Gr partea I Intelegerea unui text seris 35 de intrebari ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120:min jut-oct 2016 Pagina I din 25aa parteaT Asttizi domneste haosul. El.a inceput in sccolul al X1X-lea sub irfluente acelei revolugii industriale despre pasionati de povesti glorioase, nici nu pomenese. $i totusi, ea este tot atat de importanta in planul vietii cotidiene ca Revolufia francezi pentru drepturile politice. Ea a introdus maginismul, cu tot ccea ce implica acest cuvéint in materie de nouttji réscolitoare. Uitim prea ugor e& aburul, gazul si electricitatea au numeroase aplicafii care schimba radical formele de existenja ale camenilor, Ritmul viejii lor se accelereaze si se-va accelera mereu. Blazat in aceasta privinga, omul secolului XXI accept fiird nicio emofie cifre fantastice care seapa infelegerii sale. Dar calea ferata, de pilda, nu s-a impus fri greutiqi. La afirmafia lui Stephenson ca este in stare sf construiasc4 o locomotiva care poate parcurge 20 de mile intr-o ord, revista .Quarterly Review” riposteazi: ..Ce poate fi mai ridicol si mai naiv decat s4 promifi cd vei construi o lecomotiva care si mearga de daua ori mai repede decat un postalion!”. Se cunose si parerile lui Vietor Hugo, prietenul entuziast al progresului: ,,Viteza este uluitoare, Florile de pe marginea drumului nu mai sunt flori, sunt pete sau mai degraba dungi; oragele si clopatnitele danquiese si ‘se amesteck nebuneste la orizont. Crezi ci visezi." Si cu toate acestea, reactia poetului este normal: pind atunei, ritmul vietii mu se schimbase. Ciind Napoleon pornise campania din Rusia, inaintarea sa nu se deoscbea de cea a lui Alexandru cel Mare. Galopul calului era cea mai mare vitezi rezervats omului, Magina pormeste batalia impotriva timpului. ‘Acestei bittlif i se mai adauga si alta, la fel de importanta, care intenfioneaza sa il inlocuiascd pe meserias, ‘nut cum nit se dau explicafii uneori intr-un fel idilic, pentru a usura munca emului — aceasti problema se va pune cu adeviirat abia in secolul al XX-lea, cu ajutorul automatizirii —ci pentru a permite o productie masiva ‘care, desfiicutii fa un pref mic, va da nastere unor averi uriage. Este domnia mrfurilor produse in serie. Aici atingem nodul problemei, De la instaurarea masinismului, gustul este nu numai jignit in diferite sectoare, dar intreunele dintre ele pare atat de compromis inedt te intrebi cum vei scoate la capt. Se poate replica, desigur, c& esteticul este © chestiune personala. si nimic ru este mai exact, dar nu este mai putin adevirat ci el poate fi ameliorat si rafinat Intr-adevar gustul se schimba si acest Jucru nu simplificd problema. Dar trebuie ficuti o deosebire fntre acest gust care este efectul unci mode gi atitudinea transcendenta care trivmfl asupra piedicilor trecdtoare pentru a patrunde, oricare ar fi semnele exterioare, in miezul lucrurilor. Aceasta este singura manifestare autentict a gustului estetic. Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min ful-oct 2016 Pagina 2 din 25Gr partea T 1. Care enun} dintre cele de mai jos exprima cel mai coreet idea prineipala a textului? (A) Efortul oamenilor se schimba odatii cu avansul tehnol (B) Schimbarile tehnologice nu au ficut decat sd altereze percepfia camenilor asupra vitezei. (C) Gusturile oamenilor au fost afectate de revolutia industriald gi revolufia franceza. (D) Victor Hugo a fost un susfindtor infocat al schimbitrilor thnologice. (&) Evenimentele majore din istoria ultimelor secole au avut un impact direct asupra modului in care oamenii percep frumosul. 2. Potrivit textului, care dintre urmétoarele enunjuri reda principala schimbare adusi de revelujia industrial? (A) Perceptia asupra unor elemente precum timpul s-a schimbat radical (B) Timpul trece mult mai repede. (C) Masinismul a afeccat piata forfei de munca, (D) Camenii au devenit mai pretentios {E) Operele de arti nua mai sunt apreciate in acelasi mod. 3. Care este scopul eu care autorul foloseste citatele din paragrafele 2 si 32 (A) Pentru a defini noile percepiii asupra timpului. (B) Pentru a descrie sentimentele oamenilor fa{d de schimbatile produse. (©) Pentru a expune doua pareri diferite cu privire la acceasi tema. (D) Pentru a explica diferengele de injelegere a sehimbiiri tehnologice. (E) Pentru a ardta importanja analiziirii mai multor puncte de vedere. 