Dictatura strazil Privese incilelta lume ce mentine Intr-o stranie stare de asediu Plata Universitatil st dup aleger| si Incep s4 nu mal injeleg ni- mic din legila scrise gl nescrise ale demo- cratlel... Nluzia cd politica se face Jn strad@ este © inventle greceasca de cea mal purd esen~ {&. Nu a Greclel moderne, cl a unel Grecil de dincolo de pragul aducerilor aminte, p¢ cind filozofli isl debjtau sofismele in aer Aber, jar agora tilfizuia de freamatul bi batilor purtitori de arme, Este imposibil de imaginat ca Istorla sa fac un salt re- trograd atit de sever, inclt aceste forme incipiente ale democratlel, ale descifrarit principlilor si delicatulul el mecanism sa revind si si se Impund ca formuld viab 1A in actualitate, Coea ce se Intimpli Sn Plata Universitd- Ui nu este un act politic, ar fi prea mult Spus, ci uy juvenil, ambilios sl nocly ase- diu al furlel camping-cenaclu asupra unul mare oras,) Bucurestiul este viclima unel fantezli agtesive care, Iuindu-se In. serios, s-a autointitulat’ miscare revolutionard, Confuzia este mal mult intristatoare decit comicai. numa} gindindu-ne Ja unil dintre [protarantelt el, Asa_au apdrut figurl de pul lul Dumitru’ Dinci, om lipsit de Fesponsabilitate moral prin abandonul premeditat si Inconstient al familie! si ee plllor sil, Unil ameliti de sansa de a centrul atentle) publice, alll! Pau tring tn secrat gneranta. bizanting aos, pales files piel) pa rears daaetush ie0-s0e! gl pretendenti Ja in- th pesca publick sint dispug! meee Meraind, chiar, foc se practich in Pinta Uni~ © strada era insust poporul, oratori} de ocazle care-si dezvilule, o dat& cu probitutea, s1 cupacitatea de perceptia fa cursujul evenimentelor lentionindu-ne Inyoluntar asupra yalorit for reale, oscl- lanta pendularo a unur intelectual! intre ypro* sf ,contra%, valul unonim, dar con- Linu al curiosilor si trechtorilor, Jar abla lw’ stirsit interesul politic dezbrlicat do orice urma de Ideal, supus calcululat glacial al ambiftel fard leac pentru putere, definese Spectacolul teflin, mal presus, gratult, din Piata Univers{tatil, Daca strada poate fi revolutionard — af a fos\, Intr-adevar, magnifica, pein Jertfa sf elanul ei zdroblior — ea nu poata de~ veni dictator in numele celor multi si. In nicl un caz, glasul responsabil al poporus lui pe timp de pace, Incercarea de a schim~ ha o conditle cu alta. 1 esta fatal sf compromitiloare, mal ales ci este versltAtil In zilele §! noptile insingerate ale Revolutlel si ceea ee este ea jicum, Atun trigdtul taf dl erat si hotirit, sacrificit! lui mfret sf erolc ; acum, ea s-a transformat, fara doar si poate. in cel mat insalubru toe (la ore priu) din Bucuresti, unde-3i dou rendez« vous veleltaril gl hAltagii popularitifli lef- tine, plerde-varil gf, de ce n-am_ spun chlar st suspeotil. In numele unel pretinse $1 schimonosile revolutionari # spiritelor Hoastre adormile, nequator! ambulantl deo fluzit neau reusit alta performanté decit aceea do a so- compromite si do a na eau salen do. aes aver alla novole pentru ane vedea da troburl, Ee Pala "Univeral (ea si orl, Mirito sf Beenie, demoeraliol nu sa Nel pe fete nicl pe trotuar al nicl in cork i pe pajistea din tn Existenta demorratiel prosu= Cristion ANTONESCUCea mai dulce... j j © adreseazA. prin | nostru doamna sectorul IV, | in industri demnindU-i si se ginde }} cumpara de la negustori| Propunere Interm Elisabeta hy Bucuresti, str. Argesclu nr, tuturo; C deta MUrOE ePeclallg ia alimentara, in- Asch la copiii care M1—13, bloc de dul- lapte, doud alim Raspuns Ia... rdspuns Primaria Judetulul Glurgld temite un cluri tae entare, cofetirie, dul- . Pentru noi, cei de lingd tnter= slarulul — Fecffa cx 7 sifal Ine Mascles as la thereat Miciurin ar fi astfel mal 4 ambiullanti rispuns. || 5 ful strizil, toat. tu “ «in a 8 Pod... suspendat rcilat indoleisie; WGeegrg eure aN cOMh, foetal GEAR In Eth foarte slmpla: astepi solujin | ie induct de ln citilor, ea serbetul, jereng™ #4 apard in ane bucurd profectele amplelor lucriri } fiste bomboane. Insd este erent va- Tyce, Nat Puliea satisface toate, cerintele ] eulci, aromate, cu ambalaj civiltcar a ie PECCUM sl cele de wentie uer, eameetl preturi aceesibile copiilors: Scrisori_aseminitoa: Jefoane pe aceasta ter | propie. Rocada } ul 1 Mal nr. 98, bl 4d A pe b-dul I Nat er plomerate si anum jel 1 Mal si altul ructia notlor dlocurt, | Mat si strada Miciurin. va wnitdfi foarte utile, ul 1 Mai nr, Nolembrie, dar care’ este frecventat. trucit_ magi re gl frecvente te- MA ne Indean 5 } propunem chiar 9 competitie titre tates } tril sl specialistii