Rink Cale WE el Re Ecce babe ANATOLI HRISTEY “DUMITRU MANDA LUCIAN GEORGESCU DORIN BORSAN MARIN SANDU, NICOLAE GHERBANOVSCHi |: i | PROBL EME PL FIZ PENTRU CLASELE IXX 9 EDITURA DIDACTICK $1 {EDAGOGICR BUCURESTI, 1Referenf: colectivel veledme de fied a Licewli eX: BALGESCUM = Bi “Luerarea a fost elaboratd fy felul urmitor: Parten I. Capitolele 16: cont. univ, de A. Mester Coptolle 7, 8,10: peo. Manda atoll 9 te des Ee Georges Parten I. Capitoele 142 tector dr. Ds Borgan Capitolete 57: prof. Me Sandu Gopitelele 8—11: lector de. X. Gherbanorsehi Portea 111: A. Hrister, D. Boryan, N. Gherbanevseki Condepot Coperta: Mleolae Sirbu Coli de tipars 15 Bun de sipar: 28.00.63 ‘Com, 30 23977128, PARTEA apa stdtoure (1) $ legea misclr $i viteza ape ty, 58 ee repewzint 960 kenph fata de ner. CHL timp due aborul daca vintul sulla eu vitera 0 a) perpendicular’ pe dire }) de-a lungul directied parcurse: ¢) dar dack nu sufld vintal ia parcursi MECANICA SI ACUSTICA (Clasa_a IX-a) ENUNTUR argeri tulut este #4 = 20 kmfh, ine a iter eink, Cave esis wilezs ape gi viteta gtlupel Toth sn sensu) opus 2 = 16 ke aH vapor pe roprewontates legen migoasit una vapor pi Tatoo i tai uni i (2). Sh ale viteza waporubut ty su in sensu trafic legen migedrit waporuui pe sia in Ba Te th de timp = 0 mn ieee ead fe adtincime se afl linia, metroului oe soon wi eur Vinwan vq = 380 lers[h fai de noe, Stiind ch we a a ci Nand ad ne xtin witean mC! 4 tt de pe ne | LeLZ. Pana din figura 407. 00 Uunghiul! @ = 30°, ahuneca orizantal ot vitera_ 9 — 0.30" my serie tija ~ LLB. Doni 4 ae La icule meng paralel i - seiguti copuse i vilen = 36 kmh oy 346 kinfh, Din primal vehicul se arunea in al doen un packet eu vileza ry = 50 ms, rizamtal si Dperpenslicolir fata dow wes Care este hnulnime vitezoi pachotisa xi ee ugh orawwaza ee tala de al ailen vehieul? Fig 349 1.1.9. 00 bares insintenad xpre nant Wise Tungul unis meridian se viteze v= 10 mis. Care este nudtimen sh diwetia, fali de bare vitece vintului care sulla dinspre WV ext vitez a= 10.0 mis! 1.1.10, Intre dowd oruge 4, H situate woul fata de altal tn sistanla a 200 km circula autobuze, vare pornesi: din stalia A ht iatervale eyule: de timp = = 1,0 h gi cievula cu vitezn medic # = 500 kaif. Newiijind. impurile de stationare ale autobuzelor, sa se afle cite autabuze sint tn tala pe. teases 1 elte autobuze va intilni un elstor dintr-un anlubur ean plewed dint ‘orag si ajunge in celdlolt, carro. 2 1.2.1. ‘Dupi deschiderea paragutei, parasutistut ajunge sped si enbnare cu viteadi constanta, desi usupra lui aclioneaza forta de wrentate, Cum explicati aceasta? 1.2.2. In figura 1.2.2 sint roprezentate tre eazuri, find indicate gro {aiilecorpurilor si forte eare actimensa. Si se spuna eu. co aeoleruid ae vor migea cole tre corpu 1.2.8. Se schimba forja de tractinne « Iocomativel dav locomotive cate Plasati in spatele trenului sau undeva la mijlocul trenalui? a Gess0M or }—______- Fanon Fig 122, “at 1g osie tows uniform de dou tractoare ca in figura 1.2.4, 10 KN, Care este forja de rezistenta a 18d. Un 9 tonsiunea Hin feepre cablo bind 7 avon une teew pte on sre io exe int uni ' eee i lui orientati orizontal, Care este to de traetinne Fa form un carp eu vs vsuyprn seripetebni? forta de mpisare a fir 1.26, In oxperenla fui Ott» Guercke eu! eirerle din Moseborg 854) de fiecare emisferd Leiigean opt cai. Se schimba forta de tractiune cee lor Gt ni cise wee gn de un sp? Dar dct cemisfera este lena de slilp, iar de coalalta trag 16 cai? 1.257. Cu cr accoteratie sa migeatan lift de maxi m = 1,00 1, dacd tensiunen ‘ inore a last: a) T= 43.8 KN, b) T= 6A WN? din vabind ci de ae 100 e cobwrt inty-0 mind ev ayu= 12.8, Un corp de graitute G = 100 KN este eoborit int Lorut unui able, Viters enrputii soriat In timp dupé praficul din figura 1.2.8, 84 se alle Lor Juha in eve frei intorvale de timp, ranean in 12.9, Pe toler uaui eintar se agazat um vas cu apa gi apot se face echi- libro. Se sired ochibbral daca bigam mina in apa din vas, farsa atinge iundut gi Eira si se verse apa. poe ‘ Fig. 12. i a} ! {3 ' ‘ ~urtai12.40. Pe talerul unei balante a» aftd un ves ew pi un stativ'de-care este prins un fir oun corp atimat Je capat, deatupra ape Balanfa este ech bata ou ctaloane, Se strict echilibrul balan’ cin coborim' fir! astiel incl corpul si se” scuftede Ia " Dar dac& stativul se afla pe celélalt taler dar are « it "ovizontala cn fir scp, ttl. Tuk patorn Cufunda eorpol, ea i mai nants In vasul capa dee prmul ter? L241, De tavan este atirnet printr-un fir un corp de masé mare. De acest corp este prins un alt fir (de acelasi fel ew primul fir) de care tragem in jos (lig. 1.241). Dacd tragem incot, se rupe firul superior, dacé smucim bruse, se rupe firul inferior. De ce? 1.2.12. Cu ot aoceleratie trebuie ridient yertical in sus un corp cu ajutorul unui fir, pentru ca tensiunea Pee din fir si fie de m= 3 oni mai mare decit grevtaten corpului? 1.2.18. Un fir rezistaé Ja un corp atienat de masi masi Jn con ridicani corpului cu.o anumité scceerajic ¥i la mask maxing mz = 12 kg in cazul coboririi cu aceeagi acceleratic, Co mash maxima putem ridica sau coborl uniform? 80 ke A214, De un fir este atirnat un corp. Daci ridicam corpul eu accelerafia a= 24 mje, atunci tensiunea din fir este de n = 2 ori mai mick decit ten siunee de rupere, Cu ce aceeleratie minima trebuie ridicat corpul pentru ce firul si se rupa? 7 ple215. Dou corpuri de mase m= 10 kg si m, = 2.0 kg, agezate pe un plan orizontal fara frecari, sint legate intre ele printrun fir oriaontal vind inserat, un dinamometra usor. De corpu! ms se teage crizontal cu 0 for F =12N, Co forga indica dinamometrul? 12.16, Un camion de masi'm = 8,0 t tracteadaccslerat 0 remorea de us ose 20 Tansnen dn cabil do romernre ete 7 1.0 ER Sak erin ck forjee de revistentAxint proportinele ce grevtiile, awe of de tractiune dezvoltatd de motoeul coment a | 1.2.17, Dous eorpuri de mase m, fir sint trae in jos eu o fort P= 4.0 rafia sistemului gi tensiunea din fir? 100 my = 200 g, legate printe-un a in figuea 1.2.17. ‘Care este accele- 1.2.18. Un corp de mask m; este tras in sus eu o fort’ F. De corpul im este print un corp de masi my prin intermediul unei sfori de mast my {fig. 1.2.18). Sa se afle tensiunea din fir Intr-o sectiune depirtat’ de eapatul inferior ou 0 distant egala cu o fracfiune f din lungimen slori 1.249. De tavanul unui vagon este sus 1,00 kg prin intermediul a doua fire de ac -ndat_un corp de mest m eeagt Jngime agezate simetric in 6 ee ny : : | : Lt Ad * 9 mist? fiune! ¢ind vagonul merge ew aceclersia calla int hore se mast M = 40 he on a oe ees taf io da bark, Ste wh eetibeute co enne se vor misen omol gi barea fata’ de api, precurn st forte on care omul impinge barca i reese orintal een L221, De tavanal nei sf de «pa st pine i vob cr actlaie 4.0 ke, O pivied de mass m = 0.50 80 rape $i Aly de mati dar in acelagi moment fir de Iparitasthel incl, ramming meray bu a Je vertical, Ea intimping din partes inala cu pitewtul vitezei. In momentul mist, vibera ef ora 7 == 20 mis. Ling ronstanta vy $8 nimerind pe ii inclinata eu unghil « = 3 © estar depo « sta Ue resistent propor cia panini pists 9 stn viene fear lara al un auton 9 Ina wert inch Faure etvay Core fst viteza automobile 122 printeann fr tren poste Uensimen dia fr Se dee ; tare fom eyala cu geelaten comput P= sacrulai © Ie grovtate Gy ~ 40 N, y= 90. sot Togate “a pebeu cpt ea Cave owt goer sistema cavum corpo Gy 8 in focal AaW $6 trage in jos ° Care wa fi acum acceleratia gh recut an far ev doa eorpuri de asi 2.24 este wn scripete il vate tree un fir cw do corp de mas Sig feenre: Peste vont din corpurile Ewe ageaa un . a \dijional m asupra eorpului Mf i) g Gs ork ap compl adalat coe a festa care ol i ngrzot? Cn ce fora F apa senpetete Bie?1.2.85. De tavanul unui lif. este agatat un seripete ideal prin intermediul unui dinamometru. Peste seripete este tnecut in fir eu doug eorpun Ia cape do nase my = 100° g, ma = 900 g. Liflul urct acrilerat ov acecieratin ay = = 2,2 mis Ce fort indica dinamometrul? 1.2.86. Peste un scripote ideal este treeut un fin. De un eapit al firulul este atimatit o mas my = 300 g, iar de-& lungul éeiuilall capal alunecd un manson de masi my = 200 g cu acceleratia iz ~ 2, ins (in jos) lata de fir, Si se afle acceleratia a; a masei my gi fora de Irecare itintre marigen $0 fr 1.2.27. Un lant de lunsime 1 = 16 m gi masii m = 80 kg oste trecut peste un sripete idea.-Care va fi tensiunea din lant In sectiunes din mijioctl Janfutui in momentul in care de s parte a seripeelti tirade hungione fy = 10 de lant (fig. 1.2.27), Care va fi acceleratia lantuiui in acest moment 1.2.28, Pesto un scripete ideal este treeuta @ svar de mast noglijabila de capetele cireia se agat doi sportivi de mise m, — 40 ka me = il ke cane Incep simultan si uree cu avesieratii constante w, = 0.90 mjs%, rospeetiy wp = 0,70 mys" fatd de sfoard. Si se afle 4) tensiunea gi acceleratia sfor b) accelerajiiie sportivilor fa,4 de pimint ¢) care sportiv ajunge primul la seripete 1.2.29. Peste un soripete ideal, fixot de tavan, este tre un capital sforil este atirnat un corp de mast AY = G0 ky iar Ta welll capi este atimnsté o scara pe care sta un sportiv de mas m2 50 ky. Initial sistemul este in echilibru, Cu ce acceleratie fatii de sfoard teebuie si urve spor- tivul pentru ca scripetele si nn apese asupra laxievior sale: o sfonrds ta 1.2.30. In sisternul din figura 4.2.30, serio sin ideal (le rowel nog ibd). SH se determine gcceleratiie varpurilor $i tensiune ‘in Tire (mr 100 Fig 12.27 Paes Pig. 12.32 LBA. Sa se afie acceleratile corpurilor my = 1,00 kg, ms = 16,0 kg din sistonul de seripoti ideal din figura 4.2.34 - 2.8. Si se afie acceleratile si tensiunile din fire pentru sistemul din figues 232, Sonpelil sit Heal my — O00 Kg, me'= 0100 Ka, a 20 ky. Ce valere trebuile si alba ms pentru ca ma si ring In repa fata de pamint? cAPoWwL 3 WLU) MATER RTIPURL DE Foi CAKE: MISCAREA RECTILINIE UNIFORMK ieist « pareurs 0 distant cu viteza oy = 42 kan/h gi tn congnuare 0 dsiana gui cu vitest y= 80 fhe Care «fot vara sredie a bieestulyl pe tntreaga distan\é paroursl? " ~ 18.2. Un carson mers de ly A a Bc vitora 25 ~ 00 km ae Inapoi ce vite vg = 40 nfl, Garo @ fost viteze medie @ camionulu? 0,40 din dramal sé ou 4 rnp Gare Fost iene Ty iv eerste ena THESE “tie kon = 1.84, Un biciglist a plecat intr 10 excursie din oragul A in oragul B. Irvne ier cu viteet ty = 42 Kr Jumatate din Prime Jaina merc vtec ty = 80 km/h, Yor rst dromulu« mer pe Js U0 Vitera vy = 40 kmh. Care a fost viteza medie a biciclistului?~ 1.3.5. Un autobesx se mie t, 0,5 min ov Supgtalen). anol fe = 4.0 min eu vitera 25 = 20 kmh (treapta IN) gle ce, ou vitoss rs = 40 Kunth (treepta 111), Sivan afle Viteea malic pe 104 timpul migeéeii, noglijind timpurile de trevore de lao vated Te alte 2a 0 = 10 kmjb (beeapta T de mine M = 0 kg, ou un am de mast m= 60 kg aft Sn eth i reps pe un Ine Out net sk mene shoes yo Sg foha do bart, parcrsind tonne Dini TSA Se ake vies cares mig lg bare fae np, precum dolar eto fy . Dou eal sin site pe eal Limp sit povtur ye aosieg is. Viton medie de coraene nef Ho mf Inu vstnaiat cal tte anges ji" ms Fal de apa unl pe la, ath pe, Dana dite eet Be cele dou i es ph id 108 km. C dsl Intrs inte cele dd lata, pe ele du eit? St ge doreeg te fotdeninn ft ~ LB.8. Un elev investi ew vitere p= 05 mfg. In oe di Inoate spre. celalult n Sil deplaseze cit ui tae de acumulare gi in ie trebuie sa i pewitru en apn care curge ev vilera ty = 140 me na putin ka vai! 7 EB. Tin or aflat la distanja b — 50 1 de o gosea observa la un moment Gat un autobuz venind en vitezn vy tanta rr de ont. Sub ce ungghi (lata de directia initiald. 1 frebuie si alerge rertiliniy omut, co vitezn v= Al mie; pentew burul? (Fig. 1.3.) Cu ce viteza minim trebuie #4 ‘alorae putea inti atobnrul? tabuz) intilni auto- nul pentru a and, Pet camioane yleaca simultan unol spre celalal din oragul A, Hee, 2. Bk Intiinese tw distanya d ee 45 "kin de B, pon, ajenciod Heeare la destinatc se intore si sv ntlinese » doun oaré dup so 3 ent de 1 prima intiinire. Si so afle vite evil deal deilos eamie fot BH O ecloanii de pionieri de iungime ¢ = 400m se deplaseazt om {itera © = 40 kin/h de-a Jungul une sosele, in timpul tine! exeeeah Profe Ga dit coada coloanei timite la un moment dat um bicicst cite proferora din cepul eoloanei va aii ccnra planul exoursia. Bicilistul merge te tar eu iteza t= 42 kmfh. In eft timp se intoarce hicielisial” ee se ange problema in’ sistemul de referinta leat de a) nina b) dicielist, ©) paanint, Care sistem de referin}a este mai convenabil? Fig. 1.20 timp dureaz drumul © 12 ms si nflat in acel moment le dise 12, ‘Dow coloune de portivi. merg pe 0 gosea In sensuri opuse, eu vita ty Lomi apectr sg smn Be fear nda = spor tivi si distanfa dinire rindusi d — 1.5 m, Ci sportivi din cealalta colean Innate nl din witeun timp == 36? Car aston de eaehanae ae mai povrivit? MISCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATA ile reprezentate in figura 1.3.43. 1.313, SA se deserie mi alain Fig, 4.2.15 Fig, 49.46 caren pentru care graficul acceleraliei este repre: © 1.3.14. Sai se deserie aoe rentat in figuea 1.3.04, viteza inifiald fiind 1815. In figura 1.345. se di genfioul accoloratiei. SK se repredinte coordonata 2'in functie de viteza , sive iil fied hy 1.3.16. Un corp porneste fir viteza initiala avind acceleratia reprezen- {ata in figura 4.3.16, In co intervale de timp corpul este accelerat iin ee inter vale de timp wste frinat? In ee moment viteza sa va fi maxima? Mw~ LAAT, Este posibila 1.3.18. Un mobil, porvind fig vitexs initiala, pareurge in prima secunda 4m, in a doue secundi 2m, Ine ma secunda pwreurue melt, Este aceasti migeare uniform accelorati? nigeare uniform frinatd co vitex’ initial on 1.3.19. Trenul unui motrou dervoltice decoleatie a= 1.5 mist fa eb timp acest tren atinge viteza de regi v — SD krafh 1.3.20. Un corp pornind uniform aveslorat fara viters initial, parcorse odistanté Az = 40 m in intervalul ite timp de lif) ~ Lista fy = 30s Cit esto accoleratin ? = 18.21. Un tramvai prorneste eu aceoteratia a — 1.0 js! La ce d viteza tramvaiului atinge valoaren de rein viteza la mijlocul acesies distante? 1.3.22, Un mobil, migcindu-se cy swesloratia a distanta d = 100 m in timpul t= 51s, Care a fe + 1.3.83. Co distanta a parcours yn autorobil in dela a istanta 36 kuwfhi? Ge" vainare are 2.0 mist. a parewrs vilera initiala? timp ev vile so a erescut 0 mjs ta vg = 1G ms, acceleratin Find a 24) mf — 13.24. Ce acceleratie trebuie si dezvalte un automnohil penta a mari viteza dela oy = 18 km/h la 2— -= 72 kmh poodistantad. 7m Ge valuane are viteza la mijlocul acestet distant ~ 1.8.25. Ce distantaparcurge un v viteza constanta 9 =: 10 mis st in eo) 20 mis? : = 1.8.26. Un camion a frinat pe o distant d ~ 75m inte-un limps = 10 Care a fest viteza camionului inainte de frinare © 18.27. 0 accelerapie de frinare scceptabili pentru automobil este nmnet dacs ol se migedt fy = 20s ew are t,~ 40's ew accelerate a= 4 = ~ 2 mfst In et timp un automobil ii reduce stanza de la vitexa Tein ¥% = 60 kinfh pind Ja restrictia de vitezs v= 3D kinjh! Tn elt timp peat op? 1.3.28. 0 acceteratie plausibila de trinare ‘= — 5 mje. In eit timp si pe ce distanta poate vitera inifialé vg = 72:km/h? 1.8.99. Ur tren frincani en acceleratia w = — O50 mifs! si dupa ty = 405 se opreste, Care a Tost viteza initiala wi ce distanta s parcurs pind iy opie? = 1.8.30, Un avion aterizenzi eu vitexa initista vy = 288 km/h peo pista delungime d= 1 kon Care este accalorstia ti Limpnil de atceieare! Care ate Yiteza avionului la mijlocut pistei? Ge distantaparcurae avtomul in palma jumatete @ timpului de frinare? = L831. Un vagon, desprins de tren, a parcurs 0 distantit ty = 720 m Jn timpul fy = 2,00 min, pind la oprite, Care fost vitezniniliala 4-vayonula 4 accelerafia. migeii ~1.8.82. Un vagon a inceput si frineze In vileaa xq ~ 20 mis si sa wprit dupa fy = 20 & Care a fost acceleratia gi ce distant a parcurs vagonul? Jn cit mp a parcurs prima jumatate din aceasta distanta? Cor distantit Parcurs vagonul In prima jumatate a tiinpului de frinare f, __ “1.8.83. Intr-o migeare uniform variata in timpol £ = 10s eorpul parcarge! Gistanta, d= 18 m, viteza tui ereseind de m= 9 wii Care este aceoerain corpului? raz de porivol este a = prit un attLaturism cane are 2 <1,884.. Un mobil, pornind uniform acoslerat fr vitezd initial, parcunge fn al Alea interval 26 distanba 5,. Ce distanja va parourge mobilut in al n-lea interval =? + 1.8.35. Peate un seripite ideal este trecat un fir ev dowd corpuri la capete Ado mase my» 7.0 kg si mg ~ 11 keg, aflete la aoalai nivel, Duph elt timp Giloronga dé nivel dintre corpusi va'devent k= 10 em? = 1.8.36. Intr-o mina este lasat 84 coboare uniform accelerat un corp de asim = 301) ky, cane int = 10,0 5 ajunge le 0 adincime h-— 40 m, Care ‘este Uensiunes din cablul de suspensie? = 1.8.87. Un tren de mast m = 500 1 se mised cu viteze v9 Gare & fost fora de frinnwe daca distanga de frinare a fost d at fost timp de Trinare 1.3.88. Pr punten unui bac porneste uniform accelerat fii vitex un eamion de mas m = 6,0 bg) pareurge o distanta d= 60 m in timpul f= 1) min, Ce forta suplinentari apare in eabiul care leaga bacul de jarm? ~ 1.3.89, Ue paragutist ew masa m = 80 kg deschide paragute in momentul ind atinge vitern 1 = 6b mis. Dupa = 3,0 8 viteza hut sonde In vp = = 4.2 mis. Si se whe de elle nn este ma mare tensiunes maxima din cablurile paragulel deeit wevutatew pragulistal = 1340, Un iron dle mast m = 100-1 porneste aceelerat din repaus si Ja distania d= 25) m tinge viteza » = 36 kmfh. Fortele de rezistenta constituie » Tractiune f= 1,0% din greutatea trenului. Care este forka de tractiune dezvoliati de locomotive? LAL. fe un tren se desprinde la un moment dat ultimul vagon care se riged incetinil pina se oprests. @) Considerind e& din momentul desprinderit ‘remul se mise ew avceleratia my, iar vagonul ex acceleratia dy, 8% se afle raportal dintre distants parcurse de tron dupa desprindere pina in momentul opritit Vaginului si distanta parcarsi de vagon ping la oprire. 6) Stiind masa t nului AF sia sazonului m i considerind ed fortele de resistenta sint. prop tionale eu greulatea, si se ealealeze raportal cerut (forla de tractiune este ceomstant 1.842, Un tren clectrie de musi AT = 100 t se migcd orizontal reetiliniy aanitoro, La un inuriont det ae deeprinde ultimul vagon de mash m — 10 t, Mocunicul observis aceasta abia dupa ce parcurge 0 distanta d = 270 m gi atunci Jnlrerupe curenual elestric, Conaiderind ef toate fortele de rezistenta Sint proportionale cw greutetee, sa se afle Je ee distanfs de vagonul Aexprins eee ope trent MISCAREA CORPURILOR SUB ACTIUNEA GREUTATIL ~ 1343. in eo roport este timpul de cidere pe Lund gi pe Pamint a doad dle In acveagi indlfime, ira viterd inibialé (gy = 1,62 mjs!)? AM. Un ciocan este ridicat le inittimea & = 44 em in timpal + = 0.20 s, dupa care este Iisal ber sa ead peste piesa Torjats. Ce freeventa de lovine are cioeanul” ~ 1.845, Pentro & verifica timpul de expunere + = 4/205 al unui aparat foto, a fost fotozratinta cideroe liberd a unei bile mici de-a lungul unet rigle 3verticale (de la diviziunea zero in jos). $tiind it imaginea bilei a apicut sub forma unei dungi intre divigiunile 24 = 16 em si zy 25 cm, ai ae alle timpul real de expunere — 1.846. In ultimul interval de timp += 1,0 s de efidere liberi un corp parcurge o distant de n= 2 ori mai mate dectt In intervalul = precedent De la ee. inaltime @ edit vorpu!? ~ 1.847. Dinte-an aerostat, aflat In tnalyimea k= verticala nfs, end fi suprafobei Pi Dm si ayind viteza ro plntra. Ce viluzi va aven pintea be atiogenea intului si ewre 1.8.62, Un corp este aruncat vertical in sus de tn o indltime k= 49 m, Care este vitoza initial si cea Finals (Ia viagnioa cir paint) in cazal in ears corpul s paronrs 0 distants dirn — 3 oi mai nine devit fe ~ 1.8.68, De cite ori trebuie miiriti vitezs initial « une pietre” arutivate vertical in sus pentru & miri den = ‘ori timpul de urcare, respwetiv iniltimen =, 1.2.64, Un corp este eruncat vertical in sus atinge inélyinen maxims cade Inapoi pe pimint. Corpul intimpind din partew aorului n for de nee tenfa care enesteo dats exreregiones vitor, Ince sleraia carpal are alum extreme? 1.3.65. Hn corp este aruneat vertical in sus, I monentul cind ating indltimea sa maximi k= 49m, car aewvasd vileni initia se arunca un al doilea corp. La ce inaltime’ se vor intilni earpurite? + 1.3.68. Dinte-un turn se arunci simuttan si vertical dims corpunis unul {in jos cu viteza 24, iar eoldlall in sus ea sites ey, Care este legen de 4 unui eorp fat de colalall? 