4, Care este, cel mai probabil, sensul cuvantului ,idilic”, asa cum este folosit in paragraful 4 al textului? (A) Rustic. (B) Naiv. (C) Campenese. (D) Singuratic. (E) Pastoral, 5. Potrivit ultimului paragraf, care sunt eele dows tipuri diferite de gust identificate de autorul textului? (A) Gustul individual si-cel impus de societate, (B) Gustul trecitor si cel cu adevairat estetic. (C) Gustul personal gi cel impus de o anumiti epoca. (D) Gustul necultivat gi cel clevat. (E) Gustul omului educat si cel al omului needucat, ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea [: 120 min int-oct 2016 Pagina 3 din 25,Gr partea I 6. Aga cum reiese din text, care este lepitura pe care o face autorul textului intre schimbirile provocate de revolufia industriald si evolufia gustului? (A) Revolutia industrial a schimbat perceptia esteticd a oamenilor din cauza lipsei esteticii din produsele masinilor, (B) Revolujia industriala nu a avut efecte asupra simtului estetic al oamenilor, dar acestia au renunjat s8 mai fie preocupati de latura esteticd a lucturilor. (C) Revolutia industriala a dus ta uniformizarea gusturilor aamenilor, ceea ce a permis produccrea de marta in serie (D) Gustul a fost influentat negativ de perceptia masinista asupra timpului gi a lucrurilor. (E) Gustul oamenilor a fost schimbat de contextul social si politic cl Europei ultimelor dous secole. 7. Care este, cel mai probabil, scopul cu care autorul a scris acestiext? (A) Pentru a introduce ideea de schimbare a percep} ichnologice. B) Pentru a explica lipsa de interes pentru dezvoltarea gustului estetic. C) Pentru a demonstra 6 abordate nowd a progresului tehnologic. ‘D) Pentru a invinui schimbarile tehnologice pentru disparitia constiintei estetice. E) Pentru a explica modul in care mintea omului este afectati de schimbaiile tehnologice. estetice a oamenilor din cauza schimbarilor Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat nentru Partea I: 120 min fuboet 2016 Pagina 4 din 25@ partea © curiozitate a povestirilor polijiste este faptul ca cle sunt cel mai prizate de acele categorli de oameni care, in general, sunt imuni la alte forme de fictiune literard, de regula, doctori, preoti, savanfi sau artist, adica oameni cu aarecare succes profesional, cu preocupéri intelectuale si cu un standard de lecturd de specialitate, petsoane care insi n-ar citi deloc povestirile din suplimentele literare de duminied. Sc spune gi ci povestirile politiste sunt citite de cetaeni care respect Iegea pentru a-gi satisface pomii ucigage si violemie pe care nu pot s& le tradued in fapte, Acest Iucra este probabil adevdrat in privinja thrillerelor, dar nu este adevarat si in privinta povestirilor politiste. Dimpotriva, satisfaclia magic pe care 0 provoaci acest gen de literaturd este iluzia de disociere de crimi, ceea ce o transforma in literatura de evadare, nu in operd de art Formula magica a povestirilor politiste este: un tip dé inocenti care se descoperd a fi ascuns vinovatia, apoi suspiciunea de vinovafic si in final adevarata inocenjf pe care cei vinovati au exclus-o, 0 corijare fieuta nu de c&tre cititor, ci de interventia miraculoas4 a unui geniu exterior care indeparteazi vina aducind informatii suplimentare. Povestirea politistd se subserie de fapt viziunii socratice: “Ignorana e un pacat.” Daca ne géndim la o opera de arta care implic& 0 omucidere, de exemplu Crime si pedeapsd, efectul asupra cititorului este de a se identifica cu ucigagul, desi nu recunoaste acest lucru. Identificarea cu fantezia este intotdeauna o incercare de a evita propria suferint&; identificarza cu aria este implirtisirea obligatorie a suferingei altcuiva. Procesu/ lui Katka este un alt exemplu de diferenfa intre o opera de arta i o povestire polifista. in aceasta din urmé € sigur c& s-a comis o crima si pentra moment nu este sigur cui i se atribuie vina; de indata ce se descoper’ vinovatul, inocenta celorlalfi este un lucru sigur. in Procesu!, pe de alta parte, vinovatia este sigur, iar crima este nesigura; jelul investigarii ficute de erou nu este de a-gi dovedi nevinovatia (Iucru imposibil pentru cé el stie c& este vinovat), ci s8 descopere ce anume a fécut, daci a facut ceva, ficindu-se ostfel vinovat. K, eroul, este de fapt portretul unci persoane care citeste povestiri polifiste ea. mod de evadare din realitate, Genul de fantezie in. care se cufunda cititorul pasicnat de povestiri politiste este fantezia edenica, cea care restabileste inocenta gi cunoaste iubirea ca iubire, nu ca lege. Motorul acestei fantezii este sentimentul de vind, a c&irei caue%i nu este cunoscuti de visitor. Fantezia de evadare este mereu acecas termeni este explicata vina, crestini, freudieni sau de orice alt fel. Pe de alta parte insa, modul in care cineva. ‘inceared sa fucd fata realitatii depinde foarte nvult de credinja fiecaruia. ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea T: 120 min jul-oet 2016 Pagina 5 din 25G2 partea 8. Care este, cel mai probabil, scopul pentru care a fost scris artioolul? (A) Denigratea povestitilor polifiste ca literaturd de evadare, (B) Stabilirea diferentei intre povestiri politiste si povestiri criminaliste, (C) Clarificarea diferenjei fntre o povestire polifisté si o opera de artd, (D) Determinarea valorii reale, ca operd de arti, a pavestirilor polit ste. (E) Discutarea profilului cititorilor de povestiri politiste 9. Care propozitie exprima cel mai corect ideea principala ¢ artigolului (A) Desi nu sunt considerate opere de artd, povestirile politiste surt apreciate de cititori cultivati ca mod de evadare din cotidian, (B) Pentru ca 0 povestire despre o crim’ si fie considerati open de arti ea trebuie si-i stimeased cititoralui uun sentiment de empatie cu fiptagul erimei, (C) Specificitatea structurii povestisilor polijiste este un eriteriu important de selectare a acestora de cétre cititori, (D) Povestirile de tip thriller sunt preferate de o categorie largii de cititori pentru c& lectura lor creeaz’ catharsis. (E) Toste povestirile care sunt construite pe marginea unei crime comise se subscriu principiului soeratie potrivit cdruia ignoranfa este un picat. 10. Pe baza textului, se poate deduce cA autorul articolului considers ca suplimentele literare de duminicl: (A) sunt o sursii de date faptice din societate. (B) sunt periodice modeme de valoare, (C) constitute forme de literatura de evadare. (D) reprezinta o forma tipicd de literaturi de specialitate (E) nu creeazS dependent’ la fel ea literatura politisti. IL. Autorul articolului afirma cf cititorii de povestiri palitiste pot, cel mai corect, si fie deserisi ca: (A) adepfi ai teoriei ,arta pentru arti”. (B) persoane inclinate sa-gi satisfacd o sete de sfinge din subconstient. (C) visstori ineapabili si infrumte monotonia realitatii cotidiene. (D) persoane in cutarea unei elibertiri de un vag sentiment de vinowsijie. (E) idealisti atrasi de mangdierea unei forme organizate de religic. 12. In contextul paragrafului doi, cuvintele ,.58 traduct” pot fi cel mai bine inlocuite cu: (A) si descifieze (B) 8 migte. (©) s& explice. (D) s& transmita. (E) sa transpund. Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min ful-oct 2016 Pagina 6 din 25Gr partea I 13. Autorul articolului face referire la Procesu! Iui Kafka cu scopal dea: (A) dramatiza intriga unei povestiti politiste. (B) opera o distinetie intre dows forme de scricre literara, (C) respinge o parere general despre cititorii de literaturii politist&. (D) demonstra geniul investigatorului extern fn doua ipestaze diferite. (E) discredita o teorie despre opera kafkiana, 14. Atitudinea autorului articolului faa de literatura politista poate fi cel mai bine descrisi ca flind: (A) dezgust mofiuras. (B) seepticism deschis, (C) venerare profunda, (D) distanjare indiferenta. (E) apreciere real, Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min iul-oct 2016 Pagina 7 din 25a partea I Pe tot parcursul istorici se dovedeste c&, pe masura ce a devenit posibila stocarea informatiel pe un mediu extern, oamenii au incetat si mai memoreze cantitiifi uriage de informatii. In Antichitate epopeele se ‘transmiteau exelusiv pe cale oral, iar mintile strilucite se mandreau cu. o memorie de neegalat, la fel cum in Evul Mediu crudiii obisnuiau si memoreze pe de rost cli intregi, Acest lucru s-a schimbat odata cu tiparul inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul cirtilor si a permis aparitia acestora in. tiraje mari. Specialistii estimeuzd ci in 50 de ani de la aparitia tiparului au fost tiparite la fel de multe cirfi cdte au reusit si producd seribii din intreaga Europa in cei 1.000 de ani anteriori Accesul publicului larg la tchnologic gi alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ¢e in ce