A Capitolul 1 aracteristici ale proi stici ale proiectelor / produselor industriale gi structurilor mecanice 1.1 Definirea si particu: telor industriale rititile produselor gi Unul din principalele obiective ale oa ibricantilor este de a propune si lansa pe produse (servicii) pe aotetaale cone a Pe beza clrora si obtind benefici. Produsele sunt bunuri Tirole preach tbicateprint-osuccesiune de etape (Fgura mr. 1); inte fk F ealizate se poate face distinctie pe baza ; : (tabelul nr. 1.1), poate face distinctie pe baza a diferite criterii Remarci Unarg iru succesul pe piatd al unui produs industria tate de modele; ac il repr st concept de rea fate a unui produs industrial. nt urmétoarele: conduc la erester prod Principalele € varietdt produsu arietatea produselor creste, conduc la er care seriile de fabricajie sunt scurte, conduc la cresterea ficarit la necesitatea policali glajului masinilor, cc Realizarea oricdrui produs presupune proiectarea constructiel acestuia pe baza si se specificd materiile prime si componentele necesare structuri de fluxuri pentru realizarea produselor finite in Jesc in functie de diversitatea materiilor prime le regrupari intermediare areia se stabilesc Principalele grupe de ntreprinderilor ce se sta juselcr finite si de eventualel cadrul utilizate, de diversitatea prod sunt urmatoarele: : de materi prime si propune o gama estructura ce utilizeaza un numér redus e finite: el realizeazi un numar mal mare de produse finite in con itiile ai mic de usd de prod structura care ii unui numar ma tipuri de materii prime;structura 5S eclimetus care realizeaz8 asamblare eee rinisidoaReeeRraneee Tor prime gi a comp ictura_ combi i Peal cerca TE, Combinares structurlen, benchGia roduse finite persona area Seed fies? cific. Definirea produsului (caracteristici, informa") Studiu de fezabilitate produsului Conceptia construct otipului, testare si validare Fabricarea pro ‘Conceptia tehnologicé . Planificarea si pregitirea fabricaties Fabricatia produsului Verificarea calitatii Marketing Piata produsului Beneficiarul produsului Figura 1.1 Succesiunea etapelor de realizare a unui produs industrial 14 se treCaracteristici ale proiectelor Criterii de Produselor industriale si structurilor mecanice Tabetul 1.1 clasificare a produselor [ Clasificare produse Sunt realizate pentru un numar mare de standard _| beneficiari neindividualizati Gradul de Produse | Sunt realizate pe baza cerinjelor precise ale standardizare | specifice | unui beneficiar produse | Sunt realizate pe o baz standard, dar ele pot combinate | fi personalizate la cererea implicité sav explicit a unui beneficiar Sunt produse care incorporeazi un numar Produse | redus de componente si materi prime sau simple | necesita pentru fabricare operatii tehnologice simple \ Gradul de Sunt produse care: fie au un numr mare de complexitate componente diferite, fie necesiti pentru fabricarea lor un numar mare de operatii | produse | diferite, fie procesul de fabricatie include complexe | una sau mai multe operatii care la ora actual nu sunt aplicabile pe scar larg’ in conditii de corectitudine a fabricatiei Sunt produse realizate prin asamblarea mai produse multor subansambluri standard (module) cu Gradul de modulare functionalitati specifice, pe baza cArora pot fi modularitate create diferite functionalitati ale ansamblului. Sunt produse realizate prin asamblarea a produse diferite subansambluri pe baza c&rora nu pot nemodulare | fi create diferite functionalitati_ ale ansamblului. Alte criterii | Produse care prezinta interes in functie de problema pe care 0 rezolva: produse cu evolutie redus’, produse cu valoare adaugati redusi sau ridicata etc. i stabilirea si specificarea materiilor prime si a componentelor necesate, ‘Ta stabilirea gamei de fabricatie care descrie succesiunea operatiilor 15componentelor in subi dle gama de fabricate pentru _ produsului finit Piesa 1 achizitionata fabricat Componentul 1 in pro Componentul 2 a duse finite; 0 astfa, cu o calitz care rep Principa © proii operat final idk * pro care re acestu salarii oo neces ep fabricat A a Succesiunea operatiilor| ‘a Succesiunea operatiilor | a. pentru realizarea | a pentru realizarea | A 12 componentuluiC; | 4 componentului Cs | a 12 | a Materia Piesa2 Materia ci prima 1 achizitionata prima 2 a as qr Figura 1.2 Succesiunea operatiilor necesare pentru a realiza transformarea i materiilor prime si componentelor in produse finite I Pentru a putea avea succes pe piata, orice produs trebuie sa indeplineasca s urmatoarele patru conditii importante: si prezinte grad de noutate; sa fie realizat 16eee be baza unei proiectiri a procesului de fabricatie care repredintl de fept un mod de panies hota IES specificat pare basuculanitih ale uni proiectcetfatstestictatalnn meee Pee oa oo constituiticintr:o Gnlanqiiie/complersfequnteteteel eee cvential sau in paralel; fiecare operatie are un inceput si un a acesteia depinzind de resursele care fi sunt atribuite; neeput $i fabricat cu conditia respectarii unui cost obiectiv, cu un beneficiar extern sau inten; 0 parte a ulate pentru fabricant (de exemplu, cele cu operatii executat final identificabil, dus * produsul trebuie cor care rezult& pe baza negocierilo acestui cost cuprinde cheltuielile salariile) in functic de structura sa proiectul prevede utilizarea de resur © si conducere specific re; umane multiple si eterogene care necesito organiz: proiectul prevede un termen de re pot fi defin Anzarilor si lansarii intarziate). urmitoarele trei_ componente: izare a cirui nerespectare conduce la fe contractual sau pot fi sanctionate de penalitati de intarziere piata (de exemplu, pierderi datorita v Gestiunea oricérui proiect se referd la planificarea, urmarirea si controlul costurilor si termenelor. ctelor si produselor industriale 1.2 Caracteristici ale pri 1.2.1 Ciclul de viati al proiectelor si produselor Pareursul evolutiei oricarui proiect se imparte in mai multe etape in cadrul cdrora proiectul trece printr-o succesiune de stiri. Aceste evolutii determina un ciclu de viat& (figura nr. 1.3) cu o logici de derulare natural si marcat de coerenta actiunilor care completeazi in mod progresiv cunoasterea tuturor itoarea sa piata. Gestiunea proiectului urmareste in spiritul strategiei de productie a aspectelor produsului pe realizarea acestuia dupa necesitatile pietei, intreprinderii. Ciclul de viata al proiectului integreazd complet ciclul de viata al produsului (figura nr. 1.3). Ciclul de viata al produsului incepe cu o idee de produs, care se bazeaza pe 0 Necesitate a piefei sau a beneficiarului. Ideea de produs se continua cu Planificarea nor activitati de cercetare - proiectare care sa conducd la 17OLABORAEIVA rodusului trebuie s& fie Prroductic, de fabricatia PLICAREA CONCEPTELO! RSS CONGHEIELY ctarea abil. Proiect convertirea ideii intr-un produs realizab il. sului de pro urmatd de plani activitatilor St PT calitatii, ~ Pieselor, de montajul acestora si de contol in produs se incheie Gepaa: si Activitatile legate de transforma! terfafa cu utllizatorul care vanzarea produsului; aceste ultime ree Ge utilizare a acestuia $i prin costurile prin durata de Y*setia privind produsul realizat quratei de utilizare a produsului prin intrebuinteaza produsul $i 2 utilizarii, poate exprima satisfacti Satisfactia se poate exprima prin prel ere Sau Jungirea 1 modernizare. includerea unor etape de intretin ‘ Cita de r i afaceri can : t A Bava i ‘ ctioada de : i timp T ' T z = Produs virtual Crestere ‘Maturitate’ Declin Lansare i Fazele ciclului de viat3 al produsului u Fazele ciclului de viata al proiectului Perioada de cj 2 22 $3 5 5 oe ee é ae 23s 3 is eas & ges a 3lor mecanice lusclor industriale gi struct jectelor/ pr miitoarele lansarea pe pia estor faze uctici si de de unui produs cu produsului, realizarea produsului, aturatia, declinul si disparitia, Delimita altele si de nivelul profitului, de volumul produ al costului si Analizand cichul de y profitului, (figu © faza ini produs Si introducerea pe piati a unt foarte mari iar profitul este aproape inexistent; trebuie si investeasck fonduri pentru acoperirea cheltuieli care ar trebui si fie © costurile in aceasti fazi fabricantul cheltuielilor de asimilare si pregitire acoperite inainte ca produsul si intre * _Perioada de crestere in care profitul inc Pe sic costurilor de fy bricatic si a amortizarii_cheltuielilor pregatirea fabricatie produsului: * Perioada de maturitate in care profitul ajung zat de generalizarea produsului pe piata: ° perioada de saturatie a piefei si intrarea in perioada de deelin a produsului in care volumul de vanzari incepe si profitul ineepe s& se reduca; ¢ declinul si disparitia produsului, care sunt faze iminente datorate printre fie substitutiei produsului prin unul mult mai competitiv, fie reducerii sau disparitiei necesitatii acestuia in consumul individual sau general. Dintre aceste faze o importanta deosebita o prezinta faza de maturitate a precizie a deteminarii si a controlului ei depinde 1 produsului; astfel, o determinare n zona de profit; 4 treptat, datorita acute cu asimilarea si la o valoare maxima, perioada scada si inevitabil altel produsului de a carei mentinerea sau incheierea ciclului de viata al eronata a perioadei de maturitate a produsului poate conduce la Pierderi datorate pecifice perioadei de urmatoarelor cauze: ¢ necorelarii volumului productiei cu nivelul cererii maturitate; ath J bi * mentinerii unui nivel ridicat al productiei Ja intrarea produsului in faza de saturatie si apoi de declin. iM i i De asemenea, 0 importanta deosebiti o prezintd determinarea momentului intrarii in declin a produsului, moment care va conduce in cazul in care nu se iau 19ABORATIVA vA COSA SE eXigye e sensuri: Mooi deciziel in pivelulul PTO fai multe Of yd Prin Masui valabile numa pe tiny, stor noi produseloF " re au dezvoltl eae — reree productiei SaU de: @reducere® f—_ ‘istigul genernt de produs Declin Figura 1.4 Costul si profitul ciclului de viata al produsului Ciclul de viata al unui produs nu trebuie raportat numai la etapele succesive de conceptie, fabricatie, utilizare, ci trebuie Taportat, pe baza datelor economice, la fazele corespunzitoare ale duratei de viata a produsului. Dupé utilizarea primari a produsului urmeaza reciclarea acestuia, care poate conduce la urmitoarele situatii * utilizarea ulterioarg cu functii identice Sau modificate; 20 - ut mater speCaracteristici ale proi Prolectelor / produselor ndustriale gi structurilor mecanice utilizarea materialului : vechi, en fraterialelor secundare (reciclare eee ess sau modificate ale componentele care nu wvalorificare); Se pot reutiliza finalizeazi ciclul de viata in locuri speciale de depozitare sau in mediul inconjuritor. Remarci: @ problema de actuali ; yy actualitate privind ciclul de viajé 0 reprezinté prelungirea acestuia, dupa scoateret B peer iene tae a preduselor, prin actiunea de refabricare. eae eae Zeal sto em urmdtoarele actiuni: unui produs trebuie comple ionare si reciclare; in acest mod, ciclul de viaja al mpletat cu faze corespunzdtoare procesului de reutilizare prin refabricare (figura nr. 1.5) Conceptie -Proiectare Fabricarea produsului Exploatarea produsului Scoaterea din uz a produsului Demontare - Selectare Figura 1.5 Ciclul de viata prelungit al produselor 21cestora a depasit 25% din Refabricarea i facade reatizareaprodisilil: yg, rofabricaree 7, icarea masinilor unelte eae aimcginllor tnelOalae 2, prin ref@Oncmen TD ectucere : mpl, hripanente: PrN TT cinilor noi. O reducere a : productia mondiala de asifel de e urilor CU se obfine 0 reducere a costurlioh © © timpilor de fabricare si o imbunatatire GP 150% din COs performante oduselor si proiectelor noi vlor masinilor Itarea Pr duselor si PFO! 4 una din sareinile cele maj a si poata e mentin’ eficient iri produselor existente in perioada sara adoptarea unei politic} matice a unor produse noi, 1.2.2 Planificarea, definirea si dezv0 Aericion 1.2.2.1 Elemente de planificare 2 Pro’ tive reprezint Planificarea unor produse competi importante ale unei intreprinderi, pentru: pe piata produselor respective. Datoritd de declin din cadrul ciclului lor de vial inovative pe baza unei planificiri responsabile $1 s ilizare yi de stabilitate pe piatd a produselor q Remare consum industrial au 0 durata Jn perioada actualé, durata de scdzut considerabil; de exemplu produsele de maxima de viati de cca 5 ani, iar produsele de larg consum au o duratd de viara -yi reinnoiascd gama de maxim 3 ani. Ca urmare, intreprinderile vor fi forfate i -si poatd mentine pozitia pe piata produselor elor fabricate, asifel incat produ respect In general, se pot considera urmatoarele doua cai principale crearea produselor noi (figura nr. 1.6): ae crearea produselor ca raspuns la cerintele identificabil ietei a oD le ale pietei (a); i os pentru realizarea efectiva a produselor se cauta tehnolo ile ‘ ie sia le fabricarie giile $i posibilitatile © crearea c ae al aed ca ummare a dezvoltarilor stiintifice si tehnice By nologice ce pot da nastere la produse i ei © in acest caz, Psi relinarea socal < Pentru toate pietele potentiale Pentru a se previziona sau planifica vii i me peeaiacele poteniate tm stdiv al pict sic aan at 2 titoarele sarcini de productie este necesat Planificare a unui proiect say produs 3 ee: beneficiarilor. Decizia de trebuie si se bazeze pe informatii certe si pewii unui produs nou sunt un studiu de piata efici a eficient, Prin urmare pelefileteuforajatdetdeets inmare, bazele planit sfacere : eet eel Rea acestuia, relajii care sunt influentate de mediul Piaja de desfacere enon pare @ produsului se clasifica duy } H. pialaextemi); obiectul_vanzariicum , piala muncii, piata capitalului, piata valutard, ete.); produselor, piata servi raporturi si tendi inte de evolutie (piata efectiva, piata potentiala); piata companiilor produca Sata ie pees serviciilor, piata distribuitorilor), mecanismul See Ponecurenii perfect, piata cu coneurents imperiec gradul ccesibile, piete greu accesibile, piete inaccesibile); gradul de acoperire (pi: Piata saturata, piata i e ta sa » Piata nesaturata); gradul mi a i stagnare, piafa in declin, piafa in extindere). pimoeree ‘Concenie Piste chnologie : rehnolog potentiala a Fabricatie | produsetor a a Produs nou impus de dezyoltarea stiintifics sau deinovarea tehnologici Piata potential a Conceptie Tehnologie Fabricatie produselor b. Figura 1.6 Cai principale care conduc la crearea de produse not i extern asupra relatiilor dintre piaté si produs sunt mondiali (de exemplu: cursul de schimb etc.); plu: rata inflatiei, situatia pietei muncii), legislatia si jegislatia_privind protectia mediului); piata de Influentele mediului urmatoarele: economia economia national (de exemy administratia (de exemplu: | 2B= __APLICARES CONCEPTEE OR DE PNGIGERET Comite $9 EAE aprovizionare (piata furnizeilor de racers seme dezvoltarca tchnicts tw domeni. pists de devin ¥ interne asupra relagiilor dmntre piact st eal aoe = intreprinderii (de exemple: orgenizer=z ce orientaté pe probleme), situatia persouzhsist de dezvoltare $i fabricatie forz financiacd investifii); méarimea intreprinderit (de aif pr ‘abit (consider prabil (COM ive APLICAREA CONCEPTELOR DE INGINERIE € vile rel continue pana ta un maxim accep cost imbunatatirit peste care rezultatele sunt nesemnificatire * veeastd situatie, se impune revolufionared proveatatulnnsaae, “himbari drastice a procesului. Aplicered concepuului PO" i urmitoarele condifi erformante a aevind, cu