K. Teleman M. Florescu C. Radulescu D. Moraru E. Statescu Matematica manual pentru clasa a X-a Geometrie si trigonometrie Editura cidactica si pedagogica, Bucuresti, 1979ar Manualul 2 fost claborat pe baza programei aprobate de tului cu nr. 39490/1978 Referenti: Prof. CABIRIA ANDREIAN Dr. ALEXANDRU GREZULEANU. Dr. HOREA BANEA isterul Educatiel si Invatimin- S-a ciutat ca obiecte diferile si fie notate diferit, pentru a se evita con fuaii, Astle s¢ face deosebire, in formuliri si prin notatii, intre dreapta defi de dowd puncte, intre segmentele tnchis gi deschis avind avesie puncte ca ex- | Indieafii Generale Wwemilali si intre distanta dintre aceleasi puncte (care este egali prin definitic cu lungimea segmentelor mentionate). Printr-o formulare de tipul: ,Fie A, Z doud puncte...“© subinjolegem ci punetele A si # sint distincte (deoarece ullfel nu am avea dowd puncte). Uneori, | cind vrem si subliniem faptul cio anumiti formulare are sens numai dact pune tole A, B sint distincte, folosim si adjectivul levi sint indemnafi s& refind axiomeie, teoremele si formulele incadrate tn chenare, dupa ce au infeles bine sensul acestora. Se va acorda o atentie deose- bili definifiilor, care trebuie de asemenca bine insusite, Se recomanda ca elevii si invefe corect demonstvatiile teoremelor cuprinse in manual, Menfionim ci nu toate proprietitile demonstrate au fost intilulate tworeme, Unele demonstrafii bazate pe rationamente logice pot fi inlocuite, din motive metodologice, prin demonstralii practice. Acestva se vor face prin desene sau modele ingrijit executate. Se recomanda ca demoustrafiile practice si in- soleased si unele Jemonstrafii logice, Recomandam ca elevii si citeasca un numir cit mai mare de paragrafe din manual, pe baza indicatiilor date de tovardsii profesori. Verificarea si consolida- rea cunostintelor insusite prin lectura manualului se va face prin rezolvari de exurvilii si dialog. Redactor: prof. EUGENIA PANTELIMON Tehnoredactor: ILINCA PROSAN Coperta: N. SIRBU Desenator: C. HALCESCU | | | | i 16 Notatii folosite Dreapta co trece prin punctele A gi B (A 5+ B): AB sau BA. Triunghiul ou virfurile A, B, © : ABC. Punctul A aparfine dreptei d: A € d. Punctul A este intersectia dreptelor d, d’ (dd') :{A} = =dnd. Segmentul deschis de extremititi A, B(A¥ B):|AB| = =| BA. Segmentul inchis de extremitati A, B(A ¢ B) {AB] = ={ BA]. Semidreapta limitata de punetul A gi continind puno- tul B:| AB. Semiplanul limitat de dreapta d gi continind punctul A:|dA. Semispatiul limitat de planul p gi continind, punctul i | pa. “~ Unghiul avind ca laturi semidreptele h, k: hh = Unghiul avind ca laturi semidreptele | AB, | AC + fing: BAC sau C4 Unghiul diedru avind ca fefe semiplancle w, sau vu. ~ Unghiul triedru format din semidreptele @, b, ¢ : abe. Segmentul |ABP| este congruent cu segmentul [CD|:|AB| = |CD|.— rs. Unghiul % este congruent cu unghiul 7 : fi Triunghiul ABC este congruent cu triunghiul 4’B'C! : 2 ABC = A'BC.- Sa a ed a ars ol Figura F este congruent& cu figura FP’: F = FP’. Unghiurile triunghiului ABC: A = Bat, & = Abe — CHA Segmentul etalon: m. Lungimea segmentelor | AB |, [AB]: AB = BA (dacd elatonul este fixat). Distanja dintre punetele A, B :d(A, B) (dact etalonul Capitola! fi . a x = itl Elemente de trigonometrie plana Vectorul legat cu originea A si extremitatea B: Vectorul (Beste echipolent cu vectorul D : AB~ ED. P: WAB = |e Norma veetorului Ait AB | = dA, B). sul sealar al vectorilor u,v: a-i. Se numeste vector legat sau vector 0 pereche ordonald de puncte, deci o multime formats din doud puncte, dintre care wnul este numit origine, iar al doilea exiremitate, Vectorul avind originea A gi extremitatea B va fi notat 41. Vectori Produsul vectorial al veetoriior w. ¢ su x 2 Locnl geometric al pumetelor care att proprieti P,P, P' a. (ME: M ave proprietitile P,P’, P” tile } AB. ‘termenn! vector vine de la euvintul latinese ,,vehere“, care insear bil, care M ura unghiului hi: miis 7 (de fiecare data se va spe- 4a merge, Cinit ne referim la veetorul Af ne putem gindi la unr se deplaseazii, mergind din punctul 4 in punctual B cifiea daca este vorba de masura in grade sau in cae radiani), A B (fig. HL. 4), De aceea un vector 4B se reprezinta Cercul de centruO gi raza A (intr-un plan fixat): C10, R). : Fig, MLL printr-o ségeaté de In punctul A la punctul B. Figurile F, ’ coineid: F == F’. Doi vectori AB, A'H sint egali daca $i Unghiuri drepte: dv. numai dact A=4' » B= B. Dreapta reala : R. Uni veetor, a edrui urigine coincide cu extremitatea sa se numeste cretur Multimea numerelor intregi : Z. AA fimea numerelor intregi nul. Fiecare punct A defineste vectorul nul AA. Gs : . Dacd AB este un veetor nenul, punctele A si B sint distinvte si definese © dreapta. care ee nnmnesto enparta! vectorumi AB (fig. HE 2). Fig, U2 Doi veetori care sint nennti gi au acelasi suport, se numesé cecloré coli- niari (fig. IIT. 3). Fig. O13, eoDoi veetori nenuli, care au suportii paraleli, se numese ¢ Uneori, un veetor se noteard printr-o singurii litera, deasupra eiireia se pune 0 sigeati, De exemplu, putem scrie v= AB. Pentru a exprima ed « este un vector nul, seriem # & 0,0 find multimea veetorilor nuli. Definitio. fie AR, AB doi vectori nenuli gi parateli. Spunem ea veetorii considerati sint eehipolenfi, dacd figura ABB'A’ este un paraisiogram, deci dach AB || A'B’ si dack AA’ || BB (fig. 111. 4), . Fig. Ld Definitie, Vom spune eA doi vectori nenuli si paraleli au acelasi sens, daca extremititile lor se gisese de o-aceeagi parte a dreptei definite de originile lor. Deci vectorii nenuli gi paraleli AB, ED sint de acelagi sens, dae& punctele B, D se gisese de aceeasi parte a dreptei AC. Dofinifiile date pierd orice semnificatie, dact vectorii AB, A’B’ respectiv > = ABP si CD sint coliniari, Totusi, putem defini echipolenta, respectiv relatia de a avea acelasi sens si pentru vectori coliniari, dack procedian in modul urma- : ach ooh oe tor: alegern un punct 0, exterior dreptei d, care contine vectorii AB, A’B’, CD si consideram paralelogramul OA.BP, care are latura OP paraleli cu d. Vorn spune e& vectorii coliniari AB, A’B" sint echipolenti, dact veotorii paraleli > —> me OP, A’B’ sint echipolenti; vectorii coliniari AB, CD se zic de acelagi sens, dacX vectorii paraleli OP, CD sint de acelasi sens, (fig. 111. 5). A BC DA aaa 4 Fig. MLS Exercigil. 1. Si se arate ed relatia de echipolenta a vectorilor este relatie se echivatenta, deci et este reflexiod, simetricis gi transitio’. 2. Sa se arate cd relatia exprimati prin cuvintele air acelasi sens este 0 relojie de echi= valent. 8. Sit se arate ci definiiile echipolenged gi relapiet privind sensui x dot gectori nenuli si coliniari nu depind de alegerea punctului O. Doi vectori nuli se considera totdeauma echipolenti, Pentry ima cd veotorii z, sint ochipolenti, scriem w ~ 2. Fie AB, GD doi veetori nenuli gt fe © um punet oareeare. Si consider punctele M si astfl en Ott ~ AB si ON ~ EB. Se tormeazitastfel unghinl AON (fig. THY, 6), despre care von spune et reprezintd unghinl vectorilor AB, T= GD. Dack se considers alte A puncte | o, M,N’ astiel ca’ ~ ABR ON ~ > — . ~ ED, atunci M’O’N’ = MON, deci dowd unghiuri, care represinté unghiul @ doi vectori nenuli, sint congruente, S& completim constructia efectu- ata anterior, considerind paralelogra- mele MONP, M'O’N’P’. Avem Fig, 1.6 Uy) AB OHA OM, Th~IN~ OW, Ob ~O = . ‘i a Vom spune ci vectoral OP reprezintd suma in O a vectorilor AL, CD gi vom serie lS | 2. AB + CB ind) v0 Potrivit acestei dtinitii, avem Lea ot ae oh OP = AB + ED (ind), OP ~ AB + CD. Ultima formula (1) arata c& doi eectori, care represintd suma alior doi oectori, in dond puncte oarecare, sint echipolenti. Deci OP ~ O'P'. Din proprietatile paralelogramului rezulta formulele (fig. III. 6). eee eae OP = O01 + ON (in 0) =O + MP (in 0) = ON + OM (in 0) = = ON + NP (in 0).Avem prin urmare, pentru orice doi vectori, AB si OD, si pentru orice punet OQ, proprictatea de cemutativitate j | AB + CD tin in 0) Pentru a obfine suma in 4 a vectorilor AB, ED, puter proveda’n modal urmitor: considerdn punctul P, astfel ea BP ~ CB: atunci AB + CD (in A) = AP. Fie ve w= AB, 0 = CD siw = EF. 88 alegem un punct oarecare 0 si si construim punctele M, N, P astfel ca ee a ee oO. 7 M OM ~ a, MN~ 0+ XP~w ie. Avem atunei, (fig. I, 7). OR =n +o (ind), = Eas (in 0), P= ON +i (in 0) = WP av 40 w (in a), OP =OM +3 Pp (in a =u+ +) (in 0). Vig, UL? Rezulta eli adwnarea vectorilor tntr-un punet are proprietatea de asieia- tigitule. Lxereitin. oe considera vevtorit AB ~ WB’, CD ~ OD si un punet O. Avatati oo hme — AB-+- €D(in0) = A’ B + OD (in). Pie segmentul etalon, ales ca unitate de mésurare a lungimii segmentelor sia distan{elor intre puncte. Am notat prin d(A, 8) distanta dintre pnnotele 1, B. Daci 4 B, d(A, B) coincide cu hmgimea segmentulni | AB), iar daca A = B, avem prin definitie d(A, B) = Detinitic. Dupa fixarea segmentuini etalon, definim norma unui vector AB prin formata (A, 8B), | NABI deci norma unui veetor este egalé cu distanta dintre originea si extremitatea acelui veetor. in particular, vectorit nuli au norma egala cu O. Reciproc, dacd un vector are norma |\% {I egald cu 0, atanci vectorul 0 este nul. Un vector de norma 1 se numeste versor. 8 Exorolfiu. Ardtazi of.doi vectori echipolenti au normele egale. = BA osteo un eS = Find dat un vector » = AB, vom spune of vectoral vf = opus al vectaruiui 7, deoarece avem, oricare ar fi punctul 00. P40 (ind) =6. In general, vor numi vector opus vectorului v, orice vector echipalent ou veotorul Delinim diferenta.|a doi vectori j), intr-n pnnet 0, prin formula AR—GD (ind) = AP + BE (in). Dacd notam u = AB — GD (in), atunei avem u -+ CD (in A) = AB. Orieare ar fi punetele L, Af, X, avem HN = £N —Lii (mM), deoarece MN + Li (in L) = Lit + MN (in L) = Daci se completeant figura LM la un paralelogram LAIN P, avem Li + iP (in L) = IN, LP —ih (in M) = WP si remults ef cei doi vectori diagonali LN, MP, dan suma si diferenta vecto- rilor LA Li, LP. pe care am construit paralelogramul LMNP. (lig, TUL. 8). Fiind dat un vector v= AB gi un numar real a, definim produsul x +7 in modul urmator: Dact B= A san daci r= 0, «+0 oste vecto- tg rul nul Ad. Dack B= A sidack r>0, 7-7 va fi ace Zo vector AB’, pentru care BG | AB, |AB |= aj Ab). Dack BoA si dack 2 <0, atunoi ae ve fi acel vector 42", pentru care AG | BB", | AB" =(—4)+| AB. In particular, avem 4-0 = 0 gi (—1) 9 este un opus al vootorului v. . XN P vig. TLS Oricare ar fi numerele reale « gi y $i pentru orice vector 2, avem @) | eyo) = (ay) 2 |—————————_- . Ultima formuld se stabilegle observind ef cei doi membri reprezint& vectori avinil acceagi origine, aceeagi dreapta suport (daca cei doi vectori sint nenuli); in plus, cei doi vectori au acelasi sens, oricare ar fi semnele lui a gi y siei au de asemenea aceeasi norma | cy | + II Il. & evita . . a, a . Sa ariitiim ot, oricare ar fi veciorii u = AB 5i 9 = CD si oricare ar fi numeral real 2, avem (@) aa pon aeatpaorn Pentru demonstratie, sii considera un punet O gi si construim punetelo — > ee M, W astiel ca OM ~ asi ON ~ 2. Fie apoi punotele M’, N’ pentru care OM ~2-u, ON ~ ad. Si presnpunem cit vertorii w gi 9 sint nenuli gi necoliniari, Atunci M = 0 a Hi si N40 si avem M’ 2 OM, N’ GON, Daca defini punctele P, P’ prin formulele (fig. IIL. 9). OP ~ OM +ON, OP ~ 2-OP, din teorema lui Thales deducem relatiile MN || MN’, M'P'\| MP ION, N’P’ || NP lO, PP wa HP ~a-ON, NP we NP~2-OM, deci avem OP ~ 2-OP, OB ~ "4 ON ~ «OM + 2-ON sau OP ~ 2:(OM + ON) ~ 2-OM + 2-ON. Daca unul din vectorii @, 0 este nul, relatia (3) este evident. Daca vectorii w giv sint nemuli dar coliniari, exista un numar real r astfel 10 cai’~ rsa. In acest caz, ave +o~ (1 br) a: (e+ 2) 2 tre im, deci g im avest pup aew neta (et arn al tr) car, relatia (8) este adevirata. Produsul scalar a doi vectori Fie @ gid doi veetori. Definim produsul sealar u +0 al acestor yeetor! prin formula wed = [ul] loll cos we, daca vet si re, U7 =0, dacd a EO sane E08 Din aceasta definitie deducem urmatoarele proprietiti: oa. Produsut scalar a doi vectari este simetrie, deci u~ Produsul sealar a dot veetori nu se schimba, daca inloenim cei doi vectori Daal prin doi vectori echipolenti lor, Devi a! ~ 0 sie’ ~ v implies Produsnd sealar a doi vertori este ni fir in eazul in care unui cel pugin cei doi vectori este nul, fie in cazul in care cei oi veetori sint nennli si perpen- diculari. Produsul selar « doi cectori, care fac un unghi asentit, este positiv. Produsnl sclar a doi vectori, care fuc un wmaghi ebins, este nevativ. Unghinl a doi vectori nenuii a gi > poate 1 ealeutat. din formu cos wy = ¥ Wael Din inesalitatea Jeos we | < 1, deducom inegalitatea lui Sehwars-Canchy- Buniakowski: la-mys jade tot Daca vertorii m, @ sint nenuli gi paraleli sau coliniari, avem cos iw) = + 4. = 1 gi rezuta Mai precis, daca vectorii w, © au acelagi sens, agunei cos tw ° yu | a-o= lay] lo he In particular, w- a = u® Produsul scalar al unui vector cu el tnsugi este egal cu pdiratul normei , deci: acelui. vector. NnEEE eS aos aay Daca vectorii 1. 7 sint de sensuri opuse, avem cos a7 = — 1 gi ueo=— fall ele Daci vectorii uv, 9 sint nenuli, necoliniari gi neparaleli, atunci — 1 < 0, avem (aeajr =a ial} + le |] eos ws = alu fj: fo |] -cos wv) = a(u-v), Dact x <0, atunci unghiul vectorilor @+u si0 se reprezinté prin suple- mentul unghiului veetorilor u,v, deoarece vectorul -u are sensul opus - => s lui w. Rezulta, pentru 2 <0, eos (ai)o = — cos wi, deci (aed) = fiat |) © 18 (= cos wa) = (— a) al] + [lo (= c08 ua) =r (u-i. - Deot wei, penton orice dot veetori nenuli gi orice namér real nenul x, (au) +? e+ (un) |+ Aceastii relatie este evident verificata si in cazul in care unul din vectorii u, 2 sau numérul x este nul. Deci formula serisa este general, Exercil 1. Sa se arate ea, oricare ar fi punctele 0, A, B, C, D tntr-un plan avem 4B + DE (in 6) = AC + DF (tn 0), At + tb (in 0) = Ab + BE tin). 2. Se daw punetole A, I, 0, D. Si se construiasea vectorti AC + BD + Chi (tn D), AG + Bi + Cit + DA fin Ay, AE + BD in By, AB + BE (in C) 2 Se dau punciele A, B,C, M astfel ca HAL ~ MC. Sa se constrniascé oectorié Wr + B+ WO (in ay, AB + AC 4 EMA (in A), A + AC + MA (in M), BC — Ab + Cit fin C), 4 Se dan punctele A, B,C, 1, J asifel ca Cl ~ AB, EF ~ BA, Sa se arate od punctrle 5, J sint eoliniare, 12 To ee ee en ee 5. Pie M, X, 0 miffoacele segmentelor | AB |, | CD), | AN | dintr-un acetagi plan. Si en arate oi, oricare ar fi punctut O din avest plan, Oi + OB (in 0) = 2051, OA + OB + OC + OD fin 0) = WE. Piind date patru puncte A, B,C, D tntr-un plan, of se arate ed exist. un punet P astfel ca Pi PRY PO+ Ped. Piind date dowd puncte A, B, sit se determine daca exista punciele P, corifica reintiile Pli+ PB (in A) = 943, 0A — OB (in A) = —AB, RA — BB (in A) 284 — 38h (in A) = AB. QR, 8 care In enunturite urmitoare, tj reprosinta doi gersori ortogonali, avind originea fntr-un punct 0. Doct P este un punet tn planul cectorilor i, j, notatia P{x, y) 9a tnsemna ot agi y stnt componentele vectorului de positic OP fara de azele avind i gi j ea corsori, deci OP ~ ai + yj. 8. Se dew punciele A(2, 2), B(—8, —2), O(3, —2). a) Nottnd prin I mijlocul segmentului | AB |, sit se determine componentele eectorulut => > OF fata de i gi j. b) Fie M,N punctele de po dreapta AB pentru care Si se arate cit 50m = 404 ©) Bie G punetul de pe dreapta Cl, pentru care = 00 +201 = OA + Oh +. GE, $i se catenlese componentele oectorului OG. 9. Se dau punctole A(t, 2), B(2, 1), O(—-2, —2). Bie 1, J. punetele care cerifind relae tite 374 + STB = 8, 3/4 — 518 = UA + 508 si —209 = 26. = 205 — SOR, 8d se determine componentele vectoritor OF, GF. Sti se arate eit 801 10. Sa 0 ealeulese normele cectorilr AB, BC, A gi produscle scalare AB- AC, BO- BA, CA+GB tutnd pontru A, B,C punctele definite prin formulele: a) A(0, —2), B(—2, —1), C12, 2, b) AQ, 2), Bl, 4), O(—4. 2), ©) AQ, 2), BL, 0), CU. 2), «) AG, 0), BA, —2), O(—3, 4) Li. Piind date patra puncte A, B,C, D intr-un plan, novim print sid, Ky E mils loaccte segmentelor | AB}, respectio {CP |, | AD |, | BC | 8) Sii ce arave ot |1J | gi | KL | ax acelasi mijtoe. b) Co fol de patrulater este figura ILJK, dacit ABCD este wn jwiriiater’ ¢) Cum stat punctele 1, J, K, Lin cazul in care figura ACBD este un potrutater? d) Sa se arate od, oricare ar fi punctele A, B, C, Din planul p, ave TE ~ RF gi Tk ~ i. 12. Fie ABC un triunghi echiiateral cu laturile de tungime egala cu unitatea, Sa se caleulese produsul scalar AB + AC. 48, Fie ABC un tiunghi echilaterat cu laturile de lungime 4 gi je AA’, A’ BC, + BA. tmahimea din A a acestui triunghi. Sia se caleulese produsele ecalaro AA’ « AR, Bi 13__, Mi Pie ABCD un patrat cu laturile de tungime 1 AB aC, 15. Fie A, B, C trei olrfuri consecutive ale unui heragon convex regulat de laturi con se ealeuleze produsul seaiar pruente cu etalonul m. Sa se caleulese produsele sealare AB «AC, BA+ BC. 2. Functii trigonometrice Fie intr-un plan p triunghiul dreptunghie isoscel OAB, avind OA | OB si \OA| = |0B| = m, unde m este segmentul etalon. Sk consideram vectorii a OB. Aven @ =i =15ia-b =0. nem ch veetorii 7 si 0 formeaz& un y 5 | ;per orlonormat in planul p. | Daet Mf este um punct oarecare din Mi My planul p, notim prin M’ proioctia ortogo- i i] PY: a lai, pe dna teOA, tor prin af” By i notim proiectia ortogonali punctutui af - pe dreapta OB. Exist un euplu unic de fo) AM X — numere reale (<, y), astfel incit st avem (fig. HII. 10): Fig. 110 om OA, OM" = y-OB. Numerele « gi y se numese coordonotele punctului M fata de reperul for- mat de vectorii a, D; se spune c& x este abscisa lui M, iar y este ordonata lui M fat de reperul (4, 8). Se serie, dac& reperul (a, 8) este fixat, M(x, y) pentru a exprima ei punctul Af are coordonatele x si y- Pentru orice cuplu (2, y) de mumere reale, exist um singur punct Af in planul p, astfel ca z si fie abscisa lui M, iar y sé fie ordonata ni M, Punctul ‘M este dat de formula Q) OM =a-a+y-5 (in 0). y, Formulele (4) si (2) stabilese o aplica- — JEX<0, yo0 + 1x20, oO tie bijectivi @ de la multimea R x R a Mpl%G.4, Mila, yr) cuplurilor de numore reale la mulfimes | punetelor din planul p, deci @:R x RB B | +P. I Considerind semnele coordonatelor 2 oA 7 si y, putem imparti planul p in patru cadrane, care coincid cu interioarele celor patru unghinri drepte formate de dreptele if Tv Mlx.Ye) OA, OB (fig. W1A4): HEX0y<0 Cadranul I = {M(x, y);2>0, y >0} Fig. 111 14 . Cadranul IT = {M(z, y); 2 <0, y >0} Cadranul TIT = {M(2, ); 2 <0, ¥ <0} Cadranul IV = {M(x, 9); « >0, y <0}. Planul p este egal, ca multime de puncte, eu renniunea arestor patru ca- drane gi a dreptelor OA, OB. Avem O(0, 0), A(1, 0), B(O. 1). Vorn mai eonside- ra punctele A'(—41, 0) © OA gi BO, —1) GOB. Punetele A, A’, B, B’ se gisese pe cereul de centru O si de razi 1, care va fi numit cercul unitate san cercul trigonometric din planul p. Inegalititile y > 0 si y <0 definese semi planele limitale de dreapta OA in planul p; aceste semiplane vor fi numite semiplannl superior respectiv semiplanul inferior din planul p. in primul capitol al acestui manual, am introdus functiile sinus si cosinus definite pe muifimea unghiuritor. Nom defini acim functii asomindtoare, dar definite pe! mulfimea numerelor realé\Treverea de la prinui tip de funclii la tipul de frmofii pe eare le vorn introduce acuma se face inlocuind fiecare unghi prin masura sa in radiani. Dar noile functii vor fi definite pe toatl axa reali R, in radiani a unui unghi nu poate depasi numirul x, care cores. punde unghiurilor alungite. Pentrn a objine o astfel de preiansine a functiilor sinus gi cosinus, in afara intervalului [0, x}, vor co » aplicatie surjec tiva foarte importanta notata F, de la axa reala R la corcul C (avind raza 1 sicentrul in originea unui reper ortonormat (a, 5) dintr-un pian p), R —_-Pelinitie. Aplicapia FiR= este derinith prin urns ele proprie- tafi (fig, ML 12): P+ Qn) = FH, weR. 2) Dacd € (0, =), punetul FQ) va fi acel punet al cereului C, situat in semi- planul superior si astfel ca masura in radiani a unghiului F()OA si fie egala cui, 3) Ponem a ei FO) = A gi Fn) = ena A’ (fig. 111.13). : Tay Dack 1 € (—r, 6), Yi acel punet al eercuiui C, situat in semiplanul pentra o~ eare misura in radiaai a unghiuiui (JOA este ezali eu 5) Punem F( tLR. 277 ty 3 Vi Ne Fit, fy =: 10 A A es F(t) 7 Fit, oe ar Fh) a 2 -2IT Fig, MRIS ALL Dacd teste un numir real arbitrar, exist un numér intreg £, astfel incit sii avem t-+ 2kx E[0, 2x) si numirul & este determinat in mod unie prin aceasti: proprietate. Prin definitie (fig. [1]. 