Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Accesul La Arhive PDF

    Uploaded by

    CristinaMocanu
    102 views75 pages

    Original Title

    ACCESUL LA ARHIVE.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    102 views75 pages

    Accesul La Arhive PDF

    Uploaded by

    CristinaMocanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 75
    ACCESUL LA ARHIVE Manual de linii directoare pentru implementarea Recomandarii Nr. R (2000) 13 privind o politica europeand asupra accesului la arhive Charles Kecskemeéti, Ivan Székely Departamentul de Cultura si Patrimoniu Editura Consiliului Europei REVISTA ARHIVELOR ARCHIVES REVIEW LXXXIV (2007) SUPLIMENT ISSN'1453-1755 CUPRINS Autor a Charles (Réroly) Keeskeméti — Cuvant inainte la edifia in limba romani Ivén Széhely ~ Despre sistemul drepturilor informagionale - Terry Davis ~ Cuvant inainte 1a edifia in limba engleza .. Bogdan-Florin Popovici - Not asupta traducerii 1, Introducere.. : Lil. Preaentare. 1.2, Fundamentarea gi semmificajia Recomandavii 2 Principii recomandate......... 21. Principii etice:... 2.2, Principii procedurale... 2.3,” Principii tehnice... 3. _Conformarea la prevederile . Recomandari prineipalele constatéri rezultate din cercetArile intreprinse in perioada 2000-2004 ........... 3.0... Introducere, e 3.1." Athiyele nationale. 3.2... Cercetitori academiici .........42.. 3.3. Organizafii non-givernamentale. 3.4. Similaritifi si diferente intre rispunsurle date de utilizatorii din comunitatea academica si cei din afara acesteia. 3.5, Legiturile dintre rispunsurile date de Arhive §i de cele doua comunitafi de utilizatori 4. Linil directoare _ generale pentru. implementare: principiilor in cazul fn care legislajia nafionala si regulamentele nu coréspund Recomandari 4.0. Observafii preliminare ... 4.1. Mauri practice gi de reglementare care se competenta autoritiii arhivistice nationale .. ni n nD 42. Inifiative luate de autoritatea athivistica nafionala pentru implementarea treptatl a Recomandatii ... 43. Initiative iuate de utilizatori si O.N.G-uri pentru implementarea Recomandaii 44. Initiative Iwate de Consiliul Europei pentru armonizarea regulilor de acces la nivel european 5. Linii directoare pentru implementarea Recomandiri articol cu articol .. Sa 5.2. 53: 54. 5.5. 5.6. 5.7. 58. 5.9. 5.10: Sut. $.12, Apendice I: Apendice I: Apendice fit: Apendice IV: Apendice V: Apendice Vi: Index: Coerenfa instrumentelor Invi ‘referitoure la accesul in athive...:.:.. ‘Aplicabilitatea regulilor de ace teritoriul national ....... Conditii de acces... Taxe. i Perioada generala de protectie... Perioade de protectie Prelate Declasificarea..... : Instrumente de cercetare... Autorizatie special’ pentru aecesul la documente cu restriefii Acces parfial.. ‘Apelul. Athivele private (non-publice) Recomandarea Nr. R (2000) 13 privind o politica european’ asupra aceesutui le arhiv Recomandarea Ree. (2001) 15 asupra pred! istoriei tn Europa secolului al XXI-lea ...... Recomaridarea Rev. (2002) 2 privitd accesul la documentele oficiale .. : Alcatuirea chestionarélor.., Legislatia athivistiea si conext Publicati recente ale Consiliului Intemational al Arhivelor privind problema accesului ‘Tari supuse cercetaii : pe intreg B 14 78 76 16 16 16 17 B 79 81 82 82 83 83 84 85 109 M4 5 146 148, Autorii: Charles (Karoly) Keeskeméti, licenfiat in Istorie. si Arhivistica (Budapesta); doctor in Litere la Paris. Traieste in Franja din noiembrie 1956. A condus Secretariatul Consiliului Internajional al Arhivelor in perioada 1962-1998. Autor de cérti si articole pe teme arhivistice gi de istorie a Europei Centrale, Ivén Székely, specialist in protectia datelor, fost consilier sef al Parlamentului maghiar, comisar ‘pentru protecjia datelor personale si liberul acces la informayiile publice; in’ prezent, consilier la. Arhiva Fundatiei pentru 0 Societate Deschisi (OSA) din cadrul Universitatii Central-Buropene (CEU) si profesor asociat 1a Universitatea de Tehnologie si Economie din Budapesta. CUVANT. INAINTE LA . EDITIA IN LIMBA ROMANA Risturnarea. din. 1989 s-a pregatit lent, timp’ de decenii, ‘apoi, deodati, Europa s-a schimbat la fafa.-Un trecut destinat in intregime sé perpetueze rimanerea in urmi.a farilor din centrul gi estul ‘continentului s-a inchis si a inceput o er: de speranta si de'aspra ucenicie, Libertatea; responsabilitatea cetdjeneascé; domnia legii gi a respectului fay de individ sunt. valori pe. care: noi: tofi’stim’'s& le exprimim; “dar transformarea institufiilor si: comportamentelor pentru'ca ele si's¢ Gonformeze acestor valori necesita efort, rabdare si capacitatea de anu te descuraja niciodata. Popoarele din Europa centrala gtiu ¢& doat eéteva momente sunt suficiénte pentru a se:instaura tirania; ‘care: se poate apoi mentine’timp de decenii. Experienta din‘ultimii-18 ani fi invayd ca aceasta libertate se’ construieste 2i de-zi, cairamida cu caramida. ‘Aceasti carte, pe-care cititorul roman o fine in mand in al KVIII-lea an de libertate, are istoria” sa. ‘Imediat dupa schimbare, Consiliul International al. Arhivelor si-a"impus, ca prioritate, si. ajute comunitatea profesionala si autorititile' din farile iegite din sistemul Partidului-Stat's& regindeascA, sé reorganizeze si si modemizeze politica si practicile lor athivistice; Scopul era elar: refacerea rolului clasic al Athivelor in materie de garantare drepturilor, de pistrare a memorici colective si de sustinere a cdutirii adevarului istoric’ intr-un ‘context metadologic i ‘tehnologie innoit.: In 1992, Consiliul Europe: a lust decizia de-a se pune in fruntea migcdrii pentru democratizarea si<‘modemnizarea’ arhivelor ‘din tumea excomunist® si:dé a coitduce actiunea sa in acest domeniu tn eooperare cu CIA. Opera’a‘durat 8 ani gia dus la adoptarea Recomandérrit R (2000)'13 0 Comitetutui de Mitistri ai Statelor. membre’ privind politica europeand asupra aecesiului fa avhive. Dupi cum se subliniaza si in preambulul Recomandatii, Consiliul Enropei a aefionat jindnd cont de interesul tuturor statelor sale membre, ale democrajitlor mai vechi sau mai noi. Textul normativ care urma sa fie elaborat trebuia si prezinte principiile politicii de acces la athive care trebuie urmate in.secolul-al: XXt-ea, si, adaugim' noi, in orice fara din lume care ar dori sa se inspire. Ar fi fost hazardat, dact nu inutil, 88 se redacteze un asemenea text inainte de schimbarea din 1989, din dout motive. La ce bun si redactezi un asemenea text dact jumtate din Europa era in imposibilitatea de a-l folosi si cum si creezi win instrument pentru promovarea libertajii de acces la arhive fara cunoaste, in réalitatea lor, mecanismele care trebuie demontate? Deconstructia sistemului. restrictivsde acces Ja athive afost 'nceputd. instantancu in: aproape toate: farile iesite din comunism. Chiat 4acd Recomandares Consiliului Europei ni 2 fost aplicaté decat partial, ici ai acolo, in. materie. de-acces la athive, peisajul s-a modificat in’ noile Jemocrafii.. Nu insa si in Roménia, desi in sinii 1990 personalitafi politice, specialisti gi intelectuali-au incercat in mai multe cénduri-~ am fost martor + sit sparga regimul secretomaniei. Dar, pentru motive care rimén 88 fie stucidate de cercetatorii romani, toate: aceste- tentative au esuat: Cauza sirea definitiv ingropaté adath cu inerédibilul Regulament'de acces-al sercetitorilor la Arhivele Nationale ale Roméniei, din’ martie 2003. Fiecare’ din articolele -acestui. text, adoptat. int-un-stat_membra al Zonsiliului Europei, este. diametral opus: principiilor expuse in Xecomandarea. R(2000)13., fn. sfirsit, suntem in. 2007, iar. Arhivele din Xoménia tocmai au ficut pasul-decisiv..Regimul secretomaniei gi-a tit mremea, Opera care incepe si: se construiascd. va .cere multi energie, -xpertizA si. perseverengii,.. Numeroase. dificultaji previzibile si mprevizibile. vor trebui:depasite pani la punerea.in aplicare a unui regim le acces inspirat din Recomandare. Desi ¢ inutil a face presupuneri asupra »bstacolelor neprevazute, este de-ajuns site pregatesti pentru: le face cu \jutorul unor proceduri adeevate, politice sau juridice, de mediere sau de ubitraj. In’ schimb,in-lumina. experiengei altor pari din regiune, trebuie sé ‘¢ presupund existenta unor obstacole previzibile, de patra tipuri. De obstacolele financiare este vorba mai intai. Serviciile de Arhive su nevoie de spatii echipate corespunzator pentru a prelua cantitafile de locumente care