* Examen de admitere ~ 24 tulie 2019 Grita nr. 1 A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date tn ordinea in care se succedit predicatele lor [exprimate sau subingelese] in fraza) 3. Problema nu e cd are cunostinte deficitare, ci c4 din fire este cam emotiv gi de aceea se pierde ori de efite ori ineva il intrerupe. a. principalé + predicativa + predicativa + predicativa + circ. de timp; b. principala + predicativa + principala + predicativa + predicativa ++ circ. de timp; c. principala + predicativ + principala + predicativa + circ. de cauza + circ. de timp; d. alta interpretare. Poate ci e adeviirat ce a spus sau poate cX nu, depinde in mare misuri de cine spune, cu ce scop, in ce mod gi in ce moment 0 face. a. principal + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva + principala (incidenta) + comp]. indirect + compl. indirect + compl. indirect + compl. indirect; b. principala + subiectiva + compl. directa + principal + compl. direct + principala + compl. direct + cire. de scop + circ. de mod + circ. de timp; ¢. principala + subiectiva + compl. directa + principala + principala (incidenta) + subiectiva + subiectiva + subiectiva + subiectiva; d. alta interpretare Nar trebui si te superi pe cel care-ti spune adevitrul despre tine, oricare ar fi acela, ci si ai indoieli in privinta celui care te lauda intr-atdta incat si te miri gi tu cu ce scop o face gi la sugestia cui. a. principala + subiectiva + atributiva + cire. concesiva + principala + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva + compl. indirect + compl. indirect; b. principal + subiectiva + compl. indirecté + principala (incidenta) + subiectiva + atributiva + circ, consecutiv + compl. indirecta; e. principal + subiectiva + compl. directa + principala (incident) + subiectiva + circ. consecutiva + circ. de scop + compl. indirect; d. alta interpretare. B. Marcagi varianta corecta de analiza gramaticalét a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 4. 9%. 10. u. 12 2B. 14. 15. 16. Ascunderea Iucrurilor furate in dosul casei n-a fost prea inspirata. a. subst, G. / atr. subst. gen.; b. subst., G. / compl. circ. de loc; e. subst., G. /atr. subst. prep. d. alta interpretare. Plecat cum eram din localitate, n-am fost la conferinta lui. a. conj. subord. cauzalé (= cum ,cauzal”) / fir functie sintacticd; b. adv. rel. de mod / nume predicativ; ¢, adv. rel. de mod / compl. cire. de mod; d. adv. rel. de cauza / compl. cire. de cauza. A disparut fara a fi fost zirit de cineva. a. verb pred., inf. perfect, d. pasiva, Ac. cu prep. (fara) / compl. circ. de mod; b. verb pred., inf. prez., d. pasiva / compl. circ. concesiv; e. verb nepred., inf. perfect, d. pasiva / compl. circ. de mod; d. alta interpretare. N-ai aflat ce se vorbeste prin trg? a. pron. rel., Ac. / compl. direct; subiect; d. alté interpretare. . pron, rel., N. / subiect; ¢. pron. int., N. / i ct imi vine si te cred. a. adv, de mod / nume predicativ; b. adv. de mod, parte a loc. conj. mai cdi / fir’ functie sintacticd autonom@; c. adv. de mod (predicativ) / pred. verbal; d. alta interpretare. Acordarea diplomei unei colege a noastre ne-a bucurat. a. adj. pron. pos., fem., pl., D. / atr. adj.; b. adj. pron pos., fem., sg., D. /atr. adj. €. adj. pron. pos., fem. sg.,.G. / att. adj.; d. alté interpretare. Prietenei ii s-a furat magina. a. adj. pron. pos., D. / atr. adj.; b. adj. pron. pos., G. /atr. adj.; e. pron. pers. G. /atr pron. gen.; d. alta interpretare. A subliniat litera j. a. subst, Ac. / compl. direct; b. subst, Ac. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolaté); €. subst, N. /atr. subst. apozitional ie neizolata); d. alta interpretare. Prietene, mai lasi-ti copii (posesiv) / atr. pron. datival ( interpretare. i ei copiliria! a. pron. refl., D. /fird functie sintactica; b. pron. refl, D. ‘in dativ); e. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= in dativ); d. alta ‘MA intreb in tabiira cui esti. a. pron. int., G. ou loc. prep. / nume predicativ; b. pron. int, G. /atr. pron. gen.; ¢. adj pron. int. G./ atr. adj; 4. alté interpretare. De astea nu-mi mai trebuie, ci am destule. a. pron. dem., Ac. cu prep. / compl. direct; b. pron, dem., Ac. cu prep. / ‘compl. indirect; c. pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (exceptie de la subiectul in N.); d. altd interpretare. Copile, uite ce am eu aici $i spune tuturor despre asta! a. verb predicativ, imperativ prezent, pers. a Il-a sg, 4. activa / pred. verbal; b. verb predicativ, indic. prez., pers. a Il-a sg. / pred. verbal; ¢. inter). predicativa, pers. a Ika sg. / pred. verbal; d. alt& interpretare. ‘M-au surprins opiniile a trei avocati dintre cei prezenti in sald. a. num. card. cu val. adj., Ac. /atr. adj.; b. num, card.cu val. adj., G. /atr. adj.; e. num, card. cu val. subst., G. /atr. subst. gen.; d. altExamen de admitere ~ 24 julie 2019 Grita nr. 1 C. Marcagi varianta corecta de rispuns: 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25, 26. 21. 28. 29, 30. aI. Fie enunturile: (1) Nu-mi pasa cd a plecat. (2) Nu-mi place casi viciteazi rar parinti. (3) Pliinge ca ti foume. (4) Lasil in pace, ed-si revine el. Propozitiile subordonate introduse prin conjunctia ci sunt: a. subiectiva in ) si 2) cite. de cauza in (3) si (4); b. compl. indirecta in (1), subiectiva in (2), ce. de cauza in (3) si (4): e. compl. indirecta in (1), circ. de cauza in (2) si (4), compl. indirect in (3); d. alta interpretare Fie enunful: EI nu este ce pare a fi. Cuvantul subliniat este: a. pron. rel., N. / nume predicativ pe lang este; ». pron. rel., N. /nume predicativ pe linga pare; e. pron. rel, N./ nume predicativ pe langi a fi; d. alts interpretare Fie enunturile urmatoare: (1) Ion va fi profesor. (2) Ion va fi avansat in curdnd. (3) Ion va fi vara aceasta la ‘mare. Verbul subliniat (va fi) este: a. copulativ in toate enunturile; b. auxiliar in toate enunfurile; e. copulativ in (1) Si (2), predicativ in (3); d. alta interpretare. Fie enuntul: Vrei nu vrei, du-te, Joane la scoala, cit i-i dor de tine, fire-ar ea sit fie de scoalé, céi m-am siiturat Sd-ti tot spun ctu faci decat ce-ti place, adica din pacate, numai prostii. Acesta confine: a. trei greseli; b. cinci greselis e. patru greseli; d. alté interpretare. Profesori si au inceput Fie enunul: Era acolo un du-te-vino continu, unu atit de inervant, incdt multi participanti studenti, cat si reprezentanti ai presei, ai organelor locate, etc., initial toti doritort sa aibe intervent sd pardseascd sala, Acesta contine: a. patru greseli; b. trei greseli; e. dou greseli; d. alt interpretare. Fie enunful: Gandindu-se asa de mult la albastri-fi ochi, 1-i se va face dor de tine $i tare li frica st nu fii cum ai Putea fli. Acesta confine: a. 0 greseala; b. dou’ greseli e. trei greseli; d. patru greseli Fie enuntul: Ministrilor (1) dstia / (2) dstora nu le mai poti cere nimic, de vreme ce se schimba atdt de des din cauza incompetentei lor, dar si a permanentei vigilente a oamenilor (3) aceia / (4) acelora care si-au fiicut un scop in viata din apdrarea drepturilor democratice (5) ale ator vostri / (6) alor vostri. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); e. numai (2), (4) si (5); d. alté interpretare. Se da enunjul: Unii oameni stin sit interpreteze visele(1) / visurile(2), dar mie mi-e teama si marturisese ce imagini mi se aratii in somn, Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul; b. al doilea: ¢. cuvintele subliniate sunt variante opfionale, deci amandoua variantele sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua variantele sunt corecte. Fie enunful: $i acum, céind mii lasi in urma ta, frumoasa mea colega, imi vin in minte zilele noastre bune, cand erai doar a men si céind nu mé dureau nici zambetul tu si nici al meu, iar prietenilor dintr-un film cu final ferieit. Adjectivele pronominale posesive sunt, in ordine, in cazu Ac, Ac., Di; b. G., Va Ny Gay Nu Ac, Ge. Ac., V.,N.,N., D.; d. alta interpretare, Cum(1) nu stiam cum(2) sit it ajut $i stiam ca, supdrat cum(3) era si(d) el, nu ti prea paisa cine(S) (6) face, ai vizut ce(7) mare mi-a fost bucuria sé vad cd a redevenit omul care(8) poate face tot ce(9) isi doreste, {in ce(10) moment doreste. Cuvintele subliniate sunt: a. adverbe in (1), (2), (3) $i (7), conjunctie in (4), pronume relativ in (5), (6), (8) si (9), adjectiv pronominal in (10); b. adverbe in (2), (3) $i (7), conjunctie in (1) si (4), pronume relativ in (5), (6) $i (9), adjectiv pronominal in (8) gi (10); €. adverbe in (1), (2), (3), (4) $i (7), pronume relativ in (5), (6), (8) si (9), adjectiv pronominal in (10); d. alti interpretare. Cuvantul dupd poate fi: (1) prepozitie: (2) parte componentit a unui adverb; (3) parte componentit a unui substantiv; (4) parte componentit a unei locutiuni conjunctionale. Sunt corecte: 2. toate; b. numai (1) si (4); ‘e. numai (1) si (3); d. alta interpretare. Cuvantul dinainte) poate fi: (1) adjectiv invariabil; (2) adverb; (3) prepozit (1) $i); €. mumai numai (2) si (3); d. alta interpretare. Sunt corecte: a, toate; b. numai Fie cuvintele: (1) pretentie; (2) (a) precumpiini; (3) prealabit; (4) (a) pregeta. Elementul de compunere ,pre-”, care inseamna ,inainte”, ,anterior” si care serveste Ia formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe si a unor adjective, se regiseste in: a. toate; b. niciunul; e. numai in (1) si (3); d. alt& interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: poimdine-seard, poimdine-dupti-masit, post-scriptum, post-poritie, post-verbal. Sunt corect serise cu cratima: a. toate; b. numai primul si al treilea; e. numai primul, al doilea, al treilea gi al cincilea; 4d. alta interpretare Se dau urmatoarele substantive proprii: Dundre, Fanar, Don Juan, Fi formate si substantive comune? a. de la toate; b. de la niciunul; ¢. numai de la al doilea gi al treilea; d. alta erpretare. :+ Examen de admitere — 24 iulie 2019 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39, 40. 41. 42. 43. 44. 45, 46. 41. 48. 49. Se dau urmatoarele cuvinte: foileton, prizonier, pecuniar, pasientd, fraudulos. Contin diftongi: a. toate; b. numai primul, al treilea si al patrulea; e. niciunul; d. alté interpretare. Fie enunful: Desi nu era psihologa(]) / psiholoagd(2), calmul, bundtatea si precizia(3) / precitiunea(4) cu care deslusea cele mai fine aspecte ale mintii umane imi faceau bine, desi alfi, mai mandri din fire, le considerau ofensatoare(5) ofensive(6). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (2), (4) $i (6); b. numai (1), (3) si); €. numai (1), (2), (4) si (5); d. altd interpretare. Se da enuntul: O fi adevitrat cit economia noastré diiduie (1) / duditie (2), dar noi nu ne permiter nici sa luiim un tdxi(3) / taxi(4) sa mergem dincolo(5) / dincélo(6), la ai mei, cu care suntém (7) / stintem (8) aproape vecini. Dintre cuvintele accentuate, sunt corect (potrivit) folosite: a. numai (1), (4), (6), (7) si (8); b. numai (2), (4), (5) $i (8); €. toate; d. alti interpretare. Se dau urmatoarele cuvinte accentuate: sevér, lild, fitrie, firav, perfidie. Sunt corect accentuate: a. toate; b. niciunul; ¢, toate, in afara de al cincilea; d. alta interpretare. Se dau urmatoarele cuvinte: pive-ton, pi-e-ta-te, pie-des-tal, pi-o-ni-er. Sunt