toate eforturile de imbundiaiire © procesulul actual, Pe intreprinderii raman ge ree TOT orgie a aca eo declinul Be cevegta in fata sel orice, aI: eu piri peste © cand intreprindere participarii pe piaja: 5 eT veprindrea este rece imu procentul de ‘co majore Si © cand schimbarile pe piafa sunt gi jntreprinderea trebuie sa raspunda Drie urmare, aplicarea conceptului de reinginerie S€ vinderea mi mai este capabild SO ‘mengind si sa creas fabricatie, sa creeze in mod efeci produse noi $i Sa raspunda in UES eo fera: ay jesirilor, dex nrodtse, Suzi satisfactici clientilor; dovedeste a fi necesard, reingineria trebuie gandita cu mare grija nd o perspectiva de lungd durata, in orice alte conditii ea putnd fe nefavorabile asupra rezuliatelor intreprinderit. pusdt in sinatia $a fee tehnoll. stor schim! - impunaaruncincand rreasca calitatea in n mod prompt insd, determinate de inovatit 7 ji scurt ace: bari. 1 rimp cat ma atunci cand se avea cons 1.3 Caracteristicile structurilor mecanice 1.3.1 Definirea structurilor mecanice e un complex de corpuri materiale (ansambluri subansambluri, aparate, masini etc.) cu legaturi intre ele bine determinate in scopul realizarii unor anumite functiuni, migc&ri ete. Conditiile principale impuse acestor _structuri sunt urmatoarele: precizie functionala, calitate, eficienta economic a fabricatiei si utilizarii et onditii care trebuie sa fie indeplinite de fiecare parte component’ a structurii in conditiile in care aceste parti componente sunt calculate si proiectate separat. Structurile mecanice sunt de o mare diversitate functionala si structurala. cuprinzind in componenta lor in afara elementelor componente mecanice si alte arietate, de natura hidraulicd, pneumatica. componente de o mare diversitate si V electrici sau combinata. Integrarea acestor elemente componente de naturi © structura mecanica est 28dar si din tei éi resupune 0 anum alte puncte de vedere, respectiv: economic, ic, estetic, social ete. Pe baza rigori, constructia finala a structurii trebaie sj fie caracterizata i fe caracterizati prin urmatoarele atribute: functionalitate, compactitate, Tobustete, siguranti in fi economicitate, Protectie si atractivitate pentru utilizator ete. Probleme ween ema integririt . functia structurii acestor componente in structura finala este d P a 4 leose ‘ finite depinzind de o multitudine bit de dificil urmatorii: constructiv, Realizarea unei structuri mecanice presupune p de factori, dintre care cei mai importanti sunt Peer nematici, tehnologici, economici, sociali etc. arcurgerea, la fel ca orice lucrare inginereasca, a urmatoarelor etape de baz! « stabilirea functiei care trebuie si o indeplineasca structura mecanic: ¢ proiectarea constructiva prin care se asigura, pe baza calculelor ingineresti, dimensionarea si verificarea componentelor structurii; in cazul_ structurilor mecanice prevazute cu componente ce executi miscari pe diferite traiectorii, o etapa importanta a proiectarii o reprezinta proiectarea structurii cinematice care va sta apoi la baza stabilirii constructiei intregii structuri mecanice: ¢ proiectarea procesului tehnologic de fabricatie a componentelor si a ansamblului structurii, pe baza cireia se va realiza fizic structura proiectata; pentru realizarea unei fabricatii a structurii in conditii de eficienté tehnico — economica este necesar ca 0 mare parte din aspectele privind tehnologia de ie si fie considerate inca din etapa de proiectare constructiva; fabricatia propriu-zisa urmata de verificarea functionalitatii structurii. 1.3.2 Principii de baz privind constructia structurilor mecanice Principiile de baza privind constructia structurilor mecanice se refera, in alizarea cerintelor functionale impuse prin tema de proiectare care, zarii ansamblului principal, la re ale impu ley insi, trebuie imbinate cu o serie de alte principii in vederea reali ir I tivitatea pe piata (eficienta economica a structurii in conditiile impuse de competi e piat ‘ n fabricatiei, calitatea fabricatiei, calitatea produsului realizat atc.). Suni acestor principii se poate realiza in urmatoarele patra categori : principit tehnico — functionale, principii tehnolo ice de fabricatie, principii economice oe fabricatie gi utilizare, principii de calitate. 29co Principiile teh ‘i Prinipiile teh po formei elementel wari ss baza unor calcule cinematt Prinpiile tehmologice ¢F © de realizare efectiva a pro = functionalé impusd prin t ructurii SA elementele componente ale = pee obfinerea lor efectiva Pe sudare, etc.) de fabricatie $i exploatare a stanjare, prelucrare prin aychiere> SY" ottuielile de aceste principii iau in Bice ou coco eae orca maicce cue ree eer eS structurii care trebuie s& se situeze iene cheltuieli eae lie Bria - : le ; e considerare urmatoarele categorit " velor, © costurile materiilor prime, costurile cae fn foarte multe cazuri, 2 lor. i es exploatarea si amortismentul masinilor si Utl a optime dintr-o multitudine considerentele economice stau la baza alegerit SO! de solutii posibile. minarea conditiilor optime tt scop deter actatd precizia tehnico — ie resp ; in a. simple care 4 permita forme ecvat (tumare, forjare, jogic a i necanice cu Principiile de calitate se refer’ la realizarea meee Fi ee caracteristici corespunzatoare estetice (proportionalitati ale a ae a de ordin social general (asigurarea protectiei utilizatorului, aplicatealy) ahi ergonomice), de disponibilitate (disponibilitate, fiabilitate si_mentenal ilitate); aceste caracteristici trebuie sa fie corelate cu celelalte principii enumerate anterior iar solutionarea lor se va face in ansamblu cu principiile respective. 1.3.3 Caracteristicile generale ale unei structuri mecanice Realizarea unei constructii echilibrate a structurii : pons te a) mecanice, caracterizata prin compactitate, accesibilitate, suplete, Tigiditate, rezi stenta la solicitari specifice etc., impune ca elementele componente ale acesteia si j i : Bs 208 eristici sau reguli t gi generale de i ay ee mecanice sunt prezentate in tabelul nr, 1.2fo Denumirea i rolul caracteri Caracteristici ale proj | wracteristici ale proiectelor / produsclor industriale si structurilor mesanice ‘Tabelul 12 Caracteristici ‘acteristicile generale ale unei structuri mecanice 1 ‘Observatii \ Forma geometricd a componentelor Forma unui component al structurii mecanice este definiti prin _urmatoarele tipuri_ de suprafete: fune- tionale (trebuie sa respecte conditiile de funcjionare impuse) si complementare (asigurainchiderea _yolu- mului componentului). Componentul unei strueturi mecanice se _construieste pentru un scop bine definit si util, Forma acestuia_ se stabileste in concordanté cu rolul sau functional, cu solicitarile mecanice la care este supus, cu seria de fabri- catie, cu tehnologicitatea de realizare si cu factorul economic al componentului. ‘Componentele pot avea o mare | varietate de forme de la cele mai | simple la cele mai complicate. Varietatea formelor acestora este determinati, intr-o prim faz’, de scopul lor functional; in toate cazurile, elementul component al structurii mecanice trebuie SS posede o forma corespunziteare care sf-i asigure o functionare corespunzatoare in condititle unor sarcini aplicate sau in conditii de contact cu alte componente sau cu diferite medii. Forma final a componentului poate fi influentati de urmatorii factori: de cerintele de rezistenti la solicitarile la care este supus, de dimensiunile sale rezultate din calculele de rezistenta, de seria de fabricatie side economicitatea realizarii \ SI Dimensiunile componentelor structurii stabilesc cu rolul cu mecanice Se concordanta functional, sicu factorul economic 31 Dimensiunile ‘componentelor in lor solicitarile mecanice la care sunt supuse Dimensiunea unui component al structurii se stabileste pe citer de rezistenta, prin caleule de dimensionare si verificare pentru diferite solicitari (statice, dinamice, constante, variabile in timp ete.)} Din punet d cantitativ, calititil ale uneistructuri_mecanice pot fi exprimate prin proporti, respectiv prin le vedere analitic le estetice dimensiunile diferitelor sub- Proportionali- tatea a: La stabilirea acestor propottii dimensiunilor ie se dist urmatoarele posibilitati *proportionalitatea __dimen- siunilor poate fi rezultatul ‘proportionalitatea —_formei Formele jmbracd corelatiile geestea if mecanice sunt yolumele NCUREN TA $1 Tabelul 1-2 (Continugy, trebuie Sd Se conditiile ce s¢ 11 mecanice sul | constructiv, c executie, al materialelor utilizate i cu cel valoarea raporturilor dintre | etc. © i , frumosului; un caracter armonios ansambluri ce intra in al proportiilor dimensionale este 7 asigurat prin raportul sectiunilor constructia structurii. Sa ee (sectiunea d sectiunea mai mare = 0,618, spontan al intuitiei sau cy i istului proiectantului; structurilor limitaté de poate fi rezultatul aplicarii functionale unor legi de proportionalitate clementele binecunoscute. dimensional (scund/inalt), de pa (orizontal iertical), de ‘alitate a suprafetelor (rugoasa/ Superfinisa Intereselor & : jegile proportiilor s, pe care le stabilese cadrul unei structuy; Je liniare ale acestora aplicarea. sa in cazul a COLABORATIVA paz’ pe care je urmatoarele: intre componentelor sj 4 stabilirea unor jmbine armonios pun structurilor b aspect functional, al posibilitatilor de Je dictate de legile ie aur): mai micd/sectiunea mecanice poate fi conditiile constructiy- ale acestora; de contrast ta) trebuie si se supund compozitiei.Volumul constructiei structurii Organizarea constructiei proiectelor/ produselor industrials strucurior _Tabelul 1.2 (continuare) Ve . Principalii parametri pe baza crore ee os a anal Fee semua de | volumul unei_ structutt mecanice: eooneieae elementelor Sunt urmatorii; volumul fizic (V0) = Ser caadisac ee, el | volumul ‘componentului definit de pare a mocaliaiae prin | forma si de dimensiunile sale; monn ee _conceputh volumul functional (Vi,)- volumnul canicl pe baza | pe care il ‘ocupa un _mecanism al ‘rueturii in timpul function@rit dimensiunilor —_ componen: te alee ii lor sale, a spar | sale ‘yolumul neutilizat (Vu)- Yolumul unui spatiu care nu rez functionale ale mecanismelor ‘din volumul fizic si cel functionals total (V)- Yolumul a celor trei ‘general, volumul comso- | volumul rezultat din insumare: in nentului si al _ansamblului | structurii influenfeaz intr-o | volume anterioar, oarecare = masurad forma | Relatia de calcul a volumului total Ree ang cae eecbuiei stl alihuciigsio= ur ane Confere structurii suplefe, | urmBtoarea: compactitate si armonizare |, _5 intre elementele componente aod Se V,este yolurml fizic al unde +Vq,+ Vm? unui component i Organizarea structurit mecanice se realizeaza in functie de urmétorit ri: solicitarile componentelor, forma compo- componentelor in ia componentulut in Organizarea une! structuri mecanice — presupune dis- punerea componentelor sale | facto dupa criterii tehnice rezultate dimensiunile 1 din calculele inginerestt_ cu nentelor, masa miscare, functi conditia corelarii acestora cu i criterii de utilitate | ansamblul structurii. Datorita (accesibilitate usoara pentru cresterl solicitarilor, dimensiunile uri orese iN. aratii) astfel componentelor struc un ansamblu sensvl fluxului de mi ct si omogen jntrare spre iesite. montaj si TP: ; ‘ at sa le la jncat si rezulte scare armonios. compa al structuril 2APLICAREA CONCEP roiectarea structunlor y 5 are in vedere ca orice e- | La ei struc wee finest | mecanIee °c re | component al 3° net ar; | alinieze prin forma S! i ie a impusa structurii | apr a linia general ruct z ctionalitatea si estetica Spatiul construc! turii_ mecanice Se os in fiecare etapa de prorec a a structurii si este lees nemijlocit de modul ea dispunere a componentelor | P) ai i acesteia. , de modul de | a0 “ ; ee a structurii, | Un ansamblu sau subansamblu al int ac structurii poate sa ocupe o Spatiul incat acestea sd ocupe un | tae . ali constructiei | spatiu cat mai mic si | suprafata mai redusa pe eae structurii armonizat cu toate celelalte | sau vertical in functie de modul mecanice componente. de organizare gi structurare spatiala. Cele mai recomandate constructii ale componentelor unei structuri mecanice sunt cele care au o dispunere spatial. ct mai compacté amonizati insa cu toate celelalte com structurii, ponente ale Dispunerea _spatiali a componentelor _ structurii mecanice este legaté in principal de — volumele componentelor si de organizarea structurii, cu conditia unei armoniziri cu celelalte componente ale ansamblului structurii.Capitolul 2 Bazele proiectarii constructive si tehnologice a structurilor mecanice ctarea clasicd a structurilor mecanice 2.1 Aspecte privind proie 2.2 Directii de proiectare a structurilor mecanice 2.3 Probleme actuale privind realizarea structurilor mecanice 2.4 Metode si tehnici ce pot fi utilizate in proiectarea structurilor mecaniceCapitolul ruetive si tehnologice structurilor mecanice ructurilor mecanice Bazele proiectarii const 2.1 Aspeete privind proiectarea clast ast i clasice 211 Etape si faze ale proiectiri a oricdrei structuri mecanice sia procesului de fabricafie a acesteia se realizea7 secvential (figura Day ae punt etapa sunt determinate cerintele si necesitatile pietel st sunt precizate specificatiile privind performantele structurii; se realizeazi apoi provectared structurii. sj componentelor acesteia si dupa aceea S° elaboreaza planul de realizare a procesului de fabricatic Determinarea cerintelor si ecesitatilor pietei ie) Stabilirea specificatiilor privind performantele |__ fn varianta clasica, proiectare structurii tv. Proiectarea constructiva Proiectarea tehnologiei de a structurii si realizare a structurii si componentelor sale componentelor sale Proiectarea sistemului de fabricatie a produsului Figura 2. iectarii igura 2.1 Fazele proiectarii unei structuri mecanice 36ve gi tehnotogice a structurilor me ele tip de proiectare si de fabricatic @ de evaluare a oportunitati fa produsului; o faza de ji subfaze de proiectare Principalele faze sarui produs (structu conomice; 0 fi ezvoltare, continand tret de fabricatie. ‘4 interventia succesiva a unui mu ing care defineste caietul de sarcini, desenatorul care © reprezinta, icul care dimensioneaza mar definire a proiectului, de detaliu, de vali e tel Pentru a se realiza aceste faze este nec de persoane, respectiv: personalul de mark inginerul care construieste o solutie tehni designerul care defineste o forma estetica, inginerul de cal glementele garantind comportarea in lveru sau durata de vial 2 produsuits inginerul tehnolog care va alege procedeul de fabricare, personalul atelierului care va realiza prototipul, echipa de incerciri care va accepta Sav respinc® 1 de sarcini si, in sfairsit, ‘Analizand activitatile in in realizarea produsul dupa verificarea conformitatii sale cu caietul a care const echipa de intretinere care va urmiri produsul in lucru particulare ale fiectreia din grupele ce personal ce interv) produsului se descoperi o suiti de activitati generale, respectiv: primi in infelegerea punerii problemei pri analiza documentelor realizate de predecesori, a doua care se bazeazii pe reflectiile propri, interne, tar a eit care consti in Iuarea unei decizii - decizii care sunt consemnate intr-un document pentru a fi transmise interv enantului urmétor. Proiectarea constructiva efectiva a unel structuri mecanice se bazeaza pe anumite etape intermediare, respectiv: proiectarea initiala (care permite specificarea cert telor si evaluarea