mai mare a populajiei din qGrile modeme a dus la transformarea consiiingei umane si la renunfarea la traditia memorarii, tendinfa ce este acceletaté in ultimele decenii, odaté cu aparitia de noi tehnologii. Revolujia electronicé si aparifia Internetului au dus la scdderea costului tn timp si bani al accesului la informatie, reducdnd si mai mult nevoia de a memora. Un studiu efeetuat anul trecut in Mares Britanie a ardtat & fenomenul intitulat "amnezie numerica”, adica incapacitatea de a {inc minte numere de telefon, este din ce in ce mai réspndit. Astfel, 47% din populajia adulté a Marii Britanii nu stie numérul de telefon al partenerului pede rost, iar 61% nu l-a memorat pe cel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani, cénd telefonul fix constituia principalul mod de a comunica la distant’, majoritatea oamenilor cunostea numerele de telefon ale persoanelor apropiate. Astizi, ins, agenda telefonului mobil a preluat sarcina memorarii acestora. Acelasi studiu a relevat faptul e& 4 din 10 persoane au recunoscut c&, atunci cénd si-au pierdut telefonul mobil sau le-a fost furat, ou au putut sf ia legatura eu persoanele apropiate, deoarece nu stiau pe dinafard numarul de telefon. Rezultatele acestui studiu au fost comentate de un specialist in psihologie, Dr. Glenn Wilson: "Odata ce ia devine mai sofisticat, propriile noastre amintiri dispar pe misurA ce ajungem s& contim pe le stocate pe telefoanele mobile sau online. Pe kinga faptul eX aceasta dependent de tchnologie poste deveni problematiea in clipa in care memoria extema devine inacesibila sau este pierdut, existé riseul a agilitatea mental a indivizilor si fie afectata. Ca in cazul multor alte competenje, memoria trebuie exersatii dacd dorim s& nu se atrofieze". Un studiu efectuat pe un esantion de 3.000 de persoane de caire reputatul neurolog, lan Robertson, evidentiat faptul cd persoancle tinere au 0 capacitate mai redus’ decit cele mai in varsta de a-si aminti detal personale despre camenii din viaja lor. Cand au fost intrebate dac8 iu data de nastere a unei rude, 87% din persoanele de peste 50 de ani au stiut rispunsul, lucru valabil pentru doar 40% dintre persoanele mai tinere de 30 de ani, pentru eare astfel de detalii sunt transferate tehnologiilor de tip Faccbook, care stocheazi informarii esentiale despre o persoand. Pe misurd ce accesul Ia Internetul d accesul la intreaga cunoastere a omeni tentatiei dea extemaliza memoria. ine din ce in ce mai facil, iar telefoanele mobile inteligente permit in aproape orice moment, va fi din ce in ce mai greu s& rezistim Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea Tz 120 min jul-oet 2016 Pagina 8 din 25G2 partea 15, Care enung dintre cele de mai jos exprima corect ideea principal a textului? (A) Memoria umand s-a deteriorat odat& cu aparitia internetului. (B) Anticii aveau o memorie mai bine antrenata si mai profunda decdt omul modem. (C) Tiparul nu a modifieat semmnificativ modul in care camenii se raportau la valoarea amintirilor, (D) Dezvoltarea tehnologici favorizeazi externalizarea treptatii a memoriei umane. (E) Telefoanele mobile si internet! pot ajunge s& stocheze amintirile noastte cele mai personal. 16. Pe baza informatiilor din text, se poate deduce cd; (A) Nevoia de a memora scade invers proporfional cu facilitatea accesului la informatie (B) Relatia cu apropiatii nostri s-a schimbat radical prin aparitia telefoanelor mabile. (C) Antic fi pretuiau doar pe aceia care posedau o memorie exacta gi detaliatd a evenimentelor. (D) Cantitatile uriage de informafii care au inceput s4 circule datoriti aparitiel tiparului an fost memorate mai user, (E) Revolutia electronica a fost pos! informatii. doar datorit faptului ci oamenii au ineetat si mai memoreze 17. Conform studiului neuropsihologului lan Robertson: (A) oamenii in varsta sunt mai apropiati de familiile lor decat tineri (B) tineriz memoreazt mai pufine informaffi personale despre cunoscufii lor decdt varstni (©) cunoscufii nostri depind de aceesul nostru la mijloaeele care ne permit sa stim informafii esentiale despre acestia. (D) capacitatile cognitive ale tinerilor sunt mai reduse decat cele-ale persoanelor in varst&. (E) maj mult de jumétare dintre persoanele care isi pierd telefonul mobil pierd gi informatii esentiale despre cei din agenda acestuia, 18. Conform paragrefului 3, procentul celor care nu au memorat numdrul partenerului de viati este de: (A) 61%. (B) 20%. (©) 4%. (D) 10%, (E) 47%, 19, Care este, in economia textului, rolul paragrafului 47 (A) Combate o idee din introducerea textului, (B) Oferd un exemplu contrar pentru o idee enunjati tn paragraful anterior, (C) Reia si dezvolta o idee menfionatA in paragraful anterior. (D) Introduce o idee nouzi, ca altemnativa la o teorie prezentata in paragrafele anterioare. (E) lustreazA o ipotez prezentaté anterior in text. ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min jul-oes 2016 Pagina 9 din 25ar partea I 20. Pe baza articolului, care dintre urm&toarele reprezinta, cel mai srobabil, parerea autorului? (A) Revolutia electronic’ reprezinti mai degraba un pericol pentru individualitatea aamenilor. (B) Dependenja de mijloacele tehnologice ne tmpiedicti si ne p&strim activa memoria de scurti durata, (C) Comunicarea la distant ajuta la pastrarea amintirilor personale, dar deterioreazé agerimea mintii. (D) Tendinga oamenilor de a-gi externaliza memoria este o consecinfa fireascd a modului in care evolueaza tehnologia, (E) Amintirile tinerilor sunt mai supuse pericolului de a dispairea decat cele ale varstnicilor, 21. Care este, potrivit paragrafului 4, o solujie pentru diminuarea efectelor negative ale dependenei de suporturi exteme? (A) Antrenarea memoriei in alte moduri, pentru pastrarea agerimii mentale a indivizilor. (B) Renunjarea la aparentele beneficii aduse de mijloacele tehnologice modeme. (C) Memorarea zilnica a datelor istorice gi a detaliilor stiinfifice a cit mai mulior evenimente. (D) Cresterea acoesibilitatii informatiilor, pe suport tehnie sau personal, (E) Sporirea securitii tehnologiei folosite si diminuarea riscului de defectare sau distrugere a acesteia. 22. Conform paragrafului 1, un efect vizibil in prima jumitate de secol dupa inventarea tiparului a fost el: (A) camenii au inceput sa relationeze diferit la diferite niveluri, (B) carl au inceput s& inlocuiasc memoria umant, (C) volumul si accesibilitatea cdrfilor au crescut substantial. (D) calitatea informagiilor memorate de oameni a sedzut simfitor, ceea ce se intémplA si azi (E) capacitatea intelectual a oamenilor s-a diminuat sermnificativ. Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min iul-oct 2016 Pagina 10 din 25Gr partea I Conform unor cercetiti recente, oamenilor le place muzica din acelasi motiv pentru care sunt atrasi de droguri, de anumite feluri de méneare sau de jocuri de noroe, Un studiu a revelat faptul ¢8, atunci cand ascultim muzica preferati sau un céntec care ne impresioneazi, creierul nostru elibereazA dopaming, un compus chimie care induce sentimentul recompensei anticipate. Este ceca ce le face pe animale s8 caute hrana inainte sa le fle foame. $i, de asemenea, este coea ce-i face pe unii oameni sii mu poatd trece pe langa cofetiria din cartier Fira sa intre ca cumpere 0 prajturs, Fie si numai ciind anticipam primele acorduri din "Anotimpurile” lui Vivaldi, creierul nostra ajunge sii elibereze substanga care-nc creeaz’ starea de bine, a conchis studiul cu pricina, care a reusit s& stabileasca pentru prima oari o legSturi concreti intre secretarea de dopamina si placerea generat de muzica. Cercetirile ofer’, astfel, o explicatie biologic’ pentru faptul c& muzica a jucat un rol atat de semnificativ in diverse culturi ale lumii, de la inceputurile omenirii. De asemenea, prin intermediul muzicii, studiul ofera gi noi idei despre cum functioneaza sistemul plicerii umane. -Ascultam un céintee si anticipam ce urmeazA si auzim si dacd 9 s& ne confirme asteptarile sau 0 sé ne surprinds, gi toate aceste fine nuanfe cognitive sunt cele care ne dan plicerea aceea nemaipomenit4”, spune Valorie Salimpoor, cercetitor neurolog la Universitatea McGill din Montreal, "Senzatia de placere sau sentimentul recompense apar aproape exclusiv datorati dopaminei, Asta explied de ce muzica a ramas cu noi atita vreme”, adauga ea. Plicetea pe care o simfim céind ascultim muzica se intensified biologic in creierul nostru, iar acum avem gi dovada.”” Thir-un experiment anterior, Salimpoor si colegii sti stabiliserd cauzalitatea dintre placerea generat de muzica si un val de exeitare emotional, inclusiy accelerarea pulsului, a respiratiei gi alte masuratori de acest tip. Odata cu aveste schimbéti fizice, subicctii experimentului au semnalat