CELULA — UNITATEA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A VIETII STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA SIROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enuntarea functiei fara descrierea mecanismelor): — procariote: structura — eucariote: —invelisul celulei: — membrana celulari (model mozaic fluid) —perete celular — citoplasma: — fundamental — structurata — organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole —nucleu — membrana nuclear’, nucleoli, cario- plasma — cromatina (acizii nucleici —tipuri si rol) DIVIZIUNEA CELULARA: importanti, clasificare: —ciclul celular — indirect& (cariochinetic&) —cromozomi si fus de diviziune — alcatuire si rol — mitoz& ( faze, important’) — meiozi (etape, faze, importanfa) CELULA reprezinté unitatea structurala, functionala si genetica a tuturor organis- melor vii, fiind capabilé de autoreglare, autoconservare si autoreproducere, Poate exista singura, constituind un organism (organisme unicelulare: bacteriile, protozoarele) sau, in complexe celulare interdependente, fesuturi. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA $1 ROLUL COMPONENTELOR CELULEI i i ipuri de celule: D 1 de organizare celulara, exist dou’ tipuri , Co a. ae de 10 ori mai mic& decat celula eucariota, este caracteristic& bacteriilor si algelor albastre-verzi (cianobacterii). i —areo enon simpla, fara compartimente (fara organite cu membrana)opligatoF care conte murein’ rigid, necelulozi sf {cil itil 5 | citoplasmat 1 i Citoplasma - vascoasA, far a rol in sinteza proeinelr speifie ss — bogat’ in riboz ranei celulare cu rol prepo erent Si ez0Z0M, o invaginare a mem s (material genetic meleditidins oN N ae eaz un cromozom cir =NUARENUC romotecl de ADN, care oe te mete eee srestce (substante depozitate in celu'® 4 —incluziuni 1 ( metabolismul celulei) ; ee i ind un factor de viruleng —capsula: it Ic i ji torit os oo _ flagelii: sunt organite locomoto on eine boca e vil rol in transferul de material genetic intre b s togene in celula-gazda ‘ —plasmidul: ADN circular care poate juca 1 ee (plasmidul R) sau in determinarea sexului la ba é int componente te celular ~ nembran’ celulard — prezi rol in rezistenta celulei bacteriene factor de fertilitate lasmidul F) ao b. coieoncirons ARE NUCLEU propriu-zis, delimitat de membrand nucleari,si este compartimentat& (are numeroase organite). = burile ULTRASTRUCTURA CELULE! EUCARIOTE = « Peretele celular (este specific celulei vegetale) — da forma celulei, ii asigura rezis- tenta si este format din celuloza, hemiceluloza si substante pectice * Membrana celular — un strat dublu fosfolipidic, ce contine proteine si glucide; - elementele membranare sunt dispuse in mozaic fluid, adica se pot deplasa liber in interiorul membranei © Citoplasma: ~nestructurata = hialoplasma; Poate exista in stare reversibila, de sol sau gel - structurata = organite citoplasmatice: structuri diferentiate si specializate functional in diferite activitati celulare . Ribozomi ~ granulele lui Palade; rol in sinteza proteinelor * Mit fe sas ees B au ae pa an a ppiael interne; ,,uzine energetice” aoe s format din doi centrioli; genereazi fusul de " Citoschelet — rol in sustinere si i i ti sina da forma cel * Aparatul Golgi (dictiozomi) — genie . Lisozamt ~rol in digestia intra " Reticul endoplasmatic: — i P| neted (REN) ~ rol in trang; si in metabolismul glicogenutui = ieee ~ &tgastoplasma = REN + ribozomi: ‘sport si in sinteza Proteinelor specifice 22“Vi ‘acuole ~ rol in mentinerea echilibrului osmotic (prezente doar in celula vegetalii ca structuri permanente) * Plastide (prezente doar in celula vegetal) indeplinese diferite roluri: in fotosintez’: cloroplaste, redoplaste, feoplaste h ~in depozitarea unor substan{e: lencoplaste (amiloplaste, proteoplaste, oleoplaste) in colorarea petalelor florilor, fructelor, seminjelor: cromoplaste © Nucleul celulei este responsabil atat de ereditate (transmiterea caracterelor genetice de la parinti la descendenji), cat gi de controlul functiilor celulelor vii, deoarece ADN-ul confine instructiuni pentru funcfionarea celulei. # Peretele celular; plastidele si vacuolele sunt componente specifice celulei vegetale. * Lizozomii sunt organite specifice celulei animale. ‘« Vacuolele sunt prezente si in unele celule animale, dar nu au caracter permanent (vacuole cu rol in digestia intracelulara sau in excretia celularé, cum sunt, spre exemplu, vacuolele pulsatile din celulele unor protozoare ciliate, ex. Parameciul). A. INVELISURILE CELULARE a. Membrana celulara —reprezinta structura ce separa celula de mediul inconjurator gi intervine in schim- burile dintre celula si mediu — este organizati pe modelul mozaicului fluid, find alcatuita din: —doua straturi fosfolipidice, care restrictioneazi pasajul transmembranar (trecerea) al moleculelor hidrosolubile si al ionilor ~ proteinele membranare, asociate, care asigura funcfionalitatea membranei in transportul substantelor — jn realizarea homeostaziei: mentinerea diferitelor constante ale mediului intern (lichidele organismului) intre limitele valorilor normale —in apararea spatiului celular — da forma celulei —asigura echilibrul osmotic (mentinerea constant’ a raportului moleculelor de apa ce intra si ies din celula) — manifest permeabilitate selectiva, permite patrunderea in celuld a anumitor substante —asiguré comunicarea intre celule si mediul extracelular b. Peretele celular, specific celulei vegetale, este structura nevie. ~ la ciuperci (fungi), este de natura chitinoas pala ; —laalge, muschi, ferigi, plante superioare— este celulozic, fiind format din celuloza, hemiceluloza si substante pectice — se formeaza cu participarea membranei celulare — lipseste la celula animala ; : : : ~are rol de aparare, asigura schimbul de apa si substante dintre celula si mediul inconjuratorB. CITOPLASMA ediul intracelular, situat intre membrana celular si nucleu, lular, c ia, formata din: e th: a masa ee se ecaamentsl = hialoplasma = nestructurat&; constituie me B.1. citop! ; iy ipalele procese metabolice cejy, ae desfasoara principé intern al celulei, in care se ha a are organitele : ‘cll matici care pun in miscare oe ne aren Se 3 ratatd de organitele celulare comune $i Pec — reprezinté m¢ B.1. Citoplasma’ fundamentala ~ fluid in care au loc reactiile intracelulare —se prezintd