docd en- S-a soptit mat intii In Bucuresti, poi oproope peste tot, 3 » esti intelectual, trebuie 18 fii liberal”. In sfirgit, dupa ont de inregimen tere ceausistd, intelectualii nostri sint Tiberi 35 adopte o moda politica. Au scapat mooismul, cheguevarlsmul, —morcusionismul — dor nu mol pot scapa sansa Istoricd oferitd de Revolutie de a se alinia unel mis- dri ce pore acum gi aici de ben ten, liberolismul, Totusi, o nedumerire persistd. »Merg” cu liberalil, de acord, dor cu care liberali? Cu P.N.L-uf, eu Uniunea Liberold Bratiany, cu celelalte citeva partide intitulote tot ,liberale” 2 El bine, nu: tof Intelectualli nostri risi liberali subinteleg cd pentru a fi respectobill trebuie s4 margezi pe mina d-lui Cmpeanu — ceea ce aruncd deja o lumina cruda peste domniile lor. Prin urmare nu e vorba alel de traditionola deschidera a Intelighenticl sobre la idealurile liberalismulul, de promovore o yolorilor lbertatii indi- viduele, a demecrotiei, plurotismului, stotulul de drept. E verbo pur $1 simplu de ceva cu totul s! cu totul prozole: aderorea la un anume partid, cel af d-lui Cimpeanu. Si asta In eluda tot mal des Invocatelor udefectiuni™ biografice ole ccestui domn (care. cu_o lipsd do decenta politica totald, se plimba prin plat cu ecusonul Golan”, vrind sd spu- nd, probabil : ata pe cine a facut »golon™ Iliescu"), : Intelectuelii simpatizont! ci P.N.L. moi yocheard printr-o trdsdturd definitorie : et disprequiese deschis pe oponentil politici, mal oles a fe- senisti", adoptind-en caer da-superioritete nobiliard. Faptul acesta ne opro- ple de un raspuns plauzibil la Intrebarea: cum se explicd oceostd .ma- nie” si ce categorie da intelectual a reprezentotd de acesti aderenti elitisti_ of d-lui Cimpeanu ? Caci, evident, nici pa deporte nu e vorba de toti intelectualii ; dovada cea mal bund in acest séns e comporarea lis- telor de candidati din Bucuresti af P.N.L gt F.S.N. Numarul si calitotea intelectualilor din lista F.S.N. nici nu pot fi comparate cu acelea din listo P.N.L, ca s@ nu mai vorbim de faptul cd pentru Senat, P.N.L pro- pune 8 pensionar| din 14 Iocuri. : Ce atrage, atunci, atit de mult intelectuolitatea spre ocest partid t Poate nevoia unei certitudini cu privire la abandonorea comunismului — dar, in acest coz, nu vedem de ce P.N.L ar oferi garantii maj multe decit alte partide. Poate dorinta de a nu-| avea presedinte pe lon Hiescu, fost ,activist™, chiar docé ,oponent® — dar in acest caz nu a clor cum de poate atrage un om cu _o biografie mult mal incdreata. Poate neincrederea in F.S.N. 3.a.m.d. Toate aceste atitudini sint de In- feles Ia un intelectual, adicd lo un om antrenot in exercitiul gindiril. Ele Intra in ordinea normalului Intr-o campanie electorald ce a stat sub semnul anticomunismului. Ceea ce poate fi mai greu de Injeles a cum poats un INTELECTUAL 34 adere la un partid care se complace in a demora §/ intre{ine o cam- panie electoralé baraté pe violents de stradd, vulgaritati publicistice, tentative de loviturd de stat cumpdrorea aderentilor, amenintar cu moartea (din partea ,golanilor" d-lui Cimpeonu Ia adresa d-lul Iliescu)? Legdtura dintre toate acestea 4) liberalism ar putea sa fie usor de ,in- teles” pentru un »golan”, dar, in mod firesc, este Ininteligibila pentru un intelectual. Cum poti, ea INTELECTUAL, 53 te mindrestl cu primitivismul porna- politic al unor afirmatii gen «PCR, = F.S.Ny wlliescu = Ceausescu”, ulm RomGnia vo fi comunism dacd cistigd Frontul" 7 Sigur, Intelogem, @ vorba de propaganda electorold, dor gi ea trebule