NOTA ASUPRA VOLUMULUI IV. LYDDA, SCRISORI ROMANE — TEATRU Acest al patrulea volum din seria Operelor lui Duiliv Zamfirescu ¢ singurul cu un caracter neomogen, sub raportul genului literar, cici cuprinde un roman — él insusi cu o constructie neunitard : epistolar si memorialistic — si cinci piese de teatru, Exist, cu toate’ acestea, o legituri, mai puyin organic, intre romani Tydda si una din piese, Lumina nowd, care legitimeazi tatr-o misurd anumiti apropierea. Care'e legitura intre Lydda si Lumina noua? Piesa aceasta a fost initial scrisi in 1895—i806 § purta alt title: Hypnoticié, dar a tntimpinar opozitia lui Tioy' Maiorescu, cituia in mod firesc i-a fost timisé pentru lecturd gi, desigur, pentrit “paritie ‘in Con vorbiri. Consinutil observatiilor ficute de efitie atl cuncastem, ‘dar ne Sint cunoscute cleva explicatii Gate de seriitor cu privire Ia -modificirile operate, In nici o alt& lucrate Duiliu Zamifireseu: n-a facut atitea trans- formiri si atit: de importante: ca in Hypnoticii, pentra a ajunge la Euminé nowt, climinari.si.adaosuri care au: rectificat chiar directia ideo- logicS a piesei. . Seriitorid a primit sugestiile si recomandirile erisicalui, amfntnd piesa, Wsind-o ys doarm&*, cum fi, sctia el tui Maisrescu, si amime 15 ani. Insd $n cursul convorbirilor cu fruntagul Janimii, aa intervenit probabil refetiri dese Ja chestiuni filozofice, abordate, fnts-d-sceni a Hypnoticilor, si scrlitorelui i se va fi demonstrat ci are golusi, aproximatii, jnexac- dey fa domeniu -- in studivl psihologiei, al /filozofiel — ceea ce Duiliu Zamfirescu. a accepiat cu greu, sau itict n-a acceptat propriu-zis. Lydda. incepe si fie scrisi chiar in momentil Gnd esueazi Hypnoticii, atunci ineepe s¥ se publice in Convorbiri, fiind o. insurectie a- unui artise VEtingr, aflat Ia Roma, inteligeat si optimist, fatX cu scepticismul anui bitin filozof, schopenhauerian mizantrop, ximas Ja yar, fn perimenra limitat de gindire si de legituri cu viaja, Romanul va relua, in forme noi, extinse, majoxitatea problemelor eliminate din piesd, in scrisorile pe care le schimb& tindrul Mircea M. cu b&trinul Filip A. si in jurnalul acestula din urnti, care ping la urm% recunoaste falimentul pozitie: sale. Procedarea era inocent{ pentru cititorii romanului si chiar pentru nume- rogi ptieteni, care nu. stiad ce. consiie corespondensa dintze Maiorescu si Duiliu Zamfirescu, nici: obiectul: discutiilor dintre ei si nici opiniile cri- ticului despre piesa Mypnoticii. Asadar, legitura dintre roman gi piesa Lumin& now& — mai exact in prima ei form§, Hypnotic? — legitimeaz3 micar partial alSrurarea Jor in acelasi volum al editiei. ‘Ar mai exista tnck o rajiune, de data aceasta exprimind 4 rebours soatta comund a romanului Lydda si a teatrulut Msat de Duilii Zam- firescu. Daci roimanele sale principaleexprimau un program social, iat poczia sa reprégenta 0 reactie liticed la prablemele cele mai diverse ; dack nuvelistica sa era cind replick romaiiticd’ Gi Cind Hteraturd cu program social — romanul Lydda intrd tn seria eseului filozofic, a dezbaterii — desi in cadrele largi ale epicéi — in problemele teoretice, de congtiiny, jar teatrul, prin O suferingz, O amica si Poezia departérii, abordeaa cazuri de constiingd si inceazed, tn formele specifice genului, ispite. file- zofice, explorarea ,abisului interior*. -Chreva, nuyele.