din fark. 1 unie sete | _ propus& organelor comerc!: i a al = Petre Manolache din Bucuresti. to doud perimetre a- " waul tn Reis ple- a la pia 7 Nol Dupd demotarile care sau. fdeut hee ‘ona cea eratd este intersectia dintre bedul f Alct eram gi clte~ e printre magazin de legume gi fructe, bibllotecd si care, spre suprinderea noat- } tr, n-au moi fost reinfiinfate, desi erau foarte necesare. S-a reinfiintat, mai tir~ un magazin de legume gi ‘fructe pe 121, aproape de plata 7 Si, de necrezut, jumdta spafiul séu ette nefolosit Be 2 ont Prot | pun ca acest magazin de legum | b-dut 1 Mai nr. 121 84 fle mute fe ioe | cul magazinului de cristaluri, ecelasi dulevard ta nr, 104, inul de cristaluri este soar! putin solicltat, Schimbarea este co aly mei necesard, cu cit cici, Ia nr. 104, sint concentrate sf alte magazine : Bint f bam daca lucririle se vor {1 ficele cesi propun in trimestrul oarie marl, eficiente 1 mal teftine ? finalizarea IV ac. O primavara libera ba. tFAzt aint wAcum 8 ant, t sl con- maf a- care sun CEC, 0 foarte putin Ddlocurilor situat pe gi invers, in~ pline, ——— Arboril si arbustil zile In sir, De asemenca, Necescre mésuri mat Probleméd din partea primdrillor’, ningind cu noasire trezite Ja menajere. imp Baul ni urile ac pe lingd ferme in Alo, telefoanele ? Ne intrebam, cu spsima tn suflet, cite @ditionale ar plati redactia noastra dact adra in gra- acestora si pentru ch sume- le de bani ce vor Ingutgita aceste Wicrarl Chinr hu exista soluyil din pareurl, de pe parc mal friumostin Mbertate, Pomil fructiferi au inmiresmat vazduliti ou _florile roadelor, Peste inimile yDar frumusetea naturii este umbritd de Upsa de curdfenle a ucuresti, ne scrie cltitorul 1, Cerburea- i, b-dul Banti Manta nr. , scara 2, Vina pentru petale viata frumosulut nostru acest spect neplicut si nesdndtor este st psa de civism a multora dintre cetafenti ur el, cit 3 o turistilor care aruncd la in- timplare. hirtii, resturi 1S.B.-ul, cit si A.D.P.-ul sd se emal mult pentru curdtenia farea Capitalel. 1S, Sdligatille pentru a ridica re Najere astfe} ca, noaiele menajere, Atit ca 4 infrumuse= sirespectd me- ubelele, pline de gu zidurite sint aceasta Ar Ingidul aA so serveasch de telefonnele wale tofi col caro, de luni de ile, pare sane de toate viratele, bolnayi imobill- J la pal, seaizeazd cd aul telefoancle cle, All tntelos bine | Nu de zile, cf de luni de zile, Pentru of telefonul, n- const atric necesitate tn viala noastray a devenit Un camarad infidel, cAruim | sa plitese servicll pe care nu le onoreazh Lista numelor abonatitor cara, In. dispe- rire de callzl r-au_ndresat ziarulul noe fru oste suficiont dé mare sl publicares el nesnr ocupa apn{iul, modestul nostra spatlu, pe allo In gir Ultima scrisoare primiia ta redactle apurtine doamnel Aurelia Ghiajd din Bucuresti, Sir, dr Clunet nr. 14, al cfrel telefon s-a defectat Ja data de 2 martie, Duph numeroase apoluri In deranjamen- te sn trimis pe 12,1V, nc. sosizare seriat ln Directia Telecomunicatiilor cu nts 73/22446, Alo, {elefoanele ? Sintem pe receptie! La bilci, ca Ia bilci Loentari| bloculu! 61, din strada Cern\- poara nr, 20-30, seclorul 6, Bucurestl, sint beneficfarit unor spectacole gralulte. Si jartigtil se deplaseazA cu ,sceni" cu fot,In fata bloculul, Bilciul, eficl despre bile! este vorba, s-a Instalat In spajiul care doserveste aprovizionarea _pletel Gorjulul. Si bileiu) s-n mAarit proportio= nal cu disperarca jocatarilor bloculul, Si Tocataril bloculul. 61, xemnatarit. scrisorit InsereazA in mesnjul lor cilre redaciia noastri avantajele" aces{ul bile! ; ,bucu- ria copiilor" $i cigtigul proprictarilor, Dezavantajele 2? ,,O continud sursd de neliniste pentru focultoril tuturor blocu= rilor din Jur, afirma semnatarlt acrisorit, 0 pledicd in aproviztonarea piefel Gore juli, fuga elevilor de Ja cele 2 scoll in- vecinate, in timpul orelor de curs, 4! de acosd, spre marea neliniste a pdrintilor. Nici polifistli de la circa 20, nici primd- ria n-au Iuat masuri pentru Unistirea Vartisillor= bilelutut, Libera inifialivd sd fie oare sclava unel dezordini continue? Rubricé realizatS de Liliana IVAN De marea sdrbdtoare a bisericit ortodoxe — Inéltarea Domnulul 40 de zile de to Invierea lui Hristos, joi, 24 mai, dupa 40 de o core s-au jertfit pentru libertatea si fericiree potriei. mee mee eee mer a 6 me 2 2 eo mo ey ep me ye es ee ey »Police Academy“ Baneasa Scoala de securitate de Ja Baneasa_s-a desfiln- fat prin hotarirea guver- ~nufu In cadril” scolit militare superioare de ofi- jeri Ministerului de In- terne s-a infiintat gi functioneazA cu