catiera in orice moment* (Scris. din 25 oct/7 nov. 1903). Prezensa in diplomarie insemna continuarea condigiei de salariat, care-l ficea deo pendent si de partidele politice adversare, restringindu-i capacitatea de miscare politici, Condigia a weia, a celibatului sau a sosiei ynule“ (Intr-o ald ver- siune: 0 femeie care si se sink Ja o parte de mirirea ta), a fost rezolvati’ de seriitor prin cisftoria cu o italiancd, fr nici o legitur%, prin rudenie, cu viasa politicd si cu. oamenii politici de la noi, O sorie din familiile cu increngituri inte politicieni ingridea, ca si lipsa averi bertatea de miscare in arena politic’. »Enorma vanitate" e ambigia politici, de a participa la guvernare, sau ¢ chiar vanitatea proprie a scriitorului ! 61 — Din non aluzii autobiogratice, referiti directe Ia propria siti asic: Duilin Zamfirescu sfirsise Drepwul (incepuse si Literele dar ca Tipsusi destule, ici, de exemplu, ta 1880 cerea si fie scutit de plata taxci_de licens, motivind cu lipsa mijloacelor materiale), apoi fusese magistrat timp de nou luni (substitut de procuror la Hirjova si la Tirgoviste), avusese un timp si post de profesor suplinitor la Focyani, (1882) si Bucuresti (1883~1885) ; umilinyele sint cele inerente, si co. respondenta cu Duiliu Ioanin, cu Macedonski, atest? nemulgumitile care av ccou fn aceast meditagie. 62 — Simmias se folosise de comparatia cu sunetele unei lire, In argumentarea Tui, sufletwl era ca un acord armonic, sintnd de domeniul inteligibilului (abstractului), cici el nu poate nici vEzut, nici pipait dact Tira e sfirimati, atunci si acordul, armonia se sfirgeste, Prelungin. do-si compararia, Simmias stabileste corespondentele : suflet-acord armonic (putem spune chiar: melodie), corpul omenese-lira. 63 — S& nu fi gindit seriitorul la operele cu o durabilitate care SA depiseasci existenja_ material a creatoralui lor? Cu neputingy ! In acest caz, demonstratia ficuti de Socrate © acceprati de Duiliu Zam. Firesey aumai fn mod ironic, poate chiar gindindu-se la ecoal propriei opere. 64 — Filip A. il copiazi tot mai mult pe Maiorescu, cXci si erie Heul era avocat. Totusi, e neverosimil ca un astfel de om al bare! si-si exercite meseria de la Costieni — care, dupi cit tayelegem, ¢ un orisel neinsemnat — si sf fe un atic de fervent schopenhauerian, retras. si sceptic, Avocatura cerea prezenqa zilnicd fn cetate* ! 876fn de. a de ver- fost turk, sopic werii rnare, angin- monic care tinya | Zam- ‘opriei ai cri- i sisi orasel ras 5i 65 — Iubit de Selene (zeul noptii, Endimion a fost cufundat de imbolizeaz’ tragedia mortii in floarea visstei. jentificat cp luna). ciobanul Zeus intt-un soma etera, pentru al pistra vesnic tindr si frumos, El 66 — Aici se parafrazeaz3 ironic afirmayiile lui Maiorescu despre »emofiunile impersonale*, caricaturizate si de Caragiale in articolul O ronie, consacrat lui Eminescu. 67 — in literatura luj Duiliu Zamfiresen exist pagini de neascunsi ostilitate fasi.de grupul socialist din epoca sa, in special Gherea-Na- dejde-Moryun-Sofia Nadejde — ¢ vorba de romanul Lume nowd si lame veche.. (1892) — datorite si faptului ci Gherea ii criticase pind la desfiinjare romanul In fafa viepii (1884). Ins, in acelasi timp, in co- respondenya scrijtorulm avem o impresionanti mirturie. renaltre, je deviendrais V'apbtre du socialisme le plus effréné. Car le monde est mal fait“ (Scris, cite Margareta Miller-Verghy, din 5 ian. 1900, — asadar chiar din perioada cind se scria romanul Lydda); e drept proprictayii si legile comunitiilor omenesti inlocuite cu pe stiingei, se scria ceva maj tirziu, prin 1903. i je pouvais partea a doua, cu profesiunea de credingi despre zidirnicia fia con- ia urmatoarele Jui Insi, in scrisoarea din 1 aprilie 1890, el fi Maiorescu, despre ,socialismul radical", identificat de el cu comunismul : fn socialismul radical, ia comunism, exist o idee sublimi: stergerea noyitnii de proprietate, care va ridica de pe capetele omenesti picla preocupasiu dintr-uin balon, va silta inteligenya omencasc cu trei mii de metri fn celei_mai meschine si, ca un imens sac de lest aruncat vazduhul inal“, Continaitatea inte acest text si cel din roman, ulterior cu peste tun deceniu, este evident, Inc din 1891, Duiliu Zamfirescu fi vorbea cu interes hii Maiorescu despre socialismul economic al italianuhsi Loria, l opunea lui Gherea, adversar literar, tn principal, nu so- Chiar fat de grupul de la Contemporanul el tsi manifesta rezerva, din punctual de vedere al formulei lor umane, fi socotea »falsi* — si, peste mai pusin de un deceniu, ei abandonau migcarea socialist’, erau ,generosii* din 1899. 68 — Si Maiorescu credea in spiritism si, la un moment dat, se adresa unui spiritist englez, cerinduci relay B77unmarit de Féne gues des morts acesta ntare a personajelor mad unor mari conducttori (Coriolan, € wo spirivele lo: te acela al clonpiilo: lizee. Du ‘liu Zamfirescu cu o lume $ Ieerioar’ 3 mai amestecat! ‘irewa explicayii opuleard versiune nowd a dor iui Bénéion, Prezenya framoase’ répin bile de cite Agamel ncepural, Iiadei, % concilierea celor doi, in lumea Aspatia de Pericle fmpotsiva acuzapiel de adusese si asupra ai atenian adversitatea ba curtezana Thais fica. seriitoru- ynare comandant atenian, dis! ic Alexandra cel se n, de ea se va ind’ mont, sor vitregi a a sia avur cu clo F case poetul scoyian Macpherson, ume pub! de Poeme — Duiliu Zamfirescu avea SS de 18 ani ina Gardescu, de care se is Agostise ia Odessa in timpul ofugiului, Episodul va fi ulterior ca aproape dost decenii_ momentului fa care se setia finalul romanului Lydda (veri vol. T al prevent digi, p. 521 si 529). Dack exist! insi un lui Ossian, din poemol . acesta ¢, in adevir, intre imnayi coyian gi ‘i Je din urmi, Este clar c& Duiliu lozof rmine 5 din roman; bavinul sa, care moare in Zamfirescu a acestui motiv ossianic, sustindtor al epici romanului, raportarile integrat sale, adesea expuse polemic, cu Tita Maioresca in familie, se poate Jin Zamfiresct fasusi a trebuit Drage fiul pe Lascix, mezinul, cel ce moard ia 192) in urma unui pentra als: durile batrinului Fy seviitorulut, insugl moarte, Deci, $i sint aici ale ‘Aceasth parte a ciryii are, multe elemente autobiografsorts ofiei eax pase’ adei, uusese upta usese ore: torit Yara © SUFERINTA 1882. ai vilele trecute Comitetulni are 0 cunosti si tu pe jumBtate, Dack poti, intereseax’ ubus, si vezi ce se face cu ea” — acta: O suf eatral piesa mea in versuri drag ppiune sta ¢ cea mai veche mei pe care o inga, oricum inaime de mijlocel lui no: iembrie 1881, asa cum se poate deduce din citeva scrisori (uncle n Toanin. La 27 noiembrie, deci tot 1881, aminte aceluiasi, si tor din Focsani, de rugimi probabil e vorba de uu piese de teatru in unul tate) cdtre a anterioat la teatra, dack se adm! al ului Najional per acte, Tia scris men-tu ci am trimis Comi sin versuri, Nu micai rspuns daci ai cercetat ceva wului o piesi intr-un Rezultaul a fost, negativ, fri si stim dacd amical i la Du si determine w ua Zamfirescu tn mis ori a aflat el insusi pe ciile cercase, deci, prin intermedia] prietenu! rezultat 1 ji de da faceputul Ini in favoarea piesei, firX succes, si cXurase chiar sk forjeze vow Ini, prin publicarea ef ia Lizeratorul, unde o lisa decembrie, cind venise el insusi in Bucuresti, Se vede c& Macedonski nu se sinuse de cuvint, fn schimb fi publicas. ative: Glasul unui bitrin si Doringa promise: aceast perioad’ clteva vers iri nesemnil (dec. 1881), El si ea — satiri submediocr’, de spectacol revuist si Improviaagie (jan. 1882), Plecind si Luna lui mai (febr. 1882); de asemenea fi reprodusese din Roménia liberi (24 dec, 1881) articolul : Poexii de Alexandra A, Macedonski. De cultivat, asadar, {1 cultiva, “a ce dorea dar cu ducrori scurte sau plicute directorului. — nu cu neribditorul dramaturg debutant, care fi sorie lui Macedonski in aceast perioad’ : ,N-ai publicat piesa ce Isasem Ja redactie. As dori sk mi se fack cit mai curind dreptate contra Comitewului teatral, care a cerat cind serie aceste rinduri schimbiri imposibile si absurde.“ La di piesa era, deci, respinsi de la premiere, iar pentru eventuala reprezentare — totusi — i se cereau wansformiri, Publicarea tn Literatorul deci si insemne o revansi fagi de juriu si o reparayic... li curd — nu ne dim seama cu cit& intirziere, c&ci scrisoarea citath nu poarti indicarea datei, tnsi de obicei o ficea cu promptis ca in caaul poezie: Un trandafir, timisi la 80 oct, 1881 la si ap&irut’ in Literatord din chiar acea lund. (Poate existase jocul de donski se ext e intre datarea dupa stilul now si cel vechi, poate revista intirziase si apari clteva zile, fapt ¢ ci atenjia dati de Macedonski colaboratoralui focsinean era mare.)Pjesa a rdmas nepremiati si nereprezentatk ; in bibliografia lui Duilia jeri, pinX in prezenta editie — si intra ta subiect, supra Zamfirescu ca va figurat nic ciwa pe nedr punerea pink Ia confuziune a celor doud planuri, ambele reale si ambel i de agi veri pt, cici situazla dramatic dezvoltats avind o dozi de farsi, de gui-pro-quo: intenyia Mari e de talentat si jubire i sia fiuksi pentru frumoasa Bells. Roza —- dau tragism acyiunii si integreaz% piesa in suita motivuld Sink vata la e teatry, teatral e viata reali, vecbi ined di cism. spre geneza_piesci. chiar di a existat in viaya Ini, chiar fn aceastl atral. Cores Putem incerca 0 ipotezi gind-o biografia seriitorului, ©. actriy se seria piesa si se depunea la Concursul X si ne di chiar detalii, interesan perioadi, cl pondenta cu Duiliu Toanin ne-o ates A doua parte a lui 1881, ciad Duiliu Zamfirescu ¢ la Focsani, facind dup cum {nstiinyeazi Romania liber& din julie acel an, ¢ un moment cind dragostea sa pentru Eliza Toanid se a wilberats, Fata se cisitorise cu Toan Danescu in jarna ce dezolat, in pos fericitului poet au-i rimfnea decit s-o contemp! ¢ doamad tiniri, 1a Sosea, la un local, ice poezii si nuvele 4 liberi daz atit, in rest Uimit Romi sctisori disperate cétr prietenul Ioanin, confidentul acestei perioade. Consolarea produce totus — nt torali, dar oportun sfirgitul lui septembrie sau octombrie, o actrifa, Ani si la Bucuresti si la Tasi, face popasuri dese si deloc scurte in. Focsa : Eli uga, foarte apreciati ¢ (demisionat din magistraturs in julie 1881). continu sf fie rana deschis’ permanent in sufletul poetului, sefmviatd , dar Anicuta e un interludiu de ci eva Juni balsam — noua su Tati cea mai veche mengionare wAnicuya imi serie noiembrie 1881, 1.0.) serie la fiecare ferinyZ, peste suferinga incercati c& poate si vie la-nceputu accleiasi luni (prob pe sper so jiu vreo doui, trei zile. Imi douk zile si se pare fru 24 0 i iubeste ca si la-nceput, sau, daci nu mi-ar §nsi aceste fi frick s& zic prea mult, mai mult chiar decit Snainte. 1 jucruri leo fi punind mai mult cit le-o fi avind in inima, face riu, clei ew am o adevirat hhirtie de eri afecyiune pentru dinsa. Sunt gi sine momente, deagi Cocobus, in care mi revolt contra mea fnsumi si contra adesca atit de riu pust, tncle nu mi acestei afectiuni, care mi se foarte vagi, amiriciunea acestor pot stipini de ai scri si ei, ia cw © femeie oameni pe cari poate ‘i ura; o femeie care a scris Ia re a pasionat atiyia oameni dup3 dinsa, care a momen vimbit la ati 580 atiyia iieste si pre de cre si ma cutele din w cor pin despre c mentic aprop conve pent insusi priza care tnere t ficare duce nestat tavale inure sid Zamt a tin vreuroesanii Eliza nial 1a sue i serie » an) fiecare mi-ar contra a mi acestor care 2 cris la atitia desigur lucrurile pe care mi le scrie mie astizi; o femeie care wieste singurd, departe de mine, in mijlocul atitor tentayiuni, e cu grew si presupui cX mai are si mai poate pistra in suflet o razi original de credinga. $i, cu toate astea, en cred si stiu ci nimic nui mai adine si mai nepitruns decit inima unei femei, si cX e cu puting’ ca prin cutele acestei inimi uzate sX fi amas ascuns amonul cel din urmi, cea din urm& luming de tinereye, asupra clreia toati fiinta gi tor traiul ei sd concentreze pentru vesnicie. Vezi, amorul propriu, acel lag care ne stpineste pe toyi, ma face a crede cf ca poate iubi inci." chiar in continuarea acestei confesiuni apare stirea, despre trimiterea lucrdtii (ypiesa mea in versuri*) la concurs Duilia Zamfirescu obignuia adesca si descrie in scrisori — Fick sk mentioneze explicit acest lacru 18 mai sus, ~ paginile de Jiteratusi la care Tucra in pe care le incheiase recent. O dovedeste corespondenga Verghi, E una din efile pe care se realizeari farmecul serisorilor sale, pen instructiv si flinded ne traduce adesea straturile, altfel necunoscat au declansat substanya respectivelor opere. acel moment, sa sa cu Majorescu, Tacob Negruzzi, N. Petrascu, Elena Miller. noi c, care Tot comentariul din misiva de mai sus, wimis Jui Toanin, ¢ foarte apropiat de materia piesei: ideea duplicitiyii — nu a femeii in genere a femeii-actrige in special, ns’ o duplicitare sui-generis, -falsificarea limitele sinceritdii Artei (cu majusculi, ia pies’) si ad conventional — al Artci; ideea fluxului si reffuxului propriet dragoste pentma actrii, identicd aceleia a croului piesei; revolta impotriva sa insusi, repetind-o sau anti virului — ipind-o pe a lui Emil; profunzimea si sur- priza — necunoscurul, nepitrunsul — ,inimii de femeie", uzatS, dar care mai poate iubi cu ,amorul cel din urm¥, cea din urmi Iuming de tinerete“ cte. In forme tilizate, avem, parci, traductia motivelor piesci. Veri- ficarea eruti de Maria in planul arte) — a talentului lui Emil icarea, in planul vievii reale, a riticirii lai — cind m¥soari nestatornicia dragostel pe care io poarti Bella-Roza, diruitk deopotrivi tatilui si fiului, ambit artisti, Deci, frumoasa actrisi ¢ fnsisi Arta, intro accepyie foarte terestrd, ea fi poate iubi real pe amindoi, far si-] ingele — in planul iubirii actoricepti — pe nici va duce la veri nul, alaturim pe Emil lui Duiliv escu insusi, in acelasi. timp nu tebuie sk gindim Ja vreo intilni Alegoria e clark si, dack wrebuie si. Zamii @ tindirului poet cu pirintele siu intro istorie de dragoste simil cun fel celei din pies. Putem insi presupune ci familia focsineand, care stim ci acorda libertipi de tot felul primului ci copil, care era 5819 mare austeritat cu Bella-Roza ( ales cX oragul, deloc intins, va fi aflat trebu , interventii « legitu ImprejurSrilor tn pie: i mame As Avi deburanta foart fie ins aceastit Anicuta) trupa ui Pascali la 1873—74, ingenua de mai tirziu din ei prom din Bucuria ct 3 cu Grigore Manolescu (debutant i trupa