1.8.67. Un corp este aruneat de lao iniltime k = 40.0 m vertical in tus eu Viteza 2; = 8,0 m/s. Simultan se arunci vertical in susgle pe supralata Pamintulai un al doilea corp eu vitezn #= = 150 ms. Dupa ait timp ai lace fnaltime se intilnese eorpurile? Care este vomigin ca ele si se dntlinensca in ger? = 1.8.68. Unui constructor i sa cpral si priecteze snghiul de jnctinary ab acoperiqului unei case, astfeineit ploain si se seuega vil mai reprde (uvglijind frecirle). Care trebuie si fie acest unghi® 5 1.3.69, Dowd siniute sint Jansate una spre cealalta. de ba extromitatile ‘unui plan inclinat meted (far frevaei) de lunainw f= £05 m, vitezele inibals fiind = 1,5 m/s (cea de sus). typ = ih mje (own de jm). st neccleratia @ = 0,20 mjs?. Dupa eit timp se'intiiness siniutele 38 in cr distan{a de- bac planlui? 1.3.70. Un corp luneoa fari frecari, o data je cnanda AB (AB RY 9 4 dou oar po areul 4'B al sferel te rai. Care tote durata mised 18.71. Cu ee vitexi oy teebuie arunes! oti © zontal un corp de la inainven entra ta. bi {aia ‘ovizontalé st fie de mor inti mare. deci a ans 18.72. De cite ori trcbuie misité inalfimee turnulaido-trayere ‘vizontalt- puntea en bata Conizontala proved xt roan’ de mai? 1.8.78. 0 pintrd este aruneata dintraun turn, 48 orizontal cw viteza initial vy = 14.7 ms. Dupa cit Limp vitezs pietrei formenza un unghit 6 = 45° Fu. 43.70 cu orizontala? 16 480 kuch. Din ehiraptor te an poiehel pro eokoge vane LBTZ. Din vista on F378. Asap anni prerote situat fa distanta d= {0m se danse bile. una dupa alta. sinrinal pe puerto. est vitae sy — 10 mvs fs. Care vu fi distant ifintre pumetole ae rcire a peeve 1.8.79, Dintrsan tere se lass st vada for on very si simnltane aw fnecai trial eu vitwza initnds vy is af eikew euep, Ven alee ation, oury pe Hanint LBA, Din dos birt uu vitezele ty = A ails 3h te” 4B ma Aumheln opus ead pe Pamniel, corpal F eszind ly distanta uy SO mde blac, Sa alle Unalgie de be vate ead! vorpnarite, lusjueie te eaubore i stant ee eee se corp 2 TBAT. Si se repeesinte wsafie (eltatie) carintia eampoawnnston viberet TBAB te oi aia unui pesiewt che vitor su initinks 1.8.88. Sub oo be rune an eur pentru va nitaun si fe ainda dosti 1 fe Bile inte, caress 13.85. Uy proectil mnsal oa ster fata de vein SN) 1, Cane eat slo viel nae sad de inline distanja orizentald pine da Gaol ge durant caeneil yey tiluluk 1.3.86. () yusire zbrurd orizoutal, evetilindy unifurme eu viteie 3.0 as, Un elev a ubsorea hi ui racauent dl sf arin spre ea 8 pint Yitwsa 3 10 mis subs engeial a 6 sew veele bunch, bate ind Yawe chimes paar. des) ait wimonestie tote bi LAT. Cugearp vste arueat sub un unghi a = 30° Le boul elder este o ripal de Aincime o> 3 min care carpal cade timp de = = OM se Co viteza mnitiald a aval corpul gi ke ve distant pe arizuntala® cau eoeu W 2 Prosiewe te nuts ot eh. XN.A.88. Un corp, arument osbznntal din 3 Vieful uni plan tneling We unghie — Si a cézut pe planul Ineinat. bn distanta f= G8 im dela vid (hig. 13.88). Gu ce vie texd iniiald a Fost. araneat” corpul? 1.8.89, La ce distan{s maxima se poate, faruneca 0 bil Inte sald de spor care. are indllimea H = 7.5 m, dacit bile are vitexa initial x = 20-mnfy ‘si se aruned de law s inaltime b= 1,5 m? Fig. 13.88 1.8.90. 0 bila, aruneata eu viteza sub unghiut 2 = aU, eade la baw unui tum. Marind viteza cu f= 0,05 = 5%, bilu loveste turnul In inaltimen ho 20 m, Care a fost vitezn 0? LBL. O piatrd aruncata eu viteza 2% foya de orizontalé, dupa ce parcunge 6 distan un stilp. La ce indlfime deasupra solului? 1.8.92. Din virful unui munte de inaltime == 4.00 km se trage un proiee til eu’ viteza ty = 700 imjs sub unghiul 2 = 30° faja de onizoniala, La ce distanté (pe orizontala) ve cidea proiectilul gi care va fi timpul de zbor? 1.3.98, 0 fintd de pe un deol se vede sub unghiul 8 = 30° fata de orie zontaid, Distanja pe orizontald plat la tinta este d= 4,4 km. Stiind unghiul de tragere « = 45", si se afle viteza obuzulu ° 1.8.94. Dintr-un punet se arunca simultan 0 muitime de bile identico, ‘tena vp = 4,0 m/s, simetric in toate partile. Care sto raza corculut (situat. pe suprafata Pémintulai) im interiorul caruia ead = 50%, din mumarul total de bile? . 1.8.95. Dous corpuri sint a 80 mje sub unghiul «= 60° Orizontalé d = 4,0 m lovegte asi Toe cu aceeusi vitetil tm = 2,0mjs, dar sub ny % vas =~ 40%, Care esto viteza relative’ a corpulai 2 fats de Z? 1.8.96. Un corp este aruncat vertical in sus cu vitera 29 = 39 m/e. Dupit un timp +, In distanfa d = 20 m, dintr-un tum de indlyime k = 40 m ee arunck orizontal spre primal corp, un al doilea corp ov viteza w= 20 m/s. Cit trebuie si fie intervalul de timp + tnctt cele dous corpuri s& se intlinessoa In ser? . 7 & 4 af Pig. 1.8.96 ig. 43.09 18 1.8.97. Un corp este arunoat cu viteza oy = 20 m/s sub unghiul x = 30°. Simulten dintrun turn de inaltime & = 10°, situat la distante d (pe oF zontal) de la locut aruncirit primului corp. s© aruncé crizoutal spre primul orp un alt corp cu vilera ty = 23 mis. Care eate distentad. Gach cele dou carpuri se"Intiinesc in act? 1.8.98. Dintr-un turn de inaltime # = 40 m cade liber un corp. Simultan die pe pimint, Ino distanté d = 47,3 m fa} de baza turnulvi, se lansvaz’ tun alt corp, aitfel neit cele dud corpuri aX se intiIneascd tn aer. Sa st alle ‘Reza gi ungiol de lansare, FORTELE DE FRECARE ~ 1.8.09. Un copit trage rect orizontal cu 0 fork F = 20 N oi zontald. Care este forja de frecere? =, 13.100. Un corp de masi m se migek uniform pe un plan orizontal sub achunen fori F diratt|aub vnghiul & fade sera Corpus Fora de frecare este: a) umg,) uF sina, ¢) F cosa, d) uF oot 2,¢) img — Fin 0). Care rispuns este corect? Dar daci migearea corpului este accelorati? ~ LB.101. Pe o masi sti un corp de masi m = 1,02 lke. supra sa actio- eax orizontal 0 forti, reprezentata in figura 4.3401, a. Coeficientul de tre. care Ja alunecare este = 0,20. Care din graficele ra 13404, b repre: inté corect varafia fori de fecare-dntve corp #¥ pan? iniu uniform o sanie pe un dram tata sub un unghi a = 607 fala de ori fu / { + 4 $a a | “4 — 4 44 Poo Cor ve roo | KI ae Lili OTE ao ae A Pig. 1.8.0, 6 9_ Y1,8.102. Un dise, lansat orizontal pe supratata ghotii, ke oprogte in timpul fy, = 10 5, parcurgind distanta s, = 49 m, SA se alle covficientul de frocare 1 aluncente. > 1,8.108. Pentru a afla coeticiental de frvcare Ia alunecare intee anvelope si asfall, un automobil, cu viteza inifiala vy = 4 kmfby trineazd cu opie locate, parcurgind o distant sq, = 4 an pinicla oprive, Sé ee afle coeficiental de frevare In alunecare. L804. Cn tren eu viteza 2y = 72 kmh inoepe 8h frineze unilorm, Care tevbain sa fie timp minim-de frinuee positra ca « farfusie agezala pen masa Jn tren s& mu aluneee (axind 4 = 0,20); ~ 18.505, Douii magini identice merg en acconsi viteai pe gosea, ane find inciireata cu marfa, iar cealalta ford bogaje. La observarea unui obstacol lambele masini frineaxd simultan, blocind rile. Can din magini se opresle rial repede? © 18.006. Un corp de masa m = 100 ky este tras deo forts F = 400.8 sub ur unpbi a = 30° fat de orizontali, ex In liguea 1.3106, Care este acce levatia conpului, dacs unghiul de Irecare este 9 rebuie si tragem eorpul astfet ew acosleratia sf fie maxima? ~ 1.3107. Un corp de mass m = 20 ky este rit pe o suprafala orizontala 1 0 fort F = 120 N, Duca aceasta forts este aplicata corpului seb unghiul 4 = 60" (fad de ovizontala), atuned corpul se miged uniform, Gu ve acselerahie 0 va migca corpul, dack aceensi forta se aplicd sub unghiul ay = a0"? ~ 1.8108. Pe pole putem merge doar favind ash mii penirs « nu alunces Ce lunggime trou sib pasul duck Hugin picionutut este f= 1,0m, far bngbial de frecare @ = 1.8.109. Daca Ia 0 Incomotivis de masi m == 100 to feactiune din greviatea sa revine nufilor motoare si eoeficientul de frevare le alunecere este je = 0.20, iar forjole de sezistenta intimpinate de tren reprezinti «Trace fiune f= 0,010 din greutates trenulvi, op masd moximi ponte avea trenul pe un drum orizontal, daca accelerayile sinh sul Gro = O20 mis? = 1.8.110. Un ant este agozat pe o masi, astfel incit 0 parte a sa_atiend liber. Lantul incepe 88 alunece in moinentul cind aceasta parte eonstituie 0 fractinne f= 0,20 din lungimes Janjului, Care este oveficientul de frecere le alunecsre? 4 Fig 15406 = 1.B.111. 0 ars este Impinsa spe pore ow ajutoral anes : figure TAIL. Si se demonstreze wh dned 2° 2” anh de trav bu Wu vi pute sf alunnce orieare ne fi alae 8612. Un corp cdliudtic: amen dee ungine Fste tus on ‘ fortis P. Carticient is de: irevar stint fil ‘ este i. Care este teusiupen in ville alten sethantes br aflesan de eapatub opis ~ 18.178. Pro selnduri oninintali sta un orp, Gunficwst alunecere dintre cory si seindurd este a OM Cu ev ftrebuie trast senda pentru ca sit alunwee eneqal > ESI14, Pe plottorma unui wagnet de musi af uae me == 2.0 ke de eae ar elu se miged Fit ar dite lad si lt ulunecare y= O25. Care va Hi aecolenia stent! Da 2 TBAT. Pew masa ao selndue f fesezat un eoep de ash mee = 20 hye Cela Foot minim treba tres sind yet st ale = SIE Ur wun de masa sea mg = 40 Fe ene J to ja oe is tr de frecare Ja aluiwenew ite carp si senha . iY eserelia artiamznntal Booey unde e re 7 fonrpaiilon (Fags La tH ~ 1.8.17. Un corp este arumeat, «dati suby tiudiinl ay <4 st ad toned orizontal. cu acvrast viters, pe a Sipralata prizantaki ew evelicien Froente = 0.25. Dr cite ati este mai hare distant tit ultima! eat print = TBATS. © tifa uniform so afl in infor ned ster costo exali'ra raza sferei, ie eaeticint at se row lea I msi fata de onizenta pate ast 21 UALI, Siese nfle acevterain eompmtai he nas Gif for in cele dvi wariante din figure 13.419 (nee frecare Ja alumerare u = 0.10. * . Corfierentit deSf 1,8.120. ‘Pe un plan orizontal sint legate unul de altul printraun fir douk eorpurl de mace m0 kg, ma — 30 ke. De-corpal m, est legat tin corp de mask M = 200 kg cu un fir Lreout pesie un scripete ideal (fig. 1.3.120, Cocficiental de frecare Ja alunecare 4 = 0,20. Si se alle acceloratia sistemalul ‘i tensiunile din fire, Ce fort de apisare Se axereild-asupra scripetelui? 1.8.21. Pe un plan orizontal, eu coeficientul de frecare le alunecaro 20,80, sint agezate dou corpuri de mase m= 200 & me = 300 g, legate printe-un fir, De corpul m; este legat un alt corp de masé Af — 200 printram fir trecut peste un seripete ideal ox in figura 1.3.120. Sa se afle acceleratia sistemului 91 tensiunile din fire. Care ve fi nconloatia sistemului gf tensiunile din fire, in ezul in care corpul M se dezieaga si in looul su se trage in jos eu 0 forta exali cu greutatea si, Ms? = 1.828. Pe platforma ungi vagonot de msi M = 6,0 ke este apenas un carp de mari m= 30 Kp. Compal m este tone printran fir cot peste do Senpell Heal ca tn figira 12438: Coben de tcare In alonecre flee orp si platforma este n~ 030, Care este Torta nimi nocenra, Tn cle dove veriante 2) for orizontal; 8} fora werden, . anifel init conpal m 8 alunece pe platform ¥18.188, Un oorp aluneed pe un plan fneinat de unghi « = 45, nk iter tains, Dupo pareunge distant € = 03m, compl sapata viteza DE'RO tf Care este foveal de trecare? = 1.8124. Un corp alunecd pe un plan inclinat de unghi x = 45° dupa Jegea-a #,undec = 2,42 m/s*. Care este coeficientul de frecare la alunecare? i f ” . oe ow f 5 Fi saat Zz 5 = LL L rr, - » vie ta Fi tn 71.8:125. Ce lungime 1 tvebuie 58 sida un plan tnelinat, de pant p = 0.060 (= tg), pentra ea viteza atinsé le bozn planulul de un corp care fluneed Tiber in jos, f8ra viteza initialé, 28 fie ay —"&0 mjs? Coeficientol de {recare la nlunecare este y= 0,020. © 1.8:136. De pe un deal de inaltime h = 2,0 m gi baad b= 5,0 m eoboara © siniuta care se opreste parcurgind un drum orizontal @— a5 m de la baze planului. Care este enefivientul de frecare? + 1.8.197. In elt timp un corp echoard liber pe un plan inelinat de unghi a= GP si indltime f= 1.0 m, daca pe acelagi plan inchnat de. unghi = 30° ol caboara uniform? ~ LB.A28. Pe un plan inclinat sta liber un corp fra si aluneee, Putem face si alunece corpul in jos apasindy-1 ew o Tarja verticala? ~ 1..129, Acaperigal ane ens este inctnet cw x = 45° fa do orinntalia Ya piten mea inn pe wonperi on om, coeiienta de fear ia nar find «= 080? Dar dacs scoperiqal on aeopert ou pote H cotton ie frecare Ja alunecare este scum pi" 10302 ' ~ 1.8.130. Un corp et: masa ms 20 | este Hisal sit alunece uniform in jos etn plan énctinat cu ajutoral unui cablu, intins paralel ew planul inclinate Unghiul planului@ = 45°, cooficientul de frecare Ia alunecare a — 0, Care este tensiunen din cabiu? Dar decd celai corp este tras unfrin in sus? ~ 1.8.31. Un corp de masi m= 120 ke este sit uniform in sus dea Jungul unui plan inchinal de unghi « = 30° cu ajutorul unei fore F — 60 N. Cu ce acceleratie va aluneca In jos eorpul dacit Ml isi liber? ~ 1.3.132. Pe un plan este agezat un corp de masii m, covficiontul de frecare Ja alunecare find». Cum depinde forta de frecare de unghiul de inclinare al planwiui? S8 se reprezinte grafic variajia Forjel de frecare in funolie de unghiul de inelinare. . 133. Pentru a separa semingole de imp rulantd inclinaté convenabit eare se migcd in Sus gi pe care se Loarnd treptat seminjele cu imporitati. Ce unghi de inelinare trebuie sa aiba aceasta banda, ccoeficientit de frecare la alunecare penteu seminte si impurititi find respectiv vy = 043, us = 0,382? LBA. Co panta Urebuie si aid planul din figure 1.3136 pentru ca Jada incéreata, de masi M = 1,00 4, si ridice prin intermediut eripetelui ideal, N= 16 Ici goale, de mast’ My = 20 ke fivcare, Coeficientel He Trecare fa alunocare osfe p= 0,29, ti 60 poate folosi o hand’Cu ev fonda mien’ on conpul sd rman In repaus? On = 18.136. 0 nie de mas m fnclinat de unghi a = 45", es) euefieienty din purtea worului fork de rezistenté F, ~ohke Ge vitexi masion’ poste atin pal Am = 1,00 kag agian pe un p ink ie Fone fa tunerare @ — 11°20" tu i netie fan esupea unui kan inchnat de anghi a — 30 inet 76 ke abunccd liber in jos pe un plan 0.0. B k= oi ae Frecare Intimpina Nolo = L187. Un corp de, mnsim = 20 ky este imipins th sus de-n unigul wi plan inelinal deunghi 2 = 30% ewefivivntul de frecure fa alunecare p= {050 fu ajutirul une fore orizagtale B= 5IMN. Ce acceleraie: are cory ~ 18.438, Un cilindry aly jgheab sub forma de unghi died rect, wo un jithwals Inelial de ong ae == HP, deschiderea $= GF, Carfieiental de Frocare In aluneeare y= U2, Co aevelerafie vue uyee vitindral? = LLIB8, Peal oe valonne a enefivinatulvl de trocar gwoote un om. si uuree uniform) accclernt (Eiri vitera initialns wn plan inelinat de indlfim Je= 40m, de unghi «= 6.40 rad, in timpal t= Ms? C arvea omul care enboara Inno uniform acceletat celal plan, woeti Freeney find j= 0.0502 ~ 1.8140, Intee oo Timite trebuie sa tin « uni plan inelinat de unghie = 45° penta eu rimina tn echilibra relutiv fata de plan, anghid de frevare le alune ene? vilexi minima ul de op ag pe acest plan 8 ic a fiind LB1EL Cu co acceleratie cobuard fiber pe wn plan Inelinat, de wnghi 2 — 60" dou corpus de mase my = 200 ¢, mg 90 whee {hja rigid’ usuard, pavalel en planal? C penton corpuri sint respectiv jy ~ 00, = LR12. Un corp este tet on nce nine ee printr-o veficientii de frerare ly alunceare 0.20. Care este teasimmen din fija? alia @ ~ 20 ms? in sus de-k Tungul nisi plan inelinat de winghi @ = 30° oo fork B care face wnghial BS cv orizontals, Unghiul de frecare en plannl g — 15°. P va fi minima? Dar pentra neevlerat truco unyghi G Forte F a= MOA mst 7 1.86148. 0 plattorma de masa AF = 1/40 kez alunoed fiber in jos pean plan fnelinal ste wnghila 6 en eaefivientd de Iron a 0.20, Pe platforna fom de masii m — 70 kg penis on platforms si akinee unifernn? ~ L844. Cu co averlevatie: trebuie M = 033 kg pe o seindor’ de maxim = de wnghi « = 30" pentru en scindu im trebuie si mean ota pe platform a obvi wo nutemobil de mast Teg agezata pe un plan inelinat na alunsco uniform tn cts? Cocfisienta de frecare Is alunecare dintse seindura gi planul inelinat x = 0,20. Pig bas Py ‘= 18.145. Pe un plan inelinat de unghi'a’ = 36° este agezat un corp de masd M = 3,0 kg oat eooficientul de Iroenre In Tanceare «= 0,20. De corp este legat un fie inting paralel cca plnul, tieeut peste un seripete ideal din’ virful planulat si legat de vn corp de mask m = 4,0 ke Mig. 1.3.149). a) Cure este accelerajia siste- mului $i fensiunen din fir? b) Ce furta de apasare se exer- Gila abupra serpetelun? 13.146. Dus corpar! de mate my = 409g, m= 200 tnt lopnte prntioon fr toc Tt seta el na In irl) nut dublu” plat Ineinat.(onghy aiedru) de anghive ay = 30 ae oa tn Figure 13.148. Cosfcieni de fe- fare sint respec tn = 020, fy = 0.9, Sa se afle: . ‘4)"aceleratia sistem gi tensiunea din fig 3)" ce fortd de apasare se exerci Fig tae asupr stripe 18.147. Intron vagon este suspendat un comp de masii m = 4,00 kg Brintr-un fi prine de avon. Vagonal merge cu acdlraia 1 O-dath pe pian oriontah pol ye un pla nchost ae oti Sin josh. Care vif anche Novia relat oy SU teniunen din Te Da de Aunecare tind y= 13 me’, 30°" (in sus . ie fala de vertical ‘e4 vagonul aluneci liber, unghiul de frecare la HISCAREA CIKCULARA UNIFORMA = 1148, Gr vitext are un tractor ou geile dc toate motaare ape dia: smetrul D = 60 cm 31 turaia == otfmins [oaks motoare are dia fo puRl®. Care este vitor momentand (ati de twren} a punctelor A, B de pe roeta de sutomodil din figura 1.3449, daca i de Pe roote de eutomobil din figura 1.3.14%, dack automabilul merge’ cu 7 18150. Peste un mosor orizontal de razi R—10 em este infagurataé © ats. De un capi se trage orizontal cu viteza % — 20 mjs, iar de celdlalt 0 Me == 4.0 mis (fig. 4.3150). Care va fi vitera unghiular’ “desolate ou vem : } tera ungbiulard “de rola Fig. tang Fig, 13.1501.3:152. Globul terestru ore perioada de rotatie proprie T = 23 b 86 min 4s. De ce atunci ceasornicele noastee sint prevézule pentru 24 h ~ durata tunei zile si nopti — st mu inlirzie eu = 4 min pe Hi? 1.8.58. Din cauza rotafiei Pamintului, corpurite mu cad dups directia forjei de greviote (a firalui eu plumb). S& se evalueze deviatia unui corp care cade de Ino inalyime A = 490 m la latitudinea 1.8:154. Care este perioada de rotatie proprie a Lunii gtiind porioada de rovolufie a Luni in jurul Pimintului T= 28 zile? 1.3155, Gu ce vileat a0 deplaseazi umbre Lunit pe suprafata terested in timpul ecliptei de Soare, observati la ecustor? Se va considera & axa teresirh este perpendiculard pe planul orbitelor Pémintului si Lunil, Se dau Rp = 384-40 ka, TL 28 alle, Ry = 6 400 km. 1.8156. 0 planets are pericada rotatiei prop 2% h, jar perioada do rovniuie in jurul stole F fan. Satelit planetel are perioada de revo- Jujie in jurul planetei 7" = 20 zile. Considerind cf toate corpurile se rotese {nvacelay plan, si se afle perioada de repetije a eclipse satlituli, observat de pe planeti. Dar observata dintrun anumit loc al planete 1.3157. De un stilp vertical cu seeyiune pAtrati de laturs b = 20 em ‘este lgat un fir orizontal de langime t = nb, unde n = 10, ou o bil la capa, fagezata pe on plan orizontal ca in figura 1.3.187, T ge imprima bile o vitext v= 10 mis perpendicular pe fir. Unghiul x = 90°. Neghjind trecarile, si se fafle dupa eit timp firul se va tnfégura pe stp. . ~_LB158, Ce raz minimi do viraj poate Tua un biciclst, ou viteza » = 24"Irmjh, dacd unghiul maxim de tnelinare poste fi « = 30°? ~ 1.3.159, Un om suporti aoceptabil o sporirea greutitii sale de m = 8 or Ge raza minimi de Vira] este atunci pormish unui avion cu rescfie care hoard cu viteza ¢ = 1080 km/h? * 1,8.160. Gu ce unghi se tnclin’ un pi R= 250 m eu viteza 9 = 180 kph? = LBAGL. De ce 0 moneda, care se rostogoleste pe masé, isi curbeari traiectoria inainte de a cidea? ~ 18.162. Cu ce unghi ve devia bile un ( Wja de Tungime f= 22 cm, avin turati = 1.8.168. La marginea unui dise de razk R= 0,50 m este fixa 1 avind un fir de lungime 1 ~ 0,40 ra, la capatul ciruia este “io bila. Gu co turatie se roteste fe discul decd firal a deviat eu unghiol 1 a 60"? D.~at6t tnteun vagon cate virenst is eu viteza 9 = 72 kmjh pe o curb de Fark R= 400 m este eintarit un corp cu ‘jutorul unui dinamometra, Cu elt la sui ’ ‘ste mai mare greutatea aparenti, misu- até, dectt cea reala? 1.3.165. 0 tij4 uniforma de mast m Fig, 13.157 si lungime | so rotegte cu viteza unghiu- jor care face un viraj de raz regulator centrifugal, fixaté pe n= 90 rotfmin? 