solutiilor posibile); proiectarea de ansamblu (care realizeaza 0 configurare a structurii si calculeaza elementele de interfata intre diferitele parti ale acesteia); proiectarea de detaliu (care asigura proiectarea in detaliu a fiecarei parti a structurii). Aceasta etapizare a procesului de proiectare a in considerare, la fiecare nivel, a unui ansamblu de parametri e putea intelege fenomenele studiate si a se lua permite luare: suficient de mici pentru a s deciziile corespunzatoare. in proiectarea efectiva a structur inginerul proiectant stabileste un set de fu sau le va cere; aceste functii se transp (piesei) iar proiectantul va trebui s4 gaseasca raspunsu mecanice (piese componente ale acesteia), nctii pe care structura (piesa) le va oferi un apoi in caracteristici ale structurit | la intrebarile urmatoare: 4APLICAREA C racteristici date @ jesei? aracteristici date 4 P" ,j caracte > 1. Care este funcria une Remared: earl dea inginerul projectant; aces, a re vaste anrrepare irebile unei entitafi caracteristice Raspunsul la aceaste are oa (importante) penile ei uti raspuns constituie responsaviiore |” ind, rposibite, acest Sens, mai multe fat plese pentru ciciul de viatd al A092 ; s situatit. ag pentru a satisface o functie He iia poae cane iecerai aan functie co © 0 caracteristicd a pies «ra asamblared)s : - femporard (de exemplu: pentru auswra=° ca o functie de duratd lungé q a «pot fi prevacute caracteristici care $0 serve se ig or in intregime; , P piesei sau a produsului in intregin a His al © 0 suprafasé poate oferi piesel un element de sprijin, Ca in care ar putea fi P Pa vale eu alta parte a aceleiasi Piese samy necesar ca ea sii satisfacd unele relatit spat P eu caracreristicite unor alte piese din ansamblt: ; ' 2. Ce operatie va fi necesara pentru objinerea acestei caracteristici? Remareé: Raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa-l dea, partial, inginerul proiectant dar, gi inginerul din fabricatt inginerul proiectant stabileste pe de alti: parte, Corinjele de calitate ale piesci (toleranje), iar inginerul de fabricatie stabileste ‘planil ceringelor operationale (derivé, in largd mdsura, din considerente geometrice si din proprietagile e ale materialului acesteia), astfel ca toleranjele prescrise de proiectant sa nu fie depasite. Mai mult, aceasta conditie specificajiilor de calitate trebuie sd-1 conduca pe inginerul de rashes i alegerea corespunzdtoare a masinii-unelte precum si a sculei/sculelor necesare re acest Scop. me 3. Ce sculi/scule pot fi utilizate pentru a realiza aceasta caracteristica a piesei? Remareé : Jn scopul generari fl - = of unui ‘plan fezabil al procesului (care trebuie sa raspunda tehnolog peed mediului de fabricatie al intreprinderii), in a Pe orive dee care pot include obiective coat ‘icii ca $i cerinfe o i sperationale pentru executia piesei. ecufia piesel. 38Pentru ca structura (piesa) pro tehnologic trebuie s& se stabjon Si fie realizabila din punct de vedere utilizate pentru a realiza proie, asci, TSB, uncle reguli de proiectare care pot fi fabricatei. Regulile de bazi in protec eees' 34 corespundl cerintelor cerinjelor fabricatiei, sunt urmatoarele: utlizane potas confor os ae Standardizate sau tipizate, preluarea avantajclor form&rii eee edte Oot egiilului semifabricat in proiectarea componentelor, utilizarea on de cite or este posibill a unor proiecte realizate anterior, minimizarea prelucrarilor cerute ori de cate ori este posi ‘ pieselor trebuie sa se ai e precisa te in proiectarea formei geometrice a cee ee vedere manipularea usoard, centrarea si fixarea ig : Posibilitatea prelucrarii ct mai multor suprafete din. aceeasi prindere; asigurarea usurintei de montare a pieselor componente; evitarea unor specificafii exagerate pentru tolerante si calitatea suprafetelor; considerarea principiilor cinematicii mecanismelor. in eazul in care produsul astfel proiectat nu tine cont de regulile de fabricatie, atunci exist urmatoarele dou’ posibilititi de realizare a concordantei dintre proiect si procesul tehnologic de fabricatie: se reproiecteaz& procesul de fabricatie de catre inginerii tehnologi in conformitate cu cerinfele noului produs: se reproiecteazd produsul printr-o colaborare mai strana intre tehnolog si proiectant. Neconcordanta dintre produsul proiectat si procesul de fabricatic se poate manifesta in diferite moduri: sculele yi echipamentele disponibile ar putea fi incapabile sa execute produsul Ja tolerantele prescrise; costul general de fabricatie a produsului ar putea depasi bugetul disponibil al intreprinderii. 2.1.2 Eyolutii in domeniul proiectarii structurilor mecanice Proiectarea clasica a structurilor mecanice a cunoscut 0 dezvoltare importanta datorita, in special, dezvoltarii informaticii grafice ce a marcat in perioada anilor 1975 -1980 debutul proiectarii asistate de calculator - CAD; aceasta a permis proiectantilor urmatoarele facilitati: ¢ transcrierea cunostintelor lor privind structurile mecanice realizindu-se biblioteci de componente, aparand software-uri pentru desen tehnic care au utilizat aceste componente si chiar subansambluri parametrizate;ile ties 2 eck daca eee categ asigurarea pentru ansamblul structurii a unei rezistente mecamic®. 4, ceforturile aplicate la nivelul elementelor componente (durata 3® viol, 522° nich etc); realizarea calculelor de structuri prin utilizarea masiv® So stei tenn Are materialelor, deoarece pentru a rispunde metodelor de baz ale * ole rome ‘componentelor se impuncau a fi cat mai regulate posibils sement finit) 1m Gn © descoperirea de tehnici de calcul ice (de exemplt PAT exe. i if care au fost introduse legi de SE se Penal Combe sh ant Ee in jurul anului 1975 a fost realizata legitura intre caiculul num jee ale inf matematici de optimizare permitandu-se optimizarea formelot fi et ascut capable de P P pieselor; prin aceasta noua abordare de caleul sa Gesena si dimensiona structuri complexe. in anul 1980 so TU gsit a?) arifigials, care a inregistrat © evolu{ie spectaculosst $1 © gis’ magazineaza TB etease Gad CAD ctf epatrall ss ee loce Cte aerate oie fonnate din elemento on asistata de joa gin ce : in ce mai domeniu cunostinfele proiectantilor, cunostinte for -ctarea clas! 1 e de provectare dim Co | in ce in ce mai nor struct independente. Toate aceste realizari si modemiz’ lator au condus la dezvoltarea unor metod ctarea ut in proie\ calcul sigure ce pot fi utilizate pentru proi complexe. ucturilor mecanice 2.1.3 Principii de bazi aplicate la proiectarea str iguri. modelarea structurilor mecanice Se bazeaza in mod nemijlocit pe principiile care stau a baza proiectarii oricarei actionari mecanice $1 micitate. Pe baza acestor se definesc prin: functionalitate, tehnologicitate si econo) principii, prin proiectarea unei constructii mecanice se urmareste armonizarea tuturor elementelor care compun. structura acesteia sub aspect functional, tehnologic si economic. Armonizarea celor trei factori enuntati este 0 conditic Principiile care asi; esentiali pentru o reusita deplind in cazul oricdrui produs, din aceasta rezultand calitati competitive si performante pe piaté. Principalele aspecte privind principiile aplicate la proiectarea structurilor mecanice sunt prezentate in tabelul mr. 2.1.Bazele proiectarii co Remarc: Receptia si protectarea unel structuri mecanice e este indispensabil legatd de Cmofogie: un proiectant nu poate proiec es nu este sii un bun foiegs vrecaug onstructiy un component mecanic Ecnegoritle de proiectangi din toate domeniile Ei eae eran Nara aa Fe ate fond fare le rcarmraea erence am Jiun caracter tehnic, ele trebuie sd fie asecate inir-o relate dep tabelul nr. 2.1 eee ele eae averse ao Bee de interdependent, influenta fiecare din etapele care se cer parcurse in fluxul de foie ase erape care cuprind in principal: structura (piesa) cu conditile sale functionale si de utilitate; cercetarea si analiza comparativa cu alte structuri similare; ‘analiza si vroiectarea cinematicd cu stabilirea solufilor optime; proiectarea constructiva, roiectul tehnic si proiectul de executie; proiectarea tehnologicd cu varianta in fabricatie, cu pregdtirea $i care cuprinde tehmologicé de executie optima; lansarea planificarea fabricatiei; procesul de fabricajie propriu prelucrare, montaj, control; testarea si incercarea: ameliorarea produsulu, care se efectues Proiectarea constructiva si proiect in urma testarilor; ambalarea si livrarea. area tehnologica sunt legate, in mod nemijlocit, ‘cienfa economicd; in aceasta idee, conceptia structurii trebuie sa se considerate optime. Aceste trei elemente, tehnologica si eficienta mghiul de prin efi desftisoare intre anumite repere respectiv: proiectarea constructivd, proiectarea ve nomicd, indispensabile oricdrui proces de productie, formeaza "wri ‘aur al proceselor de fabricatie (figura nr 2.1). Proiectare tehnologica Proiectare constructiva Eficienta economica iva $i ica si eficienta economica Figura 2.1 Legatura dintre proiectarea constructtv si tehnologica $ 41Tabelwl 2.1 Funetionalitatea_re- prezinti un atribut al unei pi sau ansamblu, pi care ee eras | elaborate de utiliza tionalitate | cu faza de conceptic a nei simplitati con structive _maxime. ‘mplitate con- structiva Se confera constructiei un grad sporit de fiabilitate si mentenabilitate. Conan i : intele functionale sunt «& m a eee aes de prelucrare prin agehier, eapectiv: “parametsi cinematic (ruratiile sau vitezsl liniare sau unghislare impute de regimurile optime ); parametri geometric’ (dimensiunea wnor mnbluri, Tangimea cursclor de Tueru), paramettt de ie si calitate (precizin dimensionala, de pozitic st f mes suprafejelor obinute); incArearea masini forjele sau momentele pe care masina trebuie sé le Waving’): parametri estetici (forma, culoare) ete. Asigurarea conditilor fanctionale de etre o maging in regimuri normale de Wwe, prestipune satisfacerea condifiilor funetionale ale fects, vrement al masini, Cerintele functionale de ordin cinematic (turatii, vileze, acceleratii), sunt satisfaeute prin alegst=s optima a mecanismelor care compun structura cinematic’ @ Uinei magini. Alegerea optima a mecanismelor presupuhe selectarea acestora avand in vedere eritenii de randament, gabarit, natura (mecanice, hidraulice, pneumatice, cleetrice Sau combinate), cu luarea in considerare a surselor de energie hitilizate pentru actionarea masini. Cerintele functionale legate de incarearea masini (forte, momente, mase) sunt satisficute pe baza calculelor de rezistenta, de dimensionare re, a tuturor pieselor supuse la solicitir sau verifies ‘Tabelul 2.1 (continual 1 2 3 Tehnologicitatea se O piesa este fehnologica daca: este posibité_asimilas exprima prin: teh- | fabricatici jntr-un timp seurt; se pot folosi vee nologicitatea de ex- tchnologice de mare produetivitate; necesité — < ene eeinare se | de materiale; este posibila © organizare optima a fabrical ‘>. or. 7, caz coneret, pe baza unui ae ueence Stigurarea din 8 Splat com sree pttate com Brig give confers seyericl un grad SRONTGe fabitiate [ $Fmentenabilitate. Sees aL ee Sau combina ajionarea masini Cerinjele functionsle carats cPincareareamasinit (forte, momente, mase) Sunt teieificte pe baza ealcutelor de rezistenfa, de dimensionare sau verificare, a tuturor pieselor supuse la solicit. sabarit, Sau combinate), cu luarea i T 2 refera la latura u produsului; poate Tehnolog’ unci pi asigurit minime). Tehnologicitatca se | O pies este technologies dact: exprima prin: teh- | fabricajiei intr-un timp. scurt; se pot folosi_procedee nologicitatea de ex- | tchnologice de mare productivitate; necesiti un consum redus ploatare, care sc | de materiale; este posibili o organizare optima a fabricatici, lizarii_ masini sau | de exccuic, tehnologul va _urmiri tchno- | obligatoriu, urmitoarcle aspecte: _prelucrabilitatea prin logicitatea de fabr cafie, legaté de modal prin | ale piesci, ca baz’ de refering care se | fixare; mocul in care sunt precizate toleranfele si rugozitatile cu | suprafe{clor; gradul de unificare si normalizare a pieselor ete. costuri_minime de rate | execufic, cu un vo- lum redus de mun- cu consumuri scaizute de mate- riale etc. Tehno- logicitatea confera a © forma | universale si geometric’. care acesteia | impusd; fabricatia in condi- tii de maxima efici- en{a (procedee de prelucrare simple, durate minime de r lucru_ si consumuri | si transportul de scule, semifabs teziduale, lichide de ricire -ungere. ‘Fabelul 2.1 (continuare) 3 Sie posibila asimilarea controlului si testirii, In caz coneret, pe baza unui de desen’ succesiv, dar nu diferite procedee de prelucrare a materialului; forma constructivi a piesei; posibilitatea de folosire a unor elemente baza de agezare sau baza de tonditiile tehnologice cuprind: claborarea itinerariului tehnologic (presupune stabilirea suecesiunii opera fazclor de lucru in funcfic de configuratia piesei), determinarea parametrilor tehnologici (regimurile de lueru) alegerea echipamentului tehnologic (alegerea _masinilor- unelte; alegerea sculelor principale gi auxiliare, corespunzator ficcdrei operatii si faze de lucru; alegerea dispozitivelor speciale in conformitate cu gradul de automatizare al procesului de fabricafie si precizia de lucru alegerea echipamentului de control (interfazic, activ, final), alegerea echipamentului logistic atunci cand procesul de fabricatie se realizeaza pe lini automate sau sisteme flexibile, respectiv: manipulatoare, roboti industrial, robocare, transportoare, —_sisteme de _—_deporitare interoperationale sau finale, prin care se asiguré manipularea ticate, piese, materialeTabelul 2.1 (continuare) A economice Maxime presupune, Coneepe-ea de solutii constructive optime in faza de Proiectare constructivi, precum si de variante tehnotogice ficiente in faza de proiectare tehnologica. | Proiectarea constructiva necesita alegerea de soli c@t mai sferci | simple, adicé: lanturi cinematice seurte, de preferat cu > in | functii multiple; mecanisme simple cu un numér cat mat | mic de piese in structura tor: forma geometrica a pieselor simpla_cu putinté (plana sau cilindrica), cu un numér de suprafeje care necesit& prelucrari, edt mai poutine, conditii de calitate si precizie rational impuse; alegerea calitajii, materialclor si a dimensiunii semifabricatclor pentru acestea, in concordanjé cu rolul funcional si asigurarca unci fun- | conditiile de solicitare, respectiv cat mai apropiate de i corecte si de | dimensiunile piesci finite; stabilirea de tratamente termice, cu costuri de | termochimice sau de alt gen in stransi dependent cu fabricatie si explo- | conditiile concrete impuse. atare minime (rezul- | Proiectarea tehnologicd presupune selectarea_variantei tanta a nplitatii | optime de fabricatic, aspect care presupune ca in aceastii constructive, a unei | etapa si se opteze pentru: numar de operatii tehnologice tehnologii optime, cu | minim; numar de magini-unelte minim; grad de incdrcare al i masinilor maxim; coeficient maxim de utilizare a c de fabri catie nu pot fi cone | pute in ata conomicului final se ref costuri. Economici fatea este un atribut produsului, legat de functionalitate si teh- nologicitate, deci de Economici' © execufie pe masura ina in faza finala). masinilor. ae bas ; aes La aspectele prezentate pot exercita influente si alti factori, dintre care procesul cfectiv de fabricatie poate avea influente asupra costurilor. youyar dope oy ys Oey ANONAsUOD nd vie op S ootue: NEI LO 9114951) DOU Duo8 Wy ) ‘aiizjaioo juauodUOD. 