nu au putut fi prefuate in ultimele decenii, Dacd investijiile nu vor exista, accesul va fi imposibil, indiferent de reglementirile in vigoare. Urmeazi apoi obstacolele, administrative. Conform. unei culturi administrative destul de rispandite in Europa, ministerele si institupiile de stat, i general, presupun cA sunt obligate si indreptatite s& pastreze pe duraté. nelimitatd, sub: controlul lor, documentele pe care le-au creat, Nofiunea de memorie nafionald eliberati de tutela anumitor domtenii nu se impune prin lege. Ea nu este acceptati de administratie. decat -dack Athivele de stat au statutul de autoritate insircinatA cu pistrarea acestei memorii, si au mijloace juridice, financiare si umane, care si le permitd exercitarea misiunii lor. Trebuie si ne asteptim, de asemenea, la obstacole psihologice si mediatice. Dorinfa de adevar a populatici din fArile foste comuniste, traumatizati de zeci de ani de dictaturd si obsedatl de secretomania care a inconjurat puterea, se concentreazi pe arhivele partidului comunist si ale polifiei politice, si mai precis, pe dosarele care documenteazA represiunea, Aceasti asteptare, legitims in sine, odat& dezvaluiti cAtre pres, riscl si ooulteze adevarata dimensiune a problemei: deschiderea spre cercctare a ansamblului fondurilor pastrate in Arhivele de stat, dupa modalitatile specificate in Recomandare. Nu trebuic s8 se piardA din vedere c& politica restrictiva se aplica asupra izvoarelor de arhiva referitoare la toate epocile si c& cercetarea adevarului istoric nu trebuie si se limiteze la a doua jumitate a secolului al XX-lea. In fine, noua politicd de acces nu ar putea fi aplicata, nici macar elaboratA, fri restructurarea culturii profesionale a arhivistilor. In aceasta noua culturi, combinand realizarile clasice ale arhivisticii erudite cu aporturile fabuloase ale revolutiei informatice, arhivistul nu se va mai putea multumi cu rolul pe care. I-a rezervat statul totalitar. Nu se va mai putea.considera un gardian al secretelor care nu mai sunt secrete si un supraveghetor auxiliar al ortodoxiei ideologice a ceretitorilor din sala de ecturd, Filozofia culturii:profesionale refnnoite, ca si etica profesionala a timpurilor noastre atribuie, dimpottiva, arhivistului misiunea de a facilita progresul. cercetirii.si accesul cetajenilor la cunoasterea trecutului, mai iat sau mai indepartat, tents manualul ee impreund cu prietenul meu Ivan Székely, am avut bucuria de-a-l.pregati pentru Consifiul Europei, ne-am propus s& expunem direcfiile acestet’ misiuni, regulile libertayii si limitele de Fespectat ale libertafii de acces, Sperim ct manualul va servi'nu doar arhivistilor din Romania, ci, de asemenea, legiuitorilor gi altor decidengi politic, de.care depinde locul-pe care il vor ceupa Arhivele in democratia roméneasca. Aceste céteva:cuvinte nu angajeazi decat pe sautoral lor, care pistreaza in memorie clipele emotionante:petrecute in Roménia pentru a susfine eforturile colegilor: s8i; dea dirama jugul secretomaniei. care ineonjura.athivele, Charles Kecskeméti DESPRE SISTEMUL DREPTURILOR INFORMATIONALE ‘Acccesul la arhive, recunoscut in democrafiile modeme ca uf drept, nu ca un privilegiu, nu este: decat:umul dintre elementele cheie ale sistemului:drepturilor informayionale. Noile deinocratii, neavand timp s8 dezvolte acest sistem de o manieri organic, au fost suficient de atente incdt s& introduc aceste noi drepturi in'constitufiile lor, dar unele dintre ‘le’ au. fost mai: pusin inclinate si le codifice in legi specifice, Altele au codificat doar simple prevederi legale, izolate, pentru garantarea anumitor drepturi ‘din-zona’ informarii: si comunicarii, Totugi, aceste’ drepturi constituie un ‘sistem organic si desiele’ se ‘limiteaz8 organic unul pe celilalt, “rolul. lor’ comun’ este “si limiteze ‘crearea “gi supraviefuirea sistemului de monopol informational si s8 intdreascd parted cea mai slaba ~cetijeannl. Doua asemenea ‘drepruri merit ‘$8. fie’ menfionate aici “in “mod special, deoarece joaci un rol semnificatiy in constituirea dreptului si practicii accesului la arhive: libertatea de informare si protectia datelor. Libertatea de informare (si conceptele sale inrudite,” accesul ‘la informatiile de’ interes: public, accesul la documentele’ ofitiale!) este inclus& in constitugile celor mai multe dintre noile demoerafi, si, datorits valului legislativ al noufui mileniu, multe ‘dintre aceste fri au codificat acest drept si prin lege’ Romania apartine acestor {4ti. In conformitate cu principiile fundamentale ale libertifii de informare, accesul la informajiile de interes public este undrept al fiecdruia, indiferent de cetitenie, nafionalitate sau interese juridice. Ca sens, informafile: sau datele de interes” public’ reprezint& ‘orice informatie procesati' de’ un organ ‘sau 0 persoan in indeplinirea unei functii publice, cu excepfia cazurilor in care acestea intr in sfera datelor personale. Legile modeme ale libertifii de * Vezi Recomandarea R(2002)2 supra accesului la documentele oficiale, in Apendice I. iv ‘momentul redactirii, “Consilint : Europei.preghteste;, de asemenea,. 0” Convenfie ‘europeand: asupra accesuli la documentele oficisle, a ctrei-adoptare oficial de cdtre ‘Comitetul de minigti s-ax putea produce a inceparul iui 2008. informare statueazA caracterul public a fiind regula, iar secretul ca fiind {intotdeauna o exceptie; insd intotdeauna excepfia trebuie justificats. Libertatea de informere-inseamn’-insi-nu doar dreptul de a avea acces la informarie, ci de asemenea si accesul la documente, deci oamenii au dreptul si solicite 51 copii ale documentelor respectivele. “Aceste documente, din punct de vedere arhivistic; fac parte din ahiva de registratura saw cea de depozit (intermediat®), deci cele pe care agentiile creatoare le pastreazd pentru nevoile proprii. {n general, aceste documente sunt pistrate la organizafiile creatoare si nu la-Athive gi-jin mai degraba de activitatea recards manager-ilor (persoanelor care se ocupé de: arhiva: la organizafiile creatoare sau detindtoare) decat de cea a arhivistilor. in plus, solicitarea unor documente: separate difera semmnificatiy de efectuarea unor cercetari intr-un fond arhivistic ordonat si inyentariat, Cineva poate gindi 4 aceste documente, prin.urmare, ny:au nici-o:semnificatie pentru arhive. Totugi, in -unele cazuri, aceste.documente: au: implicaii-arhivistice: de pild’, documentele. care.au fost accesibile in-virtutea. prevederilor legii libertapii de informare nu. pot avea un acces restrictionat dupa transferul la Achive, chiar dact perioada generala de protecjie (arhivistica) nu a expirat, Un alt exemplu vine din zona documentelor electronice, unde granija intre documentele curente si.cele ,de arhiva” se. estompeazailrgind pe mai departe rolul arhivelor moderne. Celalalt...drept. informafional...fundamental este reprezentat de protectia datelor.(si conceptele sale inrudite, protectia. datelor personale, caracterul, privat al informatie) care,.in. schimb, afecteaz4. substantial activitatea Arhivelor care se. ocupa.de storia. trecutului. recent. Din perspectiva accesului ta arhive, unde regula, principal este. accesibilitatea la, documente, protectia. datelor. apare.ca o. exceptie, o restrictie. in efectuarea. de cercetiri,..Totusi, din perspectiva protectiei datelor, unde regula principala este protectia datelor personale (sau, in unele fri, asa- numita ,decizie proprie asupra informariilor”, adiea dreptul de.a exercita control asupra datelor proprii), apare ca.o excepfie tocmai posibilitatea de a efectua cercetiri arhivistice. Prevederile. referitoare. la protectia datelor, in. conformitate cu directivele UE? care au putere in toate statele membre, se aplicA tuturor ‘Vezi Directiva nt:95/46/CE a Parlamentului European gi Consilivlui din 24 octombrie 1995 asupra protectici persoanelor cuprivire:1a procesarea datelor personale gi w liberei circulafi a acestor date, datelor personale, adicd orice informatie referitoare la o persoand natural, identificat®. saw, identificabilé. ~ altfel’ spus, la orice-individ in-viags. Documentele referitoare ta trecutul recent:contin numeroase astfel de date personale. Legile.arhivelor trebuie si trateze problema prin restrictionarea accesului. Ja documentele: conjindnd-date. personale ‘prin definirea’ unei perioade: generice:de: protectie. Adesea, cervetatorii: consider’ && aveste Petioade de protectic au o durati exagerati, limitind posibilitatile