gi frisoane sau fiori in timp ce ascultau muzica. Salimpoor gi echipa sa au gasit dovezi c&, in timpal unui asemenea episod, singele ajunge Ja zone din creier responsabile cu secretarea de dopaminé. “Este extraordinar cf secretim dopamina in asteptarea unui lucru complex si deloc coneret precum muzica”, a declarat Salimpoor, "Acesta este primul studiu care dovedeste c& dopamina poate fi secretatd ca rispuns la un stimul estetic.” “Aceste descoperiri sugereazii ci muzica, la fel ca drogurile sau jocurile de noroc, poate crea dependen(a*, declara David Huron, cercetitor muzicolog In Universitatea de stat din Ohio, Datorita combinatiei sale: inovatoare de tehnici, spune Huron, studiul canadienilor ofeta a noud modalitate de analiza relafia dintre dopamind si sentimentul motivatiei, al recompensei 5i al plicerii. .Muzica va fi un instrument util in tentativa, dea explica tot felul de aspecte legate de placere si de dependenti”, spune Huron. "Ce au fiicut acesti cercetitori este un tur de forta din punct de vedere al tehnicii. Pur si simplu cred cd au ficut o treaba nemaipomeniti.” ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min jul-oet 2016 Pagina 14 din 25@ partea I 30. Asa cum reiese din text, dopamina este o substan are: (A) genereazii plicere in agteptarea unui lucru cunoscut (B) este secretatd exclusiv de ereierul uman, nu gi de cel animal (C) este generat doar end ascultam muzica elasica. {D) este molecula responsabilé. de accesele de dependent umanii. () nu poate fi controlatd prin intermendiul unei anolize tigurease 31. Conform textului, studiul cercetatorilor din Montreal a stabilit toate cele de mai jos, CU EXCEPTIA ‘faptului ca: (A) dopamina induce senzatia de recompens’. (B) creierul intensified biologic sentimentul de pliicere. (C) camenii sunt dependenti de muzica preferat& pe intreg parcursul viefi (D) in timp ce ascultin muzica preferatd, apar simptomele de excitare emotional. (E) seeretarea de dopamina se produce si in anticiparea unui lucrn abstract. 32. Autorul articolului il citeaza in ultimul paragraf pe muzicologu! David Huron cu scopul de a: (A) stabili o noua legaturé intre muzic& gi istoria umand. (B) testa valabilitatea studiului condus de Salimpoor. (C) contrazice una dintre coneluziile studiului canadian (D) sublinia valoarea studiului cercetitorilor canadieni. (E) releva o teorie alternativa la studiul cercetatorilor din Montreal, 33. Conform textului, analiza muzicii in relagie cu dopamina este relevant pentru ef: (A) oferd solufii pentru stoparea dependenjei umane de méncare si jocuri de noroe. (B) aduce o perspectiva noua asupra istoriei umane recente. (C) poate releva noi aspecte despre modul de functionare al placerii umane, (D) identificd elementele esenfiale ale unet opere muzicale de valoae. (E) rezolva o problema mai veche a infelegerii biologice a muzi 34. Aga cum reiese din text, una dintre concluziile inovatoare ale studiului efectuat de cercetatorii canadieni este ed: (A) dopamina nu este sccretati ca reactie la Incrurile care nu ne plac. (B) ereierul uman poate secreta dopamina datorit unui factor estetic, (©) animalele incep s8 caute hrand datoritd unei nevoi de recompenst, (D) ,Anotimpurile” lui Vivaldi sunt cea mai apreciata oper’ muzicala, (E) schimbatile fizice care insojese eliberarea de dopamina au loc daar in cazul tinerilor. ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min jul-oet 2016 Pagina 15 din 25@ partea f 35. Conform textului, ceea ee ne creeazi plicere cind ascultim muzied este: (A) anticiparea urmitoarelor secvenje muzicale gi a probebilitiii ce ele siine placd sau mu (8) sentimentul eliberator fn fafa unui element pur estetic. (C) presupunerile privind elementele muzicale prezente si tehni (D) recompensa pe care © primim. (E) irigarea creicrului si generarea ulterioard de fiori sau chiar frisoane. ile de realizare a acestora, ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat entra Partea [: 120 min jut-oet 2016 Pagina 16 din 25Gr partea I Elemente de rationament analitic 27 de intrebat Concurs admitere INM si magistratura iuf-oct 2016 Timp alocat pentru Partea 1: 120 min Pagina 17 din 25Ga partea I scoala de dans trebuie si stabileascd perechile pentru pregatires unui now dans, Seoala are inserigi opt dansatori: patru fete (Paula, Ramona, Silvia, Tatiana) si patru baieti (Florin, George, Horia, [onut). in stabilinea perechilor trebuie respectate urmatoarele condifi: Fiecare pereche este formata dintr-o fata si un baiat. Florin face pereehe eu Paula. Daca George face pereche cu Silvia, atunci lonuf face pereche cu Tati George nu face pereche cu Ramona. 