09 Ul Rasen] ao1Sojouyo) ajusuodui09 yIq Jus UND) 2UUL 9499 P| Op OD ‘ojeuoyeuL woduioa asoid “eros Uy pid ap ezey uIp pou optinanoe yseooy (WAC Jaouos vrjuede oy ad orjeoriqey { BOIRISIOON, runt 94 9S ap ‘jeloods O1BD9101d IS djadeya dn :uo Poseyoa1o1d 90180) Joos ysa0v opNocesitatea realizar ung; 5 one gut : DIM) Aceag ence PECTS pen it 8 ict asa ps ile eee ee il i fSricae Sapo GT din faza de proiectare, “eal Prolusului tebui previzit pe eft posi ca In general, structurile piese componente de materiale. Componentel Gone Sunt realizate dintr-o combinare judicioas3 a unor ea forme si dimensiuni, confectionate din diferite e om 1 structuri mecanice t av ‘mare varietate de forme, (eum san Basa 6 exempi ase 9 aga at de (cum a locurile motoare, batiurile usinilor unelte etc) varietate determina. in Feed a oc eeonuleunchicnalalacestora ms eaety ansamblului produsului, in functie luarea in considerare a principiului conform caruia inte forma constructivi a pieselor componente si posibilitatile tehnologice de fabricatie ale acestora trebuie stabilita 0 corelatie. Crtenile principale, in baza ctrora se poate realiza corlaia fate forng constructiva si forma tehnologica, sunt prezentate in tabelul nr.22. In general, modul de asigurare a caracterului tehnologic al constructiei structurii mecanice sau componentelor sale influenteaza calitatea acesteia pe ansamblul su. Pe de alta parte, cerintele impuse caracterului tehnologic sunt influentate de urmitorii factori: tipul componentelor si rolul lor finctional, conditile gi Volumul productiei, etapele si operatiile procesului tehnologic etc. Din acest motiv, in etapele de Proiectare constructiva este necesar si se acorde o important Geosebiti aspectelor tehnologice care influenteazi calitatea produsului, productivitatea fabricatiei si, mai ales, cheltuielile de fabricatie. Este recomandabil, in acest sens, ca analiza 45rr 1A $1 COLABORATIVA JoNCUREN Y ntelor sale pune constructii similare in solufia constructiva ¢ “ta scop objinerea unot forme : 4 orientare precisa. ete o artumitd OF! P . A inceapa oy 8 Seopa s, sa ca Tabelul 2.2 t ive si tehnologice -ebuie ci treba pateriale, consumuri | } Formele complicate ale pieselor creeaz dificult la montaj | 3 | Toleranfele prea stranse si fie prevazute doarin cazurile absolut necesare | 7 | Piesele standardizate si normalizate si fie utilizate intr-o misurd cat ey mare 5 | Lanturile de dime numarul de ajustaje gate de mic posibil Subansamblurile si fie formate Gintr-un numar ct mai mic de piese Jimentare find justificata in cazurile nsiuni s& fie formate din cat mai putine dimensiuni; de precizie inalta al unei aceleiasi piese sa fie cat se 6 componente, introducerea de piese supliment Z | in care se ajunge la 0 simplificare @ formei pieselor saul subansamblurilor a urmiatoarelor etape si Evaluarea eficientei asamblarii se realizeazi pe baz solutii tehnice aplicate: 49prs: CONCURENTA $1 CO ERIE CONCURENTA ApLicaReAa CONS nte sau subs fijeonponento sou a manne least ensar eonsdeate, " ya imbindri, solutic ea, ura in aries eae gem sae Ciccone sedcer > smibinare constitule © 8 de ming He fiecare imbina jo secunde pentru fixare, ing Mt timp (de obicel earns ‘unt concentrator! mo. se stabileste ™ siructurs imbu redesenind strict © se urmareste te recomandabila intrucat anevrarea sa necesita timp | imbinarile nu sunt ieftine st St ‘esecuri structurale in proies 5 . ‘« standardizarea imbinarilor int clemente de legiturd separate, proiectarile slabe sunt realizate CU vi - diac mai mult de una pand la trei compo" imbinare, atunci logica proieetirii rebuie recons sducerii oO acturd important Va avea cay re vor trebui standardizate; in Benera, care iferite imbinari pentru asamblare sinente din siructurd sunt elementg qe erat trucit 0 St Remarci: ba Experienja araté et rigiditatea imbindrilor den cresterea ariei de contact reale suprafefelor de contact, valorea sa crescnd eu cresiered G7. ConGe! ale dintre piesele legate. Asifel, rigiditatea ta incovole mtd pieselor legate si la diminuarea distantei dintre punctele de legdturd, pentry Inbinarile discontinul (sudurd, suruburi), iar rigiditatea la torsiune creste daca somentul de solicitare a imbinarit scade iar preincdrcarea ST ae Wor e. Cna dintre solujiile tehnice, ce pot conduce lao rigiditate optima a imbindtrii ar fi telnica lipirii, care face ca numarul punctelor de legatura dintre suprafetele de contact si tindé spre infinit; dar comportamentul dinamic al acestui tip de imbinare prezinté-un grad inalt de nesigurantés Principiile de bazé ce trebuiesc aplicate la proiectarea imbinarilor sunt: < supraferele de imbinare nu se concep mai mari decat este necesar: din considerente economice, imbinarile trebuie sa indeplineascé ambele Suncpti: fixare $i etansare, motiv pentru care suprafetele acestora treb a i uie sc Plane continui si de o calitate superioara ie Sai fie ° depinde, in principal, de planeitatea sf pentru usuringa anda sé se faca in ” de imbinat; pentru Aah | Tea Sectiunilor mici: i itl si rezistentei sj : mici; amplasarea imbingril : NO! SI Pentru costuri gj Jor se re oe e i $i ma etenp, Tecomanda si se facé acol $I mase reduse, 4 momentele de Meovoiere) sunt mici, 0 unde Solicitarile (de 50 2.2.3 Proi In faza cost estin ce. proie« completa Proiectar urmare, gncepan costului in evid marketi descon ajunga costuri devine gener: princi fabric Re St CO: pic Caa srueturilor mecani constructive gi tehnols Bazele prol 32.3 Proiectarea pentru costuri (DTC) 1 important’ generarea wnt .ceptie a unei structuri este deosebit di i detaliatt pe masurd in faza de con ‘estimativ al acesteia, estimare care ve roiectarea este aprofundata; in er aeae far modificri sau Completiri in project, este necesarh o nou estimars ‘a costului de pornire. proiectarea pentru cost (Design For Cost sau Design To Cost) reprezinta, prin Ermare, endinga) de a wrmir costal viltoare Structuriproiectate si Tealizate jncepand cu faza de proiectare a acesteia, Initial, se poate face © estimare & pectalui final al produsului ined inainte de sroiectarea lui, incercdndu-se PUNETeS gh evidenta a unei valori globale deduse de exemplu pe baza unui studi de marketing sau al unui produs similar al concurentei; Se continua CU descompunerea costului general al produsului pe subansambluri si componente sjungandu-se la sarcini concrete pentru proiectare. Estimarea cat mai exact & costurilor in toate fazele dezvoltarii si proiectarii cat si la planificarea productici devine deci deosebit de important’ pentru respectarea unor costuth aint. In general, cheltuielile finale sunt stabilite pe baza urmatoarelor date: alegeres principiului de functionare si a formei constructive, alegerea proce’ p e sia fo deutui de Fabricatie, stabilirea semi fabricatului si definirea procesului tehnologic. cost critatea cheltuielilor finale depind de Remarci: sseructura repartitiel costurilor aratdé cd maj ‘soluiile adoptate in etapa de proiectare. in general, investitiile mult mai mari in vintr-o abordare globald a produsului pe inires ciclul nultatele finale ale proiectare, pr conduc la 0 resp' icarea_acestel a acestea sd fie comp fere criterii de alegere intre di onsabilitate ridicata pentru rez! i. responsabilitayi necesitd estimarea et detailate, implicand liferitele solutii de conceptie $i sau de viata, acestor activitafi, iar cuantifi costurilor produselor inainte cé proceduri de estimare care si Of proiectare. Structura costurilor de fabricatie include urmatoarele categorii de costutt: costuri individuale, raportabile direct la un purtator de cost (de exemplu la y pies) si costuri generale, care nu pot fi raportate direct uum purtiter de cel i pe un interval de tmp de productle si costuri van Xi . cantitatea comands, marimea Yorului/seriei, etc. 51A SI COLABORS az’ in primul rind costurile Juste im etapa de proiectare influent imperios necesar ca, pe misurs conturiri produsului, sro precizie tot mai mare Pe MAS crmatosrele procedee de estimars, ie in cazul unci etape timpuril & produsulul ¢ folosi anumite caracteristict ge au unele asemanari, Mat imilitudine: ize de tip cluster ‘a unor date se revi ari 4 gi foarte nerale informatiilor, in practica se fol « procedee de tip global, util aceste procedee Po (masa, putere, diametru. costurile esis cenile fipodimensionale, pe baza wnor relat d ii si corelatii, anal 2 procedee analitice (analize sta a etc); respectiv calcule bazate pe datele ale structurii, sau Ge fabricatie rezultate din stabilirea tehnolosie! ; ‘Scopul tuturor acestor analize de cost fl reprezint& reducerea costurilor = in principal - de execusie (prin alegerea uno solutii constructive cat mai simple si sor de executat), prin rafionalizarea activit din faza proiectarii (prin aplicarea Be eesenpin 2 pxincipillor de tipizare standardizare a reperelor si subansamblurilor) tice. re geometrice Remarci: Coe mat efciene metode de analiza si selectare, ce pot fi uilizate pentru analiza Wisclectrea verianelor de sructri din punct de vedere al performantelor economice, sunt urmatoarele. Metoda de analiza valori, care se wilizeazd in faza de conceptie a produselor in urmatoarele domenii: cercetarea de produse noi; modernizarea produselor existente. Prin aplicarea metodei, se pot stabili solutii optime pentru reperele ficitare ale structurii. In cazul produselor complexe, participante la functiile de pentru. studiul de analiza valorii, este necesara descompunerea acestora ‘subansambluri, separarea ficdndu-se cit se poate de detaliat, pana se aapetle ee, i. eee ea nu mai este posibila. Avantajele principale ale . rezultatele activitatii apar prin colaborarea interdisciplinara a personalului de specialitate de la desfacere, aprovizionare, proiectare, fabricatie si fnoncae os costurile sunt definite si stabilite drept costuri de funcfii, pentru care func} il de indeplinit de cétre o structurd, respectiv de 0 componenta a acesteia, me fi raportate purtdtorilor de cost, care pot fi formati din unul sau mai pate "al 52i constructive $i tehnol chnologice a struetutilor mecanice din costurile calculate ale pieselor indiv pentru realizarea functiei giobale cerue ? lizar g we si a functillor partiale iar prin alegerea altor. soluit pot fi economishe san renteoien, 'iduale se pot estima costurile neces’ a costurilor de fuunctii) functt par e j rfiale individuale oi i | am, a avea o vedere de ansamblu a costurilor este ne rit costurilor la beneficiar care pot avea aspecte foarte e | si de anali : etoda constatarea cd, dacis i eal unei structuri este o functie de o variabild care i es : G a ¢ ia valori pe un anumit gomenia, este mai usor sii se determine valoarea optima a variabilei ca find cea entra care cost structurii este minim. In acest mod, variantele alternative ale Srructurii, ale chrei costuri depind de variabila stabilita, pot fi comparate pe baca Zosturilor minime. Aceasté situatie apare, in general, atunci ctind veriantele ahernative prezintd unul sau mai multi factori ce sunt modificayi diferit de o variabila comund “x”. Costurile determinate de anumiti factori pot varia direct la crenterea valorii variabilei “x”, iar alte costuri pot varia invers, Metoda bazati pe analiza eficienti-cost, care se aplicd, in general, céind marimile de iesire ale proiectului nu pot fi exprimate in unitayi monetare, ci prin jmermediul unor unitati fizice corespunzdtoare proiectului de structurd, in cadrul este) analize, aprecierea fiecdrui scop sau obiectiv se poate realiza in mmétoarele doud moduri: prin atribuirea wnor valori numerice pentru caracrerizarea importante’ relative; prin logica digitalé, in cazul in care numarul de scopuri sau obiective performante este mare sau atunci cand importanta relativa nu este clara. Pentru a se asigura o corelare cat mai buna intre proiectarea produsului si evaluarea costului acestuia, apare necesitatea utilizarii intensive a calculatorului; initial sistemele informationale privind costurile s-au concentrat asupra unui spectra redus de piese cu configuratie simpli dar actualmente exist sisteme ce pot fi utilizate pentru o gama larga de piese cu configuratie complex. 224 Proiectarea pentru fiabilitate (DFR) Fiabilitatea este definiti drept probabilitatea ca un element sau un sistem sa ; 4 i arametri luereze in urmatoarele conditii: respectind un set specificat de p finctionali, in conditii specifice de mediu si la un moment de timp dat. Cele 3 wn BMai multe ori evidente. tot n n Special prin eggrst compli Cresterea ni anja unui sistem go Performanfa) Until! sistem gener aa ea_complexit componente, caz in care componentele sale. poe Hh zul unor sisteme cu configuratie Sa es ae “ e eI efect fiabilititii au o structura de tip serie, sistemul se defec componentele sale odata umarului de fiecare din Punct de vedere al 3 4 daca oricare din ceasti structura reprezinta varianta standard pentru produsele curente iar fiabilitatea sstemulu crete Brin mise faba oricaruia din componentele sale. Sistemele mai fiabile, ca sunt. de reaUll, de tip Paralel sau combinate, vor avea un cost mai ridicat, $1 se j conomic in situajii deosebite cand se impune o siguran{a sporiti in functionare (echipamente nucleare, tehnica aviatica si cosmicd, militara etc.). Caleulul propriu-zis al fiabilitatii probabilitafi, ne sistemului, care este de fapt un calcu] de abilirea de la inceput a dependentei sau independente; componentelor din punctul de vedere al fiabilitafii in cadrul sistemului (da defectarea unei componente, pe langi defectarea sistemului, deteriorarca altci componente sau nu); in cel mai simy ipoteza independentei componentelor iar in c: Probabilitéti conditionate, Un astfel de calcul siti determina plu caz se poate aplica azurile mai complexe se utilizeaza il devine nesigur in masura in care valorile numerice folosite nu corespund exact cu componentele din sistem; in Seneral calculul oferi ins 0 valoare estimetiva, suficient de Precisa a fiabilitit Sistemului pentru o prima evaluare, care urmeazi sa fie amelioraté. odati cu evolutia proiectului si eventual pe baza unor incerear} Specifice, * urmérirea unui nivel c4 te ridicata, fary Testrictii : cat mai bun de fiabili a rezonabil; © Cost pe primul plan, s_ timp suficient de rificate in Practici P s ¢ r iBazele proiectirii constructive in faza de A de proiectare Ic, Pe urmMoarele masuri data eicabile ue joa E z ‘a aplipice a structurit; tilizarea unor elements gy dingrea unor solutii telnice care s& conducs js Ween : apliioare; PreveUeTeA UNOF Valori optime. ee a iemeilor Ge 1UcTH, Tezistentelor admisibile ete. 2 e le ete.; as z res] n zi WBjnformare corespunzatoare privind structurile m i , metode de fabricare, aplicabile in fazele g a jcare a structurii si c: azeaza . i si care se bazeaza pe urmate, sist prime de montaj etc, «) metode de exploatare, aplicabile i , eeeie ersioalelcisai: subilva, Sedaris ee stabilirea comportarii termice a structurii; optimizarea Pear aa controlul permanent al elementelor componente cu “Fabilitate E sn supravegherea permanent a functiondri; repunerea in functiune prin ees de reparatii corespunzitoare ale elementelor defecte: evitarea exceselor in exploatare etc. ‘Aplicarea acestor metode in fiecare din fazele de realizare sau utilizare a structurii mecanice va conduce la cresterea considerabilé a caracteristicilor de disponibilitate ale acesteia dar si la o imbunatatire a efectelor economice ale utilizarii acesteia. Recomandarile generale, aplicabile in faza da proiectare in scopul realiz&rii unor structuri mecanice cu fiabilitate ridicata, sunt urmatoarele: « studierea cu atentie a indicatorilor de fiabilitate determinati pentru structurile de acelasi tip aflate in exploatare si eviterea solutiilor constructive depistate ca nefiabile; ¢ utilizarea cu precddere, pentru elementele care constituie principala sursi de defectiuni ale structurii, a solutiilor constructive care asigura fiabilitatea cea mai ridicati: in cazul in care solutia constructiva impune utilizarea unor elemente ce nu respect’ aceasti conditie este necesard 0 stabilire cit mai corecta a parametrilor de lucru ai acestor elemente; © prevederea posibilitatii efectuarii unor modificari constructive si a inlocuirii 55REA CONCEPTELOR DE INGINERIE CO usoare a unor repere cu probabilitate de defectare mai mare: « proiectarea subansamblurilor din elemente cu valori aproy ¢ permite inlocuirea simultené a unui intreg su netionare a arii sale; © evidentierea reperelor si subansamblurilor esentiale pentru buna structurii (in special a celor cu uzurd mare) si stabilirea solutiilor tehnologice $i de montaj cele mai judicioase ete. Principalele solutii constructiv-tehnologice, recomandate pentru aplicarea in tii _structurilor mecanice, sunt faza de proiectare in vederea cresterii fiabil urmatoarele: + simplificarea constructiva a sistemelor cinematice prin utilizarea unor solutii constructive care sa elimine, pe cat posibil, schemele cu uzura si posibilitate ridicati de defectare; ¢ in locul frecarii de alunecare mixti din cuplele cinematice, se impune relor si ghidajelor de rostogolire say solutie care asigura reducerea uzurii ¢j folosirea cu preponderenti a | hidrostatice, 2 suruburilor cu bile etc., ea randamentului transmisiilor; imbunai Protectia lagarelor, ghidajclor, suruburilor conducatoare etc., prin folosirea sare, capace de protectie, aparatori unor solutii optime de elemente de etan: telescopice etc.; * asigurarea unei izolatii bune impotriva vibratilor ¢ alegerea cit mai judicioasa a 1 i iterii ‘| sien os a eer sate pe baza criteriilor ce tin cont de ¢ folosirea elementelor si subansamb eae te ain punct de Pieselor simple ale de intretinere:1itagii, cazul area ce $i a in unt le lu i Bazele proiectarii const 3 Proble 2 tchnologice a strucuritor mecan © actuale privind realizar structurilor mecanice Procesul de realizare in varia conceptie - proiectare pana la faby | probleme a cerinfe mai dificila in conditiile unor factori (utili a stabiliti sj situafie va fi $i mai complicata in situa ansambluri, intrucdt este suficient ca un singur subansamblu s& nu fie conform cu indi Previzuta prin Proiectul initial, Aceasta ia fabricdrii un 1oF structuri constituite din clement component sau client in ultimul moment; evolutiile proces umeliorare a performantelor produsului; prob! deelor de fabri lemele ridi montaj (probleme de montaj, imposibilitate de complexe sau inadecvate in functie de utilajele icatie; cerintele de cate de citre fabricatie si brelucrare cauzata de forme prea disponibile, ete.) marca: es i, SR | i Se cie unei anchete efectuate asupra a 1000 de intreprinderi evidentiaca ered aciivittile direct legate de modificiri reprezinta cca 13% din activitatea fy ; hn @ birourilor de proiectare; consumul de tim ip este de 20% pentru desenatori, 25% pentru tehnicieni, 18% pentru ingineri (“Bureau d'Etude n0.76, dese? @ ‘febr. 1992” cence Raia tae ane in scopul testirii fiabilitatii, viabilitatii si fezabilitatii unei suc ed : 5 5 ti, i zabiltii ae Tecurge deseori la realizarea fizicd a unui prototip a carui elaborare, asamblare necesita timpi indelungati si costuri ridicate.ICURENTA SI COLABORAT VA APLICAREA CONCEPTELOR DE INGINERIE CON\ S!COLABORATI a structurilor $i a metodelor 5; Procedeclor Fe lettea constructive repens eee rae aes de fabricatie a acestora gencreazi 0 ie mmunicare $i de infelegere in cadrul Free tao sl reece bel eee eee eee ee diferitelor grupuri de specialisti; aceast® eine erderi de timp care incetinese it 5 atoa foarte mari pl a Constituie 0 cauzé generatoare de etree ie toatd functionarea procesului de realizare $i util crii proiectanti renunt& de foarte ln cazul proiectirii asistate de calculator, ingin datorita sistemului defectuos ¢ multe ori si caute informatii deja create Tee etc.). Tendinta in aceste cazuyi invechit de stocare a acestora (planse, microfise :trecutul intreprinderli, actul de este de a recrea sistematic informati: deja create On aoe creatie find preferat mult mai mult decat cel de cat i ilor mecanice 2.4 Metode si tehnici utilizate in proiectarea structurilor m Proiectarea structurilor mecanice trebuie s& asigure concomtent cerintele Privind precizia tehnico — fanctionala a structurii realizate, calitatea structurij Tealizate si eficienfa economic’ a realizarii StuctuniL S Cents Care poteg indeplinite prin aplicarca unor metode optime de proiectare. In tabelul nr, 2.5 sunt Prezeniate principalele aspecte privind unele metode si tehnici ce Pot fi utilizate in proiectarea structurilor mecanice. Metode si tehnici ce pot fi utilizate in proiectarea structurilor mec: Denumirea Caracteristici metodei 1 Tabelul 25 ‘anice s azeaza amplificarea semnalele Cuprinse in js Unon,oRATIVA procedeelor care devin e in cadrul | intelegere incetineste de foarte fectuos $i te cazuri actul de ti. erintele ructurii pot fi 5 sunt ilizate ul 2.5 Metoda graficelor lar Standard | edefinitivarea problemen iat ete, ‘definitivarea solutiitor Proiectului Se consider’ apoi mai multe so] | Metoda | | determinarii timpului de ve cu solutii de rat lonalizare pentru | munea in grup | situatiile considerat Bs pe Metoda. cercetarii limitelor Metoda analizei valorii de proiectare Activititii unui g Sees i a tare. Pe aceasta baza se Tedacteazi normative ititilor urmarite, a limitelor eptabile, se specifica, de asemenea, conditiile corelatia acestora ou critice erformantele, Metoda se aplici in Principalele etape de proiectare, identificand functiile structurii sau componentului, evaluandu- le importanta, analizand Costurile pe elemente de detaliu sipe ansamblul structurii si evidentiind resursele.Contextul industrial actual 42cm B i 1 Structura sistemului industrial actual Structura si H va s i industri stemului industrial existent® in diferite wari este T6% tatu) UnOF per op eee sau 5 evolutic Sas savel modificari succesive i ea ceeain| ia al sec structura sistemului industrial din Re etape si aspecte: pind 1a mijlocul anilor 1970, modemizat presupus 0. sporire. @ gradului de concentrare intreprinderilor de dimensiuni mari; ¢ incepand cu anul 1980 in SUA, Japonia si tarile Eorch exceptia Germanici), in cadrul structuri_sistemulu industrial, ui intreprinderilor mici $i mijlocii (MMun)) a crescut, zent, desi numarul JMM-urilor 2 sports jocul dominant (in ceea ce umirul de salariati, valoarea adaugata ‘ealizata, exportul, yanzarile, rmaltuielile cu publcittea, formance i, cercetatea) TN Tor ales, datorits aplicarit relatiilor lor de dimensiuni marl, mai ationale. concentrarea productiei se manifesta, mit si prezinta urmato; inderi care pel ea mai eficienta a factorilor de productie for economici. Procesul 6° ezvoltate a fost marcat ge urmatoarele jn P « dezvoltate @ oti le create 2 ea economiilor taro iproductici 3 yeh Occidentale (cu ponderea numarul e in pre: priveste n inyestitiile, intreprinderi economiei intern Actualmente, purilor de intrepti permit combinarea ¢ o proportie fnsemnata a capitalului tehni poseda o mare capacitate de inovare — jnnoire a pro permit aprovizionarea cu materi prime achizitionarea echipamente modeme, 1a preturi de cost mult mai mici, in SP pozitiei de forta detinute giav olumului mare de marfuri solicitate, e datorita insemnatel tii oferite, permit mat or garant} it procurarea cu de credite bancare avan mai ales, prin formarea rele avantaje: si utilizarea fntt- duselor $i tehnologiilor ge masini § ecial, datorita mult usurinta tajoase; 64prin oferirea de salatii mai inalta calificare; ee prin imaginea de marca detinuta Beenunreet etinutd, permit mentinerea unei pozitii dominamte pe + prin publicitate, reclama, , J Telea densd de distribu Guceri noi plefe interme gi oko Sn ioe, Sere poet eae a ate, au capacitatea de a atrage personal de 3.2 Criterii de eval iterii de evaluare a performantelor sistemelor industriale Performantele unei intreprinderi industriale sau ale unei ramuri industriale sunt reflectate in rezultatele economice, tehnice si sociale realizate la aceste niveluri. Pentru aprecierea performantelor unui sistem industrial se are in vedere, jn principal, evaluarea unor domenii de activtate; principalele domenit de a a activitate si criterii de evaluare a performantelor acestora sunt prezentate in tabelul nr. 3.1. u a ‘Tabelul 3.1. Domenii si criterii de evaluare a performantelor sistemelor industriale a Domeniul | Criterii de evaluare z 1 I 2 eC, Fata exportului | raportul: valoarea exporturilor 7 cifra: de Ie | afaceris or Faia de acoperire | raportul: valoarea exporturilor / valoarea importurilor, ponderea exporturilor din totalul exportunilor pe plan mondial sau pe anumite zone eografices Fs competitivitate! eae ‘prefurile concurentilor T preturile pret nationale: = — ; in special, diferente indi specialzanh Ja export si la import (raportul Giate poner jalizarii $n totalul exportulut sau importulut fart 08 exportului, respectiV jmportului, wnur oe si aceeasi pondere in cazul unei Zone | referinta) partea de pialAPLICAREA CONCEPTELOR INERIE CONCURENTA 1 ¢ ne ‘OLABORAT Tabelul 3.1¢continuste) eel intensitatea J dati de ponderea_cheltuieliloy de ereetare- cercetarii- | dezvoltare in valoarea adaugata, in valoarea | dezvoltirii | productiei si in cea a vanzarilor: Tehnologia ‘extinderea apreciati prin ponderea in totalul: | inovarii intreprinderilor a celor inovatoare (la_care produsele noi detin peste 10% din cifra de | efaceri sau din valoarea exporturilor): | curata inovar | productivitatea muncii Vanzirile | partea din piata.| ponderea vanzArilor in totalul) consumului interna intern de produse industriale; cifra de afaceri valoarea adi profitul Domeniul | compararea nivelurilor preturilor nu este financiar nivelul si concludenti si suficienté pentru aprecierea | dinamica pretului | performantelor deoarece consumatoriit prefers, | in general, firme care au preturi de vanzare | mai ridicate dar ale c&ror produse au | caracteristici tehnice mai performante Domeniul | evaluarea se realizeazi prin costurile aferente efectelor poluarii si social _| bolilor profesionale. De asemenea, tot pentru aprecierea performantelor unui sistem industrial, un element evaluator principal este reprezentat de competitivitatea produselor, care se analizeaza sub urmiatoarele doua aspecte: * competitivitatea prin pret, care presupune realizarea unui nivel al acestuia apropiat de cel al producatorilor din alte tari; * competitivitatea structural, care presupune Pozitionarea pe realizarea independent de nivelul pretului a unor produse a caror cerere este in crestere sia caror valoare addugata este ridicata, posedand un nivel tehnologic ridicat. 66Ol trepri s : ‘epril 4 acesteia; acest obiectiv a ree es fundamentele dezvoltarii intre a ordi rand, in a asigura existenta -Prindes admise sunt urmatoarele: « cunoasterea $i satisfa joasterea Si Satisfacerea cerintelor of poate sd existe; elor clientilor, _satisfacerea actionarilor: » Tara de care e selectarea, ascultar a 5 rea i diferenta la mijloac Si satisfacerea angajati ear ijloace de productic egales NI sate 0 co : ¢ cdutarea permanenti a calititii vec mmpun, cei care fac te acel, la de iN calitatny “Mare a mi N calitativ, gf pate 4 misiunii g si ders Misiunea * Sormatizna 5 Si valoritor volarea gees MePrnde coy an ela, iar valorile a ‘in primul le mai curent intreprinderea nu ca i Stare de spirit generala, Remarea: Obiectivul intreprinderit mu trebuie sa dpmidresieisd redizers snatile Gbiteite t ce cu planul strategic care abiective foarte concrete cu termene de realtare sf ngivan wenn strategie’ In conditiile in care gradul de li i sa difera de la un sector industrial la ae Rade a one impactul noilor tehnologii, marimea costurilor de iesite pe piata, Gain dotirilor existente) si, mai ales, in contextul in care_mediul exterior al prin socuri importante si presiuni prelungite (de exemplu: cresterea pretului resurselor energetice, concurenta mare, inovart tehnologice multiple si rapide, exigente sporite privind calitatea etc.), comportamentul intreprinderilor industriale capat un rol important in raport ca structura pietei si performantele realizate. ; Analiza comportamentului sia strategiilor adoy Za ee industriale din industria constructiilor de masini, scoate Teas aspecte (tabelul nr. 3.2). Cauzele care influentea7* eS industriale si adoptarea strategiilor acestora sunt prezentate in intreprinderii este caracterizat r adoptate in cadrul unor sectoare 67Tabetad 3 c in cadrul unor sectoare industriaie i de catre stat (prestabilires de impunerea partene tolimitare | ceretii cunoaste o reducore Seat cononreo edu pexPortwrilor, aplicarea unei politicians ‘ UM | (lod devel orate ccna) eee (03 (cresterea “ ces Productivita}ii muncii si calitag: in farile Uniunii Europene: inf * promovarea ofclurilor | « de calitate superioar: bstituirea. produselor metalurgice cu alte materiale; rationalizarea activitatii ( * recesiunea economica | masurilor de crestere pe plan mondial; © marile firme siderurgi © aparitia Uunor | infarirea activtiilor de bar8. prin: acordur de cooper. Producatori noi, mai | erearea de filiale comune, preluarea contrlules mses competitivi (de exemplu in | filierei de productie din aval (constructile de mesa Asia); | constructii de utilaje pentma lucrari publice, construct &= | nave) sia retelclor de distributie. / * _cererea este extrem de | —reducerea definitiva sau temporaria activi | instabila si in general in| © perfectionarea de angajamente imtre térile concercmi= | Constructii navale seadere; privind volumul productici; : E i concurenta —dintre |» _reconversia santierelor navale privind promovarea —— navale este | noi activititi; i ii i i vc de box sm foarte puternicd © specializarea in realizarea = a destinate efectuarii de cercetin stintautomobilele de mic si stabilirea cele din clasa side lux; ¢ accentuarea concurentci, in special, din _partea "Ai | producttorilor japonezi; te © _menfinerea pentru o lun; anomie | pericada de monopolului de firme Gn SUA pi mult timp dominata timp a de | firmele: General Motors, Ford | 9 Chrysler; in Germania piata dominata de Daimler-Bentz a fost Volkswagen, i BMW). in condijiile in care realizarea de — aparate —_performante implich costuri deosebit de ridicate, rerca este determinati de costurile de ‘exploatare gi de existenta unui numir redus de firme care cumpiri sau Construct de aviowne Ee SS + _ perfectionarea Privind volumul productier + _reconversia santierelor navale noi activitati; ‘* specializarea in realizarea unot nave de Gestinate efectuarii de cercetiri stiintifice. de angajamente niamente inte tan Privind promovarea de Tux. sau ‘Tabetul 3.2 (continaare) = Aexibilitayi gi Gmbanawirea produsclor prin: extinderea automatizare-robotizare, restructurare Sporirea performanjelor informatizar organizatoric’; = generalizarea componentelor; * oferirea operativa de module diferentiate, + accelerarea inovarii si punerii in aplicare a rezultatelor cercetarii; + perfectarea de acorduri cu alte firme in domeniul cerectarii si construirea de filiale comune in vederea ‘calizarii unor componente; + cfectuarea de participari reeiproce cu capital sau de