eA{}€'HEgHsj;-,*#LA €-r'A {:ag}{lAiqELilFffi. 6:jL, AHF{#:3=9*"Ea ?

H
fF.gKAgaSE
{_r{}r*'EBAT,eF-a& ej$e*€a FH$ficTil waa;nia'F*ARF: {"9;E-,'rEjR,'*F-{},
,q#Re{l*E,,fl

ql*ijibat'^r*ii n**r sp*cii de

F*l*-qlrea i:lei*h;*gat.* qi i*:i*;rsivF: * i****ti*iij* p**€ri;
insecte d*r-;n*t+are eultuJic,r agr!**l* e s**s la i'.'**ia * so:rie de aspecte
ilegati-re dinti-e
care areinri* d*ar c*leva die **i* ntai inep':rta*1*' ill: itrc**v*cli*# maicr esie iipsa cie
a-iasuri atdt insectale
seieciivitare, inse*iiciii*ie ciix g**erafia u oloo* rtristrugSnd ?re egaid.
iii
diun€i**,r*, c6i gi *e1e i*i**iiaie" accsta prrt*l:d drii:*: ia d*aecliillbr* bic****t;ee,
*u nele
- cazuri drnrratice. csrcetStorii s-au
i; u***i" eondilii nefa-vcrabile pentru inedii-:i Tnecnjurftor
pe care insectele le
orientat spre folasirea u;iui i'iorl gtlf,li de- substanle gi anu:r'* cei*
dituzeaz€ in mediui ?n**njrrdt*Jgi care au r*l*1 *3e a asigura Hn
tlux tJfirnte'nent de
intbr-*:aiii ?ntr* ineiigizii a**i*ia;i spe*li, :uhstal*ele intplieat*
p*art[ d**g:nirea de
e'orpului dc
tbrsfilo*!" Termen*l .,ibr**r*sl"Ei*ii*u*,t* .,* s*bst** * sechetat6 ?* exteEi*r*l
specie' ?n care
s6tre un individ qi lecepli*nat* d* cdtrs un alt individ din aceiagi
decia*geazB * reaclie *pecific*. iil; c*lrilp*ftament definit sau
uri pfoces de dezvoltare,
guverni*d deci reiaf ile in*'aspeeif'rc*"
r:tillzaii de insecte ?n
Fer*m+nir" ea *riji** de **rsr**icar* !ntrasp**ifi*[" sunt
toate activitxi;ie bi*loglce ?n *ar* se ir*purie * e*n:u:ri*are
i*tre icdi-"izii un*i populalii'
uacr manifestlri
AcliBnea fercmcniior-urrrpru insect*lcr'receptofrr* csl1sta in ind*cer*a
apropierea indivizilar cie
cclnpcrtegr1€ntale stere*tipe qi ade*vate ia c a**r*ita ac'tivitaie:
sexe spuse ?n perir:a<ia ie repr*drrc*re, t'*rrnalea r*i*riior $i
m*ntinerea i*r ?ll ti*rpu1
cc'm';ni*are prin t-eramoni
misratiei. crient*rea in tirnpui*[utfu"ii hral.ret *tr:. Sixt*mul de
in
i*|;r.,t-;r "r*-.;rm bi*logic eare iuncfioneazl 1a nivel de papulalie II'gi eo*tribuie feromonii
mare rn6s*r[ ia supraviepirei specici. Aqa *um a*r ar*tat
in *apitolul se
pe cafe ?i declanqeazF
clasific* 7* r*w *1lrlte c*tegt:rii. ili furiclie de *arxp*ltame*t*l
a r:rmei, r1e disp*rsie' de alarmi gi
isexuali. d* avipazitare" de ag-rf;gare. de rnar*are
ferornonii <ie c*n:unicare la lns**tele sociale)'
F*r*monii sexsali {:rtrattx*{i s*xnali}
raspandiii ia
Di*ire t**te tipurile cie fer,]fileild, furom*nii sex*sli sunt cei ma!
ilal-e * prezi*ti' cele mai
lnsecie qi ?,, t*t regn:.riairi**l. Ilatcritg initr;*itan!*:i pra*ii*e F*
rlumefoase *er*+tdri s-au *rie*tat as*pra f*rcxi*uil*r s*xuali
la speciile de iesecte
d[rx*toare, unde s-arl abordat diverse &specte'
speciiior de
Feramcnii sexuaii suni pr*dufi de lrnul eiin sexe, ia mai*ritatea
inasculii prcdue fbrcmcrrul
inseete sunt prcciuqi de fer**l*. $u,*t ins6 +i specii la carc
grandis' }acus
sex*al. Aqa se ini*:npl* la A***11:*sc*1id*s *b{ec'l**, '4"*th****rus
iplcni. F-clul fer*inc,fi*ui s*xual la t*ar* irisectele. *'n cle altf*tr ?n
t*t regnul animal' este
de insecte ia eare gi
de a media apropierea indivizil*r cle sexe oouse' Sunt sp*cii pe cafe ii
maseulii praduc sui:*ian1e niir*sit*are rtremir$ite fer*m*ni atrailisiaci"
eli'nereazlc**ri ajung in apr*pferea femelei
pentnt
t* s'**rent*id* ibga,-fur+;::+nii see-uali i:r'ezintl * irnpc'rta*,tE de*sebit}-
reaiizarea si stemeicr cls ccnrb atere integratft'
sexuale a insectelor au
Cercetariie stiintifi*e efe*tuateln d*rne*iui co$1pCI{t6rii
substante'
per*ris sd se stabiieasc6 erm6t*al*1* inet*<$e de *tilizsr* a acestor
* a-{* rtizar*e m*ffies*el*r *pti*,T * pentru xpl'i**tea tratai*eatei*r de