in stare coloidala, format din: —mediul de dispersie — apa ; ; — faza dispersata: struri minerale, micele coloidale ‘substante organice) ao - a eae sah dout forme reversibile, in functie de intensitatea activitafii celulare: ~starea de sol (apoasa), stare optima de functionare —starea de gel (vascoasa) —reprezentat de tuburi si filamente —confer& celulei forma si sustinere © Citoscheletul ) rol in: — locomofia celulara — transportul intracelular — schimbul de substante cu mediul extern si cu alte celule 8.2. Componenta structuratd B.2.1. Organitele citopl: Th i jori pees reas loplasmatice comune — se gasesc in majoritatea celulelor euca- i Ribozomii (corpusculii lui Palade), de origine romana, George Emil Palade, — contin ARNr (acid ribonucleic tibozomal) si i z Nr (ai ic ri si proteine “tures pec eet et nnn ay tipo : cen “e fn oe Sau atasati de canaliculele reticulului ~ tol in biosntez protenelor~ ta nivelul lor gn esmatic FUBOS (RER) informatiei genetice din ARNm ao eae bl i izii (acid ribonucleic mesager) a ee descoperire Pentru care cercet&torul american @ primit Premiul Nobel in 1974: * Reticulul endoplasmatic (RE): ~ reprezintd o refea de tuburi si cisterne, Plasmatc, cu ol in anspor intaceutar 2 & sistem circulator intracitg. — sediul unor reactii metabolice importante - — are membrana simpli = 24—tipuri: — REN (neted) — implicat in procese metabolice (sinteza de lipide etc.) ~RER (rugos) — cand are atasafi ribozomi; produce si transport proteinele = Mitocondriile — numite gi ,,uzine energetice”, reprezint& sediul respiratiei celulare — forma sferic’, ovala sau de bastonase —alcatuire: — membrana dubla: — membrana externa: neted& — membrana interna, pliata in interior, formand criste sau tubuli, la nivelul cérora se gasesc enzime oxido-reductoare — matrix (stroma) — substanfi amorf, ce confine: —ADNmt (ADN mitocondrial), mitocondriile sunt organite autodivi- zibile; detine informafia genetic& pentru sinteza enzimelor respiratorii —ribozomi (pentru sinteza enzimelor) —ARN — sunt foarte numeroase in celulele cu activitate metabolica intensa (celulele hepatice, musculare) — au rol: produc gi stocheaz energie sub forma de ATP (acid adenozintrifosfat) = Aparatul Golgi (dictiozomi) — situat in celul’, in apropierea nucleului _ alcatuit din totalitatea dictiozomilor, formafiuni discoidale (cisterne suprapuse) cu membrana simpla, aplatizate, de la capetele carora se desprind permanent micro- si macrovezicule cu secretii rol in procesarea si impachetarea protein: cretie-excretie) — este bine reprezentat in celulele secretoare elor si lipidelor sintetizate in celula (se- = Lizozomii — organite de forma sfericd sau ovoidala, care au: — membrana simpla — matrice lizozomala, in care se gasesc pest pastrate in stare inactiv intr-un mediu alcalin; ¢ 40 enzime hidrolitice (digestive) puse in libertate, enzimele de- vin active : — se gasesc in numar mare in leucocite si celulele imbatranite ~roluri: — in digestia intracelulara, prin fagocitoz4 _ in distrugerea corpurilor straine sau a structurilor imbatranite ale celulei = Centrozomul = centrul celular — organit celular specific celulei animale a6format din doi centrioli (pachete de microtubuli) protejati de o centro — este forn (citoplasma densi) — da nastere fusului m nilor in celulele-fiice Jula nervoasi, de aceca aceas! uclear de diviziune, cu rol in distribuirea echilibrat a ctoms ge ae ta nu se divide ~ lipseste din ce! * Vacuolele ; : — sunt vezicule delimitate de 0 membrana simpl numit& tonoplast —confin suc vacuolar (apa, saruri, enzime, acizi organici) a : _ sunt temporare in celulele animale si permanente in celulele vegetale —totalitatea lor formeaza vacuomul « Plastidele — sunt organite specifice celulei vegetale ~ gunt autodivizibile (au material genetic propriu — ADN plastidial) — din punct de vedere functional, sunt de doua tipuri: —fotosintetizatoare: — cloroplaste (contin pigmenti verzi, clorofilieni; 1a plantele verzi) —feoplaste (contin pigmenti bruni; la algele brune) —rodoplaste (contin pigmenti rosii; la algele rosii) —nefotosintetizatoare: —cromoplaste (contin pigmenti rosii-portocalii: in fructe, petalele florilor) —leucoplaste —nu au pigmenti (incolore) si depoziteazi diferite substante: —amiloplaste (depoziteaz amidon; in tuberculul de cartof) ~ oleoplaste (depoziteaza uleiuri; la floarea-soarelui) — proteoplaste (depoziteazi proteine; in semintele plantelor) Cloroplastele: contin pigmenti clorofilieni (verzi), ce absorb energia luminoasa'si 0 convertesc in energie chimicd in timpul procesului de fotosinteza. Structural, cloroplastul este format din: —membrana dubla, la exterior: — membrana externa — neteda ee intend ~ Prezinta un sistem de membrane numite tilacoide, care Pe cavitate si formeazi structuri discoidale aplatizate, dispuse in fisic, alcdtuiese grana, La nivelul granei sunt localizati pigmentii clorofilieni si : aici se desfasoara faza de lumina a fotosintezei. — stro ma (substanta fundamentala a cloroplastului; aici se desfasoara faza de intu- nerica fotosintezei); contine: ADN cloi it aie eee roplastidial (ADNcp), ARN, ribozomi, incluziu®No, ‘le ite 0 B.2.2. Organitele citoplasmatice specifice — intra numai in alcdtuirea unor tipuri de celule. — Miofibrile — in fibra musculara —Neurofibrile si Corpusculii Nissl — intalniti in celula nervoasa C.NUCLEUL © este un organit celular fundamental, ce confine materialul genetic (programul gene- tic al celulei) * coordoneazi toate procesele intracelulare eeste organitul cu cele mai mari dimensiuni (0 treime din volumul celulei) © prezinta: — membrana nuclear (anvelopa nuclear’) dubla, cu pori, prin care se desfa- soara schimburile dintre nucleu si citoplasmi; are rol de protectie si de transport al substantelor $i ARN-ului; membrana externa vine in contact cu ribozomii si cuRE. —nucleoplasma — carioplasma: substanfa fundamental’, existent sub forma: —unui sistem coloidal — cariolimfa —o refea de filamente ce ii confer’ un aspect granulat: cromatina, format din ADN, ARN, proteine, mici cantitifi de lipide etc.; in timpul diviziunii celulare, cromatina se spiralizeazi si condenseaza, indivi- dualizand cromozomii, vizibili la microscop —in ADN este stocati informatia genetica, informatie ce poate fi transmis celulelor rezultate prin diviziune sau poate fi utilizata in coordonarea activititii celulare, prin tipurile de proteine (enzime) sintetizate intracelular D — nucleoli (unul sau mai multi): au forma ovoidala sau sfericd — nu sunt delimitati de o membrana proprie — sunt formati din ADN, ARN, proteine —au rol in: —biogeneza ribozomilor (prin sinteza ARNr gia proteinelor ribozomale) —in diviziunea celulara. celulele pot fi: uninucleate (majoritatea celulelor), anu- Dupa numarul de nuclee, C ‘ binucleate (condrocite, hepatocite), polinucleate (fibra cleate (hematii = eritrocite), musculara striata, osteoclaste). « Organitele celulare pot avea membrand dubla (nucleul, mitocondria, cloro- plastul), simpli (reticulul endoplasmatic, aparatul Golgi, lizozomii) sau nu au membrana (ribozomi, centrozom). ' ' Organitele celulare autodivizibile contin ADN: nucleul, mitocondria, cloro- plastul. 