hui Millo), se vac iel ateibuim ei — cu Duiliu Zamfires virsinick decit Duiliu Zamfirescu si fletul 4 ce, pentrn fn momentul de care vorbim, ea brii fondatori ai ,Societayii dramatic ale faptul ci, la 1977, fusese intre mei si, tn orice caz, deinen destule din rolusil Dack fnjelegem printre winduri piesa mai virsinici dectt Emil, i poate fi d bucurindu-se de faim in lure pe pania teatrali care va juca in sala prima mi Smui_ cu Manolescu Ci joada v opescu ajadar, care in aceast Dacia®, curtnd dupi intoarc nde studiase cu Delaunay, La acesta avea si v V. A. Ureche Ja studi, ia de la Paris, fn 1880, si actriza noastri, wrimist de mi Intre cele rind. Duiliu Zam- juca in vi si tot la el se afla si Aristizza Romane: actriye ia ere acum © concurengi care va continua ani I pe marea Arist firesce va cultiv area sa piesd lice Prea tirziu, va recita Harpista im festivaluri publice; ei fi va wa de Ani e artiste isi disputd f — si tncepem si fn versuri, F va pistra discre au penirn solusi dese 30 de © $0}, etatea, pentru ce, Talentat we Aristizza le va nota in aminticile « ig una al ja amindou — mai inti tnsi Aristizzei si mari conflicie (pe ia pe Grigore Manolescu, care de cealakti se va { patru ani, va muri, Obiectivitatea memorialiste! in istorisitea evenimentelor din viata rival desigar, Ie indoia iat ce ficea ea chiar In peri loc impre: a lui Duilia Zamfirescu jockariel. zdemr din sodul wAnica Popescu cere si se deschid& stagiunea (81-82) cu D-ra de Belle-Isle (de Al. Dumas-fils, n.n.), pe care studiase ea da Par cu Marion Delorme. Directorul prefer’ pe aceasta. Inck un rol care m-a icut si sul si Frosa Popescu eu, Sornesc esinuri inutile ic! Toate din jurul mev, toate, voiau si-l joace, Pini Efrosis a fui Eminescu, n.n.), care wecuse de 60 de ani! La reprezentayie, succes indiscutabil pentru pies, relativ pentru Prin unei curtizane; intr-un cuvint, aveam numai vocea unei Marion Delorme, fntr-un alt corp decit al ei (30 de ES.P.L.A, 1960, p. 43). Criticii de la Romia liberé care au aceasti opinie si care laud corpul de interpreti principali ai piesei, minus pe eroina insisi, siov aritagi de memorialisi: D. A, Laurian, directorul ziarului, Stefan C. Mibi- Hesou-Stemill, seful redactor, Ionescu-Gion si Racovite-Sphinx, adick, Zamfirescu, care in de fapt, toati redacria salariavd, nu si Duiliu in ase acolo, ci colabora numai de la distanyi — Focsani — cu arti putine si cu mai multe navele Redusk Ja atit, chestiunea inci nu explick toate substraturile in- timplirii; finalul exploziv ne apropie de ele. ,S-a anunjat apoi —~ continud Aristizza — reluarea picsei Mostenitorii, cu Millo, reluare me morabil printr-un scandal: Anica Popescu, nevrind si joace nimic tnainte de D-ra de Belle-Isle, refuz rolul Polinei, Directorul atunci i dete Marixei Constantinescu. Anica, nemuljumitS. in nici un fel, vine Ja teatru, in seara primei reprezentayii, si, ins0 ti de mai multi prieteai, printre care un procuror, azi membru la Curte.— flier’ pe Coastanti- atasca. Apoi, fatr-un antract, in fumitor, se suie pe un scaun si lanseazi tun discurs-pamflet contra directiei, A doua zi, comitewl, ta unanimitate, © exclude din socictate pentru un an.” Citeva lucruri trebuiesc subliniate din relatirile der inti, coincidenja din titlul piesei: Dera de Belle-isle, si numele eroinei din O sujeringa : Bella-Roza ; apoi, excluderea Anic deci obligayia ei de asi ciuta plasament si an existau teatre stabile: Ias ai sus: mai Anicua din trup’, ime in orasele uade fn primul rind, iar in drum spre Iasi — aii, unde actorul Ton Lupescu construise relativ recent (in 1873) Foesa sala teatrului siu de 150 docuri, 383 : i | | | | | | | i | \Isle*, cores- Cici, iat ce se intimpli mai departe intre Anicuja ,de Bel si Duilin Zamfirescu, dupi cum sezulek dit nin — si lucrurile excl asa din trop: pondenya acestuia cu Dulin urmirim de data aceasta cronologic : simi scrii despre dinsa ck vrea si teach la Iasi si se angaje: pentru nu tia cite mii de fr. pe lun, Tu aj uitar se vede ci I d. Pruncu prefect si ¢X se poate propunerea sik vie din parted pe rului, Se poate ca Pruncu s-o tubeascS fncd, clici, fyi miirtu > cu gren o uisi. Si in -as_primi decoru x risese, ¢ 0 feme re dupii ce vel cunoaste e pe cazul cind domnu de mai sus ar intr ts inten pe cea mick. Tu imi reperi ck m-a iubit 10 a iubit 10 zile, Dar cind o femeie te inbeste de pe usa cea mare, ev tun singur mom zile. Si eu 10 ile, cind te iubeste in adevir, nu rimfne din aceasta bog: zic: da, simpire nimic care si se reverse gi asupra zilelor ce urmeaza ? Orcum, ea {si va aduce aminte de mine ca de una din acele flori pe care ai pus-o aproa Cind mi in min, floarea o gisesti uscatd, da paginele care au pistrato sunt pe rk sk-qi dai socoteali fntr-o carte. iei parfumate. Tu spune-i aceste Iucrari si ei, spune-i ‘oct, 1881). Echivalenje intre artista din pie soare exist? — sab raportal biografiei agitate, Plecarea de excluderea amintiti mai sus, despre care lew" etc, (Seris. din 30 si cea de care ¢ vorba in scri- lei reale la Jasi ¢, desigur, determina cei doi prieteni discutaser’ de curind, nu prin scrisori, oi prin viu grai, Zamfirescu venise in Focgani cu citeva zile inainte de 30 cici Duiliu octombrie. Dar imaginea final cu floarea (Bella-Re fir® !) pusd ,inte-o carte si se refere chiar la pie ‘Avind in vedere si alte yincifrri* asemindtoare din scrisoril iui Duilin Zamfirescu, lucrul ¢ foarte cu puting’. Fapt ¢ oi, pe la 10 noiembrie, trimite piesa O swferingé la Concursul teatral, dupa cum sa za — »Frumosul tranda- oi aritat mai sus, anunfindu-l citeva zile mai tirziu pe Toanin despr c huceu si solicitindu-l si se intereseze, prilej cu care ii face si lunga confesiune despre Anicuya, despre suflewl femeilor, anunyindu-i vizita de 24 rorusi (,amorul cel din urmi*), desi ore in Focsani si declarindu-si credinga ci actriga i iubeste a iubit si iubeste in acelasi timp ¢ mulgi alti La 27 noiembrie promisiunile sint realizate tmocmai: Anicuya & de citva timp in Focsani, intilairi au avue loc tnire ei si urmeazd altele. Ciudijenia ¢ cei doi locuiese impreuni, intr-o conviewire.... maritall : 384Isle", sores- data sajeze 2 sub en Si in primi ic 10 ibeste © de reum, re ai tumul sunt a 30 serie le la care geal, le 30 anda- le isoril la 10 nea espre lunga ie a ubeste timp aya e altele. ital wlnainte de 5, Anicuya vine Ia mine, Mi se plinge c& mui sorii Imi spune si te rog ceva fn privinja jurnalului ei, Citeste ta insuys plingetea, (Probabil e reclamatia cltre veeun ministru, a actriyei, cu privire Ia incidental de da teatru, si Toanin, care lucra ca functionar la Camera Deputagilor, putea si indrume leme o astfel de hittie la cei ia drept, ba chiar cu promisiuni de rezolvare favorabila, nn.). O astept cu mult nerubdare, Avem 0 odaie cu un pat si o canapea pe care ne juetim jubirea cea mai dulce. Imi aduc aminte de rindu trecut cum, asteptindu-ma, adormise. Eu intram fncet, fncet, si o sirutam pe ochi ca si nu se destepte, Dou braye m& luau de git si mX lipeau de un sin cald, iar un glas somaoros cerea: di-mi figari. Aceasti eterni : di-mi o tigar, vine in vorbirea cea dulce a iubirii ca Pilat din Pont in Crez, Cind i-o spui, ea imi fSgiduieste cu juriminte ci n-o s-o mai zick, ceea ce © impiedick ca peste un ceas si repete iarlsi: Dimi ade srindu trecur seaming bine cu cea din pies’, dar, de data aceasta (27 nov.), O suferinpa cca de mult predati Comi- tetului veatral. Notim, ca un final, oS, patru sau cinci luni mai tirziu, la 9 mai, snoaptea®, il intreba pe Ioanin dack ,ai fost sau ai vizut vreodati pe Anicuja*, iar cfteva zile sau poate citeva siptimini mai tireiu — nu insi mult dincolo de iunie 1882 — la Bucuresti, fl vestea — cu indife- renif acum — pe acelasi cum un pricten comun, numit mereu sColega", astepta niste bani ca si plece Ia Cimpulung dup% o femeie miritari si, »asteptind, se ine dup Anicuya*, La data aceasta situasia piesei era clari: nepremiat’ la concurs, neacceptaté pentru scena Teatrului National, dup% refuzul scriitorului de a efectua acele yschimbiri imposibile si absurde“ care i se ceruseri — dar publicat’ in Literatorul din aprilie, aceasta era singura forma in care spera si mi se fack cit mai curind dreptate contra Comitetului teatral" (cum fi seria Iti Macedonski) — adic si-si atragi adeziunea publicului literar pe aceast® cale, dae aceea a scenei fi fusese interzisi. Piesa are un oarecare caracter programatic, e un manifest literar ntim in materie de iubire, ca poema Juan, sau ca nuvela O paging din viata lui Johann Strauss (Blane Donait), ambele antetioare. In aceasta din usm ¢ vorba de iubirea tidatd a artistului, care ins a hotiit Si-si dedice artei toatl viata sa. Nuvela e dedicath Elizei Toanid-Dinescu (Doamna ED); Juan, profesie de credingi antiromantici, dedicat k Duiliu Toanin, e marturisirea triumfului artei prin dragostea fmplinita Juan ¢ astizi mare, cici astizi e iubit!*; O. suferingt — cireia fi 585. | tputem ghici destinatara: pe Anicuga — misoari prioritat dragoste, asupra indeletn ea Artei, prin ice (Dreptul!) gi ta elasi_ timp afirmi supremagia absolut’ Decizia scriitorului © lua si definitiva : lipsit de Eliza (iubirea pur), pe care Anicuza (inbir nali), cu toate farmecele ei, n-o poave inlocui, decepyionat de awd (,Hotirtter, au sunt fc Joanin, la 11 oct, 1880) dar neputindu-se aday procuror’, fi seria lui nici avocaturi al Artei, ps alege Emil din © suferingi, Interpretarea in acest fel a piesei na ni se pare foryatk: Du Zamfirescu tsi vede un singer drem fnain Zamfirescs inchidea adesea in literatura sa mesaje intime, pe care exegetii riori nu i au descoperit dectt biografice desi erau vizibile. in orice caz se scrierile sale, mai cu seam din prima perioa Incepurul patetic webuie luat in terest: Din pragul vierei me! mai luntrea pclitinatS de valuri si de vinr“, luntre care e viaya, valurile find lumea asta mare", in care eroul, ,se avinti odati cu seriitorul — acestea sint siderayii fn primul rind intime. Opinia mamei ci la noi, advocarura e drumul ce conduce / La torul®, sau ofertele ei succesive: medi i, inginerie — sint tor arltea nil le opune ipostaza unic a alternative ale viesii practice, clrora E. Artei — comparate de el cu lumina, ca ragiunea supremi a vieii, wens, total, sentimentele, deci deoarece invasi omenirea si-si wiasc is Si-si valorifice plenar Jatenyele ignorate. Convenyia Artei care, de la un moment dat, se substituie vietii reale pind la identificare cu ea, mu ucide totusi dragostea reali, cici BelleRoza ti declark in final cu in- genuitate eroului: ,Emil, eu te iubesc“, cea ce ¢ totuna sau cu negarea conventiei, sau ou triumful ej desivirsit, fa seria Iucririlor lui Duilin generatii prezentative, mai originale, elele Minulescu din Casa cu geamuri portocalii (1908), care fac sk dispard granitele dintre viaqa Zamfirescu, care-] plaseazd in rindurile primei imboliste, piesa O suferin © una dinwe cele mai com vor fi, peste aproape tei decenii, ai reali si iluzia artisvicd. N-a fost fns% tipSritk tn volum, ci a murit fo pagini de revi 1 -- Filozofari ca acestea exist seenetei O suferinga. malte ia scrisul autorvlai din pe- rio: citre un paragraf dintr-o scrisoai prietenu] Duilin Joanin: ,,Dacd cel p mai puyind gi a aceastd masi cu mine ai putea fi a, a dorurile noastce iner-unul singur si am suporta cv eutate sarcin care ne apask pieptu. Vezi tm, inima ome- 586i, prin timp sie a care magis Duilin Duilin cared ni se L atari ft rar, va din “mai luntrea slumea ea sint segarea Duiliu » piesa 5 cum asa cu viaga urit in lin pee citre atea fi ma cu «omen f neasci ¢ fntoomai ca un izvor pe care copii se-ncearcd adesea sil opreasci. Tzvorul insi trebuie si curg’, inima trebuie si sufere si apa grimiditi prea multi la 2igazvl copiilor trebuie si treaci pe deasupra. Astfel ¢ si ca noi: am simyit prea mult, simyim inci prea mult, si urebuie, dack nu si strigim si si pipim ca-n romanuri, cel putin 3 1isim curs liber pasiunei de care suntem cupcingi.." (Scris, din 31 oct. 1880 — ,seara“) Deci, textul piesei nu era o pozX romanticl, ci un mod real de existengi, care se concretiza, dack nu yin comanuri*, atunci in poezia aceluiasi. moment si in pies. Intre Emil si autor insusi stat astfel numeroase comuniciri interioare, 2 — ,Dack nu mi se va da un loc care si-mi convie (in magis- traturi, nin), mi-nscriu ca advocat in Bucuresti, Aceasti hotirire o am definitiv’. Mi mingti cel putin cX toyi oamenii care au ajuns departe au inceput ca simpli advocasi si au plecat de jos* — acestea le scrie luj Duiliu Toanin la 26 nov. 1880, de la Hirjova, Piesa e uherio cu pufin, dar convingerea ci Dreptul era facultatea care oferea cele mai multe perspective de a ajunge .departe", e a intregii perioade de la 22—25 de ani, cind {pi alterna, in adevir, litesatura cu avocatura. Probabil ci au existar discusii acass, dack ¢ bine sx renunte Ja postul de magistrat (procuror) si la locul fn baroul focsinean, sau tn cel bu- curestean — unde figuna deopotrivi pink in 1886 — in favoarea celui de redactor Ja Roménia liber, unde intrX efectiv prin vara anului 1882, dar unde se desemna ca virtual component de la inceputul Ini 1881. rh 3 ~ lath clteva texte din epoc% ale fui Duiliu Zamfirescu anteri- oare cu pugin piesei O suferinga ark noi... stratul de astizi, vor Iisa ca orice strat, Geologilor de dinsii, un dezgust nemisurat. (Dexgust, aug. 1880) #Spiritul gi inima omului se vede c& e asifel facut, incit numai o lupt® vesnici, o alternagie de mulyumire si de nemulyumire, de fericire si de dezgust il mai poate muljumi, cu conditiune ca peste toate acestea si imparajeasc3 simyul cel avit de batrin si fncd atit de tindr: iubirea™ (Scris. c&tre Duiliu Ioanin, din 27 nov. 1881). Componentele se reiau, in literaturX (poezii, piesi, la fel in nuvele) ca si in corespondensi, deci tindrul scriitor avea un numir de motive care-l st&pineau si cdrora le cduta mereu expresia. Ele i] vor urmari la fel toat perioada debutalui, adick inck doi ani sau trei, pink cite sfirsitul lui 1884, cind incepe marea sa prefacere, dar dupi ce totul uece prin filtul ui Don Padil si al purgatoriului De las palabras. 5873D ~ Pp. 188, 188, 188, 189, 190, x, 4 194, v.14 192, 1, 29 494, x, 15 197, 197, 1.6 197, 1. 