14): F(t) = F(t + 2kn). Daci f este un numar pozitiv sau nul, sf notam prin A partea Intreagé a raportulw ¢/2% si prin r diferenta ¢ — 2kx.\ Vom avea atunci =Dkn +r, r E[0, In), ke DZ, k > 0. Daci ¢ este un numér negativ, consideriim numérul pozitiv —t si scriem acest numédr sub forma de mai sus: —t=Un tr rE[0, x), KEL, k>0. Vor avea atunci t= kn —r =2h'n +r’, unde, K= —k—1, r= 2 —r € (0, 2a}. Rezulta c& orice numdr real t poate fi scris sub forma a) = Un tr, ke %,r (0, In). Exercipii: 1, Si se serie sub forma (1) numerele 100, 200, ..., 1 000. 2 Pie T, t dowd numere reale asifel ca T > 0, Si se arate ed existd o singura pereche de numere k © Z, 7 &[0, 7) astfel ea sa avem tokT +r 8, Si se arate et functia P:R C eonstrnittt mai sus are urmatoarele proprietifiz . FO) =A, PF 2°, Aplicapia F este periodicd de perioadd 2n, adic avem Plt 2) = Fit, pentru orice numiir real t. 16 8. Dac |t| 0, se pune problema de a gti dack nu cumva f admite o perioad’ 1”, pozitiva, si mai mic’ decit 7, san daca f nu admite gi alte perioade, in afari de maultiplii intregi pozitivi ai porioadei 7. Este util sa retinem urm&toarele proprictafi: Tr a (PEN). 1. Fanefiile sinus $i cosinus nn admit nici o perinadd mai micd dectt 2. Daca o funcjie f admite 0 perioadit T, dar nu admite nici o perioadd mai mied decit T, atunci singurele perioade ale fanctici f sint multiplii intregi positivi ai perioadei T. Demonstratia proprietéjii. 1. Si presupunem ci funetia sinus ar admite o perioad’ 7’, astfel ca 0 << 7” < 2x, Am avea atunci sin (t+ 1") = sin |, pentru orice ¢ R; in particular, am avea sin 7” = sin 0 = 0, Dar singurul numar 7’, care satisface conditiile 0 < 1” < Qn, sin 7” = 0 este munarul + ) sin G +) = 4, Deci 2x este cea mai mict perioadd a fancpiet Dar x nu este o perioadi pentru functia sinus, deoarece sin sinns. S& presupunem c& functia cosinus ar admite o perioada’ mai mica decit Qn. Fie 7” 0 astfel de perioadd. Am avea atunci0 < T” < Qmgicos(t -{- T") = 08 t, pentru orice ¢ G R. In particular, cos 7” = cos 0 = 4. Dar nu existii nici un numar real 7” astfeleaG < T* < 2x gicos T’ Deci cea mat miea perioadd a functiei cosinus este tot 2n. 20 Demostratia proprietatii 2. SK presupunem c& Teste cen mai mich peri- oada a functiei f si fie 7” o perioada arbitrara a lui f. Aver atunei fe) = ft pT) = fe +97), oricare ar fis © R gi orieare ar fi intregii pozitivi p gi 9. Fie m cel mai mare numér intreg pozitiv, pentru care avem m7 < T’. In acest caz, 7" = T’ — mT este un numar pozitiv mai mie decit 7. Pentrn orice numar real ft, vom avea fu Py =i t 7 — mT) = ht — ml + T= f(t — mT) gi reaulta fit) =f — mT + mT) = fl — mT) = ft + T") deci 7” este o perioadi a functiei f, daca 7” 4 0. Dar T* < 7 si fnu admite perioade mai miei decit 7, Deci avem T" =0 3i T’ = mT. Deci orice peri- oada a funotici f este un multipiu intreg pozitiv al perivadei minime 7. Aplicind ultima proprietate functiilor sinus 91 cosinus, deducem ca singn- rele perioade ale acestor functii sint multiplii intregi pozitivi ai numéaruhti = Dacd o functie f:R + R admite o perioada minimi, se spune ed acea: perioada este perioada principald a functiei f- Sa observiim o& daci 0 functie f admite perioada 7. atunei svem, pentru orice 1€ R, ft — T) =f) deoaroce putem serie fli) =flt— T+ 7) =flt— 7). Avem prin urmare fit) = ft + 7) =f £27) =. = flee pT) = door pontrn oriee intreg n gi pentru orice numar real f, fi +nT) =O) CER, ned. Aplicind aceasta observatie functiilor sinus gi cosinus, putem serie sin(t + 2nz) = sin t, cos(t + 2nz) = cos 1. In partienlar, si refinem formulele: sin(2nx) =0, cos(2nn) = 1, n & Z. Aplicatii, 1, Sd se determine perioada principald a functiei f:R +[—4, 4], f(z) = sin(2z) = in Qe. Solufie. Din condiia de periodicitate f(z + 1) = f(z) deducem sin(2z + 427) =sin (22); aceasti conditie trebuie si fie indeplinita pentra orice a & R. Punind 2x =, deducem sin (¢ + 2T) =sin f; din proprieta ile sta- bilite anterior deducem 27 = 2x, san 7 Neei perioada principala a functiei date este 7. 2, Generalizare. S& determindm perivadu principu'd « frmetie gi RB >(—4, 1), g(x) = sin(ma) = sin me unde m este un numéar real diferit de zero.Procedind cain camul precedent, obtinem conditia sin(mz -- mT) = sin(m) sau sin(! -+ m7) = sin tf, care trebuie sii fie verificati pentru orice tc R. Cel mai mie numar pozitiv 7, care verifick aceasti conditic, este 7 = In/m. 3. Ne propunem acum si determinim perioada principald a funcl h:R = hi, h(x) =sin 4a + cos 6x. Daca T este o perioadd pentru h, avem sin (4x + 47) + cos(6x-+ 67) = sin 4x -+e08 62, 2 ER. Luind = 0 gi apoi x = * obtinem ecuatiile sin 47 + cos 67 = 1, sin 47 — cos 67 = —1, din care reaulta sin 47 = 0 gi cos 6T = 1. Cel mai mie numiér pozaiv eare verificd aceste relatii este 7 = x. Se verifica ca x este intr-adeviir o porioada a funetie’ h si reaults e& 7 este perioada principala. Bxoreit 1. Si sedetermine perioadele principale ale urmitoatelor fisnetii: numericn, definite po Rez f(z) = sin Bar — cos bx, g(a) = sin Sa — sin Fa + cos 102 — cos 142, 2. Si se arate’ ch funetia (x) = ain a + eos (\/2 «) nu este periodica, Observatie importants. Dact stim despre o fimetie 7: R + R ed admite © perioada 7, pentrn a studia comporiarea fancti limita si stidiem comportarea functiei f pe un interval oarecare de lungime 7, deci pe un interval de forma [a, a + 7). Intr-adeviir, oricare ar fi numérul ¢, exista un intreg n astfel ca ¢ ~ nT si apartin’ intervalului considerat gi, in plus, f(t) = f(é— rT). Daca de exempin vrem si determinim valorile Ini t pentru care avem /(/) = 0, va fi sufinient. sa gasim valorile care verified aceasta conditic gi care se gAsese in intervalul [@, a -+ 7). Orice alt& valoare a lui f, pentru care f(t) = 0. se va obtine dintr-una din valorile gasite in intervalul vonsiderat, addugind multiplii intregi ai perioadei 7. in acelagi mod, pentru a obline punctele f in care fimetia f are o anumita vainare y, va fi suficient s4 determinaim punctele cu aceasta proprietate, care apartin intervalului considerat, In particular, pntem aila in acest fel punctele t, pentru care f(t) este 0 valoare de maxim sau de minim. {va fi snfirient ane Exercifin, Sa se determine calorile (ui t pentru care functia sinus are una din valorile 4,— 8, -19, V2, 172, V8, 7512, 1,0, 3. Formule de reducere la primul cadran Folosind periodicitatea funetiilor sinus si cosinus, ain redus problema de- terminarii valorilor acestor functii la aceea a determin ‘vi: valorilor restrictiilor lanc{iilor sinus gi cosinns ta intervalul (0, 2x). 22 a at Flt) _, Tolosind propriotile do simotsio te aplicatiei F :R—€ gi tinind seama de faptul ed punetul F(e) are coordonatele (cos 4, sint), putem reduce mai departe studiul valorilor funcjiilor sinus i cosinus (fig. IIT. 24) restringind aceste funcjii la intervalul [2 =): pentru valorile lui ¢ cuprinse in acest inter- x / > val, punctul F(¢) se va glsi in primul cadran, dact exceptm valorile extreme 0 si /2, care dan pune- tele A(1, 0), B(0, 1). Formula OF (t--n)=—O/'(t) permite sa conside- rim numai punete ¢ din intervalul[0, x), care dau puncte F(t) aparfinind primelor doud cadrane, dack exceptam punctele A, B. Dacd t E[x, 27), putem calcula cos ¢ gi sin ¢ folosind relafiile cos t = —cos(t — x), sin t = —sin(t — r), in care t— = E[0, 7). Mai departe, dacd avem un mumir w in intervalu! (x/2, x), putem caleula numerele cos u si sin w din relatiile cos w= —cos (x — uz), sin u =sin (rt — 4), in care =U EQ, 7/2} Pormulele cos £ = sin(n/2 — t), sin | = cos(x/2 —¢) arava in sfirgit e&, pentru a cunoaste toate valorile functiilor sinus gi cosinus, este sulicient si cunoastem valorile je eare le iau aceste functii in punctele intervalului (0, 7/4} Din observatiile (acute anterior, deducem formulele Aplicati sin sin 4, Reprezentarea grafica a functiei sinus Si considerdim, intr-un plan p, un reper ortonormat (a, 6), format din vectorii unitari gi ortogonali a= OA, 0 = OB. Fiecare punct P din planul p 23Le ee! Sr ee ee va fi determinat de un euplu (a, 7) de numere reale, astfel ca (fig. 111.25) dest sag ui, OP = a+ yb. Ne propunern si trasiim locul genine- tric al punctelor P avind coordonatele de forma x=t, y=sin t; din aceste ecuatii deducem 4 == sin x. Aeest loc +— geometric reprezint& graficul functiei si- nus in planul p. Sa implirfim axa OA in intervale de lungimi egale cu 2 si avind extremi. Litile in punctele M,(Qkn, 0), k= 0, 4 Punetele M, apartin locului geometric vay (Hig. 111.26) {, deci grafiontai funetiet sinus. Funefia sinus find periodies de pi graficul acestei Ianetti este format dintr-n infinitaln de arce S, avind oxtremitatile in cite dowd puncte y =2Ft M; Pig. Met consecutive My, id. \roul 5, constituic reprezentarea yratiet a resteictie| funetiei sinus la interval! {2 — 1x, 2 fine din arcu) S printr-o tran Wm Deci arcele S, sint congruente doi grvente cu arcul 3}. Aceasta observatie arata ca este sulicient si trasim graficul functiei sinus restrinsa la intervalul [0, 2n}, deci este suficient s& trasim arcul S,. Cind @ parcurge intervalul [0, 27], numarul sin x parcurge intervalul [—4, 4] in ambele sensnri, dup& cum urmeara (fig. 111. 27): sifiecare din arcele 5, se poate ob- a tingul axeiOA, annie prin translatia + We — Ayn. i cite dona, in particular, ele suit evn Pig. O27 Pentrn x = 0, sin x = 0. Cind 2 parcurge subintervalul fo » 2], numarul sin ¢ are if sin ¢ paveurge intervalul (0, 1] ereseind de la 0 Ja 1. Pentru a = valoarea maxima 1. Cind x trece in intervalul funetia sinus devine descresvaloare, numarul sin « coborind de la valoarea maxima 4 1a valoarea 0. in intervahil urmator [F |: fuuctia sinus continua sii deserease’, valorile ei coborind de la 0 la —1, vare este valoarea minim pe care poate s-o ia funetia sinus, De la aceasta valoare minimé, numarul sin « tucepe si erease’ din now, mergind de la —4 Ja 0, ajungind Ja 0 pentru ¢ = 2n. Figura IL. 28 reprezintit graficul funcfiei sinus prelungita in afara inter valului [0, 2x]. Ne putem imagina acum forma tatregului grafic. Fig, UL2s Intervale de monotonic. Din indivatiile date, rezult4 ed functia sinus este strict cresedtoare pe fiecare interval de forma [- undo k € Z. Dimpotriva, funetia sinus este strict descrescatoare pe fiecare interval de forma [F + hen, Ee der 2 Aplicatie. Sa se afle semnul diferente sin = —sin =, Se observ’i a mn [+ | gi sin = —sin= > 0. er ria si ci numerele a + = apartin intervalului |: pe care fumotia sinus esto eresciitoare, Aver devi sin = 0; ME E(x, an), sin HF < 0, sift (- ee E (m, In), sin <0; BE <0;3E (0, 2), sin3 +0; 5 E(x, In), sin <0. Rezulti E <0, € (8x, 4n), sin 32 Aplicatie. Sd se reprezinié grafic functia f:R +[—2, 2], fla) = = 2 sina. Solufie. Functia f are aceeasi perioada si aceleasi intervale de monotonic ou functia sinus. Graficul lui f se obtine din grafieul functiei sinus printr-o dilatare in lungul axei OB. Graficul funetiei f intersecteazi axa OA in punctele M, (kz, 0) si are punctele de maxim Ly, (e+ Qk, 2) sipunctele de minim Li ( = 4 2k, = 2), unde k € Z. Graficul funopici / este repre- zentat in figura III. 29. ot (w, y = sin2e) este un punct al graficului functiei g, atunci punctul (2, sin2z) va fi un punct al graficului functiei sinus. Deci graficul funetiei g se obfine din grafieul functiei sinus efectuind 0 contractie de-a lungul axei OA. Graficul funetiei g intersec- ( oO} unde & € %, Valoarea maximi a functiei geste 1 gi este atinsi in punctele de abscise = + kn,, € Z, iar valoarea teazi axa OA in punotele P,| 26 el Vig, HHL80 minima este atinsd in punctele de abscise — = +k, ke Z. Reprezentarea gralicd a functiei g este data in figura ITT. 30, 5, Reprezentarea grafici a functiei cosinus =) sinz. Rezulté 4, din Pentru orice numér real x avem cos (= - orice ptnot (2, y = cosz) al grafioului funetiei eosinus, se obfine un punct al gfafioulul funcfiei sinus, ficind o translatie de-a lungul axei OA, punind = 2+ 2,y' = y. inte-ndovir, daci y' = sina’, atunei y = sin (« + 3) - osx. Deci putem obtine grafioul functici cosinus, considerind graficul fune- fiei sinus si mutind axa OB, paralel cu ea insti, din punetul O(0, O)in punetul = 0). Figura II]. 34 reprezinta graficul functiei cosinus. Fig, UL31 kEZ; punctele Acest grafic intersecteazé axa OA in punctele= + kr, de maxim au coordonatele (2éz, 1), & € %, iar punetele de minim au coordo- natele (hn +=, — 1). Functia cosinus este strict cresc&toare pe fiecare interval de forma [= -+ ++ 2kn , In + Ike], k E B, si este strict descrescdtoare pe ficcare interval de forma[2in, m+ kn], ke Z. Aplicafie. Sé se stabileased semnele expresiilor z cs on 8x Ey = 008 —cos=, Ey = 008 “= — cos. 27Solufte. Avem = =,2€(0, x) it< Funefia cosinus fiind descrescd- toare pe intervalul 0, 2, avem E, <0, Pentru a doua expresie, observiim oa < Ele, ); pe acest, interval, functia cosinus este ereseiitoare, deci E, > 0. Semnul fanctici cosinus, Din reprezentarea grafic’ a functiei cosinus rezult& ci aceasta funcfie este pozitiva pe orice interval deschis de forma (-2 + tks, Z + 2) si cd aceeasi functie este negativa pe fiecare inter- val de torma (5 + ka, = te ae) keh Exereifiu. Sa se afle semnul numarului cos 1234. 6. Formule de adunare gi scidere Fie w siv dou unghiuri ascutite, asttel ea suraa u + ¢ si fe reprezentata hinri ascutite. , intr-un plan p, trei semi- aceeagi origine de asemenea prin uw drepte A, k, m cu astfel ca acestea sii formeze unghiurile i km =e. In acest adiacente h caz, unghinrile fk, kn, fw vor Ti une ghiuvi aseulile gi semidreapla k va Si interioara unghiului fim, (fig. IL. 82) Si alegem un punct arbitrar BE mish construim punetele € & k, B Eh, CE hastlel ca (1) Be 1 06, CO 1.00", BB 1 OB’. Dreapta BC intersecteazi semi- dreapta h intr-un punct D, astlel tneit: @) BE|OD|, Be l|oc'|, CE| BDI. Aplicind de mai multe ori teorema proiectiei, obtinem relatiile Fig (a2. @) | OB’ |=| OB | coskm= |OB | cos(u + »), @ | OC |=|0B | coskm =| OB | cosy, 6) | 00’ (=| 06 | eoshk=| OB | cosv cosn, ©) | BC |=|BC |oos BDB', [BC | = [OB | cos BC. Din triunghivrile dreptunghice OCD si OBC rozults o sinCOD = sinu, ~ a cos ADB" = cosBDO _ a“ cosOBC = sinCOB = sin », astfel inoit formulele (6) pot fi scrise sub forma (7) | BC’ 1=| BC | sinn=| OB | sine sina, Din relatiile de ordonare (2) rezult& formula |G" |=10B' | + | BC} iar egalitatile (3), (5) si (7) dau 3) 10B |cosu cosv = |OB|oos (w+ 2) + |OB| sinu sina. Avem deci egalitatea cosz cosy = cos(z + v) + sinu sinv sau a ——oeoooo @) | cos(u + v) = cose cosy — sinu sinv. ondus la relatia (9) este valabili ori do cite Demonstratia care ne- ori unghiurile u, v si a +0 sint ascufit Daca unghiurile w si v sint aseutite, dar unghiul uv este obtuz, deci \p daci avem situalia din figura IIL. 33, m atunci vom avea 0 & |B’C'| gi, notind _~ prin @ tnghiul BOB", care este suple- A mnentul ungbiului km = BOD, ave (10) OE BC), 093 w= — cos (u -F v). Aplicind din nou, de mai multe ori orema proiectiel, vom avea {OB'| = |OB| OC \cosu = |OB leoso cose, | BC’ |=] BC \cos DR = |OB | sing sin u si rezuita egalitaten \OB\ sin nw sinv = |OB’ | + | OC'\ = \OB| (vos w + cos # cos ») eau sinu sinv = cosw + cos co: Avem devi eos 2 cosy — sin sinv, cos( u + v) = — cos w rata giin cazul ineare wgiv sint unghiuri si rezulté cd egalitatea () esto adewi ascutite, iar + v este unghi obtuz Daca este un unghi drept, atunei cos (u + v) = 0, cose = sinv gs cosy =sinw, astfel incit egalitatea (9) ramine adevarata. 