27DIVIZIUNEA CELULARA — fi nese ntre cele mai importante procese care , -¢ es : c desftgoari in organismele vil; in fiecare moment, prin diviziune, se produc Noi cely, sun! care le inlocuiese pe cele distruse sau ajutt la cresterea $1 dezvoltarea organismuly, refacerea fesuturilor uzate, precum $1 mentinerea tesuturilor/organclor in bund stare funcfionare. i ‘ be Celulele oricrui organism contin trei componente principa les i — membrana, ce le separ’ de lichidul interstitial (lichidul care le inconjoara), dar y de celulele vecine; . ; . ~ citoplasma, formata din apa si substante organice in care Se afla organite ce inde. plinese diferite functii; ae —nucleul, in care se afla ADN, 0 macromolecula complexa cu rol in sinteza protei- E nelor si transmiterea informatiei genetice la celulele-fiice in urma di celulare. mat. Diviziunen celulard reprezinti unul dit CICLUL CELULAR —reprezint& totalitatea evenimentelor prin care se asigura cresterea si diviziunea celulei; — cuprinde dowa etape: 1. INTERFAZA = perioadi ce precede diviziunea, caracterizati prin intense procese de sintezi (sinteza de ARN, proteine, cresterea celulei in dimensiuni si dublarea cantititii de ADN), realizate pe parcursul a trei faze: — Gl (presintetica) — biosintetica si de crestere ~ § (sinteticd) are loc replicarea ADN dupa modelul semiconservativ (cantitatea de ADN se dubleazi) —G2 (postsintetic’) — de crestere; in fazele G1 si G2 se sintetizeazi alte biomolecule (ex. proteine) 2, DIVIZIUNEA CELULARA ~ dupa modul de desfasurare poate fi: pr a, direct = amitoza — la procariote, protiste; ~ se realizeazi prin: — fragmentare — apariia unui perete despirtitor care i i a care imparte celulei in doua celule-fiice Leia ~ strangulare = gituire—celula se subjiazi la mijl iza R 0c, -' fragmentarea ei in doua celule-fiice ies selipindiss ae —nu prezinta fus de diviziune 1 se individualizeazi cromozomi omologi b. indirect& = cariokinetica — | i a ~ la eucariote (majoritat i ii —se desfagoara in mai multe faze cea : cal tu Le Bale ae nucleului si restructurari ale m i re au loc multiple modificti a later i i s Lonneeamilar ialului genetic, semnificativa find individualizare® — prezinta fus de divizi i it iviziune care ia nastere prin autoduplicarea centrozomului 28~ fusul de diviziune este format din filamente contractile aparfinand centriolilor, ce unesc cei doi centrozomi situati cAte unul la cei doi poli ai celulei -cromatina nucleara se condenseazé gi se spiralizeaz, formand cromozomii care sunt: ~ structuri permanente in nucleu, vizibili la microscop doar in timpul diviziunii celulare —constanji ca numéar, forma gi dimensiuni pentru fiecare specie — poartd informatia genetic4 a organismelor —sunt de doud tipuri fundamentale: a. cromozomi de tip procariot (la bacterii si alge albastre-verzi) — alcatuifi dintr-o macromoleculé de ADN ce formeaz4 un cromozom circular, mentinut cu ajutorul unor molecule de ARN. b. cromozomi de tip eucariot — intalnifi la protiste, fungi, plante, animale. —totalitatea cromozomilor formeaza cariotipul; cariotipul uman normal este for- mat din 2n = 46 cromozomi, dintre care: 44 autozomi si 2 heterozomi: — la sexul femel, heterozomii sunt identici (XX) — sex homogametic — la sexul mascul, sunt diferiti (XY) — sex heterogametic —cromozomii sunt alc&tuiti din: — cromatide — doua brate egale sau inegale (formate din ADN) — centromer — uneste cromatidele — dupa pozitia centromerului, se isting mai multe tipuri morfologice de cromozomi: ~ metacentric: centromerul este situat median, cele doua brate sunt egale — submetacentric: centromerul este situat mai aproape de unul din capetele cromozomului, cele doua brafe find inegale — subtelocentric: centromerul se gaseste in apropierea unui capat al cromozo- mului ~— telocentric sau acrocentric: centromerul este situat chiar la cap&tul cromozo- mului, fiind evident un singur brat i ~cromozomii iau nastere prin condensarea cromatinei (sunt formafi din ADN, proteine, ioni de Mg**, Ca‘) —numarul cromozomilor: — in celulele somatice (celulele corpului), garnitura cromozomala este completa, adicd exist4 un set cromozomal matern (23 cromozomi) $i unul patern (23 cromozomi) — celule diploide (2) ; —in celulele sexuale (reproducatoare), numarul de cromozomi este redus la jumatate fafi de celulele somatice; ele defin un singur set cromozomal (matern sau patern) — celule haploide (n) Diviziunea celulara indirect& poate fi de doud tipuri: MITOZA si MEIOZA.MITOZA i matice) —incelulele corpului (celule sor : —inmedie, 0 mitoz’ dureazé aproximativ 60 : de minute; anafaza este cea mai scurté etapa $i dureazi aproximativ 3 minute MEIOZA in celulele organelor reproducitoare (testicule $i ovare), finalizandu-secu formarea celulelor sexuale, gametii (sper. | matozoizi si ovule) ~ durata meiozei: 1-5 zile,inregnul | vegetal, si pand la 6 Juni, in regnul animal) oameni — dintr-o celulé-mama diploid’ (2n) iau nas- tere doua celule-fiice diploide (2n), asema- natoare cu celula-mama = dintr-o celuld-mamé diploida iau nas- | tere patru celule-fiice haploide (n), cu, numarul de cromozomi redus lajumatate Meic¢ — pal —am pre (aaue< cuprinde ~~ cuprinde o singura diviziune, in timpul ireia se desfasoara cariokineza (diviziunea nucleului) si citokineza (diviziunea citoplas- mei) — cuprinde doua di iziuni succesive, ce, se desfasoara in doud etape: —etapa reductionala (meioza |) — etapa ecvationala (de maturatie; meioza Il) — profaza mitozei este scurté = profaza are o durata lunga (comparativ cu