mentinutd In limitele respectului de sine, moi ales Ia.. liberoli, Nu e nevoie de prea multe clarviziune pentru a Intelege cd daca insusi Bobu ar lesi din boxd si | s-or cere sd readucd fara unde a fost, ar refuza, jar dacd nu ar refura nu ar putea (din motive de conjuncturd Interna 5] externa), Ca Intelec- tuali, care clteam, nu-i a0, literatura politologicd si inainte de Revolu- tle, cum putem oare ulta presiunile pa care chiar U,R,S,S, le-a facut asu- pra tuturor tdrilor socialiste pentru a abandona sistemul comunist ? Chiar trebuie sd ne compromitem repetind ipetele agramote ole strozi care vinturd bezmetic sperietoarea ,,comunismulul sovietic™ ? Sintem in anul de gratia 1990, Ia citiva ani dupd ca nimani altul decit Gorbaciov a declansat acest fenomen istoric al desprinderii de comunism. Nu sin- tem in 19501 Aceste fine” diferenja ar trebui 35 fle vizibile, mai ales pentru intelectual, Am citit cu nedumerire actisoarea unor profesorl de lo Facultatea de Geologie-Geografie din Bucuresti, care se ardtou Incintati de ,,puritatea* manifestatiel din Pioja Universitatii si propuneau continuarea ej, Chiar sd nu vada d-lor, care totus! nu sint niste studenti codasi, cd acolo se desfdsoard un miting electoral nelegal al unor partide politica ? Ca ol are co nucleu Indivizl dublosi, bine platiji ca s& intretind atmosfera ? Indivizi care, In afara multor goldnii despre care presa a scris, loveau tilele trecute peste picloare, discret, finindu-[ zimbind de bro}, pe un asistent, tot de Ia Universitate, un »provocator™, pentru cd a = Indrdznit $8 alba alte pdrer t Ii inteleg pe acesti profesori c sint ontl-Iilescu, anti-F,S.N. gi pro-P.N.J.-ed, sou P.N.L. — sint liberi sa fle — dar ered ed Is} injosesc titlul academic atunci cind coabiteara politic cu asemenea lepddéturi puse pe cijtig din propoganda pe care o fac d-lul Ratiu gs) asemenea ,student™ 48 va. mindriti, domnilor profesori # Cum e posibil, co INTELECTUALI ce no pretindem, sd ne olegem ca reprezentanti orhetipicl pe acel poeti, pictori, director’ da casé de cul+ turd etc, core nu ou ezitdri in a discuta ,,doct® si a da ,yindicatii*® in materil care @ evident cd Il depdsesc — cola economice gi socio-poll- tice ? Pentru un nas fin de intelectual aceastd sigurontd de sine tru« catd ar fi trebuit 83 dea de gindit. Nu of fi fost mai normal sa ludm ca purtdtori de cuvint In problemela reconstructiel economice 4! politice ala ari, pe ace! economisti, sociologi, inginer atc, care gl-au dovedit pind acum senpet Nts, sf nu pe S, Tanase ? Aceste umerirl dureroase, gi altele, ne conduc spre singura con« clutle plauzibild 1 toatd oceastSé modd a slogonulul ,dacd ast! intelec- (wal, est] liberol* nu reprexintd dacit un nou fenomen (electoral) do anobism intelectual, cdrula |-au edxut pradd acele categoril (periferice) ale intelectualitatit core a: pind acum faceau coadé la Idoli (in muzica, In yestimentatle, In filozofie, In polities) 31 asta In fipsa unul preaplin | intelectual propriu. Splritela superticiale si alunecoose compun mos } acestel cotegorli a loratulul. Spre deosebire do Intelectualll max ane ny se 46 48 Indolascd, 38 compare pimaresk, oo @ Jeneze €& sint ,fesenipti” sou altceva, s4 opteze, asaday, in cunos: ¢caurd. Indiscutabil, 4! printre intelactualli penelistl sint astlel de it $-0F 3 fle @ minoritate, Col mal multi ol ve 8 ma prioritord @ x avem Kent In tus indu-se la contravertole eco- de ploja*, literalismul si intelectualitatea of cdror reprezéntanti Ilustel sint DO, Dincd 31 M, Munteanu. Chior cu un | | 1 | )