29Daca m giv sint unghiuri ast- fel incit w este obtuz san drept si dock smma uo este delinita, deci daca sinter in situatia il trata in figura HL. 34, etune c vom avea relatiile de ordonare (44) c's |OB\, u h Be |\OD\, CE |OD\. : € I € 10D\ 6 BCG Exercitiu. Si se demonstreze ega- Pig, H.34 litatea (9) in condititle (11). Formula (9) este adevarat’ ori de cite ori m si v sint unghiuri astfel inctt suma u -+ v este definita, Daci u 4 v este un unghi alungit, atunci unghiurile u sia sint suplementare si avem cosu = — cosy, sinu = sinv, 008 (u +0) =—1 astfel incit formula (9) este de asemenea adevarata. Formula (9) permite calcuinl cosinusulni sumei a dowd unghiuri, cunoseind sinusurile gi cosinusurile celor doud unghiari. Ne propunem sa stabilim o formula analoagé pentru sinusul sumei a dowd unghiuri. Vom considera separat fiecare din cazurile pe care le-am distins anterior pentru ealculu! cosinusului sumei w + v. deci in cazul in care unghiurile u, 0 gia +9 sint in eazul tigurii TH. aseulite. avem iv =|OB\sin(u +), |CC’ = 0B \sinv. Daca notém prin & proiectia ortogonali a punctului C pe dreapta BB’, vom avea E € | BB |g | BYE|=|CC’|, | BB’ = | BC \cosu. =/OC |sinuw= |OB| cosy sinu, |BC|=s “> | BC | cos CBE = =|BE|+)B’E|, | BE Rezulta formula JOB |sin(u + 0) =| CC'| + |BE si avem deci (12) OB| sin w cose + | OB | sin v cosu na Exerciliu, Si se demonsirese egalitatea (12) tn casurite in care unghiul u sau unghiul v este ascupitgi tn cazul in care unghiurile u, v sint suplementare, Formula (12), este valabilé pentru orice unghiuri u si v, pentru care suma » este definiti, gi permite celculul sinusului sumei w+ 0 in funcfie de sinusurile gi cosinusurile unghiurilor w gi 30 im! & , {, ee ae S& retinem deci formulele ; 7 cos(u + v) = cosu cosy ~ sinu sing, | sin (n+ 2) a4 cosy + cosu sinv, | adovarale pentru orice doua unginuri u gi 2, pentru care stina u +o este definita. Aplicatii. Am aritat c& sin30° = 5 0830 Rezulta, folosind formulele scrise mai sus, sin75° = sin(30° 4- 45°) = sin30° cos45° + sint5° cussly = VEL Yiave, ° sini? sind? a cos’ Pentrn a dao alta aplicalic sa observéin od, din formula (9) rezulta dacé presupunem » = u = unghi aseutit, cos2 u = vos x cosu — smu sin u = cos*u — sintu = Qcos*u — Din ultima egalitate deducem formula (44) ‘Am tinut seama de faptul od, unghiul u fiind ascutit, cosinusul sau trebuie sii fie pozitiv. Si presupunem in ultima formuld cd u este un unghi de 15°, deci oa 2u este un unghi de ¢ gi formula (14) di Exereitil 1. Sa se caleulese sin 15°, 2 Sa se caleulece cos (22°20) yi sin (22°30'), apot cos 7°30’, sin Fie a sib dow mumere reale. Am ardtat cA exist doud numere intregi m sin astfel ca numerele a — 2mz, b’ = b — 2nx sd aparlind interva- hului [0,2n), deci astiel ca sii ave a) @ Imm, 0 0. Vom putea serie alunci, dacd a* > 0, a= — a* — hn = (ne — a*) + Ama, m= —h — 1 Deci relatiile (1) pot fi intr-adevar realizate, Fiecare din numerele a’, 6’ se va gisi intr-unul din intervalele (2-3). i | 4 [= }: [= % an). Aceasta inseamna ci exista numero naturale p gi astfel ea si avem e[e ): br ad ~1e elo, Din formulele (1) rezulta et avem , cel mult egale © (2) (3) cos¢ ss cosa’, sina = sina’, cosh = cosh’, sinb = sind’, rea wos (ab) == cos’ 4b), sin ($b) = sin a” +b) Dava in formulele (2) avem py = 0, vtunci exist unghiuri aseutite ni 2. astfel ea vuisurile in radiani ale unghiurilor a, 0, 2 + @ sa fie egale cu mumerele a’, bY, afb. Avent atunei (5) cos’ == cose, sina’ = sine, cosh! = eosz, sin 6’ = sinr, (6) cos (a -- b') = vos (a fv), sin (a’ -b b') = sin (a pe). Din formulely (3) — (6) si din formuiele eunoseate pentru unghinei deducem ogalita(ile (7) cos (a + 6) == cosa cosh — sina sin b, (8) siu (ab) = sina cosb + cosa sin be Tn cazul general, voi avea formulele analoage pentru a” gi 6", deoarece aveste numere aparlin intervaluhii [ = }: deci putem serie () cos («" ) sa” cosh” — sina” sin b", (oy sin (a fb") <= sina” eos 6" + cosa” sind". Pentru @ ardta vd formulele (7) i (8) sint generale, deci ea sint adevarate pentru orice valori date variabilelur « si 5, este sulicient sa artim ca: Ducd formutele (7) si (8) sint verificate de numerele a gi b, atunci ele vor fi verificute si de numerele u’ Demonstratie. Ne vom sprijini pe identitatile generale sin ( b+ 2 = cost, eos ie 4) = —sint, Avem, finind seama de aceste identitati gi de formulele (7) gi (8), 32 cos(a’ +5) = cos (7 b+ 3) = —sln(a +B) > — sina cosb — cos asin B um = cosa’ cosh — sina’ sinb, sin(a’ +6) =sa(a +b +43) = cos(a + 5) = cosa cosh — sina sinb = = sina’ cosb + cosa’ sinb. Remit ei formulele (7) si (8) sint verificate si de numerele a’ sib. Repo tind rationamentul, vom ar%ta ck aceste formule sint verificate de fiecare din perechile de numere (a’, we +5. or). ( av 25, wr) (ar 43g, w), (« ee Ce (’, or m)(a +3, Br), (a +m orn), (a" +32, w+) (out F) (ees or), (at tno S),(ar 4 So xe 2) 2 In rozumat, putem enunta urmitorul rezultat fundamental: Oricare ar fi numerele reale a si b, aveme (a4) sin(a -}- 5) = sina cosb -++- cosa sinb, (42) cos(a -+ b) = cosa cosh — sing sind. Dacii in acoste identita}i punem b = — 8’, obfinem identitifile: (43) sin (¢ — b’) = sina cosh’ — cosa sind’ (14) cos (a — b’) = cos a cosb’ + sina sind’ ‘Aveste formule permit si se caleuleze sinusurile si cosinusurile sumei si diferentei a dou unghiuri, cunoscind sinusurile si cosimusurile celor dou unghiuri. Aplicafii. 1, Sa se arate ce devin formulele precedente, cind Iudm: , aan, a=2e Sotutie. So obtin forrmulele cunoscute v) = cose, sin — sinw, cos F sine, coa(m +») = — cose, v) = coe,vin (2 sin(u — r) = — sin, cos(w — cos, cox(u — sin( —~ 2r) Solutie. Avem = sin(2 3. Sa se arate ci sin (u + v) cosu —cos(u + 2) sinw = sino gi cos(u-+ Jeosu + sin(w + 2)sinw = cosa. Solutie. Ayem v = (u - 0) ~ x, sing = sin{(w + v) — ui}. Aplicind forraula (13), se obline prima relatie. A doua relatie se va obtine aplicind formula (14). 7. Functiile tangenti si cotangenta FPunetia tangerté, S& notam prin 4 inultimea numerelor reale de forma Pentru fiecare numdr 2 ¢ M, dreapta OF(2) intersee- fix, unde k & teazit dreapta D, trecind prin punctul A (1, 0) si paraleli la OB, intr-un punet 7 (lig. TIT. 35; 36) care are coordonatele de forma (4, u). Punctul 7 dopinde ue «, deci w este 0 funetie de x. Accasti funotie este definit® pe multimea KR — M si are valori in R. So sorie u = ty x si se spune cf apli este functia tangenti. Avem deci gg: R—-MoR, M= 34 Fig. 135 Lig, HLB6 Functia tangent are valori pozitive cind punctul F(«) & C se gaseste fie in cadranul I, fie in cadranul IIT, deci tg # este un numar pozitiv da sin @ si coS « au acelagi semn. Functia tangenta are valori negative pentru acei « E R— M, pentru care punctul F(x) se giseste in unul din cadrancle IL sau IV, deci cind sin @ gi eos « att semne contrare. Din trinaghinrile asomenea OAT’ si OM’ M, unde M este proiectia lui M pe axa OA, deducem, tinind seama (fig, THT. 35) a) u=tge= Formula (1) arati eum se exprima fumetia tangenta cu ajutorul functiiler sinus gi cosinus. Observim cf valorile Iui «, im care se anuleazi numitorul fractiei "2, sint tocmaiclementele multimii Mf, care a fost exelusit din cos definitia functiei tangent’. Sa notam prin N multimea formata din punctele x, in eare se anuleaai lunctia sinus, Putem defini functia cotangenté oly: R-N RY ke B} puniail @) | Aceasta funetie ia valori pozitive cind sin x si cos x au acelasi semn gi ia valori negative, cind sin © si cos o au semme coutrare. Deci numerele tg a te © an acelasi semn, pentru orice « © R~ (MUN). Interpretarea geometricé a functiei cotanyenta. analoagi celei date pen- tru funefia tangenta, se poate obtine considerind punctul de intersectie 7” si m 22 35al dreptei OM, If In acest caz, num F(x), cu paralola dust prin punetul B(0, 1) la axa OA ci a este egal eu abscisa punetului 7’; (fig. 111. 37 BO) Notind prin J, intervalul ( k & &, obse este de la — 00 Ia -+ oo, pe intervalul /,. Funefia tangent se amile deci in punctele multimii N. m c& functia ty in punotele, in care se anuleazit funetia sinus, definitie reuniunea intervalelor Sy = (on, kw + x), h > interval J,, funetia cotangent desereste de la + co la — co, Funcjia cotangenta se anuleazi in punctele in care se anuleaz functia cosinus, deci in punctele multimii M. Refinem ci functiile tangent’ 3 nti sint astfel ineit fiecare dintre ele so anuloazii pe multimea, pe care cealalta functie nu este definita, In punctele in care ambele functii, tangent si cotangentit, sint simultan definite, aceste functii sint legate prin relatia 2ER-(MUN). Funefia cotangenta a (3) tg eetg x Din formulele (1) gi (2) reaulta cit fiecare din functiile tangent& si cotan- genli este o functie periodied, ee admite perioada 2x, Dar, pentru aceste funclii, 2= nu este perioada minima. Intr-adevar, din relatiile sin(x -+ x) = —sin 2, cos(% +7) = —cos t remullé ci avem tg(2 + x) = tg & pentru orice 2 € R— M gi ety (# + 5) = =elg 2, pentru orice x © R—~ NV. Deck funefille tg si ctg admit numiru x drept porioadii, Se pune problema de ad ide dacit mai mivi decit = pentru istii perioad funeti ctg. Dac Teste o perioada a functioi tg, trebuie si ave tale x, pentrn orice » GK My in partienlar, tg T= ty 0 = = 0, Deel T tebuie si fi a ed pertouda minima @ functieé tangentd este m, oun multiply intres den. Rezul 36 Fie To perioada a funcfiei cotangent, Va trobul s& avem ctg 2 = =ctg(2-+- 7), pentru orice « © R— N. In particular, cig(7 + I] 7 = otg 0, Rezulta e& T webuie ciutat printre numerele de forma Az, k EZ. Deci perioada minima a functict cotangenta este tot 7. S& observitm c&, din moment ce functia tangenté este cresciitoare pe fiecare interval J,, a cirui lungime este =, nu este posibil ca aceasta functie si admit perioade mai mici decit x. Aceeasi observatie este valabili pentru functia cotangenti. Din proprietalile de periodivilate ale functiilor tg si ctg rezulta ca gralicele avestor functii se objin din graficele restrictiilor lor la intervalele J, respectiv Jy, prin translafii de-a lungul axei OA, de mirimi egale eu multiplii intregi do x, Figurile 111.39 gi IIL. 40 dau reprezentivile gratice ale functiilor tangent si cotangenta. Fig. I. 89 Fig. I. 40 Se observd: et functia tangenta ia fiecare valoare reali: y de o infinitate de ori, anume 0 data in fiecare din intervalele I. De asemenea, funcfia cotangenti ia orice valoare realii y, 0 dati in fiecare din intervalele Jy. Do asemenea, se ci fiecare dreapta d, definita de o ecualie de forma ys max +n, intersecleand graficul fun agenti intr-o infinitate de puncte Px! x), unde 2, & Zp. Punctele Py reprezinti solutiile sistemului de ecuatii many y= tga iar numerele ag sint solutiile eeuafie’ (i) tga = men Deci Eeuafia (4) admite 0 iutinitate de solufii an, ( Exereitiu, Fiind date numerele reste m gin, ei se presizeze nundral solupcilor ecuagiet Z, fievary din aeeste sululii find situate in intervalul Jy = ely @ = mc Conventie generali. Ori de cite ori yom considera 0 expresic in care apar funefiile tangenti si cotangent, sau amindoud aceste funetii, sau in care apar confin func{iile sinus, cosinus, tangenta si cotangentii, aplicato la aTa __-™ °°” © una sau mai multe variabile, vom presupune c& sint excluse din consideratii acele valori ale variabilelor, pentr care expresia nu are sens. In fiecare caz, clevii vor examina si vor determina multimea valorilor ce trebuie exeluse. Ne propunem si exprimim numirul tg(z +0) eu ajutornl numerelor tg wi tg 2, Avem, folosind formulele cunoseute, sin u cos + cos wsin # cos woos? — sinwsiny * Tmpir{ind mumaritoral si numitorul ultimei fractii prin cos u cos o respec- tiv prin sin a sin v, obfinem formulele tgu+tgv __cigo-+otgu —tgutge otgwetgv—1 | tg(u + 2) Procedind in mod analog, obtinem formulele agucigy +4 eiguctgo — 1 1 tanto etg(a +2) = L = eles = ciguteigy tgutigy otg (u — ») = tected A+ tentee, ectgou—cigu teu—tgo Aplicafit, 1, Sd se arate cd t(E- «| =ctg x, ets( +) =tg 2. Solutic. Se aplict formula care di te(u — v) in funetie de ctg a yi vty e, apoi formula care di otg (a —v) in functie de etg m si etg 2. 2. Sid se caleulece tg 2. Solujie, Observind ei = 12 1+ts Folosind valorile deduse anterior pentru anumite arce, putem intoemi urmatorul tabel de valori ale funetiilor tangent& si cotangenta Valorile alese pentru x dau puncte F(x) in cadranele TV si I. Pentrn a taece la cadranele II si TI, folosim formulele te(x tg x, ctg(e +r) Sele w Folosind peri si apard valori ai perioadei x. jodicitatea functiilor tg si etg, putem completa tabelul ii » Ini x deduse din cole sevise prin adi vind en mulliplilor intrewi Exereifii Sd se stabileascd relosiile 1 sin( +2) = EZ eines cos ” sin (= (cos 2 = sin 2) a % cos ( + 2) = (cos 2 + sin 2), 5 cos in a. 8B 8(2- x } fone i cos e+ sin (cos — sin 2), cos(= 4, Si se exprime numerele sin (w+ ¥ + 1), tg u-+ 0 + w) cu ajutorul valorilor func» piilor sinus, cosinus si tangentd, corespunctitoare valorilor u,v, t date variabilei indepencente, ‘Solugie. Aven, folosind formule cunoscute, sin (u-+ 0 + w) sin (u-+ v}eos w + 60s (w+ o}sin we = sin ucos veos w + sin veos u cos w + sin w cos 1 —sin usin sinw, 05 (u -b e+ 10) = 608 (u + 0) cos w — sin (u + o)sin w = = cos ucos 9 cos w — sin usin ¥ cos w — sin usin w cos» — — sin vsin w cos u, talu+ © + 10) = (uto+ gut ten + tw — teutgvtew | cos(u-+0+u) 1 tgutgo— tguigw—tgwigu bs 88 60 arate ct dacd ut-0-+ wer ke, k = Z, atuned tgu-+ tgo + teu = tgutgotgu, Solugie, Se pune in primul membru al ultimei identitati tg (u +e + w) = 0. 6, Si se exprime numerele sin (u + 0 + w + 1), 008 {u + 0 + w + £) eu ajutorul numer relor sin u, sin v, sin w, sin f, cos u, cos v, COS @, COS t. Dacii tn formulele stabilite pentru calculul expresiilor sin(u -\ 0), cost ig(a +2), sina + 9 + w), costa + 2 +), tele +2 +) punem a= == 2, obtinem identitttile sin 22 = 2 sin 2 cos x, cos 24 = cos* x — sin® x, tg sin 32 = sin 2x cos x + cos 2x sin a = 2 sin x cos* in’x = 3 sin x cos*: cos ¢ — sin Jesin x —sin® x, cos? x = sin? zeus — 2 sintz eos @ = == cos? x — 3 sin® x cos x. Dacii tinem seama de identitatea si 1, puter serie cos 2a = 2 cos? a —4 = 1 —2sin® x, sin 3x = 3 sin x — 4 sin? vy cos 3a cos? x — 3 cos x,—————————7 °°. © Pentrn tg 3a gi ctg 32 se obtin formulele Formulele stabilite in acest fel permit calculul functiilor trigonometrice sinus, cosinus, Langenta gi cotangent&, corespunziitoare multiplilor 2x si 3x ai argumentului 2. Metoda folosita poate fi aplicata si pentru caleulul valori- lor corespunz&toare multiplilor 4a, 5a ete., ca functii de sin x, cos x gi tg x. Si observim c& avem, pentru orice numar x, pentru care cos x # 0, Folosind formulele stabilite pentru sin 22, cos 2a si exprimiin numerele sin «, cos %, tg 2 gi etg @, in fun Intr-adeviir, pubem serie, dac% cos 7 +0, Devi ain demonstrat cd: Dac x este astfel tneit cos 2 +0 si dacti notim m = tg =, atunci Aceste formule arata cd sinusul, cosinusul si tangenta unni numir x, pentru care cos £0, pot fi exprimate prin functii rationale de tangenta Iwi”. Aplicafit. i se afle sin x gi cos x sttind ed lg - Solutie. Potrivit formulelor stabilite mai sus avem LY" is FH 9 AOE 40 Solufie. 8% caloulim tg 2. Avem 4/2 — 1 —(72 - 1p = 4. S efi ingurul mundr 2 & (° =) tg a pentru care tg x= Leste 2 8. Transformarea sumelor de doua sinusuri sau de doud cosinusuri in produse Din formulele sin(a + y) =sin x cos y +sin 3 cos = in x cos y—sin y cos © sin(x — y) deducem, adunind membru eu membru, sin(e + y) ++ sin(w — y) = 2 sin & 003 y si apoi, seiizind membru cu membre, sin(x + y) — sin(x — 9) = we sin y cos 2 Dacii notim vom avea gi formulele precedente devin sin p ++ sin g = 2 sin sin p —sin g=2 sin In mod analog, plecind de la formulele cunosenie cos(z -+ y) =cos x cos y—sin asin y, cos (x — y) = cos cos y +sin «sin y dere membru eu membra, obtinem, prin adunare gi se’ 008 (x + y) + 008 (x — y) = 2 cos 2 cos # cos (2 + y) — cos (2 — y) = —2sin asin y Ficind notatiile indicate mai sus, obtinem cos p + cos q = 2 cos # Boa cos p — cos g = —2 sin 24 sin = 2Qsin 2 Aceste formule aratd cd sumele gi diferentele a doit sinusuri sau a dow cosinnsuri pot fi reprezentate prin produse de sinusuri gi eosinusuri, Vorn da 41LL E_E_SES::L LUC unele exemple de aplicare a acestor formule. Menfionéin ef acoste formule stiet utile, dac& vrem si calouldm efectiv expresii trigonometrice cu ajutorul table- lor de logaritmi, care se studiaza in el. a X-a, Aplicatie. Sa se transforme in prodns suma E=sin usin In-+sin 32. Solatie. Avem £ = (sin w+ sin 3) + sin 2u = 2 sin 2a cos w+ sin Qn = 1) _ 4 =2sin an (vos u +4) = 2sin Qu (eos u + cos =| ie ute u-= =4sin 2a cos — = eos ——-. Aplicatie, Sa se transforme in produse sumete: S=sin 4 sin 2e + sin 3¢ 4 sin 4x S' =sin x + sin 8¢ + sin 52 4 sin 7x, 5S” = cos z+ 00s 3x + 00s 5x + cos 7a. Solntie. Avem S = (sin e+ sin 32) + (sin Qe + sin 4x) =2 sin Qe cos 7 + Qsin Be ensa— 2 = 20s 2(sin 2x + sin 32) = 2 cos x sin = cos 2, = (sin z+ sin 7) + (sin 32 + sin 52) = 2 sin Ga cos 3¢ | 2 sin 4 + cos ¢ = 2 sin 4z(cos 3¢ + 008 ) = 4 sin 4x cos 2x cos @; S” = (cos «+ cos 7x) +- (cos 32 + cos 5x) = 2 cos 4a cos 3a + + 2 cos 4x cos x = 2 cos 4a{cos 3x + cos x) = & cos 4x cos 2x cos a Obsercatie, Din relatiile stabilite, deducem formula Ss Sete te Exercifin, 5d se transforme in produse urmittoarele sui sin «+ sin 22+ sin 8a + sin 4a + sin 57 + sin Gx 08 a + cos 2a + cos Ber L cos 4x + cos Sr + COs br, 9. Identitati conditionate O identitate este 6 egalitate intre doua funclii de una sau mai multe varia- hile independente, care este verificaté pentru orice valori date variabilelor independente, astiel incit cele dowd functii si fie definite pentru aceste valori. Oegalitate intre doud functii, care este verificata in cazul in care variabilele independente verified 0 anumit& condijie, se numeste identitate condifi: (de acea conditic). mata 42, Bremple 1. Dack 2+ y = 0, atunoi 2? = — / 2. In Trigonometrie, se intiinesc numervase relatii intre liniile trigonome- tiice ale unghiurilor unni triunghi gi care sint consecinie ale relaliel mas > ints 2} + mis C= m Aceste relapii sint deci identitati condijionate. 3. Daciin +o + , atunoi: sin(w -+ 0) = sin w, ens (1 cos 12, si a tg ut tg + tg w= tae tao tg, Observatie, Oricare ar fi numiral intreg ft, relafia wf e +e = ie im plies relatia (1). Dack A-+ B+ , atunei Q) sin A + sin B + sin C = 4 cos Demonstratie. Putem serie pe rind urmatoarele egalitayi: 9 A+B AB (A+ B)= (sin AE sin B) + sin @ = 2sin = e089" + sin (A 4 24d sin cos 442 = < R +0084) = 4sin A= 00s * 00st Daci ; ob{inem formula (2). 4. Dack A+ B+ OC =z, atunei 4a) cos A -+ cos B+ cos C= 1 +4 sin Z, (eos A+ cos B) + cos C = 2 c03* . = 6 weal AA*B 93 4—% — 2 c08 b 1 4 4 sin “sin 4 sin 4. Am demonstrat ci, oricare ar fi mumerele reale A, B,C, aver xin (A -+ B+ C) = sin A cos B cos C ~ sin B eos C cos A > -j- sin C eos A cos B—sin A sin B sin C, cos (A -k B+ C) = cos A cos B cos ¢ — sin A sin B eos C ~ — sin B sin C+ eos A —sin C sin A cos B. 43SS LLtt— oli 2 4. in ipoteaatb+e+d , si se transforme in prods cosa + cos b+ cose+ cos d, sina-+sinb + sine + sind, sin a —sinb + sine — sind, cos a— cos d + cose — cos d. 5 Siiind el a+ e= 2% gi ch 1—s sumele sina+sind-+ sine, sine + sin y + sins +sint, 008 a ++ COS D ++ 605 ¢, 008 + 005 y + COS = + COS t, 6. Sa se transforme in produs suma sin a + sin(a + 6) + sin (a + 26) + sin (a + 30) + sim (a + 40). 7. St se transforms in produs sume COs a + c0s (a + b) + cos {a + 2b) + cos (a + 3b) + cos (a + 46). Undicayia ponira ex. 6 i 7. So tnmulfoeste ticcaro tarmen cu sin Ss se transformi fice e sumele sys y— a sit se wunsforme in produse care produs astfel obfinut intr-o diferonfi do cosinusuri respectiv de sinusuri). 40. Transformarea in produs a sumei a dou’ tangente sau a doua cotangente Uneori sint utile identitiifile urmitoare sinp , sing __ sin p cos q+ engp si tg pi tg g = M2 4, Sit __ Simp con gt oosp sing cos p cosq 08 p C08 4 COs p cus ctep sk otg ge SEP 4, OE SBP Sig sinp _sin (9 = p) sinp~ sing sin p sin ¢ sin p sing care permit si transfornidm in produse suma a dod tangenie san a douk cotangente. Aplicafie, Sa se transforme in produs suma ig x --tg 2x —tg 32. Solufie. Aven sin Sx cs r= 608 x € ~ = sin 32 2 cos Se cos 7 008 27 C08 4 ttg wt tg 2x) — tg 3¢ = 44 cos (2a + 2) — cos 2 cos 27 08 & COs 20 cos 3x = sin 3e = ty 8e tg Qe tee, se poate serie sub forma tg + -+ 0. Aplicind un. rezultat stabilit ‘A doua solufie. Observiim cf expresia dat’ + tg Qe + tg(—3zr) gi eh @ 4+ 2x + (--3x) = anterior, putem scrie tg ¢ + tg 2x + tg (—32) = tg x tg Qe te 32) = —lg w tg 2x ty dz. ale waghturilor unini Evereitin. Stiind cd numorele u, 0, w represintd misurite in radian triunghi, sa se transforme tn produs suma tgu + tget Exercitii recapitulative _ I. Sd se demonstreze urmatourele tdentitati: 1. sin asind = 4(eos(a— b} — cos ia + OY] 2. cosaeosd =~ [cos(a — b) + costa + Hi] 8.sina cosh = —(sin(a ++ 6) + sina ~ #)] 4. sin 5a cos Sa = = (sin Sa + sin 20) &. sin 3aces 5a * (sin 8a ~sin 20) 6 sin(a — bjoos(a + 8) + sin(b — ¢) cos(d + c) + sin(e — a) cos{e + a) 3. sin(a — Bjsin(a + b) + sin(d — ¢)sin(d + ¢) + sinle— a)sin(e + a) 4 cos 82 + cos 72) , é 4 5 aes 8. sin 2esin 5a > (00s 8a — 08 72), cos 2 008 Be = 9. cig a — tga = 2elg 2x 40, sin(a + bjsinfa — 6) = sin a — sist” sina + 6) sinla ba fl I. tg ta= sin cos IL, Sa se caleulese calorile exprinate prin fornutele winiioorEE ——— ————E-_ °° HL. 1. 84 c0 arate et dav A este wn unghi, oarecare atunct cos si ot se indice felulin care trebuie alese semnele, cind x parcurge dreapta reaia. 