drepturi depline Faculfatea de politie. —Domnul colonel az. Vasile Dobrinoiu, pro- fesor de drept penal, co- mandantul acestel insti- tufil militare de invdta- mint superior, face preci- zarea ci Facultatea de polijie are autonomie universitara si pregateste cadre eu studi! superioa- re pentru organele de polijie, penitenciare, pa- sapoarte, puncte de con- trol trecere frontiera, trupe de paz& si ordine. Admiterea se va face pe bazA de concurs, cul res- pectarea normelor Minis- terulul InvafAmintulul re- feritoare la admiterea in inva{amintul superiors Durata studillor este de patru ani. Baza pregati- rif studentilor 0 consti- tule studiul disciplinei de drept, Domnul profesor doctor Gheorghe Nisto- reanu, seful catedrei de Oa Se one Fae 6 eet We me eo 5 oe me 2 eo rept, ne spune : ,,Prega-. tirii juridice ii revine a- proximativ 60 la sut3, apoi materiile ce au re- gim obligatorlu in pro- gramul Facultijii de Grept, sl 0 parte din ma~ teriile optionale. Vor fi studiate, bineintcles. dis- cipline de specialitate. Pentru a deveni o insti- tujie de invatamint su- perior de {nalti tinuta, sint obligatorii colabo- rarea, larga deschidere spre facultitile cu pro- il apropiat, institutele ju- ridice de ‘cercetrl din fara si etrdinatate. Am stabilit deja contacte cu facultatiie de drept din “Iasi, Bucuresti, Inst{tu- ful de cercetari’ juridice. Societatea romin& de cri minologie si criminalisti- ca". In cadrul Facultatil de ‘polijie de la Baneasa a lat fiinfa acum pri- ma filislA a Societatii romane de criminologie si criminalisticé. Primul curs unlversitar de cri- minologie a fost sustinut de o autoritate in dome- niu: doamna profesor doctor Rodica Mihaela Sténolu, Vor fi din nou vor aveo loc, pentru primo . slujbe de pomentre si procesiuni inchinate eroilor neamului, celor » celebroté la doté studiate tratatele de drept ale Inui C, Beccaria, C; Lambroso, E- Ferri, P. Bouzat, J. Pindtel, "M. Ancel, ale marilor hoa tre personalitAti: Tano- viceanu, Hamangiu, T. Pop, T. Ionascu, V. Don- goroz. Ce se mai invala la Facultatea dé politic ? Istoria generali a drep- tului, “Drepiul roman, Dreptul penal, Dreptul civil, Dreptul internatio- nal, Soclologie, Psihnlo- gie’ judiciara, Drept po- litienesc. Drept comer- cial, Drept ecologic, I formaticS ete... Ce ima- gine are noua conducere despre profesia de poll- fist? Raspunsul fl avem de 1a colonelul Pavel Abraham, loctiitor al co- mandantului: — ,,Polifistif romiini vor avea, in sfir- sit, sentimentul profesiel. Ei se pregitese si apere, prin statutul viitoarel Jor — profesil, persoana fizie’, drepturile aces- teia, proprietatea de stat si cea particular’. intrea~ ga ordine de drept a Romaniei“. Rodica SIMIONESCU l l | l | ! | ! l ! vm me me me me ms es me es - nivel competitiv. Altele expunere publict, prin } Be Ne ear ar fl, cred, echilibrul care te. prabusesti sau , Ge yoche §1 _nestines — strictirfril repertoriulul te nal! 1 Ciel | acesia {radi{le, va {nflorl, ml-am prin proportfonalitatea nu- va f1_,eplsodul: fina al \ zis, ‘agi mal mult’ ca merich mereu echitablls ,serinlulul® —stradal Titiodati ‘In, Winga #1 fn tillurllor autohtone fa- yspontan* din chiar fata \ Zbucumata Tul exlsten= {4 de celelalte striine, ‘Tentrulut National’ din ¢ tA! Gratle Mberth{ilor 91 prioritaten — capadopere! Bucurestl,__— Cineva, pin Aemnliail, dobindite prin nationale gl _universaie, In urmf, trebule sf se | neeasti ‘revoluie-mirn= afrngerea In mash 8 ge- compromiti, Defini lv 9 \ fcereNcta, ca @! gtlinia, neratillor tinere in rAlila trevoeabil | Compromi- { va‘sevonl in atirglt tore de teatru sl folosiren teres se-aprople, plutes= tn fumindell — spirituale —celor mat valorogl crea- te in net, @ Ia un pas. {iminestl, Donmne, cit torl, achimburila de ex- © Intrevid si o simt. Ponvtere cigflan” eodath —perfen|A cu cole mal im- Stravechiul proverb wfler Trofesiunen. men, dar §{ portante teatre nationa- care pasire pe limba e {clit raspundero | janie Tumi gl, In sfirsit, plere” jati-l mereu mc- | La tonto acesten mA reinvieren, prin toate tual | \ gindesc Intens si obs mijloacel Interesulut Dar, oare, cine'ne_va-”\ {flv nproape, din decem- — publiculu! romAnese pen= — eomprnmite,’ el dont | brie Inconco, chulind tru virtujile scone, In Teatrul National nu-1 Huminiguel tn stufarigul dauna cell contuz, ‘pen dour o pasdre. El este 0 | Incllclt al anitor de bez tru facil, orl ‘pentru naval. Cine se va } na. Caut in mine gl in ectacolll strizil", atin Eompromite? Ea In- | Rfara mea, In fot co Adesen In propria-f ro- trebnre gre, dacd nu mi-nconjoara, in mé- wb... B