26 Jord intrun plen orizontal In. jurol unei axe verticals trecind printrun jn uunei axe verticale trecind cepa al tijei. Care ve fi tensionea T in tijA in sectiunen depiriala'eu 2 de pal alti i tensiunes efi 1.8.66. In moginile centrifuge cele i anand. In rise contrtuge cole duet eprubeta diametral opus 1.8.167."De ce piesele turn: it i 1p ubHWE.’De ce pete tuoate prin cetritugare nu conjin bale de gaz = L818. Un uscitor conttagal centitgal are turatia m i forta Sent gate mat mare deci prow : Gilat jee al ame deci grata oot pe tae = 18.168. Un vapor en masa m = 3000 = res masa m = 3000 8 trecut din Arctica tn regunes arial: Cu ot be schimba greulaten sa? Se schimbs late de pines ~ 18.170, Uin corp de mas m nea Sortical. 1200 rot/min. De cite 1.0, fsa capital une tie de or 4.0m era rth uniform on Gin MED vel inca Han fare este Lensiunea din bard In punctole inferior sf superior? eg ERITH Gu co views uebuie sk meangé un motocaist pe un pod convex Gertie eurbarttace unphicl 260° oye Renirh care rez Gerla de eurburk fae unghioi = 60" cu vertical, prunes aupra + 1BIT. Us ° ‘ : 1 canon poate dezvlta 0 fora de tractiune meximi Faas = 15 AN peg drum orontl Ce fort de tracivne maxi rmta desvala carom meget ier 0 = 72 nh pe on drum (pd) carbs, conver ~ 18178. Un aviator de masi'm «= 70 kg 88 m == 70 ig exeoutd o bucl (loop) de raz aviators op im punctual uperion, reapectiy inferior al trae: J, LAIMA, Gu oo vtexk constant masimd ge poate migen vn eamion pe un pod convex de taxi a= 200m i'de tungime 1 = 100 my cofcental Ge recare intre envelope sf gosea lind w= 6,07 : , 1.175. Un gofer observa la un moment dat goseaua baratii. Cum este ‘mai avantajos: si frineze sau si vireze pentra a evita 0 cioent 1.8176, Cu, e unghi masim (ah de verti cic Te vito} decd uoghlul do frecare wate 9h poate inelina un moto- a . Un patinator are viteza 9 = 36 km/h, eoeficientul de frecare ia it o= 00. Gu ce unghi maxim se poate Incline ? Care este raza minima de viraj? m ele + _1,8.178. Pe un disc orizontal eare se roteste in jurul axei sale cu turatia Bar tlmin, ese agezat un corp la distanja — 498. om do. contra eee wul de frecare la alunecare pentru ca sd mu aluncce 18.179. La un viraj de raz R = 100 = 100 m goseas ste nai (i artes ‘pad Aupraiaate) “ey unghal Ie, Din couse pall nil heir deve ao Ut nga de incre Du ia smaing poi vig ee nee 77 nf ene eve gb 6 sae 2E.ANO, F hanutaeaant a are ah unahial : = aF Nea either teebate st ree ban ) eeu cin,rulant iat eer J. Stedprints de batt in punetal \ J de feniart ak hated en tamba- ° ‘sunt die riea A= OAD rm Lait aX hadistantiy l= 24m I jonaied es ani, Saale F . tsi ise este deptasal et antl, ibd eo i avd A168 one si unin ie , oe ta de veel vaya para ured sfore de R= BO ery ponte ee cane ure nc Inet ena P30. Care sa gain ihe biter fansite dase ran sai voter ead ee Mendes a Considerini fos Tire aie wisp, Cn a : fev ews eI NTR ins de plata Cit eho st fe eonfcnent ut ere : an pla wpivntal, 1 se imprini 0 Se i ae atte, Wo tniecore"vn ven contr fave ur ical pra data Jovan a anni von ca desehidernse 2 = 90° pee eaineie 1AM ky i fungime PLO tm eee ee ! vaste ronal ew viteaa agit J sale vertical, Go fonsiune se fh im lantigie? Gane (relies fie coufiiental maninn die frecare fa aluneeare il eaterisara a uni cnn ciredbay (eu Vieful in sus) wtawselish spat 120" poten aoe a inven ¢ = 10 mls. esr doschintonra 2 ah des tans FB == HD 8 = og nt 18.189. 0 tijd veitinala de lungime f= 1,00 m are prinse fe eapete douis fire de acolagi fol sub ‘unghiurile a = 60°, respectiy $= 30°, astfel Incite ccapaitul comun este prinsi » bila de mash m = 6,200 ke (lig. 4.1489), Sistoroul Se pune in rotatie eu viteze unghiulare din gx int ee mai man, Care dinure fire se va supe primal” OM, Un cifindes de mask a = 100 este agevat intmun unghi diedry 2 — Gt cu planele, p= 15" (fig. 12.190), L319, Prin .suprainatlarea” psrtii esteringre a gaselei, In eurbe, ew Unhiul a viteza muzsimi realizabil’ eregte, Si xe afle de: cite uri creste nerasta vitexii maxima daew y= Wi unghtul de frecare fa alunecare 9 20" 3.192. Co vibera Lmbuie s& abit suprafata terioar aitus in migeare dle rotatie Cunoscind _unuhiud de frovare Si so alle forlole care Iueread asupra eindralai rmntocielist mi cilinde verti Gru a putter mone pe central sam de mast’ deseriind re orizontal de razi A — $0, stiind vit peo gosen orizontald, la neelagh seeficiens de freemen In alunevare raza minima tle viral la vilwaa v= 8 ine este Ry = 40 m, Cu cn uayghi fala de orizoniadd se inclin® matocielistal teed merge en viterw P pe cilindrul amaintit? 18.193. Us pendul conie dabiu are velo din de wrest fini 2 = 0.40 i, care tormeaza unghiurile a = 60 gi 3 45° vu ane verticals de olatie (Bg. 4.5.193). $a xe afle viteza unghiulard de rotatio, fire 1.3194, De pe visful unel emisfore notede fise do roa A lihor, Tan vitezal cemister’ 1.8.19. Din vieful unei emisfene fixe absolut noted {ki R= 4.86 m, agezate pe 3.0m alune wali, un mie corp. La ce inaltin ef gr va desprinde reer) de raz n plan orizental, aluneck fara vitend initiala un c. Cit va dure civlerea fiheea a canputui, Hop desprinde 49.4891.8196, Trei corpuri mii, identice, sint Jegate unut dupi altul prin dowd fire de scpeagi langime 1 = 40 cm gi agerate de-a lungul unui meridian al uaei ‘emisfere fixe, netede, de razk R= 98 om, astfel inclt al treilea corp este In jpol. Care va fi acceleratia inifialé a sistemului? Pentru co coeticient de frecare Intro corpuri gi emisfera, corpurile vor rimaine in, repaus? . 1.3.97. Un automobil porneste uniform. accelerat "pe. un are de cere de unghi a= 30° si de rard = 100 m, Ce vitexi_ maximé finald poate ‘tinge, cocficientul de frecare intre envelope gi gosea flind p = 0,30? 1.84198. Un autoturism se migek pe un pod convex (respectiv concav) do raz R = 50 m, cu viteza 9 ~ 54 kinjh, Cu ee acceleratie orizontaldi maxima poate frina autoturismul la mijlocul podului, coeficientul de frecare la alune- fare en soscana este = 0,30? 1.8.4199. La un dise de polizor de mask m = 1,00 ke, uzat neuoiform, ‘contra de gretate sa deplasat cu z= 2,0 mm de la axa de rotatie. Care ‘Ya fi apdcatea maxima exercitati asupra lagérelor Ja rotatia diseului eu tura- fia m= 1200 rov/min? 1.8200. La un viraj de razi R = 100 m, efectuat cu vitera go = 10 mis, goforul observa Ja un moment dat un obstacol si frineai cu-ncoeleratie liniard Constant maxima (astfel ea simu alvnece rote), coeficientul de frecare ta flunecare fiind y= 0,20. Ce distanja parcurge sutomobilul? 1.3.201. Un cilindru eu pereti foarte subtiri se rostogologte fard alunecare cu acceierajia a = 4.9 mjs*. Pe suprafata sa interioari aluneck un mic corp cu coeficiental de frecare 1 = 0,33, astfel incit raza sa vectoare (dusa din ‘central cilindrului) face un unghi « constant cu orizontala. Cit este doest unghi? 1.3202. Un tub cilindric de razi R = 1,00 m se rostogoleste pe un plan orizontal, astfel inctt. axa Tui go migcd accelerat cu acceleragia @ <= 4.9 m/s Pe cuprafata interioaré a tubului se afl un mic corp, care are cneficiental Trecare la alunceare cu supralaja tubulut = 0,50. La oe tniljime se va gist corpal? 1.8.208. Un acrobat de masi m = 60 kg sta pe un cilindru orizontal si Ancope sk meargi uniform pe cilindru, in timp ce cilindrul se rostolgolegte uniform In sens opus fér& sé alunece. Unghiul de frecare tntre talpile acro- Dratuloi gi ciindru este @ = 90°. Care este unghivl maxim fad de verticala format de raze voctoare dusd din eentrul cilindrului spre punctul unde alot ‘acrobatul si ct. va fi forte de frecare in acest caz? = 1,8.204. La periferia unui disc de raza R = 0,50 m de mast Mf = 10 ky este lipit un corp Toarte mic de mash m = 100 g. Cu ce vilexd trebuie si se ottogolensod discul pentru ca el, Ie fiecare rotafie, x8 se desprindé de pmint? 1.8.205. 0 Dili de mask m; = 10 g, suspendat& printr-un fir, este men- inutd in repaus, in pozifie deviatd cuz = 60° a firului fajé de verticald. De bile m, este suspendata printr-vn alt fir altd bil8 de masé m, = 20 g. Si se afle accelerafio bilei 2 imediat oe i se 4 drumul bilei m, FORTE ELASTICE ~ 1.8.206. Tensiunea alestica dintr-o bard de ofel este o = 30 MN/m* Jao sarcind (forfé de tntindere) F = 42 KN. Care va fi Lensiunea elastic’ la © sarcind Fes 18 kN? 30 > 18.207. Tensiunea elastics Int ~ 1.8.208. Cum se schimbit def a Spl deed nant Se Schimbt detormatia elation « = Alfl muna seme de p ) sarcina, J soctiunea, ¢) diameteul, d) lungimes? ; 18.210. Doui discuri de mase my 100g sig : I ia de Ges Suspendind sistemul de discus veri ingimen 40 cm, agezindu-l pe 0 mast eu disoul Inferior, recertcl ow 20 om, Care este hingimea resortala nedetormai Se 13211, Expevienta areta ot 0 bard Ha; Ia Te, Bure eomprinata suterd 0 vumflan ane oi Variatia relativis @ dimensiunilor Navin rai a ior transversale este proportionalé cu vari unde b este dimensiunea transversali (x ~ 03). Sa se deduct variatia rel comprimate (pentru deformatii miei 18.212. Doni plici de mase m, printe-un resort. ca in figura £.3.212. Gu e eniru ea apoi lisind liber sistemul, c Fu este coefivientul lui Poisson voiumului une! bare intinse sau 0.80 kg gi ma = 0,20 kg sint legato = fr} tree sf apis pe corp my plas ‘orpul mg sii se dseprinda de. mast? L218, Un corp de mast m = 30 kg este agozat. pe t of R,coep de men m = 3.0 ky este agozet pe telerul de mas A Sat al cater on rerio figura 43 "Guo forbes ul m, pontru ca dupa incetares apasari cl 88 se desprind de toler) L204 Do cou intra rout pain siete et Tn tld cre et eet sore ‘Ravina a anaes at SSSR Ta veal, Lisind sistemul liber, si se afle ou elt se langegte resortul, ruin, tt ft do et fanueon Ret age Sera ruin at Bnet eid Fa ae Seg 2m never pul rotatie’, stiind ci la o forkd F, = 10 N fire AMIE. 0 hl dom n= pont a fr al te iol it je omnia ae sai irl ta ane wre ca unghiulord «= 200 rads. Bil ete tat fe ata de tne pte ret rma i "rata C0 Nim Yoga deformat fy = 20'em. Care va fi alun- Se i 3 mm, Pig. Lage Fig. 19.219 218.21%. Dimi hile de mase a: “ my BOD sme =! 3 gpa pevrsre Sram eda deve haga ane tje noted cob acinuen noe resortue iden thee jw onte Trent pe un suport ie maga Af = 100 ke Ini Bi Ine st legate nee le pina fies trnsiunee di fi nd P 'y0'N- Ce voeliient. recor suinim vst neeesae inte suport Ws msi patra mapa dhe ake i Timp etl Fnteloe: dup ce.at arto firal de aura? (fig. 173.217), L218, Vo fer wlastie de fangime f= 1.8m maa m= 400 g RE com citainick ho 30 Nim este Inehis cub forma de incl ps in migenre wentatktin tena uoginnlani a 30 rule fnteaun plan exizonta Gare va = LB.218. Un pendat conic ate fini de suspensie Format dintroum fir de chingime nedotarmata fy —60 em si constanta elastic’ Bila are masa m — 0.200 kg, Co vilexa unghiulara are pend] = 15.220, Un corp mic de mast m = 0.50 kg este onzontalé si in acslusi timp suspendat printrova resort vert de hngime fy = 0,00 msi constanta elastics k= 10 Nim, Seindura este Torimatal uniform, ar resnrtuk deviaza ex unghiul x = 60° fata de vert Care este ctoliciental de frecare dinkre corps scindued ? LEGEA ATRACTIEN UNIVERSALE. ma, ma 3 ma), si se afle viterale maxime pe care le pot cigtiga corpurile extreme daca inifial ele erau in repaus, iar corpul ime avea viteza orizontala 0 (lig. 1.5.42). 1.5.43. 0 sferk de lemn de masi m‘= 1,00 kg este agezata pe un suport. inelar, De jos in sus se trage un glonf de masi my = 20 g gi vitexd ty = = 380 m/s. Glontul strapunge sera, care sata piné la o indljime h = 4,60 m. La ce indlfime va urea glonjul? 1.544, Un corp este aruncat vertical in sus ou viteta t= 10,0 m/s. {In punctul de indltime maxima el se dezintegreard in dovi fragments. Frag” mentul de masd egala ot 0 frectiune f = 0,20 din masa corpului cade veri cal in jos gi loveste Pamintul cu viteza v” ='20 m/s. Cu ee vitezd cade pe Pa- mint cel de-al doles fragment gi dupa clt timp de la eéderen primului? 1.5.45. Unui corp de masi m = 1,0 kg aflat Ja Indltimea = 49 m i se aplic’ o lovituré cu 0 fortd onizontala F = 1,0 KN care dureata + = 1,0 ms La ce distana (pe orizontald) va cides oorpul? 1.5.46. 0 mingo este aruncata orizontal de la o inditime h = 10 m, Ea aulerd n = 9 ciocniri perfect elastice pe cei doi pereli verticali situati la distanfa d = 2,0 m gi cade In haza peretelui opus, ca in figura 1.5.46. Cu ce vvitezi a fost aruncaté mingea? 1.5.47. 0 minge este aruncati cu viteza vp = 40 m/s sub un unghi x = 30° fata de orizontelé. La distanja d= 1,0°m se afl un percte, Le oe ddistan\a de perete va cdden mingee dupa ciocnires perfect clasticd cu peretele? L548, La capitul unei barci ugoare de lungime 1 = 20m si de mask M = 20 kg sti un om de mask m = b0 kg” Co ce viteza minima trebuie sa sara ca s& ajunga la celalalt capat al barci 1.5.49. Un_atlet tsi ie vint intr-un timp {= 40s si sare In Tungime. $i se evalueze Iungimea_maximé posiblé a sinturii sale stiind cd el atinge inalimes maximé (fata de centrul de greutete) pe care o poate realiza h = 80 om, iar coeficientul de frecare le glune- care este w= 0, 1.5.50. Un atlot_ de masii m = 60 kg finind in rolini_o bild de mass. my = 40 kg sare sub un anghi a= 60" cu viteza initialé » = 6,0 m/s. Cind ajunge la fnalfimes maxima, el azvirle bile orizontal in sens opt cu, itera oy = 4.6 mfp fad dee, ou scopol de eh mari lungimea sariiuri, Cu cit se lungeste séritura?1.5.61. O mingo este arunceta cu vitezn ve = 12 mje sub unghiul x = 60° Jai de orizontalé intr-o sald de sport de inaltime hk = 4,0 m. La oo distant ‘va cfiden mingea dupé ciocnires perfect elastic cu tavanul? 1.5.62. Un juoltor lanseaai mingea eu vitoza op = 14 rns spre un porto flat Ia distanta d= 40 m, Mingea se reflocté perfect clastic atinge ind {imea maximf la distanja d= 6,0 m de porete, Sé se alle unghiul de lansare 4,9 m/s sub unghiul de incident = = 20° 0 masa orizontali neteda gi pierde prin cioenire o fracfiune f = 0,11 din ‘energia sa cineticé. La ce distantd bile va lovi din now masa? 1.5.54. De i o altitudine H = 10 m cade liber o sferi. Cind sfera ajunge In atitutines A = 5,0:m, en este lovita plastic, orizontal, eu viveza tp = 10 mls, de o Bild. Cu ce viteza ajunge sfera Ia Paint dacé masa ci este dem — 4 on} mai mary dectt a bilei? 1.5.56. Dout bile de mase m, = 100 g, m; = 200 g sint suspendate pe ous fire de lungime fy = 1,5 m, ly = 4,0-m, astfel tne bilele se ating. Psima Dil& este deviaté ou unghiul ay ~ 60° 3 lasata liber, Sa se afle unghiurile eu care deviazdbilele dupa ciocnire elastic, respectiv plastid 1.8.56. Doud corpuri mici de mase m; = 100 g si me = 300 g alunect liber far feecare po interioral unei sfere, pornind de la capetsle diametral opuse ale unui diametru orizontal al aferei, Cu ce unghi faja de verticala vor devia corpurile dups cioeniren lor plastica? 1.5.57. 0 Bild de ofc! suspendati pe un fir de Tungime 2 = 0,80 m a fost {pind cind firul de suspensie a devenit orizontal, apoi lisa liber. La revenire cind firul formeazd un unghi x = 30° ca verticala, bila loverte perfect elastic un perete vertical. Le ce insljime se va ridiea bila? 1.5.58. Dintr-o pugedi de masii m = 240 kg, suspendati orizontal, se trage un glon{ de masa my = 20 g, Ce fractiune din energia exploziei xe piente inutil pentru reculul pus 1.559. Pentru a afla vitera unvi glont do masi ‘my = 10 g, se suspends puea de masé m= 2,0 kg in podjie orizontala prin doua fire paralele. Dupa teagere, ujea se ridicd cu k= 20,2 om. Ce vitez a aval slongul? 1.5.60, Un glon de masi._ my = 20 g loveste o Dil de Jomn de masé m —= 4,0 kg si ramine infipt in a, Bila de lemn este suspondat& printr-un fir de lun- gimme ! = 40,4 em si deviazs eu x = 60° (pendulul Dalistic). Ce vitexé a avut glontul? YY 1.5.61. O sferd de mast M = 20 kg esto suspen- dati de un fir de lbngime ! = 5,0 m. Firul este deviat Fig. 15.57 ou unghiul « = 60° si lsat, liber. Cind sfera trece 48 yin pozitia de echilibru ee se cineneste plastic eu o bila de mask m = 80 care vine Jn sens opus vitozei sforei, Stiind unghiul de deviere #” = 30° a corpurilor #8 se afle.viteza bil 1.5.62. Inir-un leagiin gacte un elev tintnd tn mini o bil de mas my = = 20 ke, masa elevulni cu scaunul leaginutut find me = 60 kg, iar Iungimes tijel de suspensie a leaginului ‘= 4,0, Cu ce viterd ar trebui 88 arunce cleval orizontal bila my pentra a devia cu unghiul a = 15°? Ce lucra mecanic fr trebui si ofectueze leval pentru aceasta? 1.5.68. 0 bili suspendata pe un fir de lungime 1 = 32 om se aflé Ie inaljimes ft = 18 em deasupra unet mese orizontale. Bila este deviata cu 90° $i lisata liber. Ciod cul trece prin poritia devieta eu a = GO, el se rupe. SA fe alle lace iniltime se va ridiea bila dups ciocnirea perfect elasticé cu mass. 1.5.64, © bild de lem de magy M = 1,0 keg este suspendata pe un fir. Un giant de masé me = 20 g strapmige bila dacd viteza set > ¥9 = 200 m/s. Cu ce vitezd se va migea bila dacd glonjul are viteza = nv, unde n = Pentru ce vitezi @ gloniului bila va aves vitezd maxima? 1.5.65. Un Sontigor inchis suapendat. printr-un fir se rotegte in plan orizontal ou viteza unghiuleré = 10,0 radjs. Firul de suspensie face unghiul x = 45° cu verticals (fig, 1.5.65). Care este distanta centrului de masa al Tintigorului pind la asa de rotapie? 1.5.66. © bill de masii m= 10 g suspendati pe un fir de lungime 4.0m a fost deviati ping Ia poritia ontzontala a firului de suspense 41 sata liber. In punctual inferior al traiectoriei bila loveste un corp de masa ‘= 200 ¢ care parcurge 0 distanja s = 20 m pind se opregta, In timp ce bila ricoyeazd, firul deviind pind la x— 45". Care este valoares maxima posibilé a cosficientului de frecare dintre corp gi planul orizontal? 1.5.87. Se div pondulal conic din figura 4.5.67, 1 = 40 em, m = 300 masa discuiui Af = 0,50 kg si raza A = 15 em. Ge unghi 2 maxim este adm) sibil pentru ca diseul'si mu se desprinda de masé (frecarea este suficient de rare ca disoul s4 nm alunace)? 1.5.68. Un core de butoi de raza R = 1,0 m, rostogolindu-se (far4 alune- care) ou viteza «= $0 m/e pe un drum orizomtal, lovegte inelastic un prag de Indijime é ~ £0 om, astfelincit, componenta radiald e vitezsi (cdtre virful prayuli) se anuleazd. Ge vitez’ va avea ceroul dupa oe ured pragul? Ce vitez’ minima trebuie sa sib& coreul pentru a putea urea pragul? et Fig. 15.67 49: q , ' | ny ae — i Fig. 15:70 Fig. 15.09 1.5.69, O halter format din doud bile identice legate_printro ja subfire de lungime ! = 0.80 m gi de masi neglijabild, eade in pozitie orizontall de Ja o iniltime = 1,00 m, dup& care una din bile loveste perfect. elastic marginea mesei (fig. 1.5.69). Ce distan}a parcurge haltera de ta cioenire pina clnd a doua bilé loveste partea verticals, laterali, a mesel? 1.5.70. sanie de mas m, = 40 kg intr cu viteza 9, = 10 m/s pe un suport de masi my = 60 kg avind forme do sfert de cere, $i ajunge exuet in punetul superior. Neglijind frecdrile, #4 se afie vitezele finale ale corpueilor, 1.5.71. Un schior de mac m = 60 ke coboaré liber pe o pista de unghi « = 30° cu coxficiental de frecare j= 0,040, finn in mini un corp de mash ‘mq = 9.0 kg. Dupé ce parcurge o distant d 19,6 m, schiorul arinea vertical corpul, in sus cu viteza w = 40 mjs fafa de el. Ce viterd va clpata schiorul dupa aovasta? 1.5.72. Un schior de mast = 60 kg coboara liber o pists fintnd in rink o Dili de mast m = 2,0 kg. Unghiol de lncinare al planalui 2 ~ 30° i ooeficientul de frecare x= 0.40. Dupi parcurgerea distante! #— 9,8 m, fehioral aruned bila orzontal faf8 de al. Cu ce vita ar anebut sh avunce ‘eorpul pentru ca 88 £6 oproascd: 1.5.78, Doud corpuri de mase m; = 100 g, me = 200 g situate Ja aceeasi ‘nalyime i = 90 cm aluneci la un moment dat, simultan, pe-profitul din figura 1.5.73 gi se cioenese plastic. La oe infltime se va ridicn ulterior sistemoul? L524. Un sae on find alunees ber, "fir vitesd nis dee Inaltime & =20.m pe un plan incli- rat de unghie = 43% Dupa cabo: rire, sacul enntinud, ‘misearee pe ‘un plan orizontal. Coeficiental de frecare este peste tol a — 0,50, La co distanja de baza pl fncinat #0 va opri sacul? 1.5.75. Un sac ev fain’ Tuneck liber, fra vtezs inifiala, pe un plan Inclinat de unghie = 60°. Planul Inclinat continad cu un plan oni zontal unde cosficiental de frecere Fig, 15.78 ‘este =0,70. Unde se va opr sacul? 4 2 as a Fig. 15.76 Fig. 45.78 1.5.76. Un corp aluncc’ liber de la 0 indltime h = 98 m po un plan tncli- nat de unghi «= 45° ea eoeficientul de frecare Je alunecare = 0,20. La boza planului corpal se ciocueste elastic ou un perete agezat perpendicular pe planul inelinet (fig. 1.5.76). La ce indllime ve urea acel corp? Git timp ve dura migearea plat lo oprirea definitiva a coxpulut (neghijind Limpurile do cioonire}? 