lor de'a dezvalui: evenimente, sisteme politice-sau. istorii de familie-din trecutul recent, Ei considera c& orice fel de restrictie exterioari, sau auto-restrictie acercetitorului, poate fi.introdusi doar in cazul-unor informatié personale extrem de delicate, cu scopul de a proteja persoanele implicate. Cu toate acestea, reglementdrile. UE i legile nationale subsecvente de proteotie a datelor personale se aplic& pentru orice date personale; nu doar pentru cele delicate. Evident, este posibil sk-se efectueze cercetiri si in’ documente anonimizate, car mulfi .cercetitori. privesc solufia ca o piedicd in {infelegerea faptelor sia contextutui lor. In consecinja, principii:gi prevederi care sunt legitime in sine pot cauza conflicte -in insisi -practica -arhivistic’. Asemenea conflicte, combinate. cu lipsa unor reglementiri si implementari detaliate, “pot conduce-la abuzuri:,Pe-de o parte; anumiti cercetatori’ pot privi vietile persoaneior incluse in documente.ca’simple date brute pentra nobila:lor obligajie de'a deschide trecutul recent si ei cred cA nu e nevoie si ia deloc: in: considerare. personalitatea: si drepturile: acestor.persoane: Pe de alta parte, oamenii si organizajiile pentru care: accesul: public ta documentele referitoare la activititile lor trecute poate fi stanjenitor, inceared s& prevind acest luerit prin falsa’invocare a clauzelor de protectie a datelor personale. © problema in mod special delicati, caracteristica noilor-democratii, in fatile din fostul “boc socialist, este reprezentats. de “accesibilitatea documentelor referitoare Ja. activitatile: persoanelor care au ‘colaborat:cu serviciile: secrete ‘ale tegiinurilor. comuniste.:Interesele acestor:persoane sunt evident'-in conflict cw:cele ale. publicului. in mod. similar, uni functionari publici tind de-o manierd nelegala s&: blocheze accesul, dacd documentele pe care le-au intocmit sau semnat-pot fi stinjenitoare pentru i saw le-ar prejudicia reputatia: ‘Toate aceste ciocniri intre drepturi si interese conflictuale pot avea are 0 solufie? “Raspunsul: este pozitiv, cel putin conform. sistemului modern: de drepturi.informeionale...O cheie. importanti in -rezolvarea problemelor protectiei datelor gia accesului Ia documentele'contindnd date personale este functia publicd.. Accesibilitatea:-datelor persoanelor ‘are indeplinese: funcfii, publice, date: care “se referé’ la activitijile: acelor persoane desfigurate.in.virtutea funetiei, se supun regulilor libertafit de informare. si nu regulilor de. protectie a. datelor personalé sau propriet Gorinje a, celui. vizat. Activititile oficiale ale unui functionar public, ale ‘unui polijist-sau.a. unui: politician. mu apartin sferei- lor’ private: Datele despre.asemene aectivitifi riman private, per definitionem, dar regula de bazii care se aplic& este deschiderea, Apartenenfa la fostele servicii secrete reprezenta o funefie publica, deoarece agenfii nu crau angajafi pentru o activitatea. privatd. Cu toate acestea, nici majoritatea. celor vizai,-nici.asa-numifii-terfi” (prieteni, colegi, membri ai famililor) nu indeplineau o funtetie publica, si ca urmare datele lor trebuie protejate. Acest set special-de probleme este in general reglementat in legi specifice in majoritatea-noilor democrafii europene, inclusiv in Romania. Limitele accesului si protectia uaor asemienea documente sunt reglementate in aceste legi specifice. Serviciile scorete existd si-astizi, si existenfa lor este un-element legitim al noilor ‘democragii. Se. poate intimpia ca publicarea unor documente referitoare 1a activitijile organizajiilor care le-au precedat — chiar dac& aceste activitii sunt condamnate atat de regimul politic, eat gi de societatea de-astivi ~ si aiba un efect-negativ asupra: activititilor lor piezente i prin-urmare, le pot pretinde protectia acestor documenie. Se poate intimpla, dar numai:exceptional; de vreine ce, cum am spus mai sus, deschiderea este principala regula, iar secremul este excepfia in domeniul informatiilor de interes public, domeniu la care apartin informatiile despre operafiunile trecute-ale serviciilor secrete. ‘Nici arhivisti si nici legivitorii nu avo sarcind agoara in agest domeniu, atat de complex: Unde exist o persoana insircinata cu protectia datelor personale, sau o persoand responsabila de libertates informari, ori institupit similare— in special acelea cu atribusii combinate — ele pot dezvolta'un-corpus de legi specifice, ca instrument in domeniul drepturilor informapionale si a excepfiilor ce se impun. Arhivele'insele pot contribui la acest proces, prin. sugerarea de solufii la: problemele ‘lor in: domeniul accesului si protectiei. Sunt cotyins c&:in momentul:istoric actual; prin care trece sara, ‘grevat de mostenirea trecutului recent, Roménia va fi capabild s& dezvolte pe mai departe sistemul noilor drepturi informafionale si sa le armonizeze cu reglementirile si practica athivistic&; va fi capabilA si giseascd echilibrul constitufional intre drepturile referitoare la deschiderea trecutului, efectuarea de cercetari stiinfifice, accesarea informayiilor de interes public si protectia datelor personale. Sper, de asemenea, cH atunci ‘cand.va fi dezvoltat, acest sistem coerent de legi detaliate si reglementiti, tu va riméne doar o simplA litera de lege, ci va deveni o parte a cunoasterii si asteptirilor publicului, o preocupare a administrajiei si o abordare a'comunitijii arhivistice deopotriva. Ivan Székely CUVANT INAINTE LA EDITIA IN LIMBA ENGLEZA Cunoasterea trecutului este un drept cultural al omului. in consecinff, nicio restrictie asupra accesului la arhive, in numele protejatii intereselor publice sau private, nu poate fi impus% fark o limita de timp. In iulie 2000, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat primul standard interguvernamental privind politica gi practica accesului la athive in Europa. Acest standard, cunoscut.ca Recomandarea Nr R (2000) 13, subliniazé importanfa rolului pe care-t joac& arhivele in procesul de revigorare a identitayii culturale, diversitatii gi democratiei gi cheama la elaborarea unei politici europene privind accesul in. athive. Izvoarele istorice, care ne dau posibilitatea s& avem o perspectiva ct mai obiectiva asupra trecutului, ne ajuti si ingelegem prezentul si s& luim decizii bine gandite pentru viitor. in acest fel, este mult mai greu si se manipuleze istoria si s8 se foloseasc& prejudecai nefntemeiate pentru a semfina dusminie intre oameni, A face documentele arhivate cit mai accesibile este 0 modalitate, printte altele, de a preveni conflietul inter- cultural si inter-religios si de a intdri coeziunea socials ‘Acest Manual este rezultatul unei cercetiri europene intreprins% timp de 4 ani cu sprijinul Consiliului Intemagional al Arhivelor si al Athivei Fundafiei pentru o Societate Deschisa (OSA). Este una dintre cele ‘mai largi analize ale politicii din acest domeniu, care a implicat nu numai autoritifile arhivistice nationale, ci si cercetitori academici $i organizatii non-guvernamentale din 48 de state ale Conventiei Culturale Europene a Consiliului Europei. Atat timp edt contextul legislativ, istorie si cultural privind accesul la arhive diferd de la o tara la alta, intentia noastra nu este si impunem in Europa o politic&-model de acces si reguli uniforme. Obiectivul nostru este s& incurajaim elaborarea politicilor de acces in toate Statele membre, in concordanja cu valorile democratice, drepturile omului si ale statului de drept. Astfel se explicd faptul c4 acest Manual oferd nu numai o privire generali asupra situafiei fArilor europene in domeniul accesului la arhive, ci si linii directoare pentru implementarea principiilor confinute in Recomandare. Terry Davis Secretar General al Consiliului Europei NOTA ASUPRA TRADUCERIT ‘Traducerea lucratii Accesul la arhive, editatt de Consiliul Europei, este, in primul rind, o necesitate profesionala. Desi au trecut mai bine de 6-ani de la adoptaréa Recomandarii R(2000)13, in ciuda faptului, c& existenta ci mi a fost necunoscuté corpului profesional al arhivistilor, in ‘ciuda faptului'c& in acest interval de timp s-a adoptat si un nou regulament petitru: cercetarea’ documentelor: in cadrul Arhivelor Nationale ale Romaniei, dézbaterilé pe margitiea drepturilor $i limitArilor cercetétorilor {n problema aecesului la documente au rimas aprinse in fara noastra. lata de ce, 0 lucrare care si dezvolte i si explice principiile enunfate de