alei, desigur, un mal degrabh un posibil \ \ Gjui"ten de tara cum ny proces de durath, ‘deli~ si palpiiant aublect de | { puten sa exist? Prefa- cat gl complex, nu chiar pjesh de tentru_pe care, cerlle mele J¢ conjug cu. Im Indemlna orieul. Natlonalul — ,,Carngiale, | { profncerile altora sl pe Deocamdati supravie- —piinind-o In “scend, ar fonte cu profacerile qi fete fupraviclulm.. feaduce In mod sigur In | nerala ale lumii care re-~ ‘entajin cormertializiril gal intrengn nsistent& \ Invie, Ghslren acorduilul farfate a teatrulul, va- de-ntari, a spectacolulul nue lejerh gl nici alit carmul electoral, debu- cnre ,,se jonci* acolo, | de spontant, cl dilema- solarea manipulais pen- jn conditil s1_ scoptiri tea gl coplesitoare, prin tru a se ajunge nu prin ce-nr compromite, val, Insigh (mplicarea ' res- valonre Ja putere cl prin orice capital europeanit { ponsabilltAtlior | perso~ putere Ia valonre, | folo- — Dumneavosira, tubitt Pale, Nuo dati m-am © sindu-se In calculul @- gpectalori, fifi lnlgtitl, | { intretiat: “ce mA fact cesta meschin pink 9! in curind vi vell hotiri gi tot a) mi-am fis- cele mal compromitatoa- singurl, si va intoarceti \ puns: timpul, rabda- re mijloace, unele de cen din stradA in sala de | | rea, Intelogerea si mal mal abject® natura, mA teatru, Stim, trai{l_ deo- cu seam cunonsterea, _nelinistesc, chiar m& In- camdati o usoari de- \ pitrunderea Intérdepen« geijorenza. Nu atit pen= "ruta esteticd bau poate | dente! fenomenelor, in tru viitorul Teatrulu! chiar deatici. Explica~ sfirgit, destinul meu’ tm! Natlonal pe care-I slu- pil gi trecitoare, Ca gi | vor, fl sfetniell eel mal jese cu credinid 31. de 8 nol, de_nlttel. VA inte- | credinclos!, M-am deci chrul Juminf gi forfa nu fegem filndca, In curind, \ aeitel si ‘astept Iimpe- mA Indolesc o elipa, cl rc vom ‘roinielere. De Neer prielni optiuni- doar pentru acest mo- sceea nol. azl, ca Intot- lor. clare. ment dificil prin care ll Grauna, va nstepiim cu { Si, in stirsit, optlunle ¢ dat sh trench, acum, site deschise, lar Jocul acestea, clare, Incep sé cind e ,concurat", pind nostru, de tain’, stiti } apara, decantindu-se sin- ta Intimidare, de fot ceea bine, nu v-a Inselat | \ gure §{ Intr-n competitie ce se Intimpl4 In chiar picjodatd. Tluzia teatru- figura, Intolerant&, de- plata lul g! a celebrel U- [yy 1.5 va redestepta $l \ tinitiva, Una din ele ar niversit4{!, Doamne, citi {Ml Ne Nn Nees SPs a fl aphrarea specificitatii umllinfé le e data’ une- eda Resi iolae \ acestul teatru,'a menirii orl culturil gf stiintel sa acum, inerederea In nol | | lui seculare de slujire cy Indure! Ce Joc perfid de 1 nfidejdea in viata! tenacitate a cren{lel na- rAsturnare valorica, dar er \ { flonale Ia cel mai tnalt’ si ce prile) teribil’ de George \ « REPORTERI ltl Creste bogatia de ,,aur verde” Cu sau fari campante electorala, sil- vicultorii isi vid de treburl. Despre ce este vorba — ne relateaz’ domnul Ion Milescu, inspector de stat sef in Minis- terul Apelor, Padurilor s1 Mediuluj In- conjurator. ..— In perloada 15 martie — 15 aprilie ‘T990~E-alu realizat lucrari de" impAdurire pe 18401 ha, precum si luctdri de com- batere a eroziunii solului si plantatii de arbori pe terenur] degradate, excesiv e- rodate, in suprafa{a de 1639 ha, Tolodata, »Prestarea“ Inck din ziua de 14 mai a.c,, peste 400 de femei de la Cooperativa mestesugai- reasch ,,Prestarea” din Sighisoara se afi Cauzele acestui conflict" de lintre unitatea sighlsorean& si fo- rul tutelar (UCECOM) rezida, In princi- pal, in diminuarea unor tarlfe de mano- per la o serie de lucrari specifice locu- lui lor de munca. La primaria munict. piuluj aflim cA pind acum forul tutelar nu a stabilit nici un dlalog cu grevistele, ‘s-au mal executat plantaf{ii de arbor!, In aliniamente de-a lungul drumurilor si canalelor de {rigatii, pe o lungime de 470 km, precum $1 importante lucrari pri- vind culturi in pepiniere (31253 ari) $i combatere a daunitorilor paduril. Sint doar clteva oblective dintr-un pro- Bram mat larg, tare dovedesc ca actlunea de reconstructfe ecologicd a paduril a {n- ceput, Tot atltea motive pentru un vot de Incredere acordat silvicultorilor. (A. Papadiuc). in... greva! care solicita revenirea la vechiul sistem de tarife (in confectionarea.- cimAsilor). anulate in mod abuziv de cAtre vechiul regim. In ziua de 22 mai ac. la 8 zile de la declararea revel, aflim ins ch 9 comisle a UCECOM se va deplasa la Sighisoara in vederea g&sirif ciilor de solutionare a cererli lucrAtosrelor de alci, astfel ca lucrurile s& Intre pe un aoe normal. Sperim ! (Gheorghe Giur- glu). 