1.5.77. Un corp mie alunecd liber Fira freciri pe un plan Inclinat de Jun- gime ? = 16 om si unghi de inclinare « — 30°. Dupa pardsirea plenului inclinat corpul eade pe ur plan erizontal fer frecari situat cu A = 20 em mai jos de cepatul inferior a! pianuivi inclinat. La ce inAltime maxim& ure acest corp dupa cioemrea perfect elasticd ca planul orizontal? 1.5.78. O bila de mas m, = 100 g, zburind orizontal cu vilera_ 1 = = 10'mjs loveste perfect elastic o prisma echilaterd de masa m, = 0,50 kg, aflata in repaus pe o mask orizontala neteda (fig. 1.5.78). Dupa cioenire bila zboara vertical in sus. Sa se afle vitezole corpurilor dupa ciocaite 1.8.79, 0 bili de mast’ m = 20 kg lovegte orizontal, perfect elastic un plan inclinat de masa M = 98 kg gi ricogeazd vertical in sus. Le ce indltime se ridicd bila, daca plaru inclinat capata dupé lovire vitezs v” = 20 mje? 1.5.80, © ila cade liber de lao inaltime H = 10,0 m. La inalyimes fh = 6,0 m ea loveste absolut elastic o placé fixa inolinata sub unghiul « = 30° {ete de orizontaia, La ce inéljime fo} de placa se ridicd bila dupa cioenire? LE.BL. Pe un plan inclinat de unghi « = 30° cade vertical, fir vitert inipiala, de la u tnaljime k= 10 an, v bila Comsiderind cioenire perfect elasticd, 86 se afle la ee departare pe planul tnclinat va lovi bila a doua oars plan 1.5.82, Doua bile sint azvirlite orizontal cu aceeagi vitezd peste un plan Iinelinat, sourt, Prima bila loveste plamul perfect elastic, iar a doua inelastic. {doar components normald a vitezsi se anuleazi). Ce unghi trebuie sé sib planul pentru ca bilele si cada le aceeesi distanté de plan? 1.5.88. 0 bila loveyie perfect elastic, cu viteza 2 = 20 m/s sub un unghi de incidenta 2 = 60°, un perete de masa mare care se migcd spre ill, go viteza vg = 4,00 ms, sub-unghiul # = 30° fata de normala sa. S& se afle ‘unghiul de reflesie gi vitera bilei dupa eioonire (Se reaclvé Inti in S.C. legat de perete,) BI : } t t ‘ ‘CAPITOLUL 6 MOMENTUL FORTE: MOMENTUL CINETIC 1.0.1. Ce forja trobuie aplicata Ia capitul unei fevi de gruvtate G = pentru a ridica acest eapit? 1.6.2. Dowd conductoare sint fixate pe esle dona izolatoare in figura 1.6.2. Cind conductoarele sint intinse, unul din elrlige se va risucd, Care din fle este fabricat, incorect? rw 0 KN Big 162 Fig. 16.3 1.6.8. Dovd lizi identice, agezate pe un pian orizontal.esint deplasate ‘ou ajutorul unei tije ca in figura 1.6.3. Care din lazi se va deplasa? 1.64. Cu ov forfd este comprimatit © scinduré Intec menghing, dacé pasul surubalui menghinii este h = 1,0 em, lungimes minerului ft — 20 cm $i forja de la eapatul minerului F = 10.N? Se neglieuna freckle. 1.6.5. Un surub este suspendat pe un fir ea In figura 4.6.5. Daed téiem gurubul dupa planul bucle firului, vor fi egale greutatile celor dond part: obfinute? 1.6.6. Vrem si clntarim pe un clntar cu platforma, de 10 t, un carnion care a fost Incdrcat peste 10't. Cum sii prooedam? 1.6.7. Cum se va migea barca dac& migcim vislole in sensuri opuse? 1.6.8. 0 lada cu dimensiunile a = 1,00 m si b = 2,00 m este tirita ori. zontal uniform on a forts F sub uaghisl « fa}a do orizontald, ca in figura 1.6.8, Coeficientul de frecare la alunecare este x = 0,40. Peutra ce unghi x Jada incepe s& se ridice? Fig. 165 Fig. 1.6.8 52 | Fig. 1.09 Fig. 16.13, 1.6.9. 0 tijd subtire rigid de lungime J == 0,50 m este prinst_ rigid, sub wun unghi # = 30°, de un ax vertical. La capital tijei este prinsa o bilé de asi m = 100 g (lg. 1.6.9), Sistemul se roteyte eu vurajia n= 60 rotfmin. Sit se calouloze reac{iunea hilel asupra tijel $i momental reacfiunii Taya de panctul de fixare de ux Pentru ce perioeda de rotate acest moment este mul? 1.6.10, La ce viterd un automobil care vireaud eu raza R= 130 m se poate risturna, daci eentrul situ de greutate este la indljimea & = 1,00 m, tar distanta dintre royi d = 4,5 m? 1.6.11. 0 scar uniformi de masi m ~ 4,0 kg este sprijinité de un perete absolut: need (Jara frecari), capatul inferior fiind agezat pe 0 podea cu frecliri, Unghiul de inctingre al scarit fal de oriznntali w = 45" Co forth se oxercit’ ‘emapra capatului inferior al scirii gi sub ce unghi fap de orizontala? 1.6.12, Ce valoare minima trebuie si aia forfa orizontali F aplicata axuloi rolit, de masi m = 10 kg si raz R = 50 em, pentru ca roata a8 -urce treapte (pragul) de inilime h = 19 om (fig, 1.6.12)?" 1.6.18. Pe o scart dubli foarte usoard (de masa neglijabila) artioulata us si legal printr-un fir la capetale inferioare, se suie un om de masd m = = 60 leg pini In mijlocul scart. S& se afle tensiunea din fir, neglijind toate (lig. 1.613) 4, O scart neuniforma de lungime 1 = 2,0 m poste sta in echilibra sprifinita de un perete vertical pind la un unghi maxim a = 45°, format cu podeaua, $tiind coeficientul de frecare la alunecare cu peretale’ gi podeaua == 1) 7G, sf se alle indlfimen la care se afli contrul de mast al sedi frecatile. Unghiul format de fiecare Jaturd ew podeaua a = 53Fig. 46.8 Pig. 1645 1.6.15. Pe o tijk do mest noglijabild sint fixate dout bile de mase ‘200 g, ma = 100 g la distantele d, = 20 em, dy = 50 em, ca in figura 41.645. Tije se roteste ou vitezn unghiulard « — 1,28 radje in jurul axei verti cale treoind printr-o articulatie Ia capatul superior al Uijei, Sa se afle unghiul de deviare a tije 1.6.16, 0 tij8 subfire de masd neglijabilé are Ia capete dovs corpuri de ase my = 1,00 ke . Tija este sprijinité la mijioc pe un reazem. Initial {inut& ‘In pozitie orizontala, apoi se lash liber. $8 se afle nara oxariatl de JN pe rnem imediat oe je ene liste liber (ig __ 1.6.17. 0 sctndurd omogeni de maim gi lungime F este ayezati pe o mask corizontald ou opeficientul de freosre la alunecare a. La un capat al scinduri ipliok o for} orinonteld F, perpendicular& pe acindurs. Care este valoarea rminimi a forjel F necesard pentru ca scindura si se roteasct gi in jurul cdrui punol se va roti atunci sclndura? 1.6.18. 0 slrmd do ofa fixats lo un capt, find rixucitd In oslilalt capa I 8, generoazd un cuplu de forfe elastice ov momentul M <= (8, unde C este constanta de torsiune. Din acoasté tlrmé se confectionean’ un resort spitalat de raz R gi ct. pasul mic (h-< A). Sa se calculeze constanta elastic& a resortulul objinut. 1.6.18, S& se calouloze momentul cinstic orbital at Lunii gf Pémintului. Se daw mascle: M, = 73-10! kg, Mp = 6,0- 10" kg, distanjele: Rp: = 384.000 km, Rpg = 150-40" km’ gi vitezele orbitale: ny = 4,0 km/s, tp = 30 km/s. 1.6.20. La un satoit artificial al Pamintului distanta minima a traioe- ‘oriel (perigen) este la altitudinea fg, = 600 km gi cea maximé (apogee) Ia ‘hnax = 7 600 km. Care este raportul vitezelor la apogeu si perigeu? (Raza Pémintului R = 6400 km.) 1.6.21. 0 particulé este aruncsti oblic In cimpul gravitational terestru (in vid) ou viteza %p sub unghiul 2p fo}4 de orizontali. Care eate momentul forjei gi momentul cinetic fai de punctul de lansare? Si ae verifice ct Ht = abjar, a cAPITOLUL 7 1.7.1, Ce fel de migearw descrin parfile componente ale bicieletel fata de eadrul sau? (Se considera cazul eind biciclela xe miged rectliniy gi uniform.) 1.7.2, Care punct al rotilor unui tractor aflat in migeare uniforma se ‘loplaseard cu o vites’ porifericd mai mare? Cal de la periferia roi din spate ont cel de la periferia roti din fafa? Care din aceste puncte desorlu un numar mai mic de rotafii intr-un minut? Exist vreun punct al rojllor eare nu se rmiged fata do tractor? L.ZA. Se tie eX Luna executa o migcare de revolugie In jurul Pamin- tului, Gum se expliea feptul cd este vizibilé rumai o anumita parte a Luni pe cind cealalta parte mu? 1.74, Una din condifile functionarii corecte a unui magnetotfon este aceea ‘ca viteza de deplasare » bensii si fie riguros constanta. Ce. migcéri executa punclele.rolelor pe eare se infégoard, respectiv pe care se desfagcaré banda? 1.7.8, In tehnica turnarii unei piese cu. forme rotunde se toarnd metalul topit in forme care sint supuse unei migedri de rotafie. Si se explice de ce piesele turnate prin acest procedeu sint compacte 41 reproduc cele mai mici otal ale perejilor formet. 1.7.8. Cum tee modifica indicatia unui dinemometru de care attend un corp oatecere aflat Ia suprafata Pamintului (de exemplu la Eouator), daok Parintul sar roti rai repede In jurul xe sale? 1.2.7. Tija unui pendul este supusk une ‘orto fe tnlinder Lot timput in cane aocsta descrie 0 oscilatio? De va? Mi 1.7.8, Se obignuieyte on pentru a deosebi un ou fiert de unul crud #& xe agoze ou] pe masi gi sk i se dea o migcare de rotatie. Oul fiert we roteste un timp mai indelungat dectt oot crud, Cur se explicd acest fapt? 1.7.10. De o¢ 0 moneda, vn cere, 0 roats, se rostogolesc In plan vertical potind parcurge distanje meri fara #8 cada? L711, Pentru oe atunci cind ae imprima o migoare de rotatie unui lant cou chei orf unet afori de oare este legato piatrd, aga incit sé #0 Infégoare pe tan dogel, viteza do rotatie crapte? 1.7.12, Dack vn patinator executé o piruetd steingindu-gi bratele linga corp gi mirindu-gi viteza de rotatie, energia sa cineticd se maregte? De ce 1.7.18. De ce un gut puternic nu trimite totugi minges prea departe dack piciorul n-a lovit belonu central, ficind-o in sohimb si se invirteaseé foarte repede? 1.7.14. Pentru ce 0 monedé citeia i se imprima o migcare de rotatie suficient de rapid tn jurul unui diametru vertical se roteste un timp Indelunget fi nu cade? 17.15. Un dise executs 0 migcare uniforms de rotatie in jurul axutui stu central. Un punct do la periferia discului se deplaseazi cu v = 1,2 mjs constantit in 8. De o0 In viraje goferal sau bicictintul micgoreoaa viteza? 55iar un all punct situat le distanta r = 0,125 m de ax se deplaseazi en 2° = 0,6 mis. Caleulati 2) raza Ra discului; 4) vitexa unghivlara; ¢) acceleratile normale (contripete) ale celor dou puncte. 1.2.16, 0 placd plank ABCD are dimensinnile 1,2 x24 m. Placa se roteyte uniform in planul sia in jurul unui ax ce trece prin. facind-n — 60 rotatit intron minut, Calclativiversleunghiolarep.lintere, precamn 41 necele rafiile punctelor B, C, D si a centrului O al placii. Figurati vectorii vitezi gi sccelorie pentru ‘punetele indicate 1.7.17, Pesto un seripete fix de razit R si mast M este trevutai o sfoara, iar In capetele ei sint prinse dowd mase m, si my. Sa se alle 4) acoeleratia corpurilor. msi mas 6) acceleratia unghivlard a seripetelui; c) tensiunile din fire; 4) efortal din punctul de sprijin al seripetelui 1.718, O ronté care se invietoste en turalin 1500 rotfain, se opreste prin frinare dupa 30's migeindu-se cu acceleratin unghiulara constant. SH se siseased accsleratia unghivlara i numaral de rotati efectuete pind la eprire. 1.2.19, Un corp incepe si se roteascd ou 0 acceleroic unghiulard constanta de 0,04's-, Dupa cit timp de le inceperea migedsi acceleratia tald @ unui pPunct oarecare al corpulut poate fi ovientat sub unighiul de 762 fal de viteza Aceluiagipunct? 1.7.20. Doi cilindri, unul gol gi cellelt plin, au acelasi moment de inertie si aceeagivitesX liniard, dar raze diferite. ‘Stiind ca cel gol are masa de 1 kg si momentul cinetic 0.4 ke ~m-s%, iar cel plin are momental tinelic D6 kg =m, #8 20 clcolere masa clindeuli pln, 1.7.21, Momentul de inertie al unui cilindru plin, omogen, in raport en axul siu este J = 1/2 MAE Si se caleuleze momentul de inertie al unui eilindea plin depleting eu rasn R= 2om, inaltimen = om gi p= 25-10" egim?, 1.7.22. Dowd corpuri cu mascle m, gi ms sint legate de capetele unui fir care trece peste un scripote eu inasa AM gi cu momentul de inertie J (fig. 1.7.22. Se considera c& firul nu elunecd pe seripete. Si se calouleze: 4) acceleratia worpuritor, 4) tensiunea in fir si efortul in suportul scripetelui, 1.7.28. Un cilindeu omogen de razk R se roteste, Sard alunecare, pe un plan inclinat cu unghiul « fati de orizontald. Cilindrul este Iasat. liber de Ia inal} mea h(t > R). Viteza inijiala a cilindrului este mula, Sk se calculeze: a) Vitera central de masé si vitera vnghiulard ™ de rotatie ¢ cilindrului bn momental cind acesta atinge plarsul orizontal; ae }) Torta de trecare a cilindrului pe plan; €) cosficientil de frecare pentru care cilindrut Fig. 1232 se poate rostogoli fant alunecaro, pe planol tnclinat, 56 or a a) lan — Fig. 1.227 1.7.24. 0 roaté sub forma unui dise gu masa M = se fli in fopaus. Si ne ealeueves SNM = 8 ke Hh R= 30 em cv ofan pcan near petra a atue roata im igor de rotaie 4) tuorl mecanie cheltit dacd disc arf ayut grosime mai mi © raza de 2 ori mai mare, musa réminind aceeagi. a st miek der Lat Sorputale und magi Arnot area mest my = 1091 R = 10cm nds “pura Ue capetl ir treat peste sept a fears img Pein ee pletonna w bash Tope smosd me 30 x sa flv este negljailas 74 *¥Prearend de 2) Sete esiepae In mere Hen a ead platforms, Care va vied eh seetin amen n cr endel ae fa ee sorana'n parr dani S'= kn Sou ral ee et in np ni an wen 2) Sioa din Sina eon die rail ere wed hd Svc pn gn AB, Icon "unghie = 30 tage be beens 735) Cra ay nad m= Be wf CD tre ened aceleasi intrebiiri ca la qpunetul a. eae ae eee 1.7.26 Un citindeu omogen de mast AL gi rea A este mobil in jue tase sole stunt ovizontal, Cia eate pus in mageate et ajutovel uaa ha de aiametr mast neghabilo infgurat rygulat pe cilindra, fiat a un capat etn pun de In manginn vind fe celta expat cory daa aga scfiun gravitas, Neplijind reckrile st caleulezes"? O° MAN MUP 4) Dups et tip tat elindguli va fe de 9c, rep Ef a a m = 30 tia inte si m pent ca aceseratia compu net 1m pentn"ca accelertia corpului de- mass m xk 17.22. Dowi discus idention ee otere to jurul axel vertcale 00" iene nghiolare oy gay lige 1727). Diseul A cade Ineal pe doe Yeza pe erin titel sind ajrge pe B se oats mule Dies Ab inte discus se negijars, Din momenta atingeri scunoe gle oe eats orm dari ccna ated ear ire setae Ses of gH ung uae cole we vole imprund sae 45) s& se compare eu ciocnirea neelastics a doud corpuri de im emul pleeind din gale, 57mash totald do 530-10" leg gi un ~~ moment de inertie de itt pa kg. 7 t Ie ent ae so he 8 : ” are o viterdi medie de 500 m/s gi of ener- cineticd de rotafie este egais cu 2/3. 1708 & ‘energia sa cinetict de translatie. Si 7.29. Un or az de 3m ar rand 190 he Corel rotoglgte Freee an tha teen penu's apt caval din ene ws tJ eared charg se Cnbek de wotae (Be ee 10 kor = 6-10" kg); MF preston o acest emg a tial de om, i timp er ae pe Pain (F-= 2 a) 7.1, Motor nai automo, otinduse x tri de 1900 etn desvtta pure de 100'GR Care ete valesee owes Ue de sat moto carirowut & HILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR 31. De co ne este mai greu si tragem 0 sanie san un clrucior ind ifoara eta me scurtd? De conga, de eebmans, gre tears mina prea sus? 1.8.2. Cind trebuie si fie, mai reristenta sfoara care sustine un tablou? C§ind este mai lungé, sau cind este mai sourts? : 8.8. Un biciclist pune bicicleta tn , apisind pedala cu piciorul Do ce a pio pela atin por kn Ree ae cca pore mai ugor In migcare deott cind sint in porifia din figura 1.8.3, 6? In ce pozigic 4 pedalei apésaree piciorului nu determing nici o migeare? Fig. 48.8 1.8.4, De ve putom desface gucuburile mai ugar eu_o gurubelaifa care are ‘mineral grot declt cw 0 qurubelnita cu miner subtire? 18.5. Se schimba poritin contrul a de greutate al unui ereion dacd folosim 6? In co divochie we doplaneaza gi eu elt? 8. De ce ne este mult mai grew si mergim pe un fir deett pe 0 gink? 7. Douk camioane identice, s¢ incarcd, unul cu beloturi de bumbec jar altal eu saci ou griu, Inedrcatura celor doud eamioane are aceeagi mast, Care din cele doud camioane are stabilitate mai mare? 8.8. Pentru ce cind vrem si ne ridickm de pe acaun este nesparat, necetar sine aplecim inainte? De ex ormul care poarté un corp greu in spate se aplesci Inainie? 1.8.8. Care corp alunec, ajungind cv 0 vitezi mai mare la baza unui plan Inclinet: unul mai grew sau unul mai ugor (Coefciontul de Trecare ete fcelagi iar enrparile plesed din acalasi punet al plomull)? 1.8.10. Tntr-un punt A sctionoasd dowd forte Fy = $6.N ai Fe = 4N ale ciror directii fac unghiu! 2 = 60°. $8 se calculeze valoarea rezultantet & acestor fopte, L8.11, Siow caleuleze valourea rezullantel « trei forte egale, Fy — Fy = = Fy aplicate in acotasi punct, care farmeaza Intre ele unghiuri’ de 430°, 1.8:12, Dou forje ogale Fy Fyonreformeazd inte ele unghiul a, = 90° Sint aplcaie unui corp. Sub ce'unghi trebute apliete,acelulag oa, ia lanl primeloe dou Tot, alte dows ose egie Fe pea ce eal ol ie in echilibes 1.818. Un corp de prevate G te aft pe un plan inclnat co unghial a Inga de evizonalt Se "an 4) componentele rest: in longul plamuui gi normal pe plans 5) unghiul planului pentrn care componenta normela a greutat 7 ste de dowd. or! mat mace desl componenta in lungul planui. Se dau G~ 300 N. Poate fi mentinut In echitibra pe un plan inclinat cu 3'N paraielé cu pianul sau cu forte Fe ='5 N orizontalé. Stiind eX Intre corp 3i plan nu evista frecdri st se afte a) greutates corpuluis 4) singhial format de plan eu direeyia orizontalé; ¢) reactiunea normala planului in cele dovd eazuri 1.6.15. 0 scindurd de greutate G este fixatd pe un perete vertical, prin apisare, cu 0 fort F care face unghivl x cv orizontala. Coeficientul de frevers Intre scindura si perete este j. Si se stabileasca intre ce limite poate vera valoarea forfei # pentru ea scindura ea rémind In echilibru pe perete. 1.8.16. 0 plac patraté de masi_m = 20 kx presupust omogens eate suspendatd in pozitie crizontald eu ajatorul a patru fire de Jungime 1 = 9m Diagonsla patratutii tiind d = 2|/S m sé se determine valorile tensiunilor c@ se exercité in firele suspendate in scelagi punet. 1.8.17, Un corp de mas m se afld pe o supratatii orizontald pe care se poate deplasa far& frecare. Corpul este legat printe-un resort. oefzontal cs gonstante clesticd . Lungimes resortulni in stare netensionalé estes. Incepind cu momentul f = 0 asupra corpului actioneazdé forta constant Tt 39Fi 1419 Fe, 18.0 Se cleutee: 1) deplasren maxim de In pot de eeiibru sub aciunen fori 5} dsblecaren mestma de la posta Ge echlibra acs fora Pre foarte ick tea vero tn valiaree 18:18. O righ de un metru eae in echilibeu pe muchia unui cutt tn dreptl vito 50'em. acd dows monede aint pie pr. diviiunes 13 cm Hg eal Incdeat ents In ech In rept diviunl 5.5 cin. © mone me nase de Sg Cave este masa rele? TL8A9. Un fir leet in A pour o grulate P in B, tre nC pete un scripete cate nts deo grouate G'ln anpital shu liber GrewtatenP Siidducss pe perpondcalara Aitetd po mfloelsopmentalty AC, sas doter- tninorapenuPitee PQ led stents afin ec (ig. 1818), 1.820. Pe un plan inclinat de onghi x = 45° faa de orizontalé se afa uy chop retin GEO Cop eI dw Hee plat Incbnat unghiul 6 40" Cunoelad coefsital de Toca intoe cap plan pas OF ee cre 3) ire oo Tita: veviard Q pentru a wenfine corpul In echiibra?; 5} fone maxima de apiare pe plans 2) fore do freare msi. L881. Un eadra rigid do sr tn frm de tiunghi, ADC, este eget ann plan vere, Pe lato 8 lng soe frocre doud ie de ase ma sims legate inte ee print fir ig. 18.21). iol ete mat mig deal lover IG. St se determine! 2) unghiel fort. de Ti ru Yan A. tn enna sili: 5) tensinnen din fir in acest caz. Aplicayie numeric my = kg ma = tgp 18.22, Un fir ese suapendet in dows puncte A si. Pe el poate alunece tara trecare un ine de greviae G- de care e prine onal fir, ear trect pesto tn-ea Dig 1822). Bo eapatal irl tint un corp de greutate P. 2) Se cee greulaen P pentru a ira ise age sub unghi deep frmind cu ondontaln unghie tn A's angi (90 ~ a) In Bs 3) aeprenypune et cele dout prtivni de fr AC 41 BC aint Ingle separa dda ponetul’C. In acest cas nu mei enle necrtay corpul de greutaie 2 Se servtensunile Tr iv AC 91 Ty ln BC 1.8.28. Doué fire identice (A.B) sintfinute sub unghiul « prin firul desenat punctat, de care atimna, Ie capete, corpurile de greutate G si care trece prin 60 Fis. ta Fig. t8.24 Pig. 1.6.25 S& se rezolve aceeasi problema presupunind inelele au gee firulai (desenat nnctat tn fig. 1.8.24), care are la capete doud compu, fccare tensiunea 7 in firwl pendulelor. os Be Sua }). Se core forta F, la echilibru, in funce de BA . cia a1.8.28. 0 rigls omogend AB este inobilé tn jurl unoi axe orizontale co trece prin ontrul aftr On punctol Mf atlat le jumatates distentet AO se 2 un orp ou greviaten Gy de 1-N, Ce fri Cy toebuie sf wcfoneae la cNtremitatoe 2B. pentra. a menjinn rigio. onzontall’ L820. Pentra a ridie rofile din fet ele uni automotil tebuie 58 se splice in mijloeuldrepte care vate asae rofiloro forade 439 Ny Acees pert tn oor dn spate eben ofr S68 Ns Care et rate ‘stomobitt ou masa Sf = 6000 kg s0 deplaseaz cu vitezn 9 ntrerea pe un pod orizontal cu fungimes t= 120-m, fe] Inelt‘aoeste se doplaseens pind la oprire pe pod in ‘impul t = 8 s, Coeficientul de frecare pe pod este y= 0.25. $8 se caleuleze: 12) viteza ‘camionului la intzares pe pod; ) forfele de apisare exercitate de camion pe ele dus eapete de pod, apt oprire. Se considers g = 10 m= e- 1.881. 