pe loe saut se executii din beton armat prefabricat sub. for- mi de grinzi cu lijimea corespunziitoare unei ‘i mititi de ciirdimida, montindu-se aliturat pe toatl” Kitimea zidului, saw sub formi de plici prefab, cate, In figura 53 so dau dimensiunile uzuale, ale’ buiandrugilor prefabricati, % Areele sint clemente de construcjie care su in zidiria de deasupra deschiderii. Formele arce- lor de ciramida sint variate. Ele se deosebese dupa, curba intradosului Arcele (fig. 54 si 55) pot fi drepte (lintou), fn’ segment de cere, semicirculare, ogivalo (frinte, cuite), turtite (miner de cos), inclinate (ram-~ pante) ete, .gohan J-Smm d= aiferite tipurt in Fig. 25. Bosaje: 2B 6 = Aiterte puri In vedere: 23 —JMU de plated mixte, 4 col tnevior din efrdmi ‘ce pletele de alle e ot tm plated do tall geod soothe soma oo A! Ea TORE ~ U 1 al L CC l J 2 i é Fig. 27, 8 cirdmizitor 4 cricoren_wit add 1 idnitay 1 SaaS a a Pa ra 242 | =o Gd — (eo Ge et ao rE faite) Zeer Sao Be wie 27 aia a : Yo “naw ase i HS : Fig. 29. Excmple de agezare a cirémizllor tn stiipl de dlferite We NAY c Fig. 28, Exemple do agezare a cedmizilor tn zidarii cu goluris , 4 — ld de 1, Ye exramidd cu gol median de fs cirdmidd; b= rhl deo cdrimuts, cu gt Median “de i ‘edialay Cs PStaihe Vl chramida ew gots metiane patrate Go 72. SHS, Savana y" SHIR en (wedere “perspectiv}. und 95 card I 2 5 <100 100 | 266 lo 5-6 rind Secfiane A-A 4014/12) YW “Etr. #6/25 ‘ Fig. 30, Consolidarea zidaniilor portante la clfditi pind la P-+4, in regiunt seismice: alos dinte fecestta (vedere): — pela conlurl aptisetnmice 31 slmburl din eisnichy 2 buianueag turmat aay pecharcnty 3 bate, © 8 yn toglobate =O Ona cannes 3 “"smnve "etn atmaly 6-20 te Sal ©. prin centur atiselanice. sh aumirea beton armat (vesteve 1 planly t= centurh. invmurtar We clnent, a"iieesre 39 rostun f —! 4 = Dotalt do constiuett aaFig. 31. Atmarea 2idariflor: 26: baling ‘ yyy QMS PO HEH H AEE Biera TT Sse t rod i : F Ta .. “| LIC en ' | iui . sola, 1 I 2 oe 3 a , 3 ae LJ} | eave A eee [Peg Ld - AP ag. alle sl [a TH [ Tag 'T Sectione IT 4. ; 3 7 2 yo bred 990/180/100 9 =o a - = if fast armet S| OLIU g BLIU swlaniso a So Sa Sl] 00/1800 TE ~ S| 2 yo i ae attr g at b= saat de Bloch, face dos Apt ocular tt ‘niet "Cu placaje de cicanild $1 logdtutanaversale prin rests! armatey 28a [we |e Geom TA | Sectone 0-0 Secfiune EE uJ 2» Seefiune C0 Fig, 38. Panourl mati: eastehy — panow ‘pieior ou aaschldere pena 1 it8k Maina da wath inci, uo 6 om qronimoy —~ wrech, fe O38 em) 2 — plat de araturt, 4. — panoy exterior eu doschidare pentea, for shermeln do 1 2c, alg te aunt BT Mad Syieeae seadtors, Beam, ee anc Go got toreseely a / Vs diy ¢ aq e Pig. 39, Delalii de clangaro a Smbindrilor dintre panourl: cjlunt vorticale prin perelt exterior) © — socfine vertical pela porcio. extarior tn dreptul, Balconies, 1 — panow oxterort seetont Yorcale pe ectdomaiul 2 LS saortar We pour 3 = Gop: devel: Sitnminati @— mortar de osteo a= pln end‘peoquas pengeere ap ang m2 ‘wopt — 2 HeImozue mye 2p ston wo fronton pan We w-08 a-99 298 a Fig. 40, Detalii de ctansare a rosturilor dintre panoun @ = rost vertical; B — rost orizontals € — secuune verticalé prin rostul vertical; — seetione verticald prin robtal vertical la sochny 1 — mortar de rostite, matea 25; 2 — triaghie de cineph qudronats; 3 Jaen formats din ptseh side do wath mincraldy $—~ heton de rigillrer 6 — plan iy PVC, 83 9m gol de ser 10 — Hise de pinzh astlled, pitt cH bitunn 12 —"centuri de beton armaty 13 tencuiela de cment @ socluluis 17 30ge Oo 0081" 0001 0051 D00E a 32popiad aa i ta peep alt : oy qoaripod aw Witt MM 33 5 — Detali de construe34Foianti (facuttelir) Mortar cient wa!