Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Itu Ii Ii PDF

    Uploaded by

    Mari Dumitrache
    64 views44 pages

    Original Title

    ITU-II-II.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    64 views44 pages

    Itu Ii Ii PDF

    Uploaded by

    Mari Dumitrache

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 44
    ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL Partea a Il-a Realismul. Drama naturalist Ibsen, Strindberg, Cehov An IL, sem. IL Conf.dr. Anca-Maria Rusu REALISMUL Caracteristici generale, Precursori. Fundamentiiri teoretice, Ca gi realism nus sa produs bruse, ci prin treptate nuantir, integrdri si intrepatrunderi in cazul altor etape si curente literare, ieverea de la romantism let Pup§i ce a dominat prima jumatate « secolului al XIX-lea, romantismul incepea si dea semne de obosealé. Afirmarea burgheziei si a spiritului activ, aparitia noilor structuri sociale decurgind din acestea ou erau compatibile cu caracterul ‘melancolic, cu idealizarea trecutului si cu alte triséruri romantice, Unele dintre acestea vor rezista insi si le vom intélni in contextura realismulai, aga cum ‘nvalnisem destule elemente realiste in teatrul romantic: un seriitor realist ca Charles Dickens mi se va feri si pledeze pentru drepiurile inimii si, in general, Pentru umanitarism: mariirealisti rusi, apoi, Turgheniev, Dosioievski, Tolstoi, nus 4 vor dezminti niciodaté descendenta din lirismul romanticului Pushin. Tofi acestia ~ 3i alfi, inca — vor sustine gi promova valorile afective, amendind adesea exacerbarile pozitiviste ale realismului Puternicul val realist de ta jumatatea secolului al XIX-lea cuprinde nu Sumai literatura, ci si alte directii ale culturii: gindirea stiintitica, filosofic ‘storied si flolowied, sociotogics i morali. Nowa ‘civilizane burghesd $i tinierea museior popuiare in arena istonet grabesc afirmarea realismului 2 lati un semnal semnificativ in acest sens: Fraytt Goncourt (Edmond si Jules) Seriau, in prefata unei cdrti, o fraza cu valoare de manifest realist: ,,Traim in secolul al XIX-lea, un secol cu sufragiu universal, cu democratie, cu liberalism: ¢ cazul, deci, ca aceia pe care pind acum i-am numit clasele populare s4 intre in literatura vremii” in aceste conditii, era normal ca literatura, creatia in general si-gi reconsidere programele, criteriile, sistemul estetic. O putemici presiune exercita asupra creatorilor avantul si realizarile epocale ale gtiintelor pozitive, biologice si istorice, [Nume ca Darwin, Laplace, Lamarck, Cuvier, Humboldt, Pasteur §., ilustreazi epoca.] Stiinta patrunde in literatura, Seriitorul se apropie de realitatea existentei, de faptul concret; munca lui are nevoie de documentare, de obsematie, criteriile si metodele lui devin pozitiviste. Cata distanta intre aceasta atitudine si cea a scriitorului romantic marcat de nostalgia trecurului, de sentimentul departarilor, al nefericirii, de plutirea in vis, etc.! Spre deosebire de romantism, care se ivise in lumea germand, capitind poi rispandire tn tntreaga Europa, realisrmu! apare mai intai in Frante, apoi in Anglia, dupa care ia amploare in intreaga Europa gi in America, Baza lui doctrinara © francezi, cel putin la inceput; preocupérile pentru o noui esteticd, Pentru un nou program teoretic, conform cu noua viziune de arté apar chiar la seriitori: Flaubert, de pilda, face semnificative dectaratii, Champyleury publied un adevirat manifest in primul numir al revistei Le Réalisme”, Zola isi expune ideile in ,Romanul experimental”, iar Maupassant in prefaa la ,Pierre et Jean” in privinta prioritaqii genurilor, realismul aduce o adevirati mutajie, Daca in clasicism, genul prioritar era cel dramatic, iar in romantism cel poetic, acum ~spiritul vremii se abate de la poezie” [- cum nota Théophile Gautier:] Emotia gi fiorul liric incep a fi detronate de ides, de descripsie, de spiritul critic, de insertia filosoficd, literaturit i se cere functie civiedt, apropiere de realitdtile sociale, de ‘storie $1 de filosofie, sa capete obiectivizate, Or, poezia nu poate Hispunde unor asemenea cerinye, astfel incdt cedeazi prioritatea in fayoarea prozei, a romamului Aspectului psibologic ji moral ai acesmuia, afirmat in secolull anterior, i se adauga acum putemice trisdturi noi |. devine document, frescd, reconstituire si descriptie - dobandeste puncte comune cu istoria 3, ~se imbogiteste cu ipotezele si descoperirile stiinfe, gi le propaga 4. - discuta probleme sociale cu raportari fa fondul lor istoric si moral 5. - e atent, sensibil si receptiv la migcirile sociale in aceast& perioad’ — deci, aproximativ intre 1850 si 1890 ~ romanul universal cunoaste o perioada clasica, adic ajunge la apogeul evolutici sale ca gen, Imediat dupa el - daci nu chiar la egalitate — se situeazd teatrul, fon Zamfirescu explica aceasta situare prin capacitatea dramei