corect despartite in silabe: a, toate; b. numai al doilea si al patrulea; e. numai primul si al patrulea; d.altd interpretare Se dau urmitoarele abrevieri: id. (= idem), ». (= vezi), O.K, (= all correct), d-ta (= dumneata), d-na. (= doamna). ‘Sunt corecte: a. toate; b. numai prima, a doua, a treia si a patra; e. numai prima, a treia si a cincea; d. alti interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: carioci, pulover, (a) descoji, dusmanci, primévaratic. Sunt forme literare corecte: a. toate; b, numai primul, al treilea si al cincilea; e. toate, in afara de al patrulea; d, alta interpretare. Fie enunful: Preainvétate (1) / Preatnvitatule (2), dai-ne permisiunea (3) / permisia (4) sit ne retragem in liniste $1 mut deduce (5) / nu dedu (6) din asta cit ne-am plictsit, dar pur si simplu ne e foame si am miinca si noi o pizza (7) / pizza (8). Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (1), (3), (5) si (7); €- numai (2), (3), (4), G) si (8); ds alta interpretare. Fie enuntul: Meciul s-a.decis la loviturile de penalty(1), dar mie mi-au plitcut mai mult show-ul(2) din deschidere ssi party-ul(3) de inchidere, chiar dacit nu au avut cine stie ce feedbackuri(4) in presa. Dintre cuvintele subliniate, sunt coreet folosite: a. toate; b. numai (2), (3) si (4); ¢.niciunul; d altd interpretare. Se dau urmitoarele serii de euvinte: (1) prefatei, trebei, diminetei, politetei; (2) prefetii, trebii, dimineti, politetii; () prefatei, trebii, diminetii, politetei; (4) prefetei, trebii, diminefii, politetii. Contin numai forme corecte de genitiv-dativ artieulat: a, toate; b. numai prima; e. numai a patra; d. alta interpretare. Se d& enuntul: Paradisurile (1) / Paradisele (2) fiscale sunt tot mai frecventate de roméni, dar sper cti se vor da niste decrete-lege (3) / decrete-legi (4) / decret-legi (5) pentru a opri acest fenomen. Dintre substantivele subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. mumai (1) si (3); b. numai (2) si (4); e. numai (2) si (3); d. alta interpretare. Se di urmatorul enun{: Nu se remarcd (1) / remarcheazit (2) prin nimic pe teren si nu a reusit vreodatit sit inscrie, chiar daca reuseste usor sit se demarce (3) / demarcheze (4). Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. toate; b. numai (1) si (4); ¢. numai (1) si (3); d. alta interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: rosu-deschis, primi-doamné, argint-viu, piirere-de-riu, de-sine-stitator. Sunt corect serise cu eratims: a. toate; b, numai primul, al doilea si al treilea: e. numai primul si al cincilea; d, alta interpretare. Se da enunful: Rolul sintactic pe care il indeplineste un cuevant intr-o proporitie se numeste fuunctie(1) / functiune(2). Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul; b. al doilea; ¢. cuvintele subliniate sunt variante optionale, deci amandoua sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci améndowa sunt corecte. Se dau urmitoarele substantive comune: devotament, promovabititare, demnitate, frict, fidelitate. Sunt defective de plural: a. toate; b. numai al treilea si al patrulea; e, toate, in afara de al treilea; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele substantive la plural: purititi, procedeuri, darcenii, pdci, pepsi-cole. Sunt corecte: a. toate; . numai al doilea si al treilea; e. numai al patrulea si al cincilea; d. alta interpretare. Se dau urmatoarele verbe: deranjeaza, departajeaza, descurajeazd, detaseazd, deviazd. Sunt corecte: b. toate, in afard de al cincilea; e. numai primul si al treilea; d. alté interpretare. - toate; Se di enunful: Daca ar putea fi posibil st o iau de la inceput, as alege sit optez pentru alti meserie $i as reveni la 0 viagd mai fari griji din nou: Acesta confine: a. trei pleonasme; b. doud pleonasme; ¢. un pleonasm; d. alt interpretare.Examen de admitere — 24 julie 2019 Grita nr. 1 50. 