0 REVISTA UITATA Revista de fizicA si chimie“ — sin- gura publicatle stiintificd de spectalitate adresata elevilor si profesorilor din a- ceste domenij de invatamint, cu un tira aprobat de 50000 exemplare si. aparitle lunard, difuzat& prin abonamente — dup 26 de ani de aparifie neintrerupta estc in pericol dea se desflinta din lipsa hirtiel pentru tipar. Des materia- Iele sint depuse la 1. P, «Universul» din Etnici germani care pleaca In urma cu citeva zile am_purtat 0 con- vorbire cu dl. THOMAS NAGLER, pre dintele Forumuluj Democrat al Germanilor din Romania, cu sediul Ja Sibiu. — Tnainte de a Ven! la dumneavoastra am fost la serviciul de pasapoarte al poli- flei judefene si am aflat ci de Ja incepu- tul anulu! pind in prezent s-au depus, nu- mai Ja Sibiu, 32000 de cereri de plecare. Ceea ce fara Indoiald, constitule o adeva- tala pierdere pentru Romania. Care este parerea dumneavoastra ? negativ. zent, numérul cererilor. 1) a sedzut la o suth, ™a usoara. Motivele care Maj sint_ acum politice, Millale, $j, economice. © eventuald restaurare & Dan{a dintre ze la adapost cestora, 1 ne-a asigurat de tot — Si eu socotese la fel Dar, dupa cum wlu, este o pierdere si pentru multi dintre cei care pleacl, pentru ci serupde locul unde s-au nascut si au trait sf trebuie s8 0 ia dela incepul. Pentru toate partile e un efect Se impun insd precizirl, Mal inti Jn legaturd cu numarul, trebule si vA spun Gi esle vorba de oamen! care au cererlde- 0 puse de ani de zile. La Inceputul nu au facut decit sA le reinnolasc&. In pre- © sutd cincizec! pe téptamini. Vorbese de judet, Ine foarte mulfi, s1 nu toll pleacd ca ini- da ma{ mult {1 sperle enorma discre- na dine vorbé sl fapta. Oamenil, au 0 Tare neincredere. Or, ei ur dori sa lucre= de destabilizare, si inves- leascé, nu s& fack politicé, Aceldsi lucrur te poate afirma si despre unil intreprin= zatori din R.F,G. care ar dorl si Investens- c alel, prin mijloeirea etnieilor germant. — Din cite se cunoaste, guvernul roman ‘este preocupat de problemele etnicilor aer- tant si a anuntat elaborarea unor masurt, chlar acte normative, pentru rezolvarea a- — Am stat de vorbi cu primul- ‘n timpul vizitel pe care a ficut-o la Sibiu aprilinul. ‘Am sbpr~ si chestiunea investii\Mor facute de par- germand, care, consider eu, vor avea Un impuct pozitiv’ st pentru-stabliizarea et- ellor german| in Romanin, Exista la Regita i experiment reusit in ncensté \privint&, eHla-Renk, Este dintre pulinele mari in- sau revin in tara cu viltort greutatl. Totugi sint Mnistru, merge, nf greutati. = Despr: Romania, {ntreprinziitori Meroase mat Aascut Ma studiat In Romania, ai Ucente, una din ele filnd chimia, sl doresie 88 tach o fabricd de colorantl naturall $i de medicamente cu plante din flora spon= tana, cultivate. Are sprijinul (rm @ lucrat, Nu are insé speiJinul autor(tati- lor spre a face mai Inti o asdciatie de ta- rani particularl dispugl si turile spre a cultiva plantele respective, _ Acum tindrul acesta predd ta o scoala din jude}. dar dack nu s pus va pleca, Nemf{ii de felul lor sint oa- meni Care dai ba locul. Stau s Pleacd. Chior sl in Australlag Din Intore st in fara din din picate g! el intimp!~ etnicli_germant care’ revin in lespre problemele lor v-ay ruga acclasl molly, uni! se Germania, Dar, a inceput — De ce? S$! de ce natura sint) ele ? — Unij vad poate in aceasta predilectie a intreprinzAtorilor germani o favorizare & svabulul, Dar pe termen lung aceasta este rezolva ce i-1 nu reusesc under cincl, gase ani ; dac prinderl din ard care funcfioneazi_cum trebule, Ca s& m& refer la jude{ul Sibiu, existd si din judet, si din pariea par(il ger- mane dorinta de a ¢rea nol intreprinder| mixte, dar’ private. Pe 5 lulle va avea mai mici. loc o infilnire a unor tineri antreprenori din Germania Federal’ din Romania. Noj cautim asemenea oameni, ne gindim Ja ceea ce putem face. Primarul jude(ului »doreste si se facd bere la Sibiu in cola borare cu dl. Haberman, patronul celebrei firme, originar din Sibiu. Ni se ofera nu- sini agricole. Dar apar mulie favorizare a (aril. Noi, germanil, anulut nu sintem izolaji. Pentru nol, de exemplu, nu se ptine problema s& ne dup& cum poate separam cu scollle, cl “cum s& fa- cem si putem. primi cit mai multi din- tre coplii comani care au dorinta sé in- Vele limba germana, Sint insi unele im- ii fac sf plece nit jente, care fin. de perioada de cl personale, fa-° tranzitie, ' dar au putin no- | Pe uni 1 sperie si eive, Tati, s-a oferit clneva sA taca Ia nol comunismului, o fabrich de margarina ,, “. Dar cine livreaz& un milion de litti