realiste nu doar de a ridica probleme literare importante, de a produce adevarate cotituri in lupta de idei, ci si de a-si fi creat un public de teatra compact $i statornic, cea ce nn reugise sf faci nici teatrul clasic si nici cel romantic. Daci teatrul romantic ~ dominat de antficii, conventii didactice si retorism ~ tinea publicul larg la distant, drama si comedia realist vor wisi canale de comunicare directé cu un asemenea public, pentru ci ii cunoaste gi ulsatia. Subiectete igi au riddcina in viata obignuita — in special a burgheciei -, oglindind preocupérile, calitatle si efectele morale ale acesteia. Situatile si Personajele pun in cauz4 o umanitate larg din realitatea imediata. Apar mari apropieri intre piesa da de teatru si roman. Unele romane sunt transferate genului dramatic find aduse pe scend, dupa cum teme si subiecte gandite inifial pentru sceni sunt apoi preluate de romane. Inflorirea pe care o cunoaste teatrul in aceasta a doua jumiatate a secolului al XIX-lea mai are o explicatie, de data aceasta de ordin social-economic: se dezvoltd mult orasele, creste bundstarea unei insemnate parti a populatiei si, 0 dati cu ea, interesul pentru instructie. pentru arte, pentru forme agreabile de petrecere a timpului, pentra noi forme de comunicare. Intrebandu-se ce idei de baz caracterizeazt doctrina realisti, istoricii literari s-au oprit la urmatoarele: |. Fiefiunea pierde rolul prioritar in creatie cediind locul observatiei inainte de orice elaborare, serlitorul e dator si vadli, si observe, si analizeze, si find seama de evolutiile sociale si materiale din jurul nesfiindu-se si ‘bloseasca pentru aceasta metode si criterii preluate din cercetarea stiintifica 2. Famasneul ~ atat de cultivat in romantism — cu visuri si forme supranaturale, cu idealizari de legend’, nu intra in viziunea realista. Istoria, in sohimb, igi face loc serios in substanja creatiei literare realiste. Dar nu istoria vizutd prin exaltari imaginative — cum am intalnit anterior ~ ci 0 istorie realét care prin reconstituiri objective si ofere tablouri de viata pline de adevar. Se preferd perioadele mai apropiate si prin aceasta realismul se deosebeste de romantism care avea preferinté pentru Evul Mediu. 4, Se cauti faptele mari, care marcheaz4 definitoriu evolutia societagii, dar seriitorului realist i se cere si acorde atentie gi amdmuntului cu valoare documentar , capabil a intregi imaginea vietii si a lumina sensuri si semnificati 5, I se cere operei literare si cuprinda ordinea si continuitatea pe care le cuprinde in el realul, stabilindu-se astfel un raport de echivalenti intre Jumea existentd si opera care o reflectd. De aici rezerva, dacd nu chiar refivaul solutiilor fanteziste, rod al imaginatiei Apropiindu-ne-de teatru, vom sublinia mai inti faptul c& realismul are la baza principiul mimesis-ului’, urmareste realizarea verosimilului, a iluziei scenice * Mimesis ~ princapiu estetic potrivit ciruia arta este imuarea reatului. Tezn artei ca mimesis a fost dezvoltata inca in Antichitate de Platon si Aristotel (in mod diferit). Dud Acistotel, care si dea sentimentul adevarului urmand de fapt, in aceasta privinti, © veche traditie a teatrului european, atl de aceasta ins, realismul aduce un unghi nou, propriv, tn optica asupra problemelor imitaiei, unghi care il situeazd ta o respectabili distants de clasicism si romantism. Schimbarea imaginii despre hume in urma marelui progres Tnregistrat de sinfole naturi side stintele exacte in genere, impunea teatraui din 4 doua jumatate a secolului al XIX-lea exigente noi Teatrul incepe sa fie privit ca un instrument praciie prin care se propaga Aadevaruri referitoare Ja om si la societme cu intentia declarati de ale ameliora. 0 doza de intelectualism e inoculat teatrului. Au loc apropier inte teatru si sting. Hippolyte Taine, in Filosofia artei” - 1866-69) teoretizeart apropierea dintre arti B SHIM, considerate ca doud cai care, prin mijfoace diferte, duc spre viata superioara a omului Dramaturgii se orienteaza prioritar spre teme contemporane, spre idei si Probleme sociale, propunind mai ales decbaterea raportului dintre individ si Sosietate. Genul preferat € comeuia, mai ales cea de morernur, ou reflexe satrice vizind politicianismul burghez. Apar multe Piese ce apartin aga numitei solv a ~Punului sim” sau ,.teatrului util”, ocupandu-se de moralitatea familie, Ceva imal tarziu se aliturd si directia natwratisé a dramei cu inclinati spre stuctiul patologic Sporeste caracierul comercial al tecarului — prin exesterea masivs a Publicului burghez, domic sA se instruiasci si si petrenca plicut timpul. De aici — larga desfagurare a genurilor de comedtie usoard, in special a vodevilului Elemente de realism au inceput s& apart cu clatitate inca in perioada Fomanticd, desi ele mi s-au numit cu acest termen, ci cu alti, mai vagi: ,oriemtirt ‘pre firesc", orient