| oe ep b ” 0. ET 00 IF am | A Fig. 46, Pereji prefabricatisubliri de beton armat: 4 — vedere, b =» plan; J — detalist dispostivalst de prindora, « peretelul tx hvina'de au 11 dacorarea prelior sabjid in porot de censtengy i ancore fea ‘perolor ‘subj 'in plangcu, IV.“ legatura.wintre pereielesoavetsst st fel frontal; Vi dotaioliescior melatiee necesara” pentru peraear Vim dat ia mare a erate dein, 7 comiot ie = fata = monte as Sant = Haraaed rm fa Tun te 858 tn, aut tap ov 308 £51500 AD 30 po 7 L zat | ; 1700 406 nee ee 3EARLS ~ eee ig ER hi Ht iisFig, 50. Peroji ugori din plici fibrolemnoase (PPL): ‘a= pevett din gritar de rigle acoperit cu plict fibrotemaosze dure; b — Idem, acoperit eu Feindurt xl apol ew pldel bokewuvose dees e == perote din plict do stat, acoperit» eu Piet Hlvotemnoae dey d= perote abla din pllel Hrolemmonse po senoiet do Temn feolat cu carton nafellaty e=~ porola dul, aleatalt din doug pldel Mbrulemnoase o_achetot ea isteioerd Lzolantd, I~ plack tbrolemnosss dua, Z —~ grter de temn reavisaty J —~ edptiyesld din acladons nogolattey 4— plaet do stably § + prrvaz pentea aco Perirea tastuuly @ ~~ glyel ds Hxavey 7 —= tenevlaldy @ — zldarie do chrdmidas 9 — pl Fibroteonoasd mate de 10-20 mia grostme, 10 — spate de act, 1 — stat do carton asl Alo fem, ew 3FSectune A-A A + C1, BC2 — A : Tipel Dimensiuni, in om Mi Z 4 A eT 1. Fi ” 3 #3...006 Boe Wai) a i th B08, BS BC i HO5. ag | BEE 226 " ” ry BET 260 RY 09.802 308 26g ua 718 t a 1 ; BCH iis ty u ‘Bete 7 | se 2 x Yj) 8013... 8015 Bi 259 a of LZ BC. 289 _ 2 Fig. 53, Sectiuni gi dimensiuat wznale de bulandsugi protabricattFig. 54. Arce din aidirle de cBiramida 4 — tinlous & — tintou eu are de deseiresse st ancord metalicd Ia chele; © — ate slmplu in segment ae corey d — are > “dust In"Seoment de" cores eave dubia in pis centea; f= are simpla'tn ‘plin eentea; 7 — ancorl metalic 2 — ciate —— 3Sectune A-A A + C1, BC2 — A : Tipel Dimensiuni, in om Mi Z 4 A eT 1. Fi ” 3 #3...006 Boe Wai) a i th B08, BS BC i HO5. ag | BEE 226 " ” ry BET 260 RY 09.802 308 26g ua 718 t a 1 ; BCH iis ty u ‘Bete 7 | se 2 x Yj) 8013... 8015 Bi 259 a of LZ BC. 289 _ 2 Fig. 53, Sectiuni gi dimensiuat wznale de bulandsugi protabricattTV COSURI DE FUM SI DE VENTILATIL Cosurile de fu si de ventilatie, sint elemente de constructie previzute cu canale verticale, prin care se evacueazi fumul si gazele ce se produc in sobele sau instalatiile de incilzire sau se venti- Jeaza inciperile unde nu se poate face o aerisire direct sau unde aerul se viciaz usor (closete, bu- citirii, laboratoare ete.). Dupi felul constructiei, cogurile de fum si de ventilagie pot fi izolate, cu fundatii proprii, legate de zidarii sau inglobate in grosimea acestora. Dup& felul materialelor folosite se deosebese coyuri executate din zidarii de cirimidi sau din prefabricate de beton, La unele lucriri, interiorul cosurilor zidite se céptuseste cu tuburi din argili arsi din bazalt artificial sau beton. Sectiunea canalelor zidite din ‘ciramid’ se executit cu dimensiuni multiple de 12,5 em (fig. 58). Dimensionarea se face’ in vederea asiguriii tiraju- ui necesar, tinind seama de inilfimea coyului, de- bitul caloric al focarului si natura combustibilulut, In regiunile seismice se iau masuri de conso- lidare a cosurilor de zidirie in portiunea de peste ultimul nivel prin ermarea lor la exterior, prin zi- direa cu