11. Functii trigonometrice inverse Stim de la algebra cit daci f : E + F este o aplivatie bijectiva de la anulti- mea £ la multimea F, deci dact f asociaz fiectirui element # din [ un ele- ment y = f(2) din P, astfel ca orice element din F si fie asociat unui element gi unuia singur din E, atunci exist aplicapia inversé a lui f, notati ft: F + E gi definité in modul urmitor: dock y’ & F, atunci f-1(y’) este acel element 2’ din E, pentru care f(a") = 9. Deci, pentru o aplicatie bijectiva f: EF, relatiile re ky y=f(2) sint echivalente ou relatiile yer, z= fy). Functiile trigonometrice sinus, cosinus, tangent si cotangent’ au definite intre urmatoarele muljimi: sin: R +[—1, 4); cos: R +[—1, te R—( +t) +R, otg :R—(2Z) > R. Astiel definite, functiile trigonometrice nu sint bijective, dar sint sur; tive. Intr-adevar, orice numar din intervalul inchis [—1, 1] este de forma sin & sau cos y, pentru o infinitate de valori ale lui a gi y; de asemenea, orice numiar real se poate pune sub forma tg w sau cig ¢ pentru o infinitate de valori ale lui w gi 2. Deci orice numér real cuprins intre —4 gi 4, ineluzind aceste valori, este egal en sinusul a o infinitate de numere z si este egal cu cosinusul a o infini- numere y. Multimea numerelor reale x, al e&ror sinus are 0 valoare 4) c nuljime ACR convenim si notim prin n+m A multimea =A}, oricare ar fi mumerele reale m gi n, daté, a, se noteazi Arcsin a gi se citeste: Arcsin @ = mulfimea arcelor, al caror sinus este egal cu a. Denumirea vine de la faptul e& functiile trigonometrice au fost definite eu ajutorul unei aplicatii F :R > C, care aplics intervalele dreptei reale KR pe arce ale cereului trigonometric C. In mod analog: Se noteazi prin Arceos b multimea arcelor (numerelor reale), al earor cosinus este egal cu numirul b G[—1, 1. Se noteazii prin Aretg m multimea arcelor (numerelor veale), ale efrer tan gente sint egale cu numirul mG R. Se noteazi prin Arectg m, mullimea arcelor (numerelor reate), ale oaror cotangente sint egale cu numérul m & R. Mulfimnile astfel introduse Aresin a, Arcoos b, Arotg m, Arcotg sint mulfimi infinite de numere reale, con{inind fiecare o infinitate numara- bil de elemente. Se pune problema de a distinge, in fiecare din aceste multimi, cite un ele- ment, printr-o reguld general si ugor de retinut. Rezolvarea acestei probleme se poate face in mod natural, avind in vedere faptul ef fieeare din funcfiile trigonometrice considerate admite cite un intereal, inchis sau deschis, pe care functia respectivd are restrictia injectivd si surjectiva. Intr-adevar, din studiul facut asupra functiilor trigonometrice, rezulta ci: 1, Dac numérul real x parourge intervalul [- Zz | numérul sin # va pareurge intervalul [—4, 4], de la —4 la 4, trecind prin fie- care punct al acestui interval, o singuré data. ‘Aceasta inseamna cd daci a este un numér din intervalul [—4, 4}. atunci existé un singur numir 2 € [ -3,4 | » astiel ca sin 2 = a. Numarul 2 va finotat prin aresin a, Avem prin trmare, pentra a@ € {—4, 4), {arosin a} = (Arcsin a) 9 [= Ezxemple. Avem aresin 0 = 0, aresin (—1) = — aresin 4 4 aresin aresin aresin (—$)=— Fo arosin (-4 Daca numirul a» parcurge intervalul [0, 2), de la 0 la =, alanei numaral ons va parcurge intervalul {— 1, 1J, de la 1 la — 4,0 singuré data, treeind prin fiecare punct al acestui interval. a7ee Deci, oricare ar fi numirul 6 C[—4, 4], existd un singur noumitr y © (0, x], astfel ca 6 = cosy. Numarul y, care verified aceste conditii, va fi notat y = arecos b. Avem deci {arceosb} = (Arccash) [0,2]. Exemple. Aven areeos 0 ==, arceost =0, are cos(—1) =, . - arceos arceos VE 2 2 4 = be ereoos (—1) = — 2) = %, aroos 2 rit 3. Dacd numirul # parcurge intervalul (— = 3] de la— numérul tge va parcurge intreaga dreapti real R, in sensul pozitiv (eresciitor), trecind prin fieeare punct o singura data. Dack m& R, exista deci un singur numér real v € (-3 ca igu = m. Acest numér u va fi notat prin aretgm. Avem deci: retgm} = (Arotg —2,£). {aretgin} (Arotg m) 0 ( z,2 Ezemple. Aven arctg0 = 0, arctg 4, Dac numirul 2 parcurge intervalul (0, 2), do la 0 la x, numirul ctge va parcurge intreaga dreapti reali R, in sens negativ (descresciitor) trecind prin fiecare punet, o singurd dati. Deci, oricare ar fi numarul real m, exist un unie numir 9 € (0, 2), astfel ca m = otgy. Numiral ¢ avind aceste proprictifi, va fi notat arcetgm. Avom de {arectgin} = (Arectgm) 9 (0, 7). Exemple. Avern arectg0 ==, arcetg 1 = arcotg (— 1) = “E+ arectg(—/3") Recapitalare. Functiile urmitoare, date de restrictii, sin| [ i Ep, 48 sint bijective si admit ca inverse aresin: [- 4, 1} [—F arecos: [— 4, 1] -» (0, aretg: Re ( - areetg: R (0, Exereitii 1. Sit se indice, pentru fiecare din fu functii e& aibii restrictii bijectio . Sit 80 indiae intervale, pe care ile sin gi tg sint descrescittoare _ Be Sil se arate ei] urmitoarcle egalititi sin: adeotirate, in fiecare punct al domoniului de dofinitie al funcpie’ respective: aresin(—a) + —aresin a, arctg{—m) = —aretg m, 0, igs? ety, alte intervale, pe care aveste iile cas si etg sint erescitoare si intercale, pe care fan arccos|—b) + = — arccos , arcetg(—m) = x — arc 4A. Sit se arate cit, pentres orice numir a e_—41, 1}, avom = arosin a -b arecos a = = vem sin(arecos a) =//T — a gi cos(aresin a) = 5. Pentre orice numir ae’ —1, 1), Vi-a 6, Sil se exprime sub o formit ett mei simplit numerele sin(2aresin a}, sin( a), sin(Zaresin ¢), sin(Saresin a), cos(Zaresin o}, cos{Saresin a), cos(4aresin a), cos(Saresin a), sin(2arecos a), sin(Sarecos a), sin(4arcoos a), sin{Sarecosa), cos(2arceos a), cos(Sarceos a), cos(4areo0s a), e0s{Sarcoes a). V6 +V' 7. Siti se calculeze sia z, tz x, cig x stiind ot 2 —arecos ( | Apoi si se ealeu- Si se dedusd valoarea lui a. tece, in acceasi ipotentt, sin 22 si co: v3 8. Seda z= arsin | 9. Sti se caiculeze numercie sin, 12 folosind recultatcle de la exercitiile 7 si 8. 10. Se dau relasiite 49LL E:|'('"- °°” vx art (6-3 + VF — 2) si se deduod ontorile exacte nie numerelar u si v Sa se culeulece sin ausi tg 40 8 Rua 1, Sa se arate o#, pentru orice numiir real nenul, avem tgfaretg 7) = ig (aretg 2) = als 12. Ecuatii trigonometrice Dard o este un numéar real vasiabil, gi dacii Pia) = a + ba + ea? +0. + he? cate un polinom eu coeficiontii a, B, ¢, ., R, egalitatea P(2) =0 constituie 0 relatie algebricd in variabila . Daca toli cooficientii @, b, c,h sint, nuli, relajia P(z) =0 este adevarata pentru orice valoare data Ini 2: se spune cf relafia P(x) = 0 este o identitate sau ci este identic verificata. Fie Zo multime de numere reale, cB, sifie f : E + Ro functie numeriea definit’ pe multimea E. Dao f(z) depinde de x prin intermediul unor functit trigonometrice cunoscute, spunem c& gi feste o functie trigonometric’. Dact f este o functie trigonometrici, ogalitatea f(a) =0 se numegte relafie trigonometricd. . Exemple. Funetiilo sin 2, sin 3a, cos x*, sin 3x -}- cos 2x. 1 sint iunetii trigonometrice. Egalitatile sing = 0, cos(a + 3)—2=0, tgsin 2) =0 constituie exemple de relafii trigonometrice. © relatio trigonometried poate fi verificati pentru orice valoare dati variabilei 2. Exemplu: sin*# +- cos’s — 1 = 0. Exist relafii care nu sint verificate pentru nici o valoare data variabilei x. Exemplu: sin 32 = 2. O relatie trigonometrici so mai numeste gi ecuafie trigonometricd. Deci 0 ecuatie trigonometrica este o relabie de forma f(x) = 0, unde f: £ > R este o funetie trigonometricd definit& pe o multime £ CR. Funotiile trigonometrice pe care le vom considera vor fi combinalii poli- nomiale sau rationale de functiile sinus, cosinus, tangent gi cotangenti, aplicate unor multipli sau unor submultipli ai numarului 2, saw unor funetii mai complicate de a. 50 Pentru astfel de functii, multinea de definitie poate fi dedusi din expresia care defineste funchia f. De exemplu, hunctia este definita pe mullimea £, care se ohjine din R scotind numerele x, penton care avem sing == 4 sau cosa Prin urmare, putem da o ecuatie flz)=0, fara a specifien domeninl de definitie al functiei f, urmind ea acest domeniu si fie dedus din felt in care a fost exprimat membrul sting f(x) al ecuatiei. A rezolva o ecnatie f(7) = 0 tnseamna a detormina multimea S formata din toate numerele 2 € R, pentru care avem j{x) = 0. Multimea Sse numeste multimea solutiilor ecuatiei f(x) = 0. Deci a rezolva o ecuatie inseamni a determina multimea solutiilor acelei ecuatii Multimea S a solutiilor unei ecnafii /(#) = 0 este o submultime a multimii E, pe caro este definita functia f, saw a multimii formate din mumerele x, pentru care funcfia / are sens, dact mmnitimea 2 nu a fost specifies Vom incepe prin rezolvarca eouatiilor trigonometrice cele mai simple. Ecuatia sinz — a = 0, a & R. Deci fiind dat un numar real @, trebuie determindm mulfimea S a numerelor x, pentru care avem sinz = a. Avem de distins mai multe cazuri: Dact [al > 4, couatia sine = a nu are nici o solufie, deoarece sinusul or cirui numér real este un numir, a cirui valoare absolut mu depageste nu- mérul 4, Deci in azul ja) > 4, multimea solutiilor ecualiei date este multimea vida. Daci a = 1 obfinem, ecuatia sing = 41, care admite solutia «= oa Din periodicilatea funefiei sinus, rezulti cf orice numir de forma = + k © &, este de asemenea o solutie a ecuatici sine = 4. Din studiul ef ctuat asupra funefiei sinus rezult& pe de alta parte oa singurele numere reale care EL. Dei verificl ecuatia sinz=4 sint numerele de forma= + 2k multimea S a solutiilor ecuafiei sinz = 1 este multimea Dard reste un numir real, convenim si notam prin r Z multimen rH = {rm; me Ly formata din multiplii intregi ai lui 7. Mai general, dacd A este o multime de numere gi daci b GC R,r € R, notam b +7rA = {b+ ra; a A}. In particular, daci b,'r sint numere reale, convenim s& notim prin b + rH multimea birh={h+rm; me Dh.ee 7 ' sing = 1 sub Cu aceste conventii, pute serie mnltimea sobitiilor cenati & SW 20 determine mui forma 1 Sat Aresin 5? AvesinY2s Arcsin 73 in mod aseméniitor, din proprietatile ennosente ale fnetiei sinus deduce Asia ( arsia(—¥2)+ ansia(— ci multimea solutiilor ecuatiei sinz = — 1 este dati de formula a Sa—24 oh Aplicafie, Sd se resolve ecuapia sin 2x = 0. 2 Solujie. Punind y = 22, relatia sin2x = 0 este echivalenta cu relatia siny=0 Fie acuma a un numir din intervalul deschis (1, 4). In interyalul care esto la rindul ei echivalent’ ew condilia (0, 2x] existé exact douti numeve care verilic countia sinz = a; daci 2’ este | unul din aceste numere, al doilea are valoarea 2” = x — 2’, daci a >0 si a” = 3n—a’, dach a <0. t Deci solutiile ecualiei sir siny = 0. Deci multimea solu s Z, Putem serie $ tind prin 2 solutiile ecuatiei r ecunfiel sine == 0 este dati de formula sind, = Rezulta cf multimea solutiilor ecuatiei sine = a, a © (—4, 1), este S = (a 4 2xh) U(x — a! + Arh), Aplicajic. Sé se rezolve ecnopia sin® 3 unde 2’ este o solutie partioularii; se poate presupune cit a’ € [- Intervalul ( -2 )eontine exact un numér x eu proprietateasin x : ° ~ Solujie. Punind y= In particular, ecuatia sing = 0 admite ca multime a solutiilor . 3 Sark. ultimei eeuafii formeazi mullimea Aresin In rezumat, daci asociem fiectirui numir a din intervalul inchis [~ 1, 4], Rezultd od muljimoa S a solu acol numir x din interval [—$ + ecuajia data devine siny=+. Solufiile & + 20h | U(= + anu). couatiel date este format din numerele d cu 3 clementele muljimii Arosin +, deci 4 ; pentru care sing =a si dack notim numérul 2 astfel definit prin aresine, atunci putern enunta urmittorul rezultat: Pentru a €{—1, 11, multimea solujiilor ecuatiet sing =a . aie | Observayie. In cele dow’ rezolviri, am folosit urmatoarea convenfie: a | Daci S este o mulfime de numere reale i dack & este un numér real, notim (aresina + 2n%) U (= — arcsina + 27%). | AS = {hey x & S}, deci mulfimea 4S este formaté din produsele cu h alo saa SEY numerelor din mulfimea S. Exoreifin, Sd se arate cd mul}imea solufiiior ccuagie’ sin x = a, a @[—I, 1], <¢ poale defini prin formula Sa(F +607) U (24622) a3 Aresin 4. So {{-4)" avesin a + am; n @ Z}. Exercigil. Notafie. Dac @ esto um numér din intorvalul [—4, 4], se noteazé prin Arcsina raultimea solutiilor ecuatiei sinz = a. Deci Aresina = (aresina ++ 2n¥) U (= — ancsina + 272). tine by pines: 1, Sa s¢ arate care sint multimile solupiilor fieotreia din ecuapiile 2. Sd se arate cit, pentru a [=4, 1], mulpimile solu iilor cewagitlor sin x == agi sin x ex Exercigii ss a sint simetrice Jujd de originea O a axei reale. LSA 9 deternine numerele ia cose = a, a € BR. Pent 6 solugie, deci multimea soluliilor este vidi ccuatia cose = a nn are nici vi V resin ant aresin > aresin y n(n 4 Pentru ovice numir « <{ 1}, ecuatia cosa are o solujie uni ] intervalul {0, 7}. Aceasts sol noleazd arvcosa, Numerele -Larecosa -+ 4 & 4, sini de asemenea solufii ale ecuafiei cose a a, Din proprie~a tatile cunosente ale functiei cosinus dedneem ef orice solujie a ecuatiei cost = este un numar de forma -arerosa + Qhke, hk © Deci, notind prin Arecos# tmultimen formata din spune cli: Multimea soinfiilor ecnagie’ cose este mumere, puter T , Arecosa (arecosa. eZ) U (— areeosa) Aplicagii. 4. Avem iy= arceast = 0, areos arecos)) = areca: Exercigii Si se determine numerele fe areca YE=V » arceas Sib ce determine multimile VerVv2 5 Arecos¥3. + srcens CE Arecos. + Arecos ( Aplicatie. Sé se rezolve ecuafia 2cosx 8, Si se rezalor counjia 2eosr + 4 = 0. 45 St se determine muttimen Arcos {- Solujie. Relatia daté este echivalents en eenal ia cost = bay Beuafia tgc = m. Domeniul de definitie al functiei tangenta este multimea R— Arcoos 0, deci multimea solutiilor oricirei eowalii de forma tg == m trebuie edtutata in acest domeniu. Codomeniul functiei tangent’ este mtreaga dreapta reali Rs deci orice numér real m este egal cu tangenta unui anumit numar z & RB. Deci oricare av lim & BR, mullimea solutiilor ecnatiei tga = m este nevida. Printre solutiile acestei ecuatii, exist una gi una singnré in intervalul (-2: } deoarece 2 atunei cind x parcurge intervalul (- ) numérul tga parcurge toati dreapta R, o singuri data. Pentru m € R, numiral & pentru care tga mse noteazi arctgmn. Evemple. Aver arctg0 = 0, aretgt arctg (— 1) = — Z aretg 3 wie(-V5 =~ weg) F Numarul arctgm mu este singura solujie a ecuafiei tgx = m, deoarece fiumetia tangentd este periodick, cu perioada principal& =. Rezulta ca orice numiir de forma arctgm + kr, k € &, este o solutie a aceleiagi ecuafii, Din proprictitile funcfiei tangent rezultA eA acestea sint singurele solu{ii ale eouatiei tgz = m. Dee Muljimea solufiilor ecuatiei tga = m este | ‘Arctg m = aretg m + nZ. Exemple, Mulfimea solutiilor ecuatiei tgz = 0 este =%, iar roultimea solutiile ecuatiel tge = 4 este Arctgl = 7 4 x4. Exercifi 1 se rezlve ecuatia ly x 1. 2. Sa se rezolve ecuapia tgx + |B 0 si eit se determine ealorile lui 2, care verifivd acensta evwatie gi care apartin inervatulut (1, 8) Aplicafie. Sa se resolve ecuatia sine = m cose. Solusie, Nu putem avea, pentru o solutie 2 a ecuatiei date, cose = 0 deoarece din ecuatie ar rezulta gi sinz = 0: dar relatiile sina = 0 gi cose= 0 nu pot fi verifieate de un acelagi numar 2. 55<_< E_-——LhUhUhUhUhUhmUmUwC Avind in vedere ei avem cosz = 0, deducem ei relatia data este echiva- Jentd cu ecuatia tga = m, care a fost analizata anterior. Deci multimea solu- tiilor ecuatiei sinz =m cosa este mullimea Arctgm. Observatie. Aver AresinO = Aretg0 = xZ. Eenafia ctg = m. Functia cotangenti este definita pe multimea R— Arosind, deci solufiile oriedrei ecuatii de forma etge = m trebuie edutate in mul- limea R-— Aresin0. Orice numiar real este egal cu cotangenta unui numéar unic din intervabul (0, =), deoarece atunei cind « parcurge intervalul (0, =), numarul ctgx parcurge o singurd data intreaga dreapti R, Numérul real 2, cu proprietitile re (0,2), ctge =m se nuteazi areetgm, Din proprietalile hunctiei cotangenti rezultd ci mulfimea solutillor ecu atied ciga = m este Arevtgm = arceigm + nZ. | Exemple. Avemn areetg! arcetg YS avoets (~ 7a) Exercigii 1. Si se resolir eewapia ens 2 = m sit a, pentru m = Asim = — 2, Sit se arate ed ecuul tiie cos 2 = 0 si clg x = 0 au aceleast solufii. 43. Ecuatii trigonometrice care se reduc fa una sau mai multe ecuatii de tipurile sin x= a, cos x==b, tg x= p, Clg x= q. Aplicind vegulile de ealeul algebrie si relatiile crmoscute intre diferitele Junctii trigonometrice, numervase ecuafii Wigonometrice pot fi rezolvate prin 56 reducero la una din ecuafiile studiate anterior, sau la mai multe din aceste ecuatii. Exomplu, Eouatia sinte — 3 sine | 2-0 poate fi serisii sub forma (sine — 1) (sine — 2) din care rezultii ed trebuie sa fie verificata cel putin una din relatiile sing = 1 sau sing = 2. Dar ultima relatie este imposibila, deci ecuatia data este echivalenlaeuceuatia sin = 4. Multimea solufiilor va fi mulfimea Aresin 1 E One Mai genoral, daci f esto o funefie definita pe o multime 1 CT, se poate considera relatia f(sinz) = 0. Fivind inloeniren y — sin.r, eeuafia devine fy) Ullima ecuatie poate ava 0, 4, 2, 3 sau mai multe sulufii, Dac 9” © solutic a ecuatiei f(y) = 0, ecuatia sing = y’ va admite solutii daca st numai daca y’ G[—4, 1], Rezulta eX multimea solutiilor ecualiei “(sin ) — 9 esto egal cu reuniunea multimilor Arcsiny’, corespunzitoare aeelor solulii ale ccuatiei f(y) = 0, pentru care y’ €[—4, 1h Considerajii asemiinatoare so pol face pentru eeualiile de forma = 0. 0. fleosa) = 0, fitez) = 0, flolge) Eenatiile de forma sinf(z) = singta), eosfid tyf(a) = lgh(x), ¢ in caro fg, kesint functit mmmeriee date, pot fi rezolvate de asemenca folesind proprictatile pe care ie cumoagtem ale funetiilor trigonometriee, De exemplu o cenatie de forma () : sin fla) = sin gle) se rezolva observind ef un numiar a verified astiel de ecuabe daea $i numat daci exist wn numar intreg /;, astfel incit si avem (2) fla) — gla) = Qh sam f(x) -} gla) = Qk + Ade Doci multimea solutiller ecuatic’ (1) este egal et reuniunea viulfinurter do solutii ale fieodreia din coualiile (2), considerate, penta fieeary nunsr introg ke STDe exemphn, eonatia @) sin (22) = are ca multime ecuatiile in » sohifii rennimea multimilor de solupii ale tiewdreia din Qhe, a fas (2k + Ade, Prima din aceste ecuatii are solutii reale numai dac& 1 +- Six a doua eeuatie are sohutii numai pentru 4 -+ (Sk + 4)r>0. Result& data admite o infinitate de solutii, anume 1a: Vid Se Ty 7 undo f poate lua orice valoare intreagi, cu conditia ca expresiile de sub radi- cali sii fie pozitive, Pentru rezolvarea ecuatiei (3), am utilizat wrmitorul eriteriu: (1) Relatia sin w = sin ¢ are loc daca si numai dac& exist un numér in- tog 7, astfel ca si avem fie w — ¢ = nz, fie w+ ¢ = Qn + Im Ullimele douti conditii cint echivalente eu conditia uGo + 2nB, respectiv ou conditia w Gr —o + Ink. Pentru rezolvarea ecuafiilor cos f(x) = cos g(x), tg f(x) = tg A(x), otg fix) = etg h(x), vom folosi urmitoarele criterii: (I) Relatia cos u = cos ¢ este adevirat& daci gi numai dacd exist un numir intreg n, astfel incit si avem fie w — 9 = Inn fie w-- 9 = Inn. (II) Relatia tg u = tg o este verificaté dact gi numai daca exist un nus mar intreg n, astfel incit s{ avem ¢ = a + nx. (IV) Relatia ctg a = ctg ¢ este verificatt dack si numai dack existi un numir intreg n, astfel ca o = u+nn. Aplicagii, 1, Sd se resolve ecuafia cos 2x = cos Sz. Solutie. Aplieind eriteriul (11), obfinem ecuafiile 3x Qe 4 Inn, Ba 4 Qe = Inn, NE care au solutiile mann, a 2. Sd se rezolee ecuapia og 4x = ctg x. Solujic. Aplicind criterinl (IV), obfinem ecualiile brs atnn net, care au séhiliile 58 7 Exercigil. Si se rezolve urmuitourele ecuapilt 1. sin 22+ 1) = sin{3*). Ey sin e= sia (S 7 2): 3, sin = 0s 22. 4. tg pe tgge (p, geR) 5. 