s*E*]atere;
e d-ezciri*ntar*a firasc*iil*r:
e crsarsa vacuumui*i de lnasculilar:
*Pr:i:ereairlevidenlaatbcareicrddun[t*rilcrdecarailtini:
s utiiizarea fer*monil*r itr a*re*t*c eu cir**rcsteriiizaflii-
+ apiicarea d* afi:esiecriri c.r.l irrs**;isiri* p*i-itfti c*r-:rbater*a
l**aliz*tb a urrsr
CEundtcri.
 Stabiiirea monte*tutrul aptri*Srii tratam*n{*1or de lcmbatere, cu
*.l."toTl
capcalel+r cu feromoni, est* metq:da *ee. mai pcpulari de utilizare
a fercinonilor' In
cu l^]n ciei care nu Se
acest sccp. se amplaseazh ?n *rllturli fiapcal:s sp*cial* acaparite
pe un suport,
usuc* a perioada de circa 5{}-6* d* zile qi in ear* ss intrcriuce feromcnui
de unCe se evaPcri iiePtai.
spre cursa'
Masculii ,.simti acea$t6 s*bst*n{* *le }a n'lare di*taftt& 5i se deplaseaza
permiie sd se
rlmf;ninri lipi$ de pereii asesteia. Exarnlnarea periodlc[ a capeanelor
duph aoees evniuli* intregii populatii'
""-"' "T" aparilia primilor fiutr"-rrrqiqi de'*
stabilieasei
serie sie *riterii, pe traza unei metodologii
r"i-*. ** o.**te dat*
spociale, se indic5 m*me;itul 6pti:n d* apliei:r* a trafa*re*teior.
prln rititrzarea unor flantit*fi rnai :riari de f,erc*rcni dectt ?n sazul averiz[rii, dar
totugi foarte reduse {i0-i5 glha} s* produce dezcrisntarea masculilor'
Din cauza
aimostbrei care contine cantit4i mari de f,ei*m$r\ rlascr.rlii
nu rnai pot sil gaseasc
femelele pentri] imperecher* qi d*s*endent* sca*ic brusc' P* aceasta
cale se poate
de masculi
renunta !a tratam+nie *hir:'lise i;: t':ath ?-c*a tretat$- *stfel' Pri* '''acuurn
capcattelor cu
trebuie s6 se inteleage c#leetarce p*pulafiei de r:ia*culi cu
ajutorul
populalia scade brusc'
feromoni gi astfel felelel+ r*m6.n net'*und*te gi de asemenf,a
astfei ca nu mai poate pr*duee dnr:ne notabile'
Capcanele cieiaase cu fer*rn*ni p*r fi f*i*site in
zc*el* prabai:iie de p6trundere
de inmullire' Dup6
a urror d6r:n6tor"i de cat-a:1tifi*, pentru a depista focarele primare
aceea. iiisecteie pot fi distruse prin tratram*nte'
utilizarea
Un domenlu loarte intere*ar".t de *xtindere a fer*mosilor ?l constituie
lcr jn amesiec cu chemosintetizanfi, *sit"el ca rnas*uilii atraqi pr+iau substanla
chemc steri lizati"* gi nu rnai *qa des*ander:ti'
pe discuri ce atrag
Amestecurile cu instlcticide aplicate pe anumite plante sau
inseeteie, duc ia mo*alithti rnart a masculilor d* d*un*tori.
Uneari se aplicl 9i prin
tratarea alternativS a r$nduril*r de plante'
?n {ari' au ibsi
Fe ?:aza *erceiaiilor ef"ectuat* ?n riifurite t6n. inclusiv la noi
de utilizare cu succes in
elaborate diferite pr*dgse Acestea s$nt dger *frteve e'':ernpl*
practica a feromocilar"
ln eurs de cercetare sutrt fersillanii de Ostrinia nubitalis, Lrpaeciiia ambiquella
etc.
7lv€ad in vedere reauitatele +b-1!irut* p*n* ?* pfszont **
apreciaz[ ci ferorn*rut
pot fi fclosili c* rezultafele pozitive cerfe, {ie singuri in c'adrul pr*gramelcr de