Recomandarea sus-menfionaté nu ‘poate fi decét bineveniti. Se creeazd astfel premise pentru injelegerea mai limpede a cea ce Recomandarea a urnfrit si a-solicitat, se pot crea bazele unei discutii profesionale mai profuride si, dact este cazul, se pot identifica misurile necesare pentru alinierea la cerinfele acestui document, parte a conceptiei europene asupra politicii arhivistice. Prin urmare, este un document pe care Romiinia (si implicit Achivele Nafionale) trebuie s& i] ia in considerare, ca stat membru al Uniunii Europene’. Lucrarea a: fost tradus, intt-o ‘primA formé,’ de cftre Mihaela Tandsescu, consilier in cadrul Compartimentului Integrare Europeand, iar traducerea primari a fost revizuitt si completaté de Bogdan-Florin Popovici (D.J.A.N. Bragov), clruia ii apartine si prezenta Nota asupra traducerii, Problemele aparute in cadrul activitafit noastre impun precizlri prelimiinare’ asupra acestei edifii in limba roman. ‘Trebuie precizat inst c8, in conformitate en Jndrumar stlistic de sraducere tn limba roménd pentru aul. raduettorilor acquis-ului.comuniir, Bucuresti, 2002, p. 23, “fecomandarea gi avizul nu au fori de constrangere gin sun! izvosre de drept tomunitar in adeviratul sens al cuvantului. Sunt instrumente foarte utile de orientare a legistatilor, find o sursd indirect de apropiere a legislafilor nationale”. Sareina traducdtorului a fost una extrem de dificil, principala problema find aceea de a aduce litera si spiritul textului englez in limba roméng, Desigur, aceasta este sarcina oricdrui traducktor, dar in cazul de fafa (si in altele similare) avem de-a face cu o combinatie de text stiintific, text profesional, text juridic; in aceasta situatie, nuanfele conteaza foarte mult si mai cu seamA conteazA termenii foiosifi. Astfel, am intampinat doui situafii, despre care exist, de altfel, referiri in literatura international de specialitate. in primul rand, termenii profesionali au o echivalen(a relativa. Dupa cum remarca Erie Ketelaar, ,Orice. discurs presiipune inteligibilitate si inelegere. Se poate infelege, intr-adevar, un sirdin, fie el un vorbitor dintr-o alta discipling,, sau un vorbitor.dintr-o alia jard, chiar daca limba vorbitorului este.o forma standardizaté de englezi? O limba. mu este doar expresia.uneiculturi. Limba este conditionaid de cultura. Traducdnd un cuvént, o expresie, un termen intr-o limba strdind, incercdm sat transmitem. un injeles cultural mai adéne, dar echivalentul poate fio reproducere exactd a originalului doar daca cele dowd culturi suit congruente. Dar. existé.culturi. congruente?”?.. Din pacate, evolujia diferiti, la nivel. de culturi sociala si. politica, intre Roménia (ca parte a Estului Europei) si Vestul. continentului, a creat premisele unei, diferenfe de infelegere.a conceptelor si abordarilor; este sarcina noastr’i, a roménilor, in general, si grija celor care traduc texte redactate in spiritul ,, Vestului”, sa fncerce $8 explice si s4 adued in textele \waduse si ceva din cultura care ¢ generat anumite abordari, anumite reguli, anumité proceduri, [ata de ce, traducerea unui astfel de text nu este si'nu poate fi o reprezentare. mof-di-mot.a discursului autorilor, ci trebuie si medieze intre viziunea autorilor si publicul-finta al traducerii, Pe de alti parte, dificultatea traducerii a rezidat.int-o lipst de terminologie profesional. Acesta era si unul dintre aspectele (generale) sesizat de cAtre Theodore. Schellenberg acum, 5 decenii: ,Principiile si Practicile care au fost dezvoltate de arhivigti in diferite jari se referd toate 1a condiiile specifice in care ei preiau documentele publice. De vreme ce aceste condifii variazi de la 0 fara la alta, principiile $i practicile profesiel arkivistice variazd de asemenea; $i bibliografia de specialitate dintr-o anumité fara care se referd la asemenea principii si practici este * Eric Ketolaar, The Difference: Best’ Posiponed?-Culmures and’ Comparative Archival Science, in ,Archivaria”, 44 (1997), p, 142-148, 20 frecvent ne-inteligibila pentru arhivistii din alte (dri, daca mu sunt injelese conditiile in care documentele publice au fost pastrate in mod obignuit Ca traductitori, ne-am striduit s& echivalim cat mai fidel nucleul dur al conceptelor folosite; in unele cazuri insa, am fost nevoifi: fal a) fie si reactivim concepte mai vechi, utilizate periferic: in vocabularul arhivistic actual, dar care:nu au alji termeni echivalenji (de ida, arhivali®); ' pe) fie sh clarificim sensurile unor concepte deja existente {nformatii sensibile/informarit secrete); zt ‘ ©) fie si introducem termeni noi, care nu sunt consacraji th limbajul profesional (blanking/acoperire). ; Deoarece, pe deo. parte, tu considerim cf define adevarul absolut, iar pe de alt parte, credem ci se impune 0 justificare a unor alegeri terminologice pe care le-am ficut, am apreciat ca flind necesar S& explicdim aici o serie de sensuri si semnificapii pe care le-am atribuit unor euvinte: in cazul in cate dezbaterea profesional (care spertim c& va urma) va constata c& acesti termeni au fost nefericit alesi gi se va identifica varianta corecti pentru traducere, 0 viitoare edifie ar putea tmbundtasi textul lucrarii. eee eet Pentru traducere, ca material auxiliar, au fost utilizate urmatoarele lucrari: Angelika Menne-Harritz, ICA Dictionary of Archival Terminology, ms, versiunea III. ee Dictionar englez-romén, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2004, : ‘Dictionary of Archival Terminology, Mimnchen, 1988. ci eee eee of Archives Terminology, Amsterdam, Elsevier, 1964. 2 i fndreptar. stilistic, de traducere in limba. romand, pentru uaul tradueatorilor acquis-ului comunitar, Bucuresti, 2002. Merriam-Webster Dictionary, versiune electronics, 2000. ‘Theodore: 5‘ 26-21 x Schellenberg, Modern’ Archives, Chicago, 1956, p. atte 4 Arhovlit= materisle avhivisice Constiuite organic i plstrate cx atare Oi a stiinelor speciale ale ivtoriei Editura Stintificd si Enciclopedics, Bucuresti, 1982, p. 3 Maygene F. Daniels, nvoducton so Archival Terminology, 1984 chard Pearce-Moses, 4 Gl ival and Rec rks Pa lossary of Archival and Records Viadimir Hanga, Dictionar juridic engles-romén, Bucutesti, Edi vii Han Juridic engles-romén, Bucutesti, Editura Dictionar. al stinjelor speciale ale istoriet, Editura’ Stinftica si Eneiclopedic&, Bucuresti, 1982. eee Precizim si faptul &, pentru. expli i, Precizm si faptal 8, xplicarea unor: termeni, am beneficiat si de sprijimul direct al autorilor, domnii Charles Keeskeméti $i Ivan Székely, care au rispuns cu amabilitate intrebdrilor noastre. acces to archives = desi prepozitia englezeascd so poate avea in limba roméni mai multe sensuri, semnificatia expresiei este de acces LA athive”, si nu in arhive”, ,spre arhive” etc, Motivarea vine din faptul c& nu este vorba de problema accesului. {N. clidirea Athivelor, ci LA arhive, vazute ca ansamblu de fonduri si colectii. Asaclar, am folosit forma acces Ja arhive, Act on Copyright and Neighboring Rights = Legea dreptului de autor si 4 drepturitor conexe (Legea nr. 8/1996, modificat& si completaté prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanfa de Urgent 123 din 1 Septembrie 2005) snonymisation, blanking, extract = in contextul teoriei accesului la arhive, se prevede posibilitatea de a acorda unui solicitant dreptu! de consultare a unui document clasificavconfidential/cu acces restricfionat. Concepfia de la care pleacd acordarea acestui drept rezida in faptul c&, desi: vorbim despre ,,document”, ma trebuie si pierdem din vedere natura dualf a acestuia: informatie si suport. Or, este evident ci desi tnsemmele indicdnd natura clasificarii informafiei sunt marcate pe suport, subjectul clasificdrii nu este documentul, ci anumite date/informatii.incluse in document; »mascarea” acestor date/informafii.confidentiale ar putea permite accesul la restul datelor/informafiilor cuprinse in. respectivul document. in asifél de cazuri, se poate practica una din variantele anonimizare, acoperire, extras. In cazul anonimizirii, pe 0 copie: documentului sunt -acoperite porjiunile care cuprind nume. de persoane,: protejind .astfel-- identitatea. acestora -(este” frecvent folosita in. cazul documentelor conjinind date personale); in cazul acoperirii,-0. propozitie, wn paragraf etc. dintr-un' document este (pe-copie) acoperit (de obicei, cw-o foaie albi, si de“diei termenul blanking) $i cititorul: va. putea: lectura: doar: porfiunile neacoperite din -respectivul; document;. extrasul: presupune selectarea, din document sau din dosarul dat spre cercetare, a unor parti care nu vor fi accesibile lectorului. appendix = conform Indrumator stilistic..., p31, ,,este documental care completeazA o anex8”, si se traduce sub fornia apendice. blanking = vezi anonymisation elosed/open archives = termenii de ,arhiva inchisi/deschist” au in arhivistich o serie, de conotafii specifice (vezi ,fond inchis/deschis”), Se poate ins remarca faptul cf, in terminotogia arhivisticd internationalA, termenii ,deschis/inchis” au c&patat si un ‘al doilea sens, secundar, care se referi la acces: »arhiva deschisi/nchisi”, ,deschiderea/inchiderea arhivelor”. Arhiva deschisd (se foloseste’ chiar formularea de: ,dosar deschis”! cea care confine fonduri/colectii/documente fara restricfii. in materie de acces, liber accesibile (comunicabile) cercetitorilor de orice categorie; evident, arkivele (dosarele/fondurile) inchise sunt cele care: impun limitiri ale accesului (documente ne-accesibile, ne-comunicabile).”,;Deschiderea ‘arhivelor” presupune etiminarea clauzelor care: limitau accesul; in timp ce:,inchiderea athivelor” implicd introducerea unor clauze restrictive. (general) closure period = perioada de protectie. Este vorba de perioadele de’ timp:in care documentele, ‘pe baza:prevederilor unor acte normative, nu sunt date in cercetare. General closure period se referd la perioada general in care documentele nu sunt accesibile ‘publicului (nu se referd. la documentele clasificate!), Nu cunoastem tun echivalent roménese in limbajul profesional, desi. termenul exista (conform-Legii 16/1996, aceast& perioada-este de 30 de ani). Am opiat pentru varianta perioadd generala de protectie (ia fel ca in varianta franceza), deoarece unul din scopurile acestei limite de imp. .este acela “dea. asigura:\0 protectie: a activitatilor administrative, reflectate in documente; Pe de alti parte, intr-o abordare teoreticd, aceasti. perioad: ar trebui folositf: si pentru reluctarea:arhivistica a-documentelor,’astfel inca; la’ expirarea acestei perioade, documentele s4 devina liber-accesibile’; closure/disclosure = protectie/accesibilizare,.Consideram. cA termenul accesibilizare exprima. cel mai bine in limba roménd realitatea definita de’,disclosure”, anume acfiunea de a face docuinentele liber: aecesibile pentru -cercetare. Diferenja-faji de-un termen apropiat (declassification -- declasificare) rezidi in faptul c& acesta din urma reprezinti.o actiune oficiald, prin care o agentie'(care a clasificat initial documentele) ,,ridic&” statutul.de clasificare. In logi¢a’ autorilor prezentei lucrati, aceasta inseamna. cd doar organizapiile “de stat sunt indreptifite si ,clasifice” si sa ndeclasifice” “documente, ‘in toate celelalte cazuri (de pilda, anularea restricfiilor de tipul ,secretului de afaceri") tebuie si fie ‘denuimit altfel” (Ivan Székely)*. confidential documents = documente: confidentiale; vezi restricted documents. Data Protection Act =. echivalentul -Legii pentru. protectia--datelor personale-(Legea nr. 67/2001: pentru. protecfia persoanelor cu privire: la prelucrarea sdatelor cu-caracter personal si libera Circulatie a acestor date; publicaté.in Monitorul Oficial nr. 790 din 12 decembrie 2001 Poate cunoaste ca forme::protecfia datelor “ Remareim feptul cf, daci la nivelul legislajici arhivistice, transferul la, Arhive al documentelor se produce, dup 30. de. ani, momentul.transferului coincide eu perioada generald dé protectic. In masura in care devidleratul teoretic (al arhivelor prelucrare corespunzAtor la organizajia ereatoars) nu este atns, preluarea athivelor dc la creatori nu coincide cu acesibilizaree docimintelor preluie, Cees ce mires’ petioada de nesiécesibilitat. * Veezi mai jos, restricted documents personale gi protectia datelor personale in ‘contextil prelucririi electronice; legea romana acoper’ ambele aspecte). in democratiile constitutionale modeme, “regulile “aplicabile prelucririi datelor personale'stint fundamental diferité'de cele aplicabile altor tipuri de'date. “Accesibilitatea ‘datelor personale nu este definita de organizafia care controleazd datele sau le prelucreaza; aceste date sunt supuse asa-numitet autodetermhinari informafionale (in arile urmand modelul german) sau prevederilor legii privind protectia datelor personale. {n farile UE, toate statele membre trebuic sa emit astfel de legi. Pe de alti parte, doar persoanele in viafé pot avea date personale, in sensul strict al terminologiei. Astfel, date personaleale unei persoane decedate nu sunt protejate de regula “protectiei datelot “petsonale”, ‘ci de asa-numita ,protejarea ‘memoriei persoanei decedate”. Aceasti a doua regula se reflecta in prevederile legilor “arhivelor, care restrictioneazA accesul ta documentele contindnd — termen generic — ,,date’personale”. Deoarece data'morjii persoanelor ale ciror date sunt incluse in documentele dé arhiva sunt in general greu de aflat, necesiténd un efort deosebit de documentare, exist anumite perioade ..standard” de restrictie, stipulate tn Legile arhivelor. Aceste:perioade pot avea in vedere un numér de ani de la moartea persoanci; daci nu se cunoaste data decesului, un numar de ani de la data nastertis iar daca nici data de nastere, nici cea de deces ne sunt cunoscute, se aplic’ 0 perioada de timp de la deschiderea dosarului. in.cawza (Ivan Székely). disclosure = vezi closure extract = veri anonymisation Freedom of Information Act = Legea libertafii'de informare. In SUA se rumeste ,libertatea de informare”, iar in Europa, ,accesul la informatiile publice”, ,accesul la informafiile de interes public” sau ,accesul la documentele oficiale”. guidelines = linit directoare ‘holdings = in limba englezd, acest termen acopera totalitatea fondurilor $i colectiilor detinute intr-un anume.depozit. Termeni apropiati ar fi eei de arkiva,. transporturi etc...Termenul .romfnese. cel_mai apropiat ca sens considerim a fi insi cel.de arhivali, asa cum este el definit. in. Dictionar.al.stiinelor speciale ale istoriei, Editura Stiinfifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982. reader's card ~ desi expresia permis de cercetdtor este consacrath in limba ‘oméng, pierzdindu-si de mult sensul etimologic, se poate. remarca faptul c& termenul permis cuprinde, tn sine, o nuanja de autoritate, Or, in spiritul Recomandirii $i al lucrarii de fafa, accesul la-arhive este un drept, care se sustrage autorizdrii, Altfel spus, dreptul unei persoane de a cerceta documentele in arhiv nu poate fi supus acordirii permisiunii, oi legitimarii, cu. scop de identificare a Persoanei, din motive evidente de securitate (vezi 2.1.1.). De aceea, Iudnd in considerare att termenul englez, cét si cel francez (carte de lecteur), am folosit in limba roménd legitimarie de cititor. regulation ~ dup: Merriam Webster, semnificd ‘regula oficial care se ocupa de detalii sau’ de proceduri; echivaléntul roménesc folosit a fost regulament, regulatory = de reglementare restricted documents = documente restrictionate, Terminologia folosita de autori pentru desemnarea documentelor cu acces limitat ‘a determinat 0 serie, de neclaritiji, iar aspectele nu au putut fi Himurite decat in urma unor discufii cu autorii ingigi. Astfél, textul (atdt varianta englezi, cat si cea francezi) foloseste expresii precum: restricted document/document avec diffusion restreinte respectiv confidential" documentsidecument confideniiel. Or, conform Hotirarii 585/202 privind informariile clasificate, aceasta terminologie are echivalente in limba roménd mai precise decat simplele document restrictionat/document confidential; -echivalenfa este urmatoarea: Terminologie Eran ‘Terminologie SUA, sderet | Tota eeret op seoret. ia Secret Seerat de stat | Strict secret | NATO secret |. secret ‘aah NATO Confidentiel Secret ian confidentiat | Oreos De aici ar putea rezulta 0: traducere care si. fact teferite la documente 'secrete/documente secret’ de serviciu.Contextul: folositi acestor termeni in Manual nu coincides insi fntotdesuna cu semnificajia din limba romani, fapt determinat, dupa cum am’ aflat in final, de concepfia diferit& de la care autorii au plecat in abotdarea probiemei Se pea tinnel: a statului-democratic modem, de tratare a tuturor ‘datelor’ — -exceptind datele personale —~aflate’ in posesia organizafilor de stat si'a altor persoane si organisme indeplinind fonetii publice este libera accesibilitate