profaza mitozei) — cromozomii omologi nu formeaza organizat bivalenti — cromozomii omologi in profaza | for- meaza bivalenti — de regula, nu are loc crossing-overul (schimb reciproc de segmente cromatidice intre cromo- zomii omologi)_ —in profaza | are loc (cu o frecventa destul de ridicat’) crossing-overul —in metafazd apare diada cromozomialé ald — in metafaza | apare tetrada cromozomi- | —in anafaza, spre poli, migreaza cromozomi monocromatidici (0 cromatida) — in anafaza | spre poli migreaza cate un ‘cromozom bicromatidic din fiecare bivalent ~ asiguré constan{a numérului de cromozomi (a materialului ereditar) in procesul de diviziune a celulelor somatice — asigurd integritatea structurala a fesuturilor ‘in caz de pierdere a celulelor (substituirea eritrocitelor, a celulelor din epiteliul intestinului etc.) ~ asigurd cresterea si dezvoltarea organismului Pluricelular ~ asigurd regenerarea fesuturilor sia organelor — asigura constanta numarului de cromozomi in cadrul reproducerii sexuate, micsorand de doua ori numarul lorin celulele sexuale, restabilirea numarului de cromozomi se realizeaza prin fecundatie —creste variabilitatea genetica a orga- nismelor, prin procesele de recombinare geneticd intracromozomala (crossing— over) si intercromozomala (dansul cromo- zomilor) ~ asigurd formarea gametilor masculini (spermatozoizi) si feminini (ovule), prin combinarea cdrora in procesul de METAFI ANAFA TELOF! fecundatie ia nastere celula-ou sau zigotul)Meioza si mitoza se aseamand prin faptul ca: — parcurg aceleasi faze caracteristice: profaza, metafaza, anafaza si telofaza —ambele diviziuni meiotice sunt insofite, ca si in mitoza, de procese noncromozomiale precum: formarea fusului nuclear, disparitia membranei nucleare, citochineza DIVIZIUNEA MITOTICA = MITOZA CICLULCELULAR —_| INTERFAZA: etapa in care fiecare cromozom monocromatidic isi sintetizeazé cromatida cuprinde pereche. La sfarsitul interfazei, celulele-fiice sunt pregatite sd intre in diviziune. DIVIZIUNEA MITOTICA = MITOZA: se desfasoaré in dou etape: I. CARIOKINEZA — diviziunea nucleului, realizata pe parcursul a4 faze: FAZE PROCESE PROFAZA —condensarea si fragmentarea cromatinei, individualizarea cromozomilor bicromatidici — dezorganizarea membranei nucleare sia nucleolilor — diviziunea centrozomului, cu formarea fusului de diviziune, in citoplasmé, pe care se fixeazé cromozomii METAFAZA — dispozitia cromozomilor bicromatidiciin plan ecuatorial, formand placa metafazica (la centrul fusului de diviziune) — dlivarea cromozomilor bicromatidici (despartirea cromatidelor surori) si formarea cromozomilor monocromatidici ANAFAZA = migrarea cromozomilor monocromatidici spre capetele fusului de diviziune prin contracfia filamentelor fusului, aflandu-se la jumatatea distantei dintre poli si ecuator TELOFAZA — situarea cromozomilor la polii fusului de diviziune — dezorganizarea fusului de diviziune —despiralizarea ‘cromozomilor si refacerea filamentului de cromatina nucleara — reorganizarea membranei nucleare sia nucleolilor ~ formarea peretelui desparitor sia celulelor-fiice diploide, care au acelasi numarde cromozomi cu celula-mama, dar acestia sunt monocromatidic. IL. CITOKINEZA — dupa formarea celor doua nuclee-fiice si diviziunea celorialte organite celulare, incepe diviziunea citoplasmaticd cand apare 0 membrana celulari ce separa cele doud celule-fiice.DIVIZIUNEA MEIOTICA = MEIOZA Mozomii celulelor-fiice haploide rezultate sunt monocromatidici, recombinati genetic. INTERFAZA | | - formarea cromozomilor bicromatidici DIVIZIUNEA MEIOTICA: se desfasoard in dou’ etape 1, ETAPA REDUCTIONALA = MEIOZA | in prima etapa, dintr-o celuld-mamé diploida (2n) se obtin doud celule haploide (n) — se desfasoard in 4 faze: PROFAZA! | ~este cea mai lungs fazé, caracterizaté prin: — dezorganizarea membranei nucleare si a nucleolilor in citoplasmé are loc schifarea fusului de diviziune ~ individualizarea cromozomilor bicromatidici prin condensarea, spiralizarea si fragmentare, cromatinel — dispunerea cromozomilor in perechi de omologi (unul matern si unul patern), formand bi valenti = tetradele cromozomale, prin ,dansul lui Muller” (cromozomii materni si paterniisi cat: perechea, deplasandu-se ca intr-un,,dans”) —Intre cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi se stabilesc contacte numite chias me, la nivelul cérora se realizeazé un schimb reciproc de segmente cromatidice, proces denumi recombinare geneticd intracromozomiald sau crossing-over (recombinéarile inter- si intractomozo- miale reprezinta surse ale variabilitatii organismelor). In urma acestui proces rezulta cromozomi recombinati genetic. METAFAZA | | — dispozitia tetradelor cromozomale in placa ecuatoriala (metafazicd) la centrul fusului de divizi- une ~ separarea perechilor de cromozomi recombinati genetic prin crossing-over si migrarea lor (cr- G mozomiintregi, bicromatidici) spre capetele fusului de diviziune; are locun procesderecombinae orga geneticd intercromozomala = ,dansul cromozomilor” E ANAFAZAI | — migrarea cromozomilor bicromatidici recombinati (din tetrade) spre capetele fusului de diviziu- fizio ne, aflandu-se la jumatatea distantei dintre poli si ecuator = TELOFAZA1 | —situarea cromozomilor bicromatidici la poli celulei sit — dezorganizarea fusului de diviziune — despiralizarea cromozomilor $i formarea cromatinei ~reorganizarea membranei nucleare si a nucleolilor | ~formarea peretelui despartitor sia celulelor-fiice haploide, care au numarul de cromozomi redus (Spe lajumatate comparativ cu celula-mama ea INTERFAZA | Celulele-fiice nu se despart si trec printr-o scurta interfazé, nonsinteticd (in care nu se sintetizeaze) HI Material genetic), dupa care incepe etapa ecvationalé, care este 0 mitozé. 