Scurte Guyernul provizoriu roenroscazA mitin- qulut de la Universitate ch este o mines ritate care Inceurcd o lovituri: de forth, In afara rindulelitor minime democraticn }asipra chrora G.PLULN ul, adich toate partidele. au eonvenit —'actiune care duce In destabilizare si anarhie, Repre- zentantit manifestantilor spun ef nu sint Jogatl in niet un fel do parlamontul pro- vizorlu. CA pind gl-un parlament legitimat de alegerl poate fl contestat cind contes- aril _sint milioancle de oament, Guyer= nul provizortu raspunde cd nu exist o asemenca adeziune si ct cel din stradd sint © minoritate nereprezentativa, Re- Drezentanit strazil spun cA nici la 22 decembrie 1989 n-au fost o mataritate si au facut revolutia. CA ei, cel de azi din stradil, sint tot cel de-atunel. Reprezen- tantit guvernulul .sustin ch aceasta este © afirmatio retorica, ch el nu sint acciasl #1 nicl situatia nu este aceeasi. Atunct, fara intreagd a fost’ virtual in’ gtrada sau oldturi de el, cité vrome astizi tara introag& dezaproba actele de destabili- zare ale celor aflatt in stradi. Expresia acestel dezaprobari so observa pe Intreg cuprinsul taril si este evidenta si in sche derea popularitatli unor partide care sint Danulte a fi, sub o forma sau alta, com- plice cu aceste dezordini, Reprezentantil strazil sustin cA \.Proclamatia de la Ti- misoaraY are 3-4-5-6 milloane de ade- ziuni (in. privinta numarulul reprezen- tantil strizii n-au fost In consens, fie- care acreditind alte cifre): In acest mo- ment au apfrut luni controverse. Cine a luat adeziunile, In ce conditii, cine lea numarat? In timp ce, pentru ea alegerile SA fle corecte se lau masuri exceofionale, — votarea si numiirdtoarca find supuse celui mal strict control, re- Drerentantli strazii se folosesc de cifre arbitrare. de adeziuni Juate prin detur- narea scopulul, de estimlinl wdin burta", care AU au nici o valoare ca argument democratic. Ele ar putea fi folosite de detinAtorit lor col mult ca un mijloc de sondaj, iar daci cifrele avansate ar ti reale, cei interesati ar trebul nu sa re- fuze votul de Ia 20 mai, ci si-1 ‘astepte €u nerdbdare. Dar Jucrurile nu stau asa. Milloansle de adeviuni exista doar in imaginatin Eee a aces stiu prea -Q-minoritate..Si_atunci apare, un nou tip de atgiimentatie, absolut ris- canta. Se aminteste fantul c& de curind la televizlunea rom&n& liberA domnul Augustin Doinas “a sustinut textual cA relatari de la un dialog care n-a mai avut loc qn conteazi cantitatea, ci calitatea vo fanitlor” introducind, desigur fark vol sa. tn fudecath un rallonament care # {la baza totalitarismulul de pretutin- dent, Not intelegem ce-a vrut si sound domnul A. Doinas. Ca 0 alegere In. cu- Nostintd de cauzh face mal mult decit Unele optiuni tzvorite din ignorant, Acest adevar pare firk cusur, El are {ns@ un viciu fundamental. Acela de *ustine — in cele din urmAé — cA eu (Il minatul), eu (calilatea) sti. mat bine cine trebule ales, deceit stu ol (cantit tea). Dect nu numarul optiunilor contea 7A. cl calitaten lor. In stlintele exacte a- devarul objectiv depinde de numarul op- Wunilor. Pimintul se rotea in jurul soa- relui chiar cind milloane de oameni sus- Nineau ca soarele este cel ce se roleste in jurul pimintulul. Dar in socletate ade- varul are un caracter sublectiy, Nu pot S& decid eu in locul culya ce partid | se Dotriveste, ce politicA sA fac&. .Cantita= tea" aceea care dup domnul Doinas nit _conteaza", este Insdsi ,.calitatea” care determin& democratia. “Afirmatia ;nU conteaz’ cantitatea. ci calitatea" ce- lor din stradi este portita de intrare in marasmul dictatorial. Negim .cantita- tea®, exullam .calitatea", far aceasta, fard cantitate, ajunge usor si se rezume la _ceea ce cred eu, Daci nu are impor- tanta ..cantitatea", aceasta se poate usor restringe lao singurd persoand. Accea care indeplineste (sau crede cA indepli- heste) conditia calitatil. Toate abuzurile ceausiste au avut Ja baz disorett! pen- tru ..cantitatea“ optiunilor. De ce s& mai Sonsultim multimile, cind noi (calitatea) stim mal bine ce este de facut? Tata, deci, ch democratia nu se poate di ensa scantitate’, deoarece ..calitatea” op- tunil democratice nu poate fi obtinuta cu alt metoda mai buna decit prin nu- marul optiunilor — prin intermediul can= tat. Cind eu cred cA gindesc mal bine Gecit toti, acest mai bine“ il raportez ja nevoile mele. Dar nu toti au aceleasi nevoi. Trebuie si fac raportarea la noi fotl. Si cum s& fac aceasta raportare mal bine decit supunind cauza optiunii generale 2! Acesta este rolul alecerilor Mere care trebuie si aibai Joc la 20 mai. (In ‘acest punct dialoeul g-a intreruot pentru 30 de minute. st deoareca el nici_| Tua avut loc. nu s-a mal reluat, spre Parerea noastri de rau). Titus MESAROS