sau deschidere, reguld ce serveste unui Singur scop si anume garanfia transparent st réspunderit Stawlui- ‘Agadar, ca idee generald se poate vorbi despre documente publice, Wi eee ar abestor document, existh uncle calificate, in limbajul de 2 cui, drept,seorete”, de pila secret de afer, seeretul banca, secret profesional (medical) ee. Un grup important de astel de secrete este format ‘din’ asa-numitele "«informafii clasificate», a cAror principal caracteristica este c& doar organizajile de stat le pot crea, in majoritatea cazurilor sub forma datelor incluse in documentele din arhiva curentt gi 7 Pentru-terminologia SUA si Frana si pentru alte tari, vezi wow, wiki voce class information. — EU-Conference on Acgess-to. Official Documents and. Archives in Lund, Ry intermediar®” (Ivan. Székely)”. Aceste documente secrete” constituic 0 excepfie iar ,dupa expirarea perioadei. de clasifidare sau cdnd-condifiile legale de pisirare ca secrete a acestor informatii isi pierd efectul, aceste secrete 8¢ vor intoarce in bazinul informatiilor’ liber accesibile” (Ivan Székely), Pe baza celor constatate cu ocazia inioemirit Iucririi; autorii consider c, fn general, arhivele publice nu pistreazi in athivaliile lor documente'din stadiile de arbiva curenta si.intermediara care pot confine informajii clasificate. Prin urmare, in practica -athivelor publice, documentele confinand informafii clasificate pot fi gisite doar in. mod exceptional. Daci ‘organizafiile de’ stat dorese s& clasifice’ documentele peniru.o petioada mai lung’ de timp (de pilda, 50-80 de ani), in general nu transferi aceste documente la arhive, ci le pistreazi in custodia lor. Din acest. motiv, Charles Kecskeméti: a accentuat ci ,nivelul de secretizare (Strict secret, seeret-ete,) nu are nici un fel de: semnificatie arhivistic& directd, si nu determina automat restricfiile de acces care vor fi aplicate”, Ca: urmare, cuvaintul ,,confidential” poate fi folosit in’ cdteva contexte, Pe de o.parte, este una din-categoriile: cuprins& in cele patru nivele de clasificare, pe de alti parte este de asemenea folosit (mai ales in domeniul sfecerilor) pentru informatii-pe care custodele sau. procesorul informatiei le-a primit sub clauzd de.confidenjialitare.. Acest ultim sens ° Trebuie 9 remaredim faptul c& viziunea autorului, avdnd ca punct de pornire teoria § ractica european’, nu coincide cu realitatea romineasct. Prin Legea nt. 182/2002 si celelalte acte conexe, Statul romén, prin forul stu legislaiv, considera c& documentele lasifieate sunt constinite: din ‘secrete de ‘stat'si seorete d6:serviciu, iar toate aceste’ informa slasificate pot exist yi la onganizail private; acestea din urns sunt obligate si respecte: reguli.privind,proteetia seoretelor de stat, iar servicile secrete pot. controla, pe linia protest seenctului de stat, orice. organizatie privard sau publiea, de pe teriteriul Romniel. Pe de alt parte, existd in practick informafii confidenjiale” in raporturile eeonomaice, seerst bancar, secret medical cic., pe care cei implicayi mu le considers ca find aflate sub-incidenja legit informaiilor elasificate (vezi de pildA formulirile din LLeges nr, 67/2001), Legea 544/2001 a mart $i mai mult confuzia, atfel inet a apirut 0 tending ta nivelul unor structori ale sttului de a asimila tot ee nu este public (deci sub incidenja. Legii 54/2001) cu documentele-clasticate, side a le plasa sub incidena Legit 1822002. Opinia autorlor si spirtul lucririifntocmite de accgtia delimiteazA fosd net informaiile seerete de stat (de naturd in principal militard ~ vezi echivalenjele NATO, a caror dezvaluire fine: de legea penal’) de alte tipuri de informatii: secrete”, ce. fin mai anult de legea civil. este folosit in lucrarea de fay8: confidentialitate (si document confidential efc,), ,inseamna 8 documentul confine informafii “de 0” naturd confidenfiala” (Charles: Keeskeméti). ‘De’ 0" maniera similara, ‘cuvantul festrictionat” poate fi folosit in cdteva contexte diferite, de vremie’ce si el desemneaza una din cele patru-categorii de'clasificare ale organizafiilor de stat, in:Arhive ins, si ca urmare in lucraré; document restrictionat” este un' Minigtri al: Consiliului “Europei la Strasbourg pe 13 iulie 2000 si implementarea acesteia de cAtre Statele membre. Recomandarea nu solicit deschideres nerafionald a arhivelor, ci legi bune si stricta aplicare a acestora, Prin urmare, publicul jint& cuprinde: (@. fancfionari ‘publici si personal politic responsabili, pentru problemele athivistice; (i). autoritafi arhivistice gi organizafii profesionale ale arhivigtilor; Gi). comunitatea: stiinfifics si organizatii civile” implicate tn e cercetarea trecutului. ©. 1.1.2. fn.conformitate:cu Recomandarea, acest Manual se ocupi doar de : accesul la: athivaliile aflate: in’ custodia Arhivelor publice, atat nafionale, ‘cat si locale. Este -de dorit torugi ca autoritatile competente din Statele membre: si incurajeze instituiile private detindtoare de arhive s& wrmfreasca aceleasi principii in politica si practica lor de acces la documente, Manualul explick principiile recomandate, rezuma principalele constatiri ale “unei cercetdri pan-europene” asupra. problemei accesului, fntreprinsd intre 2003-2004, din perspectiva acestor ptincipii, si formuleazi un set “de linii ~directoare -pentru implementarea Recomandatii. ‘Manualul sé limiteazi laa explica si comenta principiile. si procedurile legate direct de problematica ‘accesului la arhive, aga cum au fost menfionate in Recomandarea Nr. R (2000) 13. In consecinj’, Manualul nu acoper’ urmatoarele aspecte: (@. probleme legislative conexe, cum ar fi dreptul persoanelor dea cere-corectarea documentelor oficiale si problematica efectelor comerciale colaterale rezultate din publicarea documentelor. 1a Gi). probleme tehnice conexe, cum ar fi genurile de instrumente de cercetare ce trebuie intocmite, programele de microfilmare si digitalizare, prelucrarea . si folosirea arhivelor . electronice, restricfiile determinate de starea de conservare a documentelor. Apendicele confine textul integral al Recomandatii Nr. R(2000)13 si expunerea sa de motive, Recomandarea Ree. 15(2001) asupra predarii istoriei-in. Europa secolului. al XXI-lea, Recomandarea Rec. 2(2002)..privind .liberul. dcces: la. -dacumentele’ oficiale; continutul chestionarelor'.care au fost folosite’ in efectuarea cercetiri, 0 prezentare. generala a legislatiei-arhivistice'in vigoare si a celei conexe in. Statele. membre: ale: Consiliului Europei si:0 list. cu. publicafiile -recente ale “Consiliului Internafional - al Arhivelor referitoare la probleme de acces, 1.2, Fundamentares si semnificatia Recomandarii Principala:misiune a. Consiliului-Europei constd in. consolidarea democrafiei, a drepturilor omului gi a statului de drept fn intregul spatiu al Statelor membre, lomplicarea Consiliului in activititi athivistice are scopul de servi acestei misiuni. Statul-de dreptsnu se poate impune fir un sistem arhivistic bine pus:ia:punct, deoarece protectia-drepturilor persoanelor cere ca documentele care: confin dovezi: referitoare la aceste-drepturi si fie pastrate in siguranf’, pe termen lung, In anii 90; arhivele au jucat un rol cheie in re-impunerea statului de’ drept.in Europa Centrala: si de Est, cliberiind zeci de:mii de copii autentice de pe documentele care: atestau abuzurile-produse.in timpul regimului, comunist, dénd.astfel posibilitatea victimelor s&-obtind compensafii. Arhivele contribuie in-mod direct la aptirarea si promovarea drepturilor omului: (®. prin pastrarea marturiilor evotufiei sau violaii lor; (i). prin. desfiigursrea. activititii im-conformitate cu idealul de ‘wansparenfa a: Statului, a. c&rui ‘recunoastere ca-drept al ,» Omuluieste in prezent analizaté de Consiliul Europei. in 1992,-Consiliul Europei, a hotirdt..c&.democratizarea si ‘modernizarea arhivelor in fostele tari: comuniste meritau si aibi intdietate {n programul-sau $i cd accesul la.arhive era o problema-cheie care trebuia rezolvata in acest context, deoatece in toate statele controlate de Partidul- Stat! fusese impus un sistem de secretizare a. arhivelor.. Mai multe: State membre ale Consiliului Europei.au. trecut prin perioade: Intunecate; mai lungi sau mai scurte, dupa.1914. Cercetarea in arhive pentru-a documenta ‘aceste tragedii. europene. trebuie. si. fie..incurajati si sprijinit&, .ca..o modalitate de prevenire a unor posibile conflicte viitoare, Din 1994 pana in 1998, o