combatere integrat[ in urmit*arele activitA{i de prctec{ia

plantelor;
- Prevenirea stabilirii p*pulatiilar d*1u*tsar* ?n nci areale;
r Eradicare& unor p*pLllaiii rccent stnhrilite tn zone bine izoiate in spafiu'
r Deieciia lnrezc*tei 3i s*praveghel*e p*pr:trat',i1u-r d*uniioare ?* vederea
ccmbater-ii lor cu aite rnrjloace 5i metcde.
r Combater*, u**, popui*1ii dSundtcare dela stahilite, dar ca::e se afli ?n
densitAli mici, in scop.rt irnpilcliceriiinrnui-tirii i*r extinderii
qi zonelcr 1or de d6rrnare;
e Menfinerea sub pragul e*oncmic de d[unare a popuialiilor d[un[toafe
sare au

last fediise sub acest prag"prin alie n':et6** ;l rnijl*ae* de combatere;

* Eradicareu unoi i*pulalii <16u*Eta*:re dejm stabiiite, din zcne ?n caie au fost mai
ds combatere"
?ntti red*se la densititi mici*i:u ajntorul atrta:r mct*de "ti mijloa*e
de fapt utilizarea
Litilizarea feromonil*r sex*-ali in aueste direclii presllpune
dia habitat o surs[ de
capcanelor feroncnale care lblarlesc pentru 8tn'*geree d&un&t*rilor
fercmon si*tetic, mat*rlalizat* *:b tbrrna rin*i mor':*li gi a u*r:i Cispo:itiv adec""at de
capcan*. proeriu*zise. {Fig. 1 )
 1
'
tr
"f;.