luari sub control a intreprinderilor din alte tari in vederea preluarii fabricatiei de automobile de lux sau sulisfacerii cerinjelor crescinde ale consumatorilor; * adoptarea de cite stata unei _politici protectioniste fata de piata intema, * _recentrarea pe activitatea de bazi concomitent eu restrngerea diversificirii productici, + perfectarea de acorduri de cooperare in vederea mobilizarii unor fonduri importante pentru cereetare- dezvoltare; . © multiplicarea versiunilor in cazul aparatelor deja existente; © — sporirea flexibilitatii fata de cerere etc. subcontractarii pentru realizarea aparate,/ fA) Cauze care influentens comportarea sistemelor industriate si adoptares strategitlor Subsistemut Gauze externe a < inte manager : 5 u nflicte intrelspecifice, a unos i. politici | jl a procedti de cont a i fe natura rilor dintrcj natura relatiilor dintre diverse servicit m blice,|* caracteristicile structurii organizatorice . rc adul de utilize a ehnicitl eo) “pozifi cadrullinformatizate ete ae rere dul de cunoasterea al pieiei Gh c Pozitiei detinute in raport cu concurentas interna Qt + _nivelul calitatii produselor; © cxistenfa norm: radul_ de autonomic in stabitlirea preturilor produselor proprii; client © politica privind relatiile cu eclama comercial existenta retelei de distributie: de produse finite ee 1 stocurilorWh dhe eunrmitaree ah gheuer gh ‘ sates eu ethan He ua do GONeON, Ht YM do. renpactany xtatonyn reeled ditibunie, et nivelul stocuritor de produse finite, Vabelul 3.3 Ceamtinuarey 3 ral de walaria(h tuafia politica interna | eatitudinea sindicatclor la nivell* nivelul salariilor, gradul de motivare ide ramura sau national = jradul de fluctuatie emodul de organizare _yile nivelul de pregitire profesional fancfionare a piejei muncii > calitatea relatiilor umane, climatulul xisten{a prevederilor _privind|social gi conditiilor de munca salarizarea, angajarea, promovareals relatii cu agenfii specializate pent ca forfei de munci ete, js nivelul de performanya al produsclor i itchnologiilor + capacita ichnologii + gradul de uzura fiziea gi morala a dovarit Personal s_prevederi_ normative pri ata produsclor, _ poluare ea de preluare a noilor rregitirea si |mediuluicte. je politica. privind cere: rea rogramarea productici proiectarea Serie libra fost 1i iar T; in Diata Atile utia lor, au tot industriale, la ora actual pentru a raspunde Ia ac; aoe : ALA, treby ientit dorese, la momentyt a cerintelor clientilor mai bine « 5 li cliey Asta @3 Simai repede Remarci: Vechiul sistem industrial, educerii costurilor. 4 a masinilor-unelte cu com nda ny cds a celuteton B y poate sé conducé Iq © diminy = é icittoare de asté, enfiale de rationa izan s e solutii in aceasta dire rare a procesului de fa catie sau extinderea procedeelor 1 ductie/vanzc standai masinilor, seulelo ta a sistemelor industriale actuale si a pie © reprezinta procesul de innoire perm: oricarui produs nou are in vedere si facere, in mediul inconjurator al al, relatiile intreprinderii cu piata po pra intreprinderii si, in mod speci i t de aceasta xterne provin din ac 2 exelnr ftiel, plu: rata inflat mplu: protectia mediulutAPLICAREA CONCEPTELOR DE INGINERIE CONCURENTA 1 ¢ OLABORATIVA «plata de desfacere care poate fi clasificata dups: localizare (piggy exter’), obiectul vanzarii/eumpararii (piafa produsclor, ae nit Komeeinia sob Piata si get izi0 tmuneii, piata capitalului, piata valutari, etc.) raportur o (iata efectiva, piata potentiala), piata companiilor produ Piata distribuitorilor), mecanismul concurential (piata u concurenta litate (piete accesibile, gteu accesibile, piete inaccesibile), gradul de acoy erfecta, Plaja cu concurenta imperfecta), gradul de a Hesaturata), din punct de vedere dinamic (piat: in extindere), perire (piata saturata, a in stagnare, piata in declin, piatg Influentele interme asupra intreprinderii provin din modul de organizare aj acesteia, respectiy: organizarea vertical sau organizarea orizonta Ua orientata pe Probleme; situatia personalului (de exemplu: existenta personalului de dezvoltare $i fabricatie); forta financiara (de exemplu: pos ti de investitii); mérimea intreprinderii (cifra de afaceri, etc); banca metodelor de fabricatie (componentele $i dezvoltarile preliminare care se pot prelua); know-how (experiente de dezvoltare, destacere si fabricatie): management (de exemplu: management de Proiect), Piagi fa, Zona inconjuratoare interne) constituie inform (influentele externe) si intreprinderea (influentele lanific: natiile de intrare in cadrul oricarui plan de desfasurare aj “irii sistematice de Pprodus. In acest scop, este foarte important definirea lel matrice produs-piata, din care si rezulte Pe care piete va plasa intreprinderea odusele, cu ce cife de afaceri, profit si pond produselor individuale, alegerea egiilor de c&utare (care identifics spatiile libere strategice, tendintele si tele in legituri cu scopurile, capacititile si potentialele intreprinderii), ilitatile de a lansa produse noi Pe piete existente sau Pe piete noi. criteriu important de diferentiere a intreprinderj elor specifice il Teprezinté modul de a Aspunde la cerintele Pietei; din unct de vedere se disting urmatoarele trei situatii (figura nr. 4.1 : unsul la cerintele Piefei este asigurat porind de la un stoc de ingura activitate Pentru satisfacerea cerintelor clientuluj Constand in a transportului, instalarii, asistenfei, instruirii ete. (cazul 1); as nmiProblem. Benet p ; Pn pia ro produsl este fnaizat jy MSelorindustrate subansambluri sii module stan g2°Mtul co enalizarea; in uncle ‘oq tard, el, cekeT2il prin wi Prrovizionare, fabricate ete (cary ASAEA neces a leas nor « intreprinderea introduc. ul 2), it Si face genset fn acest Caz Se pot distinge temt¥ Produse con de concepte, mai multe produse standard mmatozrele situati Tee Si realizate la comand? permite producerea exclusiy ee catalog gore? Propane aa @ intreprinderea realizeara prone (cual 3) ror ciclu de reali De "az produ s alizare conceptiei si aprovizionarea a ae definite de client: clientul asigura erli prime (cazul 4) sigur’ in afara Date client Conceptie | Achizi = zit Fabricatie | aprovizionare inisare si | Punerea a dispo- Personalizare | ziti cientulut Figura 4.1 Moduri de raspuns ale intreprinderi la cerinfele pie(ei 4.2 Aspecte privind concurenta pe piata produselor industriale In prezent, in conditiile cresterii gradului de incertitudine pe piata si ale mutatiilor tehnologice, intreprinderile producdtoare nu se mai limiteazi la verdictul pietei, ci caut si influenteze cererea de produse prin urmatoarele actiuni: 81durata mare de reali in nivelul si struct a cerinfelor ber deer prin incercare nu numai rezultatul Ci si expresia gradului de dominare e: Srup de producatori pe piata respectiva. In conditiile globalizarii concurenta se mentine sub forme noi de Cu legi propri, in care producitorii nu s¢ comport Perfecte (deoarece deciziile lor influenteaza piata), ni (deoarece, pe Perfectarea de int in special pe piejele mondiale). in ac iprezentat in mai mica masura de oa alunci cand scaderea b; Preturi), concurenta de prezentare $ = Te Ge a crn Sormimereal psc tegeee le vinde si, totod: celor pe care le cumpara - astfey at S& orienteze c x si oferta de produse. : Ms Aceastd tendinja a oricarei intreprinderi de a domina Piata se loveste insa ge : acclag) tiga nt De cate 0 manifesta alte intreprinderi producatears ae bunuri g ; esitip si in acelasi domeniu, ew alte cuvinte de concrene Pe piata amumi, Produse. in acest context, pretul va fi oferti si cerere, echilibrului ding xercitaté de c&tre un producaitor sau un manifes ci ca in cazul concurente; ca in cazul monopolulu; ii de confruntare intre ej. est context, obiectul concurente; Te pret (preponderent pe plan internat ale stimuleaz confruntarile in mat eri, apar si relat i este tional, erie de arierelor vam: avand in vedere mai curand natura, performantele sj Modul 4 produselor (concurenti o, neralizata) si manifestandu-se Prin diferentierea produselor, Promovarea inovari i Publicitate, asi Producatorii de Produse * modifica ciclul de ‘lata al produselor $l costul Jor. Conducand Ja Primatul Concurentei prin inovare, Producatorii trebuind mai noj tehnologii de fabri catie; astfel s8 caute 5% Stapaneasca cele * conduce, in principj inzare sunt menti fat urentii (dacj i finute la un nivel Tidicat), fie Sa-si scadg, Pretul de $1 sporeasc4 Partea de piata; vanzare si 82 _ iadetermina domine pietele, Gevenind forma de lupta ¢ se modificd optiunite cum, In acest sens, pentru intre, rindere 9 j sete pie chology orang Geosebiti revine elaborarii urmatoarele solutii © Prin care sa opteze pentru una din pentru cresterea interna sa deja dezvoltata 0 tehnologie insemnate pentru inoy; uneori la rezultate ne pentru speci; ‘orilor lu extema (ach; ; avansaia poate are, aceasta din unm’ ¢ sigure); izare sau diver ‘Onarea unei intreprinderi care are Preferata, ctuarii de investitii ale putind fi riscanta, conduednd in mod paradoxal, un conflict intre o*stenfa unui anumit numar de producat eficientei economice in contextul evolutiei_progresului tehnic (prin sporirea tehnice si de productie in vederea asigurarii dimensiunii, optime si, pe : cresterea gradului de coneentrare pe o anumitt pat), ‘ In conditiile combinarii optime a factorilor de productie, in Practica, este posibila obtinerea unor niveluri de productie diferite, chiar atunci cand toti factorii de productie variazi simultan, manifestandu-se urmatoarele trei situatii: i ¢ miarirea in aceeasi proportie a nivelului Productiei odata cu cel al factorilor de producfie (randamente constante), costurile unitare ramanand aceleasi; miarirea nivelului productiei intr-o proportie mai mica decat cea a factorilor de producfie (randamente descrescatoare), Situatie specific acelor intreprinderi a caror dimensiune a devenit prea mare, nemaipermitand o gestionare eficienta; ¢ miarirea nivelului productiei intr-o Proportie mai mare decat cea a factorilor de productie (randamente crescatoare), care este insotita de o scddere a costurilor medii si unitare. j cerinfele mentineri concurentei (pri i iinerii, ori) si ale asigurarii 83E CONCURE: APLICAREA CONCEPTELOR DE INGINERI ee ireataticl creat aan i eee cea concen ES eet cc este er eo er a ae eee aoe ree ed are eee tape majore de aliante, De ta aparitia sa, inchs 2 a wmare a inovérilor tehnologice aplicate * Realizarea de vehicule de lus, unicate fabricate de muncitori calificati in suye a caror productie anualé mu depasea roo de Intreprinderi de mici dimensiun a ¢ buec z espunzdtor cererit, de cep jersificate, corespunzitor cereri . ene ee ee bine varietafit conditiilor geografice +4 Jabricantit europeni care soa adaptat ma culturale autohtone e baza primatului preferinteloy i odelelor fabricate pe baza prima eferin J gneewrea puerta me ee a eee eae unei clientilor, si, totodata, realizarea ra sincronizari perfecte ire furnizorii de componente $i unitafile de asamblare, mince fete de ota de chive de mcr red tumerte, dar cu nivelri de ealificreridleate, care pot dealeelsarctal ai obfindind purine rebuturi si lucrdnd cu un yolum de stocuri mult a 7 In practica, onomiile de scari conduc la s rasa, Productie atunci cand se dezvolti scara (capacitatea) de productie, ele puting avea un ter tehnic sau financiar. Avantajele tehnice ale fabri Posibilitatea asjgurarij di derea_costului mediu ge rii pe scari mare constau unei mai bune specializiri iziunii muncii; posibilitatea aplicarii metodelor de Posibilitatea achizitionarij unor mi performante, care nu Se justificd decat da mare (in vederea asigurarii Profitabilitatii e: in UrmMatoarele a sarcinilor gi adancirij organizare a productie) de sini si echipamente importante si volumul productiei este Suficient de xistenta echipamentelor Specializate cient de mare); POsibilitates specialistilor de Conducere si executie exclusiy in evenite conform Pregatirij Posibilitatea infiintarii un Manageriale si profesionale: posi Or compartimente puternice de Cercetare-proiectare care Sd asigure progresul tehnologic. Avantajele financiare Constau in urmitoarele: din partea fumizorilor in cazul unor comenzi implor si ritmicitatea AIA S¥antajoase marketingului. economiile de scary : n 8 const snumité pint, find astfel mult gins gureprindesi. Se cuvine evidenigt a ineprinderii poate conduce jy” fe mens administrare ca urmare a dificultatilor de cnn’, PFOcesului de, oes ae : oe ‘de control bugetar - inconvenie, rs ee g entraliza malig in conditiile automatizarij fa fee este necesard realizarea luctici, permiténdu-se astfel Productie avand dimensiune trial cat si politica privind functionarea in conditii de eficienti a umor unitat al mica. In conditiile in care, desi atat Politica ae concuren{a urmaresc in final realizarea acelorai_ oi favorizarea unei mai bune alociri a factorilor de aie (ca, de exemplu, cresteri economice si a competitivitatii industriei Ee eae net diverse tri si perioade, aceste politici s-an exclus una pe cealalti, LACACa, Ain in mod obisnuit, politica privind concurenta trebuie sa echilibreze exigentele concurenfei cu cele ale eficacitatii, care poate fi favorizati de un amumit grad de concentrare a product In practica, peste un anumit prag al dimensiunit intreprinderii, 0 operatie de preluare a controlului nu poate fi autorizata decat dai curile pe care le poate provoca asupra concurentei (cresterea preturilor, reducerea cantitatilor produse, sc&derea calitatii) sunt contrabalansate de efectele le aiba asupra eficacitatii productiei. ustriala devine tot mai mult un complement al politicii le adoptate cautand s& asigure structurile de piata ti a competitiei intre agentii economict, pozitive pe care poate sa | in prezent, politica ind privind concurenta, prin masuri care permit desfasurarea corec principalele masuri adoptate sunt urmatoarele: a concentrarea productiei prin favorizarea regruparilor intreprinderile mici si mijlocii in vederea ane i pentru a functiona ca parteneri eficace in relatiile de piata, sau a cooperarii intre junii minime necesare ~ aconsumatorilor, Totusi, i r i, in practi ica f datorita Mrstotio: hee Se aplica si politicile industriale mai interventionist. ee a ‘actori principali existentei uno: i if r dezechilibre la i 7 = nivel regional ca urmare a liberei circulagij ‘oamenilor, bunurilor si capitaulu : or necesitatii vari “A Foi, dae nat! Promovarii unor industriicaracterizate prin utilizarea de tehnolog; , intensitatea mare a cercetarii, indivizibil = randamentelor de scara cres. tea echipamentelor, utilizar, Feeentcor toare (industria aeronauticl, a caleulatoarelor, 4 omunicafiilor, nuclear) si care impun o concentrare a mijloacelor Financia materiale si umane. 3 4.4 Teorii economice privind rolul concurentei in structura pietej si comportamentul si performantele intreprinderii uy O preocupare majori a intreprinderilor trebuie s& 0 reprezinte adapt, permanent a acesteia Ia noile exigente rezultate ca urmare a actiunii urmatorig factori: : accelerarii puternice a progresului tehnic; mondializarii intr-o proportie tot mai mare a relatiilor economice; accentuarii concurentei pe piata intenationala. in acest context, abordarea structurilor industriale prin prisma relatiilor dine Structurile de piata, comportamentul si performantele intreprinderilor ofi intreprinderilor elementele necesare pentru fundamentarea judicioasa a decizilir in procesul de restructurare a productiei sale. Problematica naturii concureatis manifestarilor comportamentale si a elementelor de definire a performanit ntreprinderilor, precum si a sensului si intensitatii relatiilor cauzale date cestea, a fost amplu dezbituta intre diverse coli ale economiei industrial 1 utilizat metode de cercetare specifice (tabelul nr. 4.1). 