—- Frica, Alessio, Singuritate;. Petvic#, Furfanto — apart si Luminé nod devin indictarea, jag piesa, tn forma ‘prim’, a Hypno- ticilor (care, Sn -esecul ei, determin’. serierea .romanului Lydda), ¢ prima reactie literar3publicd marcind: facepitul emancipirii de tutela spirituala maioresciand. Celelalte etape orincipalé. ale: .acestui veritabil proces. de congtiinjS «vor fi: articolil Literatura romineascd si setiitorii transilvaneni (1903), discursul de receptie Poporarismi in literatura (1909) si. comu- nicarea acatlemici Metafizica cuvintelor- st-estetica literaré (1911). Asadar, dacd nu ragiuai dé fell giuparilor pe criterii. de gen’ literar justifick alSturarea Lyddei de ceatrw <2 iath A apar si argumicntele fa- rudirii piin genezi, prin gamili de preocupiri. Am adduga gi rezervele criticii, care stat accleasi fayi de‘ronianul Lydda ca gi fayd de piese, gi anul si celelalte cunoscind o circulayié foarte restrinst si fiind- cu’ timpul situate fatr-un' sector de plan -sectind’ sail tery 'al operei setiitorului, ca lucrSri mai mult ambigioase déctt riti-zis literare, mai‘ curind experi. mente si mai putin roman, respectiv piesé ou prid 1a public, VHTa Gpinia tebuie revigutd foto masur¥-mmlt mai mare’ deck dn cazul altar sectoare ale operei ui Duiliu Zamfiresen — acelea -cunoscure =u 2reginoscute, in generaly cu- dimensiunile lor reale. Inst -ronvanal Lydd, “Uparit in Conmvorbiri in rape disparate, la distant’ uneori de “ani intre ele; scos in volum :sapte ani mai viraiu, tn 4941, reeditat cu 2girceni Sasimpus grou, bamal adevitat e sii spunem ci au sa impus, na fost “nici urmirit cu seriozitate de. critica nodstr, seria din colectia Scriftori sytotani* editati de Mariana Rarinceseu-Zamfireseu nu -l-a cuprins si, prac- mgt, de aproape jumitate de veac el nu a mai circular decit Ja pusinl cititori ai bibliotecilor, nu sila publicul libr&riei. Cit priveste -teatrul, “racelta n-a fost -niciodatd adunat in volum, aici m¥car scos in brosuri, ae q timas in Literatorul de la 1882 si tn Concorbiri literare din 1912—~ os “1944, aflate ai doar fn citeva biblioteci. De jocat, numai ultimele patru copie —~ Luming noni, O amici, Poezia depirtérit 3 Voicbita au fost yJucgte pe scend, numai la Nagionalul din Bucuresti, fark si treacd mult Rejpeste zee reprezentai $i, judecind dup lista» docasivilor sesitorului <2la ejeta spectacolelor — pentru primele .cinci. spectacole Voichija-aducea "ear 1500 lei — Snseamnd ci silile “nan fost niciodaii pline, ba chiar Oleau pe m&sur& ce spectacolele se. répetau, Erau ceea ce se numea auunel : ,sticcese de stimS, cum va spune actorul Ion Livescu despre unul dia elese, asadar spectacole bine jucate, sale: anor piese considerate mijlo- : cii sau slabe, puse in scen% pentru autorul Jor; din imposibilitatea vearra- Tui de a-face altfel, si vizionate de-un public care nu putea si au vin’, aplaudind cu mésuri nu atit piesa, cit efortal ‘sau talentul actozilor. ‘Totusi, clei lume putea sk vad spectacolele ? Chi cititori are teatru} pablicat intr-o revist® lunar’ ? E cert cd epoca noastré aproape nu inal’ Are -curioscitori ai teatruhi seis de pirintele Viepii la ard — deci variy:din corpul didactic i dia exegetii de strict? specialitate. —~ jar citivorii Lyddei trebuie sf fie’ na numai foarte batrini, dar si foarte purini't Duiliu Zamfirescu e inst’ cel diritti vinovat de aceasti situate — si apoi e rispunzAtoare o anumitl neagra. traditie a. tipfririi literaturii odi- nioard, a teatrului, a prozei care nu era aiaterial de -studiu 4m ‘scoli d nici roman de senzayie, de aventuri, Aceasti traditie -abia fn epoca noastr’ o curmim i tipfrim, cum se