tt democr page dinain= Fietearen fut roanifestatiel din Pia site pesllat de pu ce mal asteaptd. IncA? Legitimtta ‘spel. Dar a nu ne gindim acu ‘cees ce. sar putea fatima. Ta Din partes celoc aflatt tn Piata Univer sU1ath, vointa ce dialog m fost manites- Dar acest dinlog trebula sh 6a dest- foare beneficiing de drepturile cucerite ein Revolujia din Decembrie. Orice alt Eadru de destisurare dislogulut in nu- mele Revoluticy care continua In. toata Yara. ar fi fost’ tn toate datele sale. 0 teidare de neadmis x celor cazut! in iup= th'S-a dovedit ca luntatoriL de-atunc si cel din ‘aceste saptamint din Pinta Uni Yersititit' — acelnsl osmeni, Tn mates Lor majoritate tineci —sint de neclintit 1a Romania de co- chzut tra Nu ple siciga tele cind tenstunea emofionsla. sporeste. lar aroganta puteril neocomuniste devine MANIFESTATIA DIN PIATA UNIVERSITATII Comunismul a refuzat dialogul! agresivA. Cine nu vrea sf audi nu ny fnal disperarea a tute de mil de oamer care a feait tn-stradA, a fel ex atuncl Tn decembrie 1089, luptind au pentrt o Doeata de carne ta plus, cl pentru. 1u- crurt sfinte ef marete pentru flece flint’ Gand — Ubertale, dreptate, democratle, Semnitate — dar $i strlgatele lor revo Tutionare. de luptA’ hotarita, fermA, pind Ya victoria ce le-a apartinut, dar tea fost furata. dovedeste nu numal jipst de orlen~ fare politics, dar gl lipsd totals de ome- a Cine pune ta Indolala gindurtle curate, Agealurile stinte ale tneretulul roman? Cine insull& Uneretul, lasindu-1 sapt- MIHAI ENESCU (Continuare tn pag. @ 4-a)MANIFESTATIA DIN PIATA UNIVERSITATII Comunismul a refuzat dialogul! (Urmare din pag. 1) mint tn gtr pe caldarim? Cine pune tn politica vechile metode dictat yrementate cu cine mal gtie co {aja'umand de import est? Cine neagh lumantsmul, Ubertates, generozitatea, lu- birea de scment — valor! de referint§ ale poporulul romAn? Cine refuzh poporulul ostru ‘viata civilizat, in demnitate? Cine pledeazd cu o thclpiltnare demna deo cauzi patrioticA sl nu de una rul- nitoare, pentru pistraren cooperatlvelor ‘agricole? Cine ne jaboneazi" deja la co- alle foametel el In'lipsa drepturilor celor mal elementare pentru a tral ef nol, dup atita suferinti, clt de clt omeneste? Cine nna {ngload’ deja in datoril externe? Cine vrea si ne In chiar si bruma de lber- tate ce ne-a mal rimas? Sirul, nelnchl- pultul gir al Intrebirilor nu se opresta alel. Dar atita cit am cltat’atcl este, cre- dem, destul de relevant In privinta noll enorocirl ce amenin{& fara noastrA ro- mfneascl atit de greu {ncercath — comu- ralsmul #! neocomuntsmul. Tati, de ce studentit sint pe baricade. Inti de ce tinerit si viestnleil sint din ou In stradd, cu piepturile goale, e1 cit aceensl yrere arzhtoare, strigatt pind Ia ceruti, de Ubertate, AU plitit, am plAtit tl Ibert. {nfel nea din fanuarie 1900, primejdia, ce- rita ghearele. Ca nicilerl tn estul eu: Fopean, s-a dovedit cd binecunoscut Bindltor polonez Adam Michnik are per= fecth dreptate: Nu exist soctalism, cu fad umand, cl doar totalitarism cu din- {Hl spar{l%, ‘Acest comunism cu dintil sparfi de ia nol, hoful de revolutie, este Feprezentat de 0 plelord de Indivizi cu mult mal durl, mal rfl, mal avizi de pu- tere, mal necrujitort chiar 1 decit men toril lor de dinainte de 22 decembrie 1989, CA sint aga 0 demonstreazi g1 pozitia lor fala de manitestatia din Plata Untverst- itil, de dispret si Jignire personal, de psi de omenie tat de cel peste 70 de revistl al foamel care so sting Incet, In numele libertS{i! noastre. Comuntsmul ea intl spar{t din Romania, atit de agre- aly sl de nemflos, att de tnuman Strain nous futuror, adus dup imense jertfe In stadiu de provizorat, vrea #4 ni fe urce legal tn clres. Atit de lipsits de mfsurd i este aceasth vrere inclt refuzi Gislogul chiar gf cu. cetafeni{ oblsnuiti si organizatille Tor. Ccl In stradi, la ma- fifestatie, nu aint partidele, fortele po- Itlee ale Prt, ef cetdtenit oblgnuitt. Ceea ce dio deschidere maximA revendicdri- Tor, féra. a oferi culva posibilitates de 1 Te eticheta eu binecunoscuta rea-voin- ta, drept nlnterese Inguste, de partid’ Orice ar face, orlclt ar da'cu vopsea de alta culoare pe stralele-t rosif, comunis- mul cu fati umanf, adic& cu dintil sparti, fare In RomAnia o situatie cu totul pre- cark. Sansa Iuf Istorich esta #4 dispard. Allfel, orlelte fete-fete va face gf orictt far coace ginduri de violenté- asupra so- lett clvile, UbertStll, democratiel, con- testafia asupra sa nu va putea ff oprita. Cine erede ci romAnil nu au tnteles mal repeda declt alffl aensul Istoriel, se ngealAamarnic!