spre naturd” 5a, Una din primele tucrtti dramatice anunfind realismul este Le faiseur” / ,.Mercadet” a lui Balzac (1840) regina aicl pentru ,autemticitatea si profinzimea porttetului uman prezentat in cadrul Br aniginile verosimiluii si nie necesarlu.” ‘De acces poesia sae pad Si inthiseze rl ane celul de care ne ocupam, problema mines a fot pe Wi mara de image supeaoetgn Eich Auerbach in cclbra urare Mines, Pent el mines enna e milena ae ane 2 eal orelectare eanstiguaté asics care poate Hurst Tungul real Imtea eraturdeuropeand. Mimesis ms inseam uaecrpts meeneies iat, a Ue cone ul meconizeiesetca natralsmulsi, Na ebuie sh atibuint nines nie Tnelesul Seahie ftowrated 8 reli, ci pe aela de refetareanscg, tanthgerna oes ce este ‘Sermlficativ pentru reacta umand fal de esentalegict relia insure, one psiholosice obignuintelor si activititilor cotidiene” cum observa Silvia Cucu’, adiuyiind ea Merceuiet, personajul titular, este un mare burghez practicind speculatia de bursa si consolidndu-si pozitia prin acumulii de capital, atitudine tipicd pentra aceasté epoed in care pana si tronul Franfei era ocupat de un rege-burgher Interesante ca argumente pentru agezarea piesei in deschiderea noului curent sunt comentarile ficute de Théophile Gautier in cronica sa la premiera din 1851 (Teatral Gymnase); el sublinia observatia pitranzStoare, adevdrul detalitlor si mai ales buna cunoastere a oamenilor ~ coneluzie spre care ii indemna complexitatea, vitalitatea, auteaticitatea personajului titular lnsistim asupra acestei comedii de moravuri a lui Balzac pentru c& ea ofera o imagine complexa pentrs cea ce anunja noul curent (realist) Personajul e ~ cum spunea ~ complex, alcdtuit din contraste: de la o anumitd finete si sensibilitate, la lipsa totalé de scrupule, la siretenii si abilitati meschine gi la un feroce egoism caracteristic societitii burgheze a timpului, bazate pe abuz, inselatorie, speculi, tranzacfii oneroase. Pe cat e de atent si delicat cu familia — careia vrea si-i asigure un trai imbelgugat pe atét e de feroce in afaceri, Tncalednd cu cinism orice norma eticd. ati onoarea noastré - zice Mercadet, aratéind o moneda. »Adevarul situatiilor, detaliile de atmosferd din care rezuita o caracterizare 8 mediului si a personajelor erau realizate cu mare atentie,” amintind de o piesa asemanatoare: .,Jurcaret” de Alain René Lesage (1709), care, si ea, ar putea fi considerata intre precursorii realismului. Elemente ce anunta realismul se gAsese i In .,Uletorul sfairdmat” de Kleist (Heinrich von...) - in care dramaturgul german dovedeste o cunoastere adnca a sufletului omenesc, creaind personaje complexe, caracterizate de autenticitate si firese in Germania, sunt de luat in seama pentru contributia lor la afirmarea realismului scriitorii cunoscutului grup mumit Tundra Germanie” care cereau libertiti democratice si reforme sociale, integrind literatura, teatrul, publicistica acestui scop. Din picate, printre acesti scriitori nu s-au aflat valori apreciabile care sé poatii da migcarii opere de directie, Doar Friedrich Hebbel (1813-1863) — apropiat gi el de migcarea ,Tanara Germanie”, izbuteste o creatie valoroasa ce se aseazii la temelia realismmului: piesa Silvia Cue -..Teatral european in secolul al XIX-lea”, Meridiane. Bucuresti, 1974, p “op. cit. p. 27. ~Maria Magdalena” (1843), Actiunea se petrece intr-un mediu umil, dramaturgul Pundnd o oglindi in fata micii burghezii germane, aritindu-i, fri si le deformeze, adevaratele trasaturi, Hebbel descoperi tragismul existenfei in atmosfera sufocanti a vietii micii burghezii, in morala ingusté, in gresita injeleyere a lucrurilor, in supunerea exagerata fata de prejudecsti si serupule Desi romantic in esenta operei sale, Georg Bitchner poate fi si el numara Printre precursorii realismului atat pentru temele pieselor sale, pentr fundamentarea lor documentard, cat si pentru personajele apartinind — tn » Woyzeck”, de pilda — unui mediu social umit in Rusia, realismul cunoaste 0 mai timpurie si mai decis& afirmare in ‘eatru, prin Revizorul” lui N. V. Gogol (1836). in timp ce romantismul nu afirmase opere dramaturgice deosebite (cu exceptia .Mascaravie?” ui Lermontov), isi face loc — datorita conditiilor social-economice grele, o literatura, inclusiv dramanca, purernic reatisid Prin comedia amintité, Gogol aborda o tematica de actualitae excel nd prin veridicitate yi originalitate, .Nimeni pind la el — seria Herzen ~ ma finut un curs asemindtor de anatomie patologicd a functionarului rus; eu 2Ambetul pe buze, el (Gogol) patrundea fri mila in cele mai ascunse cute ale acestui suflet necinstit si rautacios.” Alte doud comedii de moravuri ale lui Gogol: ,,Clisctorta” si, juccitorii de cary", se inscriu si ele printre creatiile realiste timpurii, fri a avea insd profunzimea observatiei si ascutimea satiricd din ,Revizorul” Dupa 1850, realismul