vedé)operéle scriitorilor si fn afara, sau pe deasupra interesului comercial ! Astfel, gruplim fn acest volum dou genuri distincte — roman: teatru —- inglobind Jucriri unite si de aceéasi soarth vitregi a edivisilor anterioare, desi cu semnificagii botSritoave’tn opera seriitoruluj gi. dn literatura noastrd in general. Caracternl lor experimental — tehnicd a xcompozitiei, caracteristici stilistice — ¢ numa o laturd a valerii for; alti faturi, si ole mai importanti, a volumului de fayd este cea de dezbatere din -unghi strict personal, de -eseistici, am spune (dack vermenut neat limita aprecierea artistica), tn orice caz de abordare in perspectiva mai acuzat teoretica dectt primele wei volume aparute ale seriei, E Hm: pede Trenul trece, Clisa se ridic.in. grimezi enorme. Pra- ful e galben, cimpia galben’, muntii galbeni, 310 “AS 20 25 30 33, 40 Ne apropiem de Atena. M& coprinde o curioas& neliniste. Atena! Sunt supa- rat pe mine insumi cd mi-e cald si nu mid simt destul de entuziasmat. Iath muntii clasici. Caré o fi Hymetta, care Parnasul, care Pentelicul ? 45 Trenul merge acum in sens jnvers. Nu mai inteleg nizhic. es pe-platlorma vagonului si scot capul din linia trenului, ca 8% vd incotro vine gara. Libereazi, Doamne, pe robul thu, cf vazur’ ochii mei lumina fetii tale. Pe fundul strivezin al cerului albastru, Partenonul isi profileazé liniele sale elegante, ridicate pe Acropole, ca si cum o mini nevazuta ar fieseos cu incetul la lumina. Niciodat% pin’ atunci un lucru iesit din fantasia omu- Jui nu mii miscase atit de adinc. Trenul intra in gard, o mizerabila baratc’ de scinduri, asezati fn mijlocul nisipului. Un’ bun amiic al meu de la Legajiune, tin&r, frumos, fericit 18, ma agtepta pe peron, si astfel, cu imagina stSlucits a Partenonului in suflet si cu deplina bucurie de a-mi revedea amiicul, coborii din yagon in tipetele ascutite ale tocomotivel, atmidmaxa, care parea innebunit& de fericirea de‘a fi ajuns. Prietenul m& Ind repede in thasura lui si plecarim spre oras. Ce fericit m& simyeam f,:. 4% -Bunul iveselul meu amic imi aparea mai seninca orcind; Partenonul imi sta fnaintea ochilor cu toat% ‘stzalucirea frumusefii sale ; trisura jn care zburam era éléganta: Aveam tnjelegerea clari a intensitAtii estetice a ymomentului; finerefe in suflete, elegant’ in viata imediat&, -clasicismul cel mai pur in liniele dimprejur. Dar aci se opri toatd sugestiunea antichitagei_ gre- cegti. se Astizi, cind imi aduc aminte de impresia intreaga ce mica VBsat-o Atena, inteleg parcel si mai bine entuziasnmil, gentilei mele engleze: in érdinea emotiunilor estetice, vederea Partenonului poate avea acelasi efect pe cares] are 0 mare nenorocive sau oprea mare fericire in ordi- nea emotiunilor morale, in acest sens ‘cA el statorniceste 44deodaté o opinie pe care nimic nu o mai intunecd tn tot restul vietii. Se poate insi tii cu o singuré impresie sau cu o singura opinie ? Desigur nu, si mai cu seam’ mu, pen- 5 tru un optimist ca mine, care crede ch viata e interesanta tocmai pentru ci e variat%, tocmai pentru cd este, ca si natura din care face parte, totdeauna nous. Revenind la Atena — dack se excepteaza Acropolea, cu cele tréi temple ce sunt jnck tn picioare, Partenonul, 10 Erechteion gi Propyleele ; cu ruinele dezclate ale teatrulu; lui Dionysos, ce-i odihnesc pe flancuri; cu templul tui Teseu, scund si indesat in pamint ; cu elegantele coloane ale templului lui Jupiter Olympianul 18, ce se inalf sin- guratice pe malurile triste ale clasicului