12 197, 1, 13 197, 1.19 197, x, 22 LUMINA NOUA w. lit, XLVI, 4-6, apr—iun. 1912, Variante Domnija (witindw-se lung la dinsa): Parc a0 prea... (Hypnotic). Bu mi duc la or Indicayia sce Nimic, mul Ai ceva? (Hypn.) nich lipsese In Hypns (Intra Sylvia...) (Hypn) Domniga s-a dus la Faurei. Ya sezi (ms). rei. Ia sezi, Am vémas numai eu go nata-mea, (Preotul sade.) fori... (Hapm) - manusctisul, ze rog. (Sylvia vine pus odlele (Hyp). face sema din cap c& au (Hypn, ceding: cu credingé in Dumnezeu sin lui ti va fi mild de oameni Prea bine... (Hypn.). Mai rimtnefi - lumea-i_proasti (lese.) In continuare urmear% scena IV ( - Ba nu, Acum mea a murit ( fe rog.. sora de tovarigul (Hypn.). — Marie? (Sylvia isi duce batista la ochi.) Ai cunoscat w... (Hypm,). -— mili de dinsa? A murit, Sylvio, stit ci a mu (Hypn), — as fi murit (Erk pirere de riu (Hy Sylvia (cu réiutate) + moarti ) lipsese in Hyp, — Bine, dragi: ce m-ai tntrebat (Hypa.). - si vorbesti si cu mine? Marie era altceva. acecasi esenydi cu mine (Hypn.). — Tu ai aproape 0 tndatorire moral {ati de mine (Hypn.) — era atunci 1 fenomen. Astiai e o idee (Hypn.). —— pe apucate, fragmentar, cu vemere (Hypn.). Sylvia vace, witindu-se lung inaintea ocbilor. hii spun... (Hypa.). — lumea fenomenala simpatick... (Hypn.). 588p. 204, x. 17 p. 204, 1, 20 p. 204, x. 23 i nu Pp. 206, 1 3 ») la cum co pn). noi lese.) mie. mine pn). — lipsejte intreaga replica in Hypn. ~ si se plstreze credinga in stafii?> Ce este acest student si ce gasesti in spiritism (Hypn). — Replica lipseste in Hypm, Este inlocuiti, astfel : Doctorul: Af Sylvia: Nu ride si rispunde-mi, In ce ccezi si ce este ideca, si ne hotarim. (Feciorul ) De aici pink la scena VI textul ipseste di Hypn, Scena VI in Hypnotici este uema- toarea : DOCTORUL, SYLVIA Sylvia: Trebuie & merg? Doctorul: Senpelege, Sylvia: Merg — dar numai fiinded-mi zici, ‘Mergi si dumneata ? Doctorul: Al... si dumneata!., Mergen si noi, da, Sylvia (witindw-se in jos): Esti cond... Ironia face asa dé riu cieodatd ! Doctorul: Nu vreau sii fac elu, Sylvio. Dar de ce solemnitatea asta ? Sylvia: Nici o solemnitate: asa imi vine clte- odati si-si zic, si aya zic. Dumneata nu ingelegi c& nu putem fi totdeauna aceiasi, decit in miscari... reflexe. Doctorul: Misciri reflexe! Sylvia (se scoala si vrea si se duc): Dack ur- mezi astfel, ma duc, Doctorul: Sylvio, nu te supiira. Vino s¥ vor- bim. Sezi. (Sylvia sade din nou.) M& surprinzi citeodata si asta ma face sim’ mir, (Dupa o pauzd.) Va si zicd vrei si vorbim de ducruri grozave. Ce vrei si-fi spun? Meai fntrebat de ce mu ored tn Dumnezeu.... In care Dumnezen ? Sylvia: dn cate cred tori oamenii, Docrorul: In acesta niu pot si cred, Dack un asemenea Dumnezeu ar exista, acesta ar fi 589mai nedrept si mai tiran stapinitor al lumei; ar fi mai mic decit mine, fiimded eu am nogiuni morale limpezi, pe Fiste ducruri_ revoltitos ccimi altora; last pe pimint bitrini ucide tineri pliai de viayl; zbucium: A plouX unde mu tre ostenit... Un asemenea Dumnezeu ar monstruozitate. O fiinyd de asemenea natura, exista, ar tre ol morali, wn aspect absteact al aces i fie, pentru noi, oamenii i Fapt concret ce se numeste Univers, cu alte cuvinte o wi entitate, condigionati de ide? morale. $i atanci fi deopotriva egal pentru tosi in bunuri, tosi oa menii lui s-ar asem&na in ivia: Nu cre dai unei ocupe de toate ip fiinye aga de mari, punind-o sx reaturile di pe planeti, Universul e infinit, si cu toate astea e guvernat de legi in veci neschim bitoare, Do past de dreptate si legile lui statornice fn lamea torul: Mic, fiin % cu suflet, puyin Simi neorganici gi chiar in cea organic: eu vreau si Je am in Jumea sa moral, Sylvia: Bine. Awnei de ce indemni pe alii si creada ? Doctorul: Aici ¢ totul altceva, Mai fntai depinde cine sint acei alpi. Sylvia: Preowl si oamenii din sat. Doctorul; Vee, Sylvio, ar trebui si-qi spua atitea alte tucruri, ca si m8 pori Intelege... Sylvia: Spune, De ce ste temi mereu ci n-0 sk te ingeleg ? Doctorul: B cam lung... B gteu de spus lim pede. Nu decit o singurS religiune adevarati : aceea a ideii. Sylvia: Gu Doctorul: Da, Nu a ideilor din sisteme filo zofice de astizi, a cSror obirgie se giseste, mai 590Ta urma urmei, tot in iritirile externe, cari atien’ de Timp, adevirawul clement al mori; au, In facultitile noastre morale, noi avem un criteria al nostru: sensul adevarului, un element neatirnat de Timp, care element este astizi si va fi cind nu va mai fi Timp. Sylvia: Kant si Platon. Doctorul: A! Cunosti pe Kant! Sylvia (dind din cap): Auunci iar dumnezeire : omul in central universului fay cu Fiinfa in sine. Doctorull: Sylvio, ce ciudati convorbire tntre noi... (Se gindeste,} Violenta niizuing’ a idealismului moral din om spre a pune in armonie natura si pe sine a dar naytere Fiingei in sine a lui Kant. Ba nu ¢ crudi, nu e nedreapti, nu pliteste si pe depseste, nu se agiti, ca Dumnezeul celilalt, ci std de sine, ca o perfectiune absoluri, citre care tinde scopul real al intregii existente. In jux punerea trecitoare a puterilor cari constituie cos- mosul, omul individual trece si el. Minglierea religiunei mele, Sylvio, consti in aceea c& pentru mine nu trece intreg, c& rimfne o parte, cars revine intre vii Sylvia: Atunci Phedon al lui Platon. Doctorul Nu, Doane fereste Sylvia: Awnei spiritism. Doctoru : Nu, Tu cunosti puterea tn virwutea cHreia orice dorinyd mare, orice adevrati vibrare sufletcasci tinde si iast din lumea ideal si si se manifeste in cea real, cum se transform, bund oar, lumina in energie. Sylvia: Da, Doctorul: Toomai asa este 0 putere contrarie, care face c& orice realitate puternici si se reine tegreze, si se transpuni in lumea ideal: orice fling cu mare energie morala, cu puternice facul- armonice, nu moare, ci se transforma fn idee, se proiecteazi in generayiunile viitoare, intr-un P . om, tn mai multi sau fn tofi oamenii, dupi cum 591idealismul siu moral. a fost mai mic mare, Aceasta este adevirata parte de nemu tn noi. Marie, sora ta, a fost fenomenul incimitor pe cared stim: ea a murit ca 9 parte dintr-insa jar cu alta sa sranspus in lumea ideal’ — in sufletul tiu, fn al Domn in saflerul Sylvia: Pe mine, moartea Mariei ma doare in mod fis Doctorul: Foarte sa idealizat in tine. indestul. Sylvia: Noi?! Doctorul: Ea ou te beai Sylvia: Da. Ea m% inbea... $i ev am iubit-o, destul si... nu invotdeauna. dar nu fh Doctorul (cm putere) In mintea mea ea sta tntreag’, limpede, De altminterisicind era alaturi leo aveam tn de mine, tot mai limpe Sylvio, ck voi $n fiingi. Imi: inchipuiese, mai top fraqii si suroril beati cum se iube: jubeste tn ge- ese patingii. si copii, cum se eral in lume. Sylvia: Ce vrei si zici? Doctorul: Vreau si 2 manifestat probabilmente cu legituri fizic® de ingeri de mini, ct ic ci iubirea voastra Ja un sufler la altul, cu darusi, cu s&rutiri — cari av bruralizat ideea, cum face tordeauna fenomenul. Asta si este cauza cea mare de nefericire a lumei: fnlesnirea ou ca: jdeile se transforma in fenomene i inferioritatea acestora fay cu acelea. Sylvia: Atunci ce ¢ de ficut? Doctorul: S& lupji cit so putea contra auingei ideli citre fenomen si pentru ndeuina fenomenulii citre idee, (Se with la dinsa lung. 2. Acuma, dack vrei, gia popel gi n Co Sti f -am spus cu rel Cam incurcal S& legim ceea ce cu stafiele, Vrei ? 592aai ire tor sa, we, ni ati Sylvia: Atunci, dumneata ai ivbit pe Marie in felul acesta ? Doctorul: Da. Sylvia: Dar ea? Doctorul: $i ca tot astfel. De aceea a si 2 mas asa de cura, aa de vie in sufletul mex. Sylvia: Si au te inspiimin& moartea ci, 1 te doare, nu tie mili cX a morit, cum imi zice mie? Doctorul (miseat): Ba da, mi-e mili, findca persoana ei fizick era un altar maj armonic fenomen ce s-a vazut, Cin vreodati asemenea ochi! Cine a avat o m a ei, cu atit de perfecte si de diafane degere, ci pareau tnchipuite, nu reale !.. Sylvia (uitindw-se la mina ei, 0 pune pe masii sub ochii doctorului) : Asa? Doctorul (Iuindu-i mina): Asa, (O pune binisor pe mast si se scoali,) Dar n-a venit vremea si leii, era cel a avut ca mergem Ja gard ? Sylvia (uitindwse dy mezgem ? Doctorul: Negresit. Sylvia: Atunci vom merge. Ispriveste ceea ce aveai de spus. Doctorul (primblindw-se nelinistit): Da. (R vine din nou si ii ia mina.) Vorbeam despre Ma rie. Sylvia (imbind): Nw. Voiai si legi cele ce mi-ai spus cu religia si stafiele Doctorul (lisind mina): Da, Preotul este mai departe de tine si de mine decit suntem noi Fiima in sine a Yui Kam. Nobleyea ta nu este un cuvint gol, fiind dat ci orurilor trebuie ciutakk in efect — tu te cobori sul): Trebuie si adevarata cauzi a hie din generagii in cari deauni dar Ja dinsul puterea de abstractiune e nul, ide: jele au predominat fntor Si in preot se giseste un criterin moral, litatea, de asemeni. Pentru el, eu cred, orce re- 593ligiune este bun, fiindeX in practica ei gSseyte singurul prilej de a trece ceva din lumea fenome- nelor in a ideilor, fie modul orcit de grosolan : sfingi, arhangheli etc. Sylvia: Eu credeam ci se fnrimpli tocmai contrariul cu sfingii: trecerea ideii tn fenomen. Doctorul: Da, fa zugravul de icoane, Dar la orcine vine la biserici, nepisitor, spre a impli un obicei, se petrece 0 reintegrare ideal, in felul ei, prin aceca e& individul iese cu imaginea con oe acoana — 2 unui lucru abstract (Dum- nezeu), care imagin’, prin chiar faptul ci © ne Tot asemenea ct staficle ; material, ¢ superioar toate popoarele le au si, din punctul nostra de ve~ dere, stafiele fac peste tot acelagi servic nu a viauit o stafie, fiindeX stafie nu exist, dar neni a crede cu putere fntr-un hucru care nu existk ¢ o Fort’, Sylvia: tunci conchizia ar fi cl popoarele care au mai multe irezuri, mai multe legende, m: multe credinje false, sunt mai puternice decit po- poarele culte Doctorul al nei mulsimi ajunsi la inilyimea de cultuci a Desigur: popor cult, in inye celui mai cult individ dintr-insa, nu exist. Un singur tip de om este cu adeviirat inferior: acela in care, pe nici o cale, fenomenele nu se intore in idei, omul de acyiune brutal... Dar cred ci vremea si mergem. Sylvia (sculindu-se greoi): Si mergem. MA duc si-mi iau o hain si sunt gata, (Se indreaptc spre use.) Doctorul: Sylvio. voie! (larasi ti ia mina.) Sylvia: Seamini ? Doctorul: Foar Sylvia: Vrei si nu pun minusi? Doctorul: Da, te rog: Sylvia: Neam si pun, (Zese.) (se apropie de dinsa) di-mi seamini de mult | mult. 594gisegte nome. solan : ocmai omen. Yar la nplini felul con ‘Dum. e ne- ifiele de ve rimeni 0, 14 Scena VII a ms-ului Hypnoticii, desi are uncle idei si replici din Scena X din Lumini noxii, torusi formulisife sint diferite, ¢ alt dialog : Seena VIII DOCTORUL, SYLVIA Sylvia se iveste tn use, cu o hain’ pe bray si cu pilicia in cap. Vazindu-l se opeeste. Apoi teazi incet pink se apropie de el. Ti pune mina binigor pe umir. Doctorul (witindu-se lung la din fnain Esti tu, Sylvio? Sylvia: Da (Doctorul ti ia mina de pe umir si si-o lipeste de obrax, apoi o sivuti.) Sylvia (retriigindunsi ina) : pune baina pe mast si ia un spus, doctore ! (Doctorul se ui lung la dinsa, fare s-0 adi.) Sylvia (atingindw-l usor) : Doctore, unde-i lumea ideals ? Doctorul (privind fruntea.) Aici, Sylvio. Sylvia: Ce mi-ai spus? Doctorul (gindindu-se) Sylvia (plecindu-se spre el): Ca am brutal. zat ideca... Doctorul: Ah, Sylvio, cit de mult ii semeni !.. Asa de mult, incit ma-ntreb citeodati daci nu eyti tu Marie, dack ideea au s-a facut din now fenomen... (O apuct cu putere de ming.) Esti 1, Sylvio ? Spune-mi ! rspunde ! (Sylvia se retrage binisor pe scaun, El tsi ascunde privivile.) Doctorul (ridictnd ochié spre dinsa): Tarvi-m’, fn): Aci. (Atingindw-si Sylvio. Jxi par nebun — si nu sunt decit nefericit, Ab, elt sunt de nefericit Sylvia: Docte Doctorul: Sk creai ce qiam sp ¢, atunci... ce si cred ?. inainte, Accla este adevdrul, numai acela! Dar sunt om 595si_am iubit-o asa de mult !... Citeodara, biciunea fii mele materiale mi birvie, tu, vio, tu, care atita semen? cu dinsa imi esti ma decft aceea din mine —- dar numai cite A arecut, Sylvio, (Sculindu-se. mergem — puneti min (Sylvia ramine nemiscatii.) Sylvia: Si-mi pun minuglle2.. Miai zis si au le pun, Doctorul: Arun ntinzindw-it mi Sylvia ( ina, (El i-o ia) Esti mi-ai spus toaint Doccorul: Pentru mine a: O u mine. EB adev’ ed c& si pen Sylv ere, De aceea as vrea si-yi spun si plin gi eu cev rog. (Sylvia tace.) Doctorcul: at fi cu incredere. Sylvia: Orce-ar fi? Lucrul cel mai tr mai dulce si mai dureros ? Do : Oree, Sylvia: Un fucra care tor porneste de | te priveste ? Doctoral: Un Imcru care porneste si mi priveste Sylvia: Da Doctorul: Ce poate Sylvia (luptindu-se si se scoale de Plec in stedinatate Doctorul (uitindu-se dup dinsd): A. i acest lucru ? scaun) Sylvia (glumind): Plec; dar tu dack ma iv esti pe Marie in besti — vreau sX zie daci inds mine — n-o si suferi: mi fruntea) acolo (aritind spre fruntea tui). Acuma aici (atin nici eu n-o si sufir: 0 sé te am aici finde’ si eu te iubesc, dar te iubese asa de transparent, as de limpede, undeva departe, in ume din mine, asa cum vrei tu. Nu te superi, , ideea ta Imi pare ci sunt deja 0 id 506 oo DDoctoru Ce copiliii spui! Sylvia: Te asigur. Doctorul: MS asiguri. Sylvia: Tar pirea rin muri si eu, tie , vrei si pleci ? Dar daci ag it pirea ru 2. Doctorul: Nu mai spune copilirii! Ja tis mergem, (Se indrumeaza spre use.) Sylvia: Zu, Mitick, Imi pare ci sim @ i inyeleg tor ce simyea si inyelegea Marie. O pu nov mi face si teSiesc parci din viaya ta, Marie, Eu nu sunt eu, ci sunt ea Doctoral (oprindu-se si uitindu-se la ea): Hl Sylvio, glumesti? Di-mi brazul si sk mergem. Sylvia: Bragul!.. (Cu form glumeagi.) Nu i-am spus ci te cutaliadm idea, Doctorul: Da, dar en au te fubesc — prin tubese, doctore : Or urmare pot si til dau. | : Sylvia (luindu-i bratul, se reazime de el): I oe Eu da. (Doctorul se witt la dinsa mirat:) ' Sylvia: Da, da. Asta vo si spun dau ne indrizneam, tine Doctorul: Bine, bine. Ia si se-ntirzie. (lest) — retrage-te, nu sta (Hypn). wn) t cuvintele astea sibilice 2... Ce vrei... (Hypn.). 2 Sylv. (repede): Si iubese pe altul.... (Hypn). | p. 236, 1 2 natura, sfinta naturé nu ni lea dat (Hypn.). | a iu p. 239, 1. 17 — la moare cu bycurie, Un glony... (1! ie in Pp — El o bate; ea plinge (Hypn.) | dug P —— iau loc imprejur, Va rog... (Hypn). | come pe 244, 2.3L pint la use): Asta ¢ necuratul, Si met mai | ie okd, (Sylvia iese cu Domniga.) (Hypn.). fan 248, 1, —~ numai finde Charcot le spusese e& era can- fe cd grenat (Hypn) | - drept. Asta mii si Kicea si gisese toate +e nele false. De cind, insi... (Hypa). 