008 pa = cos gz. 6. sin px = sin gz. 7. sin px = cos gz. & tgee olga. Exempla, Si se rezolve ecuatia sin 22 sin 3 = sin w sin Sv. Solutie. Ecuatia data este echivalenta cu fiecare din ecualiile urmatoare ; 2 sin 2¢ sin $e = 2 sin « sin 4, cos @ — cos Bx = cos 3 — cos 3c, cos « = cos 325 aplicind eriteriul (IL), obtinem solujiile 2, = Exereifiu, Sd se rezolve ecwatia cos 2a cos Be = eos xr cos he. Ecuatii trigonometrice care se reduc la ecuatii de gradul Il Beuatii de forma a sin? z +5 sins -+e=0, Facind substitutia y = sin 2, ecuatia data devine a) ay? + by +e =0. Sint posibile mai multe cazuri 4) Riidicinile eouatiei (1) sint imaginare. Atunci ecuatia trigonometric’ mu are nici o solutic in R. 2) Radacinile ecuatiei (1) sint reale, dar sint amindoui exterioare interva- Tului [—4, 4]. Nici in acest caz ecuatia trigonometricd dati nu are nici o sola fie in R. 3) Ecuatia (4) are o singurd solutie reala y, continuta in intervatul [—1, 1}. In acest caz, multimea solutiilor ecuatiei date este S = Aresin Yo 4) Ecuatia (1) are doud solutii reale y,, y» continute in intervalul (—A, 1}. In acest caz, ecuatia trigonometric data are ca multime a solutiilor reuniu- nea Aresin y,U Arcsin ya Obsorvatii. Pentru ca ecuatia (1) sa aiba cel putin o solutie reald este necesar g1 suficient si avem b* — 4ac > 0. Daci a = 0, dar b +0 gi dak }e |< {b |, atunci ecuatia data are ea multime a solu- iilor mulfimes resin i)arenes eens Bouafia (1) are dou% rid&cini tn intervalulf—4, 1] dack si numai dacd =>) 61,1), ofa —b +o) BO Gi ala tb +e) ZO, 1 — Gac> 0. 2a Daed ecuatia (1) are o singuré ridacina in intervatui [—4, 1}, avem (a— b+ odatvrg 0 sau daci a? +6? >c%. Dar aceasta condific este echivalent&’ cu condifia h> lel gasit’ prin aplicarea metodei 4. SK presupunem ce avem @+h >t gi fio m una din solutiile eouafiei (4). Din ecuatia tgiam doducom # € 2 Arctg m, deci multimea 2 Arctg m == 2 arctg m + 2n% este o mulfime de solufit ale ecuatiei (4). Daod ecuatia (4) are dow ridicini reale my gi mg, atunci multimea solufiilor ecuafiei (4) va fi ay S22 Arctg m U2 Aretg my Exerolfin, St se arate, in legdturd ou resultatele olf inute aplicind metoda 1 gi motoda 2 et, dact b + c= 0, atunci formulels ({) pi (LL) definesc mult imi egale, Obseroagic. Dack b +e = 0, deci dact ’ = —c atunci ecuatia (1) admite solufiile Qk ++1)x, pentru it € Zy intr-adewie, pentru @ = (2k + 4)z avem sin z= 0 gi cos s = —4, Pentru aceste solutii, functia tangent& mu poate fi aplicaté numerelor =. Deci metoda 2 nu poate conduce la gisirea acestor solutii. Pentru == —s, putem sorie ecuatia (1) sub formele echivalente asin = c(1 cos 2), 2asin wee eos = = 2c cos? cos Z (« sin 2c 008 caro admit ca multimo de sohufii reuniunea 5S = (n+ 2x8) U (2 Aretg Exompln. $4 vezolvim prin metoda 2 ecuatia sin @ + cose = 1 2:0, deci metoda 2 va furniza toate solutiile. Ave b + se obtine ecuatia Vunind. 9 y—y=d, care are solutiile 0 i 1. Rezatit ¢8 ecuatia trigonometrics data aro.mmulfimea de solutii S=2 Avety UU2 Arcty care a fost obtinuta gi prin aplicarea metodei 1. Ecuatia 6) sin £7 Cos # = go rezolva prin metoda 4, Reuatiile (2) vor fi verificate do => $1 ecuatia (8) devine le solutii ale eeuatie’ (5) este s=( )¥ te + Dnt). pezulta e& multimea ¢ Exercigli 1. Sit ee resolve exuatiil sina 3 2. Sa se resolve eowatiile goin Sur -+ eos 82 = —G, Usin Le — 4c0s 20 Alte metode de rezolvare a ecuatillor trigonometrice © puna cunoastere a proprictiitilor funetiilor trigonometrice gi utilizarea judicivasi a identitifilor trigonometsice si algebrioe permit rezolvarea unel mari variet&iti de ecuafii trigonometrice. ‘Trebuie subliniat ci nu exist o metoda generalii pentru rezolvarea ori- odrei ecuatii trigonometrice. Dimpotriva, se poate afirma cd ccuatiile trigo- hometrice, care pot fi rozolvate efectiv, prin indicarea explicit a mulfimii solutiilor, eonstituie 0 categorie foarte restrins#, in mulfimea tuturor ecuatifor trigonometrice caro uo pot imaging, sau care intervin in practic’.Combinarea metodelor turnizate de algebra si de analiz& permit inst, in principin, sii se we at om lewme Transformind in produs suma dintra cos 2x si cos 62, ecuatin d rezolve orice ecuativ trigonometric’, cu a aprostimatic oricit cos 4a(2 vos 2e +4) = 0. te bund orem. O parte din aveste metode vor fi prezentato in manualele des- i cu reunmunen multimilor de : nitimea sulutiilor ultimei ecuafii este ega linate claselor X, XT si NUL in acest capitol, ne limitim a indica numai unele shims a + suka ale ecugtilor metode elementare, care inst pot ti aplicate multor tipnri de ecuatii ee imter- bgp 2 1 vin inv aplicatit practice. } Ga Sie iy 08 A —"g a eouaia data are urmétoarea mulfime de soluta Arveos 0 )U(S Areas (—) ) Rezulta Ttilizarea identitatiler algebrice. ! Eswevifil, 1. Sa oe explioiteze membrul drept al wltimer formate, ssorvifil. 1. Sa ce « Sa vonsideram ecuatia 2, Sit eo resolve text wt cos te + 008 Be + 008 Geo sin x eos w~ sin? x ~cos x tein 2 =O. Primul membrn al acestei ecualti poate fi descompus intr-un produs de | doy factori: se obtine atunei ecuatia echivalent’: (sim ev — 4}feos & ~ sin 2) = 0, | rare are muitimea de solatir: = (Aresin 1) U (Arctg 1) =($+200 Jf Pentrn a da alt exemphu, s& consider’im ecuatio cost a — sin? x Folosind identitatile u* — o? = (u— o)(u + ¢), sin? 2 + 008 2 = 1, es . Vi putem transforma ecuatia dati in couatia echivalenta cos? 2 — sin? L sax cos Qe > care are multimea de solutii | Sa ne propunem acuma si rezolvam ecuatia sin? 2 + sin? 2 + sin? 8a = > Folosind identitatea sin? we Lo eonatie se puate serie sub forma echivalenté eos Qe + cox dt coe Be =m 0,Capitolul | Aplicatii ale trigonometriei IV_ | in geometrie si algebr& 1, Relatii metrice intr-un triunghi oarecare Fie ABC un trinnghi oarecare. Vom nota prin a, 6, ¢ lungimile taturilor BC |, \CA\, | AB}, masurate cu ajutorul unui segment etalon fixat ne. ‘Vom nota prin A’, B’, ’ punctele de intersectie ule indltimilor din .A respee- tiv B,C. en suportii laturilor opuse acestor virfuri, astiel ca (fig. IV) Pe Be, Pees,’ AB. Notdm apoi prin a’, 6’, c' lungimile segmentelor | AA’ |, respectiv | BB" | Avem atunci urmatoarcle egalitati, eare rezulti din definitiile func- tiilor sinus si cosinus, definite pe inultimea unghiurilor: (1) a’ +esin B= hsin, bf = asin C = esin Ac’ = bsin A = asin B, care aratd cd numerele a, &, ¢ sint proportionale cu sin A, sin B, sin C, deci a Dae notim cu O centrul cercului circumseris triunghiului ABC sien A" mijlocul laturii | BE {, si dacd notim prin 2 raza cerenlui cireumseris, din triunghiul dveptunghie O.A"B veaulta (fig. TV.2) (3) = d(A",B) 2 K sin / fou. Dar unghiul LOR "OB este congruent cu un- ghiul A, daci 4 este un unghi aseut AOR este congment en suplementul un- ghivlui 4 daed 4 este un unghi obtir in toate cazurile, avem (fig, 1V.2 gi T o> . «) sin A70B = sin A Vig IVa ¢i formula (3) devine ©) Relatia (3) aratd diametru) cercului circum of valoarea comuni a rapoartelor din (2) este egal cu ris triunghiulai ABC, deei ed avem aT eorem es tee tee oR. sind sin P sin © Daca unghint B este aseutit, avem, din triunghiul dreptunghic A.A’B, @) dA’, B) == 0 cos B ian dacd unghiu) & este obtuz (fig. 1V.4), 6) ata, B) = —ceos B, deoarece in acest caz, avem BE { A'C | Dae ascutite, vom avea AG | BCl,a=a(4’, B) d(A’, B) = € 00s B, aA’, € deci 2) a Formula in care B (Ge é este un unghi obtuz. De amindowi unghiurile B, sint = ceos B +b eos C. (0) este vorifiont gi in cazurfe 4 fi esto obtuz, abunei exemphy, dae ae WA’, C)— ala’, By = boos — oe ct. Bp me dese ones B. Big. BYLV he Deci formula (9) este cerificatd in orice trinnght. Permutind circular literele (a, 5, ¢) si literele (A, B, C), obtinem alte dows relatii analoage relatiei (9), anume: (40) b = acos € + ecos A, c= bcos A + acos B. Daca inmulfim relatiile (10), membru cu membru, prin 4, respectiv ¢ gi daci adunim membra cu membru relatiile astfel obtinute, ajumgem la (4) 03 +c = a(b cos C 4c cos B) + 2he cos A. Daca tinem seama de relatia (9), putem scrie (41) sub forma at’) B+ c= at + Qe cos A sant — (12) | =F +e — Abe oos A. | Din formula (11’) mai deducem relatia Bade (13) cos A Formula (12) permite ealewinl lungimii a cind se eunose langimile laturilor », esi unghiul A, iar formula (13) permite determinarea unghiului A, ond se ‘imile tuturor laturilor triunghiului ABC. Un triunghi este determinat, din punct de vedere metric, dacii se eunose hmgimile Jaturilor sale si masurile unghiurilor lui. ruentd ale triunghiurilor arata ci un. triunghi este deter- minat, din punet de vedere metric, daca se cunose trei din marimile a, b, e, Teoremele d mas A, mas B, mas C, in urmiitoarele situatii: 1:5, ¢, mis 4; Iza, mas B, mis €; UI sa, &, «. Pentru aplicafiile practive gi pentrn numeroase considerafii teoretice, este important s& putem calcula toate elementele a, 6, ¢, A, B, C in fiecare din eaaurile 1, TI, TH. In eazul I, formula (12) permite caloulul lnngimii a, iar relatiile (2) permit calculul unghinvilor B, C: (14) sin B= » sin = In cazui 11, stim c& sin A = sin (B + C) gi din formulele (2) deducems é asin BE asin C (B+ 6)" sin (B+ 0)" In eazul III, putem afia masurile unghiurilor 4, 2, © tolosind formula (13) 1 analoagele ei, obtinute prin permutari circulare: (45) : Ice, utilizarea direct a formulelor (13), (15) $1 in general e contin sume de pe fotmnl face si apard erori mari, prin jotmnle e yp aproxinrie Jolosite. Intr-adevar, in general, nu puter suncanie vale exacte ale hineliilor trigonometrice, aveste functii fiind date de abel, we un anual mendr de zeeinale. Erorife intredase prin tobi ts pee wea sinatitor, dack se pot folosi asaaumitele formule ealenlubile prin fa te ‘ are sunele int inlocuite eu produse, Tabelele du valor! adivd formule in + ne Haba valent ae fanetiilor trigonometriee indied si logaritmii acestor valor (+ ale elasw a X-a). a . vin logaritmi. Ne propunem sé tren vitmi formula (13), care da nxisura re Exempla de formula calenls forma intr-o formula caleulabila prin log Putem jului fin functie do Iuagimile a. 6, obtimers Pres cost = PEE latiile Prin permutiri circulate, se ebtin Fe cos 2 = | Exercitil 1. Sa ce demonsireze relatitle be entra te 2% Sd se deduct formule de caleulSeat re en anne a Din formula (13) rezulta sin? 2 abe a) a~ bs) @rb~o 46 4 Ple =a) (vp—d) (po) oe Avind in vedere ei A esti nghi, aver sin A > 0 si deducem «i e un unghi, av in A > 2 ue! Enea Te # (10) sin A Sa ne amintin la, care exprima aria unui triunghi in funetie de hm- fi me a forn in gimea une e cade pe acea laturi unei luturi i a fnltimii care eade pe acea latui 28 al Wit me Avem insi_ a! = esin B asin B yi rezulta Fini, P weawe . . rein Cs esin A, oc’ pentru valculal avi urmatourle formate aa) 2 28 == aesin B= ab sin € = be sin A, Daca {inem seama de formula (18), deduce m formula tai Heron: hip =e O aplteativ a teoremet inusurilor, Fie trecind printr-un punut O si fi + Fie a, 4, im, m patru drepte cople interseotoari dreptete a, 6, mim respestiv i i sica le adevarald égalitatea pectiv in punetele 4, B, MV. In avest eaz, oN Na ~ bon sin BOY () Demonstratie. Aplivind te : ie es plicind teorema sinusurilor in triunghiul O.ZA, obfinom |. Mt) dO, A) —~ sin fot —~ sin O41 Aplivind acceasi t . ‘inom si teorema in triunghinl ONA, ob- @) LNA} sin 40% lod] = . cin OM Ympértind relatiile (2) si Q) membrn eu membra, obtinem ~ u sia AOM sin OND 4) Lae 3 [va ~ ~ an FOX sin OM Inloeuind punetul A prin panctul B, obtinem relatia ~ sD sin BON sin ONT: (8) — “~~ sin LON sinOMB gi (5) memben co membrn, obtinem rela- numa relatiile M4) “ sm OMB. iy “Sy ya fin (1), devarece sin ON sn ONB gi sin OM € alte dows drepie respectiv Daea impartim ¢ nte a,b, m, 2 St rotat. Find date patrn drepte eoplanare si coneure epte in punetele a sid’. care interscetear primele patra dr VV‘, avem: (6) rin cei doi membri patra sinusuri, anume eo un biraport arin membeni drept al egalitatii (1). ii (1) se numegle Demonstratie. Fieeare din cole dowd birapoarte eare ape ai relatiei (6) este egal on un biraporl de format. cu sinusurile unghiurilor care ap: Raportal dubln care apare in membrnt sting al egalilé Biraportul san raportal aaarmonie al Tears LAWN, tar membrut drept al aceleiagi egalitati se _numeste raportn! anarmone al dreptelar a, he ms He Exercigit 1. Sh se determine mésurile tn grade sexagesimale ale unghiurilor unui trivngh! ennoseind lungimile laturilor a= 7, b= 3 = tou un segment [Au], este privit de_un observa | A tiind bara turnulul. Stiind ¢& d{.1, 4 op din punctele y= 100 Un turn, asim M gi N.astfel ca MG! Ad ~ ed unghiurile Ag0B, ANB an masurile in grade soxaet male egalo cu 67° respectiv 40°, chee determine insitimen tarmului sé distantele a{al, M), did, ¥)- 3, Doud puneteinace f sint privite din punctele M,N. Cunoscind distanja LS, a Om (M,N) = si unghivrite SIND, UNA, NB, NMA sh gtiind e& punetele A, By M, lagi plan, sk s° determine distanta d(-t, F). un astra A de pe bolta cersase’ in dou momenta ale ‘eind Pamintul ocupé dona pozitii 2, BY, diametral ea in jurul Sonrelui, Cu ajutorul instrumentelor de care dispune, nghial BAM si giseste valoarea in grade w. eu D (= 800 000 000 km) si presupunind ¢& A) pentru sint intrun ac: 4. Un astronom priveste anului, Ja un interval de 6 luni, opuse po traiectori ‘obsorvaternl este capabil sa masoare ul Cunoscind of distanta di B, B') este egal triungnint ABA’ este inosoel ( AB = | AB" |), SH se caluleze distanta die wm 1%, 2) ony AU 73ont eee ee ee Pees & Unghiunile unui triunghi au masurila egale cu 50°, 60° si 70°. Stiind oA vara verculnt eircumserin este 1, 64 ce ealeuleze lungimile laturilor acelui triunghi. 8. Cn trnunghi are dona unghiuri de 96° 5i laturile ce formeaza at trelica unghi au jungimea 1. $4 se determine lingimea celei do a treia laturi 2. Exprimarea numerelor complexe de modui 1 cu ajutorul functiilor trigonometrice Fiecarui numar real ¢ ii vor asocia numarul complex cos ¢ + isin t, care va 11 notat elf, Avem deci, pentra 1 < R, eran iy ef = ens t-+ isin’. Di aceasta delinitie 2 simbolului e* deducem urmatoarele proprietafi: 1. Oricare ar fit SK, numérul complex ei are modulul egal cu unitatea. iatr-adevar, aver tel" | = | cost + is V cos? inti = |/1=1 2. Numarul complex el’ este ezal en 1 pentru t = 0, lnte-adevr, aver cos 0 = 1, sin =(, deci e—443-0=4 3, Alte cazuri particulare sint date de relatiile 1 e , em = 4, e * =i, gite 4. Penirn orice doud numere reale w sit avem cite a pir) ate Demorsiraye. Aven ee! = (cos +4 na)eos f+ i sins) = (cos w cost — sin w sin 4) + i(cos u sin? + cos sin a) = = e0s(m + 7) + i sin(u <1) = eh, 4. Orieare ar fi namarul real t, avem teil? 12, (0ll)8 x= ei", (ally! = otal, si in general. pentra orice muni natural n, (ety emt Inte-adevar, putem serie, folosind proprietatea 4, eileit = pits (eittett tigi Observaie. In le de eo, pentru +E R sin \. se convine a& se serie e”¥! 6. Pentra orice numar t = KR, aver eit et) = 4, intr-adevér, avem, in virtutea proprietafii 4, aitell-) = ell!“ = el? a Joe de es“ se serie e-*. Proprietatea6 P oe Observatie. In loc de ef se serie 6° $1.0 poate fi deci sorisi sub forma eile = 1, 3. Numéaral e~ este comples conjugat lit e¥. intr-adeviir, aver _ ism tet ect! = cos (—é) + isin (—*) = 008 sin ml lex ei. umdrul e#* este inversul numiirului comp! _ ee Asia eritelt = 1, deci e~# este ‘inversul bai e*. 8. Demonsiratie. Arm arétat ca avert ie pune intr-o infinitate de felurt, . Orice numar complex de modal 1 se powie pune intr-o infinite fe sub forma e%. Demonstratie. Fie z= & + 1y WD gp ytat - cosinus stim cf existd o infinitate de Pentru ua astfel de di ve Ca namér complex de modul 1. Avem atun Din proprietatile funofiilor sinus gi numere reale ¢, astfel ca sa aver & aumar, avem cost gi y = sin. z= cost +isint= amar real t gi orice numér intreg n avem eitteana) — ell, 10. Peniré orice ni intr-adevar, patem serie “ exitann) = elfettix = of, 0 = 1. isi siti aeoarece 22" = coa (2mm) + isin (2nx) = ol, atunei diferenta t — a UL. Dacd t gi a sint numer rele astfel na multipla intreg de dn. ; . - oe idovin din ee rezulta cost + isint = 008 u ++ isin @ pa oe z sin == sin w; ultimele doud egalititi implicd existenta cost = cos a = sin U3 fn roprietatea t — - _ et ana " poiant fetal numar real ¢ numarul soninl oon ie saeco aplicatio de Ja mulimea It a numerelor realo 1a m ise a fr coal de modul 4. Aceasta aplicafie se noteazi uneori prin exp- deci, prin conventie de notafie, | exp(t) =e" u = Inz. "5Proprietatile demonstrate pot fi exprimate prin formulele exp(0) exp(2 exp (3) > i, exp(=) = —4, explty- expla) < = exp(t ++ u), oxp(t) exp(—t) = 1, exp(—1) = ep), exp(et On = exp(t). Do asemenea, proprietatea 9 poate fi formulata spunind e& aplicafia exp este surjectivit dela Bla multimea numerelor complexe de modul 1 Proprietatea 10 arati cd exp este 0 aplicatie periodies de perioad: Proprictatea 41 arati ed 2n este perioada principal a fnetiei exp jar Exercigii 1. Sk se calculeze exp (4) pentru urmétoutely valori ale lui t ft se arate eX exp (-f e) == —exp (1), penton orica-1 R. Aplicatic. Formula lui Moiore. Dackz este un-numar complex sidaca n esto un numir natural, n = 0, 1, 2,..., definim puterite intreei nenegative ale Jai prin formulele an = 1, ese, Misig ag. Pai, has eases 2 gO me gto g Reamintit aseminiitoare m:-0=0, m- e& prodasul a doud numere naturale se detineste prin formule My MD = IM My ooey MUM EA) = MN“ My ae Astfel de nofiuni se numese notiuni introduse prin induetio, in raport en x Principiul inductiei atirma cd, prin astfel de formule, simbolurile 2" gi mn sint definite pentru orice n, Asa cum am introdus o definigie eu ajutoral inductiei, putem da gi o demon- sirajie prin inductie, De exemplu, asociativitatea inmulfirii numorclor naturale, exprimatit prin formula (mn)p = m(np), dau comutativicalea, exprimata prin formula un = hm, se demonstreazii prin inductie. Anume, se arata ei aceste proprie- Lili sint adevarate pentru m = 0 gi apoi se aralii csi, admitind aceste proprie- {81 adeviirate pentru o valoare a lui m, atunci ele sint adevarate si pentru valoarea succesiva m -}-4. Po aceeasi cale, putem demonstra formula lai Moivre, valahila pentrn orice numir real ¢ si orice numér natural n: See mae nated ® | (Cost + isin ay = cos (nt) isin (nt). Formula (1) este evident verificats pentru n ~0 gi, pentru orice 1. doow: rece pentru n= 0, ambii membrii ai relafiei (1) sint egali cu 1 16 SA presupunem formula (4) adevarata pentra nnmiiral natural 7 gi 5% no! SA pres int == e#, Ave atincr sin ft) == 2 08 t+ 1 sf isin t}. r wee isin ty” + (COS f+ ey care item adevarati pentru Ln, A pentru mumarul 7, admitem adevarat ‘ s (nt) cos ¢ — sin (ity sin f > got (cos ¢ Folosind formula (1), pe au isi cost + isin!) = remjoontat fai iD a sin t] == cos (nt + ¢) -L isin (nt +2). i oe 608 = +} ifsin (nt) es t -+ 6 Din (4) rezulta deci (cos t + isin f)""? == 60: Deducem et formit! este verificatd penir' numar natural n, deck iru orice numar natura 5 1) este verificatd per cem e& formula (. forrnula Ini Moivre este demonstrate. (at Ajt + isin (n> te Exercigii J Moivre direct, pentra a — 2, 7 va pe gs so deduct identitagile: nah, n=’ Gina 5 1, Sse demonstreze for 2, Din formula tui Moivre peatra a = in? ° t. cox? t — 8 eos isin, sin Bf —= S.cos’ sin t— se cos Bt , Si se demonstreze identitatile : eit et sin t= + 608 t i i lex 3. Forma trigonometric’ a unui numar comp! iy, unde « = R,y = Bait = Dack avem un numir complex amas == — 4 definim modzlul Ini 2 prin formula Isla Vet 0 lodihil nurmairului > este mar re; itiv sau nul. Aver i fir real pozitiv sau m 3 arului 5 este no mw eau mee aera me i dack «0, Dack 2 ¥ 0, atunci |= | este un numér pozith daca si numai = 0, Dae& avem doud numere complexe saatiy, 7 iy’, jf da odusul 22’ este dat de formul — ® sx’ = (aa — yy’) > Moa! > 2"¥) si modulul produsului este Wy tay + ear HV = iwi=VE Avem deciPentru orice numar complex nenul z, nwmarul = eate un numar complex 21 de modul 1. Intr-adevar, daca notam r= {2 |, atunci avem 2 ‘ Lo a = tit, r= iy FF = (ET+ EP Renult ch exista un muir ¢ © [0, Qn), astiel ca si aver deci “ = sell = cout lat isin rel! = r(cost + isin tj, Voin nota prin arg z nuimarul real 1, care verified relatia (2) gi conditia [0 mumérul arg ose va numi argumentil redus al numéralui complex nenul s. Rezult& ce, pentru orice numir complex nonul 2 avem identitatea ee fel aes ape £0, Qn). a -\rgumentul redus arg z nu este singurul numar real care verifica egalitates (2); stim c& orice numir de forma (4) tearge+ Wn, hee verified aceasta egalitate. Orieo numir de forma (4) se numeste argument al numiralui complex 3. (3) Reciptoe, dac& un muir real ¢ verifies egalitatea (2), atunci exista un numilr Intreg i, pozitiv, sau negativ sau mul, astiel incit sit avem (4). Mullimea numerelor ¢ de forma (4) va fi notata Arg s. Avem deci, prin defini tie, urmiitoa- rea Jormulé, care di multimea argumentelor nimarului complex s: (6) Arg 2 = fargz + Qin; hE YD) = args + Ink. Numarnd arg gimulimea Argssint definite numai pentrunumerele complete : diferite de sero. Deci, daca s este un numar complex diteril, de zero, = r= js/.1& Args, atunci avem + iy, gi daca otiy=ret, 0, deci dact a = y =r = 0, atunci relatia (6) va {i vorificatt de orice numar real t. Argumentul numarulué complex 0 nit este definit, Din egalitatile (6) rezulti formulele importante m =r oost, yr sin 8 gi, daod r #0, : @&) cot =, A ur amar, Daca 2 nu este un pumar pur imaginar si din relafiile (7) sau (8) deducem relatia importanté sin} = r deci daca z + 0, atunci cost # 0 Late, 7] . raed 2, in particular pentru t= args —_ 0 si sremmental Jui 2 mu este an Deed z=, avem 7 = 4 gi argl = 0. Dads =i, avem : si seen Dack -=1—i//3, atunci r j= Vis a deci arg 2 = yalabila pentru orice numar ¢ Exemple, Dack 2=0, aves Arg = 1 VE =) si sin (arg2) = — Daca z= —1+i//3, stunci r=2 gi arge ixpresia ; " jz pelts =: || (cos args + isin arg 2) a lex s, 2% W. poarta numele de forma irigonometried a nurnarului comp! Am aritat ef avem egalitalea a= Hoos? + isin t) (40) dac& r= || gi dacd ¢ G Argz. itiv r gi Lre Numérul pozitiv r gi numarul aumarilui complex nemul 2. Reciproc, oraple ores wala (10) defineste un aumir comple n coro ech tein), go = r(cost’ + ising’), cur >0, 7 si numai dack avem (a) Rezulté ea: Dowd numere comp! ele an acelasi modul gi dacd diferenta argumentelor lor este ur al args & (0, 2m) sint asociate in msl find date numerele r > 0 ie a 1. Numerele complexe + ar > 0, sint egale daci rar git—t 62k. 2 nt egale daci gi numai dacd a lop este un tip tntreg der. Condifia ca dous numero complexe sé fie conjugate. : 1 complex al Ls sume complex. Conjugatul e t+ ising) unm ) = r(cost’ + isint’), nis Fie 2 = r(cos 4 va fi dat de formula s = r(cost — ising, unde (42) Rezulta cd arg 3 san args = 0, Multimea arguinentelor nw Arg? = —Amgs = {6 1G Area}. = —t4 hn, Kew. On ~ args, daca args # 0 gi argz = ange, dack ange = jin ultimul caz,3 = 2% 4 dacd seste un numir real, nenul; in wl aaa uaa conjugat 2 este data de formula a8———————————————————eGV7r-“" Exereitin, +2 Fi 4. Inmultirea numerelor complexe scrise sub form’ trigonometric& Fie ssi s’ dou numere complexe. Sa prestynmem ed am scris aceste numere suh forma trigonometriea: 2 = r(cosé ising), 2! = "(cos 4 isin t') Produsul acestor umere va fi dat de formula 33 = rr'eileit” om ppipilter ), unde HH) es cos(t 4.1) bi sin(t 1"), Nuumarnl 1" apartine multimii Arg(ss’), dar in general nut este egal eu argumentul redus al Ini 2:', denarece este posihil ea si avem 1+ 1' > Bn. Din relatia 1+ © Arg(ss’) reulta insi cA aver (sy arg(sz') ~ (args + args’) & Ind deci diferenja arg(z2') — (args + ar; J este tin multiply inireg de Ir. Relatia (13) poate fi exprimata simbolie prin formula Formula care di produsul adowd numere gonometri mplexe serise sub tormé tri- poate fi generalizata, considerind m numere complexe 2 = r(003 ft, + isin 4). Vom avea (4a) (C08, + isin d,). Eg Pa ove PelCOR(L sas ty) + isin (ty web la) In particular, daed numerele z, n Sint egale cu acelasi numar z obtinem formula urmatoare, care di puterea an — a a lui 2: = r*(cas nt + isin nt). Sa presupunem ea numerele complexe 2 — rel gi 2° = re” sint inverse unul celuilalt, deci oa 2a’ = 4. In acest caz, vora avea sre) = 4, decks’ =r git +1’ & In, Ultima relatie poate ti exprimata astiel: (le) = arg x Avem deci at |= jai, — argisl) © Ags, Fie w giz dowa numere complexe 80 Citul numerelor complexe w gi z, deci produsul «27! va fi definit de formulele 1, argGes) & arme ~ ange + In%. Aplicatie Sa calenlam numdrul complex aa si arge © arg(542) ~ i) + eZ, Dar Avem |e! = 5121] ~ arg (3 deci Garg (| Rezult fe eta ae got Exereifin, 84 se demonstreze formutele (15) si (15 (Undicasie, Se va tolost inductia matematica), 5, Radacina de ordinul n dintr-un numr complex i Pie i Ti numir natural mai mare deeit 1. DeYinitie. Piesunnumir venulsi fier an i ' Se numeste radieina de ordinal » a lui z orice numir complex 2, care verified ecuatia (qt) 2” =. — Dac notam 3 = 1 gi = Rell, nade p>, A>, toR, ecuatia (1) este echivalenta eu relafiile en —1 Wnt. (2) Kear, aT Prima din aceste relatii are o solutie unica (3) & nn, ‘ etikid _ deci R trebuie sa fie radacina pozitiva de ordinul x a numarali pozitiv 5 i exista gi este unica, Se stie de la algehra e4 aceasta radacina exista g n - aottet ‘A doua relatie (2) este echivaienta cu existen}a unui numar intreg , ast casa avem 4) Avem deci en 6)—————————_—————Ee_-~:~S-:StrtrrrttS—SsS—— Pentra orice alegere a lui & in formula (5), laind pentra A valoarea daté do (3), obfjinem o solutie a ecuatiei (1), dac& punem Z = Rel? Dind tai & in formula (5) valorile 0, 4, 2,...,2 —4, obtinem pentru 7’ valorile hee +n — tye ct oe ee eae sheng Dy @ Z, arr k= 0,4, 2,48 fe vinturllor unui in corcul unitate €(0, 4) e 83———E—————= =~ SS hrttttCSCSCS~<; Th 8 8% se indice rédicinile ecuatiel Bie 4, Sliso arate ed radacinile de ordiaui n ale unit numa complex nenul ¢ sint afixele virfurilor unui poligon regulat cu n laturi, tnscris in cerenl O(0, A), H = 42 AI 5. SA se determine gi sd se roprozinte geometric ridicinite de ordinul patra ala unititti. . Se stie ca numarul complex Z verificd ecuatia Z! == s; si se arate ch numerele ~2,iZ si —iZ verified acceagi ccuatic. Aplicatie. Si se calculeze cinilor de ordinul patra din Solutie. Avern sd + 4(—2i) + 6(—2i)? + 4(—2i)* + Rerulti of ridécinile de ordinul patru din —7 + 24 i sint urmitoarele mumere complexe 4-2, 142i, 2+, -2-i, = (1 — 2i)" gi s& se dedued expresiile rada- care ge obtin din 1 — 2i inmultindu-l en —4, i gi — Exerettii 4, $4 notim prin Za hingimea laturilor unui poligon regulat cu » Ieturi inseris intreun ecro do rea% A, SA se demonstreze formulele: Ig= RVS, Ly = - al ccopers a7 Tgp RYB= As Lye = FRWE-VD- Pentru ficeare din aceste poligoane, si se determine raza cercului Inseris. 2, Sa se stabileascd urmatoarele formule: . tg7°30° =< /B-VE+VE—-% sing (VEU — Vs-¥ cos 9° = (9478 sin ts 2 (VE- VB), cos 15° VEE OD sin 18° A (an) cos a8 = 1/40 B)s cos 27° = (IE 1 sina (V/s ain 96° — 4. |/10— 2/75» cos 36 G4V/0- 8, Si se determine radacinile unitatii de ordinele 5, 6, 8, 10 si 12. | 6, Interpretari geometrice ale unor relatii i intre numere complexe | Sa alegom, intr-un plan a, un sistem de coordonate cavteziene ortogonale, detinit de reperul (a, 0), unde d= O14, 6 = OB, OA 108,104! = [OB = | =m. | Fieciirni prnet P din planul ise asociaz’ un cuplu de numere reale (2, 9), unde a este abseisa lui P iar y este ordonata lui P, Reciproo, fieckrui cupla de numere reale (.c, ) ise asociaa’ un punet PE x, astfel incit weste abseisa » ordonata lui P (tig. IV Ini P, iar g es y Wy arsine | Bo A - x. Fig. V6 Fig. 1V.7 Vom asocin acuma pnnetlni P(e, y) nurairal comples ¢ = + Wy sh vom spune ¢ ste afixul punctuli & Din fehu in eave am definit aceste aplicatil, rezulta urmatoarele: Aplivatiile 2 + (x, y), (a, y) +5 == e+ iy, P 2 sint bijective. Afixul punctulai @ este numérul complex 0. \fisn! punctului A este numarul complex 1. Afisul punetului 2 este mumdrul complex i. Arixele punetelor de pe axa OA sinb numere reale, iar afixele punetelor de preaxa U2 sink numere pur imaginare. ack notam pein WM’, al" gi , atune’ (fig. 1V OA. do originea O. Pies atixul unui punet J din planul 2 Di pnnetele avind ca alixe numerole 2, respectiv —2 4 — Punetul W743) este simetrient tai M() fa Punctul W"(—s) este simetrion! hi M(s) fat Punetul }1""(—-2) este simetrienl Jui M” fat de OA gi al Tui A fats de OR. Punetul A'(- iar punctal BY are afixal — Dard sai z' aint afixele a dona puneto af, M’, atunci 2 +3! va afixul acalai punct P, pentru care figura OPAC este un paralelogram, dacé presi pouem ed punctele O, Mf, A’ nn sint coliniare (Hig. IVS) a de ax, 0) are afisul —1, 8Fig. 18 Fig. iV.) In aceeasi ipoteza CM’ ¢ OM), numirul 2° — z este afixul acelui punct Q, penirn care fignra OALA7°Q este un paralelogram (fig. IV.9) Modulul ai al unui punct JM este egal eu distanta d(, M1), masurata ecu ajutorul etalonului | QA |. Punctele al cror afix au modulul egal cu un numér pozitiy dat, sint situate pe cereul cu cenirul in originea O gi de raza egali cu numérul pozitiv dat. Punctele situate pe cercul de centra 0 si de raz’ 1 su ea afixe numere com- plexe de modul 4. Punctele ale cfiror afixe au argumentul egal cu un numéar real dat sint situate pe o dreapta trecind prin originea 6. Fie Af un punct astfel ca d(O, Af) = 4 gifie s afixul Ini M gifie argumentul redus al lui Mf, Atunci t este egal cu lungimea arcului de cere, aituat pe cereui C = C(O, 1) si avind extremitatile A si M, parcurs de la A la M im sens de la A la B (fig. 1V.A0). Daca t < =, numéaral ¢ reprezinta masura ia radiani a unghiului £037. Raportul a dowd numere complexe nenule z gi 2’ este real daca gi numai daca panetele M(z), M'(2’), care au « si 2’ ca aiixe, sint coliniare cu O, deci daca iW eoMm. Daecii raportul 2/2’ este pozitiv, atunci semidreptele |OM, | OM’ eoincid, iar dac& acest raport este negativ, atunei se- midreptele |OM, |Q4f’ sint opuse. Daca arg (c/2’)< x, atunei misura in radi- ani a unghiului OM’ este egal eu arg(z/s’). Daca punctele Jf, M’ au afixele z gi 2’, atunci aU, M’) = |z—2' |. Fic IM, M’ gi P punctele de afixe a, 2! sis + Avem aM’, P) = \s| = d(O, M), | 2’ | = d@, M), Big. 1V.0 iste |= dO, P). Egalitatea a jetvpastal+ta’y este deci echivelenta cu relatia UO, P) = dO, AP) + aE, P). care are loc minal dard if = \OP |. tw acest eaz, punctele O,4f,Jf.P stat coliniare, Remult ci egalitaten (1) este achivalenté cw relapia Wes OM. alital In mod ssemanator se arata ci este echivalenta cu relajpia Aplicatii (pentru cercuriy acd avem doua puncte P si @ de alixe p vespectiv 9, avem “~ 5 Gj cos PUG = cosarg— = easis ) = costarg q — arg p), ~ isnt a unghivtui /OQ este gala cw cel mai mic dintre gipig) siaceste mumere au acclasicosinus (fig. IV.14). deoarece masura in ts aumerele arg(p/q) Avem de asemenea ~ sin POO = —sin(arg p — arg q). Fio m, p, ¢ afixele a trei puncte distincte M, P,Q din planul p si fie P’, @ punctele de afixe p — m, respectiv 9 — m. Avem atunei (fig. V-12} 2) PMO = POO, cos Pai} = cos POY = cosarg-£=", sin FQ = q-m B gam = + smarg Fig. TV. 1 |Din aceastt formult putem deduce conditia pe care trebaie so satisiact apatru puncte MW, PN, Q, pen- tru va figura MPNY sa fie un patralater inseriptibil, Inte-adevar, penten ca M PNO si fie un patrulater inscriptibil, trebuic gi este. suficient sii avem (fig. 1V-13). _ — mis PMO == — mas PNO sau ©) cos PATO = Fig. IV. 13 - Dack notiim prin m,n. py q afixele punotelor 7, V, P, Q, din egalitatile (2) gi () deducem (fig. 1VA2) — cosarg 2=", — sinarg 2=% joa oom inarg rapoartele ve fom, 7—m go" atunci eonditiile (4) devin () cosary —sinarg ” = sinarg 2. Ultimele formule arata ca punetele 0, V. avind afixele ni . sint situate pe doua semidrepte |OU, | OV situate prelungire, deci astfel incit avem O 2 | UV | (tig. IV.44). Aceasta inseamna ea diferenta arg u —arg 9 este egal nm ft cus san cu — msied| arg) = mp ra 2uita ea “ trebuie sé fie un numdr real negativ. Reciproe, dacd raportul “este un numa real negativ, alunei relatiile (5) §) deci si (4) sint verificate gi punctole M, AV, P,Q formeazi un patrulater inseripti- bil MPNQ. Dociz Conditia necesard si suficienta ea ra MPNQ si fie nn patratat este ca afizele punctelor M, B, fice conditia Bas gh gam ‘qa Fig. IV. 14 (6) Conditia (6) mai poate fi seris% sub forma @ (Wp — my ry — mie PER DO wk punetele £ si P. de alise (7 — mip — m) respectiv asi semidreapta Formulele (7) arat (7 — mn — p), sin situate pe oa originea O, deci ea avem {UE =| OP. Prmetul G, de alis ~ mip ~ me) + (y = m)(n — p) ly — plim 2), se va gasi pe aveeasi semidreaptit si vorn avea dW, G) = dO, BE) + a0, F). MPNOQ este un patru- Rezulté c& daca relatia (6) este verificata, deei dae later inseriptibil, atunei avene lg—-picim—ai=tg—e slpom| +igomi[-ln—pi saw ) A(P, Q) dM, N) = dV, Q UCM, P) + ALM, Q) dC, P). Formula (8) este o relatic verificata de diagomalele | PQ |, | MEN | si de laturile (NG, (QM |, LPI, | PN sale unui patrulaler inscriptibil oareeare ALPNQ. Aceasté formulé a Tost descoperita de Ptolomen. jaca patra puncte distincte M,V, P,Q au afixele m,n, p,q @ sau cone Exereitiu. Sa se arate atunci v conditic necesara si sulicientd ca cele patru puncte $4 fie eolinia ey este ca biraportul nop aq 84 fie un numar real. Daca figura QV PM este un patrulater inseriptibil, atunci biraportul precedent este un numar real esativ. Aplicatie. Pompeiu. FieQ.4,.¥, P paten puncte in planul p Teorema It si Tie y, m, n, p afivelo acestor puncte, Avem identitatea (Ly (y= m\e = p) Fg — wp = ) (G — PYm — 2) = Sa notam @) =(¢ — myn — p), b= (9 — Mp =m), 6 = — Pm — n). Avem atunci atb-e= 0. Fie E. F, O punetelo de afixe a, respectiv ¢ +h sia +h +6 = 0, Daci J un triunghi, avind Tungunile laturilor egale en modulele numerelor a, 4, (fig. TV-15). Dac O, E, F siut colimare, spunem cd ele tormeaza um triunght degenerat. E. Fon sivt coliniare, atunei ele foray punetele 0. 89Din relafile (2) rezultd o5 avem (3) ja} = d(Q,M) ACN, P), || = dO. N)ACM, P). ce) = dQ. PVA MLN), Am demonstrat urmdtoarea (fig. 1V.1 Teorema, Pack avem un punet.¢ i plauul unui trinazhi WNP, atunei produsele dintre distantele de fa O la virturile triwaghialui WYP cu Pp Jungimile jaturilor opuse seestor virfuri sint i egale ca Inngimile Jaturiler unvi non triunghi. \ ~fhY — eventnal dezenerat. | In particular, dacd triunghiul AVP este | eer echilateral, deci daca (fig. 1V.17) i a(M, N) = a(v, P) = d(M, P), jo. turtle atunci numerele | u, |, {4 |, | ¢ ! sint propo! nale cu distantele de la punetul @ ta trhmnghiului AVP. Feorema Jui Pompoiu. Distan- {ele de la um punet din plamul wnni triunghi cehilateral, la virfurile acelui triupghi, sint egale eu lungimile laturilor unui all tslunghi, eare poate ti eventual degenerat. Fig. IAT Capitolut . wee . Vv Geometrie euclidiand in spatiu 1. Geometrie experimentala si geometrie abstract’ Asa cum s-a ardtat in clasa a TX-a, geometria a apirut ca stiin{a experi- mentali en mai mult de 4000 de ani in urmi. Dupi acumularea unui mare numér de proprietati geometrice legate de distante, segmente, rapoarte de seg- mente, arii sau volume si de unghinri, oamenii de stiinfi ai antichitafii, tmee- pind cu matematicienii gi filozofii greci, au pus problema construirii unei dis- cipline abstracte, care si aibé la bazi un sistem de nofiuni legate de anumite obiecte din spatiul fizie gi de proprietati ale acestor obieete, stabilite pe baza unui mare numar de experiente, si care sii se dezvolte apoi pe baza unor regult de gindire incontestabile. In acest fel, a apirut simultan geometria euclidian’, avitmetica gi logica, intemeietorii acestor stiinfe find Thales, Pitagora, Endoxus, Teetet, Platon, Aristotel, Euclid, Arhimede gi Apollonius. In mod paradoxal, dup’ elaborarea acestor gtiinte, pe care le-au imbogatit ou rezultate si metode de demonstratii care wimese gi ast&zi pe cei care stu- diaz Stiinta antichitatii, ei au abandonat izvorul experimental care j-a inspi- rat, aderind la punctal de vedere al hui Aristotel, care sustinea cf Universul in care traim este aledtuit dinty-un sistem finit de sfere concentrice de cristal, pe eare sint asezati astrii de pe bolia cereased. Coneeptia lui Aristotel a dominat gindivea stiintifies multe sute de ani, pind cind un savant italian, Galileo Galiloi, si un mvajat englez, Isaae Newton, aa pus bazele unei noi teorii a Universului. Potrivit acestei teorii, existai un spafiu absolut eu trei dimensiuni, care confine toate corpurile din Univers si in care aceste eorpuri se deplaseaza conform unor legi generale. Una din aceste ‘legi afirm’ ci, daci un corp material este izolat de toate celelalte corpuri, sau dacd este sulicient de departat de acestea pentru ca el sé nu sufere nici o influen{a, atunei acel corp se va deplasa, in spatiul absolut, in linie dreapta, cu o vitezi constanta. Galilei si Newton au admis ed liniile drepte si distantele in spatiul absolut au proprietatile cuprinse in Geometria lui Huclid si au formulat logile fizico doscoperite de ei, folosind notiunile si proprietatile acestei geometrii. Lucrareete et Se es ee eee fimdamentala a lni Newton, intitulati ,,Philosophiae naturalis prineipia mathe- matica”, aparuta in anul 4686 (tradusd in Limba romana in anul 1956 de V. Marian, sub tithal ,Prineipiile matematice ale filozofiei naturales, Ed. Aca- demiei R.P.R.), poate fi consideratii ca o continuare a eartilor lui Euclid, dato- ii in ce priveste modul de inkintuire a definitiilor, postulatelor gi propozifiilor gi modul de prezentare a demonste: Spatiul absolut al Iui Newton a stat la baza intregii fizivi clasice, pind la inceputul sevolului nostru; dar dup’ descoperirea particulelor eare intr mponenta atomilor (electroni, protoni, neutroni) gi a unor noi galaxii in Univers, eare au pus in evident proprieta{i neasteptate si imposibil de formu- lat ou ajutorul notiunilor elasice, s-a pus problema recxaminivii ipotezclor care stiteau la baza Stimtei clasice, gi in particnlar a Geometi tiilor. ain Aceasti reexaminare a avut rezultate importante pe dowd direetii: Pe de © parte, s-au cristalizat ipotezele care stan la baza geometviei euelidiene. Rolul principal in aveasta direetic a fost indeplinit de David Hilbert, prin lucrarea sa ,,Grundlagen der Geome (Bazele geometriei), apirati in 12editii, incepind din anul 1899. In aveastéi Iuerare, Hilbert arata ed intreaga geometrie euclidiand poate fi construita plecind de la trei nofiuni fundamen- tale, ce muse definese (puncte, drepte gi plane) gi de Ja trei relatii fundamen tale (de incidenta, de ordine si de congruent) gi admitind un sistem de 20 de axiome, care leaya intre ele notiunile si relafiile fundamentale. In paralel s-a dezvoltat Feoria multimilor si Logiea matematica, care au permis constructia pe baze riguroase a unor noi geometrii, care au euprins geometriile neeuelidiene ale Ini Bolyai si Lobavewski si pe cea a Jui Riemann, apoi geometriile proiee- Live, geometria spatiilor Riemann si multe allele. ‘Toate aceste desvoperiri gi elaborari au intrat rapid in gindirea si limbajul fizicienilor agestui seco), dornici a gasi geometria cea mai apropiati de sti tura spatiului fizic. Drept urmare, au apirut numervase lucrsri, din cele mai indriiznete, care au avut ca rezultat o imbinare a geometrici eu fiziea, asemi- natoare celia din vremea lui Galilei si Newton, dar imbritisind o gama de notiuni, fenomene si modele mult Kirgitd. Din aceste realizari gi ipotezo, stint yiitorului va pistra desigur 0 mare parte, dar va da uitarii o alti parte. Cam trebuie instruit omul modern, viitor om de stiimta sau tehnician, pentru a se putea inserie pe linia realizdrilor durabile? Pent aceasta, este necesaré 0 culturd vasti, incadrata intr-o gindive logicti In ce priveste stadiul geometriei, cuno a geometriei eu- clidiene, care rémine model de comparatie pentru orice alt& geometric si eadrir natural pentru multe ramuri ale Stiintei si Tebuieii moderne, este o necesitate. Cumoasterea geomotriei euctidiene inseamna cunoasterea ipotezelor cure stau la haza acestei discipline, apoi emoagterea color mai inportante teoreme ce preenm sis limitelor in eare 1 in eave aoeste feopeme pot fh evea Lemein! pot fi demonstrate pe baza ipolezelor admise ceste teoreme pob ti veriticate experimental admise in activitatea practi a Manualul de fata eanti si rdispundit la primele aspecte. In ce privegte limi- tele validitatii experimentale, clevii vor primi informajiile corespunzitoare urmirind celelalte mamuale consaerate stiintelor naturii. Lucrari practice 1, Fixafi po o foaie de hirlie doua puncte A, &. Trasaji segmentul | AB |. Misuray cu ajutorul unei rigle gradate lungimea segmentului |A 2 |. Prelnngiti segmental | 4 | dineolo de B cu un segment de 1 em si dincolo de A cu un segment de 5 em. % Desenati doudi drepte si indicali punctul lor do interseotie, ‘3. Unifi dou puncte alese la intimplare pe foaie de hirtio printr-o linie oarecare gi ayozafi o aff astfel fneit si se suprapnna pe acea linje, Misurafi lungimea atei gi apoi Jungimea segmentului definit de cele doud puncte, Care dintre cele douk Iungimi este mai maro? Desenafi zece segmente | AB |, | BC |, | CD, | DE, |EFI, | FG|, |GH|, | Hi, 1/17 |, {K] astfel incit extremitafile lor s4 fie puncte coliniare gi ordinea lor pe dreapta care Ie confine sé esincida cu ordinca alfabeticd a literelor care Je desemneazi, Misurati Iungimily fieeiruia din cele zee segmente, calculafi suma acestor zece Jungimi gi comparali cu Iungimea soginentului | AA). Explicafi rezultatul, 4. Desonati segmente de 2,3 cm; 7,1 em; 9,2 em. Construiti segmente care si repro- zinte suma celor trei segments consteuite. 