Hissos — tot res- 45 tule de oras nou, in care nici un nex infim nu existh intre himea de acum si lumea de atunci 19. Monumentele trecutului par a se fi retras departe de viata actuala, {n- valuite in haina mohorit& a vremii. In cimpia uscati a templului lui Jupiter, o coloan& privalita si-a intins ro- 20 tocoalele sale de marmur’, una ling& alta, ca niste ‘buckti rotunde de fildes pe o masa. de sah. Nimeni ru indrazneste sa le atingd, de team si nu se prefacd deodat% in Ppulbere. lati, in fuga, impresii din Grecia si din Atena Attica. Ag vrea s& urmez cu impresiile din Roma, dar la pa- 25 drona ma instiinteaz’, ci domnisoara Lydda asteapté afar’, ca si reincepem excursiunile, Va las dar, riminind Al d-voastr3. foarte devotat, Mircea M. ef SCRISOAREA It 30 Roma, 189... Tubite domnule Filip, Reiau firul imprésiunilor din’ Roma, Amica -mea mi agteapt& sotto il portone. Nu pot s& trec mai deéparte, fara a va da o.slab3-icoand de Lydda, Cum sX spun mai bine ? 1b10 15 20 25 30 35 Trithipuitivd un fulg alb, care cade din ‘vazduh, pe o zi de primivars, incet, domol, cu firele’moi prinse de nervul candid’ si vett avea poate impresia fizicd pe care o jasi Lydda, La moval, inchipuitiva sdratarea pe care ar thimete-o in vint mina delicati a unei fete, logodnicului ei; inchipuiti-v’ ceva vesel, naiv, strengares¢, contopite intro personalitate hotdrit’, care nu merge indiferent la dreapta sai la stinga ci sau Ja dreapta sau Ta stinga ; in- chipuiti-va, tn. fine, o fire sin3toas4, echilibrata, in pra- gul viefei, privind lumea cu un ochi albasteu, care se simte cA face parte el insusi din armonia naturii, Lydda e femeie ‘si e englezi; cu alte cuvinte unoste farmecului pe care i-l d& sexul toat sinceritatea gi tot simtul de sine pe care i le da rasa. Se intelege foarte bine c3 un om care a cunoscut astfel de femei, ca Stuart Mill 29, s-a hotarit sé ia apararea tu- turor femeilor. Ne indreptarim pasii c&tre Palatin, Kram intelesi ca fie care s% aib& dreptul de a alege muzeul sau locul de plim- bare, pe rind, Era ziua mea de alegere —- prin urmare Palatinul. Este ceva mai elocvent, in trista si mareata sa singuriitate, decit acest deal, ridicat pe ruine, acoperit de _ruine ; la picioarele cAruia se tntinde Forul ; de pe care se vad arcurile de triumf ale lui-Septim Sever si Titu, padilita lui Constantin §i Coliseul 2.j.Aici este.inima Ro- mei antice, a Romei imperiale ; inima celui célos ce sti- . phiise lumea de la un capit la altul. La dea Roma qui dorme, zice Carducci : Poggiata il capo al Palatino augusto, Fra 1 Celio aperte ¢ VAveitin le braccia Per la Capend i forti onieri stende ‘A PAppia via, Ridicam dealul de la intrare, repetind versurile aces- tea. Lydda intelegea tot, cu toate inversiunile lui Car- ducci ; numai per la Capena nix stia ce vrea s& zicd. De aceea, neaparat, deschise Baedeker-ul #4, Eu -o apucai de ming : . . : — Si asta viei so gasesti in Baedeker? 18sienna 40 15 20 25 30 35 Ea ridicd ochii ei hot&riti c&tre mine < ~~ Da, negregit > Neai si gasesti, ° — Ba da. . — Ba nu, Se agez& pe-un colt de-ruind, la. urabri, si incepu 98 - xasfoiascd: Baedeker-ul. Ceti toate paginile privitoare la Palatin : nimic, Mai dete pe la Aventin: pace. Iar se intoarse la Palatin: iar nimic. Atunci se sup’ri ; auzi dumneta sh-i fact asa rugine Baedeker-ul.! Batea cartea de genunchi, cu o furie comic& nespus ‘de gratioas’i. Apoi paru a se gindi: — Mai ‘spune “Boedii incé o dati! Eu repetai poezia. ~~ La Via Appia trebuie cSutat. 