d
r'4
6?t
tra
IF
*.9
€
II
9l
i!
*,
$
*

$
:

di. .,s '; i ,: 's!&i.Fr '-.&.,-'*-

Fig.l * c*pt*rnre* i*sectel*r {H Ei$tofirl *apca*clar cil fert}me*i sexaali

 C*mpone*tele struetffir*F* *le **p*a*el*r etl feram$*i sex6*li
Nlornelil* cs feromoni sintetici. Frod**erea ferr:moniior sitetici a reprezentat
laciorui decisiv pentru utilizarea lor in acfiuni cu caracter practic. caiea sintatici de
practice
obiinere crelnd disponibilitatea unclr sentitbti ?nse*enate de fercmoni astiuniie
f;ind pcsibile pe rupraf*1* *'rari de p$n[ le flatevil zil* sau sute d* mii de kilcmetri
pStrali
pentru oblinerea unui rnaxirn de p*tere a-trafite*tb qi selectivitate, compozt{la
t"eromonilor sintetici trei:uie s[ reprod'r-lc1 c*t mai exael coinpoziiia calitativi ;i
cantitativi a fbromanilor naturali ai npeciiilci- cu c&r* se lucreazi,. Acest lucru este cu
atdt mai ne*esar *u cit s.:a sjov*dit r:* ac***gi substan!* pcate fi tolcsit*
de Cif-erite specii
in moei diferit, pentru ccmrinicareer interslrecific5. De aees& in cazul realiz[rii mcrylelilor
unuia sau mai
cu tbromoni sintetici, trebuie s[ se trateze cu n:aximi atenfie atdt prezenla
raultor corliporienli cat ryi p"rr*p*rfi* l*r in affie$tec. F*ntm ilustrare in tabelul nr' I
prezenrf,ffi inforrnalii refuritla*"* Ia mcdnl ?n carc *ste detsr*rinath specificitatea
atracliei
?'aia de unele s,pecii de }*pirJoptere de c*tre pr*pa4ia ?n arnestee a celor doi izomeri cis
(Zi qi trans (E) ai tetradscsnil acetaluiui"
Tabetul 1.
Sp*ci{icitate* atr*c{iei fa{6 de dif*rlt* specii de lepidoptere
* :!n$r *rneste*uri f61rrfiate dixr ic*rcerii geom*trici al acetattlui de

Propor{ia Specia atrasl

izomerului
*rs trnns
I{

-i
1
-99 Evergestis froticalis
1
t rlQ Ostrinia nubilaiis
.' Lorostege sticticalis
5-i0 9*-95 Histersossi *artltrightiena
6 q4 Pla-tycota stsltana
tt 83 Archips cerasivoranus
Archips semiferanus
4! 53 Pvrausta cinguiata
50 Arclrips p*cianus
70 JU Archips arg3'ropilus
80 7C Argyrotaenia pulcheliana
n,' I Al gyrotaenia velutinana
'")4-97 -"} -(-] C i'lcristaneura ros&ceana
95 Hvnon*meuta rnalinella