36. Care dintre urmatoarele aranjamente este o combinatie posibila a perechilor? (A) Florin si Paula, George si Ramona, Horia gi Tatiana, 1onut si Silvia. {B) Florin si Tatiana, George 3i Paula, Horia gi Ramona, Ionut gi Silvia. (C) Florin si Paula, George si Silvia, Horia gi Tatiana, lonug si Ramona. (D) Florin gi Ramona, George gi Silvia, Ionus si Tatiana, Horia $i Paula, {E) Florin gi Paula, George gi Tatiana, Horia $i Ramona, lonu} gi Silvia. 37. Care dintre urmatoarele afirmayii trebuie sd fie adevairata? (A) Horia fave pereche eu Silvia, (B) Iona face pereche cu Silvia. (C) George face pereche ori cu Silvia, oti cu Tatiana. (D) Horia face pereche ori cu Ramona, ari eu Tatiana, (E) Florin face pereche cu Paula, iar lonuy cu Tatiana, 38. Care dintre urmitoarele afirmatii NU poate fi adevarata? (A) Horia face pereche cu Silvia, (B) Horia face pereche cu Ramona. (C) lonut face pereche cu Ramona. (1D) Horia face pereche cu Tatiana. (E) George face pereche cu Tatiana, 39. Dadi Horia face pereche cu Silvia, care dintre urmAtoarele afirmiafii trebuie si fie adevarata? (A) lonut face pereche cu Ramona, (B) lonuy face pereche cu Tatiana. (C) Florin face pereche eu Ramona, iar George cu Tatiana (D) Ionut face pereche cu Tatiana, iar George cu Ramona, (E) George face pereche cn Paula, 40. Daca lonut face pereche cu Ramona, care dintre urmétoarele afirmatii NU poate fi adevarata? (A) George face pereche cu Tatiana. (B) Florin face pereche cu Paula, iar Horia cu Silvia. (C) Florin face pereche eu Paula, iar George ¢u Tatiana, (D) Horia face pereche cu Silvia, (E) George face pereche cu Silvia, ‘Concurs admitere INM si magisiratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min jul-oet 2016 Pagina 18 din 25a partea Sapte cictisti — F, G, H, J, K, M gi N—vor lua startul intro proba de contrat ‘care cei sapte vor pleca de Ia linia de start trebuie s4 respecte urmiitoarele condi M va lua startul al doilea sau al saselea. N va lua startul al cincilea. G va lua startul candva inaintea lui J, iar J cindva inaintea lui K. intre F si K, indiferent care dintre ei va lua startul primul, se va intewala un singur ciclist in ordineade start. unul cate unul, Ordinea in 41. Care dintre urmatoarele este o ordine acceptabila a plecailor de l (A) G,H,J, FN, K, M. (8) G, J, F,N, K,M, H. (C) G, M, J, F, N, K, H. (D) H, GJ, F,N, M, K. (2) J, M, GFN, K, H. 42, Care dintre urmatoarele afismayii poate fi adevairata? (A) Gia startul al treilea (B) J ia startul al doilea. (C) Jia startul al gaselea, (D) K ia startul al patrulea, (E) K ia startul al saptelea. 43, Care dintre urmatoarele afirmayii trebuie si fie adevirat (A) F ia startul al patrulea, (B) G ia startul primul. (C) Gia startul al doilea. (D)K ia startul al patrulea (E) K ia startul al gasetea, 44, Dact F ia startul al patrulea, care dintre urmatoarele afirmafii poate fi adevarata? (A) H ia startul al treilea. (B) HT ia startul al saselea. (C) Jia startul al doilea. (D) M ia startul al doilea, (E) M ia startul al saselea. 45. Cite aranjamente ale ordinii (a)2. (B) 3. (cya. (D) 5. (E) 6. in care ia startul cei gapte concuren{i sunt posibile? Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min iub-vet 2016 Pagina 19 din 25G2 partea I ‘Opt livee participa Ia Cupa Liceelor la fotbal. Patru sunt din Bucuresti: Lovineseu, Moisil, Neculce si Preda, iar patru sunt din alte orase ale qarii: Rebreanu, Sadoveanu, Topéreeanu, Vianu. in primele patru zile ale tumeului, vor avea loc patru meciuri intre aceste echipe, céte un meci in fiecare zi, astfel fnedt fiecare chip’ si joace exact cite un meci. Programul meciurilor din aceste prime patru zile trebuie si respecte urmatoarele eonditii: Lovinescu nu joaca cu niciun liceu din Bucuresti. Lovinescu si Moisil joacd fn zile consecutive. Neculce joact intt-o zi anterioara cele: in care joaca Rebreanu. Topérceanu joacd cu Moisil sau cu Vianu, Sadoveanu joacd tn prima sau in ultima zi. 46. Care dintre urmitoarele este un program accepiabil al meciuriler din cele patru zile? (A) Ziua 1: Lovinescu — Rebreanu Ziua 2: Neculce — Preda Ziua 3: Toparceanu — Vianu Ziua 4: Sadoveanu —Moisil (B) Ziua 1: Neculce - Preda Ziua 2: Toparceanu - Vianu Ziua 3: Lovinescu - Rebreanu Ziua 4: Sadoveanu - Moisil. (C) Ziua 1: Neculee - Preda Ziua 2: Toparceanu - Vianu Ziua 3: Lovinescu = Moisil Ziua 4: Sadoveanu = Rebreanu. (D) Ziua 1: Neculce - Preda Ziua 2: Toparceanu - Vianu Ziua 3; Sedoveanu - Rebreanu Ziva 4; Lovineseu - Moisil, (E) Ziva 1: Neculce - Vianu Ziua 3: Topareeanu - Preda Ziua 3: Levinescu - Rebreanu Ziua 4; Sadoveanu — Moisil. 