6. Construifi un segment a de 8,8 cm si un segment & de 6,9 cm. Construiti apoi ‘un segment congurent cu segmentul a —~ >. %. Constrniti la intimplare un segment a si construiti apoi segmente congruente eu 34, 3. Care este raportul segmentelor a, 0, stiind ci a are 4,8 cm, iar b 1,2 em? 9, Consteuifi corcuri de raze do 4 em, do 3,5 ei, de 10 cm gi de 15 em. Indicayt pentru fiecare din cercurile construite cite un punct interior si cite un punct exterior, 10. Fivali pe o hirtie un puncl .A si aritafi care este locul geometric al punctelor care au distana la A egal cu 1 (cm). 4,5 @, @/5, 4/7, a/10. UU. Desonafi pe doui foi de hirlic doua cercuri avind razele de 1 em. incercati apot s& suprapune}i cele doud cercuri unul peste celalalt. 12, Trasafi dowd corzi paralele | AB], | A°B" | intram cere C. Rotind apoi cereul C fn jurul contrului sau, aratafi ca putem suprapune arcul BB peste areul A, 48, Construifi intr-un cere avind raza de 1 em 0 coard’ de 4,5 cm. 14, Indicati la intimplay un are AB pe un cere K si construili apoi un are de Iunginie dubla, in avelasi cere. 15, Construiti un cere Ja intimplare. Fixind apoi un punet A pe acest cere, con- struiji un triunghi echilateral, un patrat si un pentagon regulat, astfel ca aceste poli- goune si aiba toate Viriurile pe cercul construit la Inceput si astfel ca A st fie vin comun, 16, Construifi un triunghi echilateral avind Jaturile de lungime 3 em, Masurafi unghiurile aeestui trinnghi 17. Coustrui{i an triunghi cu laturile de 1,9 em, 2 om sr 2,5 em. Masurafi unghine rile acestur triunghi 18. Coustruifi un triunghi eu taturile ds 4 em, 10 om si 11 cm. Masurafi unghiurile acestui triunghi. Trasa{i apol medianele si bisectoarele aceluiasi triunghi. 3319, Confectionati un dise circular din carton astfel ca raza discului s& fie de 10 em, Rostogolifi apoi sfisoul pr: masa, astfel ineit s& urmeze o linie dreapta, {4rd 94 alane Marcind un pune’ pe dise, notali pe tinia dreayid don’ pozitii succesive ovupat punetal marcat, pe cere. 20, Co rolatit complete va tae po linia dreapti un segment de 3 21. Tulpina unui copac poate fi infagurati cu 0 efoars tung’ de 8 m, dar nm pos fi tnfgurata en 9 sfoara mai scurti. Care este diametra! avelui copac in pertiunes ln ea mai subfin’? 22, Coustruiti un droptunghi ABCD dinty-un material nedeformabil gi trasatt axele ini de simetrie, Rotifi apoi aceste dreptunghi im jun) unein din axe. Ce descr laturi dreptunghiului in timpul unei rotatii compicte? 23. Rotiti un dise cirenlar in jnrul unni ¢ in timpnl unei rotagii complote? Dar «upd 6 rotatie de 189°” %M, Introduceti un tatraedrn 1: ichiile de 10 om imtrun vas eu ape geadat. Masurati volumul tetreedrului urmarind pe gradatie cu cit s-a ridicat nivelul apos 25, Repetafi expsrienta, considerind in locu! totraed-ului o minge de raz eunoscuts, apoi un von circular drept si un cilindra, Verificati in ficcure caz formulele cunoscute, care dau volumels aoestor corpurl. 28, Construifi din carton 20 triunghiurt echilaterals cx latnrile de Iungime do 3 em Aleduiti cu aceste trinnghinri un totresdrn, apoi un octaedra si un ieosaedra, Iuind patru, respectiv opt si 20 do triumghiuri si lipindu-te dupa laturi, astfel ca fieeare triunghi 64 fie vecin eu exact alte trei trinnghiuri, 275 Constrnifi din carton ua cub, apoi o piramida pentagonal gi 0 prismi patru- later. Calculafi apoi volumsls acestor corpuri folosind motoda indicaté mai sus, deci folosind un vas cu apd. 28. Construifi din carton un ungli diedru de 45°, apoi una! do 30° gi unul de 60°, Indicafi in fiecare caz unghiuri plane care reprezinti unghiurilo diedre construite, 29. Confectionafi din simi de ofel op! versele reclilinii si notafi aceste vergolo in a,b, ¢,d, a’, 0’, 0’ sid’. Fixaji intr-un fo! vergolele @,b,c,apoi vergelele a’, b,c’ astfel ca ultimele trel 8 se sprijine po ficcare din primele trei. Ayezati apoi vengelele a, astfel ca d s& se sprijine pe a’, 6’ yi c’, iar d’ si so sprijine pe a, 2, e. Ce se poate spune despre vengelele d si a’? 30. Intrm vas de form’ cubicd inalt de 4 m introduceti. un numér cit mai mere de mingi de diametra de 80 om, astfel ca vasu! si poatd fi acoperi!, {aria presa mingile. Cite mingi afi putut introduce? soul de Ia Iueraren 19, dacd discul parcures be ametra at 1. Cu ajutorul unor plici de traforaj si a unor vergele de sma confootionati dow init drepte perpendiculare, o linie perpeudiculara pe un plan ci doug plane perpen- diculare. Puneti in evident tei plane perpendieulare dova cite doun 82. Roulizaji un model care s4 contindio linie dreapta d, care face un unghi do 30° ex un plan, Arélati apoi 6 dreapta in acel plan, eare 8’ facd un unghi de 60° cu Jinia dreapta d. 38. Consteniti un triunghi la intimplare si ealeulai suma unghiuritor sale. B4. Pamintul se roteste in jurul axei sale, efectuind a rotatie complet in 24 ore. Cu ce unghi so roteste Paimintul intr-o ord, admifind ca viteza de rotatic este constanta? Bz 360° : 24 = 15° ed Tongimea unui 85. Care este Iungimea unui are: de meridian terestra te 1°, stir care maridian intveg este de 4 goo m Re 14400 km, 4G. Care este Iungimea unui arc de meridian de 1’? R, 4962 m Gnils maring) te 0 Bi. SA se 4 de razi 6878164 mi (raza Eeuatorului) sau de ravi 6356780 m.(r ye yiteza medio cu care se deplaseaza Pamintul pe orbita sa. ile, 8 ore, 48 minute si 45-secunde, o onbita cireulara Jculeze suprafaga gi volumul globului terestra, admitind od acesta a unui meridian 8, SA sp caleule: admitind c& el parcurge, in 365 nu raza de 149598500 ki 2. Axiomele de incident Se presupune of punctele formeazti o multime 5, numita spativ. Dreptele 41 planele simt submultimi particalare ale muljim aceste submultimi urmatoarele proprietati: 1A, Prin orice doud punete treee 0 dreapta 1.2. Prin orice dous puncte distinete trece © singers dreapta. 13. Orice dreapts confine eel putin deni puncte. Orice plan confine es? pufin trei puncte necoliniare. Exist col putin un plan. LA. Prin orice trei panes necoliniare trees un plan. LS. Prin orice trei puncte necotiniare trece un sinzws plan 16, Dacd o dreapti d are doua puncte distinete situate int-un plaz p, atunei toate punetele dreptei @ sint situate in plannd p. L7. Dack doud plane au un pet comun, afunei cele dows plane mal am cel putin un al doilea punct comun. . Existi patra punete nesituate infr-um acelasi plan, Exerciti! in plan p, atuncl tntar- J. SA se arate ed dacd o dreapia d mu este conjinaté inte secfia dM p este fie muljimea vida, fie este formata dintrua singur ponct. 2, S4 se erate cd daot p, p’ sint doug plane distincte, atunel intersectia pO p’ este fie mulfimea vida, fie este 0 dreapti. 8. Sa se arate of dav d este o dreapta, atunci existd cel putin un punct nesituat pe aceasti dreapti 4. Si ge arate cA dacd p este un plan, atunci exista cel pufin un punct nesituat in planul p. be SAse arate cli daca d este o dreapta si dacti A este un punct nesituat pe 4, atunet exista un plan gi unul singur care confine dreapta d si punetul A. dreptele d,d’ eu un punct comun, atunci exist ue plan p, 6. Si se arate ok di 5 ul p esis unic, dacd dveptele d, d’ sint distincte. cabo si conind aceste drepte. Plan! Ze Fi pap’sp? tei plane astiel ca intersectia p Op’ A p* s& contin un singur punct. S4 se arate ol figeare din intersectiile pM p’, pM yp’ p’ NM p” este @ dreapta ‘dreptele date, de aceete intersectii siat eaneurente, dar necoplenare. 831See eee 8 Fie Mo multime de drepte, astiel ca orice doua diepty din multimea I 83 aiba intersectia nevida, dar oricare Wei din drupte inlersectias vids. SA te arate ed exist un plan care coutine toate dreptele mulfimii A, Jo drepte, astfel ca oricare dona drepte din multime astfel ca sii nu existe niciun plan care si contina toate drepte un punet can tine fiecdrei drepte din multimen 9. Fio Mo multime aibiiinterseofia nev intersveliile a& cite do bei cite nei si fie fo din cite un punct, iar intersectia celor patra plane mnulfimea vida numiirul dreptelor si care este numdirul punetelor interseetiile considerate? Indicatie. Se considerd patru puncte necoplanan ponete ya determina un plan gi se obfin astfel patrn jslane avind proprietitily eruln. ‘ 3. Axiomele de ordonare ILA. Daed un punet 3 se gaseste intre punetele si C, atumet punetele A, B, C sint coliniare gi distinete si punctul / se giiseste iutre C gi. 1L2, Piind date dou’ punete distinete A, 2 exist un punet Castel ineit sii se giseaseii Intro A si C. TL3. Fiind date trei punete coliniare si distinete A, B, C astfel incit B se afl intre -A si C, A mu ce poate atla intre # gi C, iar C nu se poate alla intre isi Be TL4, (Asioma lui Rasch), Find date, fntr-un aeelasi plan, trei punete neco- liniare A, B, C gio dreaptii ¢, astfel ea @ si treaci printr-un punet situat intre BiG, dar d si nu treaci prin nici unul din punetele A, B, C, dreaptad va tree fio printr-un punet situat intre A si B, fie printr-un punet situat intro A 9 Reamintim ef, fiind date dou’ puncte distinclo A, B, am notat prin | AB multimea punctelor situate intre A si B si cd am numit avcasté multime: segmental deschis de extremitati A, B, Avem |AB| =| BA|CAB. Aplicatic Fie A, B,C trei puncte necoliniare si fie ME\ AC |, NE AB, Sit se arate ed seymentele | BM | yi | CN | aw wn punct conn. Solutie. Aplicind axioma lui Pash triunghiului ABM si secantei CN, ob{i- nem un punct PECN / | BA |, deoarcce dreapta CV intersecteazit Tatura ‘AB |, dar nu intersecteazi latura | Ad/ |. Aplicind apoi aceeasi axiomi tri unghiului ACN si secantei BM, deducem vi existi un punet QE BU 1 | CN Aven PECNN BM, QECN A BM. Dar dreptele BM, CN sint distinete deci ele au un singur punct comun. Reaulta Q = P si atunei PE) BIE A alent. Exercigii 1. Davd a, B,C sint trei puncte coliniare yi distincte, astfel melt uu este inte ante B va fi inte Asi Cs BAC, iar Con esto intre 4 gi B, cus E,F,G,H asttl ca BE AR. (Undizapic. Se construiesc punctele : Ge AE NICE! Hee CEN IAP |sisearathicd Be | AG \si ch Be At a | Bt 96 F 8 g L A B c A M c Fig. Vi Fig. V2 2% Fio A,B,C trei puncte necoliniare gi fie punctele Le |BC|, Me | ACi, Ne | AB |, Si se arate ck L, M,N nu pot fi coliniare. (Indicatie, So presupune ci L, M, V ar fi coliniare gi, pentru a fixa ideile, se con- sider cazul Af @ | LN |, Aplicind axioma lui Pasch triunghiului BLN gi secantel AC, se obfine 0 contradictio (fig. V.2).) %, Dact A,B sint doud puncte distincte, s& se arate cl | AB [#4 2. (Indicapie, Se construiese punctele E, F,G astielca E @ AB, Ee | AF |, Be| FG. Aplictnd axioma lui Pasch, se objine un punet P = |AB | A GE, (fig. V.8).) 4, Si se demonstroze ci relatille Be |AC|,Ce | BD limplic’ Ce |AD| gf Ba |AD\, {fig. V4). (Indicapie. Se consider’ puncte E,F,G,H astiel ca E@ AB,Ee|BF|,Ge AE (| PC|,H © | FC | 0 DE, Aplicind axioma lui Pasch, se arat apoi ci Be! AG |, He |ED|si Ce |AD|, Permutind A cu D gi B cu ©, se objine Be | AD |). 5. S& se demonstreze c& relatiile Be | AC |, C = | AD |implic& relafiile C = | BD| gi Be |AD|. (Undicatie, Se consider’. puncte B, F,G astfel ca Eg AB, Ee | BF |, Ge AEN A FC,| se arati ci Ee |AG|, apoi so considerd He DE N|FC |i se arati ot Ce | BD |, Comparind cu B e | AC | gi aplicind implicafia precedents, se obfine Be ] IAD |, (tig. V-4),) 6, Si se arate c& relafiile Be | AC |, Be | AD limplic’ A |CD|, BE| CDI. (CIndicatie. Prin reducere ia absurd, utilizind implicafiile 4,5.) 7. Fie 4,0, B trei puricte po o dreapti d, astfel ca Oe |AB |, Notim d’ a = (Ped;0e|BP|},a"= Qed; 04 | AQ |} Fc € 8 6 e M A 8B Cc D Fig.V8 Fig. Va 3 — Matematics-geometrie si trigonometie, cl. a Xa 97d A, PPO: SS Fig. V5 pa se arate ca relatiile Ped’, Ped, Qe d’,Q’ < d” implic& OE PP, OF 190k OG IPO, tig. V.5). Reamintim et mulfimile d’, a" constituie semidreptele imitate de punctal O pe dreapla d, Notajii: d’ = \OA, a” = \OB. 8. Pastrind notatiile do In ox. 7, sd se arate c& Aed, Bed’, a Nd’ =Z, Ud =d— iO} 9. Fie do dreapti continuta in planul p. Fie punctele Ad, Oe d, B= p astfol ca O= | AB |. Consideram multimile (fig. V.6) p= (Pap; |BP(Nd# Bh P= Qe Ps IAQIN dD). Sa se arate ci A & p’, Bee p’, p’' Np’ p Up’= p —d gicirelatiile , Qep”, We p* implica | PP’ |Nd= 2, 1QQ°'INd=Bsi |POINdHD. Reaminsim ed multimile p', p" sint P — semiplanele limitate de dreapia d in pla- nul p. Novagit: p' = \dA, p" = \aB. 4. Semispatii Fie p un plan gi fie punctele 0 & p, A @ poi B,astiel ea O & | AB |, Con- siderim mullimile (fig. V.7): (1) S'={PES;|BP\Np# 9}, S"= (ES; 1AQINP HD Reamintim ca S este spafiul, deci mul- timea tuturor punctelor luate in consi- semispaliile limitate de planul p. Serni- spatiile S', S” au proprictati analoage semidreptelor gi semiplanelor. Mai precis, avern urmatoarea Teorema, Mulfimile 5’, 3” de- finite de formulele (1) au urmitoarele pro- prictifi: Fig. V2 derare. Multimile S’, S” vor fi numito~ Fig. VS. Vig. V9 LSHS'US"Up, SN S"=2, pNS' =o pNS=-B. 2. Daci MES’, MES’, NES", N’ ES", atunei [MM |Np=|NN |\N p=, |MNINp# o@. Demonstratie*. 1. Fie M un punct exterior planului p. Dacd M € AB, (fig. V.8), gi dacé notim d’ = |OA, d" = |OB, avem AB =d'Ud"U {0}, M #0, deci MEd’ sau ME d”; inprimul caz, O €| BM |si deci MES’, Daci M Ed", vom avea O€ | AM | gi deci ME 5”. Rezulta relatia Q) ABN (S—p)c S'US". Daci M & AB (lig. V.9), punctele A, B, M apartin unui plan g, care con- tine si punctul OE ABN p. Avem A¢ p, deci p # g. Comparind euO& p Ug, deducem ed planele p, q au ca intersectie o dreapta d astfel ea 0 & d. Dreapta d nu trece prin nici unul din virfurile triunghiului ABM gi treoo prin punctul O, care apartine laturii | AB |. Din axioma lui Pasch rezultii ot dreapta d intersecteazii una din laturile | AM |, | BM |. Dact d intersecteazit latura | AM |, avem ME S’, iar dacd d intersecteaz’ latura | BM |, avem ME S’. Deci orice punct ME S — p se giseste in una din submultimile 5’, S’. Prin urmare, avem S — pC S’U S". Din faptul cd dreapta d nu poate inter- secta simultan toate laturile triunghiului ABM, rezulta c& S'S” =o. In acest fel, am demonstrat relatiile de la punctul 4, 2. Fie M, M’ doud punete din S’. Daca B ¢ MM’, punctele B, If, M’ for- meazi un triunghi BMM' si apartin unui plan unic q, astfel oa intersectia PO qeste @ sau o dreapta d (fig. V. 10). In al doilea caz, dreapta d nu trece prin nici unul din punctele B, Mf, M’ gi trece prin dou’ puncte situate pe cite una din latumle | BM |, | BM" |, deoarece ME S' gi ME S'. Rezulta ca inter- seclia MM ‘deste vida. Dar | MM 1c q,| MM IA pcgnp)= ed, deci | MM'INp ci MM |Nd=o. In acelasi mod se arata ca, oricare ar fi punetele N, N’ din S” astfel ca Ag NN’, avem |NN'|N p= 2B. * tacnitalivFig. Vell Dooi MES’, ME 9’ si dack BE MM’, segmentele| BM |, | BM’ | au un punet comm CE p, devi CE | BML \si CE | BM’ | (fig. V.11). Rezult eX Ce | MM’ |, Atunci din relatiile MM'Ap = {C}reaulta o& | MM'|N p= 2 In acelagi fel se araté eX dacd avem douad punote NE S”’, N'E S” astfel ca AEN N’, atunei | NN'|N p = @. 5 Sa considerim acuma doud puncte ME S', NE S”. Trebuiesd artim cf MN . Sint posibile mai multe cazuri. . Dak ten vem | MN iInp=|ANINp# 2, deoarece NE Ss’. Daci M % A, punctele A, M, N sint distincte; daci AG MN (lig. V. 12) intersectia ANA p este formati dintr-un singur punot C si avem CE | AN |, Cé | AM |, dooarece AG S’ si ME S’. Avem decifie ME| AC |fie AE | MC\, In fiecare din aceste cazuri, folosind relatia CE | AN |, deducem CE | MN |, wet k wne ‘V.43), ele determina un plan a Je A, M, N sint necoliniare, (fig. V.13), ele determina un pla % sear a eon planul p punctul Q& | AN |/N p. Rezulta ca intersectia Fig. Vaz 100 planelor p si g este o dreapti d. Aceasti dreapta intersecteard latura | AN | a triunghiului A JEN, dar mu intersecteaza latura | AM |. Din axioma lui Pasch deducem ci dreapta d intersecteazit Intura | MV | intr-un punet C’. Avem Ce {MN In p, deci | MNIN pz go. Trorema este astfel demonstrata, Mulfimile 5’, 8” vor fi notate 8’ = | pa, S” = | pB. Avem deci AG |pA, BE | pB, S=|pAU|pBUp, |pANn | pB= g, Despre punctele din semispatiul | pA vom spune c& se gisese de aceeasi parte cu A fati de planul p; in mod analog, semispatiul | pB este format din punctele situate de acceagi parte eu B, fata de planul p. Exercigii 4. Fie d,d’ dowa drepte con- curente gi fie p planul ce contine aceste drepte. Fie apoi p’, p” se- miplanele limitate de dreapta d Planul p. Si se arate ci intersec- fille a’ np’, a’ p* coincid en semidreptele limitate pe dreapta d’ de punctul de intersectic al drep- telor d, a’ (fig. V.44). 2 Fie @ 0 dreapta si fie p,q doua plane asifel ca dg g, pakg si intersectiile dy si pA g sa tie nevide. Si se arate c&: 4) inter secfiile lui d cu semispatiile limi- tate de planul g stint, somidropte gi 2) intersectiile lui p cu aceleagi se- mispatii sint semiplane (fig. V.45). De cine sint limitate aceste se- midrepte gi aceste semiplane? 