capiti extindere in toatA lumea si devine caracteristica dominant a migcarii teatrale, Principalul scop al dramaturgilor si oamentior de teatru cuprinsi in acest curent: oglindirea realidtit contemporane Genul teatral prioritar al epocii este comedia de moravuri. in Franta, cel Putin, unde traditia genului era puternicé (Molire, Lesage, Beaumarchais), se evine acum cu incercdiri de imoire, dar tot ce se obtine e 0 sporire a veridicitatii colorate de un eticism accentuat. Noua ditectie, reprezentatii de Francois Ponsarct (1814-1876) si Emile Angier (1829-1889) © denumité ,Scoala bunudui simt” [Ecole du bon sens] Mai cunoscut, mai prolific si neurindu-se de succes mai durabil ¢ Emile Augier, care renunti la piesa in versuri, trecénd la prozi si cdutind simplitatea gi sobrietatea compozitiei. Dintre primele piese - in versuri — Eminescu iva tradus vLais”. Piesa care inaugureazd perioada realistd a dramaturgului e ,Casttoria Obympier” dugier «rimas pentru multi vreme ca un model de miiestrie in conturarea Personajelor realist; piesele lui promoveazd ripuri viguroase, pline de vtatitate Smt dexviluindu-si sidbiciua’ omenesti impletite cu taturi admirable ale Saracterului. Un echilibru tntre bun si réu, intre frumos gi urd, intre tntunecat si luminos. intre natura intima a individului si caracteral relatiilor sociale exista Permanent o leyiturd si o determinare, fapt atat de propriu metcclei realiste care ‘oemai de aceea si-l asumii pe dugier ca pe unul dintre prithii shujtori de seams Modele de constructie realisti a caracterelor, cu tisituti generale ale fri omenesti si cu o abil implantare a lor in contextul mediului si timputui, riman Paint azi Ginerele D-Iui Poirier” (1854) si Notarul Guerin” (1864). Spre 1870, in dramaturgia irancezA se contureazii un fenomen caracteristic: disparitia deosebirilor de gen si itmpunerea termenului generic de piesd. ne mai Maciindu-se distinetie inte .comedia serioasd” si dramé. Apare acum aga numitul emir uti” Este reactualizatl conceptia anticd a scenei ca scoalt saw mibundd de Dumas-fiul (1824-1895) Teactualiza aceste idei socotind teatrul nu un Scop, ci un mijloc prin eare secolul iniluentare si formare a publicului. Acum, Poate fi salvat; el cerea ca dramaturgia ,si-i indemme pe oameni si discute Problemele spinoase ale realitaii, si-I constringt pe legiuitor s8 examineze leuile gi sd le revizuiasca’ Dintre numeroasele sale lucrari dramatice a rezistat pind azi Dama cw camelii (1852 - premiera), dramatizare a unui roman propriu, scris la 24 de ani (veal st , Traviata” de Verdi). Un patetism de calitate, ou putere emotiva fi asigura succesul si celebritatea, Piesa abordeaza viata curtezanelor de lux ca factor de disolutie a familiei, ‘lar acest punct de pornire e mult depaisit, dramaturgul tratand, de fapt, chestiunea mai sensibild a purificdrit prin iubire, sacrificiu si moarte a acestei categorii de tinere, Prin excelent romanticd ~ introdusd in dramaturgie de Victor Hugo (v. Marion Delorme:)) — aceasta teri cunoaste la Al. Dumas.fiul 0 tratare realist, Prin felul cum zugraveste mediul si relatile interumane specifice timpului, Parisul monden, cu faima lui de centru al petrecerilor si plicerilor usoare era zugravit ou minujie si cu patrundere psihologicd. Marguerite Gauthier este un person} construit din lini psihologic-realiste, intr-un crescendo dramatic sustinut de Silvia Cueu, op, cit. p. 4 subliniate stiri sufletesti, Plutind intr-un abur de poezie, personajul reduce la ‘maximum intentiile moralizatoare intiale ale dramaturgul Strins legatd de realitaten vremii, Dame cu camelli” (,Dame ame camelias") era $i 0 piesa bine ficutd, de remarcabilé teatralitate, cu un dialog selipitor, ceea ce explict rezitenta ei in timp. $i pentru cd am folosit aceasta sinlagmd — ples bine flicutt!” — $8 retinem ci aceasta caracteriza dramaturgia francez din a doua jumitate a secolului al XEX-lea: 0 mare abilitate, o stiina chiar a constructiei dramatice, 0 tehnica impecabilé a scriiturii Piesele lui Eugéne Scribe (1791-1861), de pildii ~ din care e de retinut pPaharal cu api” care se mai reprezinté si azi cu succes —, cucereau prin marea abilitate de a innoda intimplari neprevizute, surprinzitoare pentru spectator, dar Tosice in destigurarea lor. Acestea se complica treptat prin interventia Personajelor, au loc substiuiri de persoane, intersectiri hazll de initiative, intr-o Progresie comic bine dozati, stipaniti de precizie si limpezime, pind la deznodamant, iesa bine fcuté” a fost ilustraté de o intrea pleiadi de dramaturgi din cate Ins a remarcat mai ales Vietorien Sardou (1831-1908), dramaturg care, Tmmpreund cu Emile Augier si Al Dumas.fiul formeazi tuipleta de aur 4 dramaturgiei franceze din aceasta perioada, Sardou a scris peste 40 de lucriri drimatice — comedii de moravuri comedii bufe, de salon sau istorice, dovedindu-se macstmi