0 baré omogen& de lungime 1 se spring in punctele A gi B. Distanjole de Ja punctele A gi B pind la capetele barei sint fy si respectiy fe Greutatea barei ests. $4 secaleuleze reactiunile Fs F; in punctele de spijin. 1.8.2. Se considers o bord AF rigida gi de greutate noglijabili. Asupsa bari actionenzt un sistem de forj puree: Py = 2Ni Fa = 1 NPs 9, A i, Fy = 5.N. Bara are lungimea AB = Ga. Sé se calculeze fortelo paralele F, i Fy eu care trebuie actionat Ie capetele bareiartfel inolt aceasta Sse aflein echilibru sub aotiunea sistemulus formet din cele gapte forje 1.8.83. 0 scart de lungime 1 = 6 m si mass m, = 50 ke se sprijind pe wo perete Sntr-un punet situat la indljimea h = 4,8 m deasupra solului, Cenirul e greutate al scdrii este la o treime de baza. Un om cu masa m = 80 kg.s6 ‘urod pind le jumétaton scéti 2) Presupunind ci tntre scard yi perete nu exist frociri, si de frecare dinire scart gi 10). ) Coeficientul de frecare dintre sol gi toard tind wa 0,4, elt de eur xe poate urea omul, flrd on scarn sé elunece iG =10 a) He forte ~ 1.8.94. 0 locomotivi avind groutaten de 12+ 10 N se opreste pe un pod cou deschiderea de 30 m. Dac unul din piciosrele podului suporta 8 + 10° N 1 wo calculeze 1a ce distant do pioioarele podulul sa oprit. locomotive, ~ 1.885. Avupra unui corp acionssni dowd forte. peraele Fy = 20. Fam 50 N tndreplate In sens conran, St so gleeasedinarimea 41 puncil fo epicatio at rerukante, dstanjadintre eel dout fore find de 5 om, ~ 1.6.86, Pirghin une balane ae brafcleneegnle. Daca e aya un_obiect Fe platens din tinge el cotarayte 3618 iar dace I purer pe bl din dena obiectul cintarepte 39 N. Care este greutatea realé a cbiectalui (tig. 18.33)F ~ 188%. Trei muncitortranaporté o grind eu jungimea de 4 m si grau- tates do 900 N. Unol o sutine fa un capat iar colalg dot, prin intermedi Une! bare, surfin celle copet al grinds 4) Sk ve detarine dstanga In care 4 apézat bere sub grind tind ci oa tri munciton depun eesag efort, 8) Se spnjing eapetse grind: pe dol pret; Je 4 m fa de cepétal din reapia ge alma un corp ev greutatea ie SEN. Care sat fovele de apisare e pene? 62 A ’ 4 5 { | , ; | , Fig. 4.8.96 1.8.88, Un wip vertical A oat tras sub un unghi «cu un exblu de lan- gime constants 1. Forte cu care este trae este de asemence constantd si epald tu (hig. 18.38. Capa D al cahfull se affa tot tmpul pe oneontale. Sere afle in funotie de unghiul« valoarea momentulul forte Fin report eu punctul A, Pentru ce unghi a’ momentul forfei este maxim? 1.8.39. 0 bari omogent de lungime f= 2 m are densitates liniark de rns fy © Salm: Bart ate fsa Ja capetele wit suspendato masse im = 4 kg respeotiv ms — 6 kg. Sé se determine punctul In care, suspendind Dara, aceasta imine orizontal , “mane = 1,840. © bard de lungime 1 = 0,7 m este format prin sudarea a doud buci{i de lungimi epale si de mase m; = 10 ky $i respectiv my = 20 leg. Sa te determine poaitia contrului de greutate a bare LT LSA. O bert orogens are grevteten Gy = 40 N gi lungimen J = 2 11 capetnle barei nt agezate dows corpuni de greutili Gy = 60 N §i reapectiv Gy = 100 N, S& se atle: mee ae ¢) punctul unde trebuie sprijinita bara pontru a fiin echilibru orizontal; 4) logew de migeare a vorpului de geeutate Gy astfeltnclt bare a8 rdmind orizontalé'dacit i s¢ imprima corpului de greutate G, o migoare unlformk cu viteut v, spre punctul de suspensie (v, = 0. mje); €) tn oe moment echilibrul barei ae modifica ~ 1842, Patry bilo de mate my = 1 kg, my = 2 kg, my = 3 kg $i reer la sin disuse iste Ina cate oho atela Maan ba @% 0,0 m. $4 se alle pozitia. centrului de mast al sislamului formet de cele patra bila, dncd ele sint dispuse: ‘2) in linie dreapta, 5) tn virtue unui patrat, 1.848. Dintr-un punct 4 situet le tnfl- fimea b= 1280 m fatd de Pamint 0 land tan corp e& cada liber. In aoclagi moment se Janseaai un oorp identie cu primul, eu vitere inifiald ty = 80 mjs, In directie orizonteld. :) Exprimati dependents de timp centrului de maei al sistemolui fore posi tat de cele doud gorpuri in timpul migedris b) aflati traisctorie centrului de masa al sistermuls, Fig. 1.8.88 631.8.44. La capetale unei bare cu lungimes de 12 m se glsese dovs corpuri cen grouidtile Gy = 500 N iG, = 700. Corpurile se migc& unl spre celBlalt teu vitezele 0, — 2 emis give ~ 4 emjs. Neghjind greutatea barci si se deter mine: () potifia centrului de mast al sistemului In Inceputal migekelis 5) poritia eentrului de mast In momental intilnirit corpurilor; ¢) Vitera cu care #e deplasat centrul de masd. 1.8.45. Treiluoritori trebuie si duc 9 plaed pitrata, omogen, de la- ture qi greutete 3 P, menjinind planul sdu orizontal. Uno! ine de virful A cela fe de pantera lic plsndwee pe ¢ perpondiolar in dagonia ‘AC (fig. 1.8.45) 58 se alle porifn color doi kterstori care fin de periferie astel inci toi tre #€ fe egal incdrcag ~ 1.66. Un dise circular de 5 ram grosime avind 89 em diametry_ este suspendat de un firintraun punet situat la 4 em de coniral sho (fig. 18.48) in'ee porije ieebuie si xe ageze pe acest dise un altul de 20 mm grosime, 20 om dlametr gi din aoelagi material pontra ca istemal de discuri si ston orizontal? ‘~ 1.847. Care este poritia centrului de grentate al une pléct omogene a forma gi dimensiunile date in figura 1.8.47, dacé greutatile portiunilor plicit sint proporfionale ca suprafetele lor? = 1.848 0 hari do 20 cm lungime este formata din douk buci{i egale de cupre fi aluminiu. Care este pozitia centrului de greutate al barei dac& seofiu- nea barei este constants pe toal& ungimen? 4 lo A x F it Fig 84s ve 346 Fe. 180 64 NL Fig 1.659 Fig. 1.0.50 1.819, Inte-un diso omogen de razit se practici o deschidere sub forma unui core de raza r-< R/2 (hg. 1.8.9). Central O al deschideri se afl fe 0 istants 00" exala cu R/2 de control discului. Si ge caleuleze distanja. x do In central Q ef dnt in central de preutote Cal coral in foneie de 1.8.50. Sa se determine pori seojiunea de forma unui segment dh Ie eontru 2a rade, centrului de grentate al unui corp cu ere de razit R (fig, 1.8.50) evind unghiul cAPITOLUL 9 MECANICA. FLUIDELOR STATICA FLUIDELOR 1.9.1. Presiunes esta o matime sealant, In timp ce forja care 0 determin: este mirime vectariala, Cum se explicd aceasta? Exemplificati. L9.2, Avem trei vase, co tn figure 1.9.2, care au acceagi suprafafa a baz Fig. 192 82) Se toarni tn cele trei vase un lichid, pind la aceeas indlyime. Clots Jichidele din fiecare vas, se constatd cf ele au mase diferite, Presiunea la bara ‘vasului va fi diferité sau nu? Explicali. 4) Dack tn cele trei vase se toarni lichide diferite cu densitatile ex > Pe > px pind Ia aceensi inaltime, greutafile lichidelor vor fi diferite. Cum va fi presiunes la baza flecdirui vas? 1.9.8, Un vas cilindric ov raza R= 8 em gi indllimea h = 60 em se tumple eu api. Si se determine forja de apisare exercitatd de apa 4a) Ia data ellindrelui; 4) pe suprafata laterala a cilindrulul 1.94. La baza unui cilindru se afi un piston ou masa M= 2 kg si raza A= 5 cm, care se poate misca In cilindru fark frecare, In mijlocul piste nlf ti un ity ou cama r= 4 om. deca uo eudezd oat. Fi aceasta se toarnd 1 kg de apa (Bix. ‘a ce lnaltime k fai de baza ell Adrului se ridies pistomnl? 1.9.5. Cu ajutorul unui manometen in formi de U eu eapetele deschise on diametrele ramurilor diferite, se misoar’ presiunes dintr-o incinta, Legin- du-se la incinta ramura eu diametrul mai mio manometral indica o presiune p= H ~ pgh. Ce presiune va indica manometrul daca se cuplenzi Ia ineints ramura de diametra mai mare? Trebuie reotalonat manometrul, sau Pu? 1.9.6. Cu un msnometru in formi de U se misoari presiunea dintr-o incinta, Diferenja de nivel a lichiduli doni ramuri, A si B, este h, iar Jungimea coloanei de lichid din ramura Beste Ly 17 em (lig. 1.2.6), Se inclina ramura B cu un unghi « = 45° fata de orizontalA! Sa se determine: 4) presivnea din incinta; 5) lngimea colonel de ichid din ramure Bs cc) presiunea din incinta si lungimea coloanel de Tichid din ramur dct ‘acensta 46 alld In poze orizontal nm 1.9. Toten tub vertical jn form de Us introduce om ied carui coloang are lungimes J. Printr-un mijlae oarecare lichidal din tub. S& se calouleze perioada suicilor oscilatih ‘tub, dacit se neglijeazi forjele de frecare gi foryelo eapilare. 1.9.8. S& se calculeze lucrul mecanic consumat pentru a ridica pistonul mare al unei prese hidraulice pe distanja J, = 0,7 m, dacd raportal diame- 66 tralor pistooncor este dd = 10, ir pistonut mic este acfionat deo pirzhie Invearelundl din braje eave de n'= Soni mai mare deott eaallt, Forte care hejioneasa hrajol mare.este de 600 1, iar randamental press) kicrauice de 70°%, 1.9.9, Cu ajutorul unei pres hidraulce trebuie sf comprimim un corp cu farti Fy = 10°N, Dacd raportal tuprafesio pstoanelor este Sy — 10, pruterea toneumats de kW, can randament de 70%, sar pstonol mit eabuar Bit = 'tO'em leo aplcare, sa se caloueaeTrecvena pastor pe acess piston, 1.9.10. Inie-un vas cilindrie se toarnd mercur, dupi care se toarnd api, asttel int grevisile clor cous Hchide st fie egie. Toullimen pe care oat Gele dont lichide in vast clinic exe de h-— Laem. S4 se determine: pre siunea pe care 0 exercita cele doud lichide la baza vasului cilindric, daod se senate oe oe 10" kg/m®, densitatea mercurului p = 13,6-10" kg/m’, 1.9.11, Un vas in care se gisegte un fuid de denitate p se migedastel: ) pe verioalé in tus cu'o accelerate; 5} po, vertical fm joo ou accoleratin 6; ©) bade liber 3% se deduct pentra toate acest tei eazuri exprsia_prsivn hidrosta tice Ia adiocimea B tin tai. 19.12. Un cory paralelipipedic este introdys in poviie verticals tute vas car se afl co Tlld,astel int se cufand pail In fig. Se xchimba [velit ukduti din vas, decd se introduce corpl fn poate oieontala? Esp cati. Dar cind corpul are alla forma? 1.9.13. 0 bueata de gheata pltegte intrn pahar ev api. Daca gheaja be tapeste comple, nivel apel din paar se schumbu? Rispuntei fm came 2) ghenta este, perfect omogen; 1} gheaia conte imran. corp strain; ©} feaja eontine ule de ae. 1.9.14, Inte-un paar cu apa ge aflécufundaté o cote in care se afla wn corp cu'densitatea g¢ >> pg, Se schimba nivelal apei din pahar, daca se scoate Sorpul din cutie qi 6 inteduce In pabnral eu apa? 1.9.45. Un corp de forma silindricd pluto int-un vas co aps, atiet Init apa ocopers 62 din inijmnea ‘corpo. Se toarna apo lel tn vase u pd, pins int corpol este complst acopert de wet "36 se determine ck din Ilgdeog ifadrulat no afta tn op& fet ce ald tn ule dood denwitatan pet py = 10° kgim?, iar densitatea ulelului py ~= 8-10" kg/m’. Rezultatal se chieaka ind oepul ane alth form? 19.16. Un corp deforma paralelipipeicspluteste pe ap ind ound. jomatate din voforol si, Ingodus in vl, se cufunda G62 din volomul ss. Si'se determine. densitatea corpul si densitatew tleula, dack denstates apei este p, = 10° kg/m’. 1.9.17. Un corp avind donsitaten 27-40% kgim?, de form& conioi, ev raza hazel R= 30 om, introdus intr Vieful conului in sus, se cufunda par de intersectie a suprafetel apei eu conul. 1.9.18. Un corp de forma sferic8, eu densitaten gy = 800 kg/m?, gol pe dindunteu, are raza interioaré R,= "1 cm gi raza extevioart R, vas cu apa tn, povitie verticals, cu Sa se determine raza ra cerculuiCe valoare trebuie si aba densitotea materialului, ge, eu care se umple corput sfovie pentru va acesta sii pluteasca in: interioru) lichidulu? 1.9.19. Se cintivegte un corp cu o halanti aflata sub un elepot de sticla, Corpur are mase m =- 200 giar voluraul ¥ = 1 1, multmai mare dectt volumul, corpurilor de masa etalon cu care s-4 facut cintdvinea. S& se determine greu- tatea reala.a corpului, daca se fine seamé de legea lui Arhimede si dac8 sub Dalon se afla ser la presiunea stmosfericd. Care este eroaroa de anisurit fal de cazul initial? ‘Co se Intimpla ou braele balantel dnc 2) presiunea aerului de sub clopotul de sticla este mai mic& deeit presiunea atmosferica; G ’)) presiunea aerati de sub clopotul de stielé este mai mare deft. pre- siunea atmosfericd, ‘Se da: densitatea aerolui le presiunes atmosferici, fo = 1,25 kglim, densitates etaloanclor de cintarire gy == 8 800 kg/m 1.8.20. Un corp se cintareste eu o balan analities de precizie, aflat ob un elopot de sticli. Cind sub clopotul de sticla se afli ser la_presiunes ftmosterica, bratele balaniei sint in echifibra, Ce se intimpli eu brajele Dalantei deck: ‘a) este scoasi © parte din aerul de sub elopotul de stil; 5) este pompat aer din exterior sub clopotul de stil’ Sé ae stUdieze toate cazurile posibile si s& se comenteze. 1.9.21. Un suc mare de hirtic, Impaturit, se elntéreste cu ajutorul unei Dalanje de precizie, Dupa acee, tacul se desface, ol se umple eu aer si se Sntireste din now. Va avea aceeasi geeutate ea in primul caz? Dar dack balants te acoperité cu un clopot de sticlé din care s-a scos compl&t aerul (vid), eum vor fi cele dows cintarii? 1.9.28, Un pahar cu api este pus pe bratul unei balanye gi balanta se ‘echilibreaza. Se cufunda in paharul cu apa un corp metalic suspendat de un fir. Se schimba echilibrul balaniei? Dar daca se inlocuiegte corpui metalic cu tun dop de plnta, ce se intimpla? 1.9.23. Apa unui flavin este oprita de un dig care are forma unui, paral piped, cu lungimea L = 20 m, avind densitatea p = 3+ 10° ke/m®. Si a6 determine: fa) forta exercitata de apa asupra digului, dact inaltimen fluviului este dea ori del de curgere avila ete prpeniclar pe angina Higului; 3b) ‘grosimea minimé D pe care Urebuie 88 0 aib& digul pentru ca apa si mur] réstoarne, daca Torta de-presiune are punctol de aphicafie Ia o trsime din Indl\imea apei, masurata de Ie albia fluviulu, 1.9.24. 0 tija subtire are un capat fixat Intro articulatie fa}& de care se poate roti fra frecare, articulatia find prinsd de peretele unui vas in carerse fflé un lichid de densitate py. SA se determine densitatea tijei p daci accasta fcatunda portal in leks ase inet Ta eviibru'o ractiuoe K <1 din Tungimea tolala a tijei se afla in aer. Se neglijewza foryele capilare 1.9.25. Un corp aflat deasupra unui bazin cv apa este aruncat pe verticald, in jos, cu viteza de 1 mjs. Pitrunaind in apa, se constata c& in tmp de 0,6 § pereurge un spatiu dem. Sé ge devermine densitates corpului, dack se negli- Jeaud toate forjele de frecare (in ner gi in apa), gi se comsiderd g = 10 mje 1.9.26. Un submarin se afla lao adincime h = 50 m sub nivelul mari Pontru ea un seafandru ai iasé din submarin tn mare, el intr nial inte-o ‘camer de-evaeunre care este” previzata ca Un capac metalig eireviar eu masa m= 5 kg si cu diamietrul d= 4 m, find Inclina fala de orizentala eu un! hind x = 45°. Se umple comora de eva fevare ea apa apoi, en mula usuringa, Seatandrul poste si siice capac insii In mare. Daci ins In camera evqcuane se aid aer Ja présiunen atmo sferica. rw ce forlA F trebuie impins «x paul, de la parlew fui inferioara, find Pig. 927 Artioulat Ja parten superioard, cal el si te deschid, Se da: densitatea apei de mare eq = 1026 kg/m’, ¢ = 10m/s*. _ 1.9.97. 0 tijd subtine de Tungime L si densitate peste sprijinita ca in figura 1.8.27 intrind paral in apa, distanta de Je punetal de spnjin, 4, Ja partea superioara « tel find £. Sa te determine eft din lungimen tijei se afl In npd duck se neghjenza Forteln eapilare. 1.9.28. Un densimetr are volun balanvbui de sticks ¥, de dows ori mai mare decit volurwut Ujet de sticti situata Ja capatul superior al densi- metrului, Introductnd sdensimetral inten vas cu apa, tija tui inteé in eps pina leo tevime dit hungimea sa. Si se determine aj densitajiie, minima si masima, enre pot fi misurate cu acest densi- intra ‘) Gt plitrunde tija densimetrului Intr-un fichid cu densitatea ‘ND glen 1.9.29. Se introduce densimetrul din problema precedent vertical intr-un vas ot lichid si pe soar geadata a tijst de stiela se citeste diviziunes d= {5, Se seoate liohid din vas suficiont do mutt en densimetral 84 nu mai posta pila Vertical, acrsta inclinindy-se ea unghiul « fat de orizontala, astfel ineit supratnta lichidulué sa fie in droptul sealei gradate a tijei. SA se arate ci noua diviziune nu depinde de unghial de inclinare a. SA se determine fliviniunea d’ daca se conose: Lungioea vasulul V, 4, = 10 om, distanta de Ia ara deasimetratit ta cantrul de presiune, t donsimetrului la centrul siu de geeulate, ly P= 10 cm. 1.9.30. 0 tija vilindried din iemn, care are prinsi. © bucett de plumb to portes inforioard se introduc Intrun vas umplut cu ua Tichid. La echilibra lije se cufvndi parte tn lihid, tn positie vertical8. Apgedm ugor pe capatul Supenr al Giri avensta intra In lich, dupa vare se last tija liber’. Ea inoepe Sioseilere. 3a se arave of migcares dy oscilalve & tijel este migcare oscila- lorie armonicé si si xe celeuleze periouda de usclaje. Se negljeaza Torjele die frecare s) forgele capilare. = bem, distanja de la baa em, lungimea Ujet superioare, DINAMICA FLUIDELOR 1.981. De ce apa, printr-o conductit vertical’, curge in jos ea un curent ‘continu, in titnp ee apa In o&dere Libera se sparge In piedturi? 1.9.82. Fie doua vase cilindrice mari. In primul vas se introduce apa fi tn al dolla so intmduce un lichid necunoseut. Pe faja Iatorald @ fecérai 69vas se face elte un orifciu, Sy i Sp astled tnclt Sy — 1,25 Sy, la coveasi adincime h = 20 cm fat de suprafaja lichidelor. Si s0 determine 12) densitatea lichidului neomoscut, dack debitele masice ale lichidelor ce ies prin orifci ant ogale; ') debitale valuniice, dack Sy = 4 cmt ¢} Ce patem face pentru en debitele volumice prin cele dou otic st fie gale! Se dau: densitaten apet px = 10" kgim?, g = 10 ms? 1.93. Intro gileata cargo api de la un robinet cu debital volumic Ge 10% ell Ste determine nivel maxim pe cae tating apa in Beats acd aceasta are Ta bark vn orificiu eu sectiunea S = 0,5 om® (g-— 10 m/s! 1.9.44, Un var te umple ou api de la 0 conducts de sectiune S. In vas te fac dou orifci, unal de sectiune Sy, la jumétstea distantei dintre nivelul apei si baza vasului gi altul, de sectiune Se = Sy/1/2ula baza lui. Si se deter- mine sectiunea a eonduotei astfel incit nivelul epei din. vas sk réming constant, Vileza apei la iegitea din conduotd este egalé cu viteza ei Ja trecerea prin seojiunea Sp. 1.9.85. Dous vase av Ia bezs lor efte un orficu ciroular g sin pase unut poste ltul, Se di drumul la un robinel. de apd aceasta inted in primul vas, {ese prin primul orificu de raz’ Ry = 1 cm, intra in al doilea vas si prin al doilen orificiy de raz8 Me = 11 om, ise. [n regim stationar, apa din primul Yas are 0 adincime Hy = 20 om, Si se determine @) debitul volumic al robinetului de-umpleres 4) inalyimes Tichidutui din al dolea vas. 1.9.86, 0 fintina arteriand ridicd apa lao indltime k= 30 m. $tiind 4 secfiunes conductet de apd la ieyire este de 20 cmt, 88 se ealouleze 1a) viteza jetlui de apa la iesre; 4) debitut volumie al jetului; c} puterea necesar& pentra « putea ridiea apa la indltimen 1.9.37. Un vas cilindric are dovit oriicit plasate pe acveosi generatoare. De la un robinet se umple vasul clindric eo epa, astfel ncit in regi stavionar nivelul ichidului ramine constant, io distanta Ay de primul onficiy gi ln di tanta he felé de orficul al doilea, S& se determine coordonotele punctului de intersectie al eelor doud jeturi de api care ies prin cele doua erfic 1.9.38. Un vas ciindric ere dous orifcii agozate pe aceeugi_ vertical, Je distanfa’d— 10 em smu do altol. Se omple ew ap de in un rohinet vasul Cilindrio, far i regi stafionar nivelul apel se menjine constant, la Inafimea he='20 im, Prin onifieii curg dous jetur de api care se Intiinesetntr-un punct faflat pe acelagi plan cu beza. vasului Si se determine distanja de la supra- fata lichidulut Ia primul officio 1.9.89. De ce asupra a doua ve- hicule (autoturisme, Darci, vapoare) care se migei parelel intre ele si in eelagi sens, apare 0 fork care tinde sa le apropie? 1.9.40. Printr-o condueti cu secli- ‘une variabiliea aceea din figura 1 cireuld un lichid. Sectiurea Sy, = 510m, seetiunea Sy= 4-10 Fig, 1.9.60 jar diferente de nivel indicata de cele dous manometre este Ak = 20 om. Si se determine debitul yolumic al conduetel (g = 10 m/e). 1.9.41, Printr-un furtun de gradind, cu seotiunea S, = 2 em, tinut te nivelul ‘sofului, iese un jet de apa, vertical, cu debitul volumic Qy = 69 I/min. Sa ee determine sectiuniea See jotului de ap& la inalfimea hk = 1m, dack se negjeed fecal cu oralg se presopune eet mse dispersant (¢ = = 10 mie). 