86 Tabelw 4.\ 4n comportamentul st n structura pietel,Partea a Ill-a erie Concurentafemarci: fy comtextul actual, timpul a devenit parametrul de masuré cel jelor intreprinderi. Pe Baca unui stud efecat de Fork Wa ‘ypsit g tt L prvductioae de produse de uz general (automobile, electronic peace ie) sa constatat C4 0 depdsire a termenului de lansare pe pia eu 6 head ifel de prods conduce la reducerea cu 33% a profil pe o dura a pierderile din cifra de afaceri cavcate de inrzierea pe pata a produsul ot fi calewlate wilizand reprezentarea schematizat a cilului de viaga al pia (figura nr. 5.1). In cazul pietet furnizorilor informatici, caracterizata printr- 0 concurensa extrema, 0 inte ziere de trei luni a punerii pe piaté a unui produs in volum corespunzittor poate conduce la eliminarea beneficiului. ¢ costurile totale de fabricatie si costurile de lansare pe piat’s, Remarci: ; : Pe baza aceluiasi studiu mentionat mai sus, 0 depasire oy 50% a costulu de dezvoltare antreneaza in final o erodare a profitului, relativ micd, de circa 3-4%, 93pro Cifra de afaceri a proces rene PO ONES Ea poaaere te pro urmireste piata is Ciffa de afaceri a Produstlui care este lansat cu intarziere pe piata Intirzierea_; Produsului pe piats ereastra dé deschidere 4 pietei ; Fereastra de i deschidere a pietei i Ciclul de viata al Produsului Figura 5.1 Determinarea Pierderilor din cifra de afacerj 94jerea. sat aoe satisfaceri rea ciclului de Tivrare a =o umitoarelor trei_ mari obiective: imbundtatirea eee elor pe piati; reducerea costurilor de 0 deosebiti. importan = ‘OF si a calit&tii produselor. Dintre cele ti Pentru orice intreprindere © prezintl, in urmatoarele secvente: dete: : procesului de fabricate. in conditile Cadiaat rea planului de desfisurare a aa proiectare constructiva si Eats a scotia, relatia dintre echipa inte initiator (care stabileste ce ar trebui fut Ae ee Seca realizat ar putea fi materializat in zona produce) Sala urmare, in cazul in care produsul proiectat in acest fel nu i ore fabricatie, neconcordanta dintre protect constructv s oan Perea fe orandfoarcie hovlan sealcte siicchisementcieiceaea a eee capabile si execute produsul la tolerantele prescrise iar costul sat a produsului ar putea depasi bugetul disponibil alocat; in aceste conditii sunt posibile urmatoarele situatii: reproiectarea procesului tehnologic de fabricatie de catre inginerii tehnologi . in conformitate cu cerintele produsului; * reproiectarea produsului printr-o colaborare mai strinsa intre tehnolog si proiectant. La proiectarea constructiva sau tehnologica a unui produs, proiectantii trebuie si stabileasca functiile pe care trebuie si le indeplineasc’ produsul, functii care se transpun in caracteristici ale acestuia; practic, proiectantii trebuie si stabileascd rispunsul la o serie de probleme specifice conceperii $i realizarit efective @ produsului (tabelul nr. 5.1). Din analiza datelor se observa cf intre projectantit constructivi si cei tehnologici trebuie si existe 0 permanent intelegere $1 comunicare. 95projects Priele dus opi di categoril de solufiei constructive si nici at aa d a ee leoarece nici proiectantit responsabilitatea celorlalfi. Reculté det es nu vor dori sa preia ti. Rez di cele trebuie sa lucreze i i SP ees preia =e impreundi pentru a realiza un prodis cars od de =a A are sd satisfacd atat conditiile existente in medi de fabricatie cele functionale, de if liul tehnologic i ey a logic de fabricatie cat si pe cf a uni sunt greu de realiz. 5.1.2 Definirea si caracteristicile conceptului de inginerie concurenti Ingineria concurenta, numita si inginerie simultana sau paraleld, reprezintA un concept de abordare a problemelor referi vita ti Ic ‘ r referitoare la activitatile ingineresti (de conceptie a produsului, de proiectare constructiva si tehnologica a acestuia si de planificare a productiei) dintr-o intreprindere de cétre o echip& pluridisciphinara in sensul realizirii lor in acelasi timp sau in timpi considerabil redusi. Pentra jui de suprapunere a unor activitati ingineresti, in scopul, lansare pe piati a produselor, echipa pluridisciplinar’s rmitoarele domenii: proiectarea si ingineria produselor, ingineria fabricatiei produsului, marketing, aprovizionare si economic; in diferite momente de timp, la activitatile echipet pot participa, de asemenea si principalii furnizori ai echipamentelor de proces, ai pieselor componente achizitionate, ai materiglelor si ai serviciilor achizitionate. indeplinirea obiectivul reducerii timpilor de trebuie sa includa specialisti din u 1 simultand, a aparut in principal sub presiunea Remarca: in ce mai mult performantele Ingineria concurenté, paraleld sat sa iti a ind din ce factorului timp, factor de care pind di ce mai fe epee pentru reducerea timpilor de fabricatie si lansarea rapid fs roduselor pe piatd, producdtorit industriali au fost determinafi sa elimine sau s fi activitatile generatoare de intérzieri costisitoare anizeze toate elementele $i ate izare a produselor propr! din cadrul proceselor de real OF| i un element de sprijin, caz | unele relatii spatiale | i piese sau cu caracteristicile unor sti problema sunt projectantal intul tehnolog. Proble: functionale ale piesei sau ei (cu Tuarea in con: ma deriva din ale unei caracteristi i conditiile Operatia ce va fi necesara pentru obfinerea acestej Caracteristici | materialului piesei. in acest caz, | stabileste cerinfele de functio, | calitate ale piesei (tolerante), | stabileste planul cerinteloy | tolerantele prescrise Proiectantul Constructiy nalitate sj Pe cele de } ar Proiectantul tehnolog 7 cula/sculele, masinile $i dispozitivele ce pot fi utilizate pentru a realiza ac © proiectantul de proiectantul Plan fezabj al pundit Testrictijlor Privind ‘atic al intrey rinderi, genereze un Procesului ce va trebui s% Capacitatea mediului de fabric; 96DEZVOLT4RES PRODUSULLI «= REALIZAREA PRODUSULUI | Realizarea concurenti REDUCEREA DEZVOLTARES CICLULUI PRODUSULUI Projectare generale REALIZAREA ——+ PRODUSULUL Projectare i de dealin ‘ ee : Integrare : Validare ‘ ——_ Aprovizionare 1 ——_ ' Evaluare Fabricatiel ae Control == Figura 5.2 Succesiunea etapelor de proiectare si Tealizare 4 produsului in t celor doua metode, respectiv: realizarea secventiald si realizarea eS 8 98 —caracteris Gelului de fabricatie; roduselor; cresterea gradului d Fyelului moral al angajatilor pro caruia actvittile se. desfasoard optimizarea $i distribuirea optima Paralel. Aceasti strategie se hazeazé pe proieciare $i dezvoltare a produselor in soon me peseeeevee procese $i produse eficiente $i in tinpi cia rot wich, Sean acne ae aries Cadraltigieortnderi Impl edt mai mic. Strategia impune arate personalului si proceselor i de colaborore: inne 1 come Pcie aon tees ia inicaloncorocier ice ee program de Fag coeuline cae ia PAO ape oad ea ed cece a Le ee i saci ea eee diferitele structuri din interiorul intreprinderii cipiile de baza ale ingineriei concurente trebuie sa fie urmitoarele: artea conducerii; -ctului si o misiune clara de afaceri; Jiate urgente in cadrul proceselor, Prin unangajament total din p: unificare a scopurilor proie dezvoltare a planurilor detal revizuire permanenta a progresului si planurilor, dezvoltarea de conducitori de proiectare care au 0 viziune totala asupra roiectului si obiectivelor: 3 ; analiz& permanent a pietei sio buna cunoastere a peneficiarilor produselor; i individuali: i si Itivare a conceptului de echip’s ° suprimare a individualismulut si o cultivar i } stabilirea si cultivarea conceptelor de integrare functionala si colaborare untransfer tehnologic intre diferiti indivizi st departamentes « stabilirea de repere in dezvoltarea proceselor, 9APLICARES CONCEPTEL! Jlectiv in toate fazele protectal Sf rtetas 2 timpilor de lensare p © reducerea costuril = o realizarca activitStilor in paral conceptului de ingin mis & ee Eaton e ans poate fi implementat, mai ales, in fara Ge projects se angajcaz& o mare parte 2 costurilor produselor. Prim produsului in cadrul carora isi gaseste aplicar sunt urméatoarele: cercetarea produsului, proi fabricafie, reproiectarea produselor existente sau 2 5.1.3 Avantaje si cerinte ale aplicarii conceptului de inginerie concurenta, Avantajele principale ale aplicarii conceptului de inginerie concurent&, in toate fazele de realizare a produselor, sunt urmatoarele: aplicarea conceptului poate conduce Ia o reducere maximal a ciclului de viata, de Ja definirea $i pand la punerea la dispozitie efectiva a produsului, va insemna pentru fabricantul produsului obfinerea de avantaje pe piata produselor si implicit crearea de profit; ¢ aplicarea conceptului conduce Ja rezolvarea problemelor legate de reutilizarea informatiilor deja existente (desene de piese, calcule de proiectare etc.) care pot fi incluse in ba: nerezolvarea acestei probleme poate conduce la o mare varietate de piese sau subansambluri ce trebuie realizate din nou (fapt ce va face dificila gestiunea stocurilor, va antrena incarcéri inutile in gestiunea pieselor de intrefinere) si la necesitatea realizarii unui numér mare de modificdri ce vor trebui Sd se facd asupra proiectului produsului astfel incat procesele de Tealizare vor leveni din ce in ce mai dificile; oe conceptului asigura nara naturala a calitatii in functionarea ¢| TI iri c 3 a i i ast he salariatilor pe baza definirii rezultatelor sia u , iplicate intr-un ciclu de ameliorare sau inovare a proiectelor, prin aplicarea conceptului, obiectivele privind calitatea sunt fixate atat e elul rezultatelor in cadrul proiectelor cat si la nivelul individual, astfel ci are membru al echipei va purta intreaga sa egy a ae in cadrul 100 oejectului $i 0) peti, managementul se reali com ee de Tucrus C4 Si globala sree Rplicarea modelului concurential (5 fosturi (figura nt. 5.3 - curba 2) ae an saul paral : 1 Ae) pe nr. 5.3 - curba 1); Rive Eee ture ) ‘ai apropiate de con cost % an Cost total anga 100 Eretvit ale 4 Model foncurent ProiectareProiectaré v enerala * detaliu { Dezvoltare Productie supra © Posibil Tite Obtine Model) stuias in a de dezvoltare ceste in Eheltiei rea secvential 4 Retragere din} servieiu Utilizare Figura 5.3 Costurile in cadrul modelelor concurential si secvential ¢ aplicarea conceptului, prin realizarea in practica de echi de actiuni transversale pe ciclul de vials vos tere a creativitatii, 0 flex iit precoce a problemelor, ° crestere huni utilizare a tebnicilor st a interfetelor intte acestea, : i sustinete mentenabilitate si luare in considerare a cererilor de 101 ipe pluridiseiplinare 3 permite jdentificarea 4n realizate, © o mai bund Jogistica.\TI CURENTA $I COLABOR: (CONCEPTELOR DE INGINERIE CONCURENTA $1 EA CONCE! APLICARE Sr pr 5 capacitatii de a depista sj ee eninjlor produselor datorité cap cresterea pel ‘anumite pro 1ea din faza ra; prin realizar eptie a acestora: pr 5 ibleme inca din faza de concep rezolva anumi 2 2 eliminarea unoy li nceptulii pern “hipelor multidisciplinare, ap! L realizarea unor prototipuri oe evisit fe protect, Ee cee on anon, Macc r de proiectare dezvoltare a p ilor de reducerea timp rodusele pe plat mai rapi 4 eee eee bunditati mai repede presi dea todhce mai mute prodise pe pata dea imbundlafi nln od pe Calitatea produselor livrate le beneficii pe care le poate aduce intreprindeni Aplicarey siti te Principalele ber conceptului de inginerie concurenta sunt urmatoarel ingi n : principalele caractensy, echipe sunt prezentate jn tabelul nr. >-*- O inDezvoltarea traditional’ a produsulut reas Paralela __ 4 Cedin cit) 5 Esfectul realizar echipelor multitissiplinre Figura 5. Jucru cunoaste intotdeauna uurmatoarele patra stadii_ de fia noud Si realizeazd orientarea; in cadrul «de dependent de responsabl izarea, contestarea regulilor si orientarea edomind starea de frustrare si de descopera situa ea de anxietate § organi: cadrul echipei Pi constituirea, care i predomind staré are consta in inc . echip. « remaniered, conflict; ss e — normalizarea, Ce consensului asupra ol echipei predomind sta sentimentul de apartene! care S€ a piectivelor, rea de cautare a coeal fa la echipa;5.3.3 Avantaje si riscuri ale lucrului in echipe multidisciplinare SERIE CONCURENTA $1 COLABOR 7, : INGINERIE C WA EPTELOR DE Tabelul 54 (con, te) ew ft > sarncturl putin utilizats, in care nu ex; | ¢ sn] | personaj pivot in centrul acesteia, fiecare membry al De rec aera a |echipei ind in pociicesles intrucat necesiy | seers, | Stractra exe mai putin perform ees cere | transmiterea unui numar mare de mesaje si poate oduce un numir mare de erori a | Este o structuré centralizaté, in cadrul careia tonal ge realizeazi dependent de 0 persoand central al liitootecta si_ucenicia sunt scdzute. In general Nee va avea forma unei piramide ierathice | Persoana central trebuie sa fie foarte activa si are un | sentiment de satisfactie, importanta, ihe 23 | Persoanele periferice sunt mai putin implicate si | | eman3 mai putind satisfactie; situatia se complica in | momentul in care aceste persoane intra in relatii cy | alte persoaue mai periferice, datoriti faptului ci | mesajele pot fi transmise sau receptionate cu erori sau | | intarzieri Structura in simtindu-se 0 persoan | stea tructura este eficace cind exist& timpul necesar | pentru rezolvarea problemelor, P dar ea poate genera si | eror.oporite AHR: Pe fait alh WN eodaoss RFS ig — \GINERIE CONCURENTA $1COLABon DEIN ay FLOR APLICAREA CONCEPT ecterizedst s vaduetivs in ea vital in functie de stad, decid pa a variafia productivitayii Lie a Be interdependent. rezentata Var! de spirit a me ia. Se a Ne Rants da stare is “i echipe de lt dezvoltare a unel Productivitatea Fazele dezvoltarii echipet H i Normalizarea Performanta { Remanierea Constituirea Starea de spirit a echipei Entuziasm Deceptie Linistire Figura 5.6 Variatia Productivitatii in functi dezvoltare ale une echipe de | ie de Stadiile de lucru * echipele sunt into Provizorii) si Niciodata membrij echipei nu se cy u a in care acestea sunt destinate de Teatorii lor s& fie unite: 7 i nose unii cuElemente de bazi bazi privind coneentul de ingin ie concurent investe! destul li 2 in realizarea nte de a expune concept . 