neintrecut in Conducerea intrigii si in inventarea situatiilor comice Personajele Jui au viaja interioaré (umeori ascunsa), sunt autentice in ensiunile lor cotidiene, adesea sunt naturi umane complexe, animate de sentimente $i atitudini contradictorii Printre cele mai cunoscute piese: Fedora” (1882); Tasca” (1887) — ‘uerari patetice, cu roluri generoase pentru actori Dar piesa cea mai prejuiti a lui Sardow — care se mai joact si azi cu sueces ~ Himane Madame Sans-Géne” (1893), din categoria comediilor istorice. in ‘ratarea sublectului, dramaturgul isi ingiduie o mare libertate, oferind un tablow al ‘moravurilor si caracterelor de la curtea Ini Napoleon I, unde Proaspata uristocratie ~ Tidicata de imparat dupa detumarea Revolujiei franceze — ¢ indignata de comportarea libertind a unei ducese, fostd spalatoreasi. Personajul central ¢ o — ee 8. Cucu. op ort p. 58, Prezent& Scenici dinamicd si cuceritoare, aspré si sensibilé In acelayi timp, cu 2iseste roul: el se socoate vinovat si pentru insuecesul treburilor mosiei si pentru faptul ©H aursi poate achita datoriile si pentm alte neimpliniri mai marunte, La toate nicl fubirea Sasei. Fire siabé, Ivanov se Pribuseste sub povara acestor probleme frora nu le gaseste solutia; e chimuit de intrebari si de propria-i neputinta de a isi si raspunsuri, de incapacitatea de a infelege ce se petrece cu el. Rezolvarea ‘tasick din final (,0 manifestare de katharzis”, curm zice Leonida Teodorescu: wiVanoy isi rascumpard vina si face imposibilé 0 Fepetare a ei”) e corolarul unei Severe autoanalize pe care eroul 0 incearcd gi cireia mui Poate gisi altd iesire Pentru c& nici my existé o iegire demand, Pesciirusul” (1896). A avut dreptate G, CX inescu si afirme cA ,subiectul din .Pescarusul” © de naturd estetica”! De 4a un capi la celflalt se discuts despre ant despre literatur’ si, mai ales, despre teatru, Chiar debutul piesei e teatru in ‘eatru, Si cité pasiune, cat fiimamare, cd suleringS, cts credima. si cat ‘Slt Pentru teatru, pentru creatie, pentru inteleyeren vesorturilor, sensului gi Seopuilui creatiei! in bunk masurd e prezent® aici arta Poeticd a lui Cehov: el este Gel care strigh prin replica lui Treplev: , Teatrul Contemporan © numai rutin gi Prejudeatdl" Dar pentra ei .Nu se poate tri firé teatrs® (Sorin) € nevoie de innoire, ,Trebuie cautate forme noi”, firma tanarul Trepley si chiar actioneaza in Acest sens. piesa pe care le-o oferd celor de fath incerch rispund’ acestui iiberatiy, Si tradued in fapt artistic un erez nou, ,,Trebuie s& infatisaim viata aga ‘Tagorin), Treplev se vede respins, supus ironiei si dispretului. Arkadina socoate Incercitile fului ei drept pretenti de a aduce forme noi, de a incepe o eri noni in artR” §i toate acestea o plictisesc,o irit8, Mai infelept si mai deschis e doctoral Dom care e gata si-! infeleaga pe novatorul Seritor, ba chiar ii da sfaturi (in care, ‘ardsi, trebuie si vedem fragmente de crez artistic eehovian): ,Opera de arta ‘fitiveai numai eeea ce © important si vegnic..” Creatonil. trebuie si Gispretuiased inveligul su material” si, in acral reatici, ,s8 se avante de pe Pamant cét mai sus”. .O opera de arté treb Sd aiba o idee clara si bine definita, Trebuie s4 sti pentru ce serii. Fara o tintg hotdrétd, talentul tau te va Pierde!” $i ‘atl cat de exact rispunde la aceasta replica tanarul Trepley, in final, dupa ce “xPérienta scritoriceascd |-a condus la convingerea cf nu poate isi un sens gi un Scop muncii fui de creatie: J ai gisit calea, sti incotro mergi” ~ ii spune el Ninei Zarecinaia ~ pe cAti vreme eu tot mai orbectiese prin haosul visurilor si al ‘maginilor, rd sA stu la ce gi cul foloseste. Nu cred si mu stiu caret chemarea meal” Urmarea~ exact ca in replica lui Dom: ,Fardo tintd hotdrata, talentul tau te “2 Pierdel” Treplev se sinucide, La celélalt pol e Nina Zarecinaia Pasiunea ei ardent pentru teatru evolueazé de la simplul vis al wloriei, ta intelegerea ci arta e Ginuire, suferintd, putere de a indura: ,Acum stiu, inteleg, Kostea, ci in tot ce facem noi, ori c& am scrie, ori cd am juca pe scend, Principatul ma ¢ glories, mae Sirilucirea, ei poterea noastté de a indura. Si tii sei Port crncea si. stict pasirect eredinga. Eu ered si suf’ir mai putin. $i atunci cénd ma gindese la chemarea mea, nu mi mai tem de vi Toate aceste convingeri despre menirea creatorului sia artei se impletese rain Ga © mare sete de iubire. Nimie nu se poate realiza fara dragoste, Sunt ‘Alzeste inima” — zice Treplev. Mi-e stig de parc singur, nici o dragoste mu-mi in as trl sub pAmént si tot ce seriu e searbid, uscat, intuneuat.” Nevoia de dragoste e fantasticd in Pescdruynl”. Toti sunt indragostiti, dar nimeni nu-si implineste ‘ubirea; fiecare o cauti cu disperare ¢a pe singurul liman la care sar putea salva Drama lor ~ cutremurdtoare tn discrejia ei, in téceren i ~ © 08 au: ajung niciodata ‘aun asemenea