1 IL, ETAPA ECVATIONALA = DE MATURATIE = MEIOZA IL : ~ Se desfasoara in 4 faze: profaza Il, metafaza II, anafaza Il, telofaza Il; in fiecare fazi se desfasoara aceleds!) rocese ca sila diviziunea mitotic Fl ~ lafinalul ei, din cele dou’ celule-fiice haploide iau nastere 4 celule-fiice haploide, care vor forma game. 6 |3. EREDITATEA $1 VARIABILITATEA LUMII Vil CONCEPTE: ereditate, variabilitate , MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE ~ legile mendeliene ale ereditatii: ~ legea puritatii gametilor - legea segregarii independente a perechilor de caractere —abateri de la segregarea mendeliana: codominanta RECOMBINAREA GENETICA PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE DETERMINISMUL CROMOZOMALAL SEXELOR (fara subtipuri) factori mutageni) GENETICA UMANA: boli ereditare — clasificare si exemple e eo Bi EREDITATEA SI VARIABILITATEA ORGANISMELOR VII Genetica = ramuri a biologiei care se ocupa cu studiul ereditafii si variabilitapii organismelor. Ereditatea = capacitatea organismelor vii de a transmite tras&turile lor morfologice, fiziologice, biochimice si de comportament de la pirinti (genitori) la copii (urmasi), acestea find numite caractere ereditare. Variabilitatea = proprietatea organismelor vii de a se deosebi unele de altele, chiar si in cadrul aceleiasi specii. NOTIUNI DE BAZA FOLOSITE IN GENETICA Specia ‘comunitate de populatii care se pot incrucisa intre ele, fiind izolate reproductiv de alte comunitati similare Populatia grupare de indivizi inruditi care se pot reproduce, ocupa acelasi teritoriu, au ascendenti si descendenti comuni, precum siun fond comun de gene - genofond Rasele subdiviziuni ale speciilor care grupeaza una sau mai multe populatil intre care se realizeazé (soiurile) ‘Incrucisarea sexuata, care prezinta 0 anumita frecventé de gene Gena (factor | segment din macromolecula de ADN sau ARN care determina exprimarea unui caracter, in ereditar) corelatie cu factorii de mediu Genotipul | totalitatea genelor definute de un organismam $< Fenotipal racerelor mod jol0g yrimice side comportament ale unui [reaotipal Tpotaitatea caactereor mortologice iologice, iy nae | ivid biologic, determinate J interacjiunea dintre geno Sane indiferent dacd este ins I i 3 care se manifest nat | [oemrtpeedme@A | dominanth Tr ares ra a ent doa dac este in stare dls in geno; enoeaz utes Gena recesivd | gena cae seman | | micd 0x5 8 es “Tyariante ale unei ‘gene, ce codific3acelagl caractet (determinand manifestarea unor caractere Geese 3 inloci i ale perechii de cromozomi | ante) i sunt localizate in loci omologi ale pere omer ' pereche de gene alele identice; ex. Homorigot i determinat deo ul | organism diploid a care un caracter este ‘aa (homozigot recesiv) sau AA, {homozigot dominant) : | Heterorigotul [organism diploid la care un caracter este determinat de o pereche de gene aele, diferite una de cealaltd, ex.: Aa Toc omologi | locafi la acelag nivel, ale ‘romozomilor omologi, in care sunt plasate genele alele Linia pura | dinpunct de vedere genetic, reprezinta un ‘organism care este homozigot pentru o serie de caractere MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII — au fost elaborate de Gregor Mendel (1822-1884), considerat fondatorul genetici ca stint; ” in 1865, G. Mendel a publicat lucrarea Cercetdri asupra hibridarii plantelor, 0 sinteza a experientelor sale de incrucigare pe plante; ~a utilizat ca material de studiu 22 de soiuri de mazare, Pisum sativum, pe care? efectuat hibridari prin polenizare artificial’ incrucisata, deoarece mazarea prezinti anumite avantaje pentru studiul genetic: ~este planta autogami, se autopolenizeaza, permifand astfel obtinerea de lini pure, homozigote, din punct de vedere genetic — ~ este planta anuala, in fiecare an se obtine o noua generatie de plante ~ produce un numar relativ mare de seminte ~ prezint& mai multe caractere distincte, observabile, usor de identificat, precu™ ~ culoarea bobului: galben (dominant), verde (recesiv) eS forma bobului: neted (dominant), zbarcit (recesiv) ~ talia plantei inalt& (dominanta), pitica (recesiva) egies florilor: roz (dominant&), alba (recesiva) Culoarea tecilor: verde (dominant), galbena (recesiva) etc. Hibridarea reprezi . deosebese pri Prezinté procesul prin care se incrucigeazi dou’ organisme cate s ay pu una sau mai - Tezultand hibrizi, mai multe perechi de caractere, in urma acestor incrucif > Me tare simpla sau dubla in genotip; se print: © Dil doud | in terulu ] ceri lite© Monohibridarea reprezinté incrucisarea intr : re dou’ organisme care printr-o pereche de caractere, se deosebesc } Dihibridarea Teprezinta incrucisarea intre doua organisme care se deosebesc prin dou perechi de caractere §.a.m.d. A. MONOHIBRIDAREA — Legea puritatii gametilor {in cursul experientelor de hibridare, Mendel a urmirit modul de transmitere a carac- terului aspectul bobului de mazre, utilizind urmitoarele notafii pentru: « aspectul bobului de mazare: © N-neted © z—zbarcit « generafiile de organisme: Psau FO — generatia parentala, pura di de veder F1 — prima generatie, obfinut din incrucisarea dintre 2 li © F2—a doua generatie, obtinutd prin autofecundarea indivizilor din p « tipul de gena: pentru genele dominante putem folosi simboluri diferite, dar notate cu liter’ mare, ex.: © N sau A pentru caracterul bob neted © z sau a pentru caracterul bob zbarcit — gen’ recesivi © genotipul organismului: oT NN sau AA ~ genotip homozigot dominant; exprima fenotipul genei N sau A zz sau aa — genotip homozigot recesiv; exprima fenotipul genei z sau a « Nz sau Aa — genotip heterozigot; exprima fenotipul genei N sau 4. ii 3 Pentru evidentierea acestei legi, Mendel a incrucigat 2 linii pure de mazitre: —cu bob neted (NN) —cu bob zbarcit (zz) Atentie! Se pot folosi i alte notafii pentru a denumi caracterul ereditar, respectand cerinta ca pentru genele dominante sa fie folosite majuscule, iar pentru genele recesive litere mici. ¢" Gniformitatea organismelor in FI: Prin incrucisarea a2 organisme homozigote pentru un caracter (NN — neted x zz ~ zbarcit), ce difera intre ele printr-o singura pereche de caractere, in prima generafie (F1) rezult numai organisme care, din punct de vedere genotipic, sunt heterozigote, iar din punct de vedere fenotipic \ prezinté fenotipul genei dominante (in cazul de fafiN, adicd bob neted Neted Zbarcit z z Nz(neted) | Nz(neted) : heterozigot | heterozigot N Nz(neted) | Nz(neted) | 100 % caracter bob neted (fenotip) heterozigot | heterozigot | 100% organisme heterozigote (genotip) 35ia F1 pana la generagj Schema segregitrii genotipice si fenotipice, de la generafia FT pt ia ky | in cazul unei singure perechi de caractere ereditare. (Lege ftosintere pun ae ‘cenull 3 de | faptul ci planta ste pe minut. Pentru a dovedi ci Ins i i h ir it erates eft gana deat Soni! pride (0 intretie ardere), Cor and fa limita viz constatandu-se mmicgorarea Se reduce lumina 5 sa de energie in