S-a stabilit cf, **r*p*zl1ia fer*m*nilor siitetici *rl ccmponent esie

in
preponderent numit cslllp{}nent n@or, ceilalgi s*nt preze-nri ?n pr*poilii
mai mici' fiind
praporlie in care se
ilenumrli eompgnetlli minari. Fiscare sonlp*netlt, indifbr*nt de
ge*;$r*ln uecrelia tbrcm*nal6. are r*l bine pr**izat ?* tr*nsmisia f'erorncnalS
In unele cazuri plr*z**!* s*ffip{xenlii*r rnin*ri is i*rorrronul sintetis nu este
molesta eompomentttl
absolut necesar*. Astfsl tn sszul capt*rii speciei Laspeyresia
feromonai major, in ferom*nL"rl sinteti* este esentiatr$ pentru realizarea
capturilor' el
fiind responruLil de cie:sniarea la rnar* *istanf[ a mascriii]*r" ciiie sursa'de ftrcmcn'
Ccmponlntul rninor deqi nu este lndisp*nsahi! p*xta-u r*alizarea de capturi"
redregte
micd distania'
considerabil num*rul u***roru, el fiind respoilsabil de orier:tarea la
in alte cazuri pentm realizaiea unui num[r maxim de capturi nu este,neeesard
pentru
nici chiar prezenla comp$n*nliiar ma-i*ri, -citumlie obseruatl la unele noctuide
4
care se t<;i*sesg t'e;*m*ni pi*ric*mp*ne*fatri. Sbli**rea maxirnul*i de putere atractantA
a rnomelilor cu feromc*i sin{sti*i r:u depinde ?ns[ numai de prezenta sau absenla unora
dintre cosiponentii f,er*monului naiLlr*l *i gi d* pr***r.tia ?n care ace;tia sunt prezenli in
fercmonui sintetic
in acelaSi tiii:p qi puritat*:a furi::n**ului sin{*iic p*ate aflecia qi priterea aiiacta::ii
a mcr:1elilcr fbr*m*nale. Ll*et-*ri pf;*gr.r: nivsl*l *apttirilr:r- este ir*po*ant numai
confinutul ?t substan![ activ6, iac$iferent d* uat*ra impuuritdliior'
Astlet in eaptar*a ffias*ulitrclr viermului mer*lc,r Lspeyresia pom*nella, momelile
conlinarrd ferom*n sintetic cr.l puriiat*a de fi7?'r,, au reniinai capturi reprezentand doar
-:9% di* esle r*alizate su m*sn*tr1 *{x}iin*ll# * puritate s fer*x;i;e*lui de
93?; 9i
respectiv 9?-s6.
Suhstrate pentru fer*moni" Cel de*al dcilea elernent al momelii, suhstratul
are rolul de a staca gi difilza f*r$fi:lt:lncll in atnrcsfera de o a$a *ranierl ?ncit sd.
clecian;eze la inse*tele li*tE un o*mp*liarnen"f d* nprr:pi*r*" materializat ?n intrarea ?n
caF*ane 1i r*liner*a l*r. Pr*blem* *se*!"141& pentrx *i:i'ltles*a *nei pui*ri ai!"3ctante
maxime este realizarea ?n at-qr*sfur[ puit*ri atra*tante maxime esie realizarea in
atmosferl din cap*ane gi eiin jr.rrul ei a *nei *CIn**ntralii aptin"re a moleculelor de
fercmon. Concentralia tr*buie s* ating[ o aseinen€a vaicare incat momeala sd fie
ccmpetitiv6 cu surseie *aturale d* ferq:ni*n, iiar s6 au ije prea mare. deoarece psste o
anumiii concentra{ie a- fer*m*rnr:lui n afrn*st'er*, pt:rat* *:}area fenermenr-ll care determiai
o scadere a atractiei rnomelii. Frincipala *alitaf* a **ui trun substrat este
compatibilitatea sa chirnicd ca; fer*m*n*X. Din anest punct rle vedere ceie mai potrivite
sunt sr:bstraiele totai inerte sau iir**tive *hii::ie.
in *ercetirile *castr* r,u fsst '-rtilixste capl*an*}e ?n *are ibrai*r:nui sisietic a'rea
drept supcrt su-tlstrate de c**rciue {trg.?}. {-itiliz;*t p&'i?{!:tt rea}izarea de mcrneli abia
Cupa anit trg?0, cauciucul s-a impus raprid ir: acest ctcmeniu, elatarit* calit6ilcr sale.
strrictura macromcleculer5 carc ibv*ri:eaz6 r: relinere eficient* a fercmonilor sintetici"
este rompattbii iJin Frililer et* r.*dere chimic cu f,er*m*l"rii. sir.rtetici. Ac*:tcr caiitili li se
ada*gb 5i posibiiitatia *btineri! lr*cr stru*t*ri gi c*rnp*zltii dc mas{ ?n l*turi unificrme qi
posil:ilitatea oblinerii *n*i mari vari*ttli dc fcrsne'