de ulel de floa- rea soarelul? Cunosc_un tinar care s-a doua la care reuneasci 10- pro- schim= nu 4 ne vorbifi mai larg. Mai tntil, ciff sint? — Date exacte nu detin, Dar sint oricum de ordinul zecilor. In primul. rind sint foarte mulli pensionari. Sint si oament mai tinerl care nu s-au putut Integra. Partea proasié ese ci nu putem demon- stra cd omul care revine este primit cum trebule. Am cazul unui profesor de filolo- gle gi filozotie de 53 de ani care in Ger- octombrie 1! un numar. Invatamintul este 0 problema de pri- ma importanta gl nu poate fi pagublt de un instrument de pregalire §1 pro- movare a viltorilor specialist! al econo- miei nationale, asa cum s-a dovedit a fi Revista de fizicA gi chime" care a su- Praviefult prin competenta, f4ri nici un fel de compromisurl, tuturor vicisitudini- lor din ultim{t anf. (M. Gheorghe). nu a apdrut pe plataenict a ANTIRECLAMA Bufet subsol. Ficat porc — 60 lel, ini- ma pore — 55 lel, mba porc — 50 lel, ceafa porc — 79,50 lel. Vinzare pentru acasa". Acest anunt scris de mina ]-am vazut in incinta sediului central al P.N.T.-c.d. vineri 18 mal, simbata 19 maf si, asa cum ardtam fn ziarul de leri, l-am revazut si duminicd 20 mal, ziua alegi rilor. Nul-am maj regasit ins& la locul lui Juni 21 mal. Ce s-a intimplat nu am putut si aflu: s-or fi terminat produ- sele amintite, nu or fi fost ele cdutate de cetateni si pravalia de la subsol a dat faliment urmind s4 se reprofileze? Dumnezeu stie! (IL. Stefan). La Clmpulung-Muscel —s-a~ constituit Liga nationalé a fostelor judete abuziv desfiintate in timpul dictaturi!_comu- niste. La sedinta de constituire au luat parte reprezentanti ai fostelor judete Palciu, Maramures (!storic), Roman, Ro- manati, Severin, Tecuci, Trnava Mare, Tirnaya Micd, Radiuti si, binsinteles Muscel. (Rompres) Mirluca Marcus a Danciului din Ca- cuclu Mures a implinit 105 ani cu 15 zile inainte de alegerl, Dupa ce urna volanta de vot a trecut pe la casa el am aflat de ja dinsa-ci e pentru prima oara cind incep sé o lase puterile. In urma cu un an, cam pe vremea ctreselor, ne spunea cA se gospodireste singura. iar ata In ac 0 punea fara ochelari. Acum s-a mu- tat la unul din copii. Am votat — ne miArturiseste — pentru viitorul fericlt al Romaniel. Caci noi, romanli, niclodata n-am avut nimle mai scump decit tara. Acum, ci Dumnezcu a dat o alla rinduia- 14 lucrurilor, vol, copiil mei, si ayctt grijA s4 o pasirati pentru binele vostru si sh nu_ulta{i niciodata ci lumea e vi- clean. De Ia rdsarit pini Ja asfinfit $1 de Ja asfintit pind 1a rasirit. DUPA MECIUL DE FOTBAL ROMANIA — EGIPT INCERTITUDINI MAI SINT. Lun{ seara, spre orele 22, s- penultimul test al echipel nationale dide a lui Hagi, Revenim azi cu unele mAnunte si comentaril... Meciul cu Egiptul (cevanga unui mania goma, A revenit In tard, deja pre- da, Nu are locuintad. Noi am solicliat pri- miriel s4 ne dea o cotd de locuin{e, pen- tru ca acum sint date numal-Intreprinde- ~filor, Ar trebui poate si-1 angajez pe om la _,Independenta* ca sa-i dea locuinta. E absurd. Apoi formalitatile. Eu zie cA acesti oameni care revin, care oricum au stresul Jor, ttebuie imediat ajutali sd se integreze. Or; ce se intimpla : formalitatile dureazi dublu : 40 de zile, in loc de 20. Este foarte bine cA guvernul’ i invita 4 vin, dar niste funclionari lf tin pe geamantane. — Totus sint multi etnicl germani care nu slau pus problema plecirii. — Da, sint. De fapt, foarte multi. Existd 9 categorie de oameni care au simful unel demnitati personale, care nu accepté pro- blemele inceputulul: Care nu doresc sa se -culce in antreul unel rude din RF.G, sau 84 depinda multa vi de autoritati. Sint Spoil oameni care nu accepta sd-5{ schimbe ‘Profesia, s4 facd munei strAine: califtedril lor sau si se descalifice. De exemplu, eu sint \storic, dar sint {storic al Transilva~ niel, al Roméaniel, Insa ca {storic maniei ssf o nulita dau cu piciorul celor Si matt Sig Sringese fe tele | n ja fel. Dupa cui Mal sint s! alte Rater esas ‘un Sas cal spl a rains de Revolutic, I si RaEe Cee ae aioe uo mal Fs noes Jat ‘olabo: _ Gam spus: fa Se at ae » $ vol stilourile alea s4 scrie, VA spun, elnicii germant din Ro Note ce inenedere, de demecrate vole de a -Ehgi de sable ie . polti de ales seborae teh A {| pentru RomAnia, din martie, la ch fotbalistii oaspeti inferior celui de la Cairo. Antrenorul Emerich Je: east partidd 15 jucdtori. actual ta formula, reprezenta! a std iva noastra s- febeiat le fotbal. Edifia ziarului nostru flind aproape gata, n-am pulut publica decit rezulta- tul: 1—0 pentru Romania, gol