1.9.42, © ieringd aflata in poritie orizontald, pliné eu apa, de tungime 1 = 5 em, are suprefeta pistonului 5; —2 m4, iar suprafatg osficiuhal de iegire Sp—1_mmé. In cit timp va fi scoasd apa din seringi, dact asupra pivtnnloi acon ou fora eonstanta F— 36 N 19.48. Si se determine debitul volumic dintr-o conduct cu sectiune ‘hia, prin care circula apa, daci tubul Venturi aplicat la doug secfiuni Giferite ale conductei, $) = 0,2 m* gi Sp =O, m4, indica o diferent de presiune Ap — 10° Nim A4, Pentru a determine viteze unui avion fafa de aer, se monteazt pe avion un tub Pitot (fig. 1.9.44). Tubul Pitot masoara presiunea totala a ferului gi indic& o diferent de nivel, Sk — 13 om, a lichidului ew care este tmnplat §1 care are o densitate de 800 kgim®, Si se determine viteza avionului {aff de aor (g — 10 anjst), dao& donsitatea aerului este py = 1,3 kg/m. 1.9.45. Printr-o conduct orizontal®, ca acces din figura 1.945, curge un fluid. Inaltimile de fluid in cele dood toburi verteale sint: hy = 10m, hy = 20 om, Sa se determine viteza de cungere a fluidulti, deci se ia g == 10 mst. 1.9.46. Cum este mai hine si decoleze un avion: impotriva vintului sau Jn sensu vintului? Dar si aterizeze? 1.9.47. © sferd de plumb, cu diametrul d = 2 mm, este lasata sk cada liber intr-un vas cu glicerina ware are adincimee & = 2m. S& se determine timpul necosar ea sfera de plumb s& parcarg’ uniform vasul eu glicerina (curgere laminar’ pentru care forta de rezistenta F = 6rrre), daca se cunose SAS" 10° kein, pg = 13° 10" kejmé, cootielental de viscozitate al fltcerine? = 15+ 40-8 kegjm-s, ¢ = 10 mist 1.948. 0 pickturd sferiot de aps, eu diametrul d= 2 mm, este lsat si cada liber in aer, Sa se calculeze viteza de cddere a piciturii de apa, in canaries 1) curgero este laminar’ gi forja de reristentit este F = 6x 9704 1) Gangorea este turbionerd iar resistente Ia ineintarca in er este Seo. Se dau: densitates aeruui py ser 4.3 kgim?, densitates Pig. 19.46Im?, coeficientul de viscozitate al aerului 4 = 16+ 10" gma, coficientul de forma in regi Warbulent C = 0,256, ¢ = 10 met. 1.9.49. O sferi de sticli, de densitatea p, = 23-10" kgim®, este Hisati si endl liber intrain vas cu ghewing, In cre are 0 vitezi constanté ¥ “M0-! ms, Sa se determine raza'sfere de sticl, dacd se cunOSE: by: Beto? kg)m, eoefisientul de viscoritate al glivrineh on == 15-10 iuimes, g 10 ajo 1.9.50. Un avion,rburind ca viteri constant, antreneazi prin freeare oral din jurul shu pe'o distanjas ~ 4 cin. Stind ca fora de frevare po Uni- pei, pg = 10" tatea de suprafata este"f 4-10 Njm? iar coeficientul de viseoritate al aorului 1» = 1,6-10- kglm-s, si se determine vitera de chor a avionului. 1.9.51. Den fir vertical se prinde o sferd de diametru d = 3.em si densi- tale p = 3-10? kgjm?. Sub actiunea unui jot. de aer orizontal, firul forrueant lun unghi x = 40° ald de pozitininijial, in acelasi plan vertical. Sa se deter- ‘mine viteza jetului de aer, dacd se cunose: densitatea aerulut pp — 1.3 kg/m’, coeficientul de form in regim turbulent C= 0,23 gt g = 40-mis% 1.9.82. Si se calculere vitera maxima pe care o poate atinge un auto: turism de putere P = 80 CP., dact sectiunea so normala este $= 2 m?, coeficiontul de forma in regim turbulent C = 0,8, iar densitatea aeralul po = 1.3 kgim’, Se va lua in considerare numai rezistenta pe care o Intimping Aototurismul tn” migcare datorita prezentei acrului si se neglijeaut wate celeatte tipuri de freed f CAPHTOLUL 10 ASTICE DE ACUSTICA Thu 1.10.1. Doi elevi, unul mai inalt gi celilalt mai sennd, se gin eu miinile de acceagi bara arizontala, eduLind sa se fegene eu wereas) freeventa, Vor reusi facoasta? 1.10.2. Un fir do iarbi descrie oscilalit repezi cind suff vintul. Daci se goed po el o insvetd mui mare, atuncs firal de iarba nu mai oacilcasd docit lent. De ce? 1.10.8. Perioada gi amplitudines unui pendul elastic s-er modifica tunel ind pendutul ae fi dus de pe Pamint pe Luna? 1.10.4. Uneori, a o anumivs viter’i a maginii de cusut, masa pe care este ageratd oscileazs puternic, Gum se explica acest fenomen? 110.5, De ce duck stim Inte-un anumit rim peo selndurd destul de Jungi,sprijinita Ja capete, © putem rupe cu usurinta? 1.10.6. De ce un vagon de vale feratd incepe si oscileze vertical cu ampli- tudini mari Jao anumita vitez? 1.10.7. Un tenor a ficut urmétoaren demonstratie: ol a lust un pehar de cristal, Ia lovit ugor escultind sunctul produs, apoi duetnd paharal in n ddreptal gurii @ cintat aces moti muzicalk pe care o putea da si paharul Jovit, pin cind paharal e-a.spart. Cum explicati acest fapt? 1.10.8. Grecii antici, ca sa amplifice sunetale din amfiteatrele de spec- ‘col, ajezau in loca potrivite amfore mari sau faceaw eonstruchia. tn aga fel Snt'inunele Toca ramtneat golus uije- Dec, tn acest fel, te amplifcay 1.10.9. Co simp aparte permite meduzclor si descopere cu multe ore Anainte apropierea unei furtuni pe mare? 1.10.10. De ce acervurile care se depirtea2’ de locul unde a cizut 0 fisted tm api mu slik lungite de curentol epei gi rimin mereu de acteai 1.10.11. Un cosmonaut ajuns pe Lund ar putes auzi zgomotul produs Ja plecarea de acolo a unei rachete? " ae 1.10.12. Sunetele se nud mai grew, sau chiar delo, cind vintul bate dinspre cel care ascultit spre sursa sonora. De ce? 1.10.13, Co se intimplii ca energia unci unde sonore cind sunetul a fineetat si se mai auda? 1.10.14, Cum se explicit faptol ci auzim etnd zhoari 0 musck sau un infor, dor no auzim wn flature? A405. De oe cind vrem si auzim mai bine, nem ming plnie pe dupa 140.6, De ce in pidure ete grou st defini direayia do undo. vine sunetal 1.10.17. Cum explicati faptul c& tn timpol umplerit unui vas eu api se ade un sunet a cir feeventa (inal) varaga? fn oe sens veiond Tec: venta? 1.1018. Din intiiniren « doua unde somore poate 84 rezulte linigte? 1.10.19. De un resort elicoidal se suspandi un corp cu masa de 4 ke sab aetiunes elivin resortal se aimgegte eu om. S& se calculeze freeventa oscilatilor unui corp, cu masa de 1 kg, kaspendat de acelagi resort. 1.10.20, Un oscilator liniar cu amplitudinea oscilafiei de 8 fam se afl dupa 0.01 s de la inceperea oscilatiel la distanga de 4mm de pozitia de echi- libra. Sa se calouleze: ‘@) pulsajia oscilatoraluis B) frecventa oscilatie; €) perioada oscilaticss | ef) Mitcsn oseilatorutos tn posifia data: €) acceloratia oscilatorului in pozitia data, 1.10.21, Un punct material executi 150 oscilajii pe minut, eu 0 ampli- tudine A = 0,05 m. Sa se caleule 4@) frecvenfa si palsafia osciatiilor: 6) vitezo st acceleratia maxima a punctului, material, scriindu-se ecuatia migediit oscilatorii, dact faza initial gp = 15%; ¢) raportal intre energia, ineticX gi energia potential’ a ponctuiui material in momentul in care elon- gain este jumatate din amplitudine. 1.10.22. Un oscilalor constituit dintr-un punct material en masa m = 16 10 kg,atirnat Ia capatul unai resort, Vibreaza sub aotiunes forjsi latioe «vst, conform cena: y = 10" sin (E+ F) io. 3Se cere 2) peniosda qi freoventa oscilateis 5} Wiese madi ocgeeria maxim’ a purctuli materia; ¢) valoarea maximé a forjei care aclionesed asupra punctului material; d) relajill care expriml dependenja de timp a energillor: cinetil, poten fiata‘gi totala ale punctalui material; ) timpul in care punctal material efectueazs drumul de la jumatatea eres Sees 1.10.23. Un punet material ex 5 sin t (cm). Sa se stabileascd: g te masa m= 10 g oscilear’ dups legea 2) tmpol& dup care este atin vtera maxim este Stine aceirafia tnxim BPM hte tind ar aclonast agra poncaa fri; ©) exprsie pentru energin snes, potential energie tot 1.10.24, Un corp de masd_m — 2 g; plesind din repaus, efectueazit o rigcare osclatorie armonica. Se cere 12) si se serie ecualia de migcare a corpului, stiind ca pentra a indeparte conpu din poritia de echitibra pind intr-un punet situat to distenka maxima do aceasta pozitie se cheltuieste Iucrul mecanie L = 23-10 J, iar forla elasticd maxims, Page = 115 N5 5) perioada migcaeis ) energia cineticd $i energia potential cind corpul trece prin punctut aflat {a distanja y = 2 cm de pozitia de echilibru 1.10.85. Un. mobil efectucazi 0 migcare osciletorie armonivd. $tiind 4 pontra clongatiile 2, = 2m gi ze = 3 om, mobilal ere vitezele 2) = 5 m-s7 fi rospectiv 2, = 4 mor, si s9 ealeuleze amplitudinea gi perioada migoari oseilatoni a mobilului. impul f, dupa care 1.10.26. Acccleratia unui punct ce executd 0 migeare oscilatorie armoniek este data de legea a= —=* sin 1, La momentui initial punctul se aflk In centrul de oscilatie gi are viteza 2 = 2x m-s*, S& se afle ecuatia migcarii ilatorii si si se reprezinte grafic dependenta de timp a elongatiel si vitezet 1.10.27. Do un resort aliens un astfel de corp Sneit perioada do oscilatie a sistemului este de 0.5 s, Se atirna de resort ined un corp, perioada de oscie Jatie devenind 0,6 s, S& se determine slungirea resortului dupa adiugarva celui de-al doilea corp. 1.10.28. Un oorp suspendat de un resort oscleazi armonic ou perionda Ty = 0,2. Se leaga, Inti in serie gi apoi in paralel cu resortul, un alt: resort de constant elastici ky = 2k. Calculai perioada de oscilafie a sistemului now format. 1.10.29, $8 se afle raportul 7,7, dintre pericadele de oscitajie ele unui corp suspendat de dou resorturi (de mast neglijabila) de eonstante elastice ‘ksi ks legate inti in serie (7) si apoi in paralel (75). Si'se arate ci perioada T, este col putin dublul perioadei Tp. n 1.10.20, Un motor eu masa de 992 kg este montat pe patra resorturi fisoare avind acelasi coeficient. de elesticitate. Motorul este asifel_amplasat incit nu poate oscila pe resortari, dectt pe directie verticala. Stiind ek perioads de oscilatie propric.a sistemului astiel format este de 0.1256 5, s& se determine covficientul de elasticitate al resortului, 1.10.81. Un motor cu masa de 128 kg este montat pe patru resorturi identice avind constanta elastic & = 2+ 10" N/m. Si se determine perioada si freeventa de oscilaie a fistemul 1.10.82. 0 masa de 10 g suspendata de un fir de cauciue oscileazi eu porioada T= 6.2. Din dou fire elastice de acest fel se confectioneaza un are, Cit se va Intinde coarda arcului, dacé o piatré de 5 ke este aruncata le 0 Indljime de 32m, vertical, in sus? ‘Se presupune of intreaga energie poten- tial a conndei se’ transforma in energie potentiala a pietre 1.10.88. Un punct material de masiim = 5 kg efectueaz o migcare_osei- latorie armonivd cu frecventa v= 0,5 Hz. i amplitudinea A = 3 cm, Si se cealeuleze 4) viteza v a oscilatorului in momentul eind elongatia sa este y = 1,5 cm: 4) forta elasticd maxima care actioneazé asupra punotului material; cc) energia ‘otal oscillator 1.10.34. Un corp de masa m = 8 kg suspendat de un are oscileara rec- ‘ini fn jurul pozitiel de echilibru, Areul se intinde ov 0.2 m sub actiunes unei forte F = 98 N. Se vor a) perioada de oscilatie a conpuluis b) Irecvenja si puisalia oscilatilor; €) amplitudines oscilayiilor in absenja amortizarilor; d) energia de oscilatie a corpului suspendat; 2) vileza corpului de mas m in punetul in care acesta ar fi in echilibra in absenfa oscilatillor si viteza eorpului In punetul in care elongatia este 1.10.85. De un resort elastic, k= 40" Nm, este suspendat un corp 4 m= 04 ka. Se produc oslo astel inci, Ja distania_y; = 3.om faja de punetul de echilibra, impulsul corpulut esto pr = 0,3 //3 kg m-s7 12) Serieli ecuatin de oscilatie a eorpulu (gq = 0). }) Celeulat? valosrea maxima a impulsuluicorpului in timpul migetri ©) Calculat! energia cinetica si potentials a corpului cind elongata mises: i este yp = 2 em 1.10.86. In ce pozitie trebuie ai se afle un osclator liniar armonic fati de poritia de echilibra, pentru ea energia lui cinstied 24 fie egala cu energia ‘st potentiali. Se presupune cunoscuté amplitudines osciletorului, 1.40.87. Un osclator liniar armonic, dupi 0,04 s, se afl Ia 3 mm fata de ponitia de echilibru, Amplitudinea oscilatiei find de 0,6"em s8 se ealeuleze: 12) viteze oscilaterulut corespunzatoare elongatiei date; 4) raportal dine energie cinetiea yi cea potential corespunzitoare clon- gaye date; ‘¢) la ce-valoare # elangafiei energia cineticd va fi egali cu cea potentiala 1.10.88, Un punet material desorie © migeare oscilatorie dupa legos Asin (= +3) Sa se euler: 2) morontul In care energie potontial® este egal cu enorgia cinetici; Ey) onengia totala a punctului material de masa m; ¢) forta sub activnos cireta corpal descste migcara oscilatorie dat 1.10.89. Un pendul elastic cu masa m = 10 y incepe si osciléze, Cind longajia sa este jumatate din amplitudine, viteza sn este ay @Qt7 emis, iar acceleratin sa esto a, —|/F emis So vere < a) Trocvonta si amplitudinen misc 4) fara initials gi energia totala a osclatorlais ¢) constanta elastics «_ pendululi 1.10.40. Un pendul elastic executa 0 migeare oscilatorin armonir avind amplivudinea de Ben gi perioada de 4 sa momintal ial pendula are viteza v = 6,28 cm/s. Si se scrie ecuatia acestel migciri. 1.10.41. 0 Dili din fier eu raza de 20 mmm este suspendats de un resort Legea de migcare « sislermului bili-resort este y —~ A sin wt. Si se determine 4) forja care scoate bila din posifia de echilibeu sind cf frecventa cu ‘care oscileans bila este 2 Hz; +) onorgia cnetick s hilei dup un sfert de perioads de In inceperea misesrii; ¢} valorle lui « penteu care bila are energie einetick maxima gt veloarea rmaximil a energies cintice 1.1042. Un mobil executa o migeare oscilatorie arinonica dati de legen y = A sin ot. in momontul in care elongatia migcati este jomatate din. amph dudine, un soe instantaneu face ca viteza mabitului sa st dubleze. Caleulat noya.amplitudine « migcari. 1.1048. Un pondal lung de 0,5 m gi avind masa de 200 oscileaztt dup ‘un are de cere, $a so afle veloarea forjei care produce mijenera pendululu, pentrn elongatille: a) 30 om; b) 15 em 4 ¢) 6 ean, 1.1044. Un pendut simplu efectueazs 200 oscilatii pe minut iar altul, in nosagi lo, efettuvazh 300 oscilett pe minut, So se calleze raportl Ia imilor celor dowd pendule 1.10.45. Doud pendule gravitational oscilears in acelagi timp si In 9 lasi loc. In geelagi interval de timp primul face 10 oscilayi tar al doiten face 6 oxclatfi. Si se calculeze Jungimile celor douk pendule, gliind ct unul este ‘mai hing decit eelalalt eu 20 em. 1.1046. $i © calouleze accelerating intrun punct oarecare A de po Pamint, stiind c8 un cassornie ev pendul care indicé ora exactd in_punctul 2, Intivzie in Aca 35 8 In 24 ore. Pentru punctal B, gy = 881.5 cms L.AOAZ. Tin pendul gravitational efectoear’ osclaiii cu amplitudines unghivlord «= 45°. Pendulul revine in” pouitia, de echilibra. on viteza 9 = 3,39 ms. In locl eonsiderat, ¢— 981 ms, iar mata bile suspendate de capitul firului este m — 0,5 kg. Sé se determine ‘c) lungimea pendulului $1 porioada oscilailer sale; 4) energia potenfiala in puinctul de slongotie maximi, 1.1048. Sz s0 celculere energia cinelicd si potentialé a unui pendul g tational pentra elongatia unghiulerd de 5°. Se da: ene pendulului ‘3m, mata pendulukii m= 800g si ampiitudinea unghivlard de 8°. (Se considera lungimes ercului deteris de pendal egali cu lungimea corzis subin= tinse.) 1.10.49. Impulsul p, sub actiunea céruia un pendul eu masa m — 0,5 kg Incepe si oscileze ch amplitudinea unghiulara x = 20°, are valoacea 6 4.5 kyg-m-s-% Stiind cig, in focul in care oscileezi pendulul, ace valoarea 9,8 mss sa se determine: a} energia primit& de pendul. sub. actiunea exterioaris }) acorleratia maxima. « “pentulalui;, ¢) Jungimes pendululvi 1.10.50. Un pendul de lungime 1, care bate secunda inte-o lovolitate ou 98 m-s*, are amplitudinea unghivleré de 45°. Fiind lasat liber, in mo- rentul in eare'troce prin pozifie de cchilibru, firul Intieste un cui bitut la © distenta 2 sob punetul de sprjin gi pe aceeasi verticalé ov el, Din aceasta ccauzi igi continu migcarea ea un now pendol ox Kingimea 1 ~ 2. Si se caleu- Tose: 2) distanta 2, astfet Incit amofitudinea unghiulard a nowkui pendul si fie 60"; by perionde noalui pendul, in condi de izocronism, 1.10.51. Un corp de mast m = 04 kg este suspendat Ja capital unui fie eu Tungimes [= 0,64 m. Se senate firal din pozitia de echilibru astfel incit 8h formeze ou directia verticila unghiul «= 43°. Sé se alle a) perioads _pendulului in conditii de izocroniam; 1) energie cinetica i potentialé in momental in eare Firul formeazd ot verticala unghiul a = 30° (ee considers energia potentials nula pentru « — 0); ¢) tonsiunea din fir cind vnghiul format de fir ou verticala este 2 = 30", 1.10.52. Un pendul de longime {= 50 em este montat pe platforma unui vyagon de cale ferata, care so sleplaseaza uniiorm ett viteaa y= 80. km = h-. In timpul finan vagonului, pendula) face ctv vertieala. unghiul a — 3 ‘Masa penduluiui este m= 3-10"? kg. Dupa oprires vagonului, pendubul osei- Teazé in jueut positiei de echilibra, Sa se catculeze: 4) distanta parcursi de vogun ping la opie, din momentul in care se aplici’ Sina ') energin cineticd masini in miscaren de oscilatie a pendululuis ¢) potioada de escilalie @ pendulalui, considerind oscilatile izocrone: 1.10.58, Un pendul @ cérui perioadi de oscilatie este 05 s se fixeazd de un crucior eo enboaré pe un plan inclinat si apoi se mised pe un plan cri- zontal. Ungbiol format de plano! inclinat cu orizantala este de! 43°, Neglijind frecivile si se determine perinuca de oscilatie & pendulului gravitational ind: 42) ciracioral coboora pe plan inelinats 4) cinucioral se deplastazd pe plan orizontal. 1.10.54. Un resort elastic ew eoeticientul de elasticitate = 400 N= mt avind iu eapit o masi det kg suspendat cu celalalt eapit de tavanul eabinei Tun ascontor, Cabina ured sinilorm aecelorat ca a — 9 me? timp de 10's, ‘pot igi continua migcarea uniforms. 4) Cu elt se va lungi resortal in timpul acceleritii? 4) Ge valonre are perioada de vscilalie a pendutului vniforme? 1.10.53. Un_pendul gravitationel ou lungimes ly — 0,2 m eata plasat tn- ‘trun ascentor. Chiesa ascencorulu) este k = 200m. Pledind din repaus ascon- sorul se deplases78 cu avcelerstia ay = g/10 un timp f= 8 s, dupa care Ig continu migcerea uniform gi epre ase opri Ia inaltimen h frineaza vou aczengi valoare ocooleratiel, ay = g/t0. Detorminati numérul oscilajilor efectuate de pendul in decurstl migedsii ascensorelui timpul migedrii n140.56. Un rusort elastic cu Tangier nial, zy si on. puleain de osenie propre op are un capt fiat po un far i callalt copa fre un corp en masa m Aces onl Intos este rotit "uniform vitera {aghivlars 2) Deterninati postin de echi- Bru’ onclatoralat pentra itera vinghiiaea 1) Oe se intimpla_ in canal tn cave oo = 0 flig. 11636)? 1.1087, Un pendul, care in Bucuresti bate secunds, este rticat la atitadines de 3000 m. Si se arate te se va intimpla om pendulul le sceests alutivdine? Ce. modifica tebute Fecnte pentru'ca pendulalgravitaional si bata din now secunda Ja eces attadine? 1.10.58. Un evas eu pendul gravitational care bate secunds Ia suprafata Pamintului este mutat la 0 altitudine de 200 m in aceeagi localitate. Ce in- fluen{a va aver aceasta mutare asupra mersului ceasului si cu cite secunde se val modifica mersul lui in 24 ore? Ry = 6400 km, 1.10.59. Un pendu! matematie bate secunda la ecnator sla nivelul mari, Se trangporta pendulul Ia altitudines k= 3185 kin @) Ce diferenja de timp va inregistra acest pendul fa}4 de un pendul identic aflat la sol in decurs de t = 4 ore? (ty = 6370 km.) ') Ge lungime ar trebui sé aibi pendulul transportat la altitudines & pentru a avea aceeasi perivada ca la sol? (x! = g.) Fig, 110.86 1.10.60. Un punct material este supus simullan oscilatilor yy = sin xt gi ve = 2sin x (¢ + 0,5), unde ys si ys sint exprimati in em. S& se afle ampli tudinea si faza misedrii rezultante, 1.10.61. Se compun urmatoarele migcari oscilatorii armonice, paralele: 2 cos (nt +3) oscilatorii rezultante. 1.10.62, Un mobil cote supur simultan urmitoarslor migodsi oscilatarti oe hoon 124; a = 8 cos 12 3) Aflafi amplitudinea si faza inijialé a 30s (+ 2) om, S& se sorie ecuatia misedsit ‘migeasii rezultante atit analitic eit gi fazorial 1.10.68, Prin compunerea a dou migcari oscilatorit de aceeagi directie fi de aceeagi freeventa, cu amplitudinile Ay = 2 cm gi Ay = 4 em se obtine 6 oscilatie armoniea cu! amplitudines A = 5 em. Si se calculeze diferenja. de faza dintre cele doud migcéri osclatoril eare se compun. 