mortar de ciment si prin aplicarea unei tencwieli din mortar de ciment M 50 in grosime de 80 mm (fig. 56, ¢). Blocurile prefabricate pentru cosuri se _exe- cut din betoane usoare (cu agregate ceramice sau de piatri ponce), avind elemente cu unul sau mai multe goluri, dup’ numarul femurilor (fig. 57 si $8), Golurile interioare pentra fumuri se execution sectiunea circulari (de obicei cu diametrul de 9 seu 12,5 cm) pitrati sau dreptunghiulars (12,5 X12,5; 12,519 si 14X14 cm). Devarece elementele prefabricate pentru co- suri au pereti subfiri, suprafetele libere ale co- surilor se eaiptugese cu clrkmid’ agezatit pe muchie, iar in dreptul planseelor combustibile cu cirdmidi agezati pe lat Cosurile din elemente prefubricate sint auto- portante. Canalele de.fum din elemente prefabricate ma pot fi deviate fata de verticals, Cosurile se amplaseazi, de obicei, in perefi interiori si numai in mod exceptional in pereti — 40 exterior, Juindu-se misuri speciale de termoizolare si ciptugindu-se cu carimizi de 24 om (fig. 59). Canalele de fum, precum si cele de ventilatie se recomandi a se grupa. Traversarea planseelor si a sarpantelor_com- bustibile se face cu juguri (fig. 60) sau prin ingro- garea ziditiei de cirimida a cosurilor in dreptul plangeelor de Jemn (fig. 60, d si ). Spatiul dintre grind’ si cog se poate izola cu o centurd de beton armat sau cu pisli imbibatt cu borbotin’ de ar- gil (fig. 60, e). Cogurile de fum din elemente prefabricate se cdptugese Ia traversarea plangeclor de beton ar- mat si a invelitorii eu piese speciale prefabricate sau prin executarea unei centuri de zi¢ de ci- rimid& care s& asigure o grosime total de 25 cm (potrivit normelor P.C.L). La constructiile de Jemn, sobele si cosurile se izoleazi cu ecrane speciale de zidirie, foi de az- best sau de tabla. . Cosurile in zidisiile de piatra se’ executii din zidirie de cirimida cu sau fri olane (fig. 61). Canalele de fum din zidirie se pot devia de la verticals cu maximum 80°, pistrind constant aceeasi sectiune, fri a prezenta trepte si fara si depageascd pe orizontala distanta de 1 m. Cosurile au la partea de sus o copertin’ care poate fi executati din cirimida, din beton sau din elemente prefabricate de beton (fig. 62). Ventilatiile se exeoutii ca si cogurile de fur, avind sectiuni similare (fig. 63). 5 ‘La tuburile de fonti pentru ventilerea insta- latillor sanitare se monteazi cXciuli de protectie a c&ror racordare cu invelitoarea se face cu un mangon de tabia (fig. 64). ‘latiile pot debusa in pod sau deasupra sau prin deversare intr-o ghen& cole toare, Ventilatiile debusind in pod se colectea: ‘in exhaustoare din tabla. Pentru ventilarea inciperilor din subsoluri pufin iesite din pimint si de Ja care au se pot scoate ventilatii pin peste Invelitoare, se poate aplica solufia din figura 65; cele dou guri de de- busare, in inedpere si in exterior, trebuie si fie protejate cu plase de sirmai zincati sau cu clapete nobile.es Be ae = i ef sib — de 1254125 cm in sidurt de 1 Ede TaShr25 em aid de te ea 56. Cosurl din zidarie de caviimiaa: Sipimlahy ¢ — de 17.5X1755em_ tn sider de { clrimids, sub forms de pila: tab formd de" plesray mares cover peste sliwal sively fp vegiunle sehr Pz wes, LI ef + 8, a 7 t é ‘i | fee al Lf at Sa) 4 S F| Ff z am SP IL | a 8 e 8, ¢ + Sectione Sectione F-F m 1 ES at oo al& | a | ao 4 0 Yi, wo} ah 170. Fig. 57. Elemente profabricate pentru copuri: 9 = e8 un singue fami, ® — ex douk fumuriz ¢ sid —panta combustbit gazoyi; e — pentru agail din blocuri mich Igolul coyuiui de'140St40'em)s tS ‘peatra sunt We ehramida, Grind’ gol) Be 1253000 cm 6 — Detalt de constructsI SN x “90 ‘i wa HF a ae é zi ase tee 4h se ase tai] a 2 a 42NI . 