liman; zidimicia zbateri lor ¢ tragicd ~Unchiul Vania (1897) impresioneaza inainte de orice prin deosebita caltate poeticd sprijinité pe © profund’ cunoagtere a sufletului omenese sia contestului social al epocii. Maturitatea artistied a scriitorului era acum deplins, “rperienta Iui de viaié si de cunoastere a oamenilor - de asemenea, ceea ce ‘ngiduia cristalizarea unei clare viziuni asupra existentei, iar in ceea ce priveste ‘apacitaten de expresie literari, seriitorul ajunsese la perfectiune, stilul sku colorandu-se diseret cu ironie critica gi cu un umor duios, Ca si in alte piese cehoviene, e zugravit aici mediu! rusesc, tumea acestui Spat, cu psihologiile ci speciale, cu ritmul de viata lent, de vio slav, ou acel Specific mod de interiorizare a gndului gi a simtiris dar, cu tot acest att de Pronuntat specific slav in general si rusese in special, imaginea sufleteasca i cultural ~ cura inspirat 0 aumeste Alice Voinescu — est, ia ,Unchiul Vanier # epocii in intreaga lume europeand. in piesa lui Cehov — adauga exegeta ~ pluteste ‘atmosfera unei culturi in care vista pare c& si-a pierdut valoarea ei absolut si in care credinta in sensul vietii a fost inlocuita cu 0 vag aspiratie, iar nidejdea vie, orssoare, ce emand din dragostea de viati, a ficut loc unei asteptari inactive si sterpe.”” intr-o atmosteri de oboseali, lumea acestei piese se staduieste zadarnic Sest ascunda plictiseala adanca in spatele unei oarecari vioiciuni intelectuale si al nor Broleste sociale schitate-cx gravitate, Exist fn ei ingigio voce ascungh care Tosteyie mereu intrebarea w/a ce bun?”; aceasta voce intima si aceastt intrebare Protund defetisté anuleaza orice bucurie a viet, orice Aacirdi a sperantei si orice sens de finalitate a actiunifor, Fiecare ins trdieste inchis in el {nsusi ca intr-o cetate Alli intr-un desert al singurdtati i tristeii absolute. Nici unul dimtre ei ou-io ‘ings tmplinté, nu a cunoscut desivaryirea personalitti care di sens si siguranta Seisentei. Tofi acesti oameni izolati se simt doar ciudatt, altfel Amitare, tot ce se mai Poate desiusi din ea flind tirémele individuale ale unor aspiratii, ale unor Seotisme Pparticulare, duse atat de departe incdt nimeni mu mai pare vinovat ~Vigoarea, vitalitatea acestei societiti a fost minata la radicind, in constiintete individuale, obosite, golite de orice bucurie de viata.” Este viciul fundamental al Acelel general aflate in amurgul veacului, generatie pe cate Cehov o Zugriveste {m pasta densi, fird a ciuta vreo explicate, multuminduere do © observe cu deosebita acuitate si cu un simg poetic remarcabil, surprinzindu-ijnobila ei Giseretie si distilind din aparenta ei imutilitate pacfumal subtil si persistent al frumusei blande si gratuite”. (idem), Nu in intrigd si nu in conflict sé valoare lucrdti, c&ci intriga e simpli, iar sonflicul abia daci se contureazé, pentru ci dominanta ersonajelor este “esermarea. Atmosfera ins e tétia piesei, Ea © incdrcad si grea, doar Prevesttoare de conflict, Imensitatea acestei sti conflctuale care mu se implineste de fept-in maniera teatrlui traditional mazea houtate impusé de Cehoy, ne reamintim rama din ,.Unchiul Vaned” Undeva, la tard, la conacul mei mogi, doua Sinfe care au enuntat la viata ‘or particularé ~ Vanea Voinitki, intelectual cu idealurile Riruite, si Sonia, nepoata ‘Mi, fata uriticd si tecuta ~ muncese fri preget Pentru bunul mers al mosiei, ee neavand nimic pentru ei, cdci tot venitul e irimis tui Serebriakov, tata Soniei, brofesor universitar, recdsitorit, dupa moartea primei soil, cu o tind frumoasa, Elena Andreevna, Muna lui Vanea sia Soniei mi se reduce numai la treburile mosici, oi Iuoreaza si pentru cariera de intelectual a lui Serebreakov: fiseaza, ‘rade $i pun acestuia la dispozite material pentru clrjile lui, Serebreakov apare &2 an profitor al muncit anonime a celor doi modest traitor, care, pe deasupra, ji "St0riz2424 pe tofi cu iracibilitatea tui orgolioasa si cu ipohondria lui, Ceea ce neo Impiedicd pe Maria Alexandrovna (,maman”) ~ soacra lui — sit divinizeze, Adunate, toate aceste fapte il fac pe Vanea si explodeze gi sa tragi cu pistolul “supra profesorului, mai ales ci acesta tsi anunfase intentia de a vinde mosia — Geea ce ar fi insemnat ca Vanea gi Sonia s& rimand pe drumuri Dar, cum spuneam, intriga si conflictul sunt valori de al doilea plan, “Yaloarea piesei stand in tensiunile psihologice, in miscdrile subterane, in vibratile Sulletesti ale personajelor gi in disereta asamblare a tuturor acestora intra imagine it resemnarii $i inutilitati, a jerticii de sine pentra un idol fais, Aceasti lume de singuratici se mentine in ordine gi intr-un consens datorité discipline! muncii si obiceiurilor constimtte. Dar, cénd profesorul se instaleazd, ca ‘Gndra sa sofie, la conac, toaté rinduiala se niruie, Hosele tui de estet la moda, cu succese intelectuale si