978 — altele ne, In general, somnul hipnotic in sine © primejdios, slabeste resorturile sufletesti, de- moralizeatit ; cind nu e intrebuimat ca mijloc, ind, ow alte cuvinte, mu se aplic® unui paci. ent spre a-l sugestiona in sens favorabil firei sale, Pini asvizi... (Hypn). Gpitan si renunge la mine (Hypn) — (sculindu-se si fringindu-si mitinile,) Gu ce am gresit eu, ca si fiu astfel pedepsiti ? (Hypa). si-l adommi si si-i poruncesti SS nu se... (Hypn.). p. 234, 1, 27 — Sunt un nenorocit, nam drepuil stimi ridio = ochii pint la d-voastré, dar am dreptul st sufar.. Am gresit... (Hypn), tot textul, pind Ia Actal IIE lipseye in ms. Hypn. p. 258, 13 — In ms. Hypx. Stariga lipseste din indicayia scenici. P. 256, intre s, 20~21 — (doctorul inainte de a iesi se wit lung la ele) (Hypn.) In continuare, lipseste tot textul pind Ia Scena IL. p. 260, £, 29 — riticit pe la noi cu ostile rusesti (Hypn) p. 26t, x. 12 — si plinge ; Domnita reia (Hypn.) ; p. 261, x 12 ~ doi copii, amindoi pringi de aceeasi purere ascunsi a misterului nasterii, Am luptat.. (Hypn). 1 p. 261, r. 16 — primejdioast a abstractului cum o chema tava séu, Fugi... (Hypn.). re 19 ~~ 0 canaped): Are dreptate Platon, (Citre Syl- via.) (Hypi). p. 277, 2. 14 — privesc toate fapiele omenesti... (Hypn.). p. 278, 1.19 ~~ singura mea preocupare: cS muti. (Hypn,). p. 289, 2. 9 un cuvint... Cei de fiicut |... Pot cu. (Hypn). p. 281, r. 8 — (vorbeste repede, cu interes preficut): Ce im- presii... (Hypn.).. Pari 0 voinpi novk a tuat locul voiuped mele vechi_ (Hypn). P : 7 598ui ridic otul sé in ms, adi aia la ele) a Scena a) putere luptat.. aa tarail re Syl- Hypn). Hypn). Ce im- sei mele z: 14 18 13 ? Pp. nA 1 25 13 5 16-19 p. 286, 1. 21 123 p. 290, 1. 19 I ia, Sa vie cpitanud. Doct, (vesel) (Hypn.). minile lui, M& duc sk vid (Hypn). (Cade pe canapea,) Dar intoar- ce-te, ci am de vorbit cu deta (Hypn) (singura). Si vie. O adevarard... (Hypn.) pe bratele lui.) Te rog... (Hypn.). nu te meriti, si mi iat? Dr. Nu stiv. Sylv. Dar dact s-ar putea meai lua? (li acopere...) (ms, Lumint noua) Pe cSpitan, nu. El este om ca tofi oamenii, care vrea se insoare cu o femeie si zestre. (Se apropie de dinsul.) Pe d- (Hypn, degeaba, fetigo. Am zis... (F ‘pn.). jac plicere. (Hypir). (incurcati) + Six »zi de toamna".. Nw ziceai toate astea? Ce ziceam... (Hypz.). nedomerirea mea. Poute nevoile mele, Poaie (Hyp) ni... (Hypn.) chiar slabiciunile. forma bizar, tn mai departe. — De aid pi rind 7 (Se aude zgomor de tri eliminat ia Hypn. sud), texrul este Intra clipitanal si Domniya (Hypn.). doctore, dact a venit cineva? Esti bun simi dai jurnalele. Doctorul: Cw plicere.. N-a venit nimeni. Domnija: Unde-i Sylvia? orul: Mia spus ci vine numaidectt. pitan.) Cum si se par... (Hypn.) Domniza: Esti bun si-mi dai jurnalele, Doctoral: Cu p Domnija: Unde- Doctoral: Mica (Citre capitan.) (ms. Lumini 2 (Civeste.) ‘vine numaidect vine numaidecit, pus i noua). iubese pe Maria... (ms. Lumind noi) Urmeazi Scena X (Hypn.). 599P. — una e Sylvia. (Inaintind incet...) (Hypn. si ms. Lumini nowt), p. 291,29 — in suflet_o rand care este mingtierea. mea (Hypn. p. 291, 1. 17 — in munyi ca o pastre ? (Tese.) Aici se incheie textul fn ms, Hypn. Reprezentati prima oar luni 5 martie 1912, impreun% cu O amicd, si aceasta in premier, piesa, numiti de autor — desigur prin contrast — comedic, in cealitate dram’ de: cea mai autentick speyi, are una dintre cele mai lungi perioade de elaborare din toa opera Jui Duiliu Zam- firescu, de fapt, chiar cea. mai lungi: aproximativ 15 ani! E probabil chiar ci, la un moment dat, scriitorul a fost ispitit sf renunye de tot Ia ea, si 0 Jase, descurajat, sertarului, nu din cauza vreunei adversitiji ca care ar fi fost intimpinat’ — cum se intimplase mai demule cu © suferingé, Prea thrziu si ulterior cu Thargelia din Milet — ci din impuls -propriu, Dack totusi a fcut-o SX urce pe sceni, aceasta sa perrecut tirziu, cind a misurat direct, in cadrul Comitetului teatral de Ja Nasional, dupi 1910, un repertoriu slab, o naval’ de mediocritate, pe care intre 1888, cind plecase din sari, si 1895, cind serie prima focmi a piesei, nu le mai putuse aprecia cu exactitate. Fay insi cu piesele pe care era nevoit si le accepte pentru prima scenX a sitii, ajuns la p¥cerea c& incercarea sa dramaticy, veche de peste un deceniu si jumatate, merit oricind si infrunte Inminile rampei. Prima variant a piesei se precipit in timp ce se definea romanul Tanase Scativ, capitolele inaugurale ale acestuia fiind probabil serise. wAm si judec pe pirlitii de arendijei.. spunea seriitoral Ia inceputul verii aniului 1895, indicatival viitor am si“ semnificind desigur ck abia din acel moment incolo urma si se constituie propriu-zis romanul, ceea ce sé confirm’ si in formula care urmeaz numaidectt: »Pe Ta nase Scativ (e vorba de roman si nu de personaj, nn.) Lam impinzuit deja® — ceea ce fnseamn’ ch detasase acum partea epici a acestui roman de celilalt, care twebuia sil continue, In rézboi, numit acum abia Poetul si trebuind sil aibX in centrn pe Baciul Micu, mi pe Mihai Cominesteanu, Dar, fi comunica serlitorul ui Titu Maiorescu, ia fi dezvaluie toate aceste proiecte (Scris, din 9/21 iunie 1895), sin mijlocul vieyii de provincie a junelui Tanase a cizut din vizduh Doctorul Vera, un fel de nebun foarte interesant, care m-a chinuit vreo zece nopti, de m% durea sita spin3rii, stind pe scaun cite 18 ceasuri Acest doctor ar nizui si iasi la iveala fntr-o tragodie in 4 a 600amici, wntrast dintre Zam- obabil de tot msitigi sritate, prima si cu iri, a eceni man serise. eputul ur ck nanul, e Ti rinzuit acestui acum mw pe arescu, 1895), Szduh shinuit seasuri acte, al si jumitate sunt deja scrise, Dar si tragodia inchipuitd —a Vera, nn, — a fost fnteerupti de o alta, seal, petrecutd la Napoli, cu nenorocita d-ni Hagi Theodoraki (despre care veti fi cetit prin jumnalele noastre). Am Tisat toro Je pimint si am alergat la Napoli yTragedia reali" era inecul Elenei Hagi-Thudoraky (aga, fyi ia numele ea insisi), sora soyiei lui Protopopescu-Pake, celebrul ortogr: fost frontas conservator, primar al capitalei, care a darimat Turnul Colyei, a thiat marife bulevarde ete. Prima stire despre viitoarea Lumini now, i comunicati tot lui Maioreseu, ¢ ulterioari cu un an si aproape jum Piesa nu numiti, dar nu poate fi alta decit Lumint nou — la ween dati numitX Hypnoticii: ,Va trimit comedia de fayi, cu rugimintea de ao citi inainte de venirea mea. Ag avea si vi spun atftea Iucruri Dine s-o citigi iatli si apoi Vi rog, prin e aceasta, Urmitoarea, t asupra acestel incerciri, ins socotese ci e mai S& vorbim, Eu nu voi veni in tari deci peste o lund, urmare, si-mi rispundeyi. (Seris. din 28 oct/9 nov, 1896). Timp de o lund, criticul an confirmi primirea pie la 24 nov/6 dec. scriitorul revine, intrebind cu oarecare nel soarta i: ,Dack nu vin Ja nevseme cu fntrebarea mea, in mijlocul agitatillor prin care teceti in Bucuresti, ay vee SX gtiu de asi primit piesa mea si ce se face cu dinsa. Nu de alta, dar vid prin jurnale Sardou a scris pentru Sarah Bernard 0 comedie sntitulatX tot cam ca a mea: Spiritismul, care se va juca peste dows luni, Si nu-mi pisese Noroc numai ci incercarea mea ¢ urziti de vreun e: i, astfel ci, niste despre beleaua din senit jumatare.” ae Ce se face* cu picsa —~ adicl: se public’ sau au in Convorbiri. Tar precizarea ci Hypnoticii ¢ anterioart cu un an comediei Ini Sardou eo trimitere la propria scrisoare, in care Duiliu Zamfirescu il vestea pe Maiorescu despre tragodia" eu doctorul Vera Venirea in jari se amind iar pentru 25 ian/6 febr. 1897 si doar spre sfirsicul lui februarie (stil nou) va avea loc convorbirea cu critical 5 despre piesi. Continutl convorbirii aul stim, inst urmirile ei sint usor de presupus din urmitoarea scrisoare trimisi din Focsani criticului, la 26 martic 1897: ,Vream si v reme si revederi Hypnoticii, e bine sf nu-i trimiteyi la Ron Bucuresti, de indati ce se va numi titular! Departamentuls La aceasti dati scriitorul era inci in yard, inte-un concediu pre- lungit cu o luni, invocind un motiv strict intim: ,Ca si por petrece ede fayi’ ia mo- spun ci, dack ayi avur a, deoarece voi reveni eu tn nostru.* sirbitorile de Pagti in gari* — in 601se declansase 2t, ptin revenizea Jiberalile ui Sturdza, ceca 3 permurari fa ca: urmiirea si dack nu era posibi yari intro ncyie politic concomitent, se cirgilor sale — acum fumul de poczit Juenuri pigs citeva Sptimini sub eghere (ma Dack Maioresc revad’“ Hypnoticii, aceasta inseamn’ 2 Scena II —~ indicatia sceni FEMEIA, 0 SLUGA, D-na HANKE (ms, 1) P. 329%. 10 — lips indicayia scenic (ms. 1). e p. 330, 1, 9-10 — va retrageyi de la mine, ci de la el; S& fogiti.. culi- (ms. 1). p. 333, x. 21 — sau mai bine pe pasiwni omenesti (ms. 1). p. 334, 1. 6 — cumpitul de bucurie... Apropos... (ms. 1). p» 338, x. 24 — (aruncind actul, fi cade in genunchi) : Nu vreau... (ms. 1 si ms, 2.) p. 339, 2.5 Aceleasi Iucrusi!. Dar lucrurile... (ms. 1 si 2). sine p. 346, 5. — rog sil remit in mina... (ms. 1). p. 389, #3 — Unde-i Margareta? Doream s-o vid (ms. 1). au a p. 362, 4. 2 — indicatia scenici Ja Scena V este urm&toarca : ae Aceeasi, mai puyin D-l Hanke (ms. 1) aa p» 365, 1, 912 — teud’ si chin, Dl V.: Cu toate astea, femeia mea este a 625mea — am drept so inbesc, legitim si nele- gitim, fart a face pe alpii si sufere. Dena Hy: Dact voi putea igi voi da tradi si chin, Del V.: (privind-o lung)... (ms. 1). p. 377, 8. 17 — neonesti pornire ajunge... (ms. 1). pe 378; 1017. — Atunci dite. Fil generos cw adevdrat (ms. 1) p. 378, r. 18-20 — lipsesc din ms, 1. P. 380, 1. 4 — replica lipseste in intregime. in ms. 1. p. 380, 1.8 —,Decorul din actul I — si urmeazi scena I (ms. 1). p. 380, r. 18 — lor proprie — acestea sunt stele (ms. 1). p. 389, r. 19 — lumind imprumutata, acestea sunt — planetele (ms. 1). p. 397400 Scena VIII lipseste in intregime tn ms, 1. p. 405, r, 21-25 — In ms. i versurile respective au pe margine ur- mitoarea varianti : Vin de vineri pind luni La priveghi si rugdciuni $i de luni si pink vineri. p. 405, dupa r. 27 © — Totul fuge — in ms. 1. p. 414, 1.9 In ms. 1 textul final al piesei se opreste a Pl Ls pe pragul unei alte lumi [si pare neterminat]. In ms. 2 se opreste la x. 3: D-voastri, doamn’, aveyi un fiu. Scrisoarea cu care fnsoyea Duiliu Zamfirescu piesa, oferind-o Tea- truluj National, plaseazi, cutios, Poezia departirii — piesi a ,eternului feminin* — in planul unei spiritualitiqi nayionale specifice. ,Oricit de prozaic curge existenja celor mai muli muritori, pentru toyi lickresee, departe, lumina unui luceafar, ce pare a se oglindi in fundul sufletelo: lor ca inte-o api de pe pustiuri: este idealitatea rasei, fn functiune de poezie. | Duiliu Zamfirescu combituse. mai demult, 1a inceputul secolului (Literatura romaneascé si scriitovit transilvdneni, in Revista idealista, sept. 1903; Poporanismul tn literaturd, discurs de recepyie, 1909), ideca 626nele- 95. 1). ne ute te la ninat]. » Tea lui cit de Erste, Aletelor acriune colulut ealista, ideea ed rasa latin’ © visitoare, predispusi la poezie; el 0 vola dinamicd, rizboinicd, apt& s&-si recucereascX teritorjul instrainat de peste mun} de unde si filozofia sa despre caracterul activ al sasei, JatS ins la 1912 se vorbeste numai de fata moxgana" a poez pustiuri"), care defineste, ca triskturi ol Nu ci (napa de pe sei", ins la scriitorul nostru primul caz de corectare a opiniei in Comitetul Teatrului National la 1 sept. 1912, piesa e admisi pe loc. Prezengi fuseserX : Jon C. Bacalbasa, directoral teatrului D. Evolceanu, Britescu-Voinesti, actorii Spala, ,idealivatea V. Leonesen si Ton 1. G. Saita, asadar, cu exceptia vleimului, in Jacob Negruzzi, acelasi Comitet care aprobase fenuarie, O amicd, locul cdruia fusese in 1912, Premiera are loc, aga cum se specificd si in Convorbiri, vineri, 25 ianuarie i913, cu o distribuyie din care avea se afirme cu (d-na V8) al rolurilor surilucire, ulterior, dowX nume: Lucia Sturd sj Tony Bulandra (Hanke-tinfrul), fn afe di stribuite astfel: d-nvl Valeanu Con dar atunci aflat in ultimii ani at vieyii; Wilhelm Hanke d-rul Vileanu, fratele eroului principal — Zaharia — Constanja Demetriade, prezenti si in Luming noxdé; dublindul pe Tony Bulandra in tinrul F in Radovici, actor mare nke, juca M. Cosmin ind un Corp de actori buni si foarte buni, asiy el ridicat spec- P Bt F colului, Radovici a si fost premiat pentru frumoasa creatie di piesa Poezia dept tari”. scurti, reprezentazia cupr n-au putut sf nu vadi o ceplick a celeilalte dea si sceneta O ami Succesul, mai frumos decit la piesa Lumini nowd, a fost davor jocului jcompus* — cum scria critica — al d-nei Valeanu, plin de intoare i spectaculoase, misurind eternul femi ai ales abisul nin si interior al omului, Drama lui Véleanu, nu mai putin, era atractioast. marturia unei pasiuni curate. Deci, elemente c: totusi nu arit cit s& yinS afigul mai mule timp. Spre deosebire de viitoarea Voichija, imrodusi si ea in 1915 in reperto € pureay atrage publicul luati ulterior, Poezia departirii a urcat din nou pe sceni in 1920, intr-o distribuyie total schimbatX: d-nul Valeanu — Romald Bulfinschi; d-na Valeanu <> Doina Fudulescu; Hanke-batrinul — Aurici Babelian, care mai jucase in Luminz now; d-na Hanke — Ana Luca-Moldovama; d-ral Valeanu — G, Melisanu ; Hanke-fiul — Mihai |, dar nemai 1 permanent al Teatrului Nasiona i} Cosmin, cel care alterna 627 | |in 1913, cu Tony Bulandra, in acest rol; fm rest, erau ,servitorii" dia cele doud Nowa f emizré a avut loc jor, 15 aprilie 1920, si ea era mai mult un omagiu adus scriitorului, Ja acea dati mare figura politic’ ta f magia averescani (Partidul poporului) aflati la putere — era ministra 2 exteme. Era jnsi, wrodaci, ultimul de larg popu dintre cei aflayi tn viagd din a a ior de Tacod uzzi era o mare figurd nw seri or propri a lui Slaviei inci plana atitudinii sale prohabsburgice din lori scenice, m in seceta de qneae 1—E vo ole, nu de plu Duilia Zamf icultux’ mecanizati, de intreprinderile Dinu Murguley di © astfel de tnt numiti si mosie, d parte rentabila. organizase 100 era numai 5 peculantul financial va ind: pa pe calea industrial netminamente agricola"? Realitatea era nia se recsii mai mult ins agricultura, de accea3i ~ are fabricl, dar vrea si mos Scena seamini, in dialoguil sprinten si in schimbul de c Uri ironice, cu O amicd, iar uw Ce ne-aduce iarn, wt in fotolia, fa gura sobel scene duc mai departe, la din Familia (1885), unde tad indrile se mentu 3 — O ciudisenie, car ca fi relevatk mai fnainte, dar pe care © consemniim aici, unde ea ¢ foarte clar vizibili in replica lui Vale de ce dena Vileana a cimas neclsitoritl pin’ la 30 de ani? Ce sa petrecut in viaga ei? L-a agteptat pe Valeann? A di it Si fie observath, de cl ji atunci nu s-a mai cisdtoris, desi el a fntirziat zece ani? Asa Ind dn scena VI din actul I: ,La 10 ani, cind yeucai Ja a nebunie...; la 20 de ani, doream te iubeam ipe ascuns 30, cind m-ai luat, socoteam c& esti un naiv". De ce inainte.” Ceca. de ani a descoperit: puteai si m& jai cu zece ani ma abia 0 pe sotin ~ in schimb ea a ostenit iubindu-l fark 28onli" din speranyi, in ascuns, Tar cind La refuzat pe Hanke tinaral si sa leanu, a constatat ca facuse gestul numai din obisnuinya tort cu Val nai raul vechii iubiri, ca o datrie pentra o dragoste purtati zadarnic vreme H in for- de 20 de ani, dar c& pe soyul ci ea nul mai inbeste, semn ca longa ministru dragoste care nu se implineste — moare, Scriitorul vorbea, in sensurile , dintre cele mai adinci ale situagiei, despre el insusi. Lucrul intimplase la 2+ Tacob Hinereye si se repetase pe parcurs. In clsnicie nu se simpise fericic — bzis, fas $418 a fi fost Insk nefericit, ,,in sensul strict al cuvintului“, Dorea altceva. gi i © spune foarte clar Gntr-o scrisoare citre Elena Miller-Verghy (din 27 mart/8 april. 