2 He a; a 1 , 2 aes 1 . a ‘ cd i t t / 2 7 EL 4 |e! BY ei ———H 4 5 la Fig. 59, Detallu pentra co- surl in aid extostor: rea incendiiior ta travers 2 combustible: cogurttor ieaiay Ti Gaviruotee. covutor’ prin 2 olage et psla. mpregnats” eu oth de iabiiy 7" ingrosntes eddrieh, Fig. G1. Executarea ‘cosuritor de fom in zideiile te pia 43 ——ap UINy 9p so[LMsoD woIeNDIx “79 9-9, bunprag, + | ¥ ny auafoag. Usd gi stl E 444 abut de venir ors ii in 2idul exterior al subsolului Titestoatay § — vet sobaPLANSEE Plangeely sint elemente de constructic orizon- tale, portante, care impart clidirea, pe vertical, in mai multe ¢ Planseele se compun din elemente de rezis- lenfit (grinzi de lemn, de ofel, de beton, de beton armat monolit sau prefabricat, pliici de’ beton ar- mat, bolti de zidirie seu beton), elemente de izo- Injie termick, fonick si hidrofug’, dupi caz, si cle- mente de finisaj, ka partea superioar’ (pardoseli) si la partea inferioari (tavane), Plangcele trebuie si indeplineases urmiitoare- le conditii: si fie rezistente, rigide, si izoleze ter- mnie si fonic, sii fie economice, usoare si usor de executat, durabile gi rezistente Ia foc. Din punet de vedere al rezisten{et la foc, plan- yecle se pot impie|i in: — plangee. incombusti ton amt si bol{i_ groases — incombustibile, semirezistente, din boli. subjiri de ziditrie sau din beton armat cu grinzi inetalice; —pl ile, rezistente, din be- cc combustibile de lem Plangeele de Team se compan din grinzi gi umpluturi inte grinzi, Grinzile pot fi din lemn cioplit sau ecarisat, agezate intr-o grinduial sim- pli sau compusi. Umplutura formeazit el secundar care se fixeazi intro aceste grinzi plinind si rol de material termoizolant. Plangeele din lemn se pot impirfi in urmi- toarele tipuri: plangee simple cu. grinzi izolatic (lig 66, a), folosite la magazii depozite ete.; — phangee simple cu grinzi de len aparente si cu elemento de umpluturs (fig. 66, b), folosite la baracamente provizorii, plangee de pod ct — plangee de lemn eu grinzi acoperite, for- mind tavyan drept; elementele de umpluturi sint la fel ca in cazul precedent (fig. 68, ¢); plangee compuse cu grinzi de lemn si ta- vane aparente, lucrate artistic (fig. 67). Pentru a imbunitati izolarea fonied ap seelor de lemn se poate folosi solutia din (fig. 63), astfel incit pardoseala nu mai are continuitate cu grinda pentru a transmite sunetele. 46 parente, La solupiile din figura G6 se poate objine izolaro fonick introducind fisit de materiale fono- izolante pe tot Iungul grinzilor; intre pardoseal gi acestea so poate intrebuinja 2—8 straturi de carton asfaltat, PIL moale, pluti, vat mineral semiri- gidt, stabilit etc. In figura 69 este reprezentat planul de mon- taj al_grinzilor de lemn pentru o porfiune de cki- dire. Po ambele laturi ale zidurilor paralele cu urinzile se puno cite o grind la o distangi de 2—4 cm. In figura 70 se detatiazit aceastt portiune atit pentru zidurile interioare (fig. 70, @), cit gi pentru cele exterioare (fig. 70, b gi c)- Pentru asigurarca rigidita}ii constructiel, grin- zile de lenin, atit ecle principale, cit yi ecle secun- dare, se agazit pe centura de beton armat sau pe zidivie Ancorarea (fig. 71, d sie) so realizeazX cu bare de ofel lat, de 425-8740 mm, fixate in grind’ la clapote deaspra (fig. 71, a si ¢) sau la teral (fig. 71 b, d, si f) si pitrunse fie pina la fata idului unde