5i cu incdpatinare cautd la Via Appia, Dup un 2» minut sari in sus : — Am gasit | Am gasit |. — Ce-ai gasit ? sla porte de Capoue (porta Capena} d’ot partait la voi vote PAppienne™, © carte facuta pentru noi trebuie 5% contina tot. in adevar, gSsise ceva..Nu gtiu de ce, mi supara orgo- Hul acesta englezesc. — E fals. Capena:si Capua:sunt dowd lucruri deo- sebite. $i Incepui si-i fac tin curs de: istorie, Capua era ve- chiul Vulturnum, in. sud; Capena era oras etrusc din fara -Veilor, astizi Civitella, in apropiere de Roma. Prin urmare porta Capena a romanilor nu. putea fi vila porte de Capoue“ ci ,,la porte de ‘Capénes. Cind ma reculeg fn mine, aceste siritiri de eruditiune ma supard :-ele dovedesc c& autoritarisraul firei mele bar- bategti nu ing&duie o-egalitate de. inteligent& si de voint’ intre barbat gi femeie ; ceca ce este. gi.sSlbatec si absurd 22, Lydda se uita la mine cu mirare : ce fel de om. puteam fi, ca s3- indriznesc si combat Baedcker-ul ?... Piru a se gindi un monient, si zimbi, poate de milA, poate de mul- fumire cd stiam carte. Intrarini- pe drumul de lespede ce wy20 30 35 40 trece pe sub imensele bolte ale palatului lui Caligula. Ea se opri in doc, ca st&pinit’ de o mare emotiune : — Citeodat& fmi vine si cred c& ai dreptate : parci, tn adevdr, Roma e mai sugestivd decit Atena. Desi ma- sivul acesta de palate fn ruine nu se poate compata cu Acropolea, totugi e ceva atit de viu, atit de incilcit, atit de méaret si de silbatec in Jabirintul acesta, incit imperiul roman {ji rasare deodatd ca imagina plastic’ a unei imen- sitati informe. Imi pare c& vad pe tiranii nebuni cari au minjit numele ilustru al familiei Talia, fi vad din boltele acestea enorme, din chiliile si ascunz&torile infame, din dintii tociti ai zidurilor : o icoand arhitectonic’a a mora- jului acestor monstri, ale cdror gindari nebunesti se arun- cau ca aceste arcuri indraznete ; ale c4ror suflete erau torturate ca ascunzatorile ¢ chiliile ; ale cdror pofte erau brutale gi senile ca dingii tocifi ai zidurilor 1. Eu ramasesem prost. — Vorbesti cao carte, dormnigoar’. Lyddo. Ea dete din cap, zimbind, Ochii i se umpluser& de la- crimi. Pe mine lacrimile mA incurcd de tot, oreare ar fi cauza lor. —- Hil fi zisei : ce sa intimplat ?... Ba then, isi sterse ochii si mA lus de braj. Urcarim scara de lingS micul muzeu al directiei. Deodati gravitatea solemn& -a-riitielor disparu intr-o sirb&toare‘de flori. Brazde imense'de trandafiri, azalee albe si rogii, crangi de iasomie, portocali’infloriti — o orgie de colori si dé parfum, in mijlocul cateia palmierii isi des- faceau frunzele, ca niste evantalii enorme. In jurul brazdelor se scuturau rozele, trigind un chenar vesel pe nisipul de aur. Lydda lug:o. mina de foi de tran- dafiri, se apropie de mine si mi fe sufli in obraz, rizind. Eu ag vrea s& fiti de fat d-voastrA, care socotiti ca femeia € pagubitoarea neamului onienesc, °3 ca si vedeti ce gratie de muz4 e in fiinja asta incintatoare. Cind o vad, cu palariuta alb’ agezatd pe frunte, cu mijlocul ca un ramur, fraged, cu imbricdmintea-irsoara ce-i cade in cute firesti peste -picioare, m4 intreb.