1896), Deci dorea, astepta altceva de la cisivorie — pe luarea ei care 0 fkeuse la peste 30 de ani, cam ca d-na Valeanu ee 4 — Una din sciparile obignuite la Duilix Zamfirescu: adresindu-se soyului stu cu formula Comte Oscar“, d-na Valeanu pare a feri ile agri- fa Oscar Wilde, despre care Valeanu vorbise mai inainte — cind ins la para, woria nu se afla in camer, deci nu avea de unde sti c& el se referise oli, mai ja Wilde. E adevérat cf ea cHuta o carte tocmai a hui Wilde, inst vreo acesta nu era un motiv zic& soyili sku pe numele scriitorului 5 — Acest roman al lui Balzac Ia interesat mi rescu, i] aflim mensionat i in Lydda. Scrisori ror insisi a cutirii jabsoluralui® fl atrigea, nw ep’ It pe Duiliu Zamfi- ane, Probabil ica romanului, jeea 6 ~~» Volumul respectiv, intitulat Prinjul jericit, aplruse in 1888 si continea si nuvela dorjti de d-na Valeanu. ane P, 415 VOICHITA la frag. ie ficeau Cont, lity, XLVI, 5—8, mai—aug. 1914. Variante Lena p 423, 1, 8-9 Esti ceva mai inalt® ca mine (Cone. lit.) p. 427, 18 — Parci ew n-am o ghinda pe... (Conv. lit.) p. 437, 1.9 Indicagia scenic lipseste in Conv, lit. p. 443, 1.2 — Ulte-0. Vorbeste cu. (Con 1 p. 447, 1, 10 — Potrivité (Conv. lit.). pe 458, 1. 13 = Si-mi dai voie, In cominuare, in Como. i urmeaz3 o indicatie scenicd (se intinde jos, pe covor si face gimnas- tied, Scena mutt. Maria Canti, de la o use, se uité la ei, Doctorul citeste): De 6 ori... 629te p. 459, 4 — Voichiga se uit lung la el. In Conv, lit, textul se continu tocmai la p. 462, r. 34, cu replica : Voichiya: $i crezi oare, doctore, cio si se indrepte vreodatl cocoasa asta. infam’ ? p. 462, 2.8 — Ca pe-o floare de pe plai. fn Conv. lit, poezia’ nu se continu. Urmeari replica (r. 32): : — Ce frumos spui. p. 501, 1. 15 <= In Cone, lit, + p. 503, 1. 6—8 — Va si e mai grav. Ce cred indicayia scenicd lipseste. i (Cone. Hit.) zi Singura dintee pissele perioadei finale, publicati tnainte de reprezen- tarea pe sceni, Voichifa a fost prezentata Ja: Teatrul Nazional. cu’ mai mult de un an inainte de a fi publicar’. De ce aceasti distangi, © grew de spus astizi. Momentul politic mai dificil — izbucnise in Europa riz- boiul, in august 1914 — na pare si aibS vreo legituri cu piesa, cici aceasta este 0 jucirie amuzanti, cu mult farsi, multi frivolitate si tines}, trecugi rotusi f are prin muhe roluri si grele, apreciay deosedi Livescu, Tina Barbu gi Belcot (comic cu reputagi Deschis mereu cu © amicd, spectacolul era progea eput (10, 1, 14/27 ianuarie), dup care {gi rizea seria reprezentayiilor, In ianuarie ori (1 si 23 febr.). cum avea si noteze Jon Livescu, adick apr ¢ mai juca o daté (23 ian), iar in februarie de do: si esul era ,de stima' de presi, de spectatorii statornici, dar neaducind publ cra comedia bufi, plink de haz u cuvenit’ scriitorului, din wralul fneasirilor la biletele de insrare, } mare, care pre Lucrul fl constatim si dup: suma Teebuie spus c& publicul acest gen de te era prea mare de-a rindul, piesele autohtone, ca si cele sirdine, nu treceau decit zar ez reprezenratit_apropiate, Ele se oi numai din cind in cind — dac& se mai reluau, Voichiga a urmat si ea soarta altora, Nu c mai putin adevirar inst alte piese umpleau un timp mai maze sala — Ingir-te mirgirite saa 1 la 28 aprilie 1916, Voicbita e si ea introdusi in repertoriul se mai relua torusi, autorul pref negrue al Eftimiu, Patima rosie ak e rind, i, mai profunda... eer special ale Ini Valentin Bibescu si Negresco — mutate aici de la Cotroceni, unde fusese pink exercitiile aviatice — covizatul wanci im| cimp de aviayie, pe poli- gonul militar. 2— Aici fncepe 0 scon’ madrigalese dintre Voichija si doctorul Fingal, 4 adaugati nterioare ale lui Duiliu Zamfirescu sau parafrazari a inigial aceast pies (2r% nici, o poezie, da mpletat-o in cel cin unm, imtercalind fragmentele mention: > poezie inirea rumosu} ii Alte orizontus manunchi de ramuri — toate fn aceasti eat3 — E cam ceea ce se sptine, prin contrast, in poezia Nu mai i piigine) + Crode-mi, copilii Thais, oamenii de azi sunt mici, Mici la trup si mici la sufler — generatii de pitic Primele douX steofe din Culcate-s romanite (Alte orizonturi) 5 — Strofa inaugurals finala din poezia Fluture (Poexi now) 6 — Ese poesia Ca un minunchi de ramuri (Alte orizonturi), Auto- a timiso mai tirziu direct actorului Ton Livescu, care-i_ noteazi episodul in Amintirile sale, In ianuarie 1915 — serie el — Duiliu Zamfi rescu aduce noua iui lucrare, Voichifa, comedie in 3 acte, juca Tina Barbu in Voichiga si cu mine in doctorul Fingal, Piesa a avut un succes de stima si aceeasi atmosferi de poezic Jucrare, In actul al doilea citeam V mi Je-a trimis in cursu! repeti Viuntricl infyoari {ntreaga ichigel iste versuri, pe cari autorul in Galagi, unde se afla fa inu litate de iilor, irile Comisiunii Europene a Dunirii, tn ministru. plenipotengiar, in sofite de urmatoarea serisoare re Maestre, Ma qin de cavine mai dar m yin, Vi wrimit vei refi spune Voichigi in actul al doilea, si cred ci vepi necesar si le inviiayi. De spus, an port nici 0 grije, pe cari avea tim atul Dy, ¢ o suficienti chezasie, au numai pentru doctorul Fingal, dar pentru atitea alee roluri cu mult mai geele, jucate, si altele, cari asteapti viayi ~ din ce le-aveyi la indemin’ — si o interpretare justi de la spiritul analitic, pe care am avut prilejul si viel preyuiese de atitea ori, Tati i versurile : [Urmearit poezia din textul piesei, cu doui mici modificz Cu salutiri amicale de Ja obligatul d-voastri, bogatele mijloac: i, nny Duilin Zamfirescn Galatz>* (Ion Livescu, Treizeci de ani de teatru, ed. ,Rampa", 1925, p. 269—271.) Memorialistul credea cX versurile sint inedite gi nu au tithe 7 —E a treia pies succesivi, fn care Duihu Zamfirescu omagiaz’ miiaile unui erou — tn celelalte erau mifinile de femeie, aici de barbat. In Lumina nowa gestul cipta chiar semnificagii speciale, Dar 0 poezie mar deosebiti a mfinilor de femeie nu avem, de fapt, in lirica sa, ceéa ce 2 imeructtva curios, Mai curind am fi asteptar sk aflim astfel de geatiozititi in poezii, au un omagiu adus mfinilor de barbar, fie cle gi ale unui medic. 632plinge onturi), nouit) Auto- noteazi Zamfi- tH cu wut ua intreaga autorul trunirile jiar, in cari timpul tul Dv. uw atitea mfirescu Salatz»* Rampa", 9—271.} 4 magiazX barbat. > poezie sa, ceea stfel de ve ale gi ADDENDAua oferi integral imaginea dramaturgiei Ini Duiliu Zamfirescn, atit cu privire la piesele pe care le cludem in acest volum, sila cele pe care, din motive diferite, me le in- ludem, dim aici citeva ex- plicasii si ipoteze care se pot face in jurul acestora si, dupa caz, texte reproduse dup’ ‘manuscrise. Procedim astfel pentra intiia oar cadral prezentei editii — intrucit alte Iucriri ale riitorului, de asemenea ri- mase in afara editici, au fost cel putin o dati tips. rite in volume sau in pre agadar, in principiu, devenit publice.” Cele ‘tet piese aflate in. situaia de a figura numai in a Addenda, ne pre care cite’ un .caz® apar de naturk si nu legitimeze neltderea Jor in corpu vohumului IV,PREA TIRZIL Prea tirtiw reprezinti a doua tentati a luj Duiliu Zamfis ‘a urca pe seen’ cu o lucrare a sa — intlia fusese O suferinga, respi in 1881 la Concursul anual si publicati in Literatorul, Traducerea hi Herani riminind neterminati, iar Haiducul nefiind decit traducere — Prea tirzu tebuia SX fie cucerirea unei veritabile pozitii literare Ins, desi a urcat — o singurd data pe scena, la 19 ianuarie 1884, piesa nue un ascmenea succes, Ea nu poate fi nici cel putin introd intre lucrarile certe ale seriitorslui, prezentind problema dublului auto —o singurt navel mai semneazi el in colaborare: Rivage, cu Al Viahuti (vezi vol. If al prezentei edigil) — si deci neputind a sigute Kimitele participacii sale la elaborarea ei. Concluzia ese vea foart aparent, sau fntre celelalte scrieri dra- clari: ea me poate fi introdusé alavuri matice ale lui Duiliu Zamfirescu, intr-o edisie ca aceea de fara Dar se pune imediat intzebarea: poate fi exclusi cu toni dintr-o astfel de editie ? Rispunsul am dat introduciad piesa numai in Addend edigiei si anume cu acea forma pe care o socotim cea mai apropiaci de elaborarea lui Duiliu Zamfirescu, vea 48 de ani, iar Duiliu Zamfirescu abia uecuse de 25, diferenyi enormi, unul J la acea dat fost actor reputat (nu mai juca din 1877), aflindu-se profesor de declamasie la Conservator, deci om de mare suprafayi, in vreme ce colaboratorul siu mai tine eva forletonist la Romania liber, In 1884, cind are loc acea unici reprezentaie, Vellescu a cu un singur volum mixt, de poezie si nuvele (Fira title, 1383), cu putin cou in publi ; avea reputayia unui th Sr jnteligent si promit uului, doar a unui tinir., De ce ar fi fRcut Vellescu pe copistul tink dramatizarea era in principal a acestuia ? 635»Povestea” din piesa Prea tirziv aparyine, cert, ui Duiliu Zamfirescu : a Ini e nuvela Jeana, care trece in intregime in piesi, ale lui trebuie s& fi fost adaosurile de tipologie social, conflicrul dintre personajele cheis, de vreme ce materia acestora va trece dup un deceniu fa substanta romanclor Vigja la fart yi Tanase Scativ, si aceasta in timp ce Vellesca taia, putind revendica pa fost imaginate de el. Pe de alt} parte, intr-o scrisoare c&tre Duiliu Zamfirescu, din 1898, Ollnescu-Ascanio, prieten apropiat, sugereazt ci sli rnitatea episoadelor respective, dack ar fi nile piesei Prea tivziv aparjin Tui Vellesce. — sl&biciuni, asadar, ale dramaturgici propriu-zise, ale constructiei scenice, nu ale fabulei dup care sa con struit subiectul ,teatral“, acesta samfntnd si atribuim tn mod legitim lui Duiliu Zamfirescu, de vreme ce nuvela Jeara $i apartine si adaosu: fi valorificate ulterior de el, in romanele sale le In forma prima a unui interviu la care a rispuns prin 189596 Jui D, Stdncescu, pentru biografiile intocmite de acesta oamenilor de cultura, Stefan Vellescu insusi declara cd o amintire ymai plxcurS“ din viasa sa de artist a fost jcind am lucrat in colaborare cu Duiliu Zamfirescu si_am concurat cu piesa Prea tirzin: unul din noi sosea prea devreme*. (Textul e sters ulterior cu rosu, si fnlocuit cu fraza: yCind invajam sf scrity sub direcyiunea d-hii Hajdeu".) Jocul de cuvinte prea tirziu” — prea devreme* tl ficuse inc in 1884 D. D, Racovitzi-Sphinx, in cronica spectacolului, dar pentru a-t avantaja pe Duiliv Zamfirescu, Interpretat cu buniivoingd, nici Vellescu nu pare a spune altceva prin formula sa tinarul su colaborator era cel care Isi incercase prea devreme* puterile in teatrn —~ incercarea literar’ neizbutivi, aflati in discuie, era deci mai mult a lui, sau chiar numai a lui, si tot lui i se datora in principal sau exclusiv esecul piesei res- pective! Totodati, insi, Vellescw tsi trecea ulterior — ia programele Teatrului National — piesa Prea tivziw intre lucririle sale, fr sf mai mensionece participaia colaboratoruluj, Esenjiali pentru stabilirea _paternitit opere literare este insX nu fabula, subiectal, tn liniile sale generi une’ , elaborarea dramatici efectiv, construcyia, tipologia, actiunea concreti, misearea scenici a etoilor, dialogul, intreaga stilisticd a piesei. Or, pentru toate acestea — hotaritoare pentru paternitatea i pentru valoarea une) lucrari teatrale — nu avem nici o atestare foarte sigura, dar Duiliu Zamfi- rescue cel ce ridic’ mdnusa la acuzatiile lansate de Racovitza-Sphinx in. cronica piesei si spectacolului, Romania liberd, lutnd apSrarea vextului, Acesta deci poate fi mai mult al siu decit al lui Vellescu, Tor 636esc sie si cheie, stanja aleseu ar 1898, piesei con- egitim sth 36 lui dura, via a inescu eme*. im oi u ad iescu ra cel terard ramet i ress ce, ci rerers, yencru unei vamfi- phinx irarea Tot el e cel ce sere Comiterului teatral, in 1884, 0 violent scrisoare, eimasi far reauleat, cerind imperios si se acorde piesei Prea tirzin premiul anungat Putem Sasi judeca si altiel: sespins de la premiu in 1881 cu O suferimat si veind s& 4883, Duiliu Zamfire in fapt: patronul omului de teatra cunoscut, care nu putea fi ati si a s anual din gure accesul Ta el, fa now! Conc sa hottie eventual si apeleze Ja coautorat je Iesne refuzat de cStre juriu si Comitet. Imprejuriri de acestea s-au mai vazut, In acest caz, transerierea textului de citre Vellesca — care va fi avut si o participare inigial fn elaborarea deamati2%i, incl siv a primu- ral coautor sau seunde juriului si Comitecul lui text, cel prezentat in concurs — gi nu de cit autor principal, ar fi fost necesar’ pentru a a weatral care ¢ situapla exact a apartenenyel Iucrlrii. Inst textal prezenta in concurs nue scris de Vellescu, ci de Duiliu Zamfirescu — citeva pagini — si de un copist. Numai cel destinat regiei teatrale ¢ cafigrafiat de Vellescu ! Dack ar fi fost mai activa partici ea | Vellescu ta pi Vellescu at gi el seriso 2 — ne putem spune — ca Comitetul, raporturi de alti naturd decit acelea ale rescl, era regizor, membru in tot felul de delegayii, si mu riste o adversitate pentru o pies partial a sa, or! ch aa, dav nefiind, totus, decit 0 dramatizare deavoltati si adiugati de celilale dup’ o schisi tot a celuilals. Jat argumente Jmpirtite, care nu ne dau drepwul si introducem piesa decit intro Addenda, nu ia corpul propriu-zis al editiei lui Duilix ce sh Zamfirescu Mai inti vom nota, din distribusia unicului spectaco!, numele pr pale de actori, dupa caietul manuscris al regi 