fotosinteza, i ina fiind sur: -sruli de bule degajate, lumina fin ergietn a a ‘are se introduce 0 ramuricd de planta 1. Procedee bazate pe te apa fiarta siracita In n a ed Se onal transversal, cu sectiunea insus. Planta nu va mai dea pul umind puternicd, deoarece prin fierbere a fost | erea consumului de 7 scene bulenic acl va fi expuss lal ate | {nlaturat CO, din apa (este nevoie de CO, pentru desfasurarea fotosintezei), , racitd o cantitate mica de carbonat acid A , 8 Faptul ci planta nu face fotosintezd deoarece apa contine acum CO, | acd apa in carese gaseste este Se introduce apoi in apa fiarta si fart src (afosteiminat CO.) sod. Varelncepe degajarea de bule, ‘demonstreazé utilizarea C0,¢a rezultat din reactie: | sursi de carbonde tre planta. | 2NaHCO,—>C0,+H,0+Na,(0, 3. Procedee bazate pe Existenfa amidonului poate identificat3, folosind iodul ca indicator. evidentierea substantelor Se acopera partial o frunza a unei plante cu staniol si se lasa cAteva zile | organice sintetizate lumina. Apoi se desprinde frunza de planta, se opareste in apa si apoi se pin atosintz8 se produce amon fre in aloo pn se decoloreazS Sescufund3 in solutia de id/iodura de {ipsa amidonului din partea de —_| potasiusise observa cd unele zone se albastresc, iar altele nu, in functie de frunzi acoperité demonstreazé c3_| prezenfa amidonului sintetizat. : | nua avut loc fotosinteza, lumina | find esentiai in fotosinteza. If Fotosinteza reprezinta unul dintre cele mai i 2 mai importa ; f 1. reprezintA o sursi importanti de substanje o mate oto patutl, deoaress heterotrofe din ecosistem; a 2. conecteaza biosfera la energis erie. gia solara, astfel planeta putand stoca o parte din energi? j Importanfa fotosintezei | t »-hrana pentru organismele 3. mentine constant compozitia atmosferei in echilibru 'derile (se produce oxigen si se utilizeazA dioxi Cu respiratia organismelor $! dioxidul de ca ei ‘ 4. influenteazi productia agricola si silvicd. sa \ 2.1.1.2. NUTRITIA HETEROTROFA ~ heterotrofia la fungi: : gi: saprof beterotrofa la plane: peracid S*e™PIC importa ~ Butritia simbionta: licheniNUTRITIA HETEROTROFA este caracteristicd organismelor care nu-si pot sinte- tiza substanjele organice proprii, hrinindu-se cu substanje organice preluate din alte surse. _ dupa sursa de hrand, heterotrofele sunt: saprofite, parazite, mixotrofe, simbionte. [i.Nutritia = organismele saprofite absorb substante organice, | La FUNGI: existd saprofite: SAPROFITA dizolvate in apa, din mediul in care traiesc; — omnivore: folosesc substra- substantele organice complexe, insolubile sunt turi organice variate — muce- descompuse, in vederea absorbtiei, in substante mai | gaiul comun simple, solubile (proteinele in aminoacizi, — specializate: folosesc un polizaharidele — celuloza si amidonul — in glucide anumit substrat simple) (ex: Mycoderma aceti: transforma ~ caracteristicd unor bacterii si ciuperci alcoolul etilic in acid acetic) Importanta saprofitelor: ~ descompun in intregime resturile organice, mineralizandu-le si redandu-le circuitului in naturé ~indeplinesc o acfiune de igienizare important ~ saprofitele specializate si transformate genetic sunt folosite pentru distrugerea unor poluanti (masele plastice sipetrolul) — sunt folosite in industria farmaceuticd la obfinerea unor medicamente (mucegaiul verde-albdstrui pentru extra- gerea penicilinei) — anumite saprofite produc alterarea alimentelor sia nutre{urilor, Acestea pot fi combatute prin frig, deshidrata- rea alimentelor, folosirea unor solutii concentrate, adaos de substanfe conservante. I. Nutritia —organismele ig obtin | Nutritia parazita la fungi: PARAZITA substantele organice | — ciupercile produc boli numite micoze din organismele vii pe | Ex: rugina graului; mana vifei-de-vie; cornul secarei; taciunele care le paraziteaza porumbului (eliminand substante | yutritia parazita la plante superioare: toxice pentru gazda) $1 | jeestea s-au pierdut clrofila sau trecut la modul de nutiie produc boli - parazt,adid ii extragsubstanfele organice din alt plante prin prelungiri, numite haustori, are ajung pana in fasciculele conducatoare liberiene ale plantei-gazdé. Ex.:cuscuta (torfelul), lupoaia, muma-padurii I. Nutritia Simbioza = mutualismul = relatia dintre dou organisme bazata pe ajutor reciproc, SIMBIONTA pentru a realiza: apararea, raspandirea, hranirea. Lichenii sunt organisme rezultate, in urma simbiozei, dintre 0 alga unicelularé verde sau ‘o cianobacterie si o clupercd, relatie in care: = ciuperca furnizeaza algei apa si sdrurile minerale alga furnizeazi ciupercii substanfele organice produse prin fotosinteza. ‘Ambii parteneri depind atat de mult unul de altul, incat formeazé un organism nou, de sintez§, lichenul, care nu seamand nici cu alga, nici cu cuperca. Exemple:lichenul galben (Xanthoria| /parietina), matreaja bradului (Usnea barbata), lichenul renului (Cladonia rangiferina) 552.1.1.3, DIGESTIALA ANIMALE ~ digestia la animale: tipuri de ~ sistemul digestiv la mamifere: tub fra structura peretelui) gi glande anex' ~ localizare, rolul lor in digestia alimentelor — boli ale sistemului digestiv la om (gast alimentare, hepatit® viral acutd) int& totalitatea transformarilor Digestia reprezi (dizolvarea, topirea) $i chimice (descompunerea, ‘ice complexe (glucide, as simple sau nutrimente (glucoz4, Glucide —+ glucoz& Lipide —+ acizi grasi, glicerol Proteine + aminoacizi Digestia chimick se realizeaz& in tubul digesti care contin enzime (biocatalizatori): ~ glicolitice - pentru digestia glucidelor ~ lipolitice ~ pentru digestia lipidelor = proteolitice — pentru digestia proteinelor digestiv (componen ¢ (glande $4 — manifestiri, lipide, proteine) p' n acizi grasi, gl gi extracelulara) te-localizare, morfologie, livare, ficat 5i pancreas exocrin) 14, ulcer gastro-duodenal, toxiinfectii cauze, prevenire mecanice (maruntirea, zdrobirea), fizle, hidroliza), pe care le sufera substantel, ana la transformarea lor in substany licerol, aminoacizi) absorbabile, iv sub actiunea sucurilor digestive TIPURI DE DIGESTIE Se intalneste la: Caracteristicl Digestia ‘a, protozoare (euglena, amiba, parameclul), | Se realizeaza astfel: Intracelulard | spongieri (burteled i ae eit a ‘ : ee be fae 1, Particulele nutritive sunt capturate, apoi sunt Se tad # is a ‘Inglobate in citoplasma prin fagocitoza, dacé | ea2é