;,rj

F.ig.? * &{omeli ea: sxtrr*fr*te di* caetciuc

Substrateie de cauciuc mai grrezi*t& ava*ta.lui unei stc*Lri ;i martipuldri uqoare,

lipsa l*r cle solubiiitaie in aderiv eiin i;46:cai:e f?c$ild p*sibitrh plasarea momeiilor direct
ic.! stra:l:l de adeziv. l,* tcate ac*stea se adangE pfe!$l d* c*st r*lati''' sc*z*t.
Substrateie de *a**iuc ri{i}izatr* au firrme ;i r',.:5.riltli f**l-te diierite, in marea
majoritate a cazurilor fcl*sindu-se ca sLlbstnat* prcr.l*se de serie iabricate inilial cu alte
deitinatie, cuffi sunt tubriritre ei* caucir*s {bl*site ?n lLrer6ri de laborator, dopurile de
t"lacoa*e sau benzile de car:*i** i?r!*sit* p*ntrrt f,ixar*a *apac*l'*r borcanelor'
?n cercetdrile ;r*astre s*hslrat*le d* sllucii.lc to;Iasite sunt cele fas*nate sub fbrma
unor dopuri de flacoane de medicamenle, pentrtt c{}n$enr&rea serului.
Fercmonii speciilnr pentr* & cftror captare s-a* fcrl*sit momeii cu substrat de
cauciuc dia experienieie pr*pril" au fcst ecetali, al**cii. amectecud cu acetali qi aicooli
gi aldehide gi amestecuri de acetali *ar aidehide. *ozele apllcate au variai ?n fliaclie de
sprecie in limite foarte largi.
:
 ilozcl* de fbr*itt*lii sittt*ti*i ;:,plio;ate p* lut.rstrra'rui de r-r;su*l;.rc qjin q:;rp,:itnt--ie
ibl*site s-au incadr*t in limit*ie
'*: S, i - ,-i nrg
iir generai sq: apre*itt-z5 efi mor:r*{ile cr.r rntr:strat rtrel eil-u*ir:e repr*z.inti, p6g[ in
in*mcntui de fa{[. a]dtr-ri'i d-* capslriel* r.l* p*iietilend, cele inai valor*ase incmeli.
1\'{*m*a1n. t'cr*mcirn}li sn pias*az*1 in *apcan*
i:* acleeivul Lle pe rrith,a inferical-E
nga ?no6t ilarfea ';**!inAncl tbrtxtt*uul sintetic s,4 fie in strs p:**trri n pennite evapoarsa
{ernisia feromonai5).
Capcanele. Capan*Ie sunt elisp*zitive rliverse rlin punr:t de i,eelere eonstrnotiv
fsi'e all roh"rl cie a €aptura ryi r:*fine inser:tela de *dtr* m*meiile fuir:moiiale.
Ca.tritatea esentinifi *r *::ri'rfir',*i ff;rpi;an* este randar*+iltul ri* capturH, reprozentat de
proportia rle indivizi efbctiv eii,i.lturafi din nr.rrlriii,-ul t"*tal de indivizi atriqi de c6tre
trglenlul atractant. Aceast[ calit;rle ilepinila eje mni rmrlli .factori clintre care amintim:
In generai a,cestea $e floltlplrn clin clou6 q:lemente rlin materint plastie (valve) eare
se pliazi dupX senrnele trasirte qi n* asanll:h:aafr sirn*tric cu ajr**nrl unei arrnituri
rnetalice. .Astfbl, cele r1*u.l r.filvs ail E:*nvex tat*a spre exteri{rrl asigurAncl un spaliu
relativ inchis. Suprafbla inie{'ir:aril a. valvei infbriqrar:e esfe pr*v5rutf, cu o peliegl[:fin[ de
adeziv special (ulei) nesicativ, inr:dor qi incok:r.
&esignu-crl gi rn$ri*mea {:ripcanei. Avfrnd In veclere extrema variabilitate a
ct]lllponeiitelar irtduse ?n indiviaii ra**ptnri de c6tr* fleroiilonii cu elbct &tractant, pentnr