se termini eu o ancork (Fig. 71, & $i f) ¢ fn interiorul zidului, terminatt eu 0 barit verti- cals (fig. 71, a, B, ig, 73). Ancorarea se mal poate realiza gi pe directic transversal grinzilor (fig. 71, d). Pentru a se evila putrezirea, capotele grinzilor inglobate in zidiie, se impregneazii sau se vopsese cu carbolineum, creozet, bitum ete. (fig 71, e), se protejeazi cu carton asfaltat (fig. 71, #) sau se asi- gurit 0 acrisire a capetelor grinzii printr-un spatiu de aer in juiul lor (fig. 71, h). Acest spatiu poate {i pus in commicare cu exteriorul prin canale in- chiso le capete cu plasit de sirma, - i In figura 72 se dau exer Sf grinzilor de lemnn eu juguri realizate cu sear de trier din fier lat, de 50X5 mm gi cuie, si prin, im- binare in coadi de rindunick cu prag, consolidata cu scoabe metalice. In figura 72, ¢ sé aratii imbi- rea_a dowk grinzi secundare do Ienm oare x0 emi pe grinda prineipalii metaliet datprofil du- blu‘T. Solidarizarea grinzilor de lemn este fiicutit cu © eclisii metalic’, de 506 mm, iar o oarecare izo- lare fonick se obtine prin interpunerea a 2—3 figitde carton asfaltat intre grinzile de lemn si talpa profilulai Plansecle cu grinzi metalice se executi din grinzi laminate saw din grinzi compuse, asamblate prin nituire sau suduri, care se folosese numai in cazul unor ineiirciiri foarte mari. ‘Umplutura acestor -plangee se realizeazi din cirimizi, din blocuri ceramice, plici prefabricate de beton armat sau de ipsos ete. Planseele cu grinzi metalice nu se folosese in mod curent, find costisitoare, Totusi, ele sint indi- cate la constructiile cu schelet de rezistenti met lic si la unele constructii industriale. Rezemarea grinzilor pe zidiirie se face pe cen- turi de beton armat sau prin intermediul unor cu- zineti de beton armat. Pentru.o mai bund legitur’. grinzile metalice se ancoreazi de zidiirie (fig. 78). Grinzile secundare reazemi fie pe talpa superioari a gvinzilor principale, fie pe talpa inferioar’, iar solidarizarea se face cu corniere, Plangeele cu grinzi_ metalice si boltisoare se executi din ciriimida plini sau celulari, din bolti- soare de beton simple sau armat, turnat in en- fraje ete. (fig. 74 si 75). In figura 75, b si ¢ se reptezintt plangee me- talice cu plici de beton si beton armat, prefabri- cate, rezemate atit pe talpa inferioara, cit si pe cea superioar’, Plangeele metalice cu grinzi de lemn au greu- tate proprie mai mick si o rezistent mai redusi Intre grinzile metalice se fixeazit rigle sau grinzi- soare semirotunde, nivelate cu argili amestecati cu paie, peste care se pune o umpluturi de zgurii in care stau grinzigoarele-suport ale pardoselii (fig. 75, d), Plangeele din bolti de zidirie se folosese in cazuri rare, la restauriri de monumente, Plangeele de beton armat monolit sint con structii rigide, durabile si incombustibile, Aceste plansee reazem% pe zidurile portante, de obicei prin intermediul centurilor, sau pe stilpi si. grinzi din beton armat, Din aceasti categorie fac parte planseele cu plici, nervuri si grinzi principale, plangecle cu plici armate crucis si retele de grinzi (plangeele chesonate), plangeele fiirk grinzi_(plangeole ciu- percii, dale groase), planseele cu nervuri dese tur- nate, cu corputi ceramice — de umpluturi ete. In figura 76 se dé un exemplu de plangeu simplu cu plac si nervuri aritindu-se cum se tivi- neste drept pe plas de rabit. Planseele cu corpuri de umplutur’ si nervuri dese turnate sint termoizolante si prezint{ ambele fete plane (fig. 77). Legiitura acestor plangee cu