prin fagocitoza si pinoci- | sunt solide, sau pinocitoza, daca sunt lichide, he cu ajutorul unor vacuole digestive formandu-se vacuola digestivl; : s at evoluate, dar nuarefunctiede | 2, Vacuola digestiva fuzioneazd cuun lizozom inser (overt te vezicular care confine a : igestive); | eaECcunieah (ex. distrugerea de | 3. Se realizeazé hidroliza substantelor nutritive | aa lamormolocululin. | lar: substantele rezult : A ona metamorfoze!) atin Zultate sunt absorbite in =Inimunitate : Digestia Chane - 4, Continutul vacuolar eth he ime pluricelulare: de la viermi pana la |-aaparut sis-a nedigerat este expla extrac digest ri eam tn cadrul tubulul " lunea enz| alandele digestive ‘imelor produse de Glandele digestive pot fi: Fuse Peretele organelor tubului subi) mplu: stomac $i intestinul ce— mari, plasate in aproplerea tubului digestiv, fiind in legaturd cu acesta prin canale excretoare, Glandele digestive secret sucurile digestive care contin enzime, apa, mucus $i joni minerali. SISTEMUL DIGESTIV LA MAMIFERE Este alc&tuit din TUB DIGESTIV si GLANDE ANEXE. ‘TUB DIGESTIV Cavitate bucala — este sectorul de receptie al hranei — confine organe specializate in maruntirea, amestecarea hranei, formarea bolului alimentar si deglutitie (inghitire): a) dintli: piese osoase dure, fixate in alveole dentare, avand 0 oarecare mobilitate si eficienta — sunt de mai multe tipuri: © Incisivii: taie hrana si functioneaza prin forfecare; la rozatoare sunt bine dezvoltati si au o crestere continua; © Caninii: sfasie hrana; la carnivore sunt mari si, la inchiderea gurii, trec unul pe langa celalalt, servind la refinerea prazii, © Premolarii si molarii maruntesc prada in diferite moduri la rozatoare si erbivore au zimti; functioneaza prin pilire ‘ola carnivore au creste inalte si functioneazé prin forfecare 6 la omnivore au relief rotuniit si functioneazé prin strivire b) limba: organ musculos, cu rol in: masticatie, deglutitie, gust in cavitatea bucala se deschid 3 perechi de glande salivare mari (submaxilare, sublinguale, parotide), care produc saliva. Saliva confine apa, mucus, foni minerali, o substanta bactericida numita lizozim, precum si o enzima digestiva numiti amilaza salivara. Digestia bucald consté in transformari mecanice si fizice, mai putin chimice: a) masticatia: —se realizeazé cu ajutorul dinfilor, limbii, salivei, muschilor masticatori — este superficiala la carnivore si temeinicé la erbivore — se finalizeazé cu formarea bolului alimentar b) deglutitia = inghitirea: transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. Aid incepe digestia chimicd a glucidelor sub actiunea amilazei salivare din saliva. Acfiunea amilazei salivare este neinsemnat, deoarece durata ei de actiune este foarte redus’. Faringe segmentul in care se ‘incruciseaza caile digestive si tespiratorii Esofag tub flexibil care face legatura intre faringe si stomac Stomac — organ cavitar cu rolin depozitarea temporard a alimentelor este localizat in partea superioard a cavitatii abdominale, imediat sub muschiul diafragm ~ este delimitat de esofag prin orificiul cardia sicomunicd cu duodenul prin orificiul pilor Digestia gastrica se realizeaza sub actiunea: ‘e musculaturii: desface bolurile alimentare sile amestecd cu suc gastric # sucului gastric secretat de glandele gastrice; confine apa, mucus, ioni mineral, acid clorhidric si enzime: —proteolitice: ~ are dimensiuni variate, dupa hrénire: e mamiferele fitofage — stomac ‘incapator, deoarece hrana lor este voluminoasd, dar séraca in substante nutritive co pepsina, hidrolizeazé proteinele la albumoze si peptone co labfermentul, activin special la sugari si ‘mamiferele tinere, are rol in coagularea laptelul' | £ ' ot ee ee ee cH Ts mamiferelepradatoare avun stomac™2 - 1 agastricd: hidrolizeas « redus ca dimensiune la omnivore grasimile emulsionate inadziga, ‘Dupa numarul de camere, stomacul este: : ticerol yuri camera) la majoritatea siglic Sa Adidul corhidric - mmamiferelor, ~ activeazs pepsina gastric ~tetracameral na reat ~ceeats vad acid necesar pepsing are patrcamere: urdu cus 119% OS" ~impiedic’ dezvoltarea germenilorin Traseul hranei: cavitate bucala —> burduf > ur—> | stomac. cata cal (masticalie= ruegat)~Ingire > foios—> cheag. Intestin | ~ cel mai asset ‘al tubului digestiy, cu un traseu Digestia intestinala ; sbtire_| foarte sinuosin cavitatea abdominals Inintestinul subtire se finalizeazs = format din: digestia chimica si are loc absorbtia ‘¢ duoden (porfiune fxd), in forma de potcoava; aici se nutrimentelor. varsi bila (ferea),sucul pancreatic si sucul intestinal | Asupra chimului gastric (rezultatul ¢ jejun siileon (portiuni mobile), cu anse intestinale digestiei gastrice) ajuns ‘in duoden, Lungimea intestinului subfire este adaptata tipului de actioneazé: enzimele sucului pancreatic: = scurt la carnivore co proteolitice: tripsina, chemotrip- —mediu la omnivore sina, carbopeptidazele, elastazele, —lungla erbivore, colagenaza = glandele intestinale din peretele intestinului subfire 6 lipolitice:lipaza pancreatic. secret sucul intestinal co glicolitice: amilaza pancreatica. © enzimele sucului intestinal: | © proteolitice: peptidaze | © lipolitice: \ipaza intestinala | © glicolitice: dizaharidaze (maltazé, lactaza, zaharaza) | Bila, suc digestiv secretat permanent de | ficat, nu confine enzime, dararerol_ important in emulsionarea grasimilor $i | activarea lipazelor (digestia lipidelor).. | Absorbtia intestinal consta in: = ‘trecerea nutrientilor (produsilor finall ai | digestiei) in sange si limf’ i s este delimitat de intesti i lor digestive. ares | pintun ster oval Teac ee [fnintestinul gros se detisad procest Confinutuli sé treacd decatint-o singur’ di permit} de: lirectie © reabsorbtie a apei * fermentatie © putrefactie ee aOlzea aig % Pepsi lor nt otrip- | ele, Itazé, ntde | rol orsi i). nalial ali dit ycese eT — intestinul gros este alcatuit din: # cecum, asezat sub valvul; la cal sila iepure este foarte dezvoltat, la om este redus, se termina in fund de sac $i prezinté apendicele vermiform (organ rudimentar) colon: situat deasupra valvulei; prezint& urmatoarele segmente: colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid erect anus Intestinele sunt suspendate de peretele abdominal prin niste pliuri ale peritoneului (prapor) prin care trec vasele desange. in urma