51. 52. 53. 54, 55. 37. 58. 59. 60. Se dau euvintele: (1) a sovdi; (2) a se lenevi; (3) a intarcia; (4) a zabovi. Sunt sinonime ale cuvantului a pregeta: toate; b- numaj al doilea, a treilea sal patrulea; e. numai primul, al treilea si al patruleas d. alta interpretave Se dau cuvintele: (1) nepotrivire; (2) dezacord; (3) distonanta; (4) digarmonie. Sunt sinonime ale cuvantului discordanté: a. toate; b, numai al doilea; e. numai primul, al doilea si al patrulea; d. alté interpretare. Se dau urmiitoarele cuvinte: licensios(1); binevoitor(2); imoral(3); moral(4). Se poate stabili_ un raport de antonimie: a. numai intre (1) si (4), respectiv intre (3) i (4); b. numai intre (3) si (4); e. numai intre (1) 31 (2), respectiv intre (3) si (4); d. altd interpretare. Se dau cuvintele: (1) exploziv; (2) ameningitor; (3) provocator; (4) fumigen, Sunt sinonime ale cuvantului fulminant: 2. toate; b. numai (1), (2) si (3); e. numai (1), (2) si (4); da alta interpretare, Fie urmatoarele definiri si / sau ex de cuvinte: (1) lipsit de ineredere; (2) infractiune care consti in lansarea, raspandirea sau publicarea, in timp de razboi, de zvonuri sau informatii false, exagerate sau tendentioase; (3) opinia celui care nu are incredere in reusita unei actiuni; (4) atitudinea de a fi defensiv. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvintului defetism? a, numai a doua; b. toate; e. ruimai prima, atreia sia patra; d, alta interpretare. ‘Se dau cuvintele: (1) merituos; (2) istet; (3) indeménatic; (4) competent. Sunt sinonime ale cuvantului destoinic: . toate; b. numai primul si al patrulea; e, numai al doilea si al patrulea; d. alta interpretare, Fie urmuitoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) edruia nui plac relajile cu sementi sai; (2) care constituie 0 primejdie pentru societate; (3) care se abate de la regulile de bund conviejuire in societate; (@ necomunicativ. Care dintre acestea reprezinti sensul (sensurile) cuvantului anéisocial? a. niciuna; b. nual a doua sia treia; e. toate; d. alti interpretare, Cuvantul paretic poate fi in raport de antonimie cu: a. confuz; b. impresionant; e. admirabil; d. niciunul din sensurile date. Se di enunjul: A cumparat dot cai, dar ciilareste numai unu(l) / unul(2), pe celilalt diruindwl unui prieten de-al meu (3) / de-ai mei (4). Dintre seeventele subliniate, sunt corecte: a. numai (2) si (4); b. numai (1) $i (4; €. numai (1) si (3); d. alta interpretare. Se di enuntul: Toate problemele se datorencit neincrederit tale in tine insuti, dar i orgoliilor unei femei atlt de Prost-crescut $i de lasi-mi-si-te-las incdt te-a facut si creci cit doar tofi ceilalti sunt destui de bunt si reuseascé, in timp ce tu trebuie doar si te sacrific. Avesta contine: a. nicio greseald; b. 0 gresealc, doul gresli;d. alta interpretare Se da enuntul: Nu vrea nici acum ca sa facit vreun efort si se risipeste in disperdri, tn timp ce si-ar dori st degajece un aer relaxat, Acesta confine: a. nicio greseala, b. o greseala; ¢. doud greseli: d. alt interpretare. D. Marcafi raspunsul corect: 61. a2. 63. 64. 65. 66. 