ntimentale, submineaza viafa aparent ordonat si linistité nde a celorlati. Toti sunt la dispozifa iui, la cheremul capriciilor si al ipoh inclusiv tandra si frumoasa lui sotie, cea care avusese aspirafi artisice la care inst 4 Tenunfat pentru a se supune vointei orgolioase a sopului Tato pe Elena Andreeviia. Nimic nu ne-ar tisa sf bimim in migcarite Braboase, molatice si lenese ale tinerei femei un temperament gi un talent inabusit, acd autorul nu ar fi luminat fugar, intr-o sceni clidita numai din nuante sufletesti, strfundurile acestei constinte care singura nu se cunoaste. E vorba de seena noctumnd dintre Elena si Sonia, in care ambele fac dureroase mérturisiri despre singurdtatea lor. ntre ele se leagé o pasionata prietenic pentru cA suflenul Tor e ravasit de aceleasi dureri si aspiratiitrimte, Elena e animats de doriata de a inta Ta pian pentru Sonia, idealul ei artistic impulsionind-o irezistibil, Toti cei din jur 0 vad si o prequiesc ca pe o floare frumoasé care vegeteazi find nici un folos; ea insisi se consider’ astfel. in realitate, ea aduce tucuror luxul umuseti’, far prin faptul c& polarizeazi dorintele, visele, apiratile celorialti sea este puterea care va precipita aceasté lume de virtualititi int-una real — en 2 cea care dezlinjuie furtuna ce pluteste in aer, ea e centrul in jurul c&ruia izhnoneste Grama... Vanea este iremediabil indrfgostit de Blena, Fiinfa ei nu numai ea i ‘ascineaza, cum il fascineaza si pe dr. Astrov, dat i stpéneste pana la anihilare, inteligemta tui se pierde privind chipul ¢i frumos si enigmatic. Vanea devine un obsedat el uitd sf lucreze,uitd sk trdinsc,uita chiar st viseze; 0 vede doar pe ea, ‘ar cand e departe de ea se imbata, dar nu pentnt ao uita, ci Pentru a0 evoca, , Tot Sta mai rimas din vechiul intelectual reformator se concentreazt asupra ei: si-ar 4a Viata s-o scoata din indiferentd, s-o vada trdind Dar toata dragostea lui nu are Puterea si redestepte inima ei dezamégita.. Elena se invaluie in distanta pe care'o Astreazi Intre ea si vial, rtspunsul ei find un tdcut mu la orice chemare; ea ‘eliza si rispundi mi numai doringelor barbitesti, ea refizzi insesi chemarile “esi, Pentru c&, de fapt, se teme de via, cosa ce 0 duce, ca e toti ceilaifi, spre resemnare; chiar $i atunci cand e adanc tulburaté de frumusefea, de taientul, de cand 0 ispiteste dorinta de ervoarea spirituald a doctorului Astrov, chiar atun SrGoste Pe care si-o mirturiseste int-un singur dar pitimay strut, ea ii rezista ‘otusi si pleaed pentru cf stie cA sulletul ei nu e in stare si suporte consecinyele, "ipunderea unui act de descdusare. lena, ca si tofi cei de felul ei, © victima tunel fatalitti pe care o poart in firea for-neputina de a iesi din vis gi de a risca saltul primejdios in viata vie.” Ea ¢ poate cea mai caracteristied pentru aceasta Sohipi de resemnaji in care viaya devine cuget, dar nu poate deveni Jaypt #1 clocotesc energii vulcanice care ins& se lrosesc pentru c& le lipseste "Adejdii vtale imediate si eficiente”; aceste personaje au voiesc, ci viseazd Un personaj de mare originalitate este doctoral Astrov, medicul districtuui, om muncitor si diruit meserii i Pacientilor sti, dar sfartecat de disperarea de a nu-i putea ajuta prea mult, in mod simbolic, marea lui iubire se indreaptd spre natura, spre pidure a arei distrugere se striduie si o impiedice Pentru bucuria generatilor ce vor veni. Este un idealist care @ crezut in Posibilitatea de a & util celor multi $i npéstuiti, dar viata La silit a-si irosi stiinta ¥ credinta, investind resturile acestora in sperante indepartate. Ca si Unchiul Vanea el simte o& anii au trecut fir8 ca nimic si se implineasca, iar dact nu se ‘asi cu totul prad& resemndri, e pentru ca fomperamentul Iui este al unui poet” Nadejdile tui se nutrese in fata nanirit si frumusefii, Alice Voinescu i acterizeazil pe Astrov ca pe o figura tipic slavd prin echilibrul ei instabil cladit Gintre aspirayi si puterea de realizare, la Astrov nepotinta este rezultatal unei “oenirt negale Tntre genialitatea individalu si formidabila inerie a mediului* Inteligent, cut, frumos, avintat,erezind int-o omenire vitoare mai buna, Astrov este totusi ros in adéncul constiintei fui de simfimantul ca si-a pierdut Wait, si dacd Tncearcd sf se mai agate de ea si sl-i giseascd un rost anunci cand 0 Imbie pe tindra sojie a profesorului fa aventura, in adancul sufletului sau siméne (Cohusi) gustul nimicnicie. Caci el face parte organic din aceasta hume de stirsit de wee, in care scade pulsul vieti firé nici o pricind extern, mmai din lipsa de Witalitate intima. Oameni care muncesc, produc, sfidese piiduri,salveazs viefi, se Siriduiesc si dea ambiantei lor atmosfera de civilizatie, bolese totusi de o ‘sential, amara plictiseali.” Doar Sonia face exceptie, pentru cf ea nu-si ficuse ‘luzii privind viitorul, ea munceste pentru ziua de azi si pentru cf