3 inci verificate cu afigul spectacolului : Luchiann —~ Petre Velle Alexandru Martinian-Comrad — C, Nottara Stroe I. Christescu Sotir Micronescu — $t. Tulian Luca Micronescu D, Rasianu Maria, fica lui Luchiany Ar. Romaneseu Elena Friteanw A. Notara Vom sublinia ci numele eroului fl pistrém Alexandru Mactinian, zis Conrad, manuscrisul IL si in cum specific manuscrisul prim ; 637Laziz, zis conrad; pentru unificare, a pistrar si in note forma din textul pe cared reproduce: familie) Micronese: aumar noff, pen care, in spectacol, au fost Micrc sa li se sublinia originea strain’ Privind distribusia spectacolului, constatim ci, cel piesa beneficia de actori dintre cei mai distingi la esa a fost reprezeatadl strict pe a vederea acordirii premiul va f Hotirlrea juriului a fost si ‘rani sufragiul spectatorilor, pusi si aleag’ inte Prea strain Sava Soimescu: Cea ie premiati va iesi mai bine tn sceni, — se spunea in concluzia juriului, Jucate Ja 12 ‘anuarie, nici una n-a fost nics premiatl, nici jucati in continu: Racovitza-S; Rominia liber © cronicd foarte n foiletoane succesive (Romania liberi 20-25 ian. 188 a dup’ spectacol — deci avea cronica pregititi, pe baza rain cu multi justeye deficienyele de constr criind am&nunyit evolugia un personaje, Dupi intfiul foile- ed§ cronicarului un text lick, aparind ci travestiul Tui Alexandru-Conrad ; posibili- se indragosteascd (i Luchienilor, Maria. reseu fi e piesei si anum eft fa % ¢ viul el; da, va spune la reprezentare nu sa obse i de gradul doi si rei put veasc8); felul com Alexandru-Conrad e prea se cisito- sbsedat si-si_reabilitez wit pe nedrept de a fi pierdut o sumX de bani, care tn mportarea Marie parintele {nvin fusese furata ; co desi fl recunoaste pe Alexandra, u insist tudestul pentru renun a travesti etc, Deci, Duiliu Zamfirescu singur ia apirarea continutului piesei — 1 fi Vellesea — dar i are gui si specifice Jui Sphinx: ,Tyi scriu acestea si in numele d-lui St. Vellescu“. Sphinx insi vorbeste astfel la un mo- »D-sa (Duiliu nn.) si colaboratorul d-sale..." — deci stabilese o deosebire ment dat, in foiletonul al doilea, despre autorii. piesei Zamfire elocventa eia fi va da nal sens in final, si vom vedea care, cind doi semnatari, Forma utilizaté de cronicar di sugestia ipal e Duiliu Zamfirescu. Ce poate fi principal intz-o in concepia epocii — dac& subiectul si trasarea pr creagia lui Duili acestea sint, firX discu Zamfirescu, 63810 In restul cronicii se spune mereu: ,autorii ; insi, in fin: bari adusi piesei acuzacea de prin chiar ideza »picdtuieste prin chiar scheletul ¢i fundamentali — pare a.l viza pe Duiliu Zamafirescu, deoarece yschel tal", ,ideea ndamentali“ fi apargin, tor fark discugie, lui Subel Sphinx, prieten cu Duiliu Zamfirescu, cunoscitor, desigur, al felului cum mersese colaborarea celor doi, sugereari clar c& el contest. dramatizares, faptul ci sa ajuns la ideea transformarii nuvelei in pies. Este o piesd, spune asadar Sphinx, care pcStuiegte prin chiar scheletl ei, prin chiar ideca fundamental’, idee care, in mintea autorilor, srecind prin transfor~ mri $i peripepii diverse, s-a transformat intr-o lucrare dramaticé* (subl 1). Aceasté idee a scenarizisii nuvelei aparzine deci mai probabil lw: Vellescu decit Iui Duiliu Zamfirescu, fiinded altfel, orice s-a spus pind acum, nu vedem ce altceva decit doringa fui Vellescu de a face 5 navelé putea si punt alituri doi oameni aflayi a dist unul de altul, Mai muh decit atte, atunci ind vor Sphinx stabileste fn realate un dialog numai cu Dailiu Zamfirescu, este despre soarta pies cu al doilea autor: ,Considerariunile de colegialitate cace ar fi putut si fact a li se auzi glasul cel puin pe jumitate — tu Ja acest ziar subseris opera alituri de colaborarorul n rescd — asemenea consideragiuni am fost de pirere ci musi au loc intrudit si atinge de dreptate in liveravuri. Din contra, colegul meu, care — sunt sigur — nt va lua in ume de siu observirile mele — fiind dotat cu o inteligensi afari din come aul oricdrul mumtor — va fi gata, din contra, a se felicita ci ocazitinea d-a nu aproba tendiayele de admiragiune mutuali...* xpresii de felul: ycel puyin pe jumftare“ — fn ensul ano. srisul > 2, cu olumul au sti timp tre oO & care uw sau irescu, prim, urveni- atiu incipal instea, ntact, spe el se asasin, Ja olului, care, deci, rorate, -ezinth Duiliu aodifi- Dar si aici 9 manu- presu~ le mai i adie soco- tim rezultate in urma discuyiei cu Duiliu Zamfirescu, u te chiar de el, cu cerneali, neagri sau violet, si cu creion negru (asadar interven- wile s-au fScut succesiv). Deducem c& scriitorul nostru si-a apirat textul ori efectu propri $i tn Fara observasiilor Comitetului teatral, care i sau transmis, desigur, dar si fn fara colaboratorului (textul propriu, adic’ cela din primul manuscris, care deci e mai mult al siu decir al lui Vellescu). Poate la modificisile acestea se refer’ D. Racovitai-Sphinx, cind face a rezulte, intro abili formulare, cd f superioarS, piesa mai bunk era a sa. Lu nescti-Ascanio, Dack suporitiile noastre merg prin preajma adevirului, avem cuvint si dim o prioritate textului prim, aceluia prezentat in concurs, pentru ma lui Duiliu Zamfirescu era ul il va sugera si D. C. OI al comunica cisivorilor, nu celui de-al doilea, pe care ins de asemenca 41 comunicim, fn ce are modificat mai important, pentru a cunoaste gi esentialul spectacolulyi, si acesta semnat de Duiliu Zamfirescu. Adiugim inck o presupunere: ¢ clar ci modificirile insemnate alti" al doilea aproape total, sint ult Dar oare toa primul manuscris, si de care ,ase rioare prezentirii in concurs si anterioare spectacolul modificarile pe care le conjine al doilea manuscris sint anterioare spec- uu Zamfi- racolului ? — sau unele stnt ulterioare acestuia, efectuate de Di escn sau de Vellescu — sugestii primite de la criticd, de la juxiul tral, idei venite lor la repetitie si la premier’ — pentru urmtoarele re- prezentayii, care inst n-au mai avut loc? Trebuie si admitem si aceastl posibilitate, Im acest caz, unele tiewwri si modifictri, care apropie textul al doilea de textul prim, sat mai probabil ale lui Duilin Zamafirescu ; ale lui acelea prin care se indeparteazi si mai mult de el sint mai sigu Vellescu ; si dintr-o categorie si din cealalti, ele Si angajeazi pe ambii. E semnificativ cX notiri marginale pe al doilea text, polemici cu textul, sugestii date autorilor — nu exist al doilea manusoris, ci numai in prima] ; fn al doilea ective —— deci se lucra nt, nu sugestii, ci operatii prompt, cu decizie. Toate acestea le avem in vedere cind dim fa Addenda, textul prim, cel din concurs, ca text de bacK al piesei, atribuit Ini Duiliu Zamfirescu in masurX mai mare decft cel destinat spectacolului Pentru cunoayterea marilor modificiri, care deci schimb& cursul ac+ junit dramatice si conginutul jocului scenic, dim, in subsolul textului prim, sul al doilea, reti- nind si indicagiile marginale, foarte clocvente pentru elaborarea piesei, retinind de asemenea textele tiiate, formularile transformate succesiv, unde putem binui deci ci s-a manifestat controversa literari a celor doi autori, texte semnificative, uneori scene intregi din manus 643Un fntreg corp de modificiri figurind in manuserisul al doilea, cel al spectacolului, nu le consemniim fnsi, nici indicagiile scenice numeroase (prea multe, vidind fie un prozator — Duiliu Zamfirescu ! — fie un re. gizor, alcKtuitor direct, fn cadrul piesei, al caietului de spectacol — Stefan Vellescu !), nici numeroase alte asemenea intervenqii, ivindu-se’ fatal ty. orice transcriere, Dim numai citeva exemple de atari modificiri, pe care nu Je consemniim in subsolurile textului prim : —Unele tirade lungi ale primulai manuseris sint rupte de cite 9 reflectie a unui alt personaj (in special Stroe si Elena) de un ah!, de o participarie afectivi ete — Pe manvscrisul Ie mereu nota marginal ordinea intririi perso nelor tn fiecare sceni, e scrisi che 0 indicasie de regie: ure", vine", wtrece” etc. Unele din acestea se integreaz textului al doilea, altele nu, — Scrisoarea din actul I, scena I, cititk de Stroe, e fatrerupri in dows locuri de Alexandru-Conrad, care 0 stie pe de rost, indeosebi in ceea ce a constituit pentru el obsesia vietii lui: pentru tatil tu si pentru tine™ si »fSrk sé va fiu dator eu nimic®. =~ Suma datorat& de Alexandru-Conrad.¢ cind 60,000, cind 40.000 padurea preyuieste cind 3,000, cind 3.500, cind 4,500, — Narionalitatea yfrancezi* a fui Conrad — fnlocuiti Ja un mo. ment dat cu cea de yungurean", deci transilviinean — ¢ mereu eliminati, deci s1 ntrebarea dac erou! stie sau nut bine limba roman’ A € precizatS fn actul 1 © alti lucrare muzicala: La valse de cent viérges; mosierul cere: »Pala- tia si umbrela si lacheii i Je aducs un personaj exclami ci nu face ena mu che ena sn — ct mojicii* ; Maria strigi tn plus: .E separ, | tati, e scipat!"; ¢ eliminatd descrierea accidentului Ini Conrad; ase. menea accidental de la Sinaia; Elena are mai multe intervenyii franqu- zesti: Bien tapé", »Mais il mennuie celui-la, ,Vous-€tes impayable” etc Maria strigi in genul eroinelor elene: Implineasci-se dar destinul ! Ol." — dar invocayia, adugati de Vellescu, ¢ stearsi; Sotir ¢ mult mai grijuliu fayi de fiul sku si mereu bombine ci Stroe ‘si bate joc de cl; tot Sotir are mai multe referiri Ja bani si economii, obsesiile lui; Conrad duce de multe ori mina la inima, subliniind boala de care va muti; Stroe inte fn sceni si nu-i di mfna lui Sotir in lectura Monito- rului ¢ introdus si un ,Timpinian", iar Sotir nu stie ce inseamna a restitui® ; ciutarea c&rtii de botanicd ¢ clarificata: pentru ca Flena sa verifice dact fn adevir sensitiva face parte din familia fasolelor; nu | subprefectul vine la mosier, in salon, ci doctorul — subprefectul venea doar si primeasci ordine, nu ca oaspete, Ja vinitoare ; tntrebarea Mati — Cite 0 Frade completati cu texte noi 644a, cel pusi d-nei Luchianu, despre cisitoria ei cu Luchianu ¢ intii transerisi apoi zroase climinata ; medicamentul se cere pentru Tudor Voinics, au pentru Stan m re al Neacsii, ceea ce ¢ mai just, pentru cX primul era rinit doar, in timp srefan ce al doilea fusese transportat la spitalul din oras si avea acolo medica- al in mente; Elena declaré ca nu mai face calirie de !a moartea barbatului care | ¢iy si im orice caz numai cu alezanul ei, apoi cin’ Ja pian; se fac noi aluzii lao ceart, un duel, un divort, 0 Zoe e declarati vinovat’ etc, dar toate aceste adaosuri in manuscrisul I siat sterse; Duiliu Zamfirescu deo corecteazi pe manuscrisul 1: ynevoie™ in loc de ydandana", ,tocmeall* in loc de ,nunti*, ca o carte deschisi“ in loc de ,ca un om cu minte™ Sotir despre etc, toate pistrate in manuscrisul IL; un comentariu al ae cineva cated ¢ dator ; un decorat e pentru el profesor de logic cum- hae pirat“ ete, etc a Aart modifievi sint cu zecle, ca si altele de mai mici important. | La un loc, fae, © deept, spectacolul mai dinamic, mai realist, mai teatral a si deci mai bun dectt piesa, fniruchta linear’, declamatorie, in forma pe care © presupunem ca apartiaind pecump¥nitor Ini Duilin Zamfirescu si pe care © reproducem tocmai pentru ci socotim ci © mai aproape de 1,000 5 claborarea sa. mo- inaté, sul Pali PREA. TIRZIU face PIESA IN TREL AC cipat, ase: cangl= UN} PROZA Persoanele ALEXANDRU MARTINIAN ~ 30 ani, brun, barba si mu sub mumele de Conrad al IV-lea, imbriica simpla si corect. D-nu LUCHIANU — 60 ani, senator, costum de la inceputul Imperiulai al doilea francez: guler nals, larg — Jegituri fulard negra cu un bob de margean — redingori mislinie inchisi, gulerul lat, incheiatX in nastu~ 3 nu sul de jos, pantaloni cadrilati, inchisi, venea vest alba. Marie’ CONSTANTIN STROE — 40 ani, haine simple. 645SOTIR MICRONESCU —-— Virsté nchotirirX — deputat, Figur de intrigant : frunte mic, mustiti rese pina Ia jumitate, barb’ pe sub f¥lci — pain plesuv. E imbricar intr-un gheroc negra cu poale’ scurte, pantaloni untdelemn, jiletcd damaschinati, cimase cu gulerul risfrint, necilcat. Un lant gros de aur dup’ git. In indexul drept, tun incl cu pecetie. Vorbeste cu accent grecesc abia simi. LUCA MICRONESCU. — June fashionabil. MARIA, fiica dlui Luchianu — 26 ani — simplitate eleganta. He D-na LUCHIANU — 45 ani. Pastreazd costumul de pe vre~ : mea domnitei Cuza: rochie de faille cu chantilly, corset Catherine Medicis. ELENA FRATEANU — Viduvd tors. E imbricatt tordauna ' dup cea din urmi mod3, : Un doctor Un logofat de mosie ut i 5 IOHAN, stal-maistru. Ileana, servitoare. Slugi, yfirani. Actitnea fn zilele noastre — ta sari, A a ACTULI 4 Un salon elegant, la Luchianu : SCENA Ia i STROE, CONRAD, IOHAN i (Conrad calculeazX lao masi, pe un registra mic de bu- zunat, fri a observa pe Stroe, care intrd vorbind lui Tohan Acesta sti, cu pilaria in ming, la usa din fund, fatr-o : atitudine respectuoasi.) * oe STROE (iui lohan): SA fii d-ta Sn’itos, n-am fost stal-maistru niciodata, ee dar... ce naiba ! caliresc din copilarie. Marginal, cu cerneala violet’, adtugat de Vellescu: »A se vorbi i de boala de inimi a lui Conrad". 646sntdelema, cu gulerul os de aur in inel cu ecese abia © pe vre- faille cv icis. totdauna bu- an 0 niciodati, se vorbi IOHAN : Aber... gniidiger Herr !