8 Fie d 0 dreapta si fie pg dont plane astfelea dA g = 2 gi pM 9=Q. Fie punetole Acad gi Be p. 84 se arate ch dc 194, pc | 4B. 4. Fie |pA,|qB doua somi- spafii astfel ca ps9, {pA Ci yi sau | pA MgB = @. SA se arate Fig. ¥.15 eh p Ng = Q, (tig. V0 gi V7). 101B Fig. V6 ig. VAT 5. Figuri remarcabile tn spatiu Detinitii Daci A, B sint puncte distincte, definim segmentut inchis [AB] prin for- mula [AB] = | AB|U {A, B}; A, B sint extremitatile lui | AB | si ale lui JOA este o semidreapti, defini. semidreapta inchisd [OA prin formula[OA = |OA U {0}; Oeste originea lui | OA si a lui[OA. Dacd | dA este un semiplan, definim semiplanut inchis [4A prin formula dA U d; deste dreapta co limiteazi semiplanul | dA sau (dA. Daed | pA este un semispatin limitat de planul p, definim semispatiut inchis [pA prin formula [pA = | pA U p; p va fi planul ce limiteazd gi semispapinl inchis (pA. Fie p’, [da dou’ somiplane limitate deo aceeasi dreapti d. Mulfimea {p’, 4’} va fi notata p97 si va li numité unghiul diedru definit de semiplancle p’, 9° ‘Aceste serniplane vor fi numite fefele unghiului diedru, iar dreapta d va fi - =~ numit& muckia unghiului diedru p’g’ (fig. V. 18). =~ : Un unghi diedrup'y’ va fi numit unghi diedru nul, daci p’ = q’. Vom spune x : . c& unghiul diedru p’q’ este plat, dacd fetele lui sint situate intr-un acelasi plan p gi daca reuniunea p’Uq' Ud este egal cu acest plan, d find mu- chea unghiului diedru p’g’. Un unghi diedru proprin este un unghi diedru, care nu este nici nul niei plat. xs fe Daca p’g’ este un unghi die- Fig, VS dru propriu, avind muchea d gi 102 Lr Lf na 7 Be Py Fig. V.19 daci p,q sint planele co contin somiplanele p’, respoctiv q', inleriorul paghintut diedru py este intersectia semispatiului limitat de p, care contine ‘ata q', cu somispatinl care contine p’ gi care este limitat, de planul q. Dack A€q‘ si Bp’ putem serie (fig. V. 19) aN : Int p97 =| pAn |B. e numeste mulfime converd in spafiul $ ori i inuti care are proprietatea: papi J cnn mains PP conteans AGM, BEMAZB=2|AB\ CM. seni melt SH 50 arate ct sopmontele, sogmenteletachis, somidreptole, semidreptolo hise, semiplanele, somiplanele tnchise, semispatiile, semispatiile tnchise, interiorul unui _unghi diedru propriu si interiorul unui unghi diedru propria, la care se adaugi una din fete sau ambele fete, sau muchea, sint mulfimi convexe. ” In general, orice intersectie de mulfimi i Itimi convexe este o multime convex’. De exemplu, dacd M, M" sint doud mulfimi convexe gi daca A, B sint Youd pte abc 4M gi tn M’, atunci vom avea | AB\C Msi | AB| CM’, jeci CIN M’. Accast i i , imo oa easta aratti ci intersectia MN A’ este o multime Si dim unele exemple. Fie a, b, c trei semidrepte necop!: i onigi Fie a, b, : planare, avind aceeagi origine O. Luind aceste semidrepte in ordinea a, 6, c, se obtine un triplet (a, 6, c) care va fi numit unghi triedru si va ti notat abe. Punctul 0 va fi numit sirful unghiului triedru ae, AY iar semidreptele a, 5, ¢ vor fi numite mu- chiile lui de (fig. V.20). Fiind dat unghiul triedru a0, sti con. siderim planele p = be, g = ca, r = ab, y unde be reprezinta planul ee confine se- Ce midreptele 2, c. Dac& alegem punctele Fig.¥.20 103———LX_ i...» § AG a,BEb,CEe, planul p va fi planul ce confine punctele 0, B.C, ¢ va fi planul ce con{ine punctele 0, A, C iar r va fi planul ce confine punctele @, A, B. Putem considera semispatiile IPA, 1qB, | re. : ~ Intersectia |pA 0 !gBM |rC se numeste interioral unghiului triedru abc. ‘ weiior DAD ae: . ~~ Interioarele unghiuriior 2d, bc, ea vor fi numite fefele unghiului triedru abe. Interiorul unui unghi triedru este o mulfime convexd, deoarece este 0 intersectie de trei mu!{imi convexe. Exereifiu, Dacd adangim interioralui unui unghi triedru virful, unasau mai multe muchii si una sau mai multe fole, avind grija s& adaugim, odati cu dous muchii si fata dofinita de aceste muchii, obtinem alte multimi convexe. Fie p, q doua plane paralele, adic’ dou’ plane avind intersectia pg = 2. Considerim punetele AE p, BE q gi semispatiile | pB, |gA. Avem gc |pB si pC | qA. Intersectia | pBN | gA este o multime convexii, care va fi mumita zona limitata de planele paralele p, 9. 6. Axiome de congruent’ Se presupune ci anumite perechi de segmente | AB |, | CD | sint legate prin relajia ,| AB | este congruent cu | CD |*, care corespunde situatiei intui- tive: segmentul | AB | are ac eagi marie cu segmentul | CD |. Se mai presu- AA a Jrne ed anumite perechi de unghiuri ft, san se gisese in relafia jdt este a congruent eu mn. Relatiile de congruen{a ale segmentelor gi unghiurilor au urmatoarele proprietifi, care se admit {ard demonstrafie. IIL4. (Axioma purtarii congruente a segmentelor.) Fiind date un segment | AB | so semidreapta s eu originea O, exist pe s un punet P gi numai unul, astfel ea | AB | = |OP |. TIL2. Orice segment este congruent cu el insusi, Dack segmentul | AB | este congruent eu segmentul | CD |, atanei | CD | este congruent eu | AB |. Dac | AB |, | CD |, | EF | siut segmente astfel ineit | AZ | este congruent cu | ED | si| CD | este congruent en | EF |, atunei | AB | este congruent en | EF |. HI. 3. (Axioma de aiunaro a segmentelor.) Find date segmentele | AC |, [A‘c’ | punetele BE | AC |, B’ Ej} A'C’ | astfel ea A B Cc |AB| =| A4’B’], | BC | =| BC}, even | AC | AC’ |, (fig. V. 24). Bt " THL4. (Asioma purtirii congruente a unghiuri- Jor.) Fiind date un unghi propriu Zk, un somiplan u 104 Fig. V.22 limitat de dreapta d gio semidreapti s Cd, cu originea O, exist o semic Aa arespti r si numai una, astfel ea s% avem r Cu, r sh aih& originea girs == Mi. (fig, V.22). Oriee unghi este congruent eu el fnsusl. TIL. Fie ABC, A'B'C’ dou’ triunghinri astfel ca ) Rie Ar, |AB\ m= (A'B |, [ACI = 1 A'C' |. Im acoste condifii, avem B= B (fig. V.23). axioma III.5 triunghiurilor ACB, A’C'B’, objinem 51 Obsereatie. Aplie inem si 2 ox &. Devi, in definitiv, axioma IILS arataic&, in ipotezele (1), avon B ax 3° iCal. : Defivitio. Fie P= (Py Pay» Pay @= Ov Qn «+ Q,) dus sisteme ordonate formate din cite n puncte. Yom spune cisistemele P,Q sint eongruente, daci avem rel a | PP, |= 10Gb HOP = Cd oricaro ar fi indicii distinetié, j, & alesi din mulfimea {1, 2,7}. Dack aceste relafii sint satisficute, seriem P = Q. Dacd n= 3; sistemele P, Q sint triunghiuri, in eazul in care punctele care formeaza fiecare din aceste sisteme sint necoliniare. In acest caz, folosim nota- fille prescurtate P = P\P2Ps, Q = 10:0» Jn clasa a TX-a, am demonstrat patru teoreme de congruent pentru tri. unghiuri. Aceste teoreme araté ca triunghiurile P P,P, Ps. Q = Q,Q205 sint congruente in fiecare din urmitoarele situafii: 4, By Qy, | PyPol 1 QrQe by | PrPa | =e | Qs b5 A A oe BI Cc Bl Cc Fig. V.23 105Fig. V.24 2. Brad, Brod, | PPL 10,02 |5 8. | PsPe|=1Q,0eb | PePsl = 12.0 1PsPs |= 120s |s © 1 PPy| = 1QQrh Prey Pym Oy Definifie. Fiind date dous unghiuri triedre Zo, abe! d 3 @ abe, a''c’, vom aeesto unghiuri sint congruente daek avem (tig. v.20): ie A AR pA Rm Bad, hale, Gale Fie O respectiv O' virfurile celor doud unghiuri i ghiuri triedre gi f tel Agea, BEb, Cee, AE a’, BES", C’E ce’ astiel ca eum Be eatek 104 | == | O'A’|, |OB | = |O'B" |, [OC | = | O'C’ |, Aplicind teorema I de congruent a triunghiurilor, deducem relagiile |AB| am | A’B'|, | BC lea | BC’ |, |CA | mm | CA’ Ih aplicind apoi teorema a ITl-a de congruen}a, deducem o4 sistemul de puncte (0, A, B, ©) este congruent cu sistemul (0', A’, B’, C’). Punetele O, A, B, € sint necoplanare, deoaroce dra fs i: aieptsi arb san eevee , deoarece dreptele care contin semi- Un sistem ordonat format din patru puncte ne coplanare O, i un fetraedru. Punetele O, A, B, C se numese virfurile arent, Bey segmentele |OA |, |B |,|OC || AB |,| BC |, |CA |senumese much ii io iar interioarele triunghiurilor (OAB, OBC, OCA, ABC mes fetele Ini (0, A, B,C), (lig. V.25). : 7 2 ee Fiind date trei puncte necoliniare A A, B,C, convenim si notim prin (ABC) planul ce contine aveste puncte, Fiind dat un tetraedru (0,4,B,C), 0. C_ Putem considera cele patru plane care contin fetele lui: p= (OBC), (OCA), r = (OAB), = (ABC). SA considerim semispafiile So = | h0,S, = | pA, Sp =| ¢B, . = 1q0, Fig. V.26 Sq = |re. Avem AE S4, BE Sp, CE So, OE So. Detinim inierioral tetraedrulni (0, A, B, €) prin formula In(O, A, B, €)=SoN Sa Sy So Fiind intersectia a patru semispatii, interiorul oricdrui tetraedra este multime convexd. Putem acuma sXintreducem nofiunea de simplez. Vom defini 0- 2-simplexe gi 3-simplexe. . simplexe, 4-simplexe, Detin iti} Und-simplex esteo muifime {4} formatl dintr-un singurpunet, Un Lesimnples ‘este 9 mulfime de forma (A B]=|AB|U 14, By, deci un Iosimpiex este un segment inchis. On 2-simplex este 0 mulfimo de forma [A, B,C] = Int ABCU|AB|U| BCU [CA [U {4, B,C), unde ABC este un triunghi. Un 8-simplex este 0 miulfime de forma (0.4 BO}= Int (0, A, B,C) ULA BOLU[O A BUI BC] {OC Ah, unde (0, 4, B,C) este un tetraedra. A,B,C se numese virfuri ale simplexelor astfel definite. 1c virfurile unuia din ele se gasese Punctele 0, Doul simplexe distineto se numese ineidente, das printre virfurile celuilalt, (fig. V.26). implexe se numnese disj wncte, da implexe distincte fiecare din cele dow intersectia lor este mulfimea vida (fig. V.27)- onte, daca intersectia lor este un simplex se numese adine implexe (fig. V.28)- incident < L\NV Pig. Fig.V28 7. Drepte gi plane perpendiculare Reamintim ct doud drepte concurente AB, AC se zie perpendiculare, daca ~ unghiul ZAT este congruent eu un suplement al su. 0 dredipti nu poate fi perpendicularé pe ea insagi, Fie do dreaptii si A un punet nesituat pe d. Alegem dou puncte distincte B,C pe dreapta d, S& notam prin p planul care contine punctul A si punetele B,C. Acest plan va contine intreaga dreapta d, devarece d $i p au dowd puncte comune. Ne propune: trece prin punctul ginea in B, care este situatii in planul p, de partea op msi construim in planul p, perpendiculara pe dreapta d care “A, Pentrn aceasta, considertim semidreapta s, care are ori- sti lui A fata de u gi 107er ree A astfel ca s s& formeze cu semidreapta | BC p un unghi congruent cu unghiul ABC.Axioma IIL4 ne asiguré of semidreapta s, avind proprietitile indicate, exist gi este unick (fig. V.29). Pe semidreapta s considerim acel punct A’, pentru care | BA | =| BA’ |. Axioma IIL4 asigura existonta gi unicitatea punctu- lui A’ avind propriotitile indicate. Punctele A si A’ se gisese in semiplane opuse fatd ‘is de dreapta d. Rezult& c& segmentul | AA’ | igs V8 are un punct comun eu dreapta d. Fie @ acest punct. Triunghiurile ABQ, A’BQ sint congruente, in virtutea tooremei I de con- “a NN gruenfi. Remilti’ BOA = HOA’. Dar unghiurile BOA, 402’ sint suplementare deci unghiul BQA este drept. Aceasta inseamni et dreptele AQ gi d sint per- pendiculare. Dreapta AQ este singura perpendicular ce se poate duce in planul p, din punctul A, pe dreapta d, deoarece nu exista nici un triunghi cu dou nnvhinri drepte. Constructia indicata arata e& existé unghiuri drepte, Stiind ca orice unghi congruent eu un unghi drept este un unghi drept, putem ardita cd, fiind date un plan p, (fig. V.30) 0 dreapta dc p si un punct P ped, exista o dreapta in planul p, perpendicular’ pe di trecind prin punctul P. Intr-adevar, alegind un punct REd diferit de P, construim, in planul p, tre- cind prin dreapta d, de o parte fixatii a luid, 0 semidreapta s astfel ca s sii for- meze cu semidreapta | PA un unghi congruent ou un unghi drept, construit aga cum s-a arditat. Atunci unghiul format do s gi de | PR va fi drept. Dreapta care contine semidreapta «este perpendiculara ridicata in punctul P, pe dreapta d, in planul p. Definitie. Vom spune cso dreapti d p esto perpendiculard pe un Pp eR d plan p dacé @ si p au un punct comun P si dacd orice dreapti a, trecind prin P si confinuti in pla- nal p, este perpendicular pe dreapta @ (fig, V.31). s Teorema. Fie d, a,b trei! drepto Fig. V.30 concurente intr-un punet P, asttel ca * Reamintim cd, potrivit convenfiilor fcute, cind spunem ,,Fie d, a,b trei drepte, subinjelegem cd aceste drepte sint distincte (altfel numarul lor nu ar fi 21). 108 Fig. V8 Fig. V.31 da gid1b, Fie p planul co confine dreptele a, 6. Atunei, pentru orice dreapti ¢, astfel ca PE ec p, avem dtc Demonstrajie, Dreptele a gi ¢ contin puncte situate de o parte gi de alta a dreptai 5, Si alegem atunci doud puncte AE a gi CE ¢ astfel ca A si C sii se giseasc’ in semiplane opuse fafi de dreapta b. In acest caz, exist un punct BE bN | AC |. Fie M, M’ doud puncte po dreapta d astfel ca PE | MM’ | gi | PM | = | PM’ |, (fig. V.32). / ‘Triunghiurile BMP, BMP sint congruente in virtutea teoremei 1, deoa- rece dL b. De asemenea sint congruente triunghiurile AMP, AM’ P. Reault& relatiile W |MA|= | M'A|, | MB\ =| MBI; deducem atunci c& gi triunghiurile ABM, ABM’ sint congruente, in virtutea teoremei 1 de congruen}a. Deci avom @) MGR = ab. Rezulta ACM = ACM’, deci | MC | =| M'C |. Atunci CMP = €M'P, deci avem ~ Tide = 1PC. Dar aceste ultime unghiuri sint suplementare. Deei J7PC este un unghi drept, deci dle. / ; Demonstratia daté de Euclid*. Dupa ce am construit punetele A, B, C asa cum s-a aritat, construim punctele A’, B', C’ astfel incit, P si fie mijlocul * Facultativ. 109comun al segmentelor | AA’ |, | BB, \€C'|. In acest eaz, punctele A’,B’, C" apartin pla- nului p si aver congruentele urmitoare, eare se deduce in acelasi mod ea mai sus: (fig. V.33) |MA\=|MA'l, |MBles = | MB’\,|AB = | ABI, Wie = iPr, fave ~~ wm MAC'’,|AC \ux' A'C'|, MAC=MA‘C’, |MC =! MC’, Fig. V.38. Ultima congruenta arata of triunghiul J/CC’ este isoscel, Bn a Pat MCC’, Rezulta MPC = MPC’, deci MPC este un unghi deci ci MC'C = drept, decid Problema rezolvata, Fie P un punct pe dreapta d. Prin d ducem toate pianele posibile g gi, in fiecare din aceste plane, considerim acea dreapth aq, pentru eare P< a, d. Cind g variazd, dreapta a, deserie un plan p perpen+ dicular in P pe droapta d (fig. V.34), deci: reuniunea dreptelor a, este un plan pi Peplda Demonstr ie. sl cel putin doua plane distincte q’ si 9”, care contin dreapta d. Fie a’ respectiv a" dreptele definite prin relatiile Pedid, PEewidacy,atcgy. Fie p planul ce conjine dreptele a’, a". Din teorema precedent, re- zult& ci d este perpendicularaé pe orice dreapta c, astfel ca PEec p. Sa artdm ca planul p con- fine toate dreptele perpendieu- lare pe dreapta d gi trecind prin punetul P. Fie a o astfel de dreapta, deci PG aid (tig. V.35). Dreptele a gi d apartin unui plan g. Planele p, ¢ au punc- tul comun P, deci aceste doud plane au caintersectieo dreapts b Avem P © bc p, deci 6 Ld. Rezulta ca, in planul g, avem dowd drepte asi b, cont perpendiculare pe dreapta d ding. Rezultiia = 4, deci a cp. no nind punctul P si amindoud . Deci am aratat cX planul p contine toate dreptele duse prin P si perpendiculare pe dreapta d. Rezultatul stabilit mai poate {i formulat in modul urmétor: Teorema, Find dat um punct P po o dreapti d, exist un plan p, astfel ea Pepid Planul p avind aeoste proprie- tafi este unie, (tig. V.36). nays atit. Fie M un punct, d o dreapti sip un plan astfel ca Meéepdcp Fie MC perpondienlara dust prin punetul 37 pe dreapta d, eu C & d. Fie ¢ perpendienlara dusé in planul p, prin punetul C, pe dreapta d. Fie ATP per- pondiculara dusi din M pe dreapta c. Atunei IP este perpendicular pe planual p. / / Demonstratie. Putem presupune ch P Ee, deci PE p (fig. V.37). His at punetul astfel ca PE | MM’ | si | MP | =| M'P|. Triunghiurile PO, 'M’PC sin. dreptunghice in P si congruente. Rezulta | MC | = | M’C |. a MC Ld, PC 1d, rorulti M'C 1 d, deci pentru orice punct AE d, A x C, triunghinrile MCA, M’CA sint dreptunghice gi congruente. Deei aver | Ma |= Problema rezol DL Fig. V6 111=| M’A|, Atunei si trimghfurile MPA, M’PA sint congrucnte. In acest caz, MPA = SPA, deci HPA este un unghi drept si rezulta MPL PA. Din MPL PC, MP1. PA rezult& c& dreapta MP este perpendicular’ po planul p. Proprictatea astfel demonstrata arati a: Dactt M este un punet exterior unui plan p, atunci existd o dreapla h, care trece prin M si care este perpendicularé pe planul p. Vom demonstra urmatoarea duee 0 singuré dreapta perpendiculara pe planul p. Teorema. Prin orice punct M, exterior unui plan p, se poate Demonstratie. (Prin reducere la absurd). Presupunem. ¢& prin purictul M € p se pot duce doud drepte , k perpendiculare pe planul p. Fie P, Q punctele de interseotie ale plenului p cu dreptele h, k. Dacd h # k, avem P#Q, deoarece din P=Q ar rezulta h—= MP = MQ=k. Reuulta o& MPO este un triunghi, Acest triunghi ar avea doud unghiuri drepte, deoarece kL PQ sik 1 QP. Un astfol de triunghi nu poate oxista. Deci h = ke Problemi rezolvatil. Fie d dreapti perpendicular po planul p im punetul A si fie q un plan trecind prin d. Planele p, ¢ au ea intersectie o dreapti a. Fie punetele BE a, B ¥ A, si QE 4g, astfel ca BO 1 a. Atunei dreapta BQ este perpendicular pe planul p (fig. V.38). Demonstratie. Fie ¢ droapta avind proprictitile AGe,cC pela Din formulele ¢ 1. d,c 1. a deducom ck dreapta c este perpendicular pe planul qin punetul A, dooarece este perpendiculard pe dowd drepte distincte, ‘situate in planul ¢ i conjinind punotul A, Avem atunci c 1 AQ. Fie Q” punctul de pe dreapta BQ, astfel oa BE 1QQ' |, | BQ =| BO. Avem Q’ € BQ c 9, deci QE ¢. Prin urmare, ¢ AQ’. Fie C un punet pe dreaptac, diferit de A. Triunghiurile ABQ, ABQ’ sint conz gruente, avind unghiurile din B drepte sicatetele congruente doui cite doui, Deci | AQ | = | AQ’ |. Triunghiurile ACQ, ACO’ sint drepta unghioe in A gi au catetele congruente dou cite dow’. Rezulta | CQ | = |CQ’}. Triunghiurile CBQ, CBQ’ stnt congra- ente, avind laturile congruente dou’ cite pms doui. Remults €BQ = CBO’. Dar aceste unghiuri sint suplementare. Aceasta in- seamna c& CQ este un unghi drept si deci BQ 1 BC. in acest caz, dreapta BQ este perpendiculara pe dreptele distincte BA, BC, deci BQ este perpendicular in B pe planul p. ar Corolar. Fiind dat un punet B intr-un plan p, exist’ cel pufin o dreaptii d’, perpondicularii iu B pe planul p (fig. V.39). Demonstratie. Fie P un punct nesituat in planul p. Prin P ducem dreapta d, perpendicular pe planul p. Fie AE dN p gi fie q planul ee treee prin punetele P, A, B. Dreaptad’, din planul q, care trece prin B si care este perpendicular pe dreapta BA din planul g, este, potrivit teoremei precedente, perpendicular& pe planul p. Toorem4. Fiind dat un punct 2 intr-un plan p, exists o singuri, dreapti care si treaci prin B si caro si fie perpendiculars pe planul p. Demonstrafie. Si presupunem ca existi dowd drepte distincte d’, d” astfel ca (tig. V.40) Bedip,Bedip In acest caz, dreptele @’, d” aparfin unui plan g, deoarece dou drepte concu- rente apartin unni aceluiagi plan. Planele p,g sint distincte, deoarece d’ c sid’_L p. Atunci interseotia planelor p, q este o dreapt a, ce confine punctal B. Am obtinut in acest fel trei drepte a, d’, d", coplanare gi astfel ca a Ld’, @1d’, deoarece a cp, d’ 1 p, d" 1 p. Dar, intr-un plan g, se poate duce 0 singurd perpendiculara intr-un punct B la o dreapti a. Doci avem d’ = d’, contrar ipotezei: d’ # d”. Deci prin B trece o singura dreapt& perpendiculara pe planul p. Corolar. Fie d, d’ dou’ drepte distincte, perpendiculare pe un acelagi plan p. Atunci d, d’ sint eoplanare (fig. V.41). Fig, V.40 113