perefii se face prin. centuri de beton armat. Rezemarea peretilor pe acest tip de plangeu se face pe grinzi de beton armat, create prin distantarea corpurilor de umplu- tur si armate in consecinti. Plangeele de beton din elemente de beton armat prefabricat capitit o intrebuintare larg la toate categoriile de constructii, prin faptul ci se pot executa in serie in atelicre speciale. Pe santier se monteazi usor si repede in orice anotimp, jar cu ajutorul mecanizarii se’ economiseste material Jemnos, manoperit si se micsoreaza timpul de date in funetiune, In plus, are aceleasi calitati ea ale betonului armat monoiit (rigiditate, durabilitate, rezisten{ la. foc). Planseele prefabricate din beton armat se pot clasifica, dupi greutatea clementelor prefabricate, in: elemente cu greutate mici, montate manual (plangee din elemente cergmice), elemente cu greu- tate mijlocie (plangee din isi), manipulate cu aju- lorul micii mecaniziri, si elemente cu greutate mare (plansee din panouri mari), care necesita: ma- carale speciale pentru montaj Plangeele de beton armat pot fi executate in- tegral din prefabricate, pe santier executindu-se numai legiturile de solidarizare, sau pot fi semi- fabricate, urmind ca pe santier si se completeze cu beton restul elementelor ce alcituiesc plangcul. Plangecle prefabricate din grinzi si corpuri de umplutura (fig. 78, 79, 80) au grinzile tn forma do T (fig. 78,a) in cimp si de L lings zidusi (fig. 78, b). Grinzile se agazi la distante de 40 sau 60 cm intre axe, rezemindu-se pe ziduri “sau pe grinzi principale (fig. 80). In anumite cazuri se pot suprabetona cu o plicufi din beton de 4 em. Grin- zile se ancoreazii de centuri late, obignuit 25 cm, in care pitrund cu ajutorul mustitilor care se leagi de armitura centurii, Deschiderile sint modulate intre 2,00 si 6,20 m, Corpurile de umpluturi se executi din beton simplu ‘monogranular sau cu agregate ceramice (fig 77). Elementele care se for losese in cimpul planseului au golurile pitrunse, iar cele dinspre exterior sint previzute cu dia- fragme (fig. 80, i), spre a se evita pierderile de beton la turnarea centurilor de solidarizare. Amplasarea cosurilor, a ventilatiilor si a altor clemente este mai uyoar ca la alte plangee, ficin- du-se prin spatiile dintre grinzi. Pentru trecerea cosurilor si a instalatiilor se folosese spatiile rimase libere si care se compie~ leazi cu plici tumate. Ancorarea se face cu mus- titi in centurile de solidarizare. Plangeele din fisii sint folosite pe scar larga la toate tipurile de constructii de locuit si social-cul- turale, Ele au iniltimi de 14, 16 gi 19 cm, litimile nominale de 40, 60, 100 si 120 em si cu’ Jungimi variate. Suprafefele inferioare si superioare sint plane. Plangeele din fisit in tei straturi (fig. 81 si 62) sint formate din elemente de plangeu cu sectiune dreptunghiulara aleituite din trei straturi de beton, tumate succesiv: stratul superior din beton armat de rezistenfi B 200, stratul mijlociu din beton usor termoizolant B 50 si stratul inferior format din be- ton armhat B 200. In figura 82 se dau detaliile de asamblare si de montaj ale acestor fisii, Un tip asemiinitor de plangeu este cel alestuit din fisii cu goluri rotunde. Acestea au structura de beton uniform’, iar pentru reducerea greutitii proprii si pentru obfinerea unei oarecare termo- izoliri sint previtzute cu goluri longitudinale. Inil- timile acestor fisii sint de 14 si 19 cm, iar lungi- mile nominale intre 2—4,40 m, In figura 83 este reprezentat tipul unei asemenea fijii de 14 cm a