67. in ordinea importany > de export; e. de hra Identificati care dintre elementele urmatoare nu constituie o trisitura a bunurilor economice: a. caracterul limitat; b. abundenta; e. raritatea; d. utilitatea lor pentru existenfa umani, primele nevoi satisfiicute sunt cele: a. de import; 5d. de educatie. Daci in raport cu preful, in valoare absoluti, coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun normal este mai mare decat I, cererea este: a. inelastic’ (cu elasticitate redus); b. perfect inelasticd; e. negativa; d. elastica, in deciziile pe care trebuie sf le ia, consumatorul rafional urmireste: a. maximizarca costului de oportunitate; b. minimizarea costului de oportunitate; . egalizarea costului de oportunitate cu costul marginal si cu costul variabil; d. egalizarea costului de oportunitate cu costul total al producfiei. Utilitatea marginala este: a. intotdeauna pozitiva si crescitoare in raport cu utiltatea unititilor consumate anterior b. descrescatoare in raport cu utiltatea unitailor consumate anterior; ¢. crescitoare in raport cu utilitatea determinata de nitajile consumate anterior, d. negativa si descrescatoare in raport cu utilitatea determinatd de unititile consumate ulterior. Manifestarea liberei inifiative este favorizati de: a. proprietatea privat; b. dominatia proprietatii publice; ¢. monopol; d. interventia masiva a statului in economic. O oferta inelasticd (respectiv cu elasticitate redusd) dintr-un bun normal presupune: a. o modificare procentuali a cantititii oferite, mai intens& decdt cea a pretului; b. 0 scddere a calitatii marfii; . 0 scdidere a canttiqii cerute pe piatas 4. 0 modificare in termeni relativi a cantitiii oferte, de acelasi sens, dar mai mica decat cea a prefulExamen de admitere ~ 24 julie 2019 Grita ne. 1 68. 69. 70. 1. 2 2B. 74. 75. 76. 71. 8. 79. 80. 81. 82. Producfia este activitatea aviind drept scop: a. scdderea cereri 4. crearea de utiitig. b. reducerea ofertei; ¢. regenerarea resurselor; Pe termen scurt, curba costului fix: a. debuteaz din originea axelor (0X ~ cantitatea produsi; OY — marimea costurilor) gi are o panté pozitiva; b. este reprezentati de o paraleli la axa OX - a productiei; €. reprezinta 0 translatare a curbei costurilor totale medii pe termen scurt; d. are pant negativa. Alegefi modalitatea corect4 de calcul pentru costul variabil mediu (unde: CT — cost total; Q ~ cantitate produsi; CF — cost fix; CV ~ cost variabil; CFM ~ cost fix mediu; CVM — cost variabil mediu): a, CTIQ—CFIQ; b. CV-Q; ¢. CV/Q + CF/Q; d. CT ~ CF/Q. Identificati relatia imposibil de inregistrat pe termen scurt, Ia nivel de producito mediu; b. cost total cast fix; d. cost total mediu < cost total, + a. cost marginal = cost total Cresterea productivititii muncii determina sciderea indicatorul b. productie (bucati) / angajat; e. efect util / efort depus in scopul fabri une! bucati dintr-un produs. a. productie (in unitati fizice) / zi: iii productiei; d. timp necesar fabricarii Conform reglementarilor din tara X, un agent economic datoreazi statului, sub formd de impozite si taxe pe profit, 1/5 dintr-un profit brut de 10.000 u.m., obtinut in anul ¢. Profitul siu net (aferent anului 1) este: a. 2,000 u.m.s b. 20% din profitul brut; e. 5.000 u.m.; d. 8.000 u.m. Gréul este principala materie primi in procesul de fabricafie a macaroanelor. Daca preful Ini se majoreaz’ (celelalte condifii ale piefei ramanand neschimbate): a. preful macaroanelor se va diminua; b. oferta de macaroane se va majora; e. cererea de macaroane va creste; d. oferta de macaroane s-ar putea reduce. Piata pe care numirul ofertantilor (vanzitorilor) este foarte mare si exist doar edfiva cumparitori ai unei marfi omogene, se numeste: a. oligopson; b. oligopol diferentiat;e. oligopol nediferentiat; d. monopol. Motivasia aparifiei banilor in economie a fost: a. necesitatea valorificarii de cdtre stat a minereurilor de aur si argint; b. delimitarea categoriilor moneda si bancnota, ¢. realitatea determinati de nevoile schimbului; 4. identificarea diferenjelor dintre moneda electronica si cash Fie date notatiile: d? (rata anuali a dobanzii), C (creditul) si n (durata pentru care se acordi imprumutul). Dack n=1 an, dobinda simpla D se caleuleazi dupa formula: a. Cid’; b. d'/C “100; ¢. d'/C; d. Cod? Actiunile si obligafiunile au in comun faptul ci ambele: a. atest existenja unui imprumut; b. aduc defindtorului un venit variabil; e. se vand si se cumpard doar la bursa; d. sunt titluri de valoare. S.C. Petrolex S.A. realizeazi 0 noua emisiune de actiuni, dupi ce prima a fost un succes pe piata. Cunosednd doar aceasti informatie, putem spune ci pentru agentul economic: a. datoriile cresc; b. capitalul social se ‘majoreazi; e. datoriile scad; d. capitalul social se reduce. in cazul tranzacfiilor la termen, cind cursul titlurilor scade, cAstiga: a. patronatul; b. cumparatorul; ¢. vanztorul; d. societatea care a emis titJurile. Salariul denumeste: a. un factor de productie ce concuri la desfigurarea oricdrei activitati; b. un venit primit de posesorul forjei de munca, pentru contributia la rezultatul activitiqilor depuse in folosul angajatorului; e. o suma de bani acordata de o firma unui angajat, ca premiu; d. o rasplatd pentru desfaigurarea in cele mai bune conditii a unei activita ‘Marimea salariului real este in relatie snversa cu: a. nivelul salariului nor ¢. nivelul prefurilor sau tarifelor la bunurile de consum, respectiv la serviciile ac Ja nivel individual . nivelul consumului personal; itionate; d. gradul de economisire Marcafi afirmatia corecti: a. factorii de productie gi costurile de productie sunt termeni sinonimi; b. productivitatea muneii este intotdeauna proportional cu indicele de crestere a prefurilor la bunurile de consum; e. puterea de cumpérare este sinonimul pretului sau al profitului (dupa caz); d. dividendele nu constituie factori de produetie pe piata financiara. Pentru a scddea pretul gogosilor produse de firma F pe piat, ar fi mecesar: a. si creased veniturile consumatorilor acestui bun; b. sé se majoreze nivelul fiscalitatii (al impozitarii), aplicat agentilor economici; ¢. si scada pretul fainiis d. si creasc& pretul prajiturilor, ‘Identificafi enunful fals: a, faptul c& indivizii consuma bunuri si servicii se explicd prin utilitatea acestora din urma; b. capitalul fix achizitionat, dar nefolosit in activitatea de productie, nu se uzeaza; c. pe termen scurt, costul total nu poate fi egal cu costul variabil; d. masa profitului inregistrat de un agent economic se exprimai doar in unitiji valorice.Examen de admitere — 24 iulie 2019 Grita nr. 86. 87. 88, 89. 90. m1. 2. 93. 94. 9s. 96. 97. 98, 99, 100. Pe termen scurt, un producitor inregistreazi un cost fix mediu mai mic eu 24 um. / bucati decdt ta inceputul intervalului de calcul. In aceeasi perioadi de timp, costul variabil mediu creste cu 24 u.m. / bucatl, Cum evolueara Costul total mediu: a. creste cu 24 u.m. / bucati; b, scade si apoi creste; c. maine neschimbat; d. scade cu 48 u.m./ bueatd, Comportamentul economic al unui consumator rafional, eare dispune de un venit fix de 200 u.m, pentru achizifia unor cantitifi (in bucii) din ambele bunuri X si Y, este dat de functia de utilitate Ux y) = (x+4)(y+2). Dac prefurile celor doua bunuri sunt identice (Px = Py = 20 u.m.), cantitiile aferente alegerii optime sunt (in ordinea x, y si in buciti): a. 3 si 7; b.4 $i 6; €. 5 $14; dA iS Zece angajati ai unei firme contribuie la fabricarea bunului B, in cantitatea ceruta pe piat. Dac productivitatea lor medie reprezinti 20 bucafi /lucritor, productia firmei (in bucati) este: a. 2; b. 200; c. 20: d. 10. La momentul ¢, pre{ul produsului A este 10 um, dar el scade la momentul t+1 cu 25%. Cererea pentru bunul Fespectiv s-a redus, in timp, dela 100 la 75 bucii. in valoare absolut, marimea cocficientului de elasticitate a cererii in raport eu preful este: a. 2,5; b. 0,5; e. 1; d. 2, {in unitatea productivi U, ta inceputul unui an, productivitatea medie a muncii este 80 bucifi / angajat. Dacd la finalul anului, se constati cd indicatorul respectiv a crescut cu 100%, pe fondul sporirii de 1,5 ori a numarului de angajati, rezult cd productivitatea marginal a muncii (in bucifi) este: a. 160; b. 320; e. 240; d. 120 banc acordi unui solicitant 50.000 u.m., ca imprumut pentru un an. La seadenti, ea incaseazi de la debitor 0 ‘sum total de 60.000 u.m. Inseamni ed, in acest eaz, rata anuaki a dobanzii a fost: a. 25%; b. 20%: c. 10%; d. 50%. Fie o funetie a costului total la nivel de producitor, de tipul CT(Q) = 10-Q°+8-Q+24 (unde Q este volumul Productiei). Marimea costului total mediu pentru Q= 4 buciti este (in u.m. / bucati): a. 216; b. 192; ¢. 24: d. 54 Desi pe parcursul unui, an, producitorul K a inregistrat © majorare a costului total eu 10% (pe seama cheltuielilor cu publicitatea si reclama), el a reusit cresterea cu 20% a incasirilor din vanziiri, practicdnd un Pret neschimbat al produsului (10 w.m./ bucati). Daca la inceputul perioadei, volumul produetiei vandute a fost 25 buciti, dar profitul unitar a fost nul, rezulfatul economic total la finalul intervalului dat arati: a. 0 pierdere de 12 ums b. 0 cifri de afaceri mai micé decat costurile totale; c. o masa a profitului de 25%; d. un profit de 25 un, in cazul unui agent economic producitor al bunului B, costul fix mediu, costul variabil mediu si profitul medin reprezinti 1.000 u.m. fiecare. Dacd pe termen seurt, producjia gi profitul mediu se dubleaza, iar costurile variabile erese ew 1/2, atunci preful unitar al bunului fabricat devine (in u.m. / bucati): a. 2.000; b. 3.250; €. 3.000; d. 1.250. Daci un agent economic care opereazit pe termen scurt isi majoreazi producfia cu 50%, costul fix mediu a, scade cu 33,3% fat de cel din perioada de baza; b. scade cui 50% fata de cel din perioada de baz’; e. scade cu 66,7% fapa de cel din perioada de bazi; d. riméne neschimbat. Cum se modified nivelul productivititi medii 2 muncii intr-un interval dat de timp, daci angajatorul (care a investit capital in utilaje performante) reduce efectivul lueritorilor cu 1/5, objinand un indice al produc egal cu 1,2: a. sporeste cu 50%; b. scade cu 1/5; e. creste eu 150 bucafi; d. marimea productivitiqii medi a muncii mane neschimbata. Rata profitului calculati in functie de costul total este 20%. Cand costul total mediu scade Ia 90% din mirimea I ali, iar cantitatea fabricata si preful de vanzare al produsului rman neschimbate, noua rati 8 profitului la costul total este: a. 16,67%; b. 20%; e. 33,33%; d. imposibil de calculat doar cu datele probleme, Raportul marginala a unei radiere este Une = 50 unitai de utilitate. In cazul in care consumatorul doreste s maxim de satisfucfie prin achizifia ambelor bunuri amintite, va avea de platit pentru 0 radiera: a. 25 ums b. 50 um;e. 100 um, d. 1/25. reful acestuia este Unc / Pc = 1/2, iar utilitatea O intreprindere dispune de un capital fix de 1.000.000 u.m. (amortizabil in 10 ani, in cote anuale egale) si, pe parcursul unui an, utilizeaz in produetie capital cireulant in valoare de 6.230.000 u.m. Ea phiteste salarii de 3.000.000 u.m. anual si suport 130.000 usm. / an pentru alte cheltuicli (amenzi si penalitifi), Veniturile din vinzarea produefiei fiind 10.224.000 u.m., inseamma ci Ia finalul anului, intreprinderea inregistrea a. opierdere de 136.000 u.m.; b. un profit de 764.000 u.m.;¢. un profit de 136.000 u.m.;d. un rezultat economic negativ Fie funetia costului total al unui produeitor care actioneazi pe termen seurt, de forma CT ~ 100 + 5-Q + 16-Q (unde Q = volumul produetiei). inseamna ca: a, mirimea costului fix mediu este 16-Q; b. marimea costului variabil este 5:Q+ 16-Q%; ¢. marimea costului fix este 100+ 5-Q; d. mérimea costului variabil mediu este 100 u.m,