1.10.64. Un punct material exeout o migcare oscilatorie armonicd for mata din doui oscilapii care se propaga pe acceagi directie gi care au ecuatiile: 1 * ; ; = 4ain 2nft-4 4) gi ye = 8 sin (2et + 2). ie ceuagia osilaiet yaa Sein 2: t+ g)ee +5) Si sé se ia oscilay renullante, 9 8 1.10.65, 0. perturbare se propagi intr-un mediu elastic si strabate 9900 m in 3 s. S& se calculeze a) viteza de propagare @ acestei migeari; 15) perioada si frecventa ei, stiind @ lungimea de unda este % = 33 m 1.10.66, Intr-un mediu elsstic, cu modulul de elasticitete = 67089 -A0°N'- mr si densitates ¢=2,7 "10" kgm’, se propaga vibratii cu frecvente dle 50 Hz, S& se catculeze lungimea de unda'a perturbatiilor propagate, 1.10.67. Oscilafii longitudinale eu free 500 Hz se transmit intr-un mediu elastic al carui modal de elastic 432-108 Nom? 5 care are densitaten = 2,7 +10" . Si se determine: 4) viteza de propagaro a oscilajilor in modiul respectiv; 4) jungimea de unda >; e) distanta dintre douk puncte ale mediului elastic intre care diferenta de tani este Ag 1.10.68. Si. ageriim pe masé, alaturi, dou’ pahare identice umplute un sfert ca apa. Pe margines unui paher agezim o simulta subjire, indoits. Din ‘9 cav2ii dacd lovim cu un cidcanel caldlelt pahar, paharul eu'sirma incepe SA vibreze, fapt ce s© poate ugor observa privind atent sirmulifa. indoith? 1.10.69. Legea de propagare a unei aa nea te y =A dndel EZ Wepiewatey = A sind 52) 4) Cam rth plantation ws aco expen? 3} Gitano pus interna tiny penta x expen Trio acimnl Wes gn de oi ots poe dn re sc de teagan or de 1.10.20. Vitex co care 0 und se propagt intro coand de donsitate ¢ $8 lungime f Intinsé sub actiunca une Torte F, este &. So cer a) raza secliunit coral: 1) froovenja sunetului fundamental si a primelor sale dows armonied 1.10.71. Dons curse do oseilotit, aflote Ja distanta d (fig. 4.40.71), oseiloaxt dpi lezea y= Asin ot, SA te stabileasci ecuatia oscilatict in punetul B aflat pe dreapta care uneste cele dowd surse. 1.10.72. O nda tranoverald 60 propagé in lungal unui cablu elastic cu vitera v= 15 m-s" Perivada vibratillor punetelor cablului aste 7 41,2 s, iar amplitudinea A = 2 em. Sd se caleuleze: 0) lungimea de unda 4; 45) faxa g elongata y, vileza « gi accelerafia a, pentru un punct al cablu- lui aflat Ja distanta x= 43 m de sursa de oscilatie, Ia momentul t= 4 5; cjpiitorena de fant Ap a dow puncte de pe cabluaflate Ta divtantele ny = 40 m gi rospectiv 7; = 24,5 m de sursa de unde. Fig. 140.311.10.78. 1) Extromitatea A uni coarde elas migcare osclatorie de forma y = 4 sin 20nt (om). nnoa, freeventa si perioeda migeitii oscilatorl, 2) Migcarca osellatorie se_ pr ppagk in lungol coraii eu viteza ¢ = 25 m=, S§ se determine lungimea ce Unda perturbatiei, Care este ecuetia migcdrii unui punct Mf situat la 62,5 em de extremitaten A? 3) Sé se calvoleze, in zrade, diferenla de faz conmpun 4avoare punctelor M 9M" separate prin distanja do 40) em, aflate pe wccoast invofie de propagar? a perturbatie ice, lungi, este pus tnte-c se determine amplituti 1.30.74. 0 sors de os aaa tntrun medi elastic ete unde plane de torma'y = 0223380 100'r nin). Langinea de und 2 melo longitudinale fare ne formeata in acest meiy este X= 40 m, 4) Dupa cit imp va incepe si osdloze un punet situate distant z= 8m faja‘de suas here 8) Ge dofazaj exist inive oxcilile punctula aft In dstanja. zy de sors gale sure? ¢) ace distal oe afi dows puncte ale citur osilay int defvzate ou io rad? 4) Evaluafi detuzajul dintre doui puncte situate la a distan{ie d= 3, 1.10.75. Sub avtiunea unei forke F = 22 N un corp elastic este deformat eu AL = 16 om fata de positia libra, Laisat liber eorpul oscileaza emitind un sunet cu frecventa v= 400 Hz. Vileza sunetului in ger fiind ¢ 320 m= 5", sh se afl ‘2) constanta elasticd a sistemului oscilant; 4) lungimea de nda a sunetului emis; ¢) vileza maximis gi acceleralie maxima a unei molecule de ser adus in stare de oscilatie considerind ei transmitarva unviei ge face far amortizare. 1.10.76. 0 und longituainals se propa ye directa Os: inte-un media elastic de dette = 26-10 jn dp legen (Its = .2in (40% — = 22); bia de sk te dat pe pase a tana = = 82 m este dp ~ (5) x. Se co 6 se calevtene san eerie ioe st er pani op aha fatal de'tasd m= fg care onsen duy toga 1) tn punto de abscisé x = 0; . as 3) luagimen de onda, frevenfa gi vile de propagare «unde Jong tudinale modula de clsticitate a yd elas in cnt propaga und (1); 4) "tropltadine gi defozajul osoaticl revultate. prin compuncren Is neti A'de abacid £'m a oncae y 8 oeclaticl yy care, in punclal Ay 42 sin (1-3) om. ere forma ys 1.10.77. 0 unda se propagi’ intr-un mein de modul de elasticitate Ey = 10" Nim? gh densitates or = 7000 kg/m?. Sub ineidenta {= 30° wnda trece intr-un mediu de ‘nsitate ep = 113-10" ka/m® gi de modul de ei citate Ey = 017-10! Njm*. Sa'se calculezs unghiul sub care se refrecta unda. 80 1.10.78. Dowd surse sincrone 5 gi Spaflate la distanja d= 1,6 cm una de coatelta, produc oscilaji de frvevents y= 200 He gi de amplitudini A mm ai respectiv Ag = 2 mm, Calculati amplitudinea de osolatie a un punct situat le distange 2 ="48 om de sursa Se situat pe perpendiculara dust din Sy pe digectia ce unegte cele dud surse. Viteza de propagare a undelor prin medial in care se afl sursele este e = 14.4 mje 1.10.79, Donk surse de oscileji, Sy si Ss, emit unde ale cdror amplitudini sint A,,= £ moi si dy = 5 mm, Frecvenja undelor emise este v= 160 Hz jar viteda de propagare este ¢ — 320 mis. Sa se afle_ ecuatia de oseilagie a unui punct situat le distante 2, = 6,5 m de S; si 2 = 32/3 mde $2, dacd sursele “scilewzi ie fe 1.10.80. Doi cbservatori se afla in punctele A gi B situate le distanta 1 uunul de éolilalt si ambi le aceeagi distant d fai de un perete plan, refiec- Lito. Din A'se emite un snot scurt pe care absorvatorul din B il aude de doud ori dupa un interval Af = 0,2 £ tntre cele doua peroeptii. Calealati distanja d daca = 66 m si viteza de propagare a sunetului in aer este c= = 340 ms, 1.10.81. 0 coarda S de lungime 1 = 9 m este fixati In capatul BL Capi- tul Soseilenza transversol cu amplitudinea A= dem seu freoventa v = 10 He. Viteza dle propagare @ undei in lungul coardei este e = 45 mjs. SA se alle: ‘c) lungionea de unda a perturbatiei care se propaga in hungol coardei: 1) couatia de oseilatie & mui punct situat Ja distanja z= 98,79 em de vapatul B. LJUA2. Spre un perete reflectitor se trimite © unda sonori pland de frcevenfii v = 800 Hz. Distonta dintre sursd gi porote este t= 40 m. Ampli- tudinea oscilatilor particulelor mediului este A= 24 mm gi viteza de pro- payare « undelor ¢ = 820 m/s. Sa se afl 2) Tungimea de unda a undelor sonore: 4) distanta taj de porote ln care, in urma interforentei dintre und incidenta si unda reflectath presopnsi de aceoast amplitudine, se produc maxi- me (ventre) §1 minime (noduri); ‘de otcilagic « punetelor medivlui aflate Ia distana a, = 5,2 m de perste, 1.10.68. Exiceritatea 4 a unui resort este pusi in migcare oscilatorie cou elongatia y= sin 20 af. Si ee caleuleae: a) amplitudinea, freoventa 9 perioada; #1 Mienre selotore co prepegd In upg resort ea vitera de 8 ‘se determine lungimen de Unda; ‘c) eouniia under intr-an punct 2 situat la 80 em de extremitates A; ) in punctal Bunda intilnesle o alts undi a clrei ecuatje este y= ‘2n(101— 2, Le Intinire va exista un maxim sau un minim de inter- forenya. dack de la prodwcerea undelor pind la intinires lor eu trecut 2 s? Te 4 — Probleme de tle pe =X82 RASPUNSURI frotul 1, MUSCAREA $1 REPAUSUL LAA y= Fly a) = 20 keh, @ F402) = 18 kmh, L.L2, 2 = 20 kmh, ry = Skemfh, v = vy + ve = 25 kenfhs figura 14.2,72 LLB. 9 4 1 (ts FH) = 20 ls, ve Ely — te) = 10 ms 11d, how otsin a = 24 m, 11S. w= VP F = 98 mj, sin = voy = 1% LAG, a) T= 24) =H = 5A ming) T= Baosloh ©) T = 2djte = 50 min, AZ. op = nity a = 0473 mis LAS, of = VEE WF wt = 155 mis; tge = va 4am] vt) = 52,2 min; + Me = 1158 o ? 2 3 tft} Fig. 1643, 8 LL,» ‘Dengoos GS = 18,5 m/s, cin a! sin 45°, a = 25° (dupa NV — WV). LALO, N = Qdfor = 8 = 7, (N" = N— 4 pentru N par gi W = pentra AV impar) 1 2. PRINCIPILE HECANICI: HEWTONIENE 121 Asupra paragutistului mai sctioneani si forte de rezistenja din partea aerului, caro creste repede cu viteza gi ajunge sé echilibreze forte de sreutate, = 9.8 mist, Qe, g/2. 2F con 2 2 WaPYV2 .2.6. Nu; se dubleara 1.27. a = Tim — g = 40 mst, respectiv —3,0 mist a= Amst; T=6(~ aig) = 17,3 kN. . 1.2.9. Da (coboari talerul cu apa in care am biget mina), 1.2.10, Nu; de (coboari telerul eu vasul in care se scufundi corpul). 1.2.11, Daci tragem tncet, sintem aproape in conditile de echilibew si asupra firului suporior wctioneaza forja de tractiune F plus groutaten corpus img, de aceea el se rupe primal. Daca sraueim bruse, forta de tractiune Feregte aproape instantanev le valoaren critica de rupere a firulu, in timp ce figul superior continud si” raimind sub aetiunea’ greutiii mg, * deoarcee corpul_m pravtie nu cobosrd in timpul foarte scurt de smucire, idect nu provluce alingirea (gi for{e) necesard pentru ruperea firuiul superior. L212. @ = (n— tg = 2g, 218. my = =96 im + ms . gin — 1) + na = 44 jst, LL. dam 125. f= F ON. m+ me TA + mijn) = 2,5 KN. MEAT. a = gt Films +m) = 198 ms’, T= F mlm +m) = 1216, F 1.2.13, T= pM t tio my + ma + mye t 1219. Tha = miglos « ¥ alsin e) = 0,76, respectiv 105 N.420 mst, + i = 2GiGs - G+ Gy = 196 mpst, T= 6, = 30N. 15 Ns respectiv 12.2, fm 2ME _ ose yp SMM + me gy 2M + m 2m 1.2.95, F Siete ,6.N (deci tnte-un $C eccelerat total se petroce ca gi cum SC n-ar fi accelerat, dar in schimb apare un clmp gravite- onal echivalent grey 4 my + me ty = MMe + mls FH) gag my + me # ¢) cel cu masa mai mici. 1.2.29. Trebuie si eoboare cu acceleratia 1.282, 2ay + af ag = 05 ay = g = 7 ‘mi(ms + m3) + Ames 1,96 mel apo g ulm = Bm) + Amae _ _5.66 net 41,96 mst; Ty = — Sma a7, = 27, = a4 NS ‘my(mig ++ ms) “+ mgmg Capitelal 3. MISCAREA PUNCTULUS MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR TIPURL DE FORTE Migcarea rectilinie uniforms. LBL. by, = 7 9.6 km abe 48 keh = 60 mp 1A, og = 2AM), hen a +ute $5 Oh 3p pm bt tts M 186 yo Mm 060 mis, y= — = — 060 mj Mm Mim i u fs aM = 090 m, dye 1 = 10m, Mim SG M+m sh = 20h, ty = 20h 75 min. go 1.8.12. SR logat de sportivul considerat; N= n ae 85Migcarea rectilinie uniform variat 1.818. 1) = 15 ms, a= 0; 2) = 40 mst v= 15 +6 3) a= = ~0,50 mjs') » = 10 — 055 & 4.8.14, Penta ¢€ (0, 5) 8 — migcare_incetinita (0 = —20 + 4); Petra € (6 10) —repauss entra © (10,15) — mig ace: rata to 1815. Figura 1.35, R. 1.8.16. Corpul este tot timpul accolerat; vitoxa maximi este la mo- mental t= 14 5. 1.8.17, Nu; dacd viteze iniialé este nulé corpul va cipata vitexi in sonsal decdleratii. 1.8.18, Na, céci in al n-lea interval de timp + distanta percursi ar trebui 8 fie sy main = thes + Fact mE artan — 1) 1.8.19. i 148 s. 13.20, « = 10 mt 1321 2 30 m0! = o//2= 255 kanfh, 1322. y= dt— a2 = 15 me 1.8.88, d = (ef — of)f2a = 55 m. 1824, a = (of — of) = 25 mph, vf = fe +08) = 525 kinjh 1828. d= ot +1) +E alt = 400 m, 1.8326, 2) = 2ae = 54m, 1RGT Aim (o— we = 42 05 ty = — mle = 84 8 TB28. r= —fe= 45, ty =~ ae wd LRGO, ty = ~ ly = 20 mls, d= — Lath = 400 m. = 84/4 = 750m. ely = 12 ms, a= Den | = 040 met. tolty = — 1,0 ms, © ulm = 200 1m, f= ty (4—1/ V2) =6 8, = 3/6 = 150 m. 1.3.83. a= 2 mjst. mee Fig. 1.045, B 1.8.86. P= mig — 24)" 8.37, F, = mef[2d = 500 KN, ty = 2 djop = 20s, 13.88. T = m- 2djt® = 200 N. 1.8.89. T)mg = 1 +(e — alge = 2, 1340. F 292 kN. LAL. ay)ay = 2— aja, = 2 ee 4;/| a5 | = QM — mM — m). 1.8.48. 5 = aif/(M — m) = 300 m, ‘Miscarea corpucilor sub acyiunes greutiyi 1848. trite = V selene V6 ox 2,46. ABM v= tile + VTE) = 20 4 1845, %-Va)a de Va-V a = 25 6; hm gii/2 = 306 m. LSAT. of = VFL TA = 36 mje, t= (oF odlg = 2A + sau 48 8 B48. b= or +2 (1 — VPP I) wt : a 1349, F, = mig — a) =30 N. 1.8.0. F, = mg — m- Bh = 1,8 N, LBL. Fy = mig + Heit + 822) = 202 N. 18.58. 2, — x, +t gr'/2 reste liniar cu timpul. 1B.88, Corpol 4 fata de corpo! 2: oy — my = gr = oonety 2 ~ z= Sap. 13.54. VF + Big — 1 = 005 ‘1.3.55. H = (d + a 160 my hod 1.8.56. T= mg me(t + toeiatt = vai) = 1,25 KN, 1.357, = Tat med 0,45 5. 2gtdm, +m) a71.8.58. Figure 1.2.58, R, Migonrea ,periodica va fi amortizata. 13.59. 1, = 2/ale = 50 6. 1.8.60. ¢). 1.3.61, Zero, respectiv —Bhmaxi In ecuatia migedsii y este coordonata corpului Ia momentul ¢ simu distanta parcursa! 13.62. v= w= Tigh = 98 mis; 0 = Von F Tek = 138 mis. n+ 0 = 4 oq respectiv m= n° ty = 2 0. 13.64. ogg in momenta! Tans gi dqgq In omental atoriksi 1.865, = SAG = 3.7 m ee i a “Dosloa = 09) — gh Av, — 04) 104 m, oglve — vy) > gh. 1.868. 0 = //UEig ain Te este: maxim penta «= 48° 1.8.69. £ = I(v01 + Yea) = 30s, eat — at?/2 = 60 m. 2V Rie. 5 Vee Lat. 9 =n Vig. ; 18.72. De n* ost LATB t= neta P— 18 & 1374. vy = d gill = 75 mls; of — VEER = A mp, 1.8.75, SC legat de galupi; d = (v + 0°) |/Bhjg = 180 m. 1.8.70. 1 Pig. 63.58, 08 14 \ % Ja , ' ' | | r Y i 7 ' alg le t i | bt i ' | | Fre. 1204, R 18.76, b= by -& (2d + Ax) = 44 cm deasupra contrutui fintei. 1877. t= agi x = 23 1.3.78, f= gd? (af — 1f)PQufed = 27 m. 1.8.79 Da, timpul de eddere t, = // Ze. 1.8.80. by = hy = 19,6 mj = = dyes — LBSL. Figura 1.381, R. 1.8.82, De n? oi. Den ori. 1.3.88. tg a = 4m, a == 53°, 1384 d soedecon, = eosin + 2, de unde d 1.3.85. h = sglsina — gt /2, y= 25 6, te = 40.4, d = selcosn = 200 m, respectiv 48 km. dy = dyoafoy = 12,0 m. 405 km (t= 1.386. bh =™ (ocose ~ age = 8,7 m. ¥ LBST. vg = (2h — gr})fesina = 67 mf, 435 im. 1.8.86. 59 = cose //glfsina = 88 m/s. so sin« +=]H—h, trebuie aruneat_ sub unghiul det de 4, atunci distanfa maxima se obfine din eouatia 1 get zs h= rtgey 4-87, 292-104 =0, hm Hee — 3 aeonag 2=26 m. (Dood or fi t8/dg.< H — hy atunci a 1890, 0 = at ALL — 20 mys ditgx — gdfdugeostz) = 2,0 m, . —h = digs — gd*[Pugoos's, do unde d= 45 km; — = gti/2, de unde t= 74,2's (d = vgteosa) 1.8.98, Coordonatele fintei (d, dig6) verfick ecuatia treictoriei digg = = dige — gift, do unde » = ROTC tge) = 316%. 408 Devares Ske ibintalte = HDs a traiectoriei pentru y S* si tmox = tile.) eutsing — 18.94. R 4 1-a- ne | = 1,53 m. 1.8.95. 1, = doings = 28 mje veri 18.96. + = tole — dla at Vb? — oh 12.92. d= htos + 11 cove)/y sina 0.60 s mau 34 5. 1.3.98. tge = Hd, «= 90°; x > \. (I+ dH) = 16 mis Forgele de frecare 1.8.99. Fy = F com = 10.N, 1.8:100, ¢) gi 0)5 ¢)- 1.801. Cazul 2 1.3102, = Bry ipth = 0.10. 18.108. 1 = o§/24eq — 0,28. L.B.104, > tylag = 10 5. 1.8.105. Se vor opri simultan. Fring) Fonte 18.106, = 14 mjst; 0,30 m/s*; dna ‘mooey F ty a Peony L107 0 mF (come + psn) — ag m= 070 miu = SOE = 068. 1.8.108. p =I sing = 10 em. = omg — [lg = Manin, M = PE 3901, TAI, Fama fe + Gmex 0,25. = gtge = 1,5 m/s*, cind « = 9 = 15°. LUI. Ar trobui ce F sing > wimg + F cose) sau F sin(a— 9) > gatigin® #8 66 mu se poate dact <9 cdei membruP sting ar devent negativ. LB.112. T(x) 13118 a > ye 13.014. (0-* omjst, respectiy O28 mitt, 0, =u mglM = 0,25 mjet, (as + vadim, + mag = 14,7 N 1.8.116. Pind in momental & 13.15, Som + ms) = 1,96 5, a; = a; = t= am, m/s®, dups care ay = ug = 1,96 mjs*, as m + mz 4,25 — 0,49, myst an, 1 2 sina, LBL. tge Fim — yg = 402 mst; 0) a= ¢ Gwe 93 C+ me gor EtHDem + ma) Mt mim tN; N= Ti/3= 265 N. ~ O08 we’, T= meg ——M_—0.49N, 7, ea) Feu mt 12% 0) Feo amg 18.193. w= teu — oF/Agdonex = 0,20. 1B.124. p= tg — dejgeona = 0,30, 13.125, = s82g(sina ~ pooss) = <¥f2e(p — u) = AL m. (Pentru vn shiori mici « <6", tga a: sing axa in rad gi cosa a 1.) 18.126. 4 = hjlb + d) = 0.050. 18.187. 6 = | ‘g/g sina § LB128. No, cbsi a

tg 15° = 0.27. Nu, dooarece w1.8190, T = mg (sin @ = FF woosa) = 1M kN; 168 KN. LBABL. a= 2gsina— Fm = = 48 mist 1.8.132, Figura 1.3.32, R. 18.133, tgs = 2718" 2s aretg up = 17%45', dec Fig, 18.192, 1.8185. Fain = metal — 9) = 3,3 N. 18196. omer = | (sina uooss) = 25 inj tsais. «= 7 eos — psna) ~ gsina + oss) = $5.7 mist hig sin’ 131%, p= AE 5 min = V 2g — etee) = = 10 m/s (dacti ar fi w > tg a, atunci ar putes coboriorielt de inst). 18.140. « & (ea), a12 = glele + 9) = 8 mst, respectiv £2 1.8.38, @ af ine — Smet, 73m, L841. a = cf sina = Com pam) m+ me pa Gam 08 & m+ te 18142. Dacia < ¢ as altfel tg (@ ~ 2) = = 6,0 mN, = 288 mjs*, stunci B =a + 9 = 45° 1.8143, Si meargi ou accelerayia (ina ~ ueosa) = = = 8 mp 1.3.14, Gp (sina + woos) = 6:86 mst = Misine : mM 18.145, a) am g@— Mising + Hoos) 9g paige p em Mm Mim (4 + sine + woose) = 28.N, b) N = 2Teos(n/é — a/2) = 48,44 N. 92 13.148 a) a= — = 248 mst, T= gM Ling, + sina + ny0080y — sense] = m+ ma = 0,906 N, 6) W = 27 sin(ay + as)/2 = 1,23 N. LBMT. o) te0 = ¥ ole, 0 = F265, T= mV EEE = 112 Ny p= 15%, ob a = 45°, respectiv — 15°, 1.8148. 94 1.8.150. & = (05 + y)/2R = 30 rads L151. d=2= 10m {3152 Pevionda 7 este tn raport cu stolele sfixe’. Patti de Soare, Giimintal are © migcare de revolujie si intro perioada evanseazt cu 1/305 Gin orbits ‘circumsolara, de aceea trecerea Soarell la meridian lntitie™ JA158. Tala de Soare vitezole punctului inferior (baza turnului) yi Superior (virul tarualui) int vy — @Reosp, ve = cl + Roonp, det corpel zp Jn Punctul superior (vieful turnului) © vitez relativa taja de punceul inferior (fa de baza turnuui) v, = vy — 0 = askoosp, ca gi cum ar fi bronent orizontal (spre est) din turn cu aceasta vitexd. Timpul de cédere t, = "jg, dn seaca x 2: tite tile —~ ode = VERE woosp = 18 om spre est. Colonial ‘mai riguros da un coeficient 3/3, LBB, Ty = 7 = 28 ale, 14.105, 0 = Qe Rip/Ty, ~ 2xRp|Tp = 995 m/s — 455 m/s = 530 m/s 1.3.56. 7, = 7 ile, 7; = 2RNT,, unde N ~ numara- 7 wile, T; = 2nN7,, unde V ~ numi Tr = Ty, 367 toral fractiot .rationaizatos TUT — Td. 967. rel foci oratonalieaes sae My Ean] tase 18158, R= vigiga = 7,85 m. deci Ty = 234 ani1.3.159. Roin = Ving = 1,86 km. 1300. te = oy = Wong 1.8.161, Inclinindu-se pentru a cidea, mg ge va aparea 0 componenta orizontald a gre- utatit care curbeazi traiectoria (cealalta \ Somporenté ete bho 'apre punta de LN Somber tt lana tae eabets do oie reacfiunes normala si de forta de frecare estan Peer a 1.168 » 0,74 rotjs. Lae, VTE CRG ~ to Etta 18165. T= % oX — 24), 2 505 = 60" 1.8.162. cos a=g/an'nt 1 VatealT Taina) 05%, 1.8.16. Pentru a echilibra forjele centrifuge. 1.3.167. Forta arhimediod: Fy = mgur pnclema ~ fen 2 R ~ of, devine foarte mare le turatii mari. 1.3168. matR/mg = dntn* Rig = 220. 1.8.169, AG = m+ Sn? R/T? = GntmR|T? = 102 KN. Ni jeazi Variatia de temperatura. 1B170. T= mg 4 mor (ijn comprimata). LB.ITL. 9 = /Rgoowa = 15,7 m/s = 56,6 km/h LBA72. Far = Far (1 0#/Rg) = 2oro, rospoctiv 30 KN. LBATB. 1 = mo*[RF mg = 28 KN, respectiv 4,2 kN LB.ATA tmax = |pR(oost/2R — + sint/2R) = 168 mje » 1.8.17. Forja necrserd in xeul frindsii F — mo/24, iar in onzul vira- jului F'= mot, deci este mai bine si Trinezo. 1.8.176. amas = 9 = 16. T8177, tga =u, 26, R= vag = 10 m/s. 18.178. u > dntn?Rlg = 0,20. 18.110. nas V FREED, § = 10 toe VRB @) = 95 1.8180, 9 VTg cor @ = 14 m/s. 1.8181, v = 2end/8 = 600 mis. Laden. n > 2 VRDIea = 22 rot. 1 decd se neti mig +: 4x*nl) = SON (tija intinsa); — 30.N | | | 13.188, cose = glint" — 7), « = 60" 1.3.184. a) Firele de nisip raroin la fundul sferei; 6) formeaza un inel ew anghiu! format de raza voctaare ei verticla: tea — glut Re ee se 1.3185. u > (w — Inn Ry/Re = 0,40, A.BIRG. Traiectorie rectlinie; distanfa mai mare eind wy 4 0. L887. 7 = B efige + wtfin)= 10 N. 1.8188. wm (eR + viga)/(oR tga — v4) = 0,72. 18.189, 7, = MO*Roosp + mgsing | sio(e +p) sin (2 +8) Dac 6 < a, cain emun, erupt il superior (7, ST Tn anu > 4, dash tensunea de rupare Fe mina on ho Tye deere atl firal superior, Da Ty, se rupe inti gin Roos a— oe 8} deci se va rape & T, > Ty i viter unghiulari of tensianile devin eyele Ty = 7, = Ty, dupi care inti firul de jos. * a Leet 18.190. Py. hye 1-2 cone ok 9) me 0,207 Gn de (a £ g) = 0,20; ras. 1 = ne 18.198, 0 = ¢ VRRolcy = 20 ms, tga = Aglv’?, « = 18.198, 6 = liz tb ‘isin + sin 3) LIM, b= 2/3 = 20 m, 13.195. 278 = 4 /idgRS 13.196, a = gl/R = 0,40 m/s? TB.197. Chaps 1B108. ne 18.199. & 3,95 radjs. + ats 1= 035. Be YR = 0041, BR] VA GS, tar = 53 kmh. (gt) = 1,0 mj, respectiv. 3 mf mg +m arin = 42 N 18.200. d = <§ RID |/TughF a = 30 m 13201 tga ==, 1.3.202, th 13.208. oxno0 LB208 o> [/ Re(Mjm £7) = 22,4 mys. L205. oy = gsint a BEM vosForge elastica 18.200, 0! =o Fp = 49 MNim*. 13.207. 0! = 9 dia? =8 MNjm* . 12.208. ¢) Croste den oF, b) scade de mori, ¢) scade de n* oti, 2) nu se. schism at Ly 1.3.09, k= = — = 50 mn, 1.3.210. 25. om, 18.211, A +e) — ys)*— 1 ae eff — 2u), Deoarece: <05, volumul creple la alungire gi soade la comprimare, SS TABIa. F > (mt map = 298 N frsoral ebute doting ca magik fay de lungimes sa nedeformata). TB218. F = (IF + mg = 130 N. 214. peat taee sor 132M. Az a 13.215. ¢ = Z = 10 %. Fileymdntn® — 1 13.216, de = 2h or 13217. p> = 04. BAU > Fm nasi, R= LBEI9. w = //EMllgoos a F malR) = 4.00 rad Holt oosa — t)sine 18200. = TE Hl = cosa) 0,20. legen atractict universale, Cimpul_ gravitational 13.221, F = KMpMy [F2 = 2,0-10® WN, — 3 Lani ® 60 __ R— R=58 i, (200 6 de ta oontrul Lani. rs Vat Mp | But iu = geley = ie. ( Pe 25, 1228. GolGu = tren = ( | 2 1B2H. Aglp oe AM/M ~2-40-7%, 18.895. ¢ = gull +m) R =a (FA -} woo (t — 18.226. ¢ a a 4 ( 1.3.997. h = R:/T—3Ke PR 96, VB288. 