serie. de intruniri pan-europene. si sub: tegionale, la care au. participat, arhivigti, istoriei gi juristi din. ,arile occidentale, precum si din, noile democragii, au procedat lao. analizi cupringitoare a-problemei accesului ta arhive ta Europa si au identificat principiile care trebuie sA fie urmérite de. tarile democratice pentru-a crea condipii de acces. Pe temeiul acestei munci pregatitoare-intense, a-fost elaborat inci din 1997 un. proiect.de Recomandare, care @ fost transmis autoritatilor competente ale Consiliului Europe. ctivitatea s-a finalizat in: 13 inlie 2000, cand Comitetul de Ministri a adoptat Recomandarea Nr. R (2000)13 privind o politica europeand asupra accesulut ia arhive. Recomandarea. face parte dintt-o serie de documente. oficiale, elaborate si adoptate de Consiliul Europei, pentry incurajarea transparentel si promovarea increderii.intre oameni, prin predarea unei istorii curdfate de falsificare si manipulare ideologicd. Cele. tei documente: adoptate, Recomandarea Nr. R(2000)13 privind accesul. la. arhive, Recomandares Ree. (200115 privind. predarea istoriei in Europa secolutui XXI: si Recomandarea Rec. (2002)2 privind accesul. ia. documentele oficiale confin.un set coerent de principii pe care Statele membre sunt invitate sale: urmareasc& in practica Jor tegislativa: si administrativa, -Prin Rezolufia Res. (2001)6 adoptata in 12 iunie 2001 aceste principii au purut fi aplicate: pentru accesul la documentele Consiliului Europei. Recomandarca Nr. R(2000)13 este primul. si singurul. standard international: in domeniu. Deoarece obiectivul .declarat. al-acesteia este promovarea armonizirii-politicilor.. si. practicilor de acces, Consiliul Europei.a considerat-c& este fundamental si verifice compatibilitatea, principiilor enunjate. in. Recomandate cu legislatia, regulamentele. si " Cerectarea cu privire ls. Accesibilitatea documentelor de, arhiva.n farile din Europa Cenivala $i de Eo, jntceprinst intce 2002-2003 de dna Daria Nalooz, Director General al Arhivelor Statului din Polonia, aubliniazd progresul obfinut din 1989, precum si nevoia de reformeviitoare, Din cele 20'de fari-supuse investigate, 14 lucrau le-elaborurea de noi texte legislative sau de amendamente in legislajia existent, Dupa cum a:sbliniat dna Daria Nalecz, ,.Dacd legea provine dint-un trecut mai indeplrtat, aceasta poate da nagtere la consecinfe care cu greu pot fi accepiate” practicile tn vigoare din farile membre: S-a putut anticipa totodata c&, inten num&r de: yiri, ceexaminarea regulilor privind accesul cere timp si, in consecint§; se impune nevesitatea unor actiuuni de inonitorizare. Imediat dup adoptarea Recomandarii a fost intreprinsA 6 cercetare de verificare eu o ari de accperire’limitata. fn 2003-2004, &-a desfigurat 0 cercetare” comprehensiva, care. a implicat autoritafile arhivistice najionale, cercetitori de nivel academié’ si organizafii non- guvemamentale pentry apirarea drepturilor omului si de comemorare a faptelor’ trecutului, Au fost” elaborate linii directoare “in vederes implementirij ‘ obignuit supus. autorizaril administratiei arhivistice competente ‘sau a altei administratii care avea atribujii in:acest sens.:tn-a. doua. jumatate a secolului al. XX-lea, sarile democratice au abandonat complet accast& practic& sau. au tuldcuit-o ex eliberarea unei legitimasii de cercetitor consideratA necesara din motive de securitate, ‘in’ timp ce regimorile dictatorial au intirit. regulile de seeretizare. Condifionarea accesului de 0 autorizare este atat de putemic inridacinata in tradijia.arhivistica a Puropei Centrale, gi de Est ~ s-a remareat acest lucru inainte de episodul totalitar — incat cele cateva legi arhivistice aprobate in noile democrafii de dupa. 1990, in, log si. anuleze regulile de secretizare mostenite din perioada comunisia, le-au mentinut, | Conform rispunsurilor primite de ta cercetirorii de nivel academic si de a ON.Guri, accesul la documentele Piri restrieyii este “supus autorizarii in 10 ari (vezi mai jos 3.4.3), desi 39 din.41 rapoarte primite de a serviciile de Athive nationale declara ci accesul la arhive este Tecunoscut ca un drept. Evident, Arhivele najionate din cateva rt considerd eliberarea autorizajiei drept o formalitate respectaté: pentru @ implementa dreptul. de acces la arhive. Térile care condijioneaza. inci in mod oficial. accesul. de. autorizare.trebuie. incurajate. st modifice aceasti noud. rutin in. termenii -legalitapi si. in, spiritul politicit. arhivistice Accesul la arhivelé publice este un drept democratice din secolul al XXi-lea, sf legifereze recunoasterea dreptului de acces la athivele publice. 2.1.2. Drepnil de a avea acces la arhive irebuie si fie aplicabil suturor utilizatorilor in cateva jari europene s-aut impus, intr-o lungi traditie athivistica doud criterii de discriminare: (@. cercetttorii de nivel academic se bucurl de un tratament preferential; si i). cetatenit straini care solicita acces ta arhive sunt supusi unei verificari speciale si, uneori, unor restrictii speciale. Jn timp ce doar trei institufii de arhiva au rispuns c& aplic&d masuri discriminatorii cetapenilor straini, cercetitorii de nivel academic continua S& se bucure de un siatut privilegiat in’ 7: state menibre ale Consiliutui Europei. Aceasti a doua discriminare, justificati de regula prin fragilitatea foarte mare a documentelor, poate aduce prejudicii in special cercetarit fara scop academic, “in .domeniul genealogici, istorici locale sia comunitatilor. Acest af doilea principiu.etie, care interzice discriminarea intre utilizatori, decurge din primul,:tratat mai sus; in paragraful 2.1.1; Implementarea primului principiu (accesul tn arhive este un drept) nu este posibilé fird a se conferi acest drept tuturor titilizatorilor. 2.1.3. Restrictiile asupra _accesului sunt necesare pentru protejarea intereselor publice Regulamentele de acces trebuie s& trateze cui aceeasi rij ceringele contradictorii ale transparenjei si secretului, Recomandarea subliniazi: (D. documentele care pot fi consultate tn organizatia creatoare, in baza Legii libertijii de informare sau a unei legi similare, trebuie si riména accesibile si dupa depunerea lor in custodia Athivetor. Gi). 0 petioada generala’ de protecyié dé-20-30' de ani ‘poate “fi aplicati, in mod automat, documentelor preluate de Arhive, a cAror deschidere cdtre public, dupa o astfel de perioads, niu mai poate afecta interesele statului sau ale persoanelor. Trebuie sf se aiba in vedere faptul'c& unele restrictii, impuse de Legea libertafii de informare sau de legea similard privitoare la aecesul la documeniele oficiale, sunt imediat anulate dupa expirarea perioadei de pases proteetie aplicata de Arhive. in fapt, dupt 25-30 de ani de la crearea lor, Sele mai multe documente si dosare care confin informayii- despre. natura amoritaqilor publice, despre inspectia, controiul si supravegherea efectuate de acestea, despre politicile economica, monetara si a ratelor de schimb desfgurate de autoritatile de stat si dezbaterile care au loc in interiorul sau intre autoritati, in. timpul pregatirii. inteme -a unui subiect. isi. pierd ‘caracterul de confidentialitate, 2.1.4. Restrictiile sunt necesare pentru a proteja persoanele fizice Necesitatea de’ a proteja’ intimitatea si interesele personale, ‘impotriva pitrunderii fli. drept a organismelor publice,. presei fi cercetirilor individuale, a condus, in ultimele trei decenii, la 0 dezvoltare spectaculoasi a textelor normative internationale si a legislatiei nationale’: Logislofia si regulamentele privind accesul Ja arhive trebuie si fie in acord cu aceste. texte, prin precizarea. unor. perioade de protectie variabile (de ex. 10 pan’ la 70.de ani de la inchideres. dosarului.sau 100. pana la 120 de ani de la nasterea persoanei vizate) pentru dosarele si documentele care confin informafii medicale, judiciare sau alte informapii secrete referitoare la impozite precum si viata familiala si personala, fn ceca ce priveste: accesul la documentele care contin date personale (accesul. persoanelor in cauzi sau al_reprezentanfilor lor autorizati), Arhivele trebuie s& aplice dispozifiile previzute de legislatia asupra libertatii de informare gi a protectiei datelor personale. Dacd astfe! de reguli nu au fost stabilite, trebuic. urmati procedura.aplicabilé de acordare a unei autorizatii speciale de acces. 