* STROE: Nu, nu. negrul e de rasi arabi si numai peste cltva timp poate fi cilrit fri primejdie. JOHAN : Aber... eu tresat pun“ STROE: In sfirgis pad.) At. bund (Lui lohan, fir al privi, pe dnd coboara ca sé dea mina tui Conrad.) In sfirsit, asta este plrerea mea. (Incorcind Vitind pe oO reverenyé exagerati.) Asa! aya! Zum maister ! TOHAD bardon gniidiger Herr ! (Dispare.) STROE: Te credeam pe cimp. CONRAD (dupa ce a inchis carnetul, stringe mina lui Stroe cu amicie) le la Lu- (ncurcat se retrage, dupa ce s-a tuchinat respects Am primit chiar acum niste bani, din vinzarea peste!si chieni, si notam sumele, STROE (surtzind) tale profunde, CONRAD: Administrator | al... Bravo !... la bua sfirsit te-au dus studiele mosiele d-lei Luchiany pl Din Alexandru Martinian, Conrad. (Ofer: STROE: Bine, omule*, 0 si-mi stra 2 i odatd pentru ce por un nume © figaré.) CONRAD (refuzind) : Tyi mulyumesc. STROE: Ia spune-mi, te rog: acum sase luni, cind m-am intors din strBindtate, te vad — vreau si ma runc in brajele tale — si te chem pe nume — gi tu imi spui si-pi respect secretul... Am feut-o Dar, ce naiba!... cred c& 0 si-mi spui si mie ce-nsemneazi aces mister ?.. Conrad in loc de Alexandre... si ta la mosiele lui Luchians 1... * Marginal, textul lui Duiliu Zamfirescu a fost insemmat, pe lungimea a trei replici Gumitatea a doua a paginii), cu creionul si adnotat astfel : nu se mai servi de mijlocul acesta; vine in jar spuind cine este, dar unchiul sku [text neclar] gi il pune la mosiile sale, el © fericit cB se poate pliti de recunostingi." Textul e cliat cu creiomul — alt creion decit primul, deci si alti mind, Sugestia nu a fos: acceptata de cei doi coau tori — cum nici altele, ulterioare, au vor fi — si piesa r pe acest travesti, pastrat din nuvela Jeana, nine construita 64?CONRAD : Stii STROE : Foarte bine — aceasta justifick gustul tiv pentru economia tu ral... dar eu tot nu-mi explic, pentru ce stai aici, de patra ani % sunt si absolvent al gcoalei de Grignon. sub un nume strdin... Uite... conspirator mu te cunosc, si de acee: nu ingeleg (dup% o mict pauzz) sau m& tem CONRAD: Pentru ca si nu mi binuiest STROE (oferintdu-i o figara): At... in sficsit ! fnjeleg prea mult Shi voi dest¥inui totul. CONRAD (refuzind) : Tyi mmulgumesc, nu fumez, STROE: Omul acesta n-are nici un visiu ! CONRAD (serind pe canspea lingé Stroe): ‘Ti-am spus, inci de la Paris, eX denu Luchianu este unchiul men prin aliangi. Ti-am spus c& el a ingeijit de co ria mea. La sase ani am rimas orfan; dinu Luchianu mi-a facut educatia, si cu mari cheltuieli, cSci la 18 ani, cind am sfirsit licenl, m-a trimes la Paris, STROE ; Ei, dar atunci au tayeleg, GONRAD ((scomte 0 scrisoare din portofolinl siu si o da lui Stroe); Citepte s dacti nu vei ingelege Sti voi explica, STROE (zimbind): Da, m& asteptam... un amor din copilicie. ha! ai si legivita poet a fngerasiului®.. Paul si Vin foreni... ha... ha. ha! CONRAD (faré a ride): Citeste, te rog t STROE (citind): 1876, Mai, in 10, Viforeni.— Alexandre, in ultima mea scrisoare, {fi recomandasem si te grabesti a te fntoarce fa sari, Am ficut, pentru tatil tea si pentru tine, mai mult decie trebuia si-mi permit a face: Oreft de avugi suntem, ne-ati costar: prea mult, si o fac aceasta, stii prea bine, fark sf vi fiu dator nimic." (Vorbit.) Hei 2... ha! hat nia la Vie CONRAD (ridicindu-se, cu un incepu de indignare): Urmeart! ur meazi |, : STROE (citind) + .Intoarce-te in pari — tpi fae eu c&pitli gi cu pusinul ce vei fi invijar... Am pricopsit pe atitia alii, dar pe tine, nepotul | femeii_mele?* (Ridicindu-se asemenea.) Al... dat mi-adue aminte, La Paris mi-ai spus intr-o zi, disperat, ci renungi la diplom3, cici | isa dliat bursa, 648romia rus yatru ani, de aceea vrea mult, nul, iam spus as orfan; i, cdei Ia # Stroe) : ha! hat a la Vie in ultima: toarce in sult decit agi costat fiu dator agi! ur a puginul 3, nepotul © aminte. oma, caci - N)tea at We 2 Lettres we Bl Que stile te arte da ae en oo Woes Lar bia AG: Je Lou aoe ee Ce eo ; ares ‘fate on ft os a Filele de titty ale celor dou% manu Duiliv 2 ee tite Ve junea._prezental tru recuroastere}, a doua tC eh EZ Pr in —- prima scrisé de concurs — se vede gi motto-ul ist de Stefan Vellescu. | i(Persea ee : —" Hee don Zn HE amariimele Ye g 6 om Seta D0 conor So Micron Wrxia jie! ane: Marion, aa hd, Mie Tales eh sl ante Youd Cong 5 sgehe » a re mo Gales, Netunt tisaed« £ tabrtechd duc Sie ee Distribuyia_primului Duilix Zam Pre te ale tui anuseris alfin Megsann to Aycan & “1 oa Te is ithe Sasndebina ploy & peal Mila nie inaeae de load he tale olumdlale, ca pm Si’ oy 2 wna jillla. — is Col she wt fue wiles B dda wi lowe fds shpat fe Bene Sie Ci e ealcnul . ‘ Ba Se sian a ewidans Ailunt- Shoe A) sah lt earns a in het daw siasalo tl dois , duper tet g oa ip WV Tabi Je’ K takes’ a itige de ond) we lent gta a fan ie SLU iow as mart’ be el, HE pling cum ee: Gunwaned SS Mews the bupaye bloc. Ce — Ww | Maes Slaw Sa YO a lee nay) oe BO, Slat oe oF vate emnatari. ‘Textul cum zice ; fot al lui, “dou rine nterventii_sint se observe ea lui Duiliv inseb Paull cu dheihco, ow 0nd atncnes fu vncon ‘ ee bbls dle Marista, ih ddunce Hl lonaa, a Eta do proba 4000 F, un a ve fowebe be Cau Keemaner : jen exdiinos a me wes howe Miia ana, ont foils dan a’ bunk bine Seeyam esc, Blas, bagels ning lide Le pout Df caching [ean om oi mus Salle 4 de. sari ae la inceputul actului Tal primei variante. Scris strdin — dar sie easrtie' Gi indicaia.transferdeii unui test apartin lei Duiliv Zamfirescu.~ Societatea Dramatth JOUI LA 19 [ANUARIB tsead] sag] Me ra represents pentra prisaa ard ploss + PREA TARZI Pook originais mo trot acte, de Dat ST. VELLENCU gf DUILIV ZAMVIRRgCU PHRSOANELK ‘ ie looks Soar i ee | Meee ate sam ent” 2: eke trae So ere pt Des Na ter Bh acta + Dita Ar. Romawey De igtiat to ~ bh SS om ee Te oes i Si z Pol bt Oe gee! tans eaten 2 ‘ ee etn Le oe marie es pos [2 BRE BS t Mee Le : Die L Neale ae Toranl gi slugi Actimea la (ora; epoca, in dilele wistre PRECIURILY LOC! aga 10, Bea rang 4 fe Sua) ei 1926 La CRILOR ro. 8 Hal rag 995 Inceputul la ore wéra Precie si unica reprezentatie. Afigul_peemierei‘ : coe é - Ahavreaelice dim: Mile Dimworide din Coos. Neofita. (Sclent). — Be case. Shangilc Vex Carin -- Od) 480 0.6. Seena I Kevtde E Taipei % pn gilda “prcepd Slaghe.) Si de mi ae shaping de coke tue, Mm foo cin pane 0d pn sepie pale , tiaaile Sie az yiee? Prima fil a transcrierii piesei Thargelia din Miler Shemistecds rthiniees >in eee. DaER as nelabecale ia henant med Gare wien Da Cypotly pak sai be odin: ] Tanglin (Sas by & eons rf mmr) hone avrerr 5 Sneduteber Athake cae capinens , Deer ree'nhit Shem vd, Sib nIP 0 down sana? micului_ctntee piigine, 1897) din rima. str LLvoiam sé nu, CONRAD: Da, si dup aceea am luptat ca un martir ! ma intore ia sar decit dup% ce-mi voi termina studiele. STROE: Stiu, dai lectinni... Tristi meserie !... Vindeai adjective si verbe cu luna... pe 20 Iei.. dar ai izbutit! Nu inyeleg Sasi ce raport poate avea tot ce ti sa intimplat, cu stiruinga ta de a raminea necunoscut CONRAD : In locul meu ai fi fXcut tot astfel. Ser ma revoltau. Stiam ci nu am mijloace, si ci niciodati nu mi voi putea pliti de dinsu, si de aceea aveam o vecinick greutate pe conjtiing, Doringa mea, vistl meu — era si mi pot pliti de dent’ Luchianu; dar cum? El diuise 60,000 fs. penttu a scips de rusine pe tatkl meu, Aceasti sum% i se furase de un mizerabil, pe cind era casier general al judeyului, VrSjmasii tarilui meu — care era cinstea fn picioare — ar fi exploatat acest furt, Era pierdur, Dent Luchianu a avut milk de dinsu gi de noi, si a plitit. STROE: Ciudat om acest d-nu Luchianu: grija de a aminti o binefa- cere, orcit de mare ar fi, denotk pe fanfaronul bogat, si, far su- parare, cam aja imi pare cX este unchiul tu gi nobila mea ruda, Mult m3 tem c& binele il ficea indemnat de mitusa ta, care este fo femeic superioars. Ei, dar in ce mod se intimpli cf stai ac orile d-lui Luchianu sub un nume stein? cum de nu te-a cunoscut nimeni ? CONRAD: Refntors in qari, observ ci amicii mei din copilirie nu mé mai recunosc — se ingelege, dup aproape 10 ani petrecuti in Franga, Pe ling’ asta aflu ci d-nu Luchianu sta ru, Gisese mij ocul de a-i fi recomandat ca agronom francez, Ne ingelegem, In: crede-mi, el inck nu avea constiinta de ruina sa apropiat’. Ma lua mai mult spre a putea zice: ,Directorul meu de exploatare, inten- * Marginal, cu_cerneali, Vellescu repeti consemnarea anterioari: ,a vorbi despre boala lui Conrad", Manuscrisul 1 introduce, in acest punct, 2 replic’ a lui Conrad, scrisi de Vellescu: ,..am luprat ca un mattir |. rac si_mai ales bolnav, nu vyoiam cu voate acestea si mi intore in jai decit.... — pe care Duiliu Zamfiresen o preface, cu cerneali’_nea- gti, in: ,Skrac, neajutar de nimeni“, iar Vellescu fsi pastreazd, tot cu cerneala neagri, formula proprie, iat iniyial cu creionul: si mai_ ales bolnav. Nu voiam...“ etc, Stroe intareste, intr-o replicd scrisi intli de Vellescu, tilatk apoi tot de el si rcintrodusi: ,Stiu, boala ta de inima*. Despre care Conrad precizeazX: A tecut” — replick tiiatd mai inti, apoi reintrodusé, de Vellescu. Deci, chestiunea boalei, care va cauza moartea lui Conrad, justificind in parte si titlul piesei — toate se pe- tec »prea tirziu" pentru Conrad — a fost un prile} de controversi intre cei doi coautori, privind amploarea insistenyei asupra ei, inck din prima sceni a piesei. A biruit punctul de vedere al lui Vellescu, mai scenic ! 649 I ; i i a |ancezul de la mosie’, OF, muti pot descrie fericire ninja dentul meu, f mea, cind am constatat De zordinea si euina de care © aci muncesc ca ob numai ca sé-i por mintai STROE imi CONRAD: Eu Fam sfatwit, Sumele de care dispune a 8 pidurei Lar scipa de toate datoriile — si odati averea se waits, prin mine, sunt plitit de dinsu gi ma voi retrage STROE : Him !... dar... Maria ? CONRAD: STROE : Nu mi-ai Jar am ghicit-o. CONRAD: Pentru ce ti-a venit aceasta tn Cind am ple soTu > copili de 1 5 am trait a mea ca doi f STRO imi inspira o simpatie vie at, dar att... simpatie co- pillireascd... iat’ ton ucE STROI fel... dar.. simpatia de altidati a schimbat rat amor. (Vazind oi Con som Da, da... stiu eu ce spui.. Intro zi, vorbind cu Maria, i- STRC prins secretul ; tu nu sti poate... dar am_ sim numai Maria binuieste ci Conrad este Alexandru Martinian. uC CONRAD : Dar.. STROE : d-nu Luchianu sor: LUG SCENA Il-a SOTIR SOTIR (intr aprins): Da, da! eu trec cu ceilalgi, Renumele acestui mi- sOT ister! se topeste ca o buckyicid de zahar fntrun pabar cu ap LUC STROE (lui Sotir, dupa ce a dat mina lui Luchianu): Bund ziua |, sTR Dar bine, dle Sotirache, ai cizut rau in boala celor politicest SOT * Marginal, cu creionul, Snsemnare a lui, Duiliu, 2: wVexi SiR pagina siplimencari", O- atare pagind s-a_pierdut, inci manuscrisul, TT a seins exact de aceasti now si aici figureaz’ urmiroarcle xeplici: LUC "Stroe: Patt dar... spune drept : o iubest Conrad (dupa o tacere): Ei, dat. o i © iubese cu tot suflersl De_sublis , agadar, c doud noutazi esentiale intervenite in nuscrisul Tl, chiar din scena inauguralé, deosebite de manuscrisul ‘asistenja _asupra boalei lui Alexandeu-Conrad si dragoste pentru Maria. Conflictul teatral este, evident, m a eroului - dar si melodrama € mai acuta, fn spirit O iubese ca un nargini, co 650SOTIR: Sub un regim liberal, tosi suntem datori a ne ocupa de soarta, piri LUCHIANU (care, pint aci, vorbise cu Conrad, se intoarce fi duce la dingii) : Nu-1 crede... SOTIR: Cum adicX? numai d-ta ai dreptul de a face politicd? ew au sunt ceviyean roman 2... LUCHIANU: Ba da — naturalizat... Ea insi (worbind inure dinsii) am ficat totdauna politici, pentru ck si pUringii mei au facut astfel. STROE: D-nu Sotirache, poate sk m3 ingel.. face politici negusto- reasci, pozitivi... Politica d-sale e porniti sau din interes sau din ia se fried SOTIR: Eu 2... de fried 2... cu starea mea ? STROE: Tocmai! Cu cit vei fi mai avut, cu atft vei deveni mai te- mitor. (In acest timp Conrad observa niste planui.) LUCHIANU : Politica d-lui Micronescu, fie, mi fnvoiesc... este aceea a cum zici deta... dar care este a d-voastrd, a tinerilor ? SOTIR : Tineri ! STROE : Tineri altfel.. LUCHIANU : D-voastra advocayii, agi substituie aristocrasiei de nastere, aristocrajia vorbelor, SOTIR: A palaveelor ! LUGHIANU: Guvernul iubit de d-voastri este guvernul logomachiei. O, Doamne! dack ar sti deputayi-advocagii, cd discursurile Jor mu se public tn Monitorele guvernului, ai veédea cum sar linigti bieti vorbi decit atit cit trebuie! Orice vei zice, doark pentru ci suntem de Ia Clubul tnerimei®, dar oamenii, si nar m: d-au Micronescu iesit din popor... SOTIR : Da... si m mindresc ! LUCHIANU: Este cu poporul si iubeste poporul ! STROE : In tcorie... dar la mosie SOTIR: Ma rog nu amesteca lucrurile: politica ¢ una si negoyal ¢ : Mi se pare cX pentru d-ta si politica si negoqul € totuna, ANU (lui Conrad): Dele Conrad, ai aflat ci sa rupt iazul de la moaré ? CONRAD: Nu am aflat nimic, pentru ci abia am putut sosi de la Luchieni; cit pentru jaz, v-am spus ck 0 si se mupi... planurile sunt gata, si regulim lucrarea in mod sistematic, Ma duc toemai acolo, (Aseazi niste bivtii, ia un sul cw planuri si, salutind, i Domailo: 651SCENA IIl-a Acciasi, afaré de CONRAD LUCHIANU (cu fanj seam’, onest ! STROE : Poate pentru le Sotirache ? vonada) : E activ francezul meu... in nu face politic. (Citre Sotir.) Cum crezi, SOTIR necijesti intr-ur ache! Mi numesc Micronescu, D-ta STROE: Pentra ci-mi esti drag. SOTIR (supivat) + francezul d-tale imi place si mie. LUCHIANU: A! Cred si cu... dar d-voastr% nu s faceyi asemenea chelnuieli SOTIR : Apoi d-ta. LUCHIANU (intrebindw-l): Tachipuieste-ti, kam Iwat dup’ chiar Bu me: neregu- Te rog sk mi lasi in pace, (Lusi Luchiann,) Aja este, iin stare si oane Aleco, mandayia ministrului de Agricultusi. Into zi, plingeam Jui, de Svirtescu, administratorul si. casien Jaritate.. leneg si mai cu seam% flecar... Nebun turbat dup poli- ick, frate 1... De cite ori n-am vrur si scap de dinsul.., na fost chip... manda o pers cumsecade: onest, activ si instruit.. ua strain, Este finistru-mi spune: eu qi-ag r pe care nu-l poti trata ca pe Svirtescu; e frances, — Ah! Trime- te-mi-l, ma ‘og-. — Dar ce naiba capatii si-i fac secdturii de in rath tn fiu... hoyo- ei, dar nu pot sid arunc pe drumuri: are o droaie de nu de el. Svirtescu,.. Stil c& ei ne slujese in familie man cit vi copii canalia afurisiti... mi-e mili de 2 si al Bcur cipaei? HIANU ; Cum nn, am numit subprefect STROBE: A? da, stiu... istoria Ini a facut 2gomot. Ministrul de Interne refuza aceasti poam& rea... dar a fost chip? Hoyom: comandat stiptnirei de opt senatori si patrusprezece yi place... LUCHIANU : Et... sunt milos; ce era si fac?.. de altfel ¢ indemina- ul era eputati ! tec la toate STROE:; Pl TIR: A! ing pe bieyii arindasi si mai cu pr si cattare Interne sta re. aragi ! lemina- LUCHIANU : fi pling eu dack poftesti.. dar, in sfirsit, pe mine nu mi va mai furs, Angajez pe d-nu Conrad... si sunt foarte mulyumit. SOTIR : Dar cum a invijat romAneste ? LUCHIANU : Binuiesc ci a mai fost pe undeva, De, nu era bine st am pe miselul acela de nepotul nevestei mele la mosii! A iaviyat si el la scoala de Grignon... dar as!... de cinci ani aproape nu maj stis nimic de dinsul... Am scipat pe ratil iu de o mare neno- rocire si el a uitat towul, Aceste rubedenii m% cost peste 100 de mii de franc Un ingrat cum au sa mai vize 1 De se grids de mi asculta si venea in yark... cu influienya mea #... ti ficceam eSpieii, STROE : Dar, poate, nu-si terminase studiile. LUCHIANU: © ie studit ca sf ajungi ceva... Ministeii nu-mi refuzi nimic, Nu pot si ie Ministerul 2 Am luptat eu si cu Turbureanu din Moldova, A! Drept si-ti spun, ind se pune co face ast ckpituiam ex, Pare ci Si tre mi refuze, Stiti d-voastr’ ci deun’z’ Senat, dack mu m% puneam eu, cu pieptul, putea & ca legul men de Ja Vaslui st espectoreze contra opozii STROE : Dar opozitia nu era de fata LUCHIANU : Nu face nimic. umbra ei era acolo si al apoi, cu umbrele te basi mai lesne... Ei bine spuneyi-mi, vi intreb... pot si-mi refuze ceva? STROE : Nici vorbi c& nus dar d-ta tot vorbind, ai witat cd trebuie sk vedem de actele vinzirei pidurii SOTIR : Pidure? ce pidure ? LUCHIANU: Al... un nimic, Stroe nu-mi mai di pace; vrea fn rupte capulai si-i vinz petecul de pidure ce se fnvecineste cu mosia sa. STROE: Un peticel, pe care imi 3000 de gal- beni. SOTIR: Pidurea?.. A! Al. Padurea.. Da... si tnvecineste si cu mine ; este cap in cap cu mosia mea, 3000 de galbeni... hei! hei ! bune parale... nu zic... dar si padurea ! LUCHIANU: N-o aveam de vinzare, dar s-a fncit a trebuit si io dau. ajunge. Si i-am scipat... Acum ici, in puterea rudenici inut atita* de mine, * Incepind cu acest cuvint, o fild fntreagé din caietul II, deci_con- d cu scena a IV-a, pind Ia jumitatea replicii secunde a Elenei (Ce fel, poate nu sunt la mosie 2...