2 Rc parce oe ee ae lucrului detaliat; 58 > ii echipei sunt suprainca meeps: inca jncluderea de activitati not; u = yand in vei a jaliza : ayand a ae ar ca specializirile lor sunt diverse st acti in mare P' indepenc ente, orice reunire poate conduce Ja pierderi de tH oboseala sau la crestet ale costurilor; cerintele peneficiarilor sunt mai usoT coordon 1 ici este acordata 0 jmportanta su factorii clinati sf recunoasce juerul individual mat realizarile echipel; coordonatorul echil echipele nu jnai afi si vor avea dificult in tile Lor sunt snp, 12 de enuntat decat punerea Jor in practicas ficient; mult decat . arii proiectulut m motivanti sunt int ipei nu se sidici la nivelul functiel.Capitolul 6 Proiectarea si fabricatia structurilor mecanice pe baza principiilor ingineriei concurente 6.1 Proiectarea structurilor mecanice pe baza principiilor ingineriei concurenteCapitolul 6 Proiectarea si fabricati rea si fabricatia structurilor mecanice pe baza principiilor ingineriei concurente eriei 61 Proi 1 Proicctarea si il tru : concurente cturilor mecanice pe baza_principiilor ing 6.1.1 Particula 4 icularit: ee ale proiectirii pe principiile ingineriei concurente Principalele defi pee si realizare a diferitele eae urmatoarele: + intre etapele succesive ale proiectului sii mplicati existé insuficiente colabordri sau in multe cazuri acest ie colaborari nici nu exis exist’ pericolul sealizarii unor optimiza ptimizari locale in 1 imiz ree aprciecat detrimentul optimizarii . criteriile de alegere a solutiilor tehnice aplicate in fazele anterioare nu sunt cuprinzatoare $1 transparente; solutiile tehnice aplicate in etapele anterioare devin tot mai ireversibile pe ce proiectarea constructiei avanse e categoriile de personal masura timpii de interve care concura la reali proiectului. Luand in proiectare, Se impune 0 Teg care trebuie si Se bazeze pe \ intre diferiti specialisti, pe Con” circulatie a informatiilor. apie Pe de alt parte, concurenta din ce 1m © 1 jeftina a determinat mo dezvoltare cu. mana de lucru ie pentru fiecare dintr ntie succesiv’ wal total pentru realizarea area produsului maresc timp! ficiente si limitari ale metodei clasice de reorganizarere @ activitatilor de proiectare shnicilor de colaborare lor si a tel optime de organizare $1 de considerare aceste de Andire si edefinirea modalitatil eperea UnOT moduri a tarilor in curs de mai putemnica ; ficari in atitudines ai 9nice pe baza principiilor in mecal rea si fabricatia structurilor 1 cH aproximativ 65% din. 5 1 feptului 8 apr 6546 din cys > ied, Tn acest sens, doit plu oh ABT 6596 — pet eats at ee i ntinuu aceste costuri prin urmatoareys mn ear futat si reducd coi aveste x aa eneran i e fabricatie; prin transfa, a intreprinderile au Ce areas St ti: prin automatizarea cic des PEEP Bint le cee thi @ azel de proiectare) in farile cu man: er iene ee i a elimin& Ss Peete paraleli sau simultand elimina p = 5 gineri ri a de proiectare a dife; pet i iectare a difer) cific ingineriei clasice prin includerea in echipé 01 3 Px iferite, C01 re care si lucreze in pa in vederea obtinerij ,,. competenfe necesare care si lucreze in paralel in ve A i convergente mai rapide a rezultatelor muncii lor. proleares Aes sat simultand consti in realizarea prezentei in orice moment ue oe ri ay realizarii produsului a specialistilor din diferite Serres Sis Tuctiva, proiectare tehnologicd, financiar, market ig etc.), fiecare putand s: a Un aviz competent vizénd consecinfele luarii unei decizii colective. Prin acest mod de organizare a proiectarii, se realizeaza rezolvarea unei mari parti din problemele Tidicate de projectarea clasica secventiala, respectiv: * _intre etapele succesive ale proiec implicati exist suficiente colal © specialistii din diferi produsului, astfel incat c anterioare sunt cuprinzito: * solutiile tehnice aplicate in etapele anterioare mu mai sunt blocate pentru fazele ulterioare; ° tului si intre diferitele categorii de special; iti borari; ite domenii au acces in mod permanent la dosarul Titeriile de alegere a solutiilor tehnice luate in fazele are si transparent: sau simultand a activitgy deficient tilor nu rezo} desi se lucreaza in paralel, I va intotdeauna toate fe ale metodei sunt urnatoarele: Tesursele nu se problemele; Principalele . 120tpi truce , intr odalitate de a ; s i comun, in s : a er ae sensul cf fiecare treby eat sate Seen ee Ee ane Ne eae are gf, sa phy unl tim i = ae ‘Activitatea 2 ‘activitatea 3 Activitatea 4 ‘Activitatea 5 sia implicdrii categorillor de person suprapunerea activitiilor Figura 6-1 imultane a activitals specifici, proces came izarii parale'e sau s difertilor factor e baza organ! a de proiectare eveniment faz jpunere in fm zw, in fabricatle, easta trebuie $8 exISiE © iderare inca din e sau mai tar produsuluis pentru ac dusuiluisProiectarea tarea si fabricatia structurilor © integrarea es 3 ae a ao ae de integrarea meseriilor si a competenjelor profesionale Snae integrarea competentelor profesionale si ein oe Nelor acestora din fiecare specialitate care igi aduce aportul ta Zatea produsului va determina o evolutie a proceselor in directii acceptabile GSe elimina ireversibititatile in procesul de proiectare, se redue 14 maximum intrarile iesirile intre diferitele categorii de profesii cauzate de incompatibilitay, ale lucrarilor deja efectuate etc). 6.1.2 Caracteristici generale ale principiilor de proiectare 9 structurilor mecanice un prim obiectiy 4) cea mai conforma ey structuri de acelasi tip in faza de conceptie a unei structuri_mecanice. proiectantului este acela de a stabili varianta de structu cerinfele impuse prin tema de proiectare si cu variantele de cele mai performante. Cu alte cuvinte, intr-o etapa preliminara realizarii Propriu. 4 se precizeze tipul de zise a proiectului structurii mecanice este necesar si structurai, caracteristicile tehnico-functionale pe care aceasta trebuie si |y indeplineasca, caile si metodele care pot conduce la varianta optima. Pentry indeplinirea acestui obiectiv, proicctantul trebuie si posede, in afara datelor tehnice de baza privind structura mecanic’ ce trebuie realizat si stadiy) ‘lor anterioare realizarilor in domeniu, un set de principii statuate pe baza reali sau recente in domeniu care sa-i permita stabilirea caii de urmat in vedereg realizarii structurii cu maximum de performante tehnice la costuri minime, Pe baza acestor principii, trebuie eliminata tendinja de a prevedea caracteristici ¢ solutii tehnice superioare cerintelor minime, tendinté daunitoare din punet vedere economic. Directiile principale in care trebuie realizata orientarea proiectantului pe baza acestor principii sunt urmatoarele: ¢ de ordin functional, respectiv ca structura mecanica sa satisfa scopul pentru care va fi realizata si conditiile tehnice de bazi care s functionare la parametrii de performanta impusi de acest scop: in totalitae ni asigure 0 122APLICARE, a Eh CONCEFTELOR DE INGINERIE CONCURENTA $1 COLABORATIVA f indeplinirea mmstructiva sa permit nte ale * de ordi in constructiv, respectiv ca solutia co Snnice cele mai performar rolului_ fu ea si si inglobeze solutiile tel «de ordi F fi real ee mologic, respect ca structs mecanic’ p frricarentes tnic ep celor mai optime solutii ehnologice car ee tnica sconce = antajoase. in faza preliminara aes trebuie sé fie numai acela de a orienta proiectantul aprecia si evalua solutia peau ci gi de a-i oferi acestuia posibilitatea de @ sens, melo erastas coe Bae in urma procesului de protectare in acest indieatori care s& permits aoc Pe trebuie sa contind. si un set de fplicarii unui anurit princi. lulu tehnico-economic rezultat im wma aD concordant cu directiile in care trebuie on jn etapa preliminara a proiectarit structurit mec grupate_astfel: principii de proiecirs construct unificarii $1 tipizarii constructive. prineipiul concept proiectare constructiv - tehnologica (proiectarea pentru Pre ‘Aplicarea si utilizarea oc® tor principii la stabilirea solutiet teaNIG® structutit mecanice presupune discernamant din partea proiectantului si © corelare a unel multitudini de factori cum ar fi; scopul realizarii structuns conditii de utilizare, onditii de fabricare, serie de fabricate, perpectivele de fabricate, performantele = in domeniu si nu tinal rand avantajele- tehnico- tendintele 1e ansamblul ci s& po: re sf conduc la jentath activitatea proiectantolth anice, aceste principit pot f sa (de exemplu: prieipivl ej modulare) $i principit d s\ycrabilitate), ctiva ce pot conduce 12 reducere urilor mecanice obiect® gntr-0 concePYuctive, cére presupune conceperea componenteloy structurii mecanice astfe] incat Structuri. mecanice astfel incat minim si fie utilizate ‘rea fost deja asimilata i utilizata la al Aplicarea acestor doug ice de acelasi tip solutii constructiv-tehnologice optime di sae prime din punct de vedere cresterea Performantelor tehnice ale structurilor Mecanice prin utiliz Solugii consttuctiv-functionale deja_verificate S! Posibil de aa Continuare: eae ts . simplificarea Muncii de Conceptie jn mecanice cy o complexitat v activititilor de proiectare-fabricatie a structuri}, mecanice se impune aplicarea ui Cresterea gradului de diversificare a in conditii tehnico-eco} tealizarea unor ala de diversificare care ¢a, — ps a resterea . , Lr i fancfii ir a See numarului ee apiece ea de utili jferitelor elemente ci ctive, di onstructive, de reducerea nomenclatorului de i de materiale, ‘A etc; ire-incheiere, unificarea maxima a diametrelor € necesare, este legat’ scule si instrumente de masu . reducerea timpului de pri jnterioare si exterioare ale ori i 3 ‘are ale orificiilor si pieselor si amplasarea lor in piesa pentru 1x a acelorasi dornuri, suporturi, dispozitive procesului si reduc consumurile de fabricatie in flux, de la preluerarea utilizarea pe linia de prelucrare in flu de eludare etc. marese gradul de echipare al forta de munca - in cazul trecerii pe linia de Ja un alt tip; . f tru. prelucrabilitate sd nu piarda din vi facilitatilor de montare a pieselor componente in produs; piesele finite pot rezulta prin modificarea formei unui semifabricat sau prin jmbinarea unor semifabricate, in functie de procedeul de prelucrare preconizat; in formarii geometrice a materialului acest sens, SC recomanda preluarea avantajelor semifabricat in proiectarea componentelor. = minimizarea preluc ‘lor cerute ori de cate ori este posibil; daca o piesa cu 0 multe procedee tehnologice, ran anumita forma constructiva se poate realiza prin mai deu de executi de de influenta mai multor factori ca: pieselor de un tip e proiectarea pen! edere asigurarea ie depin metrica, factorul economic etc.; duce numai la adoptarea unui proce I f dimensiuni, precizie dimensionala si g¢0 ; forme tehnologice corespunzatoare nu con anoperd $i materiale, 1a reducerea greutatil: $i le in concepered dificari radical spunzatoare i ploatare a mas} in ceea Ce obtinerea unet urilor de mi { determina $1 mor inilot $i micsorarea_consum ” scurtarea ciclului de fabricatie, © c diferitelor ansambluri ale masinii $1 creeaza premisele cores priveste jmbunatatirea calitatii sim gurantel in ex pieselor. 135Proiectarea si fabricatia structurilor mecanice pe baza principiloringineriei concureye Remarca: fitehnalora Forma consructivd, materiale! si procedeul wlneie Dreconizay gy interdependent si, prin urmare, a proiecta corect 0 formd cOnstructiva ingeaag ied, lar pentru aceasta este Necesar a se juga a proiecta o forma tehnologi impuse piesch considerare toate conditiile telmologice impuse pie structurilor mecanice un numdr important de clemente vaza prin tumare din fonts. Din punet de vedere 1 in ansamblul structuii, ele se pot fn construct componente mecanice se reali: al rolului functional pe care grupa in urmitoarcle categori © componente al cAror rol functional i ridicata si de execut sn +i «componente al ciror rol functional nu necesiti conditii de rezistenys 5 executie deosebite. 2 r : Marea majoritate a componentelor structurilor mecanice, inclusiy cy, realizate in faza de semifabricare prin tumnare sau alte procedee, sunt supise prelucrarilor finale prin aschiere. Stabilirea procedeclor de prelucrare, , numérului de faze si operat se face Iudind in considerare urmatoarele aspecte « conditile tehnice de precizie dimensionala si calitate a suprafetei piesei fini care impun tipul operafiei de prelucrare, numérul de faze si parametrii cinema este piese il au impune condifii de rezistenta mecanicy ie preci ai prelucrarii; ‘ , forma si numarul suprafetei de prelucrat, care impun tipul si numirul ¢ operatii de prelucrat; ni. numarul pieselor de prelucrat, care determina tipul procedeului si al vutilaju de lucru; indicatorii tehnico-economici specifici fiecarui procedeu de prelucrare, Alte elemente componente ale structurilor mecanice pot fi realizate i construcfie sudata, datorité urmatoarelor avantaje pe care le confera acest tip construcfii in raport cu constructiile turnate: reducerea consumurilor materia! cca. 30 ... 40%; reducerea manoperei de executie cu cca. 30% datorita mi adaosurilor de prelucrare; micsorarea duratei de executie de cca. 2 .. 3 Posibilitatea Corectarii erorilor de conceptie si executie. Un alt numér imp" de piese componente ale structurilor mecanice sunt realizate prin deh™ 136jare libera, Petes procedicu de reat mdeiedic. Procesul tehno! Tealizare a pies en ra 8 Proce procesul di logic general qe 1 finite Procedeu de semifab le asamblare Aca S° &XCcutie a s Semifabricare gi mai costul asamblarii deping Avand tn venh® & stuctuilos m ca in faza de proie intr-o foarte man SPU cd up neeanice se incheie pri Pe eiSE Se fink c f mare misura de fone y Pouuctvitatea ‘i : en Yim cont da wet de forma pies ai Piemeler din pin 2 pone ce etic se cerinjele impus ma pieselor, este necesar ‘© in productia d le vedere al cond, vue in ved: Sede proceul de mont tia de seri ere la milena nee serie mare a proiectarea formei conditii sau de me fe montaj sunt urmatoarel sh opera le: © form i peratiile de ki et ele complicate ale pieset cdtuserie si ajustaj sunt ¢ tolerantele prea stranse selor crea: ¢ piesele standardiz: n aes dizate s i normalizate si fie utili t i fie utilizate intt-o mas ura cat mai ASICOLA pons dificult ta montaj ‘ute doar in cazurile absolut neces e lanturile ensi ss iuie cs en sa fie formate din cat mai eh ie inalta al unei aceleiasi pie a auras : si piese 88 fie cit se poate de mic subansamblurile sa fie formate dintr-un nun componente, introducerea de piese sree cy eiisa mas cazurile in care se ajunge la o ere Htc maces eae a formei pieselor sau 6.2.4 Proiectarea asistati de calculator i de calculator (Computer Aided Design AD) se refer la dele sau produse pe baza unor software-urt specifice; baza_acesiel tehnici de proiectare sunt Proiectarea asistat proiectarea unor mo principalele activitati realizate pe urmitoarele: ‘ i i si proiecte constructive, arr functionale si de realizarea de schite, planut e realizarea calculelor ingineresti. impuse de cerintele piece jilor 4 materiale, materi prime, energie care sunt "3 bazaprincipiloringnerci concen, rilor mecanice P ricagia struct Proiectarea si fat lo -a costuri ict prin evaluarea CO ale produsului sau componente, ea area ae ane or Ope i lectareé analiza si sel or sale fetal pe B73 UOT POBTAMe de in, verificaea variant) Fre ale produsului sau component we tional sire reproduc conditile de fu a ‘a jterii ico — ecor i erii tehnic Se Te a a 4 de calculator oe 1 de + sear in i Algoritmul dete: urmitoarele faze: ae i oiectare; F : eee eee ta excel eneelon le dlimensions ‘i ; rin ¢ a ies Hee Gd ca ne oe oat Teen Gesenelo se toch desenelor; dup’ realizarea acestora to inclug, Remarcé: 2 date a unui produs similar: in Prelucrarea datelor incepe cu cétuiarea in baza de oe wee pape ds im acesta lesce is i, cazul gasirii unui produs similar, f be are subansam blurt si piese ~ tipizate sau specifice; componentele susmenti 1 i re ic G pot cautate in arhivé si afisate pe display, dupa care proiectantul decide dact Pot fi utlicate ca atare sau cu anumite medificari. ° intocmirea subansambluri, Proiectului preliminar care cuprinde desenele de ansamblu si performaniele tehnice si evaluarea costurilor; Protectarea de detaliu pe baza unor programe specifice care Tealizeaza calcule de proiectare, modelare, simulare Sau optimizare; rezultatele obtinute se Concretizeaza in desenele de executie si listel produsului, le elementelor componente ale Remarci: Un sistem CAD conyine urméto baci, extensie software de baza, rede Toate datele objinute pe baza proienapn telnologied care, in cazul , Proiectare asistata de calc Sacé pe baza une; analize page