{leoare spt'cie existd * eape*nE. *ptinrfil l]*pi, d*sitre affesre aspecte s-ar putea spune
multe- ne mirsinim s[ sirbiiniem cloar c5 r,ml ilesign inadeCi,at comportamentului
indivizilor atragi poate duce la inrposihilitatea gdsirii intrbrii ?n capcand, iar climensiuni
iuadeeviite orientirii la nii*d. cJistanta flaqfr de sursa de fbromon a irr<livizilor atraqi pcate
deiertnina .Fteriza.rea" in ;rflara eapean*i. *e nsenren**-" pr:zigia spafiall a elementului
activ al capcanei {campcn*ntfi c&r* asig*rh refiner*a inclivizilor atraqi} poate determina
reducerea nurn[n.rlui de capturi.
Arnplasax.ea fn spafiu n anpcanelcr. Trebuie sb se realizeze la in[ltimea qi in
e*:la {in interian"rl sulturii} undr: se desfHqcar* a*tiunea mediajd cle feromon. De
asemflne4 amplasarea ?n supra&-rfir tretrui* s* fi,r: reillizntfi astfbl ca clouf, capcane
alE-turate sir nu se .,rieranjeze" {eciproff, eie*arece. Tn astfbl ej* caxu.ri, se poate produce
efeetul de dezoriental'e a indivieilm'atragi, l';lpf ea.le se soldeazd su reducerea numdrului
capturilor. in acelagi tirnp, s-a fifinstatfiJ cX. ;rinpXnsarflfi. flal]ffarlelor ?n zonele marginale
:rle eulturilor are ca rezult*t nbginer*a *nr.li lrurnftr inai m&re e1e capturi" c*mparativ cu
r;spcsilsls plasat+: iii nri I l**ul pi:rr*elelor.
.{mplasarea capcari*lor iii cultul'i se realizeaz& eu o shptilm5ni inainte de aparilia
prezuntiv& a tluturilur daunil1.*rilq:r luat*: i.ri stud"ir-r
Caprcanele se tixeazf, sqrlid la. * ?u*lfim* de 1,5-2m cle sqrl intr-o zon[ in care si
tie prrr:tejatd de circulafia tra*t*arel*r iri ,;ulturi. Derrsitatea capca.nelor/ha a fast cliferitb.
iii fhnclie de scopul urn'lfirif.
Pentru icientiiicarea uil.or spe*ii de d[uuirtori in habitat s-au utilizat 0"5-2
ca;rcaneilta, iar pentru &vei-tiziu"ea tt'trlmnelltelorsiit; r-rtilizat 3-4 eapcane/ha arlplasate la
distanfa cJe 50rn intr* ele.
{ia-lit5iile ageniilcr cat* realizeazir re{inerea inciivizilor atraryi ?n eapeane. in sazlrl
capcanelor adezir.e" cleinl fok:nit pentm re{inere trehnie sii rrrezinte o a.dezivitate cit mai
pranuntati, sd nlr facfi. peliculfi si sfi-qi pilstleze *alitEgile * prerioadE ciit mai indelungatl.
LJe :ice**, pentru a. asigura eap*anelor ranclaurent* mari cle ca,pturfi, in zonele cu multe
suspensii de particule solide ?rr atmcsferb (fi-lrn, prai), stratul de clei tretruie sb fie
reitnprcspdtat, iar p*r1ile ;i.rlezive tr*buie sfr ile Tnle"r*uite la iu{.ei:vale mai scude dec6t in
zonele eu atmosferi curattr.
ilapcanele care tefin pi uciri ins*cteie atr&s* sLlnt cele mai folosite capcaue gi
lu"tii,lr*sc *lirninarea def-initiv# cJin habitat n indivizil*r capturati. in lunc,tie cle modul de
refinere, respecfiv ile usidere, aeests capcari* se inlpar-i ?n. capcane adezir.e, sapoane cu
lichide, capeane chimie*, eapcafifi elsctrice.