are sprijin in redinta unui rost divin; iubirea ei e fird ndidejde si nu asteaprd nici un rispuns de !a Astrov pe care il iubeste fird speranta a” drama se acumuieazi in atmosiera incarcaté de ide tragic de in Unchint ¥, donne indbusite, de wanduri nerealizate, Cand Vanea, dupa tentativa netzbutii al impusea pe profesor, se retrage inliuntral sau, cu un simtama heputinga si de rusine de sine, nu avem a face cu o Intoarcere la viatl, ei cu o ‘otalliabdicare a constintei lui si cu 0 detintiva resemnare. O ticere adincd se asteme peste cei rimasi dupi plecarea lui Serebriakov gi a sotiei sale. E técerea in care wabsoluta renunare isi rodeyte rostul”. Rost care nu-i altul decat cel desprins din glasul Soniei vorbind despre o lume viitoare mai bund, Sonia eimane neinfrémta totusi, al&turi de unchiul ei complet niruit, ea mai avnd puterea si astepte risplata imtr-un viitor din care nu exclude suferinta si smerenia, Puterea Soniei se nutreste din dubul crestin, céici ea nui atins, precum intelectual musi Siriciti th meandrele idealismului ~ nu-i atinsé de relele acestuia; lumina vie a uhului ei riméne in afara oriedrei influente filosofice, a vizionarismulti idealist care il pierde pe unchiul ei. ,Blanul mistic pornit din sufletul Soniei e de culoare specific ruseasci, dar expresia lui artistic atinge culmile lirismului universal." intrebari fra speranti de TAspuns asupra rostului vietii si al suferintei se bun $tin .Trei surorf” (1904), unde, de asemenea, personajele ajung la reseminare, 'a obosealé si ofilire, la acceptarea mediocra a destinului, Visul celor trei femei de a evada din viata lor banal, trait in provincie, gi de a ajunge la Moscova, ca la un sarea unei realitéti sufocante si timan al bucuriei $i al reinvieri, se néruie sub ap * Alice Voinese. on cit. p. 480, Strivitoare de ideal, Mirajul implinirii ce pare posibil la un moment dat e doar o iluzie care, incet dar sigur, rneste si distruge iremediabil. In Livada de viyind”, scrisi in ultima perioada a vietii (1903), Cehov intenfiona un vodevil al cdrui subiect sf fie amurgul unei epoci si zori altel 0} E un tablou bine colorat cu intensitati tonale, cu vibratiiinterioare putemice tn tablou al micii lumi de provincie surprinsi in prefaceri fundamentale, un simbol, in fapt, al marilor metamorfoze din Rusia prerevolutionara, Un Lopahin, exponent viguros ai lumii care se naste si preia fidiele in Societate, © oponentul Liubovei Andreevna Ranevskaia, aristocrata obosita, decinteresaté, incapabild de actiune gi de autoapairare in fata pericolului mortal oe © ameninti pe ea si intreaga ei categorie social’. Un poetic sentiment de compasiune al dramaturgului fad de aceasta lume sare dispare e evident in Livada...”. Dar este adevirat cf fi si aratl, cu maxima luciditate, .prébusirea f8rd putinyé de scipare”, ii arat& ,vidul, strdcia spiritual Pe-de alt’ parte, piesa prezint§ obiectiv ,tortele noi care se tidied” absolutul (si inyoluntarul) »Cehov este mare — zice Vito Pandolfi — prin adevar istoric al investigatiei sale care izvora din infelegerea vwecutului si, totodata, din viziunea viitorului.” (op. cit. p. 60) intr-o carte recenta desper Andrei Serban ~ Andrei Serban, Lumea magia din spatele cortinei, de Ed Menta (The Magic World Behinet the Curtain, Andrei Serban in ihe American Theater, New York 1997) (versiunea romaneascd: UNITEXT 1999, trad, Svetlana Miilescu) sunt analizate montarile cehoviene realizate in America de regizorul roman: , Livada cle vigin’”, , Pesedirugal”. , Trei rului Ed Menta ¢ ci surori” $i, Unchiul Vanea”. Observatia general a esei »Serban La scos pe Cehov din zona realismului tui Stanislavski si La dus pe Vir&mul metaforei lui Meyerhold”, conferind spectacolelor © desfigurare mai fluid, mai cinematografica ~ o succesiume de imagini first, adevarate prin care Teugea sd ilustreze poezia cehoviand. Cel mai bun exemplu este Livada de vigini". S-a seris mult, la vremea espectiva, despre interpretarea tragicd data de Stanislavski in spectacolul montat prima oard (in 1904) la Teatrul de Arta din Moscova, cu toate insictengele tui Cehov care sustinea cf piesa sa este o comedie, pe alocuri chiar o farsd. Serban a luat foarte in serios indicatia lui Cehov ca actul IV sa fie vesel gi lejer” A: Serban recunostea ci in montarea Livezti a fost infTuentat mai ales de Meyerhold — pornind de la observatiile critice ale acestuia la adresa spectacolului {ul Stanislavski din 1904. Ce spunea Meyerhold despre acest spectacoi? Spunea cd Stanislavski a distrus armonia generala a actului LIL ~Autoral (Cehoy) avusese intentia ca laitmotival actului III si fle presimtirea Ranevskai furtuna (vinzarea liveaii) se apropie. Toti ceilalti se comport ca sub narcozi, danseazi fericiti in sunetul monoton al tarafilus Svrsiese, iavictindu-se int-o vrie de cogmar... Nu realizeazd cd pAméntul pe care

    You might also like