12 (Gp —~ se) Fiey = 16 km, e 45. mist {E200 RTs = 0.35%: T= 2x Aly = 1 h 25 min, LBBB. ¢ = 3n/KT* = 2.73 fom’, TB2B. K = Spey = 6710-9 N meg 1.8.983. ¢ p Red = 77-104 mist, a 3 Ke se Satelit) aru 13.296. Gay = 5 mg. 18.287. La lansarea verticalé ge Verticalé 6 2), Poniru a folosi vitera periferid de roti FA) Vr ne L800, te 8 tas eG VE VR 4 g.1n spatiul cosmic 5 g(le aterizare 1.3.238, tafie a Pimintului, 13.239, =u = Vek = 79 kms — prima vite T)=1h25 min, 1 - ay FB Vie te ~ ye, Ve yr 13.241. v= | 7 kms TB2. v = Vee] Vn = 5,6 kml, 45.248, In planul scuatorial, spre est, la. altitudinen (T= % bh): ViPT Feet — R= 356-408 m. 9 = PY Tag AT n/24 hy 13.24, Poop Ath REE - = 6rot a & E26, 0) tem VG ok aT «2836 kmh (are vt, 7.43 km/s (spre est), 6 Gp “ 13.26. T= IR: ~2 UBT p= 56} /4KS ~ 3 40° kal 1B28. p= 4A + WYRE 12 mje LB219. M = foi K = 2-10 Age 18.250, M = DERIK 05 5,8-40" eg, respectiv 2.40 kg. 13251. 7 = 26 Z Rigs = 27,4 rite, T= Probleme de tate pr, et Beast 9798 1B258. mg = SPARE RTE = 3-10 eg : Po 8 10" i 5 s Bips) Rup)? (Fe Tpit = 35-10. 52 ori VB2BG Tom [ms Ty AMA ani, ane RE | yas. r= 3 BME goa than Caplvorel 4 ENERGIA MECANICA TAL m= Ligd = 102 g. LAB. f= mie + ph EAS, a= g(LIGh — 1) 145. P= Fe = Poona = 290 kW. LAG. Lm gt (m+ my) = 127 d. . IAD bo mig ah = 96 ke 4s. F, oF, AQ. F = mio} ~ 99/21 — mg = 50 1430. b> § nod — 08) 4 Fy == 72 y Me Dt Prd 13 1. LAM. F = nme?/Q TAAL. b= Ng LIB, L = (G+ by/MA = 26 MI, 4 = ORL = 83%, Add, P= peo’ = BE kW. 1415. P= Rip = 7,5 kW, L So nom ms, 116, N= Ros/Pr = 25, AIT. PUP = ealfitgn = 400, TAS, wmg-d = miff2, d= of/ag = 100 m. 1419. 0 = jee l= 7,0 mie. Mg tm L480. op, = Ping = 400 m)s; a = Pine —fg LABL d= (= m)'/240P = 30 m. 1492, 4M Dn Fh, P= leq Mfh= 35 KN, Ly = Fb = 340 J. 80 met, oa acca em 8 LA23, Q = Pjogh = 10 Uf. LAS, P = B¢')n*DYp! + ggh ~ 80 W. Dac nu folosim tub: Pia gh W/E ality, ey > 48°30 L484, E, = mgh Spa 40 mle, LAB. L = mbg/2sin Que = 98 J. 14.86. mist/2'= mgh. 0 = OR, n= LAAT. AE, = mig! sin — 04/2) 1A88, P= 2gr(hy hy) | = 200 KW TA89. E, = mph, = Veh AMO, pm tena oe Pig = 005 IAAL, F = 2ume sin &¢ 2emgp = 46,7 KW. TAA. mid = mgh + mg cow a hjsin a = mgh + vl 5% (sin a em, OB a =) LAMA. (—P, 7 mg sin ald = —mufy2, doe —_™_ m; RIF, = ep) 200m. me 1445, = SESE? ne sale + 9) 1446. 09 = 2 cos 2 M2. ge Qt = 48 ms. Ath te 98i 14.5, | 1.4.76. L \ LAT. » BAAD, AE me — mets — he) = 1i8 Md TATS. tneg <2 + VET = 2 om. 14.50, T= mg(dens® — 2008}, Ty == met — 2 | HATO. Trae = mg +2 Tm = 32-108 N. == 00", Tae = Omg; & Tre 3 | TS.80. = Amg(l + 2/2 = 30 Nj. BABI. Traci Tint = 3/008 @ — 2 1 ASL. v= 2 VFefte = 15 ms. Lbs. oe «2G — na « = a 1A.82. oy 42) — elt — hyo = 0 sau 2p, VTi eA, om. 438. hoe [7Pane — U2 i iGamg ~ F) + (Gg — 22) . Lash i= Ting — ae 14.88. cos 2 = Sma — F: = ime — 2P) _ 0955 a = 6°30" TASB, Tyas = me(9-— Boose } ts) ~ 6 = TP mg =a eae 1A.84, Firul se rupe la un unghi 6, fafi de vertioald: eos ®, = 7/3 mg, M66 Ping = 298 WN i 6, = 60%; d= (h—L con 0) clg 0, —T sin 6, =O. 4.57. In punetut superior a/R, to. pu mare 1A.85. k= almg/F + Fi2mg — 1) = 2,5. em. mol/H, unde of = of + 3y-2H, de wade Py me TAS. 5 = mo? — 4h) P2fng ~ 60m, 14.68, b= 5RI2 = 1,00 m, L = melt 5812) 50 14.50. o9 = V2, respectiv op = 2 1/; 14.60. 9 > V/5—l = 70 mje pital ” 1461. 21/2 in z_). . 2 i} 1.541. Vo indica mai putin j mai mut 1.5.2. Gind ridicé piciorul pentru a face pasul, cintarul va arate mai mult, 1, = 343 m/s; By peepee he! ‘ ™. jar ciud coboaré piciorul, va aréta mai putin. SFP VAn/KAN = 2 1.5.8. Arata mai mull-cnd omul ridieg piciorul gi mai pujin eind tl eoboard f (conserverea impulsului total} el) = 2.3% mf 1.54, In ambole etape ale cioenirii forka de reactiune normal a peretelui (md) # 0, in timp ee pentru Tucrul ‘apoio decomprimare earé dan Tucruri fare aoceagi direetie gi sens: F At mecanic avem intlt © comprmare mecanice egale in modul dar de sensuri opuse: F A? + F(—Ar) = 0. ti bn an wat pan — a MES 1A67, © = 2 sin & Pe 1.86. ¢) toa = ——2 2 reine 65 rh , Dt aTa - hea Mon 1m PEE pat +300 1 3F 4 af . | ten =n 1.4.69. Ny = mg cov « (Bin a — 2). 14.20. © = PjSo = 2, = 1,03 myst. 140" Nat sn. ona! a. me W498, L = (Fy 4 Fan = 24. 1.5.8. mya = (01+ ¥9)?%0u Tid K = 5,7 - 10 kg, rospoctiv 6,85 +10 kg, 1ATB. Do 3 on re Bla beg =A 10" km on 7 7 VATA, Byy | Eg = halt, 100 302, trdgind in jos de ut inet ales devi tije, efeotaind ula (pe onre tl nidtedin punaior, pute tuprapune {oygorl peste astfel). 15.10, L648, = BAK, By = Ap/At = mv At = 0,50 MN, py = 100 atm! 1.3.15, Timpurile de soe erene, soad fo eariatile accelerai’, cars Sint spiral 1B16. a 2 oolm = 5 inlet Lad? F, = 0'Q, unde o’ 22 vitera ganeloe faja d = £0 kN LSA. Forja reactivé este proportionslé ov debitul masic al gaze: ojectate, care ecade odatit ou densitatea, constant. LBB, ay = ty + EE ds unde eg = 96 ate [-— +e — Ie, oe id ‘olamt camerelor de andere + Desorece nmjiie <1, aver apro Mg-~ mM, int totel diterite: Pary — Fars jar yt) ar} LB21, Se va fine seama ci uP = i = (by — vel? = of — Deine + oh 5.5.22. Cind masela eslor dout bilo aint epale 1.5.28, P= : Somp(og — v9} = 4 ge 288 EW. 279 Ap[At = Sup{e—u), P = Fa = Supiv—u} este maxim pen- 2, 15.94. trae 4, deci u 0.64 rete. inh 29.4 KN/in*, respeotiv 45. kNjoot 15.25. p = (2 — fymnlo 4 w)* 1.8.28. F = mgh|l = 35. kN. 102 Baten = aT em M 15.28. v9 > V/ Bagh + me) 15.29. 0 = Forfm = 10 mJs. 0.67 m. 2,08. ms of = Mick 97 anjs sau 4,5 mp. 15:90, of = Beem fs sau —4,5 mje tf arty FE = 4,0 mas s00 30 mo. Lb.a, Fo 1 i 1.5.82. ms mee) 100 kg. 15.08. L = melts j= 82 a 2 i sat Qn dine (t= h)aare 3 p= m(t 15.85. t= jt yBa2s, Q = mgh =, ' = 134 m. 1.5.88, d= Bugtma + me) B87. AP = gr = 40 LWW. 1.538. 01-2 0 — Fer[tm = 80 ms; ve= FPR = 10 m/s; 4 1 ae Mim — ag, = 41 ore — 4 wpe =i .% me & Mm 1.6.39, mlm 1.540, majm; = 1+ 2) imal +m) a LBA. type = V MBI Fm) == 2,57 mis, 7 1031.5.49, Timpul £ s¢ compunr din timpul ty cit fuse \ opinteste ce si fac’ sériture, In primul imp astpra Ini pont zontala forts maxim amg (inaintel), iar fo al doslea timy normali de apasare V. Feorema impulsulus di ugh + WW — mete Dar +6 4, de unde timpot do abort reultd din talyimen max deci vy oe (et + VG) 9 tn = tite -2 | Vii » 2h) = 10 m. : Lb.50. z= ™ yy MA OK m. mg wbsin / Qe rast = M82 (yA) Gar T= 4. 5 Vier Be at Behe |e of am Wf 1 aA / . 2 ami ms Vi rae. LBB7. hm feos 2 ons! 2x 173 «rn 1558. maim = 00 1 LB0. «5 = 35h mim = 500 rf, MOY ge sin % = 400 mils Vitesn ae Loy, me in Edm 4 ma) sn) 370 me sn Bn 1.5.62. 0 = ome 2 sin Vet Ws mjs, Lt meal +e) 616 J, 15.63. weit outa) 46 om. ‘1.5.64. 0” (u~ Vint 4) vy = 1,06 mj, 2° este maxim pom me tru n= 4. 104 ali VB Gin op eae whe 15-107 (egalitates are Joc pentre eioc- Beh ~ 8.9 mJ, Pig (ty + mag) 310 mjsit Fi = 16 om: VO) 65 m, hea) 4th 2a = 10 m 35° san cosa = VB 0,634, a” ere a7 mis Mw sin = 7,0 mje. 20 mjs. 50"40" ms. 105LG. F = G/2 = 4,0kN, 16.2. Gel inferior. 163. Lada din dreapte LGA, N= 2eRFji 1.26 WN, 1.6.5. Gry = Gala, deoarece dy ¥ dy, rezulta Gy # Ge. 4.66. Inti rciim pe platforms cintarului eu roile din fap, epoi cu osle din spate si adundm rezultatele citive. 1167. Se rotate In jurul Ci 168. igo = afb + Hu, x= 180 169, Ram VEE GT ay 1.90 N; tgp = SAAN, cil cos x — s) = 049 N-m, 4,324 (pendulul coe). 8 = 465% ME = mb sin 2 (4 1.6.10. » 110 amfl (este necesar p > v4ig2), 6th. F N; (eB = 2iga, 9 = 6a", 1.6.12. F 1.6.18. 1 page = 85 1.6.19. L = MoR = 28-10"J+s (Luna); 2,710! J+s (Pamint). 1.6.20. 5p/0 = Mmesltmin = 2 (conservarea momentului cinetic). 1681. Mo —mgig cos ay L = — 5 mete oon a M = ALO Capitetul 7. CINEMATICA st DINAMICA Rig ht 17.1. Saun—repane faji de cadru; diferitele puncte ale lanfulai — rigeare curbilinie; portioni antermediare ele lanjulus Intre ro{i — migcare rectilinie; pedala ~ migcare de rotetie; spifele rojli — migcare de rotati 106 wife 17.2. Cind au alan ind se depiaseust, cot fat. Penci le situate chiar in flor nu se depleseazi fa}X de tractor. 1.7.8 Lung are sion acesaei perioadi on mica 1.74, Unitorm sooelersta si unsturm sncctinit (mig LTS, Lieki r0" pire peril jul este maps forte erige ale pu _ BF.6, Dack sar moet mii report a determing latinteres dinamorat ui aj ire i a eentruga de inertic. 17.9. ba out f nevicd de rotatie Yiunea cane we ruveste devine mat scurid (A sade), dé wnerfie iar vitexa unghiulara oreste (Zsa == constant) Yea unghiuiers cregte, nai mime pentey ed ey a cnesauts Bonar = oy der os > oy |, petra ci patinatoral efeetu: fwcanis imposivs foryel centrifuge priita de © patie peairy puneres core do rotate (ny). cedlata. parte pont Punerea fa migeare de teansiatie (2) Eqn + Ee In cal de tat Ena, > E 1.7.14, Consorvarea momenvah 5. Vori figura 4.7.15, Ro a) R= 32 radis5 Guy = 9:84 m/e; = 0,375 ms 8) yy = 1.28 mee = rt z \ 7 & sl +, a ? le is ) : E a it im, 2 on ' 5 In, o 18 Fig, 1248, 8 Fig 1941, L716. Veri figura 1.7.16, BR. @ = 6,28 radjs; zy = $4,3m/s5 ve = 9,24 mss vp = 15,07 m/s; ay = 7 mjsts og = 118,32 ms 5916 mist cL Ty mfate); Pos mag — as Ts LTB 6 = 52S 17.19, (= 10s. 1.7.20. M = 45 kg. LFBL. 1 1,004 40-4 kg = 375 rota. 1.7.22. a) a= —™ 7 mit met 284 ks * eas rads: 13 rads, op MA ead atmos ya, vouservinit momentulul cinetic. a) @ AE t= ob. = a (a, ag?) >) © 710% fon Me 16 4 Bot = 259-10" J, 8) P= 38 10"W; t= rile = 2,945 40 ani P= Po, In migcaren de translatie); M = a forte! F este mai mica (fig. 1.8 a iol past anne? cind slanea este mak sents (lig. 4.8.2, R) ontul lorlel esoeeltate de picior este mai mare deosrece si eee nim mare. 6) Laes bratul pedslel este in prelungiroa fortei setcstaue de pasion, inatul Sorte’ Find uk gi momental este nal. Lb. Ponti w destice malui.’3 vtvul se aplied un cupla de-forje asupra mine- nai mre in cazul gurubelnifet cu miner mai sl fina mgs rents). Se poate invinge o forte rerstenta mel cae contact gurubaluy ev matenfal ne fe supra 1.8.5. Central eutate se va deylase de ta mijiocul ereio ee spre 1081.8.6, Pentru oi baza de sustinere are o erie foarte micd si pentru ef ne fi migeam, 1.83. Cele de bumbac avind densitatéea mai micd vor ocupa un volam mai mare dectt saci cu gr. Central de_greutate al camionulll Inout eu bumbac va fi situet mai doparte de buzs de sustinere, deci va even 0 stabi tate ma) micd. 1.8.8, Aplecindu-se in. fata, vertical dust din central de greutate cade {in imterioral bazei de sustinere, | 1.8.9. Accelorajile nu depind de mase, deci este doud corpuri ajung i simulian, 1810. A = 18,33 N, 400 Ns 8) a! = 26°34 375Ny b) @ = 53°8; e) Ny = 2,25 N, 4 (tig. 18.47, R). ——< F «© _. (ig. 4.846, R). sna} pose Sina —wewe “* = KIN; Coin Fig LA, a, be Pig. 1.845, R Fig. 18.20, 8 Fig. 14.28, B i ni 101.828, «) = 45° Disoutie: a nu depinde de G, dar T= G //2 depinde de G. Deck AA’ < ABE 2 > 45%. by ge SAP Bee ee: e a. Alig. 1823, a See HED OF RB) 6 a depinde de G si Ps T F va nofiona in jo. 1828. Py = 05 N. 1.8.29. G = 800 N. 1.8.80. a) 9 20 mss 6) Fy m= 20-4 4), (4) Fy = 40+ 408N. Lash. F, Pi 18.28, 0 Be a “f > Fig 1.826, 8 Fig. 48.26, na. LSB2, Fy = 3N; Fy 0. thie, 802, NY. 1.88% 0) Ryth—G LEE cin Os Be = By By aerial poate urea mul. Ry k= ag BoM AG 4G 395, 395 mul poate urea te = 348 wy Hig. 1.98, 1, 600" ee ‘ USB. = 10 ms y= 0 LBG, R= BONS [y= 128 ems fy 9 om. 18.96. 6 = VPP, ~ 36,07 8. 1.8.87, a) x= Am de capital din stiozes 1) eo SBN) By = AEH Ra, b, Fee may Ty AW Wg UO He (fig, $8.09, 1) 18.40, © m (fig. 1.8.40, 1). 1.841. a) 2 nz b) Sy 0.895 €5. 6) sistent rut harei nu se modifick (in timp ce corpurit se afl pe bass 1.849. e) Notm cu 1, nbscisa content se gelato 2d; m= ad’ (lig. 18.02, BY; Wx, = 1 Ye = O82 m5 Yy ta 5 y= He SA ary Fig, RAT. Tah b= Probleme de fises pte 1 jPig, 040, end a 4 184K @) ye yee hs 40 6 yet 280—5 0; H y= 820 - ig. v8 ) a Me er Km Amsil = 8m; 9 = 15emfs. 18.45. OF = “ 86, 00, = 16 om; 0,05 = 20 om 18d? 2, = 1,58 em; 25 = 862 om, A848. xy 2,20 com; 19. Veui det 1.8.2, 6} Cu toute of preuistie lichidulor int diferite, presi ba bar voselor este acooesi (paredozu! hidmostatic) » = p ghy pes cele Livi” vase Fs & hau aceeasi valoare; #) py > ps > ro, deoarece 9 > pp aa patlyr RE — 8) = Mg. sau ] 11,67 om, to, ur aie Fe 1.945. Aceonsiprasiune, Ne 1.9.8. a) Bato. p =H eph 8) Taongimoa gloom de Hichid (ig. 1.6.6) ste L= ht Uy Cind ramura B se incling, L = hE! sin x + L's ome lind relate objiner: By 0 om; «) Esto aooeosi, p= Heh; a ~ 0 Tedipa ti om 2) Bate oooear, p val = Uy = 34,14 om. U5gta = olSey, mu ay +28 6, de unde reavlta pe LMG, Fie thy Indltimes mercuradat din vs spsi, sited Incit = hy + hy. Presiunion loti Ab cllindsic. ge Hy inainn fa bi cin rab » + Prosiunea hidvostatio’ a fiowivuiichid este py gg , = 2720 Nini J9.11. 0) p= phlg + 0); 6) p= phe — 0): ) p= 6. 1.9.41. Nu ' 1.9.18. g} Nu se schimbas A) nivelul apei seades e} niveldl apet ou Vinibii edvi greutatos bulelor de aer este fastie mind si pale fi nelljaba 1.9.14. Dupit sconterea enrpului din eutie, acmsta devine mai uguard volumnul deslocwit seade ex Vy — mel, nivelul apes sides Ci introduce corpal in apa, acesla desineuiegte wis volun Vy Pe utunel Vp< Vy, astfel Ineil nivelul apei din pahar se wedi, ign, 1.9.15. Cind corpul se afl numai in apa, soniti tibew ote Gm Ky sau Veg = 0.9 Vege, de unde = Oi @,. Dupi or se tournd i lei, cbnditia de eohilibra devine: Veg View 1. ¥ + nies + Rog, de unde renuta: BoP PF >t Ia p= be Oe deci eorpul se afl jumatate in apa gi jum 19.16. 6, = 500 egjin’, 9, = B00 keen 0 ale, 4 2) nm 92+ 1.20 (10 an) Eroarea de miisuré este vied, neglijobilé in az) cihtorivilor obi a) m! =m + av ae rngul balanfei pe care se afld corp de cint Sm" > m, brabul fralantei pe came ae off 1.9.20, Pentre fieeare din eazurite 6} distincte in Funetie de raportl iy cvre se fli densitatea corpulul de vintiri fagis de densitates materiaolyt din cure musa latory, adicd? @, 2 Om Re 2 fas Pe 8 gale, ronal ol qt volumete git apeoxiniat in pouifia de eclilibro. Diels Re 2 & pe cores iseyie conpul de enki Eaboari bral balan pr oere RO BSH « 1) tn prim a2, 9 = 2 libra; in wlalte dows exaus L921, Vex problema mm 1.9.20, 1.9.22, Da, balante Tanta nu se dezechitibreaza deaureae dlopul ‘spel, iar grontat o envohiltsresr 1.9.8. «) F Som Paw re eG Btn ene @ ot 3° 3 simon sa, Din retain dle mui sus reat 1.924. @ = pat — HA) (veut ah probe 1 f = Ak — tol} 1.9.26. Capaoul metalic este prerenta fortele care setionenza ssupra lui, in punet wil 4 stebiiag aphicats fort exte tioard F. Condijia de rotine a enpoeulai in jurul punetohii O este a ot HSE > mgS ox w+ (Ht Foca a + 13% > m4 ws a + | apy b my 8M, + OBST Fe aM a | care S = rt este suprafata capacult Numeric: F > 285- 10° N, de circa 10" tai mai are fay de canal ini ind ore de mural 25.N 1a Jui este prelitsi de fiewl de printer Renton eh my mt om at cub. #) 0 ee mn pul de eintirit oi pot existe frei pest shot ponte ianate corporile de 8) Dac. 2, = Pex hy eggale; bentele batanted imine 2 V2, se fadies) bra(ualantet 2, alumi V, SV, 3 tbe chitavit (ost pt walk Tinks de ea doko and forte de puts ploteste pe ppresugpns Jeti eytht = 38 HEN Vga a ttn Figura 49.28, Ky en toate 1G faind avizonkagia twabits ine Pig 192K 18Swoarvoe 2 << Lf en ia Pentre (== 9 557. 1.9.28. ¢) dita Ge chitin Penitra © deusitaw reinimna, p, ene moa sie ia forian omg eve tosig: i =f 1.9.20, Poritin donsissearutui tn fai 8 a Juisint peaeninte fotze #325. Se cu pedal ce rete 0 esta: mgle vos a = p¥, ose + Ee wea, tm care 5 este sae. jjiunea fei, sau mig p¥le Eh | gia’ Results depinde Ge inciinara & Cid “dons problema preceasatal ds if, avon Felafit se Soja: al este in , caitio: vertioalé (vezi Din wlimele dowd [et G]e wie te. dea = A om, vaca tbs Se tine seins ve Scjeie Jegea a doua a dinumeei na se yor forme noduri (Aye = 0), si Be (On +1) ge wr forme venire (Any st 24) i ii wil icon non 0 Ay = 24 sin key = 3,386 mm. (Na > ws } ) y= 4 sin Qn(t0r — 1); @) maxim. areuseae [hale paseee aimee pieeea 1 = 6020-4 a? J B18. Sa o0 detaining » cits paste din vahumut acupat sem pay tn caitdiit Seles moemmale, resine mnie pete Dianetel mo 128 f | | | | I | i 1.10.88. 0) A = 4 om; v= 10 He; T= Ot 93 8) 2 = O5 mj |cincnul, ©) digmeteul molecutel de sutfura jorind molecule store rigide, dispose una facti dv.carban este @ = 1,26- 10° kg/m? vetral d al atomitor do aluminiuy consis 2,7 = 40% legis shot fe. Pursitawa wlaminiuluh este: g GAZULU TRANSFORMAREA IZOTERMA 1D, ponte P= Ty gi T= 2% seafio, ia coordonate p, V, procesul izoterr, ®), Sa xe determine varialia AV a volu: i acupal ae ge da ‘vcste de {jn oni (cex particular 4/6 oni) 2.2.8. Un wus, aflal in conditii frtew swerate, ecups volumul Va = 4m’ se afle yolusnnt Vy pe eave il vn ocupa saul la presiomea py = $9 10° Nien, 1-108 Nin’ peratara gazube rote 2.24, Un ce este comprimat izotwem de Ja volumol Fy = 8- 10m? Slunial Ve = 6-408 Datosita comprimasti prosiunen “a erescut «x 8-408 jest Sic se ale presiunes uakiald py a ganna Tntran cifindru ex piston, figura 2.2.5, se afl inehis aer. Masa © ky, lar anu sectiunih eifindrului Sy = 20 cme Si se ‘vine mesa my ce Urebuie agexata pe piston pentru Co volume esol sae megane do. dou oF ssiunea atmosteri este py = 10'N/m4, temperatura emul easatine constant, ae Freciile Se neglijear 2.2.6, Capiitul unui tub cilindric, de nasi r = 1 em y iungime = 25 em, este inchis ow un dop de aucine. Gellals. eapat este incbis. eu ajutorul unui piston, Cind pistonnl este tmpins in interiorul tubulot fe a distan|a d= Bem, dopul sare. Considering Temperatura constanta, si se afle forfa de frecare dtintre dip si perete in -momentul cind sare dopul. Presiunea aimosferick este po = 10 Nj, grosimea dopului 5 @ pistonulut se neglijeand. 2.2.7. Un tub de sticld vertical de jun: gime E, inchis la un. capt, contine cer Separat de exterior cu ajittorul unei coloone de mercur de lungime A (Fig. 2.2.7). Si se determine lungimea 1 a coloanci de aer dack prin ristuenarea tubului cu eapitul deschis {in jos, jumétate din coloana de mercur se varsi. Densitatea merourului este g, pro siunea atmosferica 2.8, Intron tub sublire de stilt, Inchis’ lun capa, se afl ner, separat de exterior ex ajutoral ‘unei coloane de rmercur de lungime = 2 om, Cind. tubul este afezal vertical, cu capatul doschis in jos, lungimea coloanei do. aer este 2, = 0,39 m. Cind tubul este vertical dar cu capatul deschis in cus, lun gimea coloanei de aer este ly = 0,37 m. Sa ge determine presiunea atmosforicd, cunoscind densitatea mercurulul p = 13,6- 40" kg/m 2.2.9. Un tub de sticli, vertical, deschis la ambele capete, de Tungime 30 om, este cufundat in mercur astfel inelt lungimea parfii cufundate este U8. Apo, capital superior al tulle ecoperd cu dogetul i Lubul ete scos din mereur. © parte din mercurul din tub va curge. Sa se afle lungimea 2 a coluanei dle mercur ee rimine in tub. Presiunea atmosfericd este Po 10° N/m?, iar densitatea mercurului p = 13,6 + 40° kg/m. 2.2.10. Un tub de sticli deschis Ia ambele eapete este introdus in poriie vertical intr-un vas eu merenr. Nivelul menourului in vas gi in tub este acelasi. Lungimea parjii de tub de deasupra merournlui este ly = 100 em. Capiitul superior se acoperd, apoi tubul este ridicat cu k = 10 om, SK se alle inaltimen 2 a colvan i Fig. 2.27 2.2.11. La mijlooul unui tub agezat orizontal, inchis le ambele capete si vidal, de hingime L == 1 m, se afl 0 eoloana de merour de lungime h = 0,2-m. Gind ‘tubul este adus tn pozitie verticals, coloana de mercur se doplasoazi uf = 0.4 m. Si'se afle presiunea pind 1a care tubul a fost vidat. Densitatea mereurului este p= 13,6" 40°g/m 2.2.12. Un cilindra orizontal, de lungime L = m gi secfiune S = = 2-40-'m?, este, impartit. in donk parft egale printrun piston’ mobil. In cele dous compartimente se afl aor ld presitinea pp —=10*N/m? i In aceeagi temperavard, Se deplaseaz’ pistonul pe distanja k'— 0.4 m fat de positia initial. @) Ce presiune are aorul din fiscare compartiment? 2) Co forts trebuie eX acfioneze asupra pistonului pentru a-l mentine in aceasta pozitie? 2.2.18. Un cilindru otizontal, inchis 1a capete, este impirtit in trei com: partimente cu ajutorul a doud pistoane blocate. Presiunea §i volumul aerului din fiecare compertiment sint egato cu: py = 2+ 10°Njm*; V, = 36- 10-m'; Px = 0.6-10°N/mn?; Ve = 60° 40-%m?; py = 0,5- 108 Nimt; Ve = 404° 40-%m?, S& se afle presiunea gi volumul gazului din fiecare compartiment dupa ce pistoanele se deblocheazd. Temperatura sistemului nu se modified, 129