spectacu- los, {nseris in minutul 19. cu capul, de Ca- mataru, in urma unel lung! centraci splen- at Calro) a prezentat, de data aceasta, particularitatea yeneau ambijlonati de doua recente succese obtinute consecu- tv in deplasare (I—0 {n Cehoslovacia si 3—1 in Scotia, cu nationalele respective). Asa se explicd, pe de o parte, clrcumspec- fia jucatorilor gi antrenorilor nostri dinain- te de Joc si. din timpul jocului, iar, pe de alta parte, multumirea pentru victoria realizata — tle ea st la un scor minim, a folosit In a= ; in primul rind, formatia cea mal buna (posibil) la ora + Lung (la prima evolutic de dupa o Intrerupere cam prelungita), Rednic (ca fundas dreapta. Dan Petrescu ‘abia reluin- du-si. pregatirea, cu exercitii fizice), An- done, Gh. Popescu, Klein, Sabu, Lupu, Ro- tariu, Hag, Lic&tus, C&mataru. In aceas- mis- t gl rapid, a creat 0 serie do faze denotind fantezie, tehnic& ridicaté si Una dintre ele incheindu-se cu golul amintit. Spre sfirsitul primet re- prize si pe parcursul celei de-a doua, cola Spectaculozitat!i a fost in continua scdde- re, dar combativitatea si Insistenta dev- sebite alc fotbalistilor egiptent nu au pus in pericol real modil{carea scorulul (doar 0 dat& dar si atunci faza s-a inchelat cu bine pentru nol), Firese, dupa pauzi, cAutindu-se rAspun- suri In citeva probleme nevralglee ale echipel noastre, au fost operate schim- bart: {n locul iui Hagi. (care e suspendat pentru primul mecj din Italia) a intrat Timotte ; in locul lui Rednic a fost. in- eercat fundas dreapta sl craloveanul Adrian Popescu (un debutant... virsinie); Ciméleru (care aritase cd e in forma bund) a If- sat loc si pentru minzul RAducioiu ; Ile Dumitrescu a intrat 51 el po postul lui Lupu. R&spunsurile, ins, nu nj se pare cd s-au clarificat. Incertitudini mai sint, din pa- taté. Ramine ca ultimul test — cu Bel- gla. in deplasare, simbata aceasta — sl, apol, preparativele ce vor urma {a Italla, 1a Telese si la Biscella, s4 conducd 1a for- mafia din jocul cu Uniunea SovleticA de la Bari. Cu-Dan Petrescu? (ceca ce ¢ foarte probabil); cu Iovan? (ceca ce e cam improbabll) ; cu Belodedicl ? (ceea ce ¢ inc nesigur) ; cu CAmitaru, cu Balint, cu Réductoiy'? (cu oricare find postbil). Vom trit si yom vedea... G, MITROL PAGINA 3 AGENDA INTERNA Rompres a prim!t Agenjla de presi a je zj al ministrujul spre difuzare Ordinul aparfrif nationale : «Intreaga natiune n trait un eveniment politic deosebit de semnificatiy la 20 mai 1990 cu prilejul primelor alegeri lbere din tara noasira, dupa 45 de ani de dictatura. Continuatoare @ unor traditii milenare de aparare o independentei, suveranitajii si integritatHl patriel, armata Romiiniei sina exprintat opfiunea politica aléituri de Intre- gu) electorat din {ara noasiri, cu gindul la o viati mai bund si mai fericitA, cu convingerea ci prin aceasta contribuie Ja instaurarea unui climat de liniste favora- bil prosperitajii generale, activitatii crea- toara in toate domeniile vie{ii economi- co-sociale. Cu acest prile), felicit pe tol! ostasit ar- matel romine pentru condulta demna ms nifestata pe tmpul campaniel eleciorale, adue mullumirt comandantilor de Ia toate esaloanele care au asigurat respectarea 1e~ galitAtil In perioada pregdliril si desftasu~ ririi alegerilor, precurn si (uturor militari~ lor care au Indeplinit misiunt de pazé si ordine In sectiile de votare*. Ordinul do zi este semnat de domnul general-colonel Victor Stanculescu. DICTATURA STRAZII (Urmare din pag. pune, dimpotriva, crearea unor structuri sf institutll capabile si promoveze si SA Ra- ranteze libertatea dublati de raspundere, forta dreptulul si a raliunii, ingrddire puterii, didiogul Aut constfulrea, cll s manifestarea democratlel sfideaz& excesele, cer echilibru yi masura, cu atit mai mult, cu cit alegerile au conturat primele ras- punsurl Im aceste astepliri pline de spe- ranta. E de mirare ca niste oameni cu Incli- natli, filozofice, asa cum Ii se intimpla co~ lor din Grupul pentru Dialog Social, n-all inteles acest adevar elementar, aderind fari rezerve la aceast forma simplis\a de exprimare publicd. In realitate, ei ne-au scult de un greu supor ,- me: tamorfozindu-se dintr-un grup intr-un trib de politicieni ad-hoc. Au ales, ca mijloc de comunicare, calea monologulul. incetind sa mai intre in preocupirile lor medisrea dialogulul, initiindu-ne, in schimb, cu su- ficient si cicalitoare elocin{4. in sofisti- cata sa viziune despre cele lumesit. Din nefericire, oament creditati cu puri- tate morald, asa cum este Ana Blandiana, au comis eroarea de a confunda temp tura inaltA la care se