-dac& poate antichitatea jntreag’, si dea un model atit de perfect. In jurul ei res- piri liber, te simi sigur, nu aivun moment din nelinigtea 1B10 20 25 30 35 sufleteascé ce pune in noi apropierea oricArei femei fra- moase, Ne agezarim pe o banc& de piatri, in marginea dealu- lui. In fata noastrA se ridicd turla Capitolului. In vale, templul lui Vespasian profila in lumina candid’ friza sa elegant’. Dincolo, peste Tibru, se resfirau pe Janicul brazi uriagi ap&rind vazduhul cu umbrela ranturilor lor. Lydda pavea ci urmreste cu gindul si ochii gindurile mele, ~- Ce moment incintStor! zise ea. In firea asta de miazazi, prim&vara e cao simfonie tmbAthtoare : aer, la mina, miroase, totul se contopeste intr-un abur d&titor de viaf&, ce-fi ascute si infrumuseteaz% simtul de a fi, Eu m4 inteleg pe mine mai bine decit orcind... Dumnea- ta nu ?.,, . Eu rSspunsei un ,,da“ foarte nehotirit. Nu doar ci nu simgeam si eu tot ceea ce simtea ea, -— dar vorbise atit de bine, incit mi se p&ruse e& avea frazele gata. Cind m& reculeg in mine, singur, si m& gindese Ja Lydda, 0 inteleg si o admir mai mult decit cind sunt nga dinsa, Ea gindeste sigur si exprim& elegant ceea ce gindeste, fiindc& Ia dinsa creierul are oarecum traditia me- canic& de ‘a functiona astfel; fruct.al unei adevarate civili- zatii de mai multe generatiuni. Ea se imbrack elegant, se misc elegant ; tot ceca ce face e-firesc si ales, pentrn cA e in singele ei de a fi asa. Eu, casi spun ceea ce spusese ea, trebuie si iau condeiul. Care sunt generatiele culte din care ma cobor eu? De cite ori.nu. ma gindesc la multe lucruri... Biata mama, simpl%,. duioasi, daci nu gdsea la d-voaste’ sprijinul vietii, raminea pe dramuri gi.cu dinsa ramineam $i eu... Trece un nour peste sufletul, meu. A trecut. Lydda mi. atinse pe mini : ~~ Ma rog, s&-ti dau ceasornicul. Nu stii ce mi s-a intimplat cu el... —— Nu. ~~ Sti c& fi lam cerut ieri...ca si.am ceva de la dumneta pind ast&zi. L-am pus in:buzunarul jachetei. Cind ag10 15 20 25 30 35 am ajuns acasi ¢rau:tofi‘la ‘mas’..Am aruncat haina gi mi-am Iuat locul, Dup& un moment, mi-am adus aminte ck ceasornicul. sta arincat cu haina:-M-am sculat, m-am dus de Lam-Juat ‘din jachetd; am Wsat pe al meu-in cu- tioarA:siam prins pe al dumitale de lant, ca sd. nu’se dis- parti: de mine. Dar, cum se"intimpli "mai fntotdeauna in asemenea cazuri, parc’ o molima stirpise toate ceasornicele celelalte. Si toti voiau si stie ett e ceasul: Trebuia sA ma execut, Scosei ceasornicul si m& uitai linistit “la el. De unde ne vine hot&rtrea’ ateasta solemn’, de-a infrunta to- tal cu cel mai sfruntat neadeyar.... Intr-o clip’ se sta- tornicise in :spiritul meu c& mi se stricase ceasornicul si-l Isasem Ja ceasornicar, luind un altul la intimplare. Dar pe cind atingeam clapa dedesubt, simtii relieful monogra- mei dumitale, si in acélasi timp tot singele mi.se urch in obraz. Cleea ce nu mi se intimplase cind mintisem, mi se intimpla acum, cind dovada minciunei. mele devenea evident’. Vezi ce. perversi suntem >... Sora-mea se leg’ de mine : ,,In adevir, e foarte grav s& intrébi.pe o domni- soar cit e ceasul. Mama incepu si ridi: ,,She is a giddy creature“. Tata: ,She is a very queer sort of a person, Tar cu mA simjeam c& ard in focul Ghehenei... in sfirgit, furtuna trecu. Dar deindaté ce ramiasei singura, m& culeai, sub cuvint c& m& durea capul, si incepui prin jntuneric opera mea de distrigere; care poate 84 te su- pere... . Eu m& uitam la dinsa nedomirit : ~— Ce? — Am sfirimat monograrna cu‘din' © nespusd simpatie mii se revars& peste suflet. Ag fi sfrutat-o ca pe o sori, dac% ag¢fi-indraznit. Zimbii intr- aiuri. Ea de asemenea zimbea. — Va sh-zicd nu te superi ? — Gum o.s& ma supar! -~ Ai dreptate : e ugor de inlocuit. Era mai greu de ridicat... Cred cX mi-am sfarimat-si dintii. Si zicind astfel, fmi ariti o indoit& coroan’ de marga- ritare, o adeviirat’ oper’ de arti a naturii. La un colt de sus, se vedea smaltul ticnit. 