crora se formeaza materiile fecale, eliminate la exterior prin actul teflex al defecatiei (la om este partial voluntar). Procesele din intestinul gros se produc sub acfiunea unor bacterii simbionte, care populeazd intestinul gros incd din primele tile de la nastere; ele apartin unor speci diferite si se hranesc saprofit cu continutul intestinal, producénd substante utile gazdei, cum sunt vitaminele (vitamina K, vitamina B12). GLANDE ANEXE Glande — 3 perechi de glande salivare mari, care se deschid in. contribuie la: salivare avitatea bucala: glande parotide, sublinguale, © inmuierea alimentelor submandibulare ‘e descompunerea chimici a — produc sali chid incolor, cu pH usor acid, ce glucidelor (amidon preparat) pané la confine: apa, mucus, enzime (amilaza salivaré dextrine si maltozé, sub actiunea ptialina) amilazei salivare. Fiat —cea mai mare glanda anexé a tubului digestiv, 1500 g, | — ficatul secreta permanent bila de culoare roscat-maronie (fierea) care, prin canaliculele biliare, ~ situat in cavitatea abdominal, in loja hepatica, sub_| se acumuleazi si se concentreaza in muschiul diafragm, in dreapta stomacului vvezica biliard, din care este descarcata — secret permanent bila, care se acumuleaza in ‘in duoden in perioadele cand are loc vezica biliara in intervalul dintre mese (interprandial) | digestia. sau se varsi direct in duoden in timpul meselor Bila nu contine enzime, dar contine: — pe fata inferioara se observa hilul hepatic, ocul de | - saruri biliare care: intrare siiesire a vaselor de sange sinervilor dinficat_ | emulsioneaza grasimile, adica le ~ aledtuire: lobi hepatic, formati din lobuli (unitatea | fragmenteaz3 in picituri fine asupra de bazi a ficatului) arora actioneaza enzimele Vascularizatia ficatului cuprinde: activeazé lipaza —circulatia nutritiva: prin artera hepaticé, care ‘© ajuta la absorbtia acizilor grasi aduce singe oxigenat de la inima —pigmenti biliari: sunt: rezultafi din -drculatia functionala: prin vena porté care degradarea hemaglobine! si dau : primeste sangele colectat de la intestine, pancreas si | culoare caracteristica fecalelor siurinel splina. Sangele din circulatia functionala sicirculatia_ | colesterol si leciting: care asigura nutritiva se amestecd la nivelul lobulilor. absorbtia grasimilor Pancreas — este situat in cavitatea abdominala, sub stomac Sucul pancreatic contine: apa, este glanda mixta, alcatuit dintr-o parte: exocrina, aseménatoare cu glandele salivare, care produce sucul pancreatic ce se vars in duoden; mucus, bicarbonat de sodiu si enzime: — proteolitice: tripsina, chemotripsina, carboxipeptidaze, 59docrin&, sub forma unor insule de celule, secret’ hormonil insulina $1 glucagon. care elastaza, colagenaza. Auactiune asupra proteinelor pe care le hidrg, lizeazd pana la oligopeptide (2-4 ‘aminoacizl) sau chiar pand la aminoacizi. Sunt secretate in forms, inactiva si sunt activate in intestin, = lipolitice: lipaza pancreatic hidrolizeazé grasimile in acizi rasig glicerol. — glicolitice: amilaza pancreatic, actioneazd asupra amidonului crud, Toxiinfe alimen ini nespdlate; = BiG transmise prin sange contaminat, saliva, sperma. materi fecale decolorate ~ urina inchisd la culoare — oboseala ~ marirea volumului ficatului Prin cronicizare poate si apara ciroza, transformandu-1in maltoza. 21, BOLI ALE SISTEMULUL DIGESTIV LAOM a BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVEMIRE Gastrita —iritatii produse de —indispozitie - evitarea unei alimentati ple alcool, tutun,substante | - greats bogate in condimente iui caustice —Tegurgitari — evitarea consumului de \ co —consumul de alimente | —dureri gastrice alimente prajite, insuficient | alterate —dureri de cap mestecate, prea fierbinti sau - — supraincdrcarea — varsaturi prea reci, alterate enel stomacului Netratarea duce la — evitarea consumului abuziv | = mancéruri fierbinfi cronicizare. alcool si tutun | Ulcerul gastro- | —actiunea coroziva aHC! | —leziuni sau brese in stomac | — conservarea alimentelor in | LE duodenal — prezenta, la nivelul sau duoden, prin distrugerea | frigidere, departe de actiunea Bu ulcerafiilor, a unor bacterii | mucoasei rozétoarelor sau a insectelor (Helycobacter pylori) care | —senzatie de arsurd, foame | — prelucrarea alimentelor in atacd mucoasa stomacald; | dureroasd, greturi, balonare, | conditii de maxima igiend bacteriile ajung in stomac | voma cu sénge in cazul ~ asigurarea igienei apei | prin alimente nespdlate si | ulcerului perforat potabile | ee ome fiind ~ spilarea pe mainiinaintea | zis NE a ino reece |-Taaagae wae } mr A: transmis prin ~ {eter (colorarea in galben | —mentinerea igienei dintilor si | alimente contaminate sau | a pielii) agurii | ~ evitarea enervarii sia discutilor in contradictoriuin | timpul meseloris) [Toxiinfectille |-toxine: prin consum | ~ tulburdrl digestive: greats, alimentare | de: vom,diaree ociuperc!neavizate | ~ febré calimente manipulate | ~ dureri de cap defectuos, gatite Insuficient (oud de rat’ fierte mai putin de 10 ‘minute, lapte nefiert), alimente alterate 2.1.2. RESPIRATIA (— —respirafia aeroba: ecuatie chimics, localizare (fir mecanismul respirajiei | celulare); — respiratia anaerobi: ecuatie chimica, localizare, exemple; fermentafii (exem- ple de fermentatie — alcoolica, lactic’, acetic, importanf4); — respiratia la plante: evidentiere (dupa consumul de substanfé organict, dup’ \ consumul de O, si dupa CO, produs). —reprezint& procesul de degradare a substanelor organice in scopul producerii de energie. TIPURI DE RESPIRATIE (dup mecanismul producerii): RESPIRATIE CARACTERISTICI B.1.RESPIRATIA AEROBA | —se intdlneste la majoritatea organismelor ~ consti in oxidarea substantelororganice n prezenfa O, din aer, pana la compusfinali de oxidare —ecuatia chimica: ‘Substante organice +0,—>C0, +H,0 + energie (675 kcal) — se produce o cantitate mare de energie — se desfasoard in mitocondrit — este procesul invers fotosintezei B.2. RESPIRATIA ANAEROBA | — este ‘ntalnita fa anumite tipuri de bacterii si cluperc sla plantele superioare, ‘temporar, in terenurile inundate — consti in oxidarea partiald a substanfelor organice, pand la compusi intermedi absenfa oxigenului —ecuatia chimica: ‘Substanta organicé A —> Substanta organicd B + CO, + energie (30 Keal) se produce o cantitate micé de energie — se desfasoaré in citoplasma 61