topeste aurul vi futllor morale cu flacira — stearsi st nestatornica a brichetelor. Optind pentru Piata Universitatii, Ana Blandiana a in- tors, Intentionat sau nu. spatele celorlalti, majoritatil (acute si pline de speranti, care a indragit-o atlt de mult. pentru ta me- rita. Ramine acesteia din urma& dreptul de a o fudeca. Dictatura strazit si-a plerdut suflul. Nu numal din cauza exasperantel reludri, fara nici o nuantare, a unuia si accluiasi slogan, dar sia dublel dezertiri de la un neme- ritat dialog ce [-a fost oferit. Abuzind d rabdarea tuturor, ..Mica revolutie* bu- levardierA se pregiteste s& intre in ano- nimat. IMPERATIVUL LIBERTATI 1) alte aspecte ale vie{li (Urmare din pa; referire la multe noastre. M-a3 opti pentru a clip Ia o relatie fundamental a lbertA}il asupra cArtla Eminescu, — in testamentul de care vor beam.in articolele anterloare — mediteaz’ cu intelepciune s! mustrator nu doar pen- tru contemporanil sal, cl si pentru urmagi. Este vorba de raportul dintre llbertate si muncd, Un raport fundamental care dé libertA{il consistenfA 1 viabilitate. Fiindcd in conceptia jul Eminescu »munca $1 numal munca este izvorul libe ta{ii si al) ferlcirii*, aga dupa cum mi ca temeinicd este singura Indrepti{ite pe acest pamint“, El merge pind acolo } alirma cA ,,libertatea adevarata si neatl narea econom{cd sint doud nojluni !den- tice." Ce se tntimpla statistica, privind de la Revolutie maj indicié o situare eu de procente sub nivelul anul anterior, Defi, pe vremea dictaturil sa_muneea mai ‘mult s) mai bine?! & o constatare tulburdtoare gi alarmanta, Couzelo, nume- roase desigur, tin de conjunctural, in pri- mul rind, Una dintre ele insA este dincolo ingA Ia nol? Situajia activitatea economici pind la inceputul lun aproximativ produciei din de orice discujie, Mul{| oameni, faj4 In fai cu Mbertatea, au inceput sd-gl i gineze cA aceasta’ reprezinié o binccuvin fare apth si te dispensezo nu numai de obligatia supunerli la rigorile econvietuiril sociale, ci gl la obligafla muneli, Numai c aga'cum afirma pactul, cu deplin temel, pnu-existé nicl Ibertate, nici culturh fara Muncd, Cine crede eh prin profesarea unei seril de fraze a inlocult munea, deci Iber- tatea si cullura, ucela se prinilinara, fara 8-0 slle, intre parazitil societijil omenesti, {ntre accia care trdlesc pe plimint apre blestemul, ruina gi demoralizarea po- porulul lor’, Celor care-s Imagineazi ch @ suficient s4 strigi lozincl pentru a beneficla de | berlate, Eminescu le rfispunde [4 voc: ,niclodaté fraza Ibertil|i nu e echi- valenté cu libertatea adevArali, care @ facultatea de a dispune do sino insusi prin-munc& si prin capilalizurea mune! Or, dacd ,Munca este legca lumi! moder- ne, care nu are loc pentru lenesi™, atunci drumul nostru spre libertuten auienti deplind nu poate fi fieut decit prin constructiv, prin d4rulre g1 prin c umana. Analizind cu ingrijorare, in cordie sfirsit de ‘secol XIX, starea grava sub raport economle si social stare care néremedialfi a dus la seriouse si pyofeti- zaté de Eminescu contflicte sociale — ma-~ Fela gazetar propune o sulujic, tn tala ment de extrema actualllat singu remediu existi in contra acestor rele, dav trebule aplicat cu toaté rigoaren, vu tot exclusivismul : munca, acest coreiat me- canism al adevarului ; adeyarul, acest co- relat intelectual al muncil, Dar munca nu nimicuri, nu minare de mugii In apa: gi adevar, nu fraze luatrulte 1 negustorje de vorbe. Cit de’ necesare ne sint noud acum, dar ma} ales de acum inainie, remediul mun ell si al adevirulul, ca premise s| perma- nenia lemelie du Iiberiate | Perioada noastri de pravizorat — cu luminile s{ tristetile « 1 sonthilita— file de fublre si fnerince cu luminile de speran{a sl beznele de Ingri- jorare — se va tachola, In ( lor 0. deiuré, vor fi legitimate nigte inatitutl| che 4 puna bazele Indestructibile ale unel socio 44t} romanes!! nu doar ne- tleonvil~ niste. ci in primul rind ale une. societatt Pfospere 5! Viguroasa, intemelais pe }ider- tate, justitle, pe omenia romaneaac, Si cred ch una din odumentale apre alingerca acestul Prapust:ide ace} | teslament al Poe pAsta am dori 64 intre in convingeres oricérula; trehuie: cu eetifeanul sh va2h ¢h {4rd muned si fara capitulizares ely Adica (6th économie, nu oxis!d nicl jibe tale. Cel care n- nimic Wo opu sie $4 spuce de nicl un rmeslegug — da-i (nate Ubertatile postbile, tot robe, rehul nevol= for Jul. robul celul dinti! cara tine 0 bus cata de piine in mina; eae ¢ en totul indiferent davh inehizi a 9s a ¢ ie it dcd ai siring de nro tele din care ea av hirines: es