24,3, Toate secreticérile trebuie sé fie limitate in timp Conform rispunsutilor primite de la Arhivele Nationale, documentele pot fi clasificate sine die in 12 pari, dintte care $ sunt noi democratii, unde 2 at ‘al Conventiei Euroy vind Drepturile: omului garanteazd. dreptut de ipa 5 Seen, Sees ie ue a te ‘funcfiei lor nu intra, in principiu, sub incident acestor linitari. Protejarca gi accesul la datele pprotecjia persoanelor, im legitiurd cu prelucrarea automat a datelor personae din deceit coe aceastt practicd a fost impusd (inainte’de cdderea reginiului dictorial) tinal parfi importante din documentele 6ficiale, create de autoritatile politice si publice. “Aceasia practicd, ‘néompatibila cul valorile ‘democratiei, trebuie in ‘nod explicit interzisA fn legistafia privind accesul ta arhive. Dact! orgénizatia creatoare nu cere prelungirea perioadei de protectie fn baza uni justificstt fumdamentate, declasificarea trebuie si se produci de-la sine, la sfargitul perioadei de proteefie hotaate de lege. 24:6, Condifiile privind accesul’ la’ documentele cu restricfii trebuie si fie aceleasi pentru toyi utilizetorit _, Autorizajille speciale ‘de acces la documentele cu restrict (vezi mai jos paragraf 2.2.4. si paragraf 5.9) pot fi acordate in conformitate cu doudl proceduri diferite: ad acnumi prin declasificarea documentetor cerute Sau ad" personam, prin ‘acordares: autorizatiei speciale unui utilizator individual. Daci este urmatd cea de“a doua procedurt, 0 atentie special trebuie acordat pentru’ a’ evita aplicarea “unui “Wwatament partinitor diferigilor solicitanyi. Cel de-al sasetea principiu etic deriva din cel de-al doiléa (tratat mai'sus fn paragraful 2:1.2), care cere ca tuturot utilizatorilor si fi se reeufioasea dreptuti egale. 2.2., Principti procedurale 2.2.1, Toate textele legislative si normative privitoare'la accesul Ja arkive trebuie puse in acord in. majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, pe langk ca Athivelor exist gi alte texte legislative (Legea privind arhivele fostului serviciu. seoret, Legea. liberatii de informare,. Legea informatiilor secrete, Legea privind protectia datelor personale, Legea dreptului de autor) si instructiuni de aplicare care au in vedere accesul la arhive. Responsabililatea pentru asigurarea coerenjei diverselor texte aparfine -Guvernului, Parlamentului” si. Curfilor Supreme saw Constitafionale. in “eaz* de neconcordanfe, prevaleaai cel mai recent text. 2. Accesul la arhivele publice'trebuie si se supund aceloragt veguli pe teritoriul. unei féiri Dreptui la transparenfa si la cunoagterea istorici: sunt valori care cer Lee ‘6 apicare identic& a regulilor privinid acest la arhtivele publice pé itteg, ‘tetitoriul: national. Daed;” print’ prevederile’ coustituffonale, autoritatea -asupra'arhivelor de nivel inferior guvemnului central Ginclizand autoriiaioa supra politicii si regulilor privind accesul) cade in competenta statelor -constituente ale-federatiilor sau a altor autoritagi autonome, este sarcing acestor stats si autorit@fi sd aprobe texte legislative’ si regulamente care si ‘ontina prevederile enuntate in Recomandarea Consiliutui Europei. - Tnistitutiile “arhivistice “naffonale coordénatoare” pot contribui In uniformizatea implementarii acestor principii la nivel national. 22.3. Toate resinictile privindaocesul trebuie sd abi o baztt legales Politica de accés la arhive are la bavi, de reguld, consensul organismului Legislativ, -astfel Inet <4 “poath fi: evitate teorientirile periodice ale noilor guveme. Toate: restticfijle existente in-firile far‘ ‘perioada generala de protectie si toate exceptiile de la perioada general de protectie trebuie 38 aibd o baz legala: Aceste restricfii pot f specificate tn Legea Arhivelor sau int alte texte legislative, ca de exempiu Legee informapillor “secrete sau Legea privind protecjia “datelor” personal. Categoriile de informarii protejate gi perioada de protectie pentri fiecare in parte trebuie stabilite prin lege. De asemenea, legea trebulie $% fixezt résponsabilitatea pentru decizia de clasificare, sau declasificare pentre documente sau grupele de documente, De obicei respansabilitates revine: organizajici care a creat docimentul sau administratiei care o controleazs. Responsabilitates’ pentru: aecesibilizare poate revent ptin lege: autoritayit athivistice, 2.2.4. Utilicatoril au dreptul sa solicite:autarizapie speciale pentru caccesul la documentele. cu.restricfit si de. asemenca.sa feed. pel in-caz de respingere-a-cererti lor ‘Aplicarea unci perioadei generale de protectie si restrictiile pentru perioade mai lungi impuse documentelor, clasificate deoatece. ‘confin informatii care nu trebuie divulgate (pentru a proteja interesele publice si personale), nu trebuie si insemne c& accesul fa documente, tnainte, de expirarea perioadei generale sau speciale de inchidere, este “interxis sistematic, Asa cum S-a specificat mai sus (patagraf 2.1.4.), persoanele fizice, mostenitorii lor si reprezentantii lor legali trebuie si alba dreptul de 8 cere autorizatie speciald pentn. a verveta documentele care se refed la ci fn. mod direct. Cercetdtorii trebuie. $4: aiba dreptul de @ cere autorizatie special pentru acces total. sau parfial la dosarele si documentele aflate in Jegatura cu tema ior de cercetare, Interesul crescAnd al publicului asupra istoriei recente.i sistemul actual, ce oferd protectie unui numar mare de date personale dau nastere uunui num crescand de cereri pentru acces, printr-o,autorizafie speciald, la ‘materiale cu restricfii. Conform raspunsurilor primite de la utilizatorii de nivel academic si:0.N.G.-uri, aproximativ o treime din solicitarile pentru autorizatii speciale sunt respinse. tat persoanele fizice care ver acces la documentele referitoare fa le sau la familiile lor, cét gi utilizatorii de nivel academic trebuie s& aiba dreptul sé facd apel impotriva respingerii cererilor lor. 2.25 Orice respingere'a cererii de acces sau a autoriziyie’ speciale pentru acces trebuie ficuia tn'scris Comunicarea serisa. a respingerii cererii de acces la documentele fra restricfi sau a autorizatici speciale pentru consultarea documentelor gi dosarelor cu restrictii este esentiald pentru a se da posibilitatea persoanei care a solicitat accesul, sau autorizatie speciala si. fac& apel impotriva deciziei negative. 2.3. Prineipii tebnice 2.3.1. Nwtrebuie percepute taxe pentru consultarea documentelor publice sia instrumentelor de cercetare _ De vreme ce accesul la athive este parte a functiei sérviciilor de athive publice, libertatea dea cervetadocumentele si instramentele de cercetare, fird: perceperea unei taxe in: contul.serviciului sau institutiei respective, reprezinté un principiu de baz. Credibilitatea si autoritatea moral a institujici de arhiva public depinde si de aplicarea acestui principin, Desi Recomandarea nu face nici o refering la instrumentele de cereetare introduse pe website-uri, este logic si de dorit de a aplica gi th cazul acestora regula de acces gratuit ie i i oa aca nna aR nenauaNE 23.2: Toate instrumentele de cercetare trebuie sd fie accesibile tn S totalitate utilizatorilor Dreptul de acces in arhivele publice presupune dreptul de a consulta gratuit toate-instrumentele de cercetare create atat de organizafia ‘creatoare (registte gi index, evidenje de depunere ~ dact depuinered nu a fost. urmata de reordonare, selectionare ‘si recotate =, cat yi de cdtre institufiile arhivistice (ghiduri, cataloage, inventare, liste pe categori, fige tematice, baze de date eto,), Indicarea existenjei documentelor cu restriefit (Chiar fra descriere de continut) este esengiala pentri a se da in acest fel posibilitatea utilizatorului. sa solicite’ autorizatie special pentru a’ te consulta. 2.3.3; Institutiile. arhivistice nu. trebuie. $0, refuze:agcesul: la documentele fara restrictit pe care -ele le consider irelevante pentru tema de cercetare dectarata de utilizator: ih regimul de secrétizare care a existat in statele cu partid unic din Centrul si Estul Europei, institupiile de arhiva erau autorizate si verifice confinutal documentelor cerute de utilizator si sti tefuze cercetarea lot tn sala dé studiu, dact le considerau irelevante pentru tema de cercetare sau dag documentele contraziceau tezele istorice oficiale. Accesul a arhivele publice fiind un drept trebuie, asadar, ca aceasti practicd sf fie: inldturat’. Conform cercetdrii noastre, aceasta practic’ nu a disparut’paivi acum din regulamentele a 10 fari. 2.3.4: Utilizatorit

    You might also like