47, Daca Moisil joaea cu Toparceanu in ziua 4, care dintre urmtoarele afirmafii poate fi adevarata? (A) Lovinescu joaea eu Vianwin ziva 1. (B) Lovinescu joacd cu Vianwin ziua 3. (C) Sadoveanu joaet cu Rebreanu in ziua 1. (D) Sadoveanu joaca cu Vianu in ziua 2. {E) Sadoveamu joac& cu Rebreanu in ziua 3. 48. Dacd Lovinescu joaca in ziua 1, iar Moisil joacd cu Neculee, care dintre urmatoarele afirmatii trebuie si fie adevarata? (A) Sadoveanu joacd tn ziue 1 (B) Sadoveanu joaca in ziua 4, (C) Toparceanu joacd tn ziun 2 (D) Toparceanu joaca in ziua 3. (E) Topérceanu joaed in ziua 4, Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min lut-oet 2016 Pagina 20 din 25partea I 49. Care dintre urmitoarele afirmatii poate fi adevrata? (A) Lovineseu joaea cu Rebreanu in ziua 1, iar Topdreeanu joacii cu Vianu in ziua 3. (B) Moisil joacd cu Sadoveanu in ziua 1, iar Neculce joacd cu Vianu in ziua 3. (C) Sadeveanu joacd cu Neculee in ziua 1, iar Lovinescu joacd cu Rebreanu in ziua 3, (D) Sadoveanu joacd cu Neculee in ziua 1, iar Lovinescu joack cu Freda in ziua 3, (E) Toparceanu joaca cu Moisil in ziua 1, iar Lovinescu joack cu Rebreanu in ziua 3. 50. Daca Moisil joaca cu Rebreanu in ziua 3, care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevarata? (A) Lovineseu jae cu Sadoveanu, (B) Lovineseu joaed cu Vianu. (C) Sadoveanu joaca cu Neculce, (D) Lovinescu joaca in ziua 2. (2) Vianu joaca in ziua 4, ‘Concurs admitere INM si magistratura Timp alocat pentru Partea I: 120 min jul-oct 2016 Pagina 21 din 25Gr partea Sapte persoane ~ L, M, N, ©, P, § si T — urmeazii a fi programate pentru sustinerea a cite un interviu, in decursul a sapte zile, numerotate de Ia | 1a 7. in fiecare zi va fi intervievatd exact o persoand. Programarea celor sapte interviuri trebuie s8 respecte urmitoarele cendifii: Leste intervievat tn ziua 2 sau in ziua 6. M este interviewat intr-o 2i anterioard celei in care este intervievat O. Neste intervievat intr-o zi anterioardi celei in care este intervievat T. iva interviului lui M gi cca a interviului lui P sunt desparfite de exact o singurd alti zi, indiferent dack M este intervievat inainte sau dupa P. Ziua interviului lui N si cea a interviului lui S sunt despanjite de exact o singurd altd zi, indiferent daca N este intervievat inainte sau dupa S. SI, Care dintre urmitoarele reprezintd o programare acceptabilé a celor sapte interviuri, in ordine eronologie8, de la ziua I la ziua 7? (A) M, L, P.N, §, T, 0. (B) M,§, P,N, T, L, 0. (C) N,M,5,0,P, LT. (D) N,P,S,M, 0,7, L (E) T,L, M,N, P, $, 0. ‘52. Daci $ este intervievat in ziua 6, care dintre urmétoarele afirmatii trebuie sa fie adevirata? (A) M este intervievat in ziua 1. (B) M este intervievat in ziua 3. (C) Neste intervievat in ziua 4. (D) O este intervievat fn ziua 5. {E) Teste intervievat in ziua S. 33. Care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevarata? (A) O cste interviewat fn ziua 2. (B) O este intervievat in ziua 6, (C) S este intervievat in ziua 5. (D) Teste intervievat tn ziua 2. (E) T este intervievat in ziua 3. 54, Dacd N este intervievat in ziua 1, care dintre urmétoarele afirmatii poate fi adevirata? (A) Meste intervievat in ziua S. (B) Oeste intervievat in ziua 4 (C) P este intervievat in ziua 5. (D) T este intervievatin ziua 2, (E) Teste intervievat in ziua 6. Concurs admitere INM si magistratura Timp aloeat pentru Partea I: 120 min iuf-oet 2016 Pagina 22 din 25G2 partea E 55. Care dintre urmitoarele este o list corecti gi completii a tuturor zilelor dintre care oricare poate fi ziua ‘in care este intervievat 07 (A) 2,4, 8, 6 (B) 3, 4, 5. (C) 4, 5, 6. (D) 4, 5,6, 7. (E) 5,6, 7. 56. Dac& T este intervievat in ziua 4, céte programari ale eclor sapte interviuri sunt posibile? (A) Una, (B) Dous. (C) Trei (D) Patra, ® Coneurs admitere INM si magistratura ‘Timp alocat pentru Partea I: 120 min iul-oet 2016 Pagina 23 din 25