“), este transerisi de Duiliu Zamfirescu. tinw! 653SCENA IV-a Aceiasi, ELENA EL Dar, bagi de ENA (varbind inci d-afa seam, o sh cazi cu p vezi?... ba ha! hal. (intra cw un pachet intr-o m E tmbri $e Tat nina.) MB asteptagi sieur !.... Inchipuisi-v ni si cw um sticuley de am eu ci elegant.) Alergind la Lu (Salutind ceremonios pe Sotir.) Mon- fanw si dinds-i bietul fecior a claw sul f e vorbi.., a cSzut c a carton LUCHIANU : A 1... Je-o ELENA: Cu nas cu tot, De p imi pare ru. Un nex pscbutt, ma Pi Sri nue nimic, palirii de yard... dar role f.. Hal t de nas 1 bjeral om {... Dar Misioara ? Ce fel, poate mi-a mai fScut-o odati, (Un lachew care aduce clteva car de, (Lui Sosir.) anu.) Ah! par- he uw sunt La mogie ?... toane,) Dar na ce aici, omule.. In odaia v Tor in od c& mu vorbeste, delui Luc don... (Lui Luchianw,) Odaia cheului.) Bit du-te acum. Stin sigaré.... (La (Lacheul iese. Lui Luchiann.) ¥ caci dobitoct s ind pe St . dar STROE : Eu la yark tries ca un... ‘A. (dntrerupindw-l repede) : Locuinya mea de vard E la tara, Acolo eu vreau si mor. Ca un fluture pe Beat de soare... STROE (rizind): Si de zeami de cioare ! ELENA (luindu-i amindoud mtinile si scuturind cada): Ce mai fluture! Bagi de seama... si-am scuturat tot p dup (declamind) gingasele tale aripioare!... (Vorbeste fncet cu wle, apoi Visindu-le si Stroe.) SOTIR (lui Luchianu) : Nostim cocoand ! Cine este ? LUCHIANU: © amici a Mariei. Cam. rubedenie... Viduva fost ministra Frayean, 654 a BS Ba st E sein. dar ilhal osie 2 ‘4 Car- Sotir.} 1 par- ta arde !.., vieam chipui- ar mai ole sé praful cet cw ‘ostului ected SOTIR ; Aga... Am cunoscut pe bietu cucona Grigore. ELENA (continuind lui Stroe): Ce vorbi! e mai lung drumul de la Pitesti la mosie, dectt de la Bucuresti la Pitesti, | LUCHIANU : Totdauna veseli. Veselli ca o pisirict STROE: Vesli ca o viduviyi ce-a trecut peste anul de doliu ELENA: Od est Pesprit., Nu ziceam eu bine ci prea te ingrasi! (Din duci stculepsl pe care uitase petrecut pe mini.) Ta yine colea (D-lvi: Luchiann.) Dar bine... mu mi-ai spus unde sunt cucoanele ? TROE : Sunt aci... Vino cu mine. ENA: Un moment. Si-mi c Ss E pachernl... Ce Lam facut? #1 aveam jn mink... (Gasindu-l pe o mobili.) Dac& ai sti ce am intr-insul tout un monde, STROE : Hlustré ? ELENA (avdtind spre Sotir si Luchianu): Voila les illustrations de notre monde, Ba nu vu... am S& fac Marioarei 0 surprizi, (Se duce si punt pachetul pe o mobilz, si, aflindu-se foarte aproape de Sotir, acesta, rimas wimit de gilagia Elenei, fare voia lui, ti face loc intr-un mod foarte stingaci.) D-nu este arfridasul mogiei ? SOTIR (suptrat): Nu, cuconisi... si m% iertayi, eu sunt d-nu Sotir Micronescu, proprietar mare si deputat, : Ab! pardon monsieur ! Enchantée ! Nu te supira, dle Sotirache. Se poate Sf fii si dep arendas, Deputitia nu se ia tn arendi ?* ELENA (ia pe Stroe de brag repede si iese): Messieurs!... (Lui Stroe, iesind.) Méchant, vas !.. at si SCENA V-a SOTIR, LUCHIANU 4 SOTIR (uitindwse cx mirare dupa dinsa): Nostimi coconiyi.... Numai cam... LUCHIANU: Nicidecum.. ¢ foarte inteligenti, si de bun familie... Suntem rude... ¢ fata vornicului Neghin’, SOTIR (nirat) : Ba |... protipenda LUCHIANU : Negresit, Dar ia spune-mi, Luca au vine astizi la foreni? * Noti a lui Duiliu Zamfirescu, scris cu creionul: ,Se ia si in arendi*, Tot cu creionul, si tot de Duiliu Zamfirescu, in manuscrisul II, propozitia ¢ marcatk de un sem interogativ, pe care Vellescu nu-! tran | serisese dup% manuscrisul I, unde era foarte clar desenat. 655SOTIR : B ocupat mitic LUCHIANU : A! lucre SOTIR: Oh! de doi ani... tot citeste... tor pune, Féri oi mi laud, cocoane Alecu! Pralrait multe mii de galbeni la Paris... dar barim a favéyat... mi politics suciti, ca alfii, $i asta imi place a oamenilor seriosi 5 gi are dee com- . am dar simi tiias s-a ators cu gixgi din parte-i — c& po noi stim sé regulim improprietirire: Ce fayelege cl intr-ale moyiei? Mititelu.. ol iteste # serie... citeste ca ¢ treaba 20% si serie... Un inger de baiat LUCHIANU : Nu ca secul de nepotul meu! SOTIR : © LUCHIANU : Nu Stroe, el Simi este ruda... mult mai departe. vorbesc de Alexandru a Jui Iahovache. SOTIR : Al a! stiu. VLUCHIANU : Cit n-am facut pentru dinsv SOTIR : Da, da. LUCHIANU : Inchipuieste-ti... nici nu ne mai SOTIR: Eu unul nu stiu cum mulyomesc Jui D-zeu.. Mi-a i Teal bun, Franguzeyte... franguzeyte.. Nemec... nemyeste~ Fase Gini. o af le dea fn tipat... ar face gi mai soulte dar i opresc eu. am destuli stare... Bl Snsi nu plices nu ea tinesimea de acum care wiea firi efi priceapl cee improprietirirea aranilor... Avzi, 0 stil bine. je. sa supirat 4 last, @ ambigios... Asa imi proprietiricesti, si reguleze ce le past lor, vor [58] ne ia mosiile de nous improprietirire ta serie el. O sai combatd rot. (Cu mister.) Mi se pare frumos ! LUCHIANU: Oh! despre improprietirire nici idee. rece... altfel am regulat noi la Senat. SOTIR: Fireste.. s& improprietireascl, pe cine? pe Virani. nite nesi, betivi. LUCHIANU : Indobitociti, nu ¢ vorbi.. dar noi la Senat rom regula cam tim nol, Nu, no se poste, ai permite noi! SOTIR: Asa, cocoane Alecu, mi rog... cum o s& faceri la Senat, ca <& facem si noi la Camera — ax fi picat? LUCHIANU : Tocmai pentre facut deputat... wrebuie si mergem mind in min: SOTIR : Da, da, pentru aceasta m-am lepidat de opozitie. TUCHIANU: ‘Trebuie sf merge impreund... Noi sumtem cele dow familii stpine pe jude, si fii incredingat ci mergem tmpreun ju eu ce Se pe cea am stiruit atita Ja alegeri de te-am 656 Lau ace ays Me: este e le spus, noi! My ca team douk uni... a vezi ci de dnd mi asculyi, chiar interesele ini stau mai bine... mi-ai m&rturisit-o singur. SOTIR: Da, da (cugetind Ja altceva), da. dan si facem o alianyi serioas. LUCHIANU (cu aer de protectare): Cum nu! ex nu sunt SOTIR : Luca de cite ori nu mi-a adus vorba despre Marioara... LUCHIANU : Asa da, da... ered ¢-0 si ne apropiem. SCENA Vi-a Aceias, MARIA, STROE, ELENA ELENA: D-na Luchianu totdauna a fost bund... A! Comme vous étes bonne, ma chere M-me. (Alergind la masa din fund si luind pa- shetul cel depusese in scena precedenti.) Ce zici de aceasta ?... (li da un caiete de note.) MARIA: Carmen... (Mai veseli, imbrigisind-o.) Tyi molyumesc|.. ELENA (puntndu-se la piano): Ascult-o... n-am descifra dar, in sfirgit, je joue comme je peut. (Batvini Va rog !. SOTIR (in parte): Nostim3 coconit: ELENA : Nu vi supitim ?... UCHIANU : Se poate ! o attistit | A: MR faci &X rosese pind in albul ochilor. (Execusé citeva tacte.) Asteapti... aici... ce zici? MARIA : Frumos ! STROE : Ce entuziasm ELENA (lasind brusc pianw): Nu prea merge... La suite au prochain munnero, cum zic gazetarii!... (Rizind.) Ha! Ha! Pacat, a-ai fose la alergirile de cai deunizi, (Lui Stroi STROB: Alerga si un cal al meu, ELENA : Ai fost premiat ? STROE: Nu... jocheul meu mi-a jucat o farsi. ELENA (cu intristare ajectatz): Ab! Bietul Gogore... el era nebun dupa alergirile de cai, quel sporteman la fine fleur de turfe. SOTIR : Ce zice ? LUCHIANU (care este grupat cu Sotir in partea opusi); Fleacuri. Iyi acord si aceasta... dar nu ita ci Maria... ELENA : Un perfect gentelman [sic !] nu och.) 0 tocmai bine... 1) S& nu rideti, Pe deta te-am vazut. efuza nimic.. (si sterge 6aSOTIR (ca cum ar urma vorba): Nici vorb3, cocoane Aleco, pentru noi este 0 onoare, ELENA (Mariei) chipuieste-ri, scumpa_m mals, si eram nebund dupe dinsa... (Lui Stroe.) Bil stiu co si izi... fugi d-aici... au vezi? nous caussons chiffons. (11 impinge ae Tne teisti, chér bébé; e si vina x nu se mai poartX anul acesta coloarea wor.) STROE: M& gonii! (7 astept pe Conrad, citind jurnalud detale. (Sade la o Lt NU: Da, da... Eterna chestiune a Dunire ELENA (Mariei): Conrad ?.. Cine?.. A! imi aduc aminte, inginerul mosiei, asa mi se pare... un tinkr charmant!.. si cum ii spw. neam... danteli neagri pe sériz este adorabili, m vas la doubler de satin outrecuidance collationnée, si pe wmarul sting porti une rose en permission de minut. C'est charmane!* (Observind pe Maria ci e wrist.) Dar ce ai tm? numi place fata ja cum... iar ideile tale !.. ce vrei scumpa mea: x ce la grupul batrinilor, Lui Luchianu.) Os citind.) esti nu a hotdeft si te ia de sosie si te va tua. MARIA: Dar nu mi iu ci eu nu-l iubese. EL MARIA EL tris ate va iubi; s-apoi ¢ inctipisinat ca un. a este tari situ. ! Hat Hat Cind am intrat, vie zindu-l asa, nu stiu cum, L-am Iuat drept un arendas, E vina acesto: domni, nu mi Lau prezentat. (Studiindw-l.) Cei drept, il n'est pas trop distingué, dar fiul iu... i n'est pas mal: are stare foarte mare, se zice... tu asemenea esti bogat&, 11 vei lua. MARIA: Aceasti cisktorie nu se poate face... $-apoi mama nu m-at 1 iubese sili niciodati si ma insoyesc cu un om pe care n ELENA: Vorbe, ma chére!.. Vei vedea; o si ici pe Luca sil iubi, Un adevirat fashionabil. STROE (in parte) : Bravo el... dar el ce a mai gresit ? LUCHIANU : Ce este? STROE : A decorat si pe Svirtescu. LUCHIANU ; Cum se poate? Si vedem. STROE (trecindwai jurnalul) : Uite. LUCHIANU : Him !... a pitruns.., si-a fScut loc... © Pe mani 1, lateral, o fnsemnare cu creionul ul Comiterului teatral) : De ce Sotir nae ce zice Elena ?* — la care di rispuns Duiliu Zamfirescu, tor cu creionul si fatre paranteze : ,Asta-i treaba noastri*. Apoi torul ¢ tliat cu creionul necunoscutt 658sineeul, spu- oubler ane meat ELENA : Mergeyi fn strSinitate anul acesta ? i MARIA: Nu stiu. | LENA (lei Luchianu): Cum, dele’ Luchianu, »: : asta? ALA!A! LUCHIANU : Anul acesta am interese c: STROE (Elen mergesi ma impiedi Eu mi voi duce, ELENA: D-ta nu mi fndoiesc, si prea bine o si faci, voiagiul tev mai proproriona... ha! ha! ha! Ce ochi imi faci}. i SOTIR (lui Luchianw) pidurea face mai mult... iti ve : Dar aproape am terminat cu Stroe SOTIR; Terminat... terminat.. ia so mai ved: vream si-fi vid si moaza cu abur STROE (care a auzit pe Sotir tnflui Oricit vei polei pe negustor, for ‘Vrea si ma tragi nd ful rimine neclintis, pe sfoar’, cum 7 agiul lor par mentar. LUCHIANU (lui Sotir) : Atunci merger ! ELENA (fn grupul ei, réscolind si aruncind in toate partile obiecte din lequl de voiaj); Dar unde le-am pus? MARIA : Las ELENA (ciutind): Nu se poate STROE (venind la grupul femeilor): Dar ce e revolutia aceasta? ELENA: Fotografia mea... 0 minune... (dfariei.) S-o vezi, scumpa mea 8 Ja Carolus Duran, STROE ; Ma prind cX vorbeste si fotografia. ELENA : Cum? STROE : Vorbeste fntr-una... veyi osteni deodati, ELENA (firé a se supra): Last-m in pace! (Avi grafie,) AY ce riceyi? (Batrinii se apropie, si gr Elenci.) LUCHIANU : Foante frumoasi ! SOTIR : Nostima, si v’ seamin ELENA: Nu, umbra asta da ai pe urmi. i adunind obiectele trintite pe jos.) ° indu-se tn & near fi prea pronuny Cost trop en plein, In sfirgit, sunt eu... A! (Adunind cw precipitatiune lucrurile | risipite.) (Mariei,) Vino, Mario: (Lui Stroe.) Daa rimii aici, tov nu te-ai vindecat, esti curios ca Ja! Ha! Ha! (ese repede cu Maria, pe usa ream vazut incd sera cea noui. | an copil... gras! lateral.) 659Le : a ee i i o LUCHIANU (ui Stroe, dupa ce a Iuat pilaria si umbrela din mina lacheului) : Nu vii cu noi? STROE: Vi mulyumesc, am fi prea multi in trisuri.. S-apoi cine ce mai aveyi de combinat. SOTIR : Cum? STROE : Combiniri politice.. (Apa facem actul de vinzarea pidurei SOTIR (iese rizind dup Luchianu): Da, da! pidurea, (Salutind cere~ monios.) Cine mai imi esti. 3000, him! fyi te dutale f Ha! Hat (lese.) ) Eu agtept pe Conrad ca buiesc Jocmale SCENA VIl-a STROE, singur Tatd in ce lume a intrat sirmanul Leon !...4 Un speculant, ca coteyte ziua si moaptea averea lui gi averea altora, un politicoman, i bibar de ciocoismuri, cu toate ci pretinde cf e nobil ~~ om slab de catacter dar umflat de respect pentru sine ca broasca din fabuli; 0 prieten3, pe jumitate nebun%, prin capul cireia zboark regina Mab a lui Shakespeare, si o face de viseazi numai mode —'o fiinsi al cirei creier trebuie si fie un adevirat atelier de croitorie... Incailea de ar yorbi mai pu dar cind tneepe, te apuci groazX: ai fi mai mulyumit si ingbiti discursurile unui intreg Consiliv comunal, dectt drigilasele ci cuvinte, Si, cei mai cindat, este ci tot ise pare ch nu vorbeste destul, Tar alituri de aceste impestrigate care curg, curg si nu 32 mai ispriv muri, dong femei: mama si fata, amindouX bune, amindou¥ superioare, si deci amindouk neinjelese de ceilantii, Una, d-na Luchianu, s-a miri- tat ca sisi facd rindul ca toate; cealali, Maria, se mirth ca si fact ca mumi-sa, (Dind din cap.) Ce twist... (Reluindu-si firul,) Si ce bir- bat ii aleg, sirmana fati! Luca Micronescu! Un om care a ispritvit toate pe pimfint, si nu ia mai rimas decit grija de asi reproduce speya... (Facind o miscare la dreapta, citre culise,) Oh! dack nu teas cunoaste!.. (Revenind la loc.) Un nerod care a colindat lumea in- * In manuserisul IL (transcrierea copistului, nu a lu Vellescu) le gitura se face sirind peste comentarivl cu pimintul romnd si cu spin- zuritoarea lui Galileu — agadar, tn felul urm3tor: Un nerod care. nu ¢ in stare si fack elu niminui, dar..." ete. Operasia “eliminirii a facut (io ms, IX) dup ce Duiliu Zamfirescu corectase fraza, inlocuind pe Galileu cu Cristofor Columb. - adevir Columb putea fi legar de Glitorii, nu Galileu, care nici n-a fost spinzurat, ci ars pe ru 660