2010 20° 25 -~ Nuvi .nimic,..zise fot ea,.rizind. Bine c& -n-am fost silité si mint... cel pugin cu fapta. Vrei si mergem Ja casa Liviei ? . ~~ SA mergem. ~~ $1 asifel, pornirém mai departe, ea leginindu-se ca 0. trestie in vint,.eu fericit, Al d-vstre, ‘Mircea M. SCRISOAREA IV Costicni, 189... Tabite domnule Mircea, Antdia dumitale scrisoare imi face cea mai mare pli- cere, ‘fiindea vadca te furd arta. Imi pare iu cd nu pot sd spun acclasi lucru si despre a doua, din care incep sa, injeleg c& englezoaica se substituie. pe, nesimtite Madonelor si Venerei Capitoline, Se_vede cd tineretea este, cu, hotartre, menit’ s& fle proasta, chiar tn oamenii. cei mai-ferici{i organizati. Nu te supara_c&-ti vorbesc, ca intotdeauna, Mira f&4rnicie. Gunosti parerile mele 24 asupra lumei si asupra naturei now val cosa nessuna i moti tuoi, ie di sospiri & dégna la terra, Dupi cum’ fi-arh povestit adesea, eu n-ain fost personal ‘refericit si nicl moda sau timpul ta care am trait nu ii-au'fnrlurit : ¢ ‘o ‘cOnvinigere’'a méa, liber gi cu in cetal format’. ° " Natiira “este imorald $i -infawi8, tar lumea, in -genere, rea, Un-singut’ lucru ‘e; in mijlocal natured si al lumei, incint&tor :-safletul, care ‘coprinde intr-insul simburele ca- vacterului moral alvomului, adicd acea stare“in care vointa ecu desavirgire' subordidata ratiunii. . . » Ins4-natura: si lumea, luati tn-totalitatea saysunt amb doud dugmariele caracterului movalj cea: dint. “prin fatali- at20 23 36 ss on tatea gi indiferenta legilor sale fizice ; cea de a doua prin senzualitate si egoism. Cind cineva are norocul s& fie, ca dumneta, inzestrat cu un suflet nobil, e o crim’ de a-l apropia de izvoarele senzualitatii si ale egoismului lumii. Cum sa-fi spun mai clar ci. femeia este incarnatiunea senzualitatii si a egoismului ? Cum s&-ti spun c& in femeie caracterul moral nu existi si mu poate exista? c& orcit de cult& si de liberal& s& fie o femeie nu va ajunge nicio- dat& la o absoluta independenta de judecat&, din cauza raportului de dependent& ce existA de Ja inteligenta la facultatile sale afective ? Ridicindu-te pe scara intelectual’, barbatii dau din cind in cind, printre marii cuget3tori, exemple de asce- tism voluntar ; femeile niciodata. Cele ce mor fecioare, n-au putut face altfel, din cauza religiunei sau a condi- jiunei lor fizice si sociale. Si e de observat ci femeile care mor fecioare sunt de regula fiinte smerite, umile, de o conditiune intelectuald foarte joas3 > barbatii, din contra. Dar prietena dumitale este englezd ; deci, neaparat, vii cu tot arsenalul lui Stuart Mill. Arme vechi, dragul meu, gusanele cu ammar ! Si mai intdi nu-mi place-numele prietenii, spre a vorbi ca socialistii, Ce va sf zick Lydda? De unde a descoperit corespondentul dumitale de ziare numiele acesta pretentios, spre a-l da fetei lui? Am c&utat ‘priti toate mitologiile, dictionarele, enciclopediile si calendarele si n-am gasit decit: Lydd, unul din cele CitcisPorturi ale Engliterti ; Lydda, vechea Diospolis a grectlor, astdzi oras din Syria. Ge are a face? Nu vezi ci amicul.dumitale corespondent e snob, goujat, sau, pe romdnegte; mitocan boierit ? Al doifea, Stuart Mill e spirit mediocru. Conditiunea. normald a femeli este aceea de:a,ocupa, in scara biolo- gicd, locul rimas gol dintre maimuy’ si.om. Fiinded nu se poate admite ca barbatul si se coboare de-a dreptul din goril, el se coboara din femeie: Rolul pe care l-a jucat femeia, de la aparitiunea spe- ciei noastre pe pamint pin’ astazi:-este accla de fiinta in- ferioara barbatului. De ce-este’asa ? Probabil fiindca nu 2210 i5 20 25 30 40 poate sa fie altfel. De ce maimufa mm este egala in in- teligent& cu femeia? De ce elefantul-mu este egal cu maimuja ? De ce papagalul nu este egal cu elefantul.? si aga mai ‘incolo, pe scara coboritoare a inteligentelor ? Domnul Stuart Mill ne spune %5 c&, ridicind femeii drep- tul de a face tot ceea ce face barbatul, ridickm omenirii jumitate din factorii progresului; ¢& le ingdduim sh se ocupe de arte si literatura, unde au dovedit cA nu pot produce nimic, si Je impiedicim de a se ocupa de politica, unde, or de cite ori au ajuns, au dat dovezi de o special aptitudine. $i ne citeazd pe Elisabetha, pe Debora si pe Jeanne @’Arc, iar intr-o not% isi mai aduce aminte de re- gentele imperiilor asiatice. Fals ! Dintre. respectabilele dame de mai sus, cea mai bine inzestraté cu facult&ti intelectuale a fost a patra: Cate- rina cea Mare. Pe aceasta, pudicul englez nu o citeazi. Si se intelege ci nu o citeazd, fiinded i-ar rasturna toate probele. Caci, dacd- este adevarat ci impiriteasa Cate- rina avea o minte destoinic&, tot atita este de adevirat cB dinsa era incarnatiunea senzualititii, de o lips revolt3- toare de sens moral, o inconstient&.eroticA in teat hidoasa acceptiune a cuvintului. far cit despre cuvioasele regente ale impératilor asiatici, fericit cel ce crede in elé! Noi vedem c& aceste regente au adus China tn halul th care se:gaseste astiizi, deo bate Japonia, a c3rei populatie este de: zece ori mai mic ; cA Indiele sunt -cucerite si exploatate de natiunea c&rei apar- {ine Stuart Mill. Femeile fn literatura sunt nulé; fn.artele plastice nule, in muzic& nule. In politic’ sunt-un dezastru. Conlucrarea lor Ja mersul inainte al omenirei a fost si va fi mai mult strickioare decit-folositoare gi se poate mi- nunat compara cu un colegiu electoral de inculti, a chrui acfiune politic’ se exercité de un.gles, care, ia cazal nos- tru, ar fi barbatul : dacd din intiiplare, alesul e om su- perior, aleg&torii sii fl vor enerva. eu cereri_ meschine ; dac% ¢ un nenorocit incult ca sivei,, nu va insemna nimic sau sé va vinde celui ce va pliti.mai mult. De aceea si sunt eu contra acestor colegii electorale, 2310 26 23 30 35 40 in- fine, ultimel gicel. mai ‘puternic argument impo- ‘triva‘lui Stuart Mill si-al feieilor-este puramente iziolo- gic. Dac&' femeia: va. intra

You might also like

• Polaritatea-Moleculelor-Curs 1

  

  Document18 pages

  Polaritatea-Moleculelor-Curs 1

  Roxana Ailincai

  No ratings yet
• Book44-NONVERBAL en

  

  Document104 pages

  Book44-NONVERBAL en

  Roxana Ailincai

  No ratings yet
• Duiliu Zamfirescu Opere2

  

  Document109 pages

  Duiliu Zamfirescu Opere2

  Roxana Ailincai

  100% (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Duiliu Zamfirescu Opere

  

  Document83 pages

  Duiliu Zamfirescu Opere

  Roxana Ailincai

  No ratings yet
• Introducere in Managementul Proiectelor1 PDF

  

  Document227 pages

  Introducere in Managementul Proiectelor1 PDF

  Roxana Ailincai

  No ratings yet
• Determinare Rezistente Termice Specifice Corectate R PDF

  

  Document5 pages

  Determinare Rezistente Termice Specifice Corectate R PDF

  Roxana